S`n`tate P[streaz[-\i silueta ;i-n concediu

PAGINA 8

Pantaloni scur\i pentru femei cu stil

PAGINA 7Frumuse]e&

IAnul XVI Nr. 794 Duminic[ 5 august 2018

Supliment cultural-artistic ;i istoric. Apare sub egida Centrului Multicultural Poesis

Caucher Birkar, un kurd ira-nian refugiat în Marea Britanie,`n v]rst[ de 40 de ani a devenitmiercuri unul dintre cei patrucâ;tigători ai medaliei Fields pen-tru matematică pe 2018. Medaliaeste considerată echivalentul pre-miului Nobel, însă, câteva minutemai târziu, prestigioasa distincţiei-a fost furată, potrivit The Guar-dian.

Anul acesta au mai primit me-dalia Fields germanul Peter Schol-ze, în vârstă de 30 de ani, italianulAlessio Figalli, ;i indo-australia-nul Akshay Venkatesh. La o orădupă ceremonia care a avut loc laRio de Janeiro, în Brazilia, doarace;tia trei au fost prezenţi la con-ferinţa de presă, Caucher Birkarfiind absent. Organizatorii, Inter-national Mathematical Union(IMU), au anunţat că medaliaacestuia a fost furată. Potrivit si-te-ului de ;tiri brazilian G1, ma-tematicianul a lăsat medalia pe omasă, într-o geantă, alături de te-lefonul mobil ;i portofel. Geantaa fost găsită ulterior, dar fără me-dalie ;i portofel.

Organizatorii au declarat căregretă profund incidentul.

Medalia Fields pentrumatematic[, furat[ă

imediat dup[ înmânareă

99 de ani de la ocuparea Budapesteide c[tre Armata Rom]n[

PAGINA 3

130 de arti;ti la Untold

Nicole Scherzinger, fostă membră atrupei Pussycat Dolls, va susţine un re-cital la gala Festivalului Cerbul de Aur2018, care are loc în perioada 29 august- 2 septembrie, în Piaţa Sfatului dinBra;ov, anunţă TVR. Cu peste 15 mi-lioane de fani pe reţelele de socializaredin întreaga lume, vedeta americană vafi pentru prima dată în faţa publiculuidin România la Cerbul de Aur, concertulfiind transmis în direct de TVR pe 1 sep-tembrie.

În acest an, la jumătate de veac de laprima ediţie a Festivalului Cerbul de Aur,Televiziunea Română a pregătit un eve-niment cu numeroase concerte ale unorarti;ti români ;i străini de top. Astfel, pescena Festivalului Internaţional Cerbulde Aur 2018 vor susţine recitaluri Andra,Delia, Horia Brenciu, Loredana, TheMotans, Carla’s Dreams, Flavius Teodo-siu, The Humans, James Blunt, AmyMacdonald, Gigliola Cinquetti, EleniFoureira, Edvin Marton, iar, în seara degală, Nicole Scherzinger.

Secţiunea concurs a festivalului vaavea 18 protagoni;ti. Arti;ti din 15 deţări vor încerca să obţină marele trofeual Festivalului Cerbul de Aur sau unuldintre cele opt premii.

Portretele lui Avram Iancu

Nicole Scherzinger, de la Pussycat Dolls, vedeta FestivaluluiCerbul de Aur 2018

PAGINA 9

Regele Ferdinand discutând cu generalii Prezan, Mărdărescu, Panaitescu și cu Iuliu Maniu la Bekes-Csaba

Armata Rom]n[ a salvat Ungaria de regimul comunist al lui Bela Kun

3/4 august1919

Portretul în ulei, făcut de Barbu Iscovescu, în anul 1848

PAGINA 4

Avram Iancu, la sf]r;itul vie\ii, cântând din fluer

2 Informa\ia de Duminic[/5 august 2018

Chestia “conservatorului”or[;enesc

Ora;ul ;i-a revizuit bugetul anuluicurent. ~n cursul discu\iilor s-a adus petapet din nou chestia "conservatorului"or[;enesc - chestie ce preocup[ opiniapublic[ s[tm[rean[ de ani de zile.

Se ;tie c[ aceast[ ;coal[ este sus\in-ut[ de ora;. Cheltuielile acestui "institutcultural" `nsemneaz[ un post negativ`n bugetul ora;ului nostru de circa1,500.000 lei anual!

Fa\[ de aceast[ sum[, ;coala `nca-seaz[ din didactre (n. red. taxe ;colare)nu mai mult de 70.000 lei anual!

Se ;tie deasemenea, c]t de indefiniteste caracterul acestei ;coli de muzic[.Nefericita `mprejurare, c[ la `nceputMinisterul de Interne a dispus `n modarbitrar - chiar ;i fa\[ de sus\in[toareade fapt a institu\iei< Prim[ria - de soartaacestei ;coli ;i nu numai pu\in diferiteleprotec\ii mobilizate pe l]ng[ ministerelerespective, au f[cut s[ se nasc[ situa\iiimposibile, `n care se g[se;te ast[ziora;ul fa\[ de propriul s[u "conserva-tor".

C[ci ;coala de muzic[ or[;eneasc[sus\ine, c[ ea este un conservator, adic[o ;coal[ superioar[ de muzic[. Ca atare,acest institut elibereaz[ certificate, di-plome ;i-;i face chiar ;i un corp didacticprin propriile-i diplome. Pentru direc-torul ei, ea reclam[ salariul unui profe-sor universitar, dar pentru profesorii ;iprofesoarele "cooptate" unul cores-punz[tor salariu profesorilor secundari.

~n privin\a conducerii materiale;coala nu recunoa;te autoritateaPrim[riei, dec]t doar at]t, c[ Prim[riaare dreptul ;i datoria s[ acopere chel-tuielile f[cute de ea. Iar `n privin\e pe-dagogico eforiale "conservatorul" nicin-are for superior. (Ea sus\ine c[ `naceste privin\e ea depinde de Ministerulde Interne ceea ce este doar o absurdi-tate).

~n acest fel Prim[ria se afl[ `nsitua\ia pu\in pl[cut[, c[ pl[te;te un mi-lion ;i jum[tate anual din bugetul ei (;ia;a destul de dezechilibrat) pentru o

;coal[, a c[rei conducere material[ nuo poate controla `n mod satisf[c[tor ;ia c[rei conducere pedagogic[ este con-siderat[ "tabu" de care - deoparte -Prim[ria n-are voie s[ se ating[, iar -de alt[ parte forurile superioare ;colaren-au nici un motiv s[ se intereseze, elefiind de p[rere - complet justificat[ - c["conservatorul" or[;enesc nu se poateconsidera ca ;coal[, ci ea este o `ntre-prindere privat[ a ora;ului cu scopulcultural de a r[sp]ndi cuno;tin\e mu-zicale.

Este inexplicabil pentru noi, c[aceast[ chestiune a putut r[m]ne anide zile `n aceast[ situa\ie neclarificat[.

Suma anual[ de un milion ;ijum[tate nu este un bagatel, ca pe l]ng[solvirea ei, Prim[ria s[ mai suporte eaaceast[ ;coal[, s[-;i creeze o situa\ie dince `n ce mai tare, sub scutul c[reia peurm[ s[-;i desf[;oare activitatea, care;i din alte puncte de vedere poate fi cri-ticat[.

Nu suntem condu;i de mici pasiuni,

c]nd subliniem aceast[ anomalie. Dup[p[rerea noastr[ este `ns[ neobi;nuit `nvia\a administra\iilor prim[riei publice- autonome - ca o Prim[rie s[ nu fie `nstare a se debarasa - ̀ n cursul at]tor anide zile - de o astfel de povar[. Sau<Prim[ria nici nu dore;te s[-;i exercitedrepturile? Nu credem aceasta.

Noi credem, c[ nu este nimeni `nacest ora;, care - ̀ n actuala situa\ie eco-nomic[ - s[ fie pentru sus\inerea acestei;coli ̀ n forma ei de ast[zi ;i cu un bugetde 1.500.000 lei. :i nu credem, c[ - `nafar[ de cei direct interesa\i - s[ se maiafle cineva `n acest ora;, care s[ recu-noasc[ drepturile teritoriale absurde,revendicate sie;i de acest sens, "conser-vator".

Chiar de aceea `ntreb[m ce `mpie-dic[ rezolvarea acestei chestiuni - re-zolvarea definitiv[ ;i energic[, cum arcorespunde situa\iei! Nu zicem prinaceasta c[ Prim[ria s[ neglijeze de totajutorarea instruc\iei muzicale. Propu-nem `ns[ o solu\ie corespunz[toare si-

tua\iei reale.S[ acopere Prim[ria cheltuielile de ma-teriale ale acestui institut, s[-i pun[ ladispozi\ie edificiul, inventarul pre\ios,s[-i asigure `nc[lzitul, iluminatul, dars[ nu fie obligat[ a acoperi ;i cheltuielilede personal `n m[sura exagerat[ deast[zi.Pentru acestea s[ serveasc[ suma ̀ nca-sat[ din didactrele ;colare, din care `ncondi\ii normale - trebuie s[ poat[ fiacoperite salariile corpului didactic.(Dovada este marea mas[ a instructo-rilor priva\i, care fac existen\e ;i f[r[ajutorul Prim[riei, desf[;ur]nd o acti-vitate tot a;a de rodnic[ cultural[ ca ;icorpul didactic de la "conservator").

A sosit timpul s[ reintr[m la nor-mal! Astfel de exager[ri - ca ;i `n cazulde fa\[ - trebuiesc reduse `n felul con-servatorului, or[;enesc de ast[zi.

S[ ne folosim de aceast[ ocazie. S[termin[m odat[ aceast[ chestiune. S[se aduc[ o hot[r]re `n fine ;i nu com-promise f[r[ sf]r;it.

Prin Decizia Ministerial[ ap[rut[ `nrecentul Monitor Oficial s-a dispus con-topirea celor dou[ ;coli normale de b[ie\idin jude\ul S[laj ;i Satu Mare. Ele vorfunc\iona ̀ ncep]nd din Septembrie anulcurent la Careii-Mari.

:coala va fi instalat[ `n fostul PalatAdministrativ din Carei - proprietateajude\ului Satu Mare. Administra\ia ju-de\ean[ a ;i luat deja m[suri pentru eva-cuarea tuturor chiria;ilor pe data de 1septembrie 1930 pentru ca localul s[-istea nonei :coli normale la dispozi\ie.

Edificiul ;colii normale de b[ie\i dinSatu Mare va r[m]ne mai mult ca sigurla dispozi\ia Ministrului Instruc\iunii pu-blice, care verosimil - va a;eza aici Liceulde fete ;i :coala profesional[ de fete. Iar;colile primare, ocupate de aceste dinurm[ ̀ ;i vor redob]ndi destina\ia pentrucare a fost creat[.

M[sura de contopire a celor dou[;coli normale `n sine a fost foarte bine-venit[ ;i este aplaudat[ de ̀ ntreaga opiniepublic[ din cele dou[ jude\e.

Era de altfel, o absurditate ca s[ avem`n \ar[ mai multe ;coli normale de`nv[\[m]nt dec]t jude\e. C[ci numaiS[lajul a avut dou[, Bihorul dou[, SatuMare una ;i Maramure;ul iar[;i una -amintind numai jude\ele limitrofe. Aces-te ;coli apoi nu fabricau proletariatul in-telectual - c[ci nu erau at]tea catedre c]\itineri ie;eau din b[ncile at]tor fabrici de`nv[\[tori. ~n schimb ora;ul Carei a pro-fitat din punct de vedere al na\ionaliz[riilui. Satu Mare, nr. 32, 10 august 1930, pag. 2

Prea Sfin\ia - Sa Papa Pius al XI-leaprin Bula numit[, "Solemni Conventio-ne" din 5 Iunie 1930 a sanc\ionat aceaparte a concordatului prin care ia fiin\[noua episcopie gr. cat. din Nordul Ar-dealului. Prin aceast[ Bul[ se statore;tesediul unei noi episcopii la Baia Mare.

Noua Episcopie poart[ denumirea de"Diecez[ Maramure;ean[". Noua Die-cez[ deocamdat[ nu ̀ ;i are pe Episcopulei titular, ci va fi administrat[ de c[trePrea Sfin\ia Sa Episcopul Dr. Iuliu Hossual Gherlei, `n calitate de AdministratorApostolic, p]n[ la numirea titularului.

Noua Diecez[ ̀ ;i va ̀ ncepe activitateasa la data de 15 August 1930. Tot prinaceast[ Bul[ Papal[, scaunul episcopaldin Gherla, se mut[ la Cluj, unde vafunc\iona sub denumirea de "Dieceza deCluj ;i Gherla" Acestei Dieceze `i vaapar\ine un num[r de 150 parohii, c]tevaluate de la Dieceza Blajului, `n schimbBlajul a primit toate parohiile gr. cat. dinVechiul Regat. Satu Mare, Nr. 31, 3 august 1930, pag. 2

Contopirea ;olilor normale din Satu Mare

;i S[laj

Noua Episcopie gr. cat.de Baia Mare

Satu Mare, Nr. 32, 11 August 1929, pag. 2

~n 1929 Conservatorul era o povar[prea grea pentru ora;ul Satu Mare

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

SATU MARE #CENTENAR 1929

Lini;tea mea de la \ar[ ;i t[ce-rea ce `nsumi mi-am impus-o, aconturbat -o un articol de ziar.:irele izvor]te din sufletul unuidasc[l inimos, - ba a unei inimide dasc[l, a st]rnit `n mine un ;ir`ntreg de cugete ;i idei. Iat[ unMarius pe ruinele Cartaginei so-lidarit[\ii d[sc[le;ti. Cuvinte pli-ne de imbold spre bine, ̀ ns[ ̀ mbi-bate de nenorocirea tuturor por-nirilor spre ideal .... de pesimism.

