PROIECT

ANALIZA PERFORMANŢEI ŞI

EVALUAREA UNUI PROIECT DE INVESTIŢII DIRECTE

www.6profu.ro

CUPRINS

1. INTRODUCERE -prezentarea societăţii analizate, motivarea temei

2. ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII

2.1.Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil2.2.Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere2.2.1.Indicatorii de performanţă2.2.2.Ratele finaciare2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil si financiar

3. EVALUAREA INVESTIŢIEI (cu autofinanţare 100%)

3.1.Elementele financiare pentru fundamentarea VAN3.2. Estimarea costului capitalului investiţiei (kinv)3.3.Criteriile de evaluare VAN, RIR3.4.Analiza de sensitivitate3.5. Pragul de rentabilitate contabil şi cel financiar3.6.Simularea Monte-Carlo

4. IMPACTUL DECIZIEI DE FINANTARE

4.1.Costurile capitalurilor proprii4.2.Costurile capitalurilor împrumutate4.3.Valoarea actualiyată netă ajustată (VANA)

5. CONCLUZII

6. BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1. Introducere

Avănd o experienţă de peste 40 de ani in domeniul materialelor de construcţii din

România, S.C. PREFAB S.A. Bucureşti este în prezent unul dintre cei mai mari producători

români de profil. Începând cu anul înfiinţării, 1967, Prefab SA Bucuresti a fost unul dintre cei

mai importanţi furnizori ai industriilor naţionale construcţii de locuinţe si obiective indstriale.

Societatea îşi menţine competitivitatea prin eficienţa şi flexibilitatea producţiei pe care

o adaptează cerinţelor pieţei şi prin introducerea de produse noi. Controlul şi reducerea

costurilor reprezintă o preocupare continuă. Proiectarea atentă a fluxurilor de numerar şi a

investiţiilor necesare optimizează activitatea de finanţare. Coordonarea activităţilor de

aprovizionare, dezvoltarea de produse noi, marketingul şi vânzările sunt alte mijloace de

creştere a eficienţei.

Pentru anul în curs S.C. PREFAB S.A. Bucureşti şi-a propus o creştere a cotei de

piaţă în condiţiile în care strategia de marketing se concentrează pe lansarea de produse noi,

modernizarea sistemului de distribuţie şi sprijinirea exporturilor.

Societatea PREFAB S.A. Bucureşti actioneaza in urmatoarele domenii de activitate :

► beton celular autoclavizat care este un material pentru constructii cu o structura poroasa,

obtinut dintr-un amestec de nisip, ciment, var, ghips, apa si generator de gaze. BCA-ul

este supus unui tratament termic în autoclava la presiune si temperatura ridicata.

• B.C.A. -ul de zidarie

• B.C.A. -ul de izolatie

► tuburi de presiune din beton

• tuburi sentab

• tuburi premo

► grinzi

• grinzi usoare

• grinzi drepte

• grinzi curbe

► garaje auto prefabricate

► stălpi din beton pentru linii electrice aeriene

► garduri din beton

► agregate de balastieră

Societatea PREFAB S.A. Bucureşti a fost privatizată prin cumpărarea pachetului

majoritar de acţiuni deţinut de Fondul Propritarii de Stat. Astfel, acţionar maoritar a devenit

societatea cu capital mixt româno-american ROMERICA INTERNATIONAL S.R.L. şi are in

prezent un capital social de 24,266,706,50 ron, reprezentând 48,533,419 acţiuni nominative

emise în forma dematerializată, fiecare acţiune având o valoare nominală de 0,50 ron si este

integral privată.

Capitalul social a fost majorat cu 11.918.298,50 ron de la 12.348,411 ron la

24.266.709,50 ron, prin Hotărârea Consiliului de Adminitraţie nr. 96 din data de 17.03.2008

în baza Hotarârii Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor nr. 1 din data de 17.01.2008

publicată în Monitorul Oficial al României partea a IV-a, nr. 653/1 din data de 01.02.2008.

Structura acţionariatului este :

- Romerica Internaţional SRL Bucureşti - 80,04%

- SIF Muntenia - 12,97%

- Acţionari diversi - persoane fizice - 4,77%

- persoane juridice - 2,22%

Date de identificare :

- denumirea societăţii : S.C. Prefab S.A.

- sediul social : Bucureşti, str. Cuza Vodă, nr. 132, sector 4

- Cod unic de înregistrare la Oficiul registrului Comerţului : R 1916198

- Număr de ordine în Registrul Comerţului : J40/9212/2003

- Piaţa reglemenată pe care se tranzacţionează valorile mobiliare emise : RASDAQ

- Capital social subscris şi vărsat : 24.266.709,50 ron

- Principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise : comune nominative

Scopul proiectului

Proiectul işi propune să analizeze performanţa societăţii PREFAB S.A. Bucureşti şi

oportunitatea realizării unui proiect de investiţii , atât din surse proprii ( autofinanţare ) cât şi

din atragerea de capitaluri din surse exterioare ( majorarea capitalului social şi/sau solicitarea

unui credit bancar ) .

