VeDeta

Numărul 2 /An școlar:2017/2018

Oraș Deta, Jud. Timiș Liceul Tehnologic ,,Sfântu Nicolae” Deta

Rubrici

ADRESARE .................................................................pag. 2 INTERVIURI..............................................................pag. 3 CREAȚII LITERARE.................................................pag. 4-10

EN FRANçAIS....................................................pag. 11-17

ENGLISH PAGE..................................................Pag.18-19 ARTICOLE....................................................................pag.20-29 REBUSURI....................................................................pag. 30

DESENE.........................................................................pag.31-33

EPIGRAME...................................................................pag.34

CITATE CELEBRE................................ ....................pag. 35 DIN ACTIVITĂȚILE NOASTRE..............................pag. 36 COLECTIV REDACȚIONAL....................................pag.37 DIN NUMĂRUL URMĂTOR.....................................pag. 38

Creațiile elevilor:

1. Adieri de primăvară

2. Iepurele de Paște

3. Paștele, dragul iubit

4. Paștele

5. Paștele

6. Paștele

7. Masa de Paște

8. Paștele

English page

1. A strange story

2. The winter

En français 1. Le temps

2. Ta voix

3. Mon amie

4. Ta voix

5. Vie

6. Un griot catastrophe

7. Ta voix

8. Toi

Articole 1. QUʼEST-CE QUE LA FRANCOPHONIE?

2. To study or not to study Shakespeare...?

3. Basarabia

4. 7 Aprilie-Ziua Mondială A Sănătății

5. Ziua Francofoniei

6. Imprimanta 3D și cum poate salva vieți

7. 22 Martie-Ziua Mondială a apei

8. Centenarul Marii Uniri 1.

Cuprins

Aprilie, 2018

Dragi elevi,

2

Iată-ne la a șasea apariție! Se împlinesc

trei ani de când lucrăm împreună la

acestă revistă! Unii dintre voi, cei cu ca-

re am început acest drum, vor termina

liceul anul acesta...Vă doresc tot binele

din lume, să fiți la fel de perseverenți,

să luați decizii tot mai inteligente și să

vă asemănați pietrelor tari, greu de do-

borât. Viața nu va fi blândă cu voi. Ur-

mează examene grele, iar bacalaureatul

va fi doar începutul. Veți fi nedreptățiți

și judecați, vă veți lupta cu morile de

vânt (despre care am vorbit cu atâta pa-

siune la orele de literatură comparată)

asemeni lui Don Quijote și veți găsi răs-

punsuri pe care nu le-ați căutat. Secretul

reușitei în viață este perseverența. Să nu

renunțați la idealurile voastre, să nu ui-

tați valorile pe care, prin atâta trudă, le-

am clădit împreună. Faceți totul din pa-

siune și pentru excelență. Lăsați micile

victorii să vă motiveze, dar concentrați-

vă mereu spre atingerea visului vostru

cel mai prețios. Argintul nu se află doar

în colții mistrețului, ci și în maniera în

care vă trăiți viața. Alegeți înțelept.

Noi, aici, la redacție, rămânem la fel. Vom primi între coloanele noastre cele mai bune opere originale sau culese (literare sau de altă natură) ce dau do-vadă de moralitate, demnitate și corec-titudine gramaticală. Această foaie va fi în continuare oglinda nedeformată a celei mai complexe părți din care este alcătuit spiritul vostru, al elevilor. Fi-nețea limbajului, armonia, naturalețea exprimării și umorul desemnează cali-tățile esențiale ale textelor publicate. Scrieți îngrijit în continuare, cuvintele sunt primul pas spre materializarea lu-crurilor. Logosul, pus pe hârtie, devine tangibil. Îmi iau rămas bun de la voi cu un citat pe care l-am ales împreună în pri-mul număr al revistei, fără a știi cât de mult va însemna acum, la finalul călă-toriei noastre: Viitorul și trecutul

Sunt a filei două fețe,

Vede-n capăt începutul

Cine știe să le-nvețe;

(M. Eminescu, Glossă)

Aveți grijă de voi și căutați să fiți feri-

ciți.

Prof. Eftenie Anca Luminița

2.

Adresare

Interviu Aprilie, 2018

Să ne cunoaștem mai bine profesorii!

Interviu cu doamna director prof.Letiția Ana Morariu

2

Î.: De când sunteți în sistemul de invățământ? R.: Din septembrie 1981 Î.:Ca director, câți ani ați activat? R.: Din septembrie 2016 Î.:Care a fost prima impresie atunci cand ați venit pentru prima dată în școala noastră?

R.:Începutul anului școlar 2013/2014 a fost ca

un început de carieră, cu toate că aveam în

spate 30 de ani de învățământ. Nu mai

fusesem profesor navetist niciodată. Să întârzii

la ore pentru că nu merg tramvaiele e una, dar

să ai probleme cu mașina pe drum între

Sângeorge și Rovinița este cu totul altceva. În

toată cariera mea am predat eleviilor de liceu.

Nu mai fusesem la careuri de început de an cu

pitici de la clasa pregătitoare la clasa a IV-a de

când mergeam în calitate de părinte, cu baiatul

meu. Am primit pentru prima oară în dar gutui

realizate din hârtie creponată pe un suport de

carton, le-am păstrat alături de diplomele

mele. Mi-a “aterizat” un mar (din program

lapte-corn-mar) pe vârful pantofului, pe când

intram în clădire. Am văzut fetele din clasa a

XII-a uman citind, în pauză, romane, atat de

cufundate în lectura încât nu le deranja deloc

gălăgia. Multe întâmplări frumoase și cu sem-

nificație.