Colegul autor, cu o dib[cie nimici-toare v]r[ cu\itul ̀ n rana ce cicatrizeaz[trupul istovit al ̀ nv[\[m]ntului ;i tagmeid[sc[le;ti.

Ran[ care s-a `ntins ca lepra asupra`ntregii societ[\i umane ;i care a ̀ nceputdeja ;i organismul nostru. Arca;ii ma-terialismului ;i interesului propriu, au`nceput s[ treac[ cu asalt peste hoiturileidealelor, ce ne-a nutrit. F[c]ndu-;i trep-te din spatele colegilor, alearg[ spre uni-

cul ideal ce ̀ nc[lze;te inimile lor sterpesitua\iuni, beneficiu ;i c[p[tuire.

Autorul stabilind diagnoza, pune lapunct starea prezent[, l[s]ndu-ne con-vingerea c[ ar avea de spus multe ;i poa-te nepl[cute, d]ndu-ne impresia c[asist[m la `ngrop[ciunea ;i c[ mortuls[ chiam[ "solidaritate profesional[".

Urm[rind cu aten\iune expunereaevenimentelor ;i cauzelor nu pot denegat]n[rului autor o putere de judecat[, `nesen\a faptelor, ;i o claritate de vederece s[ demonstreze, ̀ ntru raportul ce sta-bile;te `ntre cauz[ ;i efect.

Ce prive;te partea aceasta a artico-lului sunt de acord.

Nu pot ̀ ns[ ̀ mp[rt[;i nici dec]t dis-perarea ;i pesimismul ce transpir[ dinfiecare ;ir al s[u. Nu! Cauza e, c[ acestarticol a putut vedea lumina zilei ba aputut fi conceput `n mintea ;i sufletulunui dasc[l t]n[r.

Acest fapt mi-a dat fericita ocaziunede a z[ri prin bezna ce ne acoperea, pri-mele lic[riri a zorilor ce se apropie.

Eu `nsumi, doresc drag[ coleg[, s[

fi\i mul\i.... foarte mul\i... aceia, carepurta\i ̀ n sufletele voastre rana aceasta,care sunte\i munci\i de durerile acestea.Azi resfira\i pe malul m[rii de ignoran\[sclipesc singuraticele diamante,m]ine??? .... puterea de coeziune ... mag-netul ̀ ncerc[rilor zilnice, se vor ̀ nchega`n st]nc[, peste care nimeni nu va trece.

Odat[ alarma e dat[. Odat[con;tien\i ;i trezi\i. Ac\iunea ̀ ;i va urma`n mod firesc cursul, nutrit[ de av]ntulsufletului vostru t]n[r ;i neprih[nit.

Nu vede\i c[ "ambi\io;ii" au observatde mult c[ domina\ia, ce-a inauguratasupra voastr[, pe baza deviziei< - "di-vide et impera" se apropie de apocalip-ticul s[u p[r[stas.

Nu este dar cazul de a dispera ;i cuat]t mai v]rtos nu a unei "pasive resis-ten\e".

Apropia\i-v[ suflete;te cei ce dori\ilumin[. Apropia\i-v[ cei ce dori\i idea-lul, ;i sim\i\i c[tu;ile ;i ve\i vedea c[omul .... colegul `n jurul c[ruia v[ ve\iputea solidariza cu to\ii< va fi cu voi.Acolo ;i din cerul vostru se va ̀ n[l\a nu-

trit de speran\ele, idealurile voastre ;i`nt[rit de roua dragostei de camarad ;ifrate.

Voi ve\i vedea atunci cu c]t[`nsufle\ire, cu c]t elan, v[ vor urma aceiacare azi `i nume;ti "lipsi\i de interes".

Depresiunea moral[, indiferentis-mul, absen\a de care `i `nvinuie;ti, esteun imbold de munc[ pentru voi, ba, estechez[;ia reu;itei< consider]nd, c[ mo-bilul suferin\ei lor tacite, este ceea ce voiv[ c[sni\i s[ vindeca\i, `n organismuls[n[tos al corpului didactic rom]n. Nuvoi\i s[ fi\i ghiveci la tav[? Nu ve\i fi!Voi\i s[ fi\i condu;i de oameni? Ve\i fi!Voi\i s[ sc[pa\i de< ;per\ari, profitori,semidoc\i, idoli fal;i ;i de rolul de tram-bulin[ spre sferele interesului personal?Le ve\i avea toate ... toate de ve\i avea....voin\[.

Vre\i noi dezam[giri?? ....Nu uita\i c[< cel ce cu umilin\[

poart[ lan\ul, vrednic este de el.Miron Satu Mare, Anul XII, Num[rul 32, 10august 1930, p. 1

Unui dasc[l t]n[r1930

5 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

:edin\a ConsiliuluiJude\ean

din 30 iulie 1930~n ziua de mai sus s-a \inut

;edin\a Consiliului Jude\ean, `nSala cea mare a Prefecturiijude\ului, av]nd mai multe che-stiuni la ordinea zilei, unele fixatede mai `nainte, altele luate pe or-dinea de zi ̀ n cursul ;edin\ei dup[ce s-a admis ca ele s[ fie - ca ur-gente discutate `nc[ `n aceea;i;edin\[.

Au fost de fa\[ un num[r de 35 deconsilieri. :edin\a a ̀ nceput la orele 11<00a.m ;i a durat f[r[ `ntrerupere p]n[ laorele 2 dup[ masa. Ea a fost prezidat[ dec[tre dl protopop ;i deputat AlexandruBreban, pre;edintele Consiliului. ~naintede ;edin\[ ̀ ns[ cu o zi la data de 29 Iulie,a \inut prima ;edin\[ ;i noua delega\iepermanent[, emana\iunea acestui nouConsiliu, sub preziden\ia domnuluiPre;edinte al Delega\iunii Permanente,Alexandru Pop, care fiind confirmat deDirectoratul Cluj, a depus mai `naintejur[m]ntul ̀ n fa\a domnului Prefect de-legat, Dr. Ludovic Pop.

Apoi delega\iunea permanent[, a re-zolvat diferite lucr[ri curente. ~n fine, ca

raportor al tuturor cauzelor fixate pentru;edin\a Consiliului din ziua de 29 Iulie,a fost desemnat dl. Dr. Lucian Bretan,membru `n delega\ie. Tot d]nsul a fostdesemnat ;i ca substitut al pre;edinteluidelega\iunii ;i girarea agendelorjude\ului `n absen\a titularului, dl. Ale-xandru Pop. :edin\a Consiliului cel mare- dup[ cum am amintit mai sus, a ̀ nceputla ora 11<00, sub prezidiul domnului Ale-xandru Breban, la care a asistat ;i dl. dr.Ludovic Pop, primpretor ;i prefect dele-gat. Dup[ apelul nominal,constat]ndu-se c[ consilierii s-au prezi-dat `n num[r suficient pentru a luahot[r]ri valide, dl prefect delegat a pro-cedat la luarea jur[m]ntului de la domniiconsilieri Pompiliu T[ma;, Augustin Fe-ren\iu (primarul municipiului) ;i Dr. Na-gy Alexandru avocat.

Dup[ aceasta domnul Pre;edinte nu-me;te consiliul, c[ `n intervalul de timpde la ;edin\a, de Constituire ;i ;edin\ade ast[zi s-au petrecut ̀ n \ar[ evenimentede o extrem[ importan\[, care av]ndu-se `n vedere tocmai aceast[ importan\[a lor - merit[ s[ fie `n deosebi relevate -Acest eveniment este< Anularea actuluiarbitrar, care este cunoscut sub denumi-rea< Actul de la 4 Ianuarie 1926 ;i Ridi-carea pe Tronul Rom]niei, a mult iubi-tului nostru Rege, Carol al II-lea. (Sala`n picioare ova\ioneaz[ pe M.S. Regele) Se cuvinte deci, a spus oratorul, ca noimai ales ardelenii, care niciodat[ nu am

consim\it cu acest act, de pervertire a or-dinii constitu\ionale ;i c]nd nu a existatnici un moment, nici un ardelean cares[ nu fi dorit ;i luptat pentru r[sturnareafaimosului act, - ca s[ ne exprim[m sen-timentele noastre de bucurie, fa\[ nu nu-mai de acest eveniment, ci ;i fa\[ de per-soana Regelui nostru pentru care suntemgata a ne jertfi via\a noastr[, s]ngele nos-tru numai pentru pream[rirea acestei\[ri. Propune ca Consiliul, s[`ncredin\eze expedierea unei telegramede omagiu ;i supunere Regelui. Consiliul`n ova\iuni furtunoase, aprob[ aceast[propunere. Dup[ aceasta, dl. Dr. NagyAlexandru, pre;edintele organiza\iei ju-de\ene al partidului maghiar, cite;te `nlimba maghiar[ declara\iunea omagial[c[tre tron ;i Rege, ale tuturor conlocui-torilor unguri din acest jude\ - sf]r;indprin aclama\iunea pe rom]ne;te<Tr[iasc[ Regele Carol al II-lea.

Aceea;i declara\iune omagial[ o face`n numele popula\iunii ;vabe, `n limbagerman[, reprezentantul ;vabilor, dl.consilier Dr. Frederic Winter-Hoffen.

~nainte de deschiderea ;edin\ei ;i`nainte de a trece la ordinea zilei, dl. con-silier dr. Nagy Alexandru mai cite;te odeclara\iune prin care cere s[ se lichidezeindemniza\ia special[ pentru to\i pen-sionarii jude\eni, `n mod egal.

Dup[ r[spunsul precis al domnuluipre;edinte al delega\iunii permanente,Al. Pop, c[ruia `i fusese adresat[ aceast[

interpelare ;i dup[ ce interpelatorul sedeclar[ mul\umit cu r[spunsul primit,se intr[ la Ordinea Zilei. Vom aminti dinaceasta numai chestiunile cele mai prin-cipale ;i anume< Raportorul, dr. LucianBretan arat[ c[, pentru acest post au fost`naintate dou[ concursuri, - ambele`ntrunind condi\iunile legale. Respectivs-a ̀ naintat un singur concurs domnuluiDr. Octavian D. Popp, primnotarulora;ului Baia Mare, pentru c[ dl. Dr. Va-sile :uta, cel[lalt concurent, pur ;i simplucere numai confirmarea sa ca primnotar,unde face serviciu ̀ n acest moment. De;icomisiunea de propuneri ;i `naint[ri aopinat numai pentru cererea de concursa celui dint]i, totu;i supune consiliuluiambele cereri, spre a face numirea prinalegerea `ntre cei doi.

Dl consilier Schweitzer :tefan aduceargumente, sus\in]nd candidatura dom-nului dr. :uta, care - dup[ Domnia Sa aravea tot dreptul de a fi confirmat ̀ n pos-tul pe care l-a de\inut propriaminte, pebaza vechilor legi administrative.

Supun]ndu-se cauza la vot, rezultatuleste c[ au `ntrunit dl. Dr. Octavian Pop20 de voturi, iar Dl. Dr. Vasile :uta 14voturi. Pre;edintele av]nd `n vedere c[dl. Dr. Octavian Pop a `ntrunit majori-tatea absolut[ de voturi ̀ l declar[ pe aces-ta denumit Secretar general al jude\ului(...). Consiliul a mai hot[r]t asupraurm[toarelor chestiuni la ordinea zilei<a hot[r]t de a nu mai lua parte la

Asocia\iunea jude\elor, `n lips[ de fon-duri ;i dat fiindc[ jude\ul are nevoie debani pentru a cl[di ̀ n primul r]nd palatuls[u care este deja `nceput. ~n fine se au-torizeaz[ delega\iunea permanent[ ;i:eful serviciului financiar al jude\ului dea duce mai departe tratativele cu jude\ulS[laj pentru vinderea ;i cump[rarea Pa-latului Administrativ din Careii Mari subpre\ul de 6 milioane ;i jum[tate, `ns[ cumen\iunea c[, `n caz de realipire a pl[siiCarei c[tre Satu Mare, acest jude\ s[ nufie silit a r[scump[ra apoi Palatul cu osum[ mai mare dec]t face pre\ul de maisus dup[ cursul actual al Leului. Cu pri-vire la cererea comunei Negre;ti de acontribui jude\ul cu un ajutor la acope-rirea speselor de mutare a judec[torieide la Bixad la Negre;ti, Consiliul ahot[r]t aceast[ contribu\ie s[ o fac[ co-munele din circumscrip\ia judec[torieirespective. (...)

Domnul pre;edinte Alexandru Bre-ban ̀ n cuvinte aspre condamn[ mi;c[rilesubversive care au provocat atentatulcontra domnului subsecretar de stat C.Anghelescu ;i cere autoriza\ia consiliuluide a trimite acestuia o telegram[ de feli-citare c[ a sc[pat cu via\[, dorindu-i`ns[n[to;ire c]t mai grabnic[. Nemafiindalte chestiuni la ordinea zilei, pre;edinteleridic[ ;edin\a la orele 2 dup[ masa.(Satu Mare, nr. 31, 3 august 1930, p. 1-2)

Rubric[ realizat[ de Adriana Zaharia

Scurt istoric al victoriei

Armatei Rom]ne~n urma luptelor glorioase date `n

zilele de 24 ;i 25 Iulie 1919 de c[treGrupul de manevr[ (general Mo;oiu)la Kiss Uj Szallas, Kenderes ;i Fegy-vernek, armata maghiar[, care treceaTisa, la Szolnok, cu misiunea de a reo-cupa Ardealul, a fost complet `nfr]nt[;i aruncat[ peste Tisa. Pentru exploa-tarea acestei biruin\e ;i pentru nimici-rea complect[ a inamicului s-a dispusaruncarea unui pod de vase peste Tisala Tisza-Boes, opera\iune executat[ ̀ ncele mai bune condi\iuni de divizia 2a v]n[tori (general Dabija).