Analiza deciziei de finanţare(terorie)

Analiza deciziei de investiţie(teorie)

CAPITOLUL 2. Analiza performanţei întreprinderii

“Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a

întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele

slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de

dezvoltare într-un mediu concurenţial.”1

Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze, pe de o parte modalităţile de realizare a

echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ)

şi pe de altă parte treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii

întreprinderii(obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierdere). Bilanţul sintetizează

starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat, în timp ce contul de profit şi pierdere

sintetizează rezultatul fluxurilor economice şi financiare de intrare, de prelucrare şi de ieşire,

pe perioada considerată.

Informaţia comună care se întâlneşte în cele două documente de sinteză, este rezultatul

net(profit sau pierdere), ca o reflectare a rentabilităţii întreprinderii şi a noii stări patrimoniale

a acesteia.

In ceea ce priveste societatea Prefab SA , anul 2007 a permis concentrarea eforturilor ,

inclusiv investitionale , spre eficientizarea tuturor activitatilor operationale , cu precadere a

activitatilor de productie. Au fost finalizate o serie de obiective cu impact deosebit asupra

eficientizarii activitatii economice, care au contribuit la cresterea capacitatii de productie.

Pe ansamblul anului 2007, piata materialelor de construcţii a avut o tendinta generala

de creştere, însă a prezentat particularităţi pe principalele segmentele de piată .

Referitor la piaţa produselor principale (BCA şi tuburi de beton), anul 2007 a adus o

crestere semnificativa a vanzarilor datorata in principal:

1 Ion STANCU, “Finante”, editia a treia, 2002, Editra Economica, Bucuresti 2002, p. 780

♦ pregatirii continue a echipei de tehnicieni cu rol de promovare si suport tehnic pentru forţa

de vanzări din teritoriu

♦promovarii in randul profesionistilor a produselor în cadrul unui program complex de

prezentări practice şi teoretice

♦instruirea distribuitorilor şi a echipelor de constructori

♦promovarea intensiva a produselor printr-o campanie complexa de marketing

Pe ansamblul anului 2007, eforturile depuse se concretizează în depăşirea

semnificativă a bugetului de vanzări, fapt ce a permis realizarea unor venituri din exploatare

de 117.251 mii lei care, comparate cu veniturile bugetate in cuantum de 98.120 mii lei,

conduc la un procent de realizare a prevederilor bugetare de 119,50 % .

În concordanţă cu cele prezentate, evoluţia principalilor indicatori din contul de profit

si pierdere pentru anul 2007, comparativ cu anul 2006, se prezintă astfel :

2006 2007 %

1.Venituri din exploatare , din care : 98.120.874 117.251.177 119,50

- cifra de afaceri 95.283.439 99.943.008 104,89

2.Cheltuieli de exploatare , din care : 89.358.553 107.860.199 120,70

- cheltuieli materiale 40.827.197 52.171.914 127,79

3.Rezultat din exploatare 8.762.321 9.390.978 107,17

4.Rezultat fin-extr 625.059 750.625 120,09

5.Rezultat brut 9.387.380 10.141.603 108,03

6.Impozit pe profit 1.513.909 1.775.277 117,26

7.Rezultat net 7.873.471 8.366.326 106,26

Pe ansamblul anului 2007 se constată o crestere a veniturilor din exploatare cu 19,50 %

faţă de anul 2006 datorată în cea mai mare parte de cresterea cifrei de afaceri cu 4,89%

comparativ cu anul 2006.

În ceea ce priveste profitul net al exercitiului financiar 2007, s-a propus repartizarea

integrală a acestuia in sumă netă de 8.366.326 pentru completarea surselor proprii de

finanţare.

2.1. Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil

Patrimoniul net sau activul net (contabil) – ANC reprezintă valoarea averii

întreprinderii calculată prin metode contabile. Creşterea valorii întreprinderii (a patrimoniului

ei net) şi implicit a valorii fiecărei acţiuni, a profitului net şi a profitului net distribuit

acţionarilor sub formă de dividend este obiectivul principal al acţionarilor dar interesează în

egală măsură şi pe creditori.

Principalii indicatori de analiză ai patrimoniului net sunt:

1. Fondul de rulment (FR) = Surse permanente – Alocări permanente

FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

unde :

Capitaluri permanente = Capitaluri proprii şi împrumutate pe termen lung

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al

contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt.Cu cat sursele permanente sunt mai mari

decat necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea

dispune de o marja de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute.

La societatea analizată , fondul de rulment înregistrează valori pozitive şi în creştere în

perioada 2006-2007 ca urmare a faptului că ritmul de majorare a activelor circulante este

superior ritmului de creştere a datoriilor pe termen scurt (FR = ACR nete). Aceasta

semnifică faptul că s-a realizat echilibrul financiar pe termen lung conform principiului

gestiunii financiare: la necesitati permanente se aloca surse permanente.

2. Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = Alocări ciclice – Surse ciclice

NFR = ( Stocuri + Creante ) – Datorii de exploatare

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre necesitaţile de finanţare

ale ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare. NFR reprezintă expresia realizării

echilibrului financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele

de capitaluri circulante.

Nevoia de fond de rulment semnifică în esenţă activele circulante de natura stocurilor

şi a creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase).

Obligaţiile pe termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, etc.

până în momentul plăţii lor, reprezintă o sursă atrasă (nepurtătoare de dobândă) de

finanţare a activelor circulante.

Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare în raport

cu resursele temporare .Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă poate fi

considerată normală numai în situaţia în care este rezultatul unei politici de investiţii

privind creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de

fond de rulment poate evidenţia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor şi

creanţelor, pe de-o parte, şi exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,

respectiv încetinirea încasarilor şi urgentarea plăţilor.