Î.: Este dificil să fii director de şcoală, mai ales că vorbim de o unitate de învăţământ cu o populaţie şcolară numeroasă şi de mulţi elevi cu situaţii familiale deosebite?

R.: Nu este ușor să fii directorul unei școli așa

mari.Fiecare ciclu de învățământ are

specificul, problemele și greutățile lui.În fiec-

are etapă copiii și părinții lor au așteptări au

exigențe și de multe ori nu au răbdare. Pentru

fiecare trebuie găsită o solutie. Pentru toți

trebuie păstrat un echilibru.

Î.: Care sunt cele mai mari realizări ale liceului , de când sunteţi dumneavoastră direc-tor?

R. Două sunt realizările de care sunt bucu-

roasa : repunerea în funcțiune a microbuzului

care, cu sprijinul Primariei Deta, aduce elevii

din învățământul obligatoriu la cursuri și partic-

iparea eleviilor de la clasele de servicii la per-

fecționare prin proiecte europene. Au fost

două deplasari în Portugalia și sper că va fi

una în Spania.

Î.: Ce v-ați propus să faceți și nu ați reusit până acum? R.:O problemă nerezolvată este reabilitarea laboratoarelor de informatică de la gimnaziu și liceu Î.Ce părere aveți despre elevii acestei școli?

R. Copiii școlii noastre sunt copii speciali. Nu

-i o laudă. Este o constatare pe care o fac de

fiecare dată când îi văd dansând și la an-

samblul maghiar, și la cel sârbesc, și la cel

românesc. Este un lucru pe care l-am remar-

cat la fetele care aduc la ziua școlii, pentru

colegii lor, prăjituri făcute de ele. Mai trag cu

urechea pe coridor, în pauze, și aud cum

schimbă experiențe de cum se pune în

grădină. Văd ambiția și fair-play-ul fetelor

din echipa de handbal. Sunt mândră de

parada absolvenților, îmbrăcați festiv prin

oraș, și cred că sunt mai emoționată decât

ei, atunci când intrăm în sala de Consiliu a

Primăriei. Avem copii speciali.

Î.: Considerați că intre generațiile ce vin în liceu sunt diferențe mari? R. Diferențe sunt și este firesc să fie. Pentru că evoluează extrem de rapid posibilitățile de cunoaștere, de investigare. Și cele de co-municare. Tinerii sunt curioși și atunci, an de an, preocupările lor sunt mai diversificate. Î.: V-ați dorit din totdeauna sa deveniți profesor sau ca orice copil “visați” la altceva? R.:Tatăl meu a fost inginer metalurg. El a fost primul inginer din satul nostru natal, Tânova. Eu am dorit să-i calc pe urme. Așa am ajuns profesor. Iubesc și respect meseria de dascăl.

R.:Am fost o adolescentă timidă și deloc vorbăreață. Colegii mei mă încadrau la cate-goria ,,tocilari". Câteodată nu apucam să-mi termin teza mea, pentru că suflam celor din jur. Și toți colegii știau că un secret pe care mi-l spuneau, rămânea acolo. Am ascultat atâtea povești de dragoste, unele fericite, dar mai ales cu sfârșit trist și descurajant, încât aș putea scrie o carte. Poate, dacă o să fiu sănătoasă, la pensie, o voi scrie.

Î.:În încheiere un mesaj pentru elevii Liceului

Tehnologic “Sf.Nicolae”Deta.

R. Să nu credeți că merită să câștigați cu orice preț. Nu întotdeauna veți avea mulțumi-rea primului loc.Să știți că este firesc să faceți greșeli. Noi toți, înaintea voastră, am făcut. Din greșeli se învață. Uneori chiar se fac descoperiri remarcabile. Im-portant este să vă asumați re-sponsabilitatea pentru faptele voastre și să fiți convinși că, în acest fel, puneți umărul pentru o lume bună, mai frumoasă. O lume în care să trăiți voi și copiii voștri. Și încă ceva: oricât de departe plecați din Deta, să nu plecați de tot. Vă mulțumim pentru timpul acordat!

Interviu realizat de Rădoi Alexia (Clasa a IX-a Real) si Glăvan Bianca(Clasa a IX-a Servicii)

Coordonator prof.Iacob Maria 3.

CREAȚII LITERARE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 04.2018

4.

Adieri de primăvară A-nceput de ieri să cadă Câte-o floare de cireş; Vesele şi mândre plaiuri Repede se-nzdrăvenesc. Copilaşii iar se joacă Precum mieii pe câmpii, Iar lalelele din straturi Ne zâmbesc cu bucurii. Din păduri încet s-aude Glasul dulce-al mierlelor; Şi din zări îndepărtate - Sunetul cocorilor. (Alexia Rădoi, Clasa a IX-a)

CREAȚII LITERARE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 04.2018

5.

Iepurele de Paşte Cu sfială-n ochi Şi-n paşi, A sosit un iepuraş Îmbrăcat în haină nouă Şi în braţe c-un coş Cu ouă Câte unu-ncetişor Le aşază binişor, Printre firele de iarbă Dar încet, Să nu se spargă. (Anchi Alexandru, coord. Faur Loredana)

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

CREAȚII LITERARE

04.2018

6.