Trecerea TiseiArmata rom]n[, regrupat[ din

nou, a `nceput trecerea sub privirileM.S. Regelui Ferdinand, ̀ nso\it de ma-re;alul Prezan. Pe acest pod a trecutpeste Tisa ;i Regele Carol al II-lea, pevremea aceea Principe mo;tenitor, `nfruntea eroicului Regiment al v]n[to-rilor de munte.

Dup[ trecerea pe malul drept al Ti-sei, grupul de divizie, "general Mo;oiu"care `nainta `n direc\ia Rekas - Ahony- Uzegled -Budapesta, a `nt]mpinat `nRekas, o vie rezisten\[ care a fost `ns[`nfr]nt[ de divizia 6-a (general Oltea-nu).

Opera\iile brig[zii RusescuDeoarece divizia 2-a cavalerie care

`n timpul b[t[liei de la Tisa, a f[cutparte din grupul de manevr[ (generalMo;oiu), a primit o alt[ misiune ̀ n lo-cul acestei unit[\i de cavalerie, s-a pus`n ziua de 2 August, sub ordinele aces-tui grup Brigada 4-a ro;iori (generalRusescu) ea se g[sea de fapt angajat[`n urm[rirea inamicului ̀ n direc\ia Bu-dapesta.

Brigada general Rusescu, careacum apar\inea grupului "generalMo;oiu" prin manevre abile ;i printr-o ac\iune temerar[, reu;e;te s[ se stre-coare ̀ n spatele diviziilor maghiare ceau luat parte la b[t[lia de pe Tisa careacum se retr[gea spre Budapesta.

Capitularea maghiar[ Ac\iunea aceasta prin surprinderea

executat[ pe liniile de comunica\ie aleinamicului, precum ;i `naintarea gru-pului ̀ ntreg, a determinat diviziile un-gure;ti s[ depun[ armele.

Capitularea armatei maghiare laCzegled ̀ n zilele de 2 ;i 3 August 1919,a fost mai dezastruoas[ ;i mai ru;in-oas[ dec]t capitularea o;tirii lui Kos-shut la :iria `n ziua de 13 august 1849la picioarele mare;alului rus Paskie-vits.

~naintarea spre BudapestaPe c]nd grupul general Mo;oiu,

`nainta victorios spre Budapesta, bri-gada general Rusescu `;i continuamar;ul vijelios spre Capitala Ungariei.~n acest timp `naltul Comandament aoprit Grupul la Czegled cu misiuneade a ocupa regiunea dintre Tisa ;iDun[re (Czegled, Nagykoros, Keeske-

met) ;i a face o conversiune spre Sud.

Ocuparea capitalei maghiareAcest nou ordin din opera\iuni ne-

put]nd fi ̀ nm]nat generalului Rusescuimediat din cauza dep[rt[rii, brigada4-a ro;iori, mai pu\in regimentul 7ro;iori, trimis cu o misiune spre Sud,

continu]nd cu energie `naintarea spreobiectivul ce i se d[duse ;i a sosit ̀ n zi-ua de 3 August la por\ile Capitalei Un-gariei, unde autorit[\ile locale i-au pre-dat ora;ul, iar garnizoana Budapesteia depus armele.

Dup[ biruin\a de la Tisa, unul dincele mai glorioase fapte de arm[ dinistoria r[zboiului de `ntregire, ocupa-

rea Budapestei a `ncoronat eforturileeroice ale armatelor noastre.

~n ziua c]nd se ̀ mplinesc 11 ani dela aceast[ istoric[ dat[, se cuvine s[`nsemn[m un cuv]nt de recunosc[toromagiu pentru cei care, `n frunte cuRegele Ferdinand, au ̀ nf[ptuit victoriarom]neasc[.(Satu Mare, nr. 32, 10 august 1930, p. 2)

La :edin\a de Consiliu Jude\ean din 30 iulie 1930, ungurii au sf]r;itprin a aclama Tr[iasc[ Regele Carol al II-lea

Regiment rom]nesc la coloana Mileniului din Budapesta

99 ani de la ocuparea Budapestei de c[tre Armata Rom]n[

SATU MARE #CENTENAR19303/4 august

19192018

4 Informa\ia de Duminic[/5 august 2018

PERSONALIT~}I

~n revista “Transilvania”, anul52, nr. 4, aprilie 1921, paginile 228-241, apare articolul “Portretele luiAvram Iancu” de loan C. Băcilă.

După o lungă ;i caldă biografie, auto-rul prezintă imaginile cunoscute ale lup-tătorului de la 1848, pe care le reproducem;i noi în această pagină ;i pe pagina 1.

Anii tri;ti ai unui erou

Întâmplările revoluţiei din 1848 auadus multe lu cruri neaşteptate silind pe oparte din «inteligenţa» românească să fugăîn «Ţară», iar alţii au rămas ca cu preţulsângelui să-şi apere drepturile Ior. AvramIancu înconjurat de-o seamă de tineri caSimeon Balint, Axente Sever, Buteanu,Dobra şi alţii, hotărîţi să moară sau să în-vingă, au luptat cu vitejie la Abrud, Ofen-baia, Aiud şi pe tot şirul munţilor Apuseni,formând legiunile de glotaşi Români sdro-bind pe căpitanul ungur Hatvany la Aiudşi pe generalul Kemeny Farkas la Abrud.N'au avut arme, dar cu furcile, coasele,ceva puşti cu cremene au făcut minuni devitejie. Au făcut şi tunuri de lemn sfrede-lind groşi de brad, cari au fost cele dintâitunuri de lemn, cântate şi în poezia po-pulară, cari au răsunat în anul 1848 înmunţii Apuseni împroşcând cu ele armataungurească ce venea asupra lor.

În timpul revoluţiei armata ruseascăvine în Transilvania, scapă pe Habsburgi,revoluţia încetează. Ungurii sunt învinşişi Românii cari luptaseră pentru drepturilelor şi scăpaseră tronul habsburgic îşi aştep-tau răsplata cuvenită, răsplată ce n'a venit,lucru ce a adus o mare mâhnire în sufletullui Avram Iancu. (...)

Nedreptatea ce s'a făcut poporului Ro-mân, cu toată mergerea Iui Iancu la Viena,insulta ce a primit-o, fiind pălmuit ̀ n are -stul din Alba-lulia, toate aceste aduc osbuciumare ̀ n sufletul lui lancu, ce are carezultat nebunia. Primele lui semne deslăbiciune mintală au început să dea prinanul 1852. Vieaţa lui după revoluţie a fostun sbucium neîncetat şi dornic de o drep-tate pentru poporul din care a făcut parteşi pentru care a luptat. De atunci mergedin ce în ce mai rău. Îmbrăcat foarte sim-plu el merge prin locurile unde a luptatodinioară şi cântă din fluier doină de jale.A fost pe la Blaj, Sibiiu, Vidra, Câm peni,unde toţi îl primeau bine, atât tovarăşiilui de arme cât şi sătenii se uitau la el cuochii plini de lacrimi şi clătinau cu tristeţădin cap. Soartea însă îşi urmă calea. Cândşi când mai avea limpezime de minte şiatunci când era întrebat, el spunea tot des-pre bietul popor pentru care a luptat.

Odihna el nu şi-a aflat-o decât atuncicând moartea l-a găsit în Baia de Criş în1872 Septemvrie 10 şi a fost îngropat laŢebea sub gorunul lui Horia în ziua de 13Septemvrie ora 3 după amiazi, petrecut lagroapă de 10 mii de ţărani şi 30 de preoţi.Pe crucea Iui nu era scris decât aceste cu-vinte< Avram Iancu, advocat Prefect. Leg.Rom. 1848/49fI872. (...)

Şi despre el se mai doineşte şi In altepărţi ale Ardealului, pe la Sălişte în măr-ginime, la Arad, Abrud, Bihor, pe Târnave,în Ţara Ouaşului, în Ţara Făgăraşului, laMurăş-Turda şi la Dorna în Bucovina...(...) Şi cum unui erou al neamului nostrupentru care s'a jertfit e bine să-i avem icoa-na în faţă, spre aducere aminte şi spre îm-prospătarea memoriei lui, am făcut des-crierea portretelor ce urmează.

1. Bustul lui Avram lancu mai jos debrâu, aproape trei sferturi, în profil puţinspre dreapta (pagina 1 - st]nga). Pe capare căciulă rotundă, de oaie, cu vârful ri-dicat şi părul îi iese puţin de sub căciulăpe la tâmple văzându-se o parte din ure-che, este îmbrăcat cu o cămaşe scurtă cum

poartă Moţii cu guler întors şi o cravatăale cărei fâşii sunt lăsate în jos. Peste că-maşe este încins cu un şerpar lat în caresunt înfipte două pistoale şi deasupra că-măşii are un cojoc de oaie descheiat şipeste cojoc o haină scurtă asemenea des-cheiată. Figura lui este rotundă, nasul şigura potrivite, mustăţile mici şi răsucite,ochii mari şi privirea senină. Întreaga luifigură şi înfăţişare este a unui tânăr săteancu o ţinută foarte bine îngrijită, figura luifoarte simpatică, şi după cum se spune elavea părul blond, şi mustăţile roşie aurie. Această gravură este făcută după portretulîn ulei, făcut de Barbu Iscovescu, în 1848.(...)

2. Avram Iancu 3 sferturi asemănătorcu Nr. 1 la îmbrăcăminte şi la figură, darse deosebeşte asupra poziţiei lui. El esterezemat cu mâna dreaptă de ţeava unuitun încins cu cercuri de fier, unul din tu-nurile de cireş făcute de Români în revo-luţia din 1848 când au luptat contra Un-gurilor. El este încins cu sabie şi mânastângă este rezemată de dragonul să biei.Dedesubtul gravurii este scris< AVRAMIANCU. (După tabloul de E. B. Iscovescu,Paris 1850). Mai jos, în partea stângă< Pre-miul I. la «Revista Orăştiei» Iulie 1896,iar în partea dreaptă numele gravoruluiHeliotypia Fraţilor Schuller în Orăştie. (...)

3. Bust în faţă, cu capul gol părul mareşi cărare în partea dreaptă. Dejur împre-jurul feţii favuriţi şi barba mică, mustăţilelungi şi ascuţite după moda ungurească.Este îmbrăcat cu o haină militară cum auofiţerii de husari unguri - o haină cu gulerîmblănit cum şi marginile mânecilor şi înfaţa pieptului unde se încheie şi cu bran-deburguri la piept. Deasupra are o mantacu guler aruncată pe umeri ce-I înfăşoarăacoperindu-i o parte din piept şi în mânadreaptă are o lunetă. Fruntea lată, nasulpotrivit şi privirea severă. Dedesubtul gra-vurii este scris - K IANCU 1848-1849 iarîn partea stângă numele desenatorului I.Costande. (...)

4. Bust în faţă, asemănător cu Nr. 3dar nu aşa de exact. Dedesubtul gravurii,în partea dreaptă numele litografului O.Venrie - 64 şi mai jos este scris “A. IANCUînt]iul Prefectu alu armiei naţionale în1848-49 supranumit de către Ungaro-Nemţi< Regele Păduriloru. (...)

5. Avram Iancu călare în mijloculMoţilor. Este îmbrăcat cu o haină de ofiţerde husari, pe cap are pălărie cu o panămare şi în mână sabia. Înaintea lui o trupăde Moţi cu steag cu pajura habsburgică,mergând cu puştile pe umăr şi cu raniţaîn spate. După el o altă trupă de Moţi înmarş cu steag şi un toboşar bate marşul.Gravura este o fantezie, dar îmbrăcămin-tea şi figura este identică ca la Nr. 3. Aceas-tă gra vură este reprodusă în mai multecărţi. (...)

6. Avram Iancu, bust, în faţ[. Este cucapul gol, mustăţile groase, părul mare cucărare în partea dreaptă, Ia gât o cravată.Deasupra are o haină pusă pe umăruldrept. Ochii mari, nasul potrivit şi privireatristă (...) este adevăratul portret al luiAvram Iancu, că este făcut în timpul cândel trăia şi începuse să aibă primele semnede nebunie. O mărturie din acel timp spu-ne «lancu trăeşte acum la Abrud> c]te odat[ ̀ l vezi cu o unghi\[ ce o are merg]ndpe r]ul de la Vidra ;i prinz]nd pe;ti (...)care apoi ̀ i ofere;te celui dint]iu amic ce-l `nt]lne;te.» (...)

7. Avram lancu în întregime cântânddin fluer. (pagina 1 - dreapta) Pe cap areo pălărie mică ungurească şi este îmbrăcatcu o haină şi pantaloni toţi rupţi. Expresiafeţii lui este a unui nebun, zâmbetul estemelancolic. (...) Se ştie că el după ce a îne-bunit îi plăcea să colinde pe unde luptaseîn anul 1848 pe la Vidra, Halmagiu, Blaj,Câmpeni şi prin alte părţi ale Ardealului,cântând doine de jale cu fluerul lui.

Vieaţa lui după revoluţie a fost un sbucium neîncetat şi dornic de o dreptate pentrupoporul din care a făcut parte şi pentru care a luptat. De atunci merge din ce în cemai rău. Îmbrăcat foarte simplu el merge prin locurile unde a luptat odinioară şicântă din fluier doină de jale. A fost pe la Blaj, Sibiiu, Vidra, Câm peni, unde toţi îlprimeau bine, atât tovarăşii lui de arme cât şi sătenii se uitau la el cu ochii plini delacrimi şi clătinau cu tristeţă din cap. Soartea însă îşi urmă calea.