La această societate, se înregistrează o nevoie suplimentară de finanţare în creştere de

la an la an, care înregistrează valori semnificative ale creanţelor şi pentru care obligaţiile

sunt mai reduse şi cu termene de plată mai rapide.

3. Trezoreria netă (TN) = FR – NFR

Trezoreria netă exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de

rulment, reflectând situaţia financiară a firmei atât pe termen mediu şi lung, cât şi pe

termen scurt.

Trezoreria netă înregistrează valori pozitive pe parcursul celor doi ani pentru care s-a

efectuat analiza, ceea ce semnifică un excedent monetar al exerciţiilor financiare dupa

finanţarea activităţii curente, realizându-se echilibrul financiar general al firmei, situaţia

de faţă indicând o rentabilitate economică ridicată şi posibilitatea plasării rentabile a

disponibilităţilor băneşti pentru întărirea poziţiei firmei pe piaţă .

FR-NFR-TN

Nr.crt. IndicatorFormula de

calcul 2006 2007 2007/2006 2007-2006

1 FR

(CPR+DTL)-

Act imob 6.249.072 7.899.289 26,41 1.650.217

2 NFR (St+Cr)-DTS 5.639.588 193.863 -96,56 -5.445.725

3 TN FR-NFR 609.484 7.705.426 1.264,25 7.095.942

Bilant simplificat la 31.12.2007

ACR nete = Active circulante – Datorii curente

2006 6.249.072

2007 7.899.289

∆ACR nete = 1.650.217

Bilant economic la 31.12.2007

2006 2007 2006 2007Active imobilizate 65.320.271 79.967.833 Capitaluri proprii 67.779.837 84.681.251

ACR nete 6.249.072 7.899.289Datorii pe termen lung 3.789.506 3.185.871

ACTIV ECONOMIC 71.569.343 87.867.122 PASIV ECONOMIC 71.569.343 87.867.122

2.2. Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere Con

tul de profit si perdere afenent exerciţiului fianciar 2007

Vanzari 120.177.648Costuri variabile 96.142.118Costuri fixe 6.650.801Amortizari 4.653.126Dobanzi 2.590.000Impozit pe profit 1.622.656

2006 2007 2006 2007Active imobilizate 65.320.271 79.967.833 Capitaluri proprii 67.779.837 84.681.251 Active circulante 24.728.384 37.088.422 Datorii > 1 an (TL) 3.789.506 3.185.871 stocuri 7.769.530 13.012.503 Clienti 16.349.370 16.370.493 Datorii< 1 an (curente) 18.479.312 29.189.133 inv.fin.pe TS 0 0 furnizori 13.474.820 11.204.823 casa&ct la banci 609.484 7.705.246 alte datorii pe TS 1.307.699 1.717.353 credite bancare 3.696.793 16.266.957TOTAL ACTIV 90.048.655 117.056.255 TOTAL CAP PR SI DAT 90.048.655 117.056.255

Profit net 8.518.946Profit reinvestit 8.518.946Nr actiuni 48.533.419Valoare nominala 0,5Profit pe actiune 0,1755Costul capitalului ( k) 14%

Costul capitalului, k, reprezintă rata medie de rentabilitate în sectorul materialelor de

construcţii în care acţionează societatea Prefab SA Bucureşti.

2.2.1. Indicatorii de performanţă

Marja asupra cheltuielilor variabile reprezintă rezultatul înainte de plata dobânzilor,

impozitului pe profit şi amortizării

MCV = CA – CV = 24.035.530

Această valoare arată că exista un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu

costul acestora, adică firma obţine profit din activitatea desfasurată.

Rezultatul înainte de plata dobânzii, impozitului şi amortizării reprezintă diferenţa

dintre marja asupra costurilor variabile şi cheltuielile fixe.

EBITDA = MCV – CF = 17.384.729

Valoarea rezultată indică faptul că firma analizată dispune de resurse financiare

necesare menţinerii sau creşterii sale. EBITDA demonstrează performanţa economica a

unităţii, independenţa politicii financiare, a politicii de investiţie şi a celei de dividend.

Rezultatul înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit este egal cu diferenţa

dintre EBITDA şi cheltuielile cu amortizarea.

EBIT = EBITDA – Amo = 12.731.603

Rezultatul brut înainte de plata impozitului pe profit se calculează ca diferenta intre

EBIT si dobanzi.

EBT = EBIT – Dob = 10.141.603

Profitul net reprezintă profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit.

PN = EBIT – Imp = 8.518.946

2.2.2. Ratele financiare

Ratele financiare sunt diverse rapoarte ce caracterizează rentabilitatea, riscul şi

valoarea întreprinderii. Ele formează un sistem de indicatori cu ajutorul cărora putem aprecia

performanţele firmei, punctelor tari şi punctelor slabe ale acesteia.

►Rate de profitabilitate

Rata marjei brute = [PB + Dob(1-τ) ]/ Vanzari = EBIT ( 1-τ ) / Vanzari = 0,07618

Rata marjei nete = PN / Vanzari = 0,07089

Rotatia activului = Vanzari / Activ economic = 1,3677

Rata rentabilităţii economice (ROA - Return on Assets)

Una dintre cele mai importante rate de rentabilitate, rata rentabilităţii economice , pune

în evidenţă performanţele utilizării activului total al unei întreprinderi , respectiv a capitalului

investit pentru obţinerea acestor performanţe.

Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor şi

creditorilor, în concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i

împrumuturi.

Indicator ValoareMCV 24.035.530EBITDA 17.384.729EBIT 12.731.603EBT 10.141.603EBIT(1- τ) 9.154.945PN 8.518.946

ROA = EBIT(1-τ) / AE = 14,943

Rata rentabilitatii financiare (ROE – Return on Equity)

Acest indicator reprezintă unul dintre indicatorii majori urmăriţi de investitori şi de

management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce masură investiţia lor este

rentabilă sau nu. În analiza acestei rate de eficienţă globală, desprindem ideea creării de

valoare suplimentară pentru acţionari.

ROE = PN / CPR = 12,569

Rata dobânzii

Rdob = Dob (1-τ) / DAT 0 = 8

Se observa urmatoarea relatie intre indicatori :

ROA > k > Rdob > Rinfl

14.94 % > 14 % > 8 % > 7 % , aceasta relaţie reprezentand “regula de aur” in finanţe ,

ceea ce indică o întreprindere performantă.

► Rate de risc

Rate de lichiditate

Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în bani.

Rata lichidităţii generale = ACR / DAT CRT >=1

Aceasta este cea mai cunoscută rată de lichiditate, ea examinând corelaţia dintre

activele curente şi datoriile curente. Aprecierea generală este că un nivel de 1,2 – 1,5

reprezintă un nivel asigurator al acestei rate , iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de

alarmă privind capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt.

În analiza lichidităţii curente a întreprinderii se urmăreşte de fapt a se aprecia măsura

în care societatea este aptă a-şi onora obligaţiile curente asumate. Rezultatul fiecăruia dintre

cele două exerciţii financiare analizate dezvăluie un nivel bun al acestei rate , fiind evident

faptul că întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt.

Rata lichidităţii imediate (intermediară) = (ACR-STOCURI ) / DAT CRT >=0.8

Această rată financiară măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin

la o unitate monetară de datorii pe termen scurt. Un nivel de 0,8 – 1 al acestei rate este

apreciat drept corespunzător, în vreme ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidenţia probleme de

onorare a plăţilor scadente.

În cazul nostru , această rată atinge valori mai mari de 0.8 in fiecare din cei doi ani

analizaţi , exprimând capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate de a acoperi

datoriile exigibile într-un timp relativ scurt, cum sunt datoriile către furnizori, salariaţi, buget

şi datoriile bancare pe termen scurt.

Rata lichiditatii la vedere (“test acid”) = (Disponibil+Inv fin pe TS) / DAT CRT>=0.6

Aceasta reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii interne a unei

întreprinderi , în măsura în care se iau în considerare doar activele lichide.

Analizând lichiditatea la vedere a societăţii Prefab S.A. în perioada 2006-2007, se

apreciază cât din datoriile curente sunt onorate din activele lichide existente în întreprindere.

Având în vedere acest aspect, se poate aprecia o situaţie critică în întreprindere, în sensul că

aceasta nu dispune de suficient disponibil pentru a-şi achita obligaţiile curente, această

situaţie datorându-se faptului că societatea acordă clienţilor termene mai lungi de plată.

În ansamblu, managerul trebuie să-şi pună problema incapacităţii medii anuale de

asumare a obligaţiilor pe termen scurt, şi în acest sens trebuie luate măsuri de identificare a

acelor variabile care să menţină această capacitate la un nivel între 1% şi 2%, cel puţin.

Rate de lichiditate şi solvabilitateIndicator Formula de calcul 2006 2007 2007/2006 2007-2006

Lichiditatea

curentă (%) Active curente/Datorii curente 1,3382 1,2706 1,053 -0,0676Lichiditatea

intermediară (%)

(Active curente-

Stocuri)/Datorii curente 0,9177 0,8248 0,8988 -0,0929Lichiditatea la

vedere (%)

(Disponibil+Investitii fin. pe

T.S.)/Datorii curente 0,0330 0,2640 8 0,231Rata solvabilităţii

generale (%) Activ total/Datorii totale 4,0437 3,6156 0,894 -0,4281Rata solvabilităţii

patrimoniale (%)

Capital propriu/(Capital

propriu+Credite bancare) 0,9483 0,8389 0,8846 -0,1094

Solvabilitatea generală şi solvabilitatea patrimonială

Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar, solvabilitatea generală, reflectă

capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor, punând la dispoziţie tot activul.Valoarea

minimă a ratei solvabilităţii globale se consideră 1,4. În cazul în care rata solvabilităţii globale

este mai mică decât 1, atunci firma este insolvabilă. În ceea ce priveşte rata solvabilităţii

patrimoniale, un nivel bun depăşeşte valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3 – 0,5

evidenţiază o situaţie satisfăcătoare. Băncile utilizeaza uneori, în studiile de analiză a bonităţii

unui client, şi acest indicator. De regulă, o rată a solvabilităţii patrimoniale sub 0,3 este

apreciată ca riscantă de către finanţatori.

Valorile acestui indicator de-a lungul perioadei indică faptul că firma analizată este

solvabilă.