Paştele, dragul iubit Paştele ne-aduce nouă Bucurie, cadouri şi ouă. Mielul mic şi drăgălaş Se ascunde ca un iepuraş. Cuibu-i gata pregătit Să vină dragul vestit Şi să pună pe furiş Ouă roşii în frunziş. În duminica de sărbătoare Mergem toţi cu mic, cu mare, La masa cea vestită De noi gata pregătită. Nu există an în care, Bucuria dispare. Iepuraşul să nu vină Să nu fie masa plină. (Gaal Delia, Costea Patricia, Bodor Daria; coord. Fa-ur Loredana)

CREAȚII LITERARE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 04.2018

7.

Paştele Primăvara a sosit, Forile au încolţit Iepuraşul a venit. El mereu e iscusit Cadouri a pregătit. Mergem toţi cu mic, cu mare La biserică, în straie de sărbătoare Lui Hristos să ne rugăm Lui să ne închinăm. (Biro Cristian, Prof. co-ord. Loredana Faur)

Paştele

Paştele dulce, iar aduce: Bunătate şi generozitate

Îl aşteptăm pe iepuraşul poznaşul. Hristos a înviat şi s-a înălţat Lui îi cântaţi şi îl aşteptaţi

La biserică ne ducem, Să luăm lumină sfântă Să v-o dăm şi vouă. Hristos varsă sânge Iar Măicuţa plânge

Ouăle sunt colorate Cu sânge lui Isus Care se înalţă sus.

(Iust Alexandra, prof. coord. Faur Loredana)

CREAȚII LITERARE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 04.2018

8.

Paştele Iepuraşul fuge, fuge, Iar nouă ouă ne aduce. Mielul este pregătit Iar familia a sosit. Totul este plin de viaţă. Atmosfera ne dă speranţă Masa este pregătită Şi gata să fie servită. Toată ziua, nelipsită Noi dansăm într-o suită. Horă, horă şi iar dans, Noi cântăm la pas. Ca în fiecare zi de Paşte, Este mare sărbătoare! Noi mergem să ne rugăm, Lui Hristos să ne închinăm. (Florea Andreea, prof.coord. Faur Loredana)

CREAȚII LITERARE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 04.2018

9.

Masa de Paşte

Masa bogată şi încărcată Pâinea de abia scoasă din vatră

Cu ouăle roşcate Mândre şi bulbucate

Cu mielul fript, savuros Fraged şi gustos.

Familia e plină de bucurie E paşte, toată lumea ştie

Hristos a înviat Păcatele ni le-a curăţat

Păsările ciripesc Inimile ni le unesc.

Şi florile minunate Îşi scot căpuşorul

Strigând lumii emoţionate: A înviat Mântuitorul!

(Astrid Şămanţu, prof. coord. Loredana Faur)

CREAȚII LITERARE

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ 04.2018

9. 10.

En français

Poésies 04.2018

Ta voix Tu as un bel accent, Ta voix n’est pas non plus absente Cela me donne un bon sentiment, Je me sens comme un aristocrate.

J’aime comment tu dis ohé, Avec ta voix cristalline, Chaude, douce et enfantine. À toi, je penserai toute ma vie !

SebastianTuturilov, IX-è U (prof. resp Grad Luminiţa)

Le temps

Laissez le temps vous donner tout ce que vous ne pouvez pas avoir Et quand la vie truculente vous frappe

Arrêtez-vous et donnez-lui une reprise !

Tu es seul au monde, toi seul avec toi-même Personne n’est là au besoin, ni même avec la voix, ce n’est pas bon.

Nous tournons toujours vers ce qui nous fait mal, Nous disons tous que nous changerons, mais nous ne le faisons pas !

Nous pardonnons toujours les mêmes erreurs stupides, Avec l’espoir que les gens qui prétendent nous aimer,

Ils ne les répèteront pas.

Andreea Mîțu, XII-è U (prof.resp. Grad Luminiţa)

11.

En français

Poésies 04.2018

Mon amie

Une amitié passe par la pluie et le vent, Même si l’un d’entre nous a tort. Nous nous aidons toujours Et nous nous pardonnons tout.

Même si je suis un peu volubile Elle me comprend toujours Et susurre d’un vieil accent Combien elle m ʼapprécie.

Molnar Erika, IX è U

(prof. Resp. Grad Luminiţa)

12.

En français

Poésies 04.2018

Ta voix

Tu as un bel accent, Ta voix n’est pas non plus absente Cela me donne un bon sentiment, Je me sens comme un aristocrate.

J’aime comment tu dis ohé, Avec ta voix cristalline, Chaude, douce et enfantine. À toi, je penserai toute ma vie !

SebastianTuturilov, IX-è U

Vie

Quʼ est-ce que la vie ? C’est la femme qui meurt pour naître, Un fantôme avec une âme du passé.

Elle ouvre nos yeux et nos oreilles dans le murmure, Pour nous montrer que chaque crépuscule est le début, De l’est au dernier souffle , Tout est terrestre. Lorena Dărăbanț, IX-è U (prof. resp.Grad Luminiţa)

13.

En français

Poésies 04.2018

Un griot catastrophe

J’étais un griot Quand j’ai perdu mon talent, Je suis devenu inconnu, Ça me faisait souffrir beaucoup.

Ma voix était dans l’âme, C’était tout ce que j’aimais, Mais dès que tout est perdu, Je me sens inconnu.

Paula Andrei, XII-è U

(prof. resp. Grad Luminiţa)

14.

En français

Poésies 04.2018

Ta voix

J’entends quelque chose, c’est ta voix Une voix magnifique que j’entends toujours, En me susurrant des mots d’amour, Me faisant rêver de beaux moments.

J’entends quelque chose, c’est ta voix, Ma chanson préférée, que j’adore vraiment, Me rappelle de toi, Quand tu n’es pas avec moi.

J’entends un son apaisant Et je réalise que c’est ta voix, Une voix adorable, Toujours inoubliable.

Aurelia Mureșan, XII-è U (prof. Resp. Grad Luminiţa)

15.

En français

Poésies 04.2018

Toi

Ohé, amour…. Peux-tu m’entendre ? Toi, avec tes mots dits à défendre Tu sais que ça fait encore du mal ?

Toi, griot truculent ce que tu es, Avec ta voix de contes de fées J’essaie de converser avec toi, Mais tu as oublié complètement de moi !

Andrada Preda, IX –è U

(prof. resp. Grad Luminiţa)

16.

English page

Prose 04.2018

17.

A strange story You will read a story that will throw you for a loop. This is not an ordinary story, it is a story about a super human form of life, that by chance became my friend. His name is Zork. It all happened one night , when I was watching a meteor shower. Suddenly something attracted my attention. It did not seem to be a star and it fell tem meters away from me. Full of fear I got closer and I saw Zork. I was terribly scared, it did not look like a human. His head had the shape of an egg, he had black bulging eyeballs, I tried to run, but he proved to be faster than me, he calmed me by explaining his coming to our planet. He lost the controll of the ship and landed here, I felt sorry for him and I gave him shelter in my home. He was so grateful for my hospitality and he remained on our planet under a human form. He followed me to school every day, saying he was my cousin from England. Since then I have told him all my secrets, in summer we went out in the parc for an ice cream, or we went rellerskating. He liked everything I liked . From that moment he came to our planet we knew wel be good friends. (Podină Mirela, prof. resp. Ţura Lavinia)

English page

Prose 04.2018

18.

The winter

Now it is winter.The days are short and cold and the weath-er is gloomy.Yesterday morning, I sat at the window and I

watched the water dripping from the laves. I admired the landscape, suddenly I saw a snowflake.Then I saw another one and another one and another one. I was very

excited because it was snowing for the first time. Till evening the blocks of flats and the field were white.

In the next morning, when I woke up everything was touched by snow. Even the dogs and the cat were touched by snow. Trees were decorated with white garlands, the horizont

was of crystal and the children were very happy because now they can build snow men, snow angels and houses of snow. That winter landscape seemed detached from a fairy tale

and I hope that it won’t be the last.

(Elev: Groza Teofil, prof.

resp. Ghimboaşă Andra)

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

QUʼEST-CE QUE LA FRANCOPHONIE?

Le terme francophonie est apparu pour la première fois vers 1880, lorsqu’un géographe français, Oné-

sime Reclus, l’utilise pour désigner l’ensemble des personnes et des pays parlant le français. On parle dé-

sormais de francophonie avec un « f » minuscule pour désigner les locuteurs de français et de Francopho-

nie avec un « F » majuscule pour figurer le dispositif institutionnel organisant les relations entre les pays

francophones.

La francophonie, repré-

sente tout d’abord des

femmes et des hommes qui

partagent une langue com-

mune, le français. Le der-

nier rapport en date de

l’Observatoire de la langue

française, publié en 2014,

estime leur nombre à 274

millions de locuteurs ré-

partis sur les cinq conti-

nents.

La francophonie désigne l'ensemble des personnes et des institutions qui utili-sent le français comme langue maternelle, langue d'usage, langue administrative, langue d'enseignement ou langue choisie.

Le drapeau de la francophonie représente un cercle, subdivisé en cinq arcs de couleurs différentes. Tout comme le drapeau olympique, il repré-sente les cinq continents.

La francophonie peut ren-

voyer tant à l'ensemble des

pays francophones qu'à

l'ensemble des pays on ré-

gions membres de l'Organ-

isation internationale de la

francophonie(OIF), qui ne

sont pas forcement ceux

ou le franҫais est le plus

frequemment utilisé ou

reconnu officiellement.

Les objectifs de la Franco-phonie sont consignés dans sa Charte :

• instauration et déve-loppement de la dé-mocratie

• prévention, gestion et règlement des con-flits, et soutien à l’État de droit et aux droits de l’Homme

• intensification du dialogue des cultures et des civilisations

• rapprochement des peuples par leur con-naissance mutuelle

• renforcement de leur solidarité par des ac-tions de coopération multilatérale en vue de favoriser l’essor de leurs économies

• promotion de l’édu-cation et de la forma-tion.

Les missions de la Francophonie sont définies dans un Cadre stratégique : promouvoir la langue française et la di-versité culturelle et linguistique • promouvoir la paix, la démocratie et les droits de l’Homme • appuyer l’éducation, la formation, l’en-seignement supérieur et la recherche • développer la coopération au service du développement durable une attention particulière est accordée aux jeunes et aux femmes, ainsi qu’à l’accès aux TIC.

19.

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

La Francophonie dans notre lycée

Dans notre lycée, tout comme dans toutes les écoles roumaines où on enseigne le français, la francophonie est célébrée chaque année ,le 20 mars, par une série d’ac-tivités organisées au ni-veau du lycée ou par la participation aux con-cours départementaux ou nationaux.

Le concours ”Les meil-leures créations des élèves” est un concours de créativité autour des dix mots de la francophonie qui changent chaque année. On organise dans les écoles des ateliers de création et les meilleures créations, poésies ou prose, sont sélectionnés.La poé-sieécrite par l’élève Andrada Preda de la IX-è U, coor-donnée par le professeur de français Luminița Grad, a été choisie pour participer à la phase départementale du concours.”À la Une”, con-cours national, consiste à ré-diger la première page d’un journal et ,pour y parti-ciper,une équipe de 5 élèves de la XI-è U, en faisant preuve de talent de journa-liste et sous la coordination du professeur Luminița Grad, a rédigé la Une d’un journal, intitulé La Voix.

Les élèves ont été très désireux de s’engager dans ce type d’activités ex-trascolaires, en mettant en valeur leur créativité, l’esprit d’équipe et à la fois com-pétitif. Source :https://www.francophonie.org/-Qu-est-ce-que-la-Francophonie-.html Prof. Lumi-nițaGrad

20.

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

To study or not to study Shakespeare...?

As we all know william Shakespeare was the greatest poet and playwright in English literature.Born in

Stratford-upon-Avon ̔The sweet swan of Avon ̓ as he was called lived between 1564 and 1616. He wrote

poetry ( sonnets), and plays such as comedies and tragedies. He also wrote plays inspired by history. Here

are some of his plays most famous plays:

• The Merchant of Venice

• A Midsummer Night's

Dream

• Hamlet

• Antony and Cleopatra

• Twelfth Night

• Romeo and Juliet

• Macbeth

• Othello

• King Lear

Why study Shakespea-

re in school today? It se-

ems to me that the storyli-

nes are extraordinary, and

they stir up the interest in-

students. He included in

his plots themes like: love,

revenge, ambition, loyalty,

marriage, murder, guilt,

obsession, death.

Another reason for which we should

read Shakespeare is the powerful cha-

racters of his plays. He depicts so nicely

the emotions of his characters using a

complex and varied language.

A third reason are the stunning quo-

tes that became famous in time. An

example of such a quote is the follo-

wing one from Romeo and Juliet:

“Romeo, Romeo, where for art thou

Romeo?”.

Reading Shakespeareʼs

plays can be a challenging

and inspiring experience for

the child or teenager.It is sti-

mulating their brain, and it

enriches their vocabulary. It

develops theyr speaking and

reading skills.

So all in all, that is

why students should read the

plays that Shakespeare wrote.

They are challenging, interes-

ting and inspiring, and they

develop the students creativity

and their interest in literature.

Prof. Ţura Lavinia

21.

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

Basarabia

Pe harta Europei medievale, specifice secolului al XIV-lea, a apărut un nou stat românesc, alături

de Ţara Românească şi anume Moldova, ca stat independent sub voievodul Bogdan, un român din

Maramureş, care prin luptă a înlăturat suzeranitatea Ungariei.

Ţara Românească îşi obţinuse independenţa faţă de Ungaria cu aproximativ un sfert de secol înaintea

Moldovei, datorită voievodului Basarab, care a asigurat şi dinastia moştenitoare a Ţării Româneşti, extin-

zând mai apoi graniţele statului până la Marea Neagră, de unde şi numele de Basarabia atribuit teritoriului

de la nord de Delta Dunării. Ulterior, acest teritoriu a fost cedat în secolul al XIV-lea voievodatului Mol-

dova, în cadrul căruia i-a rămas numele de Basarabia.

În secolul al XV-lea un

nou pericol se abate la

Dunăre din partea Imperi-

ului Otoman care îşi extinde

stăpânirea la Marea Neagră,

denumind teritoriul basar-

bean ca Bugeac (însemnând

în turcește: „Ținut de fron-

tieră”) azi aflat în compo-

nenţa Ucrainei. De la 1484

și până la 1812 Bugeacul, a

fost component al

pașalâcului (provincie)

turcesc de la Silistra. Tătarii

nogai așezați aici devin pop-

ulația majoritară. Regiunea

este cedată rușilor după

Pacea de la București din

1812, împreună cu Moldova

de la est de Prut.

Autoritățile imperiale rusești au

alungat populația tătară și o parte

din cea moldoveană spre Dobro-

gea, invitând în schimb din Do-

brogea bulgari și găgăuzi ortodo-

cși, iar din alte țări germani, ruși

și ucraineni să le ia locul. Scurta

stăpânire moldovenească, lunga

ocupație turcească apoi rusească,

precum și procesul de colonizare

de după 1812, explică populația

eterogenă a regiunii.

Reîntoarcerea Basarabiei la

patria mamă se va petrece la

începutul secolului al XX-lea,

în contextul desfăşurării Prim-

ului Război Mondial, între anii

1914-1918, la care a participat

şi Imperiul Rusiei alături de

alianţa Antanta, la care va adera

şi România.

Datorită izbucnirii revoluţiei bolşevice din

Rusia, în 1917, a fost înlăturat regimul ţarist

şi impus comunismul sub conducerea lui

Lenin, fiind semnată pacea separată cu Pute-

rile Centrale şi retragerea Rusiei din război.

Căderea sistemului ţarist îi pusese pe moldo-

venii din toate clasele sociale în mişcare,

ţăranii ocupau pământurile care aparţinuseră

vechilor moşieri, în timp ce ofiţerii moldo-

veni, clerul, intelectualii, cereau autonomie

politică.

Astfel a fost înfiinţată o instituţie- Sfatul Ţă-

rii, cu rolul de a înfiinţa Republica Democra-

tică Federativă Moldovenească între râurile

Prut şi Nistru, ccea ce a determinat reacţia

forţelor bolşevice să ocupe capitala Chişinău.

Membrii Sfatului au apelat la guvernul român

care avea sediul provizoriu la Iaşi, iar în ianu-

arie 1918 armata română a alungat bolşevicii

din Chişinău, fiind obţinută independenţa

Moldovei.

22.

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

La 27 martie Sfa-

tul Ţării a votat unirea cu

România, urmând a fi

recunoscută internaţional

prin Tratatul semnat la 28

octombrie 1920, la Paris,

de Consiliul ambasa-

dorilor Imperiului britan-

ic, Franței, Italiei și Ja-

poniei, pe de o parte și ai

României, pe de altă

parte. Acest tratat recuno-

aște României suveranita-

tea asupra teritoriului

basarabean, cuprins între

Prut, Nistru, vechea

graniță a Bucovinei și

Marea Neagră. Articolul

9 al Tratatului anunță că

părțile contractante vor

invita Rusia să adere la

acest Tratat, de îndată ce

va exista un guvern rus

recunoscut de ele.

Așadar, detaliile acordu-

lui de recunoaștere a

unirii Basarabiei urmau

să fie stabilite prin nego-

cieri directe între

România și Rusia.

Această unire a durat de fapt

doar 22 de ani, URSS nu a recunos-

cut niciodată cedarea Basarbiei, iar

la momentul oportun şi anume Al

Doilea Război Mondial, conducăto-

rul Stalin a impus României un ulti-

matum prin care se cerea cedarea

Basarabiei şi a nordului Bucovinei,

în 1940, determinând intrarea în răz-

boi a României împotiva URSS, dar

campania militară din est a fost

pierdută.

Aşadar, o parte din Moldova istori-

că a rămas desprinsă , înstrăinată

până în 1991, când în contextul dez-

membrării URSS, şi-a declarat inde-

pendenţa în 1991 cu numele de Re-

publica Moldova, fiind recunoscută

de statul român, înfrăţite şi azi prin

culorile de drapel, ziua naţională fi-

ind în 27 august, iar o zi istorică ca

27 martie 1918 a rămas astfel doar

un simbol al României Mari.

Prof. Nicuţa Spătăreanu

Bibliografie: Bărbulescu ,Mihai, Deletant, Dennis, Istoria României, Editura Corint, Bucureşti, 2007. https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/basarabia-pamant-romanesc

23.

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

34.

.

7 Aprilie - Ziua Mondială a Sănătăţii

Ziua mondială a sănătăţii

este marcată, în fiecare an la 7

aprilie, începând din 1950. În

1948, Organizaţia Mondială a Să-

nătăţii (OMS) a găzduit prima în-

trunire la nivel mondial dedicată

sănătăţii, în cadrul căreia s-a ho-

tărât aniversarea, la 7 aprilie a Zi-

lei Mondiale a Sănătăţii.

Ziua Mondială a Sănătății

abordează în fiecare an, câte un

subiect de importanță majoră, ce

afectează sănătatea globală, în

2018 tema campaniei de informare

-educare fiind

„AcoperireaUniversală cu Servicii

de Sănătate” (UHC).

Conform datelor Organi-

zației Mondiale a Sănătății, aprox-

imativ jumătate din populația lu-

mii nu are acces la servicii esen-

țiale de sănătate. De asemenea,

aproximativ 800 de milioane de

persoane (12% din populația lu-

mii) plătesc cel puțin 10% din

veniturile gospodăriei pentru ser-

viciile de sănătate de care benefi-

ciază, iar 100 de milioane de per-

soane sunt împinse în „sărăcie ex-

tremă” în urma cheltuielilor cu

serviciile de sănătate.

În liceul nostru ziua mondi-

ală a sănătăţii a fost celebrată în

cadrul Săptămânii Altfel cu activi-

tatea “Principiile de bază în

acordarea primului ajutor”. La ac-

tivitate au participat elevii clasei a

X-a R şi doamna asistentă de la

Serviciul de Ambulanţă Deta,

Fibişan Iuliana şi a avut drept scop

formarea deprinderilor practice

şi aprincipiilor de comportament

în situaţii concrete.

Elevii au

învăţat care sunt

cei 4 paşi în

acordarea primul

ui ajutor, să

comunice

informaţii corecte

în cazul apelului

de urgenţă la 112,

să verifice pulsul

(artera carotidă),

să bandajeze o

rană deschisă, să

aplice tehnica/

metoda Heimlich

(compresiune

abdominală), să

imobilizeze un

membru fracturat,

să acorde primul

ajutor în cazul

unei hemoragii

externe.

Prof. Vâl-

cea Cristina

24.

Elevii Liceului

Tehnologic ,,SF.

Nicolae" din Deta

au sărbătorit luna

francofoniei, cele-

brată în toată lu-

mea de peste 200

de milioane de

vorbitori de limba

franceză. Acțiunile

organizate pentru

acest eveniment reprezintă un prilej de a face cunoscute valorile culturale ale

acestei limbi, solidaritatea şi deschiderea spre dialog ce îi caracterizează pe vor-

bitori. Cele mai așteptate evenimente au fost concursurile francofoniei, la care

elevii coordonați de doamna profesor Popi-Molin Marilena au fost încântați să

participe. La concursul de cultură generală ,,Forts en francophonie", Ciurar

Claudia și Costea Patricia, din clasa a VII-a A au obținut mențiune. Glăvan

Bianca din clasa a IX- a S obținut ,,Prix pour l'écriture" la concursul Les

meilleurs créations iar echipa Magnifique, compusă din elevii clasei a IX-a R:

Dvorac Adrian, Magerusan Raluca, Mărgineanu Beatryce și Botiș Denis au

obținut premiul special ,,Les jeunes créateurs" la concursul național ,,À la une".

Prof. Popi-Molin Marilena

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

25.

Ziua Francofoniei

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

34.

IMPRIMANTA 3D ȘI CUM POATE SALVA VIEȚI

Noile tehnologii continuă să ne uimească în fiecare zi. Implicarea acestora în aproa-

pe toate domeniile este binevenită,mai ales atunci când înțelegem care este rolul lor și cum

ne influențează pozitiv existența.Tehnologia imprimării 3D este un proces care

„construiește” practic orice obiect solid tridimensional.Imprimarea în trei dimensiuni utili-

zează o tehnică diferită de tehnicile de prelucrare tradiționale,cele care au la bază elimina-

rea materialelor prin taiere sau foraj.

Deși tehnologia imprimă-

rii 3D nu este chiar nouă(aceasta

fiind inventată prin anii `80),

mai ales în ultimii ani, se bucură

de o atenție deosebită,datorită

îmbunătățirii calității și ieftinirii

tehnologiei.

"Este pentru prima dată,

după foarte mult timp, când ne

confruntăm cu o schimbare atât

de radicală în materie de ingine-

rie industrială. Nu avem de-a

face cu un simplu progres, ci re-

inventăm regulile", a spus ofici-

alul BAE Systems.

Așa se face că designerii pot

produce un prototip cu forme

extrem de complexe în aprox 48

de ore față de catevasaptămăni

cât le lua pentru asta pană

acum.Noile generații de impri-

mante pot printa obiecte în mai

multe culori și din materiale bi-

odegradabile.

Dacă suntem uimiți de progre-

sul imprimării tridimensionale

din tehnică, putem spune ca do-

meniul științifico-fantastic a

fost atins odată cu implicarea

procesului de printaretridimne-

sional în domeniul medical.

Imprimantele 3D vor fi folosite

de stomatologi pentru a crea

dinți noi pentru pacienți, cu o

acuratețe perfectă și mult mai

rapid.Din fericire,dinții repre-

zintă un prim salt în ceea ce

privește trecerea rapidă spre

crearea de prototipuri pentru

alte părți ale corpului uman.

Așa se face că deja se poate re-

construi fața desfigurată în ur-

ma accidentelor.

Pentru un bebeluș ca-

re putea muri prin su-

focare, oricând, s-a

creat o atelă bronhică

dintr-un material bio-

degradabil numit poli-

caprolactonă.

Pot realiza vase de

sânge artificiale care

pot fi utilizate la tran-

splantarea organelor

create de asemenea

în...laborator. Au fost,

de asemenea printate

grupări de celule stem

embrionice umane ca-

re ar putea permite

oamenilor de ştiinţă

să fabrice porţiuni tri-

dimensionale de ţesut

uman şi organe tran-

splantabile, eliminând

astfel necesitatea do-

nării de organe sau

testările pe animale.

26.

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

27.

O astfel de tehnologie este folosită și în

România chiar la noi în Timișoara.

Bio-imprimanta a fost realizată de ex-

perții de la Symme3D din Timișoara,

este folosită în cadrul OncoGen – Cen-

trul de Terapii Genetice şi Celulare în

Tratarea Canceruluiși este prima de

acest tip din Europa de Est. Va putea

printa în viitor organe precum rinichii

sau ficatul pentru transplanturi umane.

Coordonatorul echipei de la Symme

3D,Călin Brandabur spune: “dacă se per-

fectează acest sistem, în primul rând, vor

putea fi ajutați bolnavii de cancer, iar pe

viitor vor putea fi ajutate persoane din difer-

ite zone precum cele care au nevoie de trans-

planturi. În prezent, pentru un transplant se

așteaptă și ani de zile, dacă vorbim de un fi-

cat sau un rinichi".

Desi, probabil, vor trece și 10 ani până

când această tehnologie va fi implementată

efectiv , ea, reprezintă un salt uriaș pentru

neprețuita „comoară” sănătatea .

Prof .Maria Iacob

ARTICOLE

SECȚIUNEA PROFESORI 04. 2018

28.

22 Martie – Ziua Mondială a Apei

22 martie este o zi în care sărbătorim apa și în care se atrage atenția, la nivel mondial, asupra populației care suferă de

lipsa apei. Ziua mondială a apei evidențiază rolul esențial al apei. Ne bazăm pe apă pentru funcţionarea

corpului şi igiena acestuia, pentru sănătatea publică, pentru securitatea alimentară și energetică, precum și

pentru funcționarea industriilor, adică progres. Schimbările climatice, cererea tot mai mare de resurse de

apă din agricultură, industrie, precum și poluarea în creștere conduc la accelerarea apariției unei crize

de apă .

Ce putem face noi cetăţenii de rând pentru a preveni acest lucru? La prima vedere nimic. Insă gesturile mici însumate

ale locuitorilor se pot face resimţite la nivel global. Vorbim despre respectul pentru natură.

Lista celor 5 gesturi care reduc zilnic consumul de apă:

1.Închide apa câd nu ai nevoie de ea, mai ales în timpul periatului

dinţilor. Se consumă 14 litri de apă pe zi.

2. Cumpără mai puţin şi refoloseşte. De fiecare dată când arunci ceva, arunci şi

apa folosită pentru a produce acel lucru.

3. Înlocuişte băile lungi cu duşul.

4. Renunţă la apa îmbuteliată şi filtrează apa acasă. Plasticul în care cumperi apa este toxic din cauza BPA-ului,

iar pentru a imbutelia un litru de apa se risipesc 2 litri de apa.

5. Repară defecţiunile: robinet, cap de duş, ţevi . Un singur robinet care picură și nu

se închide bine poate să risipească până la 75 de litri de apă pe zi.

Gesturi neînsemnate care trebuie repetate până devin un obicei “sănătos”.

Prof. Cristina Vâlcea

„Marea Unire din 1918 a fost și va rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești. Măreţia sa stă în faptul că desăvârșirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om pol-itic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan râvnit cu putere, din străfundurile conștiinţei unităţii neamului, un elan con-trolat de fruntașii politici, pentru a-i călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit […]. Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-i da armătura teritorial-instituţională, care este statul naţional.”- Florin Constantiniu

Elev: Groza Teofil, Clasa A XI-A R

ARTICOLE

SECȚIUNEA ELEVI 04. 2018

29.

CENTENARUL MARII UNIRI

„Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie, Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?” Mihai Eminescu

În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea Statului Național Român, realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar, în final, unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează îm-preună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbăto-rim CENTENARUL MARII UNIRI de la 1918.

Acum 100 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Al-ba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României. Cu en-tuziasm și inimi însuflețite de dragoste de țară, românii au ve-nit să dea mână cu mână într-o țară unită.

Acum 100 de ani, peste 100.000 de oameni din toate colțurile României se îndreptau către Al-ba Iulia, pentru a asista la desăvârșirea celui mai puternic act din istoria României. Cu en-tuziasm și inimi însuflețite de dragoste de țară, românii au ve-nit să dea mână cu mână într-o țară unită. După terminarea Primului Război Mondial, poporul român a reușit să val-orifice contextul mișcării de eliberare a popoarelor din Euro-pa și a consfințit propria elib-erare și unire, în „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia”.

Rebusuri

SECȚIUNEA ELEVI 04.2018

30.

Cules de prof. Almăjan Adelina

Desene

31.

Elev: Zoltan Juhasz, Clasa a X-a R

Desene

32.

Elev: Zoltan Juhasz, Clasa a X-a R

Desene

33.

Elev: Zoltan Juhasz, Clasa a X-a R

Epigrame

Gând de primăvară

Vreau să treacă primăvara, Ducă-se ca toate cele Şi să vină iarăşi vara... Vara verişoarei mele!

de Vasile Larco

Când amor...

Ştiam patru anotimpuri... S-a-ntâmplat ceva în ţară?! De când te cunosc pe tine, Este numai... primăvară.

Goethe, traducerea lui Aurel Iorda-che

Quod erat demonstran-dum

Lectorul, în astă seară, S-a-ntrecut pe sine Dovedind că-n primăvară, Scria mult mai bine.

Gheorghe Culicovschi

Epigrame culese de elevii clasei a IX-a B

(Şcoala Profesională).

Rubrică realizată la sugestia și cu ajutorul ele-

vului Lorin Rapciuc din clasa A XII-A R.

Primăvară târzie

Firea vremii se dezminte, S-au schimbat etapele: Primăvara asta minte De… îngheaţă apele!

de Valerian Lică

34.

Citate celebre

Citate culese de pe

internet de elevii

clasei a IX-a B 41. 35.

Citate culese de elevii

clasei a IX-a B (Şcoala

Profesională).

Din activitățile noastre...

Ziua Jandarmeriei Române Activități în parteneriat cu Poli-

ția Română

Ziua Porților Deschise Iarna, pe uliță (în martie)!

24 ianuarie Suntem aici să ajutăm!

36

Colectiv redacțional

Profesori Director onorific: Letiția Ana Morariu Director onorific adjunct: Simona Loredana Rădoi Redactor-șef: Anca Luminița Eftenie Grafică: Anca Luminița Eftenie Redactori: Adelina Almăjan Luminița Grad Andra Ghimboașă MioaraIacob Nicuța Spătăreanu Cristina Vâlcea Marilena Popi-Molin Lavinia Țura Informatician: Cristina Iordăchescu Colaboratori: Luminița Albu Lavinia Bot Loredana Faur Lenuța Galamboș Lavinia Țura

Elevi Zoltan Iuhasz Delia Gaál Alexia Rădoi

Bianca Glăvan

Alexandru Anchi

Alexandra Iust

Andreea Florea

Astrid Șămanțu

Vanessa Kramer

Andreea Mâțu

Sebastian Tuturilov

Erika Molnar

Lorena Dărăbanț

Paula Andrei

Aurelia Mureșan

Andrada Preda

Mirela Podină

Teofil Groza

37.

VeDeta (Deta. Online) = ISSN 2601 - 2804

ISSN-L 2601 - 2804

Din numărul următor...

Creații ale elevilor English page

Noutăți Activități

Cugetări

Rebusuri

Citate celebre

38.

39.