Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROIECT LA BURSE

BURSELE DE MĂRFURI DIN ROMÂNIA

PROFESOR : IONESCU-DAVIDESCU ROXANA

STUDENT: PENA IRINA

GRUPA 9, SERIA B,ANUL II

BUCUREŞTI

2013

CUPRINS

Introducere.............................................................................................................3

Capitolul I. Despre bursele de mărfuri...........................................................................4

1.1 Noţiunea de bursă ............................................................................................4

1.2 Scurt istoric......................................................................................................5

1.3 Bursele de mărfuri din România.....................................................................6

Capitolul II. Bursa Română de Mărfuri..........................................................................7

2.1 Prezentare generală .........................................................................................7

2.2 Scurt istoric...................... ...............................................................................9

2.3 Ringuri.............................................................................................................10

Capitolul III.Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu.....................................11

3.1 Prezentare generală .........................................................................................11

3.2 Scurt istoric...................... ...............................................................................12

Capitolul IV. Studiu de caz..............................................................................................13

Concluzii privind situaţia burselor de mărfuri în România........................................14

Bibliografie .......................................................................................................................15

2

Introducere

Apariţia şi formarea burselor de mărfuri este rezultatul unui proces evolutiv firesc care

a început în urmă cu aproximativ 2000 de ani în Grecia şi Roma Antică şi continuă şi astăzi.

Oricare din produsele tranzacţionate azi la bursă a trecut prin cinci faze distincte: oferirea ca

dar, schimbul de marfă (barter), contractul cu plată şi livrare imediată (spot), contractul cu

plată şi livrare ulterioară stabilirii preţului (forward) şi contractul la termen (futures şi

options).

Darul şi schimbul de marfă datează de la începutul civilizaţiei. A treia fază, contractul

spot, poate fi considerată ca adevaratul început al pieţelor de marfă organizate.

Până în anul 1600 comerţul în Europa şi Asia nu a fost destul de intens pentru a

permite susţinerea activităţii comercianţilor locali sau a pieţelor locale. Periodic, târgurile

serveau ca pieţe de desfacere pentru arii geografice întinse. Aceste târguri au fost organizate

la început de comercianţii ambulanţi care schimbau mărfurile lor locale pe mărfuri exotice

aduse din ţinuturi îndepărtate. Banii erau puţini şi majoritatea tranzacţiilor se făceau prin

simplu schimb. Acest tip de târg era des organizat în Grecia Antică, în timpul Imperiului

Roman, dar şi în China.

Treptat, a apărut o reţea de târguri specializate şi bine organizate. Existau reguli

precise care stabileau unde, când şi cum pot vinde comercianţii, în funcţie de tipul de marfă

oferit. S-a introdus interdicţia contractării în afara acestor târguri, pentru a preveni acumularea

unei cantităţi mari de marfă care ar fi permis ulterior controlul preţului.

Cu timpul, s-au constituit asociaţii de comerţ care reprezentau interesele noii clase de

comercianţi. Disputele din afaceri erau soluţionate în tribunale special înfiinţate, prin

aplicarea codului comerciantului.

Odată cu creşterea numărului de tranzacţii s-a introdus ca mijloc de schimb „scrisoarea

de târg”. Aceste scrisori permiteau amânarea plăţii unei mărfi, deci o extindere a creditului.

Comercianţii aveau posibilitatea să circule din târg în târg reglând plăţile prin anularea

debitelor sau creditelor cu scrisori de târg, plătind la sfârşit eventualele datorii rămase, în bani.

Aşa a apărut piaţa spot (cash). Adesea, comercianţii prezentau eşantioane din marfa lor,

urmând ca plata - în bani sau cu scrisoare - să se facă numai atunci când titlul trecea la

cumpărător

3

Capitolul I. Despre bursele de mărfuri

1.1. Noţiunea de bursă

Termenul întâlnit cu cea mai mare frecvenţă desemnează o instituţie a economiei de

piaţă, bursele fiind pieţe specializate unde se pot vinde şi cumpăra public, valute şi hârtii de

valoare, mărfuri, aur şi alte metale preţioase, servicii care funcţionează după anumite

proceduri sub supravegherea şi controlul statului.