Desenul făcut de I. Costande Avram Iancu în anul 1867

Avram Iancu în anul 1868 Avram Iancu în anul 1870

Avram Iancu în mijlocul moților

Portretele luiAvram Iancu

5 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATESuplimentul natural ENZIMAX este un produs atent formulat pentru a stimula și a îmbunătăți

digestia. Astfel, acest produs deosebit a fost special conceput pentru a înlătura neplăcerile majoreaferente unui aport insuficient de enzime cum ar fi< hiperaciditatea gastrică, digestia lentă, senzațiade greutate în stomac, balonarea, oboseala sau starea de epuizare, pierderea apetitului.

Ficatul, pancreasul, bila sunt or-ganele cele mai “exploatate” atuncicând mâncarea abundă în grăsimi,prăjeli, proteine în combinație cuamidon etc și este foarte săracă învegetale crude, fructe care conținfibre și enzime.

Pentru a face față unor astfel de si-tuații, fără dureri de burtă, dureri înpartea dreaptă, dureri de cap, Hyperi-cum Plant vă recomandă un suplimentnatural sau un amestec de suplimentenaturale care ajută corpul să facă fațăcu brio acestei perioade.

Suplimentul natural ENZIMAX es-te un produs atent formulat pentru astimula și a îmbunătăți digestia. Astfel,acest produs deosebit a fost specialconceput pentru a înlătura neplăcerilemajore aferente unui aport insuficientde enzime cum ar fi< hiperaciditateagastrică, digestia lentă, senzația degreutate în stomac, balonarea, obosealasau starea de epuizare, pierderea ape-titului.

Enzimele sunt cele mai importanteelemente active pe care organismuluman le folosește în vederea bunei des-fășurări a procesului de digestie și pen-tru menținerea sănătății întregului sis-tem digestiv. Acestea asigură echilibrulorganismului nostru și reprezintă o re-sursă valoroasă în menținerea uneistări de bine.

Acești bio-catalizatori de natură

proteică, enzimele, sunt indispensabilipentru desfășurarea corectă a digestieideoarece ei au un rol foarte importantîn transformarea alimentelor în sub-stanțe asimilabile (micro- și macro-

nutrienți) necesare nutriției organis-mului precum< aminoacizii, vitaminelesau mineralele. Odată cu introducereatot mai multor alimente rafinate, ul-tra-procesate în dieta modernă, con-sumatorul și-a restrâns sursele de en-zime alimentare – ce sunt deosebit desensibile la tratarea termică – provo-când, astfel, un potențial deficit al aces-tora în alimentația sa.

Creează un pH optim pentru digestie

Produsul ENZIMAX este specialconceput pentru a se adresa acesteiprobleme, el asigurând suplimentareaalimentației noastre cu un complex deenzime naturale care substituie defici-tul enzimatic pancreatic, gastro-intes-tinal și biliar ce pot apărea, astfel, lamulți dintre noi. Acest supliment ali-mentar creează un pH optim pentrudigestie în cazul unei secreții insufi-ciente a stomacului, pancreasului și aintestinului gros.

De asemenea, datorită adaosuluiînsemnat de probiotice în complexulunic al acestui produs, ENZIMAX în-deplinește și funcția de reechilibrare aflorei intestinale, prevenind efecteleneplăcute ale balonării prin ușurareaeliminării gazelor din intestine. În plus,acest supliment natural stimulează mo-tilitatea intestinală și ajută la eliminareatoxinelor din organism.

Articulații sănătoase la oricevârst[ numai cu Artro-flex HA.Produs sigur, combinație unicăde ingrediente, recomandat destudii clinice și specialiști.

Suplimentul alimentar Artro-flexHA este un produs atent formulat pen-tru menținerea sănătății și flexibilitățiiarticulațiilor. În plus, acesta contribuieși la mineralizarea și fortifierea oaselor.Acest demers este cu atât mai impor-

tant cu cât ritmul vieții noastre de-vine tot mai alert și stresant, iar ali-mentația noastră devine tot maihaotică, procesată și plină de toxine,aditivi, zaharuri rafinate și grăsimirele (trans, saturate, cu raport ome-ga 6< omega 3 disproporționat) faptce crește statusul proinflamator dinorganism. Toți acești factori destres, împreună cu un efort fizic ne-adecvat (e.g. sedentarism, posturăincorectă, efort prea mare), o hi-dratare insuficientă, un somn deslabă calitate și o încălțăminte ne-potrivită (e.g. tocuri înalte), întimp, pot afecta grav sănătatea sis-temului osteoarticular.

A fost special conceputpentru a avea o acțiune de creștere a mobilității articulare

Pentru realizarea suplimentu-lui, au fost folosite ingrediente100% naturale precum fructobo-ratul de calciu și acidul hialuronicde fermentație bacteriană. Aceste

ingrediente naturale au o matrice in-formațională apropiată de forma sa na-

turală. Acest lucru le permite substan-țelor active să acționeze sinergic, com-pletându-se și potențându-se reciproc,beneficiind totodată și de o bio-dispo-nibilitate foarte mare. Datorită formu-lei concentrate, produsul de față asi-gură o cantitate optimă de principii ac-tive, fiind totodată ușor de administrat.Astfel, acest produs deosebit a fost spe-cial conceput pentru a avea o acțiunede creștere a mobilității articulare prinstimularea sintezei și creșterea vâsco-zității lichidului sinovial ce acționeazăca un lubrifiant natural la nivelul în-cheieturilor.

Suplimente alimentare 100% Naturale“Hypericum Impex”

Vitamina C sau acidul ascorbiceste de o importanță capitală pen-tru organism.

Ea intervine în fenomenele de oxi-do-reducere, este antiinfecțioasă, toni-fiantă, participă la distrugerea toxinelor,la folosirea fierului, la acțiunea supra-renalelor. Influențează deopotrivă func-ționarea tiroidei și a corpului galbendin ovar, menține rezistența capilarelorși posedă proprietăți desensibilizante.

Carența ei duce la scorbut, boala deodinioară a marinarilor, a exploratori-lor, soldaților izolați, care se hrăneauexclusiv cu conserve. Afecțiunea se ca-racterizează prin ulcerații și prin he-moragii gingivale, dezgolirea dinților,fetiditatea respirației, căderea păruluiși uneori a unghiilor. Pielea ajunge săse usuce și este marcată, pe trunchi șipe membrele inferioare, de pete galbe-ne, verzi și roșii. Genunchii se umflă,mușchii devin rigizi. Această boală nuse mai manifestă în zilele noastre, darîn marile centre întâlnim numeroasestări latente datorate greșelilor în ali-mentație (insuficiența crudităților, abu-zul de conserve) organismul fiind in-capabil să păstreze în rezervă o cantitateimportantă de vitamina C. Această vi-tamină există în toate vegetalele proas-pete. Este vitamina cea mai sensibilă lafierbere, scade cu mai bine de 50% dinlegumele fierte.

O găsim în mod deosebit în varză,în roșii, în pătrunjel, în asmățui, în tar-hon, în grep, în fructele acide ca și încastane (100 grame de castane conțin50 mg de vitamina C, echivalentul can-tității din lămâie), în frunctul măceșu-lui, în polen. Este absentă în legumi-noasele uscate (fasole, linte s.a.), mig-dale, nuci, alune, ceereale. Apare totușicu prilejul germinării semințelor și înextremul Orient se consumă din belșugfasole, mazăre și soia încolțite.

Încolțirea se obține înmuind semin-țele timp de o oră în apă, scoțându-ledouă sau trei zile într-o farfurie acope-rite cu o cârpă umedă. Vitamina C esteindicată în scorbut și în formele lui in-cipiente< hemoragii ale gingiilor, stoma-tite, afecțiuni ale sistemului osos, tul-burări ale coagulării sanguine, în ma-ladiile infecțioase de toate felurile, înstările de surmenaj fizic și intelectual,în convalescență, sarcină, alăptare, înalergii, în intoxicații diverse și medica-mentoase, în anumite dermatoze (pso-riazis).

Măceșul, o veritabilă sursă de vitamina C

Doza zilnică de vitamina C necesarăeste variabilă. Pentru un sugar este de30 mg. La copilul de la 1 la 14 ani, de30-90 mg. Până la 20 de ani organismulcere 100 mg. Apoi nevoile scad, ca să sestabilească în jurul a 75 mg exceptândanumite stări< oboseală fizică sau inte-lectuală, sarcină alăptare, maladii infec-țioase, intervenții chirurgicale care ne-cesită 150-200 mg pe zi și uneori maimult.

La 100 g, măceșul conține 400-1500mg (1,50 g) de vitamina C, coacăzul ne-gru 100-400 mg, portocala, grepfruitul,cresonul 50 – 100mg, lămâia, castana,circa 50 mg, spanacul 40 – 80 mg, varza30 – 100 mg, cartoful, 10 mg, pătrunje-lul – 200 mg, napul crud 139 mg, mă-crișul 124 mg, ardeiul iute crud 120 mg,varză verde crudă 120 mg, mărarul 100mg, ardeiul 100 mg, varza roșie crudă70 mg, portocala proaspătă 60 mg, con-opida crudă 60 mg.

Eliminarea crudit[\ilor din

alimenta\ie ducela o caren\[ăde Vitamina C

Cafeaua este considerată una din bău-turile care protejează cel mai bine ficatul,notează healthline.com. Mai multe studiiarată că această protecție funcționează in-clusiv pentru acele persoane care au dejao boală de ficat. Trei cești de cafea pe zi arcontribui la scăderea riscului de ciroză șicancer, afirmă unii specialiști. Se pare căefectele benefice se datorează abilităţii ca-feinei de a preveni depunerile de grăsimeşi colagen, doi indicatori ai bolilor de ficat.Studiile au arătat că şi ceaiul are efecte be-nefice asupra ficatului. O cercetare japo-neză a relevat faptul că între 5 şi 10 ceştide ceai pe zi este asociat cu îmbunătăţireaindicatorilor de sănătate ai ficatului. Unstudiu restrâns realizat pe pacienţi cu ficatgras nonalcoolic a arătat că după 12 săp-tămâni de consum de ceai verde, bogat înantioxidanţi, nivelul enzimelor s-a îmbu-nătăţit, s-a redus stresul oxidativ şi depo-zitele de grăsime din ficat. Mai mult decâtatât, un alt studiu a arătat că persoanelecare obişnuisc să bea ceai verde au un riscmai scăzut de a dezvolta cancer de ficat.Riscul mai scăzut a fost observat la per-soanele care consumă patru sau mai multeceşti pe zi, mai scrie sursa citată.

Ficatul este uzina întregului organism.El îndeplineşte sarcini importante, de laproducerea de proteine, colesterol şi bilăşi până la depozitarea vitaminelor, a mi-neralelor şi chiar a carbohidraţilor. Ficatulmai are rol în distrugerea toxinelor prove-nite din alcool, medicamente şi metabo-lismul natural. Menţinerea stării de sănă-tate a ficatului este importantă pentrufuncţionarea întregului organisms.

Cafeaua, b[uturacare protejeaz[

ficatul

Enzimax ajut[ organismul dup[ mesele copioase

~ndeplinește și funcția de reechilibrare a florei intestinaleConsumul de proteine slabe, cum ar fi

cele din nuci, carne de pui ;i pe;te reduceriscul de deces, spre deosebire de consumulde carne ro;ie, ou[ ;i produse lactate carepoate spori acest risc, sus\ine un studiurealizat de cercet[tori de la UniversitateaHarvard, citat de agen\ia France Presse.Studiul a fost publicat `n 'Journal of theAmerican Medical Association' (JAMA),;i a fost realizat pe mai mult de 130.000 depersoane timp de trei decenii. Rezultateleconfirm[ ceea ce mul\i profesioni;ti dindomeniul s[n[t[\ii spun de zeci de ani, daraduce ;i c]teva surprize. De exemplu, con-sumul de carne ro;ie sau alte proteine grasecum ar fi ou[le ;i br]nza nu cre;te risculde deces ̀ n r]ndul persoanelor s[n[toase.

"A;tept[rile cu privire la impact suntmai pu\in importante `n grupul de per-soane cu un stil de via\[ s[n[tos, dar nu ;ila acela la care aceast[ leg[tur[ disparecomplet", a declarat Mingyang Song , cer-cet[tor la Massachusetts General Hospital;i coautor al studiului. Cu toate acestea,studiul spune c[ persoanele care beau multalcool, care sunt supraponderale, fumeaz[sau nu practic[ activitatea fizic[ sunt sus-ceptibile de a avea un risc de deces crescut`n caz de consum excesiv de proteine ;i degr[sime.

"C]nd ne-am uitat mai `ndeaproapela date, am constatat c[ grupul de persoanecu un stil de via\[ nes[n[tos a consumatmai mult[ carne ro;ie, ou[ ;i produse lac-tate bogate ̀ n materii grase, ̀ n timp ce gru-pul de persoane cu un stil de via\[ s[n[tosconsum[ mai mult pe;te ;i p[s[ri de curte",a dezv[luit cercet[torul.

Proteinele cu cel mai mare risc seg[sesc ̀ n carnea ro;ie, inclusiv ̀ n carne devit[ ;i de porc. Studiul recomand[ s[ fiepreferate proteinele care se g[sesc ̀ n p]ine,cereale, paste, fasole, nuci ;i legume, mainoteaz[ AFP.