Din punctul acesta de vedere, întreprinderea poate face faţă datoriilor, ea înregistrând

valori ale indicatorului peste 1 în perioadele analizate, lucru susţinut mai ales şi de rata

solvabilităţii patrimoniale, care de asemenea se situează la valori de peste 0,5 în cei doi ani, de

aici aprecierea că societatea noastră nu este riscantă pentru finanţatori, în ceea ce priveşte

bonitatea ei.

Misiunea conducerii este de a cerceta care sunt factorii care au determinat aceste

rezultate şi stabilirea măsurilor de menţinere la acest nivel a întreprinderii.

Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR)

În cazul companiei analizate , rata de îndatorare este de 0,03626 , deci întreprinderea

poate obţine alte credite bancare pentru viitoarele proiecte de investiţii.

Levierul = DTL/CPR

În cazul societatii Prefab S.A., levierul este de 0,03762, adică între 0,015 < 1, rezultă

că datoriile pe termen lung raportate la capitalurile proprii reprezinta 3,762%.

Efectul de levier = [ROA –d (1-τ )] * DTL / CPR

In cazul societatii noastre acesta este de 0,3093.

d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor

τ= cota de impozitare

Rate de variabilitate (coeficienţi de elasticitate)

1. Variaţia EBIT când se modifica CA (e)

2. Variaţia PN când se modifica CA (e’)

Elasticitatea exprimă numarul de procente de variaţie a EBIT , respectiv PN , la un

procent de variaţie a cifrei de afaceri, ceea ce dovedeşte dependenţa riscului economic de

variaţia a CA şi de poziţia ei faţă de pragul de rentabilitate.

e = CA / (CA – Prent)

Prent = (CF+Amo) / (1- CV/CA)

e = 120.177.648 / (120.177.648 – [(6.650.801+4.653.126) / (1 – 96.142.118 / 120.177.648)]

e’ = CA / ( CA-Prent ‘)

Prent ‘ = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1- CV/CA )

e’ = .177.648 / (120.177.648 – [(6.650.801 + 4.653.126 + 2.590.000) / (1 – 96.142.118 /

120.177.648)]

e = 1,89 ; e’= 2,37

Elasticitatea este aproximativ 2, ceea ce inseamna ca la variatia cu un procent a CA, PN se

va modifica cu 2,37 %.

2.3. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil şi financiar

VAN (valoarea actualizata netă)

Situatia normalăCA = 120.177.648

PN = 8.518.946 => capitalizarea averii actionarilor

VAN = 4.027.105

Prag de rentabilitate contabilCA = 110.036.045

PN = 0 => decapitalizarea averii actionarilor; la acest nivel activitatea este

VAN = -3.382.286 suficienta doar pentru a acoperi cheltuielile

Prag de rentabilitate financiarCA = 114.665.549

PN = 3.888.783 => conservarea averii actionarilor

VAN = 0

2.4. Analiza ROA versus prag de rentabilitate contabil şi financiar

ROA (rata rentabilităţii economice)

Situatia normala: 100 %CA = 120.177.648

PN = 8.518.946 ROA = 14.94 % => Capitalizarea averii actionarilor

VAN = 4.027.105 k = 14 %

Prag de rentabilitate contabilCA = 110.036.045

PN = 0

VAN = -3.382.286

ROA = 2,48 % => Decapitalizarea averii actionarilor. Societatea

k = 14 % desfasoara o activitate sub media intreprinderilor din

acelasi sector

Prag de rentabilitate financiar

CA = 114.665.549

PN = 3.888.783

VAN = 0

ROA = 6,47 % => conservarea averii actionarilor

k = 14 %

CAPITOLUL 3. Evaluarea investitiei (cu autofinantare 100%)

3.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

Societatea comerciala Policolor doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2007. Pentru aceasta, intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui centru teritorial de desfacere.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de desfacere pe toata durata de functionare a centrului. Astfel, a fost necesara achizitionarea terenului unde va fi amplasat centrul si a materialelor necesare constructiei. In urma unui studiu al pietei lacurilor si vopselelor din zona unde va fi amplasat centrul de desfacere s-a ajuns la urmatoarele valori ale pietei si segmentului de piata: piata = 1.577.493, iar segmentul de piata = 0.6.

Preturile societatii se aliniaza la preturile pietei, dar produsele finite au o calitate ridicata comparativ cu cele ale concurentei.

Segmentul de piata

Piata este in crestere, avand potential de reala dezvoltare in conditiile in care in prezent cererea de produse de pardoseli, finisaje, zidarii si tencuieli, amenajari interioare, materiale de constructii, izolatii, vopsele si adeziv este mare, datorita dezvoltarii cunoscute in ultima vreme in domeniul constructiilor. Potentialii cumparatori sunt initial persoanele cu venituri ridicate si cu studii superioare. In urma unor sondaje si studii de piata, in zona unde va fi aplasat centrul de desfacere, aceasta a fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de varsta 25-45 de ani. Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in ultimii doi ani o scadere de aproximativ 3%. Cererea se estimeaza a fi constanta pe durata unui an , cu usoare tendinte de crestere in lunile de vara. Politica de distributie

Firma intra in functiune la data de 01.01.2008, pe baza proiectului de investitie actual. Centrul de desfacere va fi amplasat in apropierea capitalei, zona in care piata constructiilor este intr-o continua dezvoltare. Plata produselor se face pe loc, firma neacordand credit comercial clientilor, ea bazandu-se in principal pe vanzarea cu amanuntul.Mijloace de distributie

Reclama se va face in principal la posturile de radio si televiziune care sunt urmarite de persoane din segmentul reprezentativ de clientela, prin presa scrisa, panouri publicitare, concursuri ce vizeaza raspandirea marcii. Cheltuielile cu reclama sunt semnificative pentru a obtine o crestere a segmentului de piata.