Deci în esenţă bursa reprezintă locul de întâlnire a negustorilor şi oamenilor de

afaceri. în sensul unui spaţiu de concentrare a cererii şi ofertei. Acest conţinut rezultă şi din

definiţiile date în literatura de specialitate. Într-o lucrare din domeniul dreptului se apreciază

că „bursele sunt instituţii unde se negociază valori mobiliare sau mărfuri, după o procedură

anume şi numai de către anumiţi intermediari, sub supravegherea unor autorităţi”.1

O altă definiţie, provenind de data aceasta din doctrina financiar – monetară, arată că

bursa este „una din pieţele caracteristice ţărilor cu economic de piaţă, pe care se oferă şi se

desfac, după o procedură specială, mărfuri sau valori fungibile”.2

Iată şi câteva definiţii recente de dicţionar: bursa este o instituţie unde se negociază

hârtii de valoare şi valute străine sau unde se desfăşoară tranzacţii cu mărfuri (DEX); bursă

(bourse) este reuniunea periodică a persoanelor care se adună pentru a realiza operaţiuni cu

valori mobiliare şi mărfuri – termenul indică şi locul unde aceste persoane se întâlnesc (Micro

Robert); bursa (exchange) este o piaţă organizată sau un centru pentru tranzacţii cu titluri

financiare sau mărfuri (Webster’s).

Despre bursă, istoricul francez Fernand Broudel spunea că este ultimul etaj al unei

pieţe dar al unei pieţe care nu se mai închide.

1.2 Scurt istoric

1 T. R. Popescu – „Dreptul comerţului internaţional”, Ediţia a doua, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1983, pg. 2372 C. C. Kiriţescu – „Moneda. Mică Enciclopedie”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982

4

După cum relatează Nicolae Iorga în „Istoria comerţului” (1937), încă din 1839 apare

ideea organizării unor burse în Bucureşti şi Brăila. În anul 1840 în ziarul „Mercurul Brăilei”

este prezentat „Codul de comerţ” care cuprinde prima reglementare generală a bursei de

comerţ în Muntenia. Acest cod a fost pus în practică şi în Moldova, unde a fost extins oficial

dupa unirea Principatelor, în cadrul acţiunii de unificare legislativă, prin legea din 7

decembrie 1863. „Codul de comerţ” din 1840 constituie o reproducere a „Codului Comercial

Francez” din 1807. În 1865, în ziarul „Monitorul Jurnal oficial al Principatelor Unite

Române” apare primul proiect de lege pentru instituirea burselor de comerţ la Bucureşti, Iaşi,

Galaţi şi Brăila care cuprinde reglementarea organizării şi funcţionării acestor burse. „Legea

asupra burselor mijlocitorilor de schimb si mijlocitorilor de mărfuri” din 1881 adoptată după

legislaţia franceză, punea bazele organizării burselor de mărfuri şi de valori. Un an mai târziu

se deschidea Bursa de la Bucureşti. „Legea asupra burselor de comerţ” din 1904 a redefinit

instituţia bursieră iar legea de unificare din 1929 a determinat creşterea credibilităţii instituţiei

bursiere din României.

Prima iniţiativă legislativă dupa 1990 a avut loc în 28 august 1997 prin Ordonanţa 69

privind „Legea burselor de mărfuri”. Ea venea să contureze modul de organizare al burselor

de mărfuri în vederea tranzacţionării de contracte futures si opţiuni.

Deşi legea din 1929, cunoscută sub denumirea de „Legea Madgearu”, admitea

operaţiunile la termen, acestea nu au fost practicate în România până în 11 iulie 1997, când au

fost lansate în premieră la Bursa din Sibiu.

Pe fondul unui volum de tranzacţii scăzut pe piaţa mărfurilor fungibile şi al lipsei unui

cadu legislativ care era tot mai mult cerut de piaţa din România, Bursa Monetar Financiară şi

de Mărfuri Sibiu (pe atunci Bursa din Sibiu) s-a orientat în lansarea contractelor futures pe

indici bursieri şi valute. Este cunoscut faptul că lansarea cu succes a unui contract futures

deppinde de lichiditatea pieţei activului de bază. Aceasta a fost premisa care a determinat

reorganizarea Bursei de Mărfuri din Sibiu ca piaţă futures financiară.