Consumul de proteine slabe

reduce riscul de deces

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.ro sau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro

6 Informa\ia de Duminic[/5 august 2018

RE}ETE

Desert panna cotta

Pilaf de orez cu fic[\ei de pui

Mod de preparare<

Încălziţi într-un vas laptele şi smân-tâna dulce la foc mic. Adăugaţi zahărulşi zahărul vanilat şi lăsaţi să fiarbă timpde 1 minut. Luaţi vasul de pe foc, lăsaţisă se răcorească şi adăugaţi granulelede gelatină. Amestecaţi bine şi lăsaţi săse dizolve gelatina şi să se răcească li-

chidul timp de 10-15 minute. Ungeţi 4forme conice, ceşti de cafea sau vaseramekin cu puţin ulei. Turnaţi pannacotta în forme. După ce lichidul s-a ră-cit introduceţi cupele la rece pentruminim 2 ore. Când serviţi răsturnaţiconţinutul formelor pe farfuria de ser-vire. Turnaţi siropul peste panna cottaşi decoraţi cu fructe proaspete şi/saufrunze de mentă proaspătă.

Ingrediente<

450 ml smântână dulce, 200ml lapte, 60 grame de zahăr, 1lingură de gelatină (20 grame),1 plic zahăr vanilat (opţional), 1vârf de cuţit de sare, 1 lingură deule, sirop sau dulceață de fructe

şi fructe pentru servire.

Mod de preparare<

Ceapa și ardeiul se mărunțesc finși se călesc în ulei. Se adaugă ficățeiibine spălați și se călesc așa, fără sare,circa 15 minute (maxim 20). Ficățeiise scot separat, iar în sosul rămas se

adaugă roșiile mărunțite sau bulionul.Se condimentează și se fierb așa câtevaminute, amestecând. Se adaugă orezul,3 căni cu apă, se amestecă și se pune lacuptor, la foc mare. Când orezul ab-soarbe toată apa, mâncarea este gata.Se mai poate amesteca cu câteva linguride mazăre fiartă, dar nu în mod obli-gatoriu. Ficățeii, fie se amestecă cu pi-laful de orez, fie, se așează separat pefarfurie. Se recomandă să se serveascăcu salată de murături.

Ingrediente<

400 g ficăței de pui, o ceașcăde orez (circa 300 g), o ceapă,un ardei gras, 2 roșii (sau o lin-gură de bulion), sare, piper, ba-

ză pentru mâncăruri.

Sangria cu piersici

Mod de preparare<

Piersicile se spală și se taie felii.Aproximativ un sfert din toată canti-tatea se lasă deoparte, iar restul, even-tual se curăță de coajă, dar nu în modobligatoriu, apoi împreună cu brandy-

ul se pune într-un mojar și se preseazăușor. Compoziția se toarnă într-o ca-rafă de sticlă, se adaugă vinul și apaminerală și se amestecă bine. Băuturaastfel obținută se toarnă în pahare, încare au fost puse deja cuburile de ghea-tă, iar deasupra se vor așeza feliileproaspete de piersici. Sangria ce nu seconsumă, se poate păstra o zi - două lafrigider, însă cubirile de gheață se voradăuga doar la servire.

Ingrediente<

3 piersici frumoase și binecoapte, trei sferturi de cană cubrandy de piersici sau de caise, osticlă (750 ml) de vin alb dulce,un litru de apă minerală (dacăse poate, cu aromă de piersici)

și cuburi de gheață.

Sup[ de chimin cu zdren\e

Mod de preparare<

Se încinge uleiul și se prăjește puținchimenul. Se adaugă făina și se prăjeștefoarte puțin, ca pentru un rântaș obiș-nuit. Se adaugă boiaua, apoi treptat șiapa, amestecând continuu pentruomogenizare, cu grijă să nu rămână

cocoloașe. Se condimentează cu sareși se lasă la fiert circa 5 minute, dupăcare se strecoară de semințe printr-ostrecurătoare metalică folosită și la su-pa limpede de carne. Se pune din noula fiert, se adaugă smântâna, iar ouălese amestecă cu cele 3 linguri de făinăși eventual cu puțină apă, până cândse obține o pastă mai moale decât pen-tru g[luște, iar când supa clocotește setoarnă în ea, amestecând în continuu,apoi se mai fierbe câteva minute. Supase servește fierbinte, eventual cu ardeiiute murat.

Ingrediente<

2 linguri de chimen, 4 - 5linguri de ulei, 2 linguri cuvârf de făină, 1 litru de apă,sare, o linguriță de boia de ar-dei dulce, 4-5 linguri desmântână, 3 ouă și încă 3 lin-

guri de făină.

Pepenele verde/roșu sau lu-beniţa, pe lângă faptul că este unfruct de sezon bine primit de ma-joritatea oamenilor, are și o seriede calităţi terapeutice.

Potrivit unor nutriţioniști, nu existăfruct mai potrivit pentru vara asta in-cendiară decât zemosul pepene roșu,vedeta care ne potolește setea și ne în-cântă mirosul și papilele gustative cu alui savoare proaspătă și gust de un dul-ce inconfundabil.

Atât de răcoritor și delicios este căe mai mare păcatul să stea nemâncat.

Scriitorul Mark Twain spunea des-pre acest fruct că „Este un produs delux al acestei lumi. Când îl guști, îţi daiseama ce mănâncă îngerii.”

În cazul în care vă simţiţi obosiţi șinu prea aveţi motive? Ce-ar fi să faceţio cură de pepene de 2-3 săptămâni?

Beneficiile pepenelui roșupentru sănătate și frumuseţe

Fiecare 100 de grame din acest fructal îngerilor conţine 30 de calorii, 1gram de fibre, 10 grame de zahăr, 1gram de proteine, vitamina A, C, E, D,niacină, tiamină, vitamina B6, B12,acid pantotenic și numeroase mineraleprecum fierul, calciul, magneziul, man-ganul, potasiul, fosforul, zincul, sele-niul etc.

În afară de aceste beneficii nutriţio-nale incontestabile, cercetările realizateîn ultima perioadă au scos la iveală nu-meroase efecte benefice ale consumuluide pepene roșu asupra sănătăţii.

Astfel, conţinutul extrem de scăzutde grăsimi și colesterol și nivelul cres-cut de antioxidanţi (licopenul) din pe-pene face din acest fruct un aliat denădejde în lupta cu radicalii liberi, pro-tejând astfel vasele de sânge și împie-dicând îngroșarea pereţilor arteriali.

De asemenea, pepenele roșuconţine citrulină, care se găsește în-deosebi în coajă, aminoacid care arerolul de a relaxa și a dilata vasele desânge, reducându-se în acest mod stre-sul oxidativ, responsabil de majoritateaproceselor inflamatorii apărute în corp.

Aceiași antioxidanţi, împreună cuvitaminele conţinute de pepene joacăun rol activ în prevenirea a numeroasetipuri de cancer, printre care cancerulde sân, colorectal, de prostată, de plă-mâni sau cel de col uterin. Un studiurealizat în China în 2009 arată că fe-meile care consumă frecvent pepeneroșu au mai puţine riscuri de a se îm-bolnăvi de cancer mamar, datorită an-tioxidanţilor și compușilor care distrugcelulele canceroase.

Pepenele roșu a căpătat de curândși titulatura de Viagra naturală, deoa-rece citrulina ajută la relaxarea vaselorde sânge, permiţând astfel un flux san-gvin mai abundent, deci o mai bunăirigare a organelor, inclusiv a celor...ge-nitale precum penisul.

Pepenele joacă un rol la fel de im-portant și în tratamentul diferitor in-fecţii ale organsimului, între care senumără și inflamaţiile articulaţiilor.Astfel, consumul de pepene ajută laameliorarea durerilor provocate de os-teoartită și permite o mai mare flexi-bilitate a membrelor.Conţinutul cres-cut de potasiu din pepenele roșu esteextrem de important în prevenirea for-mării pietrelor la rinichi și dizolvareaacestora prin reducerea concentraţieide acid uric din sânge, iar apa, în con-centraţie de peste 92% are proprietăţidiuretice, făcând din acest fruct un aju-tor în procesul de detoxifiere și slăbi-re.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Consumul de pepeneverde protejeaz[ vasele de sânge ă

Pepenele joacă un rol la fel de important și în tratamentul diferitor infecţii ale organsimului,între care se numără și inflamaţiile articulaţiilor. Astfel, consumul de pepene ajută la ameliorareadurerilor provocate de osteoartită și permite o mai mare flexibilitate a membrelor.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

5 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Un astfel de detaliu al garderobeipentru femei cum sunt pantaloniiscurți, nu mai sunt considerați ca fi-ind un articol vestimentar de var[.Fashioni;tii moderni poartă panta-loni scurți pe tot parcursul anului,combinându-i cu topuri, bluze, gecicu puf și botine. Dar cel mai adeseapantalonii scurți sunt purtați în se-zonul cald, pentru că anume primă-vara și vara doriți să v[ simțiți cât maiconfortabil și mai relaxat posibil șiaceastă îmbrăcăminte va poate ajutaîn acest sens. Ce pantaloni scurți vorfi la modă în primăvară și vara anului2018 v[ vom spune în cele ce urmea-ză.

Bermude

Modelul de pantaloni scurți nu-mit „Bermude“ este din nou pe po-diumurile de modă, iar acum își deținferm poziția. O trăsătură distinctivăa acestor pantaloni scurți este croialalejeră și lungimea care ajunge aproapepână la genunchi. Inițial, Bermudeleerau considerate modele de plajă ex-clusiv masculini, dar astăzi pantaloniiscurți eleganți au devenit parte po-pulară din garderoba feminină. Dedata aceasta designeri, printre careAce & Jig, Beyond Closet, EmmaMulholland, Escada, Tod’s, au deciscă acești pantaloni scurți să fie reali-zați din tricotaj subțire, denim, stofăde trenci, catifea și chiar piele de că-prioară, tu decizi pe care să-l alegi.

Pantaloni scurți mini

În ciuda unor modificări, așa-nu-miții mini-pantaloni scurți sunt încăla modă. Și dacă designerii anterioriau recomandat să se acorde atențiemodelelor similare ultra-scurte cu ta-lie joasă, astăzi totul s-a schimbat dra-matic, talia este foarte înalt[, uneorichiar transformându-se într-un semi-corset. Astfel de pantaloni scurți potdeveni parte a multor lookuri< de lacele în stil sport și casual, până la celeelegante și chiar business. Astfel devariații ale acestui model au oferit încolecțiile lor de modă primăvară-var[2018 Anna Sui, Baja East, Carven,Dries Van Noten, Moschino, Pradă.

Pantaloni scurți cu manșete

O caracteristică distinctivă a pan-talonilor scurți pentru femei din se-zonul primăvară-vara 2018 sunt man-șetele îndoite de diferite lățimi. Stilulacestora poate fi foarte divers – largiși ingusi, scurți și lungi, principalullucru este acest detaliu la modă. Tre-buie să spun că manșeta oferă mode-lelor o anumită rigoare și elegan\ă șiface chiar și pantalonii scurți denimsă arate neobișnuit și elegant. Putețisă v[ asigurați de acest lucru luândîn considerare modelele de la cunos-cători de modă, cum ar fi< Adam Sel-man, Tom Ford, Trussardi.

Pantaloni scurți până la genunchi

Dacă câteva sezoane în urmă lamodă erau exclusiv pantalonii scurți,astăzi, în ciuda sezonului cald, varia-țiile care abia ajung sau ajung completla linia genunchilor sunt mai popu-

lare. Astfel de pantaloni scurți, în sti-luri complet diferite, de la eleganți șirestransi, la sporti și creativi, au fostprezentați în noile lor colecții de cătremulți designeri, printre care eviden-țiem modelele propuse de< Aalto, AndRe Walker, Atlein, Chanel, Tibi, Vé-ronique Leroy, Y Project, Y-3.

Pantaloni scurți clasici

În fiecare sezon, în ciuda diversi-tății modelelor și a imaginației des-ignerilor, modelele clasice de panta-loni scurți pentru femei rămân la mo-dă. Nimic inutil – lungime medie, lă-țime moderată, absența unor cantitățiexcesive de detalii și decorații, culoriestompate și texturi tradiționale ca-racterizează pantalonii clasici.

Acești pantaloni scurți care au de-venit de mult timp o parte a imaginiide afaceri, sunt bine combinați cubluze, sacouri și pulovere, sunt de ase-menea potriviți pentru diverse recep-ții și sărbători. Admirăm modelele

prezentate de< Alice+Olivia, ChristianDior, Emilio Pucci, Tod’s.

Stil pijama

Apărând câteva sezoane în urmă,stilul pijama a ajuns și la acest elemental garderobei cum sunt pantaloniiscurți. Modelele de pantaloni scurți,din bumbac sau satin subțire, culoritradiționale pentru pijamale, lipsa decroieli și detalii complexe, au devenitun adevărat hit în primăvară-vara2018.

Astfel de pantaloni scurți nu suntatât de comozi și practici, dar merităsă le atragi atenția pentru că au unanumit farmec. Modele similare aufost observate în colecțiile de la<Adam Selman, Akira, ElisabettaFranchi, Versace.

Croiala neobișnuită

Hainele neobișnuite sunt prezenteîn mod regulat în toate categoriile, și

pantaloni scurți nu sunt o excepție.Atlein, Au Jour Le Jour, David Koma,Elisabetta Franchi, Valentino au de-pus eforturi enorme pentru a crea ca-podopere cu adevărat minunate. Da-torită acestei mode, lumea a văzut omulțime de variații creative originaleale pantalonilor scurți.

Modele de seară

Pantalonii scurți pentru femei aufost de mult timp la egalitate cu ro-chii, fuste, pantaloni și bluze și suntconsiderați o baza deplină pentru im-aginile de seară.