Necesarul de materiale

Firma va cumpara materialele necesare realizarii produselor si va utiliza un proces tehnologic de serie, ceea ce duce la un necesar scazut de forta de munca. Materialele se vor achizitiona din import, furnizorii firmei vor fi producatori straini, alegerea acestora nefiind inca definitivata. Preturile materiilor prime practicate pe piata externa sunt reduse, ceea ce confera firmei un avantaj concurential, concretizat intr-un pret mai mic de vanzare ce vizeaza atragerea clientelei.

Ipoteze de lucru

• Intregul proiect de investitii e finantat doar pe seama capitalurilor proprii• In conformitate cu legislatia in vigoare, imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar

intr-o perioada de 5 ani, iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata cuprinsa intre 6 – 20 ani.

• Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat, in momentul livrarii• Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividende• Segmentul initial de piata este de 60%• Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in

urmatorii se estimeaza o scadere cu aproximativ 3%• In urma unor studii de marketing in zona in care se va face investitia, piata a fost evaluata

ca avand o dimensiune de aproximativ 1.577.493• Investitia initiala are valoarea de 3.285.000 RON si cuprinde valoarea imobilizarii

corporale = 3.267.500 si valoarea imobilizarii necorporale=17.500• Rata inflatiei luata in consideratie este de 7% anual• Sumele sunt exprimate in RON• Durata proiectului este de 6 ani• Pretul mediu estimat pe produs este de 18 RON, fara TVA, in primul an de activitate• Cota de impozit este 16%• Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata, dupa cum reiese din Tabloul investitiilor:

Bunuri necesare Valoare (RON)

Achizitionarea unui teren 437.500

Achizitionarea a doua masini 560.000

Constructia unei cladiri 957.500

Achizitionarea unui panou publicitar 525.000

Achizitionare sisteme de calcul 525.000

Alte imobilizari corporale 262.500

Cheltuielile angajate in momentul constituirii centrului teritorial de aprovizionare sunt estimate la 17.500 RON.

Valoarea totala a investitiei, in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia:

• VTI = VIC + VINC = 3.285.000 RON

• VIC = 3.267.500 RON• VIN = 17.500 RON

• VTI = valoarea totala a investitiei• VIC = valoarea imobilizarilor corporale• VIN = valoarea imobilizarilor necorporale

Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale, precum si faptul ca societatea opteaza pentru o amortizare liniara, s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii cinci ani.

Bunuri necesare Durata de viata

Masini 6 ani

Cladiri 20 ani

Panou publicitar 10 ani

Sisteme de calcul 6 ani

Alte imobilizari corporale 6 ani

Tabloul de amortizare

Bunuri amortizate

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Masini 93.334 93.334 93.334 93.334 93.334 93.334

Cladiri 47.875 47.875 47.875 47.875 47.875 47.875

Panou publicitar

52.500 52.500 52.500 52.500 52.500 52.500

Sisteme de calcul

87.500 87.500 87.500 87.500 87.500 87.500

Alte imobilizari corporale

43.750 43.750 43.750 43.750 43.750 43.750

Cheltuieli de constituire

3.500 3.500 3.500 3.500 3.500

Total amortizare

328.459 328.459 328.459 328.459 328.459 324.959

Nota : Conform legislatiei nationale, imobilizarile necorporale se amortizeaza pe o perioada de maximum 5 ani .

Pentru primii cinci ani de functionare a centrului teritorial de aprovizionare au fost estimate urmatoarele cheltuieli:

• Cheltuielile cu aprovizionarea marfurilor: 2.625.000 RON- 2008

3.010.000 RON- 2009 3.325.000 RON- 2010, 2011 3.500.000 RON- 2012, 2013

• Alte cheltuieli externe: 525.000 RON- 2008 560.000 RON- 2009 700.000 RON- 2010-2013

• Cheltuieli cu salariile: 595.000 RON- 2008 875.000 RON- 2009 1.225.000 RON- 2010-2013

• Cheltuieli sociale: 455.000 RON- 2008 478.000 RON- 2009 595.000 RON- 2010-2013

• Cheltuieli de protectie a mediului: 350.000 RON- 2008-2013

Bugetul de cheltuieli

Cheltuielile

estimate2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cheltuielile cu aprovizionarea

2.625.000 3.010.000 3.325.000 3.325.000 3.500.000 3.500.000

Alte cheltuieli externe fixe

525.000 560.000 700.000 700.000 700.000 700.000

Cheltuielile cu salarii fixe

595.000 560.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000 1.225.000

Cheltuielile sociale fixe

455.000 455.000 595.000 595.000 595.000 595.000

Cheltuielile de mediu fixe

350.000 350.000 350.000 350.000 350.000 350.000

Total 4.550.000 5.250.000 6.195.000 6.195.000 6.370.000 6.370.000

3.2. Estimarea costului capitalului

Determinarea costului capitalului se face luand in considerare urmatoarele riscuri:• Rata dobanzii fara risc 7%, media in Romania• Prima de risc de piata de capital 7.15%• Prima de risc de control al actionarilor minoritari 2%• Prima de risc de sector industrial 5%• Prima de risc de marime a firmei 0,5%• Prima de tara 1,35% In final, se obtine valoarea de 23%.