1.3 Bursele de mărfuri din România

5

Bursa Română de Mărfuri

Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu

Bursa Maritimă şi de Mărfuri Constanţa

Bursa de Mărfuri Arad

Bursa Universală Braşov

Bursa de Mărfuri Timişoara

Aceste instituţii bursiere s-au asociat formând Uniunea Burselor de Mărfuri din

România (UBMR). UBMR este o asociaţie profesională, nonprofit, cu caracter autonom,

având drept scop dezvoltarea unor relaţii de colaborare între asociaţi, în vederea promovării şi

respectării sistemului bursier şi a cadrului juridic adecvat activităţii bursiere. Dar cum acest

cadru juridic nu este definit în legislaţia românească actuală, unul din obiectele de activitate

constă în întocmirea şi înaintarea propunerilor legislative necesare asigurării cadrului juridic,

la nivel naţional, specific activităţilor bursiere.

Capitolul II. Bursa Română de Mărfuri

6

2.1 Prezentare generală

Bursa Română de Mărfuri (BRM) reprezintă efortul finalizat de a construi printr-o

iniţiativă particulară, după aproape jumătate de secol de economie centralizată, un instrument

important al economiei de piaţă.Este cadrul organizat de asociere şi funcţionare a mai multor

Agenţii de Intermediere (membrii bursei) care au acceptat, spre interesul lor şi al clienţilor

virtuali pe care îi reprezintă, să tranzacţioneze după anumite reguli dictate de un cod specific.

Organizată în temeiul Legii nr. 31/1990, B.R.M. funcţionează ca o societate pe

acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este de 250.000 lei. Posesia a 20 de acţiuni conferă

dreptul la un loc de broker. Acţionarii, numiţi şi membri, indiferent de numărul de acţiuni

aflate în posesie, pot deţine până la maximum de 5 locuri de brokeri şi, în mod corespunzător,

până la maximum 100 de voturi în Adunarea Generală. Este o limitare firească în situaţia în

care bursa funcţionează ca o instituţie bazată pe concurenţă, apariţia oricăror forme incipiente

de monopol dăunând formării unui preţ real. În momentul de faţă nici unul dintre membri nu

poate deţine mai mult de 2,7 % din valoarea capitalului social. Acesta însumează 948.750.000

lei, depuşi de 89 acţionari, dintre care: 6 bănci comerciale, 46 mari producători de stat din

industrie şi agricultură aflaţi în curs de privatizare, 37 societăţi comerciale private.

Ca la orice societate comercială, acţiunile sunt purtătoare de dividende. Principalul

avantaj al acţionarilor BRM este acela că, posedând mai mult de 20 de acţiuni, ceea ce le

conferă calitatea de membru plin, pot să desfăşoare activităţi de brokeraj. La bursele din

întreaga lume, clienţii nu negociază direct în ring. Aceasta atât datorită numărului lor, cât şi

disciplinei riguroase, modului de comunicare specific. Este vorba atât de însuşirea unui cât şi

de valorificarea unor calităţi naturale: percepţia, viteza de decizie şi de reacţie, stăpânirea de

sine. Toate acestea au impus apariţia unei meserii de spectaculoase, aceea de broker.

În ring se acţionează numai prin brokeri, singurii obligaţi de clienţi să-i reprezinte,

într-o marjă de preţuri confidenţială. Dată fiind valoarea operaţiunilor bursiere, a

complexităţii acţiunilor impuse de reprezentarea unui număr mare de clienţi, brokerii ca

persoane reprezintă doar angajaţii, pentru lucru în ring, ai Agenţiilor de Intermediere Bursieră

(AIB). Este privilegiul membrilor bursei să se constituie în Agenţi de intermediere, cu un

număr de locuri de brokeri corespunzător acţiunilor deţinute.

B.R.M. implementează trei tipuri de piaţă, primele două cu ringuri specifice şi

distincte. În funcţie de numărul de oferte şi de volumul tranzacţiilor, B.R.M. îşi stabileşte şi

anunţă tipurile de piaţă şi ringurile care vor fi găzduite în fiecare zi.

7

În piaţa întâi se negociază, după specific bursier, un număr redus de mărfuri, dar de

cea mai mare circulaţie, vitale activităţii economice. Este vorba de mărfuri fungibile (în

primul rând standardizate). Fiecare dintre aceste mărfuri admite standardizarea şi pe subclase,

după cotele înregistrate de anumite caracteristici. Corespunzător, tranzacţiile se execută

separat. În acelaşi timp, pentru fiecare există o scală de deplasări, pentru calităţi substituibile,

cunoscută şi de vânzător şi de cumpărător. Dacă, la livrare, marfa nu se încadrează în

condiţiile de calitate standard, dar nu iese din scală, deficitul de calitate este compensat de o

scădere corespunzătoare a preţului conform scalei, fără ca marfa să poată fi refuzată de client.

Dacă marfa este mai bună decât cea garantată de condiţiile standard, preţul nu se

modifică. Ceea ce se negociază prin anunţurile brokerilor nu sunt cantităţi, ci un număr de

contracte. Contractul reprezintă o cantitate specifică fiecărei mărfi şi este stabilit de bursă. El

reprezintă aproximativ cantitatea de marfă corespunzătoare valorii băneşti minime admise în

bursă la acest tip de piaţă. Se pot tranzacţiona pe această piaţă mărfuri agroalimentare, metale,

produse chimice şi petroliere, materiale de construcţii.

În piaţa a doua se negociază, după specific bursier, un număr mare de mărfuri

fungibile, care nu reprezintă însă aceiaşi continuitate tranzacţională ca cele de pe prima piaţă.

Nu se mai strigă de către brokeri contracte, ci cantităţi. în acelaşi timp, mărfurile. având o

mare diversitate tipo – dimensională, implică indicarea de către brokeri a caracteristicilor lor.

Pentru a putea fi totuşi tranzacţionate operativ şi a uşura anunţurile, aceste mărfuri sunt

codificate. Este vorba de mărfuri agroalimentare, fire şi fibre textile, produse metalurgice,

produse chimice, materiale de construcţie etc.

Piaţa a treia este o piaţă de licitaţie în care, deşi nu se mai poate respecta specificul

pur bursier, clienţii sunt reprezentanţi tot de brokeri iar şedinţa este condusă de un şef de

licitaţie. Este o licitaţie numai de vânzare, cu preţ de rezervă anunţat, care coincide cu preţul

de deschidere. Se pot tranzacţiona toate mărfurile neprinse în pieţele I şi II, precum şi servicii.

Valoarea contractului minim în primele două pieţe este la nivelul echivalentului în

lei la cursul zilei a 5.000 de dolari iar pentru piaţa a treia a 1.000 de dolari.

B.R.M. asigură nu numai operaţiunile specifice ce-i revin de drept în controlul

preparativelor tranzacţiilor, efectuarea licitaţiilor şi finalizarea contractelor, ci se implică

autorizat şi imperativ atât în expertizarea mărfurilor cât şi în mijlocirea depozitării lor

temporare.

Pentru a putea funcţiona la parametri optimi, B.R.M. şi-a dezvoltat o logistică

performantă. Nucleul este constituit din ringul propriu-zis, cu locurile pentru brokeri, cu

podiumul pentru şefii de licitaţie, cu o electronică modernă specifică: tabela de afişaj,

8

monitoare color care preiau tabela spre a o face vizibilă din orice colţ al sălii, cabine

telefonice pentru fiecare A.I.B. prin care se poate stabili o legătură operativă între broker şi

sediul său, camere de luat vederi ce înregistrează şedinţele, spre a putea fi judecate

eventualele situaţii litigioase. Cel mai spectaculos este însă faptul că toate segmentele de

activitate, atât cele care ţin de specificul pur bursier, cât şi cele proprii oricărei instituţii, sunt

cuprinse într-un vast sistem informatic, bazat pe două reţele de calculatoare. Se asigură astfel

rapiditatea şi concentrarea operaţiunilor, strict algoritmizate, dar se şi dezvoltă în acelaşi timp,

o bogată şi foarte importantă bază de date. Mai importantă decât logistica este structura

aferentă B.R.M. Ea constă într-un flux operaţional şi decizional care transpune în practică

Regulamentul de organizare şi funcţionare, în asigurarea de personal înalt calificat, dintre care

o parte aparţine bursei în sine, iar alta – brokerii – Agenţiilor de Intermediere Bursieră.

2.2 Scurt istoric

În anul 1992 se lansează Bursa Română de Mărfuri la Bucureşti iar pe data de 20

noiembrie are loc festivitatea de deschidere oficială a BRM, cu participarea Preşedintelui şi a

Primului Ministru al României,iar prima şedinţă de tranzacţionare în ringul BRM se

desfăşoară pe 10 decembrie în acelaşi an.

În anul 1993 are loc Adoptarea de către Guvernul României a Hotărârii de Guvern nr.

54/03 februarie 1993 „cu privire la stabilirea preţurilor în cadrul tranzacţiilor bursiere ce fac

parte din categoria celor ale căror preţuri se negociază sub supravegherea autorităţilor

administraţiei publice locale”, a avut un rol important în integrarea bursei în activitatea

economică. Un an mai târziu se lansează contractele spot în valută iar în 1995 BRM în

colaborare cu Reuters Ltd. organizează Conferinţa Internaţională „Bursele de mărfuri şi

restructurarea economică în Europa Centrală şi de Est”. Are loc lansarea contractelor forward

în lei şi în valută.

În anul 1996 se realizează reorientarea activităţii şi reorganizarea internă a

BRM,datorată modificărilor pozitive ce au loc la nivel macroeconomic iar anul următor este

anul relansării BRM şi anul relansării financiare. Se adoptă primul act legislativ dedicat

burselor de mărfuri: Ordonanţa nr 69/1997 privind bursele de mărfuri.

Anul 2000 surprinde lansarea în premieră pentru piaţa românească a contractului

futures pe rata dobânzii: BUBOR3 BRM. BRM a decis schimbarea sistemului de

tranzacţionare, prezentând agenţiilor bursiere sistemul de tranzacţionare electronică.S-a

introdus tranzacţionarea electronică pentru piaţa futures.

9

În 2003 BRM este atestată de CNVM ca organism de formare profesională.Valoarea

de tranzacţionare a atins un nivel de 581 milioane dolari,iar daca se iau în considerare şi

licitaţiile organizate pentru S.N.P PETROM S.A , se ajunge la aproape 1,30 miliarde

dolari,ceea ce echivalează cu o creştere record cu 600% faţă de anul precedent.

În anul 2004 BRM s-a extins pe întregul teritoriu al ţării,consolidându-şi poziţia de

lider pe piaţa bursieră.Numarul terminalelor BRM creşte în 2005,ajungând la 14,cu acoperire

pe întreg teritoriul. BRM lansează în anul 2006. cu succes piaţa la disponibil pentru

tranzacţionarea mărfurilor fungibile.

1.3 Ringuri

Bursa Română de Mărfuri a dezvoltat, în cadrul Pieţei la Disponibil, ringuri specializate, pe care se pot efectua tranzacţii, după cum urmează:

 Ringul Produselor petroliere

 Ringul Energiei electrice

 Ringul Gazelor naturale

 Ringul Cărbunelui

 Ringul Mărfurilor generale

 Ringul Cerealelor

 Ringul Materialelor de construcţii

 Ringul Legumelor şi fructelor

 Ringul Procesare

Ringul Certificate CO2

Ringul Medicamente

Capitolul III. Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu

3.1 Prezentare generală

10

Sibiu Stock Exchange (SIBEX) a fost înfiinţată în 1994 având ca obiect iniţial de

activitate intermedierea de mărfuri, iar din 1997 s-a concentrat pe dezvoltarea şi administrarea

pieţelor de instrumente financiare de tipul valorilor mobiliare şi produselor derivate.

Ca şi activităţi conexe administrării pieţelor de instrumente financiare, SIBEX

derulează programe de instruire a specialiştilor pe piaţa de capital, fiind autorizată ca

Organism de Formare Profesională de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare

(CNVM) şi Furnizor de Formare Profesională pentru calificarea Broker de către Comisia

Naţională de Fomare Profesională a Adulţilor (CNFPA).

Societate privată cu capital de 33,42 milioane lei, Sibex - Sibiu Stock Exchange este

primul operator pe piaţa bursieră din România autorizat de CNVM. Iniţiator al pieţei futures şi

options, Sibex este liderul pieţei româneşti a instrumentelor financiare derivate.

Primele produse financiare lansate în 1997 au fost contractele futures. Au urmat

opţiunile pe contracte futures în 1999, contractele financiare pentru diferenţă (CFD) în 2009 ,

acţiuni în 2010 şi opţiuni binare în 2011 .

Inovaţia continuă a echipei noastre ia naştere din experienţa celor peste 16 ani în

domeniu, fiind vizibilă în produsele şi serviciile accesibile investitorilor.

Piaţă reglementată a instrumentelor derivate:

o contracte futures;

o opţiuni standard;

o opţiuni binare;

o contracte financiare pentru diferenţă (CFD).

Piaţă reglementată la vedere:

o acţiuni şi acţiuni internaţionale;

o drepturi şi drepturi internaţionale;

o obligaţiuni corporative, municipale şi internaţionale;

o titluri de stat;

o acţiuni şi unităţi de fond emise de organisme de plasament colectiv.

Sistemul alternativ de tranzacţionare Start:

o acţiuni şi acţiuni internaţionale;

o drepturi şi drepturi internaţionale;

o obligaţiuni corporative, municipale şi internaţionale;

o acţiuni şi unităţi de fond emise de organisme de plasament colectiv;

11

o produse structurate;

o ETF-uri;

o instrumente financiare admise la tranzacţionare fără acordul emitentului

3.2 Scurt istoric

Bursa de Mărfuri Sibiu s-a înfiinţat printr-o iniţiativă privată a unui grup de 11 oameni

de afaceri, în anul 1994. 3 ani mai târziu ea devine Bursa Monetar Financiară şi de Mărfuri

Sibiu (BMFMS),având loc lansarea primelor contracte futures.

În anul 1998 se externalizează departamentul de clearing prin înfiinţarea Casei

Române de Compensaţie şi se lansează primele opţiuni pe contracte futures. 2 ani mai târziu

activitatea de tranzacţionare se mută din ringuri pe platformă electronică Sagitarius Exchange

Trading System.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare autorizează în 2003 BMFMS în calitate de

societate de bursă şi în 2004 piaţa de instrumente derivate a BMFMS. Primele Societăţi de

Servicii de Investiţii Financiare devin participante pe piaţa BMFMS. Bursa de Valori

Varşovia intră în acţionariatul SIBEX în 2007 iar un an mai târziu BMFMS devine membră a

Association of Future Markets.

În anul 2009 Bursa primeşte licenţa pentru tranzacţionarea contractelor futures pe

indicele DJIA. Global Vision, furnizat de Trayport London, devine noul sistem de

tranzacţionare electronică, dedicat brokerilor şi clienţilor.

Un an mai târziu se lansează piaţa la vedere, prin listarea BFMMS (simbol SBX), pe

Sistemul Alternativ de Tranzacţionare se listează prima companie iar SIBEX devine membră

a Swiss Futures and Options Association.

În anul 2011 SIBEX- Sibiu Stock Exchange devine noua denumire a companiei. Se

lansează la tranzacţionare instrumentele derivate pe acţiunile Fondul Proprietatea. Se lansează

opţiunile binare şi contractul futures pe preţul petrolului de tip Light Sweet Crude. Se

lansează mini contractul futures pe uncia de aur şi opţiunile de aur. Se lansează contractul

futures şi opţiunile pe cursul de schimb euro/dolar, denominate în lei.

Capitolul V. Studiu de caz

12

Deşi piaţa bursieră din România este cu mult sub nivelul european, au loc în

continuare tranzacţii mari. Un exemplu este cel cu CFR Călători care au decis să cumpere la

BRM 20.000 de tone de motorină cu 78,4 milioane lei

CFR Călători a organizat la BRM, la 31 ianuarie, o nouă procedură de achiziţie de

motorină, prin care a cumpărat 20.000 de tone de combustibil Euro 5, cu 78,4 milioane lei,

fără acciză şi fără TVA, care să asigure necesarul companiei pentru perioada februarie-iulie,

scrie Mediafax.

Contractul are trei loturi - Zona Sud (7.000 tone), Zona Vest (9.500 tone) şi Zona Est

(3.500 tone) şi este finanţat din fonduri proprii.

Criteriul de atribuire este preţul cel mai scăzut.

  CFR Călători este unul dintre marii utilizatori de produse petroliere, cu un consum

anual estimat de aproximativ 53.000 tone, şi a programat la BRM, în ultimele luni ale anului

trecut şi în prima parte a lunii în curs mai multe proceduri de achiziţie de motorină,

majoritatea nefinalizate însă cu încheiarea contractelor de achiziţie.

Guvernul a aprobat la finele lunii noiembrie scoaterea din rezervă a doar 2.000 tone

motorină pentru CFR Călători, pentru funcţionarea transportului feroviar de călători pe timp

de iarnă, deşi Ministerul Transporturilor a prezentat public o cerere pentru o cantitate de zece

ori mai mare, arătând că altfel asigurarea acestui serviciu este în pericol, întrucât la licitaţiile

de la BRM nu se prezintă ofertanţi, iar asigurarea transportului feroviar de călători pe timp de

iarnă determină creşterea consumurilor de combustibili, cu influenţe negative asupra

costurilor.

Concluzii privind situaţia burselor de mărfuri în România

13

Deşi apărute în viaţa economică a României începând cu anul 1882, bursele de

mărfuri au înregistrat o evoluţie sinuoasă, influenţată de convulsii istorice naţionale şi

mondiale, evoluţie încheiată brusc, prin impunerea unor structuri şi mecanisme artificiale ce

au caracterizat economia de comandă instituită după 1948. Ca urmare, reînfiinţarea în

România, după o dispariţie de peste o jumătate de secol, a unei instituţii de complexitatea unei

burse de mărfuri operaţionale presupune depăşirea unei suite de dificultăţi. Unele, de natură

obiectivă, decurg din parcurgerea perioadei de tranziţie la economia de piaţă şi sunt

reprezentate de persistenţa monopolurilor de stat şi lipsa lichidităţilor, altele, de natura

subiectivă, sunt bazate pe reţinere psihologică şi perceperi parţial eronate ale funcţiilor

instituţiilor bursiere.

Fără îndoială, rolul de pionierat în actuala activitate bursieră din România revine,

datorită definirii cu exactitate şi profesionalism a cadrului organizatoric propriu, Bursei

Române de Mărfuri (B.R.M.). Totuşi, în pofida cadrului organizatoric minuţios definit,

volumul tranzacţiilor în cadrul B.R.M. este mult sub aşteptări. Principala cauză a acestei

situaţii rezidă în structura economică actuală a României, în care preponderente sunt

societăţile economice cu capital majoritar de stat, la care se adaugă regiile autonome. Or,

prevederile Statutului şi ale Regulamentului de funcţionare ale unei instituţii bursiere

înfiinţate în cadrul unei economii în tranziţie, nu se pot substitui privatizării, condiţie absolut

necesară pentru funcţionarea acestui tip de instituţii. Mai mult, această situaţie este agravată

de blocajul financiar care, în lipsa aplicării legii falimentului, se menţine deocamdată în

economia românească, cauzând o lipsă acută de lichidităţi.

Bibliografie

14

http://www.intercapital.ro/componente_pagini/documente/ghidfutures.pdf

http://www.brm.ro/

http://www.referatele.com/referate/economie/online7/Istoricul-burselor-de-marfuri-din-Romania-referatele-com.php

http://www.revista22.ro/bursa-de-marfuri-a-fost-uitata-de-ue-3214.html

http://www.investitor.com/burse/

http://www.referat.ro/referate/Burse_de_valori_si_marfuri-curs_6ea76.html

http://referate.unica.ro/referat-ASE_Bursa_de_marfuri-5264.html

http://www.scritube.com/stiinta/drept/BURSELE-DE-MARFURI-BURSELE-DE-64204118.php

http://e-bursa.ro/burse-de-marfuri-2/burse-marfuri-europa/bursa-romana-de-marfuri-brm/

http://www.gandul.info/financiar/cfr-calatori-vrea-sa-cumpere-la-brm-20-000-de-tone-de-motorina-cu-78-4-milioane-lei-10525687

www.sibex.ro

15

16