Acesta este motivul pentru careîn fiecare sezon nou de modă desig-nerii nu încetează să ne surprindă cupantaloni scurți unici de seară. Mo-delele de la Alessandra Rich, Elisa-betta Franchi, Ashish. Ne uimesc prinsimplitate, elegan\ă, rafinament și ori-ginalitate.

Denim

Pantalonii scurți din denim la si-gur nu trebuie să lipsească din gar-deroba noastră în acest sezon. Astfelde pantaloni scurți, la fel ca și blugii,sunt considerați o îmbrăcăminte po-pulară universală, deoarece se potri-vesc perfect cu multe elemente aledulapului pentru femei.

Pantalonii scurți denim pot aveaun stil foarte diferit și aceasta ne do-vedesc modelele prezentate pe podiu-murile de modă din primăvară-varaanului 2018 de Anna Sui, Coach 1941,Elisabetta Franchi, Au Jour Le Jour,Baja East, Frame Denim, Versace.

Pantaloni scurți din piele

O popularitate imensă în sezonulcald din 2018 sunt pantalonii scurțidin piele. Și trebuie să spun că mo-delele prezentate de numeroși desig-neri, printre care Christian Dior, Die-sel Black Gold, Emporio Armani,Ganni, Trussardi, Zadig & Voltairearată foarte elegant, stilat, rafinat șifeminin.

Pantalonii scurți sunt un must have în anotimpul cald. Spre deosebire de rochii sau fuste, pantaloniiscurți sunt special făcuți să ne ajute să ne bucurăm de temperaturile ridicate de afară fără niciun ac-cident și fără iritații. De la pantalonii scurți din denim și până la perechile ceva mai office, trebuiesă recunoaștem că vara nu este completă fără o pereche de pantaloni scurți pe măsură.

Pantaloni scur\i la mod[ă pentru femei cu stil

8 Informa\ia de Duminic[/5 august 2018

DIET~

Dacă nu suntem atenţi la cemâncăm, la cum mâncăm şi dacănu facem deloc mişcare, perioa-da vacanţei se poate solda cu câ-teva kilograme în plus.

Pentru a evita această situaţie, poţiapela la câteva trucuri, unele reco-mandate de speciali;ti. De asemenea,mersul pe jos şi câteva exerciţii cugreutatea corpului te pot menţine înformă.

Ia un mic dejun cu proteineUn mic dejun hiper proteic îţi îm-

bunătăţeşte starea de saţietate în tim-pul zilei şi te poate ajuta să reduci can-titatea de mâncare consumată în tim-pul zilei. Când starea de saţietate lip-seşte, deviem de la alegerile sănătoase.Câteva exemple de mic dejun pe caresigur le poţi găsi la orice hotel sau res-taurant sunt omleta cu legume,scrambled eggs, cu roşii şi ciupercisau salata cu brânză de capră.

Bea dimineaţa un shake sau un smoothie proteic

Este bine să ai la tine, în vacanţă,o pudră proteică şi să îţi începi ziuacu un smoothie proteic. Acesta îţi vafurniza şi proteine, dar şi carbohidraţidin surse sănătoase precum legumeleşi fructele

Mănâncă încetUna din cele mai eficiente tehnici

pentru vacanţă este şi una din celemai simple< să mănânci încet. Dureazăîn jur de 20 de minute de când ai în-ceput să mănânci ca sistemul tău di-gestiv să trimită semnal către creierpentru a opri senzaţia de foame şi să

apară starea de saţietate. Dacă mă-nânci mai încet acest semnal se trimiteînainte de a mânca prea mult. În plus,atunci când mănânci mai încet, savu-rezi mâncarea şi te bucuri de gust,având astfel ocazia să simţi mult maiintens specialităţile culinare fără sămănânci prea mult. Astfel te poţi bu-cura de anumite măncăruri specificelocurilor fără să te simţi vinovat.

Opreşte-te înainte să te simţi plină

Dacă pui furculiţa jos după câtevaînghiţituri, există şansa să nu fii tentat

să consumi porţii mari de mâncare.În plus, un sfat important este să alegisă consumi multe legume proaspete,alături de carne, ouă sau lactate, le-gumele având darul de a umple sto-macul, cu un număr mic de calorii.

Mănânc[ la masă, pe scaun şi nu în picioare

Evită televizorul, calculatorul şitelefonul în timpul mesei şi savureazăpe îndelete momentul mesei. Dacămănânci conştient şi nu te laşi distras,te vei sătura mai repede, cu o cantitateoptimă de alimente.

P[streaz[-\i silueta;i-n concediu

Una din cele mai eficiente tehnici pentru vacanţă este şi una din cele mai simple< să mănânciîncet. Durează în jur de 20 de minute de când ai început să mănânci ca sistemul tău digestiv sătrimită semnal către creier pentru a opri senzaţia de foame şi să apară starea de saţietate.

Cunoscută de sute de ani pen-tru proprietăţile ei tonifiante,zmeura este slab calorică, fiindutilă celor celor care doresc săslăbească. Zmeura este obună sursă de mangan.

Nu duce lipsă nici defier, fapt care o face inte-resantă pentru cei carenu consumă carne, cuatât mai mult cu câtconţine și o cantitateapreciabilă de vitaminaC, care contribuie la asi-milarea fierului. În plus,conţine potasiu, calciu șimagneziu. Este stomahi-că, tonică, depurativă,diuretică, laxativă, revi-gorantă, stârnește poftade mâncare și esteeficientă împotrivaasteniei, a dispepsiilor, adermatozelor, reumatis-mului, gutei, constipaţiei,e indicată temperamen-telor biliare.

Zmeura este alimen-tul care conţine cel mai multacid elagic (antioxidant polife-nolic),1 g de extract uscat de zmeură

conţine 1, 5 mg. Acest acid este recu-noscut pentru proprietăţile sale intain-flamatorii și anticancerigene. Este osubstanţă stabilă, rezistentă la căldurăși la îngheţ. Se regăsește atât în zmeura

proaspătă, cât și în dulceaţă și în fruc-tele congelate. Zmeura acţioneazăca un antibiotic natural.

Zmeura conţine antocianine,un tip de flavonoide care conferăfructului pigmenţi roșii și negri.

La fel ca mulţi alţi compuși fe-nolici din vegetale, antociani-nele au proprietăţi antioxidan-te considerabile și neutralize-ză radicalii liberi din organism,

prevenind apariţia mai multormaladii< cancere, boli cardio-vasculare și alte afecţiuni cro-nice.

Utilă în reumatism

Zmeura este recomandată încaz de patologii reumatismaledatorită conţinutului mare deacid salicilic, acid malic, citricși vitamina C. Fibrele și sâm-

burașii din zmeură accelerea-ză tranzitul intestinal, com-bătând constipaţia și acidita-

tea gastrică.

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Zmeura ;i avantajele ei pentru s[n[tate

5 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 9

Ediţia 2018 a festivalului Un-told se desfăşoară în acest an înperioada 2-5 august. Timp de 4zile, iubitori de muzică din toatăţara, dar şi de peste hotare vor pe-trece momente de neuitat alăturide artiştii lor preferaţi. La fel caîn fiecare an, festivalul se va des-făşura la Cluj Arena şi la Sala Po-livalentă unde vor fi nu mai puţinde 8 scene.

Printre cei peste 130 de artişti carevor ţine lumea în picioare se numărăArmin van Buuren, Black Eyed Peas,The Chainsmokers, The Prodigy, JasonDerulo, Dimitri Vegas&Like Mike,Afrojack, dar şi Galaxy, Alchemy, Ele-ments, Daydreaming, Forest, Time,Trance şi Earth.

Armin van Buuren este cel care vaîncheia, luni dimineaţa, festivalul dinacest an. DJ-ul olandez a participat lafiecare ediţie Untold de până acum,petrecând de fiecare dată ore întregiîn faţa spectatorilor, până la răsăritulsoarelui. La ediţia din anul trecut a stat

nu mai puţin de 5 ore în faţa fanilor, şia dorit ca de această dată să fie el celcare va face din ceremodia de închiderea evenimentului clujean un momentunic şi de neuitat.

Participanţii au putut să-şiachiziţionaze abonamente pentru pe-rioada întregului festival, sau să cum-pere bilete separat, pentru fiecare zidin cadrul Untold. La fel ca în fiecarean, preţul abonamentului a fost maimic decât preţul cumulat al biletelor.De asemenea, pentru o serie de facili-tăţi, fanii au putut să achiziţioneze abo-namente sau bilete VIP la preţuriaproape duble faţă de cele clasice.

Ediţia din 2018, mai bine organizată

Ediţia din acest an este mult maibine organizată faţă de cele precedentedeoarece participanţii au putut să efec-tueze online o mare parte a procesuluide check-in. Începând din 26 iulie, par-ticipanţii au accesat aplicaţia festiva-lului unde s-au înregistrat cu adresa

de e-mail pentru completarea check-in-ului. De asemenea, a fost posibil săefectueze check-in-ul şi pentru colegiilor, dacă de pe respectiva adresă deemail au fost cumpărate mai multeabonamente de festival.

Minorii au nevoie ;i de acordulp[rin\ilor

Totodată, participanţii la Untold auputut să-şi ridice brăţările de festivalcu câteva zile înainte. Organizatorii aupregătit un program prelungit pentrucorturile de check-in, acestea fiind des-chise și în zilele pre-festival, în 31 iu-lie-1 august 2018 în intervalul orar14.00 – 23.00. Cei care nu şi-au ridicatbrăţara în cursul săptămânii şi-auschimbat biletul cu brăţara la unul din-tre punctele de check-in atunci cândau ajuns la festival în intervalul orar12.00 – 08.00.

Tinerii sub 18 ani, pe lângă bilet şiact de identitate, au avut nevoie şi dedocumentul care atestă acordul pă-rinţilor. Accesul minorilor sub 14 ani

a fost permis doar pe baza unui biletvalid și cu însoţirea a cel puţin un pă-rinte.

Sistemul de plată a fost implemen-tat într-o formulă integrată cu sistemulde acces. Pentru acest eveniment, par-ticipanții au avut la dispoziție o brățarădin țesut textil cu un chip RFID inte-grat, fiind pregătite nu mai puţin de80.000 de brăţări. De asemenea, în pe-rimetrul festivalului au existat 80 depuncte în care bărţările au putut fi în-cărcate cu diferite sume de bani. Pentrua se evita aglomeraţia de la puntele deîncărcare, participanţii au putut să îşiîncarce brăţările fie înainte de festival,fie online, de pe site-ul sau de pe apli-caţia mobilă a festivalului. În cazul încare participanţii nu au cheltuit toţibanii de pe brăţară, sumele respectiveau putut fi retrase de la orice CreditPoint.

Prima ediţie a avut loc în 2015

Prima ediţie a festivalului s-a des-făşurat în 2015, între 30 iulie şi 2 au-gust, şi a găzduit peste 60.000 de oa-

meni. În acelaşi an, Cluj-Napoca a fostdesemnat Capitala Europeană a Tine-retului. În perioada festivalului, oraşula devenit un furnicar de oameni şimaşini, iar cel mai dificil pentru par-ticipanţii la Untold a fost să găseascăun mijloc de transport până la ClujArena. Cei care nu au avut loc de ca-zare, au optat să doarmă în maşina per-sonală.

În 2015, Untold a atras atențiaprintr-o campanie de promovare a eve-nimentului numită “Pay with Blood”,în care donatorii de sânge primeau bi-lete gratuite la festival. Astfel, în lunaiulie 2015, cei care donau sânge la ca-ravana mobilă din Parcul HerăstrăuBucurești sau la Centrul de TransfuzieSangvină din Cluj-Napoca, primeaupe loc billet.

Inițiativa a fost remarcată interna-țional deoarece asocierea dintre Tran-silvania, Vlad Țepeș, vampiri și dona-rea de sânge a fost o decizie de marke-ting strălucită. În acelaşi ani, Untold acâştigat premiul „Best Major EuropeanFestival”.

Vera Pop

130 de arti;ti la festivalulUntold din acest an

FESTIVAL

10 Informa\ia de Duminic[/5 august 2018

DEZVOLTARE PERSONAL~

Se spune că dacă ai intrat înhoră, trebuie să joci. Asta mergefoarte bine și în relația de cuplu.La început totul pare să meargăde la sine. Nu doar să meargă, cimai mult de atât, totul e exploziv,e în aer, e cum nu a mai fost. Astase termină repede și e foarte binede știut.

În rândurile de mai jos, cu ajutoruldatelor culese din diverse studii în do-meniu, ne oprim atenția asupra a totceea ce înseamnă dezvoltarea perso-nală în relația de cuplu.

Să primim și să dăruim iubire

Relația dintre el și ea este nu doarparte a vieții celor doi, ci parte deter-minantă. Când doi oameni pun bazeleunei relații de cuplu se gândesc la creș-terea calității vieții în doi și mai apoiîn trei, patru sau câți copii vor avea.Fiecare dintre noi intră în relația decuplu cu un bagaj din copilărie. Cei ceau învățat de acasă ce e iubirea, vor știsă o arate la rândul lor, cu ceilalți e cevamai greu. Trebuie să știe ambii parte-neri că nu se poate construi o relațiedoar primind iubire, ci și dăruind și,mai mult decât atât, știind să primimiubirea ce ne e oferită.