3.3. Criteriile de evaluare VAN, RIR

Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am folosit pe urmatoarele:

1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii (k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft.

01

00 )1()1(I

kVR

kCFD

IVVAN nn

n

ttt −

++

+=−= ∑

=

CFDt (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-ΔImo-ΔACRnete

ΔImo=Imo1-Imo0+Amo1

ΔACRnete = ACRnete1- ACRnete0

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de

specialitate propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Se considera ca metoda Build-up este potrivita in cazul analizei efectuate. Aceasta metoda presupune adaugarea la rata dobanzii fara risc a unor prime pentru riscurile aferente proiectelor (risc de capital, risc de piata, risc de industrie, risc de tara, risc de marime a firmei, riscul intereselor minoritare etc.)

Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare actualizata neta de 8.698.401 RON (mai mare ca zero). Valoarea investitiei de 3.285.000 a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un excedent de valoare in suma de 8.698.401. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii este rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. (Decidentul trebuie sa tina seama ca VAN este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa).

2. Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io.

In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 64%, mai mare decat costul capitalului, care este de 23%.

Interpretarea RIR :• Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa

fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari• Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea deciziei optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor eficiente:

• Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0• Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>k

Luand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta. 3. Termenul de recuperare (TR) exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de referinta, de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal.• Termenul de recuperare nominal este de 1,94 ani• Termenul de recuperare actualizat este de 2,44 ani

4. Indicele de profitabilitate (IP) exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io.

IP = 264,8%

Interpretarea IP : Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 264,8 lei la 1 leu investit, deci proiectul de investitii este avantajos.

Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa fie mai mare decat 1.

Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este mai mare.

3.4 Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate am efectuat-o pe o matrice de marimi VAN ale proiectului de investitii pentru fiecare factor determinant si pentru fiecare stare a naturii. Am considerat ca fiind factori constanti cheltuielile initiale pentru investitie si rata de actualizare, iar factori variabili piata, cota de piata, pretul de vanzare.

Din aceasta analiza se constata ca cei mai importanti factori asupra modificarii VAN sunt pretul si cheltuielile variabile unitare. Pretul este un factor exogen intreprinderii, el depinde de raportul cerere-oferta si nu poate fi influentat de producator. Cheltuielile variabile sunt un factor endogen intreprinderii, ele fiind determinate de consumurile specifice de materiale si manopera in cea mai mare parte, dar si de factori externi cum sunt pretul de procurare al materialelor si ale unor parti din salariile orare.

Matricea VAN

mii RON

∆ Matricea VAN pt. diferite variatii fata de starea initialainitial Piata Segmentul Pret unitar Var.unitare Ch.fixe Dur.rot.ACR-10% 6646 6646 2314 13031 8863 8868-5% 7672 7672 5506 10865 8781 8783

0% 8698 8698 8698 8698 8698 86985% 9724 9724 11891 6532 8616 861410% 10751 10751 15083 4366 8534 8529

Variatie 4,104 4,104 12,769 8,665 329 338

- 3 0 0 0

- 2 0 0 0- 1 0 0 0

01 0 0 0

2 0 0 03 0 0 0

4 0 0 0

5 0 0 06 0 0 0

7 0 0 08 0 0 0

9 0 0 0

1 0 0 0 01 1 0 0 0

1 2 0 0 01 3 0 0 0

1 4 0 0 01 5 0 0 0

1 6 0 0 0

1 7 0 0 01 8 0 0 0

1 9 0 0 02 0 0 0 0

2 1 0 0 0

-10% -5% 0% 5% 10%Variatii in raport cu starea initiala (%)

VAN (mii RON)

Piata

Segmentul

Pretul unitar

Ch.Var.Unitare

Chelt.Fixe

Dur.Rot.ACR

3.5 Pragul de rentabilitate contabil si financiar

Analiza pragului de rentabilitate financiar evidentiaza volumul vanzarilor pentru care VAN a proiectului este nula. Determinarea pragului de rentabilitate financiar se face prin tatonari succesive ale diferitelor marimi P sau S astfel incat sa ajungem la o marime VAN=0.

Pragul de rentabilitate contabil

Evidentiaza acel volum al vanzarilor pentru care profitul este 0.

Distributia de probabilitate a VAN

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

-5000

000 0

5000

000

1000

0000

1500

0000

2000

0000

VAN in mii RON

prob

abili

tati

Situatie CA PN VAN RIR Concluzie

Situatie normala

157.515.543 26.177.319 8.698.401 64%>k capitalizare

Pr contabil 4.627.790 0 -7.970.852 -3% decapitalizare

Pr financiar 43.369.331 17.692.948 0 23%=k conservare

3.6 Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces generator de numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii CFDt. Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale. Probabilitatea VAN sa fie negativa, adica sa aiba loc o decapitalizare a averii actionarilor este de 5,04%.

CAPITOLUL 4. Impactul deciziei de finanţare

Se analizeaza in continuare decizia de a finanta numai o parte din valoarea investitiei

din fonduri proprii.

Diferenta pana la suma investitiei va fi obtinuta prin majorarea de capital si prin

contractarea unui credit bancar pe 4 ani, cu rambursare la final.