Mergând pe același drum, dar fiecare pe cărarea sa

Așadar, un element important înrelația de cuplu este dragostea mani-

festată. E un element pentru că suntmulte altele care își au și ele rostul lor,important, pentru ca totul să meargăbine de-a lungul anilor. Încrederea înpartenerul de viață, la fel, criteriu esen-țial. Și ajungem, iată, la libertate. Li-bertatea la care tânjim fiecare dintrenoi, chiar și într-o relație de cuplu. Par-tenerii nu pot face aceleași lucruri, nupot avea aceleași hobby. Dacă bărbatu-lui îi face plăcere să iasă la bere cu prie-tenii săi, femeii s-ar putea să îi placă sămeargă la ștrand. Lui poate îi plac poe-ziile, ei proza. Lui filmele de groază, eifilmele romantice. Și lista poate conti-nua. Fiecare dintre noi se dezvoltă peplan personal diferit. Mergem pe acelașidrum, dar totuși fiecare are cărarea sa.Atunci când partenerii de cuplu înțelegasta, totul trebuie să meargă de la sine.

Compromisuri până la un punct

De-a lungul anilor, studiile au de-monstrat că încercările de a face abso-lut totul în doi, compromisurile multeîn relația de cuplu au dus la ruperearelației în cele din urmă, tocmai pentrucă la un moment dat cel ce cedează celmai des și face totul pe placul partene-rului nu mai poate suporta să facă asta.Asemenea compromisuri nu se fac.Dacă unul vede frumusețea într-o floa-re, iar celălalt nu o vede, nu înseamnăcă nu mai e dragoste.

Înseamnă că suntem diferiți uniide alții, ceea ce până la urmă e normal,și tocmai aceste diferențe au rolul de ane aduce mai aproape.

Sunt mulți oameni care î;i pun la în-doială încrederea în propriile forțe, în-crederea în sine. Ce este de fapt încrede-rea în sine? Răspunsul e destul de simplu;i pe înțelesul tuturor. Este încrederea încapacitatea noastră de a lua cele mai bunedecizii în momentul în care le luăm, eîncrederea în alegerile pe care le facem,în gândirea pe care o avem.

Când avem încredere în noi totulporne;te strict din interior. Ceea ce vinedin exterior nu zdruncină încrederea însine pentru că se presupune că ea e ca unfel de temelie. Trăim con;tient, suntemreali;ti, nu euforici, motiv pentru carene dăm seama că un compliment venitde la cineva nu ne va întreține vie încre-derea în sine. Ea e pur ;i simplu con-strucția noastră, e în noi.

Chiar ;i fără să realizăm că facem as-ta, noi zi de zi ne cunoa;tem pe noiîn;ine, ne identificăm în acțiunile pe carele întreprindem, ne supunem criticilornoastre, ne analizăm. Astfel, stima desine cre;te fără a depune un prea mareefort. În schimb, fugind de realitate, nufacem altceva decât să mic;orăm semni-ficativ încrederea ce o avem în noi. Unoroameni le e u;or să crească stima de sine,altora le e greu. Asta depinde enorm demult de cum am fost crescuți acasă. Co-piii ce s-au bucurat de dragostea părin-tească au devenit adulți responsabili carela rândul lor ;tiu să arate iubirea ce opoartă celor din jur.

În concluzie ;i cât mai pe scurt, în-crederea în sine presupune ancorarea înrealitate, o viață con;tientă, curiozitate;i deschidere la tot ceea ce e în jur. Pentrua intra în categoria oamenilor cu încre-dere în sine trebuie în primul rând să neacceptăm emoțiile ;i faptele, să nu re-nunțăm la dorințele noastre pentru ceidin jur. Încrederea în sine e sinonimă cuautenticitatea. E momentul să ne punempe primul loc, să ne identificăm obiecti-vele ;i să trasăm planul de bătaie pentrua le atinge. ;i, nu în ultimul rând, o per-soană cu încredere în sine se exprimămereu, motiv pentru care cel mai indicate să ie;im, să socializăm.

Ce este încredereaîn sine?

O veche zicală româneascăspune că lauda de sine nu miroasea bine. Când e bine să ne lăudăm;i când nu e bine? Psihologii nespun că nu e nimic rău în a neaprecia pe noi în;ine, a ne încu-raja ;i... a ne lăuda. Depinde deîmprejurări.

Atunci când ne lăudăm cât de mi-nunați suntem, fără să ne ceară nimeniasta, în contexte nepotrivite, lauda desine chiar nu miroase a bine. Sunt însăsituații în care ar trebui să profităm ;ida, să ne lăudăm.

O persoană cu stima de sine cres-cută, ;i aici facem referire la persoanede succes, inteligente ;i descurcărețe,va ;ti în orice situație să enumere cali-tățile pe care le are, punctele tari ;i abi-litățile din dotare, precum ;i realizărilesale. Analizând din exterior, s-ar puteasă ni se pară că persoana respectivă selaudă. :i totu;i, dacă nimeni nu îi apre-ciază calitățile, de ce să nu o facă? Trăimîntr-o lume în care concurăm unii cualții. Atâta vreme cât nu avem o opinieexagerată despre meritele noastre, des-pre abilitățile noastre, totul e în regulăîn a ne lăuda. Lăudăro;enia are trăsă-turi negative, semnificând nevoia de aie;i în față cu orice preț, chiar cu o anu-mită doză de agresivitate. În schimb,persoana care dă dovadă de o modestieexagerată, care evită cu orice preț să selaude, nu va ajunge tare departe. Asta

pentru că în timp va crede că nu e ca-pabilă de nimic. :i astfel îi scade pu-ternic stima de sine. Pe termen lung,modestia exagerată poate avea efectenegative.

Împărtă;irea succesului

Cum reu;esc persoanele de successă spună de ce sunt în stare fără să parăo laudă? Bine! Nu spun toată ziua ceau realizat, dar în momentul în caresunt întrebate, spun cu mândrie ce ;tiusă facă, să realizeze, cum reu;esc înviață, pe plan profesional sau personal.Acest gen de persoane sunt oricând ;ila orice oră capabile să î;i împărtă;eas-că succesul ;i nu simt nicio jenă în aspune oricui de ce sunt în stare. Căvorbim de viața personală, că vorbimde cea profesională, e bine de ;tiut cădrepturile ;i calitățile pe care le avemsunt ale noastre ;i ne putem folosi deele. Pentru a nu părea genul de om cese laudă mereu, indicat e să fim afir-mativi mereu când vorbim despre rea-lizările de zi cu zi. Trebuie să fim po-zitivi ;i față de cei din jur, să apreciemceea ce fac ace;tia, să facem remarcipozitive. E bine să fim mândri de rea-lizările noastre, să ne oferim recom-pense. La fel de bine e să facem com-plimente celorlalți. Ne remodelăm in-teriorul devenind senini, deschi;i lanoi oportunități. Ne lăudăm în sensulpozitiv, sens din care pot lua ceva bun;i cei ce ne ascultă.

O viață frumoasă în-seamnă bucurie, împlini-re, fericire. Dar viața neoferă nu numai lucrurifrumoase, ne oferă ocaziade a depă;i fel ;i fel de ob-stacole, unele mai u;oare,altele mai grele. Oricumar fi momentele ce letrăim, suntem datori săfacem tot ceea ce putempentru a duce o viață încare să ne simțim împă-cați.

Ce facem cu necazurile?Înainte de toate e bine de ;tiutcă putem învăța să depă;im momentelegrele ;i chiar în a;a manieră încât sănu ne afecteze pe termen lung.

Tulburări de sănătate

Supărările, furiile, nemulțumirilene pot seca organismul de energie, netulbură ;i ne dau peste cap buna func-ționare a corpului. A fost dovedit ;ti-ințific faptul că lăsând tristețea ;i su-părarea să ne cople;ească o perioadăîndelungată îi facem un rău imens or-ganismului. Trăind ani la rând cu su-părări pe care nu am ;tiut să le gestio-năm nu facem altceva decât să ne tul-

burăm metabolismul, să ne punem înpericol starea de sănătate.

Supărările şi resentimenteleînseamnă un stres puternic pentru organism

E un motiv serios să încercăm sănu cădem pradă nemulțumirilor ;i su-părărilor. În primă fază, orice supărarene dă senzația unei stări de nervozitate,ne poate chiar face să plângem. Dacănu o depă;im imediat, ci rămânem an-corați în faza cu pricina, retrăim mo-mentele neplăcute cu intensitate mare.Să nu uităm că supărările şi resenti-

mentele înseamnă un stresputernic pentru organism.Printre bolile cauzate de su-părările se numără ulcerul,gastrita, afecțiunile cardio-vasculare, slăbirea sistemuluiimunitar. Nimeni nu î;i do-re;te probleme, astfel că e bi-ne de ;tiut ce avem de făcutîn cazul în care trăim stări denemulțumire, furie sau supă-rare. În primul rând trebuieidentificate emoțiile negativecare nu ne dau pace. Al doileapas e să înțelegem ce anumene-au provocat stările nega-tive ;i mai apoi să găsim mo-dalități de eliberare de sub

tensiunea acumulată. Pentru a face toate cele de mai sus

trebuie să ne analizăm. Nu putem săpretindem că totul e în regulă, când defapt nu e a;a. Gândurile negative nu ebine să fie lăsate prea mult în minte.Stresul, îngrijorarea, tristețea ne con-duc adesea spre izolare. Aici trebuie săfacem chiar invers, să vorbim cu ceidin jur despre temerile noastre, să neexprimăm emoțiile, să ne debarasămde ce ne supără. Un alt aspect e să scă-păm de greutatea ce o purtăm pe umerifăcând ceva ce ne place, să avem grijăde noi, să facem mi;care ;i, mereu, săprivim partea plină a paharului.

Lauda de sine - miroase sau nu a bine?

Rolul dezvolt[rii personale în rela\ia de cuplu

Un element important în relația de cuplu este dragostea manifestată

Gestionarea sup[r[rilor ;i a nemul\umirilor este esen\ial[ pentru o via\[ frumoas[

5 august 2018/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

V-ați trezit vreodată dintr-un somnlung, simțindu-vă puțin dezorientat, fărăsă știți exact unde vă aflați? Acum, imagi-nați-vă un apel de trezire după ce ați “dor-mit” timp de 42 000 de ani. Oamenii deștiință ruși, alături de omologii lor ameri-cani au reșit să trezească niște viermi preis-torici înghețați și descoperiți în perma-frostul siberian.

Nematodele sau viermii cilindrici des-coperiți au corpul simetric, alungit, con-stituind unul dintre cele mai cuprinzătoaretipuri ale regnului animal. Cele mai multespecii de nematode trăiesc liber în natură,dar unele au evoluat, devenind paraziți aiplantelor și animalelor, inclusiv ai omului.Cei 300 de viermi descoperiți în solul si-berian se aflau într-un fel de stare de hi-bernare> au o vechime cuprinsă între32.000 și 42.000 de ani și au fost descoperițialături de rămășițele descompuse ale unorrozătoare preistorice.

Prin această reușită – readucerea lorla viață – oamenii de știință de la Univer-sitățile Princetown din New Jersey, precumși colegii lor de la Academia de Științe dinMoscova, sunt convinși că într-un viitormai mult sau mai puțin îndepărtat și omular putea să fie criogenat, pentru a fi readusla viață peste o perioadă de timp.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Secolul XV este cel în care auapărut primele cărți tipărite con-form tehnicii lui Johannes Guten-berg. În cea de-a doua jumătate aacelui veac  și la începutul secolu-lui următor (XVI), nou-apărutatehnologie, care a îngăduit o mul-tiplicare mai rapidă a cărților, s-a extins cu repeziciune, în întrea-ga Europă.

Domnitorii țărilor române s-au do-vedit a fi, în multe cazuri, ocrotitori aiculturii și receptivi față de progresul teh-nic. Primii ani ai secolului XVI auadus tehnica tipăririi și în Țările Române.Prima carte tipărită, vreodată, pe pămân-tul românesc, este un Liturghier. Tipări-rea sa a început în anul 1508, pe vremealui Radu cel Mare – voiedod a cărui viațăa luat sfârșit înainte isprăvirea muncii deimprimare. Meșterul tipograf a fost că-lugărul Macarie.

Monahul Macarie, originar din Ser-bia, a deprins tehnica utilizării presei detipărit tocmai la Veneția. În Muntenia, afost invitat de către voievodul Radu celMare, pentru a întemeia prima tiparnițădin istoria Țării Românești. Această ti-parniță a funcționat în cadrul MănăstiriiDealu, nu departe de Târgoviște. Acestlăcaș de cult – în care, în prima jumătatea secolului XX, a funcționat un liceu mi-litar ce l-a avut, printre elevi, pe CorneliuZelea Codreanu, este locul în care se aflăcapul lui Mihai Viteazul, precum și loculde veșnică odihnă al domnitorului Raducel Mare (care a și ctitorit frumoasa mă-năstire).

Radu cel Mare a menținutindependen\a ȚăriiRomânești pe căi diplomatice

Atunci când auzi numele voievoduluiRadu cel Mare (1495-1508) – fiul lui VladCălugărul, ești tentat să pleci de la pre-supunerea că supranumele „cel Mare” ise trage de la remarcabile fapte de armesau realizări pe plan (geo)politic. Ei bine,este un voievod care a rămas în memoria

oamenilor printr-o altă categorie de rea-lizări, și nu prin confruntările cu marileputeri ale vremii.

Pe plan politic, Radu cel Mare a cău-tat să asigure menținerea statutului in-dependent al Țării Românești pe căi di-plomatice și nu pe calea armelor, precumunii dintre iluștrii săi predecesori saucontemporani (cum ar fi Ștefan cel Mare,cu care, de altfel, Radu Vodă s-a înțelesbine). Radu Voievod a fost prețuit de că-tre supușii săi, deoarece domnia sa a fostuna liniștită, prosperă, fără confruntărimilitare de amploare sau incursiuni mi-litare vrăjmașe. Acest climat a fost unulpropice pentru realizări pe plan cultu-ral.

Călugărul Macarie a maitipărit încă două cărți

Radu cel Mare a domnit laolaltă cupărintele său încă din anul 1492. Apoi,din 1495 a fost conducător unic al ȚăriiRomânești. Toți fiii lui Radu cel Mare audevenit, la rândul lor, domnitori. Atât ceilegitimi, printre care Mircea Ciobanul,cât și cei din afara căsătoriei – cel mai deseamă fiind Radu de la Afumați.

După Liturghierul tipărit în 1508, că-lugărul Macarie a mai tipărit, în Țara Ro-mânească, încă două cărți – un Octoihși un Tetraevangheliar, la 1510 și, res-pectiv, la 1512. Liturghierul a cărui tipă-rire a început în ultimul an al domnieilui Radu cel Mare (1508) este o carte des-tul de voluminoasă, pentru epoca sa,având 256 de pagini. Uneori, este numităși Liturghierul lui Macarie, după numeletipografului.

În partea finală a Liturghierului dela 1508 putem afla că „s-au început aceas-tă sfântă carte (…) după porunca dom-nitorului Io Radu Voevod, să îi fie luiveşnică pomenire, şi s-au săvârşitu aceas-tă carte din porunca întru Hristos Dum-nezeu binecredinciosului şi de Dumne-zeu păzitului şi prealuminatului domni-tor Io Mihnea, marele voievod a toatăţara Ungrovlahiei şi a părţilor de la Du-năre, fiul marelui Io Voievod Vlad, înanul întâi al domniei sale, ostenindu-seşi smeritul monah şi preot Macarie”.

Meșterul tipograf care a dus la bun sf]r;it munca de tip[rire a Liturghierului afost călugărul Macarie

Prima carte tip[rit[ pe p[mântromânesc, veche de peste 500 de aniTipărirea Liturghierului a început în anul 1508, pe vremea lui Radu cel Mare – voiedod a căruiviață a luat sfârșit înainte de isprăvirea muncii de imprimare

Viermi `nghe\a\ide 42.000 de ani însolul siberian, adu;ila via\[ de ru;i

Un nou studiu a urmărit parcursulbacteriei Mycobacterium tuberculosis carecauzează tuberculoza, boală infecţioasăextrem de periculoasă, cunoscută ca TBC,ceea ce îi va ajuta pe savanţi în explicarearăspândirii bolii, care își are originea înAfrica, ajungând ulterior în barăcile și băileImperiului Roman.

Studiul cercetătorilor de la Universityof Wisconsin-Madison arată că atuncicând Roma a devenit o superputere în Me-diterană, cel puţin o varietate de patogenal tuberculozei s-a putut plimba prin totspaţiul controlat de romani, scrie ScienceAlert. Efectele acestei boli sunt catastrofale,mai ales că este vorba despre o boală in-fecţioasă (cu transmitere de la un om laaltul). Pentru a înţelege cum această boalăse răspândește pentru luptele viitoare cuaceastă maladie, este benefică o privire întrecut. Așadar, echipa de cercetători ame-ricani a realizat unele descoperiri intere-sante.

Până acum, au fost identificate șaptevarietăţi de tuberculoză în întreaga lume,toate legate de o boală umană care a apărutacum câteva zeci de ani în urmă în Africa.Datele genomice din noul studiu au venitde la peste 550 de mostre de bacterie detuberculoză provenite de la populaţiile mo-derne din Africa, Asia și Europa, întoc-mind un arbore al varietăţilor bacteriei.Astfel, cercetătorii au aflat că ultima datăcând acestea formau o familie mare eraacum 4.000 - 6.000 de ani. De asemenea,deși trei din cele șapte varietăţi nu s-au ex-tins prea deaprte, restul au făcut-o.

Datele ramificării se aliniază cu eve-nimente semnificative de cădere și ascen-siune a civilizaţiilor, o varietate intrând în-tr-o expansiune majoră în secolul I e.n.

“Perioada se potrivește cu expansiunearomană și cu explorarea în jurul Medite-ranei”, a precizat Pepperell. „A existat con-tact între populaţiile umane care nu a exis-tat până atunci”. Același tipar a fost obser-vat și de altă echipă de cercetători care austudiat o varietate de tuberculoză din Chi-na, arătând că data răspândirii acesteia sepotrivește cu data apariţiei cultivării ore-zului în regiune, acum 6.600 de ani.

Romanii au r[spândit o boal[ infec\ioas[ letal[ pe mai multe continente

Un lac subteran imens a fostdescoperit în premieră pe Marte,lucru care crește posibilitatea exis-tenţei vieţii extraterestre, au de-clarat cercetătorii.

Aflat sub stratul de gheaţă marţian,lacul are aproximativ 20 de kilometrilăţime, informează AFP.

Cercetătorii italieni susţin că estecea mai vastă întindere de apă desco-perită pe Planeta Roșie. 

„Este rezultatul excepţional al fap-tului că apa de pe Marte există și fur-nizează condiţiile pentru dezvoltareavieţii”, a declarat Alan Duffy, profesordin cadrul Universităţii Swinburne dinAustralia. În prezent, Marte este o pla-netă aridă, însă, în trecut, acum apro-ximativ 3,6 miliarde de ani, era un locumed și călduros. 

Cercetătorii sunt dornici să desco-pere surse de apă contemporane deoa-rece ar putea deţine urme ale existenţei

vieţii în trecut sau chiar și în prezent. De asemenea, prin intermediul po-

sibilităţii accesării apei, oamenii ar pu-tea supravieţui în viitor pe Planeta

Roșie.Apa din lacul descoperit recent nu

este însă bună pentru consum, de ase-menea se află la o adâncime de 1,5 ki-

lometri. Temperaturile de pe Marte sunt sub

punctul de îngheţ al apei, însă aici apaîși păstrează starea lichidă datorită pre-zenţei magneziului, calciului și sodiu-lui. 

„Este o descoperire extrem de im-portantă ce crește speranţele prezenţeivieţii pe Marte”, a declarat Fred Watsondin cadrul Observatorului Astronomicdin Australia. Descoperirea a fost rea-lizată prin intermediul instrumentelorde la bordul sondei Mars Express, lan-sată în 2003 și operată de AgenţiaSpaţială Europeană. Instrumentulpoartă denumirea de Mars AdvancedRadar for Subsurface and IonosphereSounding (MARSIS) și a fost proiectatpentru a descoperi apă sub suprafaţamarţiană prin intermediul transmiteriipulsaţiilor radar. Undele radio ce sepropagă înapoi către sondă sunt anali-zate pentru obţinerea informaţiilor pri-vind structurile ce s-ar putea afla însubteran.  

Descoperire excep\ional[< primul lac cu ap[ în stare lichid[ pe Marte

Monahul Macarie, originar din Serbia, a deprins tehnica utilizării presei de tipărit tocmai la Veneția.În Muntenia, a fost invitat de către voievodul Radul cel Mare, pentru a întemeia prima tiparniță din istoriaȚării Românești. Această tiparniță a funcționat în cadrul Mănăstirii Dealu, nu departe de Târgoviște.Acest lăcaș de cult – în care, în prima jumătate a secolului XX, a funcționat un liceu miliar ce l-a avut,printre elevi, pe Corneliu Zelea Codreanu, este locul în care se află capul lui Mihai Viteazul, precum și loculde veșnică odihnă al domnitorului Radu cel Mare (care a și ctitorit frumoasa mănăstire).

Imagine-radar cu lacul subteran ( Fotografie realizat[ de ESA)

12 Informa\ia de Duminic[/5 august 2018

Demi Lovato a fost spitalizată,după ce a fost găsită inconștientăîn locuința sa. Presa internaţio-nală scrie că artista a fost trans-portată de urgenţă la spital, dupăo supradoză de heroină. Demi Lo-vato a refuzat însă să spună ce aluat, dar a precizat că nu este vor-ba despre heroină.

La câteva ore de la spitalizare, re-prezentantul lui Demi Lovato a anunțatcă aceasta este „conştientă şi vorbeşte”. „Demi este trează şi alături de familiasa, care doreşte să mulţumească tuturorpentru dragostea, sprijinul şi rugăciu-nile primite.Unele informaţii prezen-tate în presă sunt eronate, iar familia acerut să i se respecte viaţa privată şi sănu se facă speculaţii, starea ei de sănă-tate şi recuperarea fiind cele mai im-portante lucruri în acest moment”, aanunțat agentul vedetei.

Nu se ştie ce droguria consumat artista

Paramedicii au găsit-o pe Demi Lo-vato în stare de inconştienţă, când auajuns la domiciliul acesteia. Artista a

fost preluată de o ambulanţă şi trans-portată la un spital din Los Angeles,marţi, după prânz. Paramedicii care auintervenit la domiciliul acesteia i-auadministrat Narcan, un tratament deurgenţă în cazul supradozelor de dro-guri. Surse din cadrul poliției au de-clarat că, în momentul sosirii parame-dicilor la reședința acesteia din Los An-geles, niciunul dintre prietenii acesteianu se mai afla în casă. În schimb, erauprezenți membri ai echipei cântăreței,care au refuzat să spună ce droguri arfi consumat Demi Lovato.

Potrivit unei publicaţii străine, sur-se din cadrul poliției au declarat că lareședința acesteia au fost găsite obiectefolosite pentru consumul de droguri,dar și resturi de substanțe dopante. Deasemenea, o asistentă medicală ar fispus poliției că metamfetamina estesubstanța din cauza căreia Demi Lo-vato ar fi suferit o supradoză. Spitali-zarea artistei vine la câteva săptămânidupă ce a lansat melodia „Sober”, încare a recunoscut că problemele ei cusubstanţele interzise au recidivat. Ul-timul show al lui Demi Lovato a avutloc duminică, 22 iulie. Artista urma săsusţină un show în Atlantic City, însăsurse din anturajul ei au declarat pen-tru TMZ că, în ultima perioadă, a avut

probleme.Demi Lovato s-a luptat cu abuzul

de substanţe interzise ani la rând. Operioadă, ea s-a internat la o clinică despecialitate, iar de şase ani nu mai con-suma droguri. Concret, Demi Lovatoa avut probleme cu depresia, tulburăride alimentație şi autoagresiune. Dincauza afecțiuni destul de grave, artistaa fost internată într-un centru de rea-bilitare, în 2010, la vârsta de 18 ani.

Ea a recunoscut că a avut bulimie,că s-ar fi rănit de una singură și că s-ar fi „autotratat” cu medicamente și al-cool, pentru a-și amorți durerea. Ar-tista a mai recunoscut şi că obşinuia săconsume cocaină de mai multe ori pezi.

În anul 2017, Demi Lovato a apărutîn documentarul „Simply Complica-ted”, difuzat pe Youtube, în care a vorbitdeschis despre problemele pe care le-a avut cu consumul de substanţe in-terzise.

“Nu lucram la programul meu derecuperare. Nu eram pregătită să fiucurată. Luam cocaină cu mine în avion,o luam în toaletă, o luam noaptea…Vreo două luni am folosit zilnic!”, spu-nea, în acel documentar, Demi Lova-to.

În urmă cu câţiva ani, artista a dez-

văluit faptul că nu a avut o relaţie foartebună cu tatăl său, acesta fiind o per-soană abuzivă. Ea a spus că boala min-tală a tatălui său l-a făcut să fie incapa-bil de a avea grijă de familie. Dupămoartea bărbatului, ea a pus bazeleunui program de burse necesar celoraflați în aceeași situație. Presa de pesteOcean a scris că Demi Lovato a petre-cut într-un bar ziua de naștere a uneiadintre dansatoarele sale în noaptea dedinaintea incidentului.

Demetria Devonne „Demi” Lovatos-a născut la 20 august 1992 şi este ocântăreaţă, compozitoare şi actriţăamericană. A debutat în serialul “Bar-ney & Friends”, însă şi-a câştigat cele-britatea în urma interpretării roluluilui Mitchie Torres în filmul “CampRock” alături de “Jonas Brothers”, şidatorită serialului “Sonny și steluța einorocoasă”.

Lovato a debutat în industria mu-zicală cu albumul “Don’t Forget”, lansatpe 23 septembrie 2008. Acesta a fostun succes comercial, debutând pe loculal doilea în Billboard 200, cu peste89.000 de exemplare vândute în primasăptămână. Ulterior, artista și-a lansatal doilea album, intitulat “Here We GoAgain”, pe 21 iulie 2009, dovedindu-sea fi un nou succes și atingând poziția

fruntașă în topul menţionat anterior.A urmat “Unbroken”, iar pe 14 mai2013, cel de-al patrulea album al său,intitulat chiar “Demi”. Albumul a ocu-pat a treia poziție în clasamentul Bil-lboaed 200, vânzându-se în prima săp-tămână în 110.000 de exemplare.

A fost agresată la şcoală

Împreună cu Selena Gomez, ea și-a început cariera de actriță în serialulde televiziune pentru copii “Barney &Friends”, în rolul Angelei. A începutsă ia lecţii de pian la vârsta de 7 ani șide chitară la 10 ani. Tot atunci aceastaa început să ia și lecții de dans și actorie.Lovato a mărturisit în emisiunea luiEllen DeGeneres că a învățat mai mulțiani de acasă datorită faptului că eraagresată la școală. Ea a primit diplomade absolvire prin învățământ la domi-ciliu în aprilie 2009.

Mai târziu a devenit purtătoare decuvânt pentru organizație împotrivahărțuirii “PACER” și a avut o aparițieîn cadrul emisiunii “America’s NextTop Model” pentru a vorbi concuren-telor și publicului despre acest subiect.În 2006, Demi a apărut în serialul “Pri-son Break”, iar anul următor în serialul“Just Jordan”.

Demi Lovato, spitalizat[ în urma abuzului de droguri