Surse de finantare Costul finantarii Initial Ulterior(k)

> proprii interne (PN nerep) 1671000 0 30.3% > proprii externe (Major CS) 300000 13263 30.3% > imprumutate (Credite noi) 1314000 -76629 12%

(pe 4 ani, cu rambursare in fine) Total 3285000 -63366

4.1. Costurile capitalurilor proprii

Costul capitalurilor proprii Kc, ca rata de actualizare a cash-flow-urilor investitiei, este

cerinta actionarilor de a fi remunerate in mod normal atat pentru riscul de afacere

(operational) determinat de variabilitatea profitului brut (EBIT) obtenabil din exploatarea

investitiei, cat si pentru riscul financiar (al finantarii investitiei prin credit si al majorarii

platilor cu dobanzi si cu rate scadente). In cele din urma, riscul total al unui proiect de

investitii poate fi mai mare, egal sau mai mic decat al intreprinerii care il adopta. Drept

urmare, rata, kinv, de actualizare a cash-flow-urilor investitiei va fi mai mare, egala sau mai

mica decat costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii:

kinv > kec ; kinv = kec sau kinv < kec

Costul capitalurilor imprumutate este favorizat de economiile fiscale ale deducerii

dobanzilor din profitul impozabil. O firma indatorata poate avea deci un cost mediu ponderat

al capitalului mai mic decat costul unei intreprinderi similare, dar finantata integral din

capitalurile proprii (neindatorata).

Pentru determinarea ratei k de actualizare a cash-flow-urilor investitiilor comparabile,

prezentam succinct doar doua modele: buid-up si CAPM.

In cazul nostru, am folosit metoda Build-up si am obtinut valoarea de 23%.

4.2. Costurile capitalurilor împrumutate

Costul capitalului imprumutat kd este costul explicit pentru firma paltitoare a

dobanzilor, chiriilor, comisioanelor si a rambursarilor, dupa deducerea economiilor fiscale,

dar si cu luarea in calcul a cheltuielilor de emisiune sau contractare a imprumutului. Costul

explicit este deci acela care egalizeaza valoarea actuala a cash-flow-urilor ce vor fi platite

efectiv imprumutatorului, pe de o parte, cu imprumutul incasat in suma neta, dupa deducerea

cheltuielilor de emisiune (contractare), pe de alta parte:

Imprumut (minus chelt.emisiune) = td

tn

t kCF

)1(1 +∑=

In care:

CFt = platile anuale pe durata „n” imprumutului pentru dobanzi, chirii, comisioane, precum si

pentru rambursari periodice si finale ale imprumutului, minus economii fiscale:

CFt = Dobt – (Dobt + Prime emist) *τ + Ramburst pentru imprumut

CFt = chiriat (1- τ) + At * τ + Pret rezidualt pentru leasing

Unde :

τ = cota unica de impozit pe profit

Costul explicit kd este deci solutia la ecuatia de ordin superior „n” a egalitatii sumei

incasate cu valoarea actuala a platilor viitoare (nete de economiile fiscale).

k=CMPC=21,56%

4.3 Valuarea actualizata neta ajustata (VANA)

Apelarea la cele doua surse complementare de capital este insotita de costuri specifice,

cu influente fiscale diferite:

• Rata de dobanda 12%

• Comision de brokeraj 5%

Astfel ca dobanda este deductibila din profitul impozabil, ceea ce determina o

economie fiscala, anuala si constanta de :

1.314.000 * 12% * 16% = 25.229

Valoarea actuala a acestor economii, din cei patru ani de creditare, va avea un efect

benefic asupra VANinv, reprezentand reduceri ale cheltuielilor efectiv cu dobanzile:

7662912,0

)12,01(11

*25229....)12,01(

2522912,01

25229 4

20 =+−

=++

++

=fiscaleeconomiiV

Se poate constata usor ca valoarea actuala a economiilor fiscale nu este altceva decat

VAN a indatorarii, in conditiile specificate mai sus:

- suma imprumutata 1.314.000

- rata de dobanda 12%

- durata 4 ani

- rambursare la sfarsitul duratei imprumutului: „ in fine”

- cota de impozit pe profit = 16%

In aceste conditii, suita de cash-flow-uri la acest imprumut, tinand cont de economia

de impozit la dobanzi, este urmatoarea:

1.314.000; -132.451; -132.451; -132.451; -132.451

unde:

1.314.000 *0,12* ( 1-0,16) = -132.451,

iar VAN credit = 76.629

In ceea ce priveste comisionul de brokeraj de 5%, acesta se aplica la incasarile brute

din vanzarea de actiuni noi pentru majorarea de capital social si este deductibil din

impozitul pe profit:

47,15789)1,01

11*(1085000 =−

−=brutComisionul iar,

Comisionul net de impozit este 47,15789 * (1-0,16) = 13.263

Acesta are efect negativ pentru VANinv fiind un cost suplimentar al procurarii

capitalurilor prin subscriptie publica de actiuni noi.

VAN autofin = 0

VAN imprum = -76.629

VAN major CS =13.263

VAN fin = -63.366

VAN inv = 8.698.401

VANA= VAN inv ± VAN fin

In consecinta VANA = 8.698.401 + 63.366 = 8.761.767 lei

Valoarea VANA > VAN, deci este mai bine sa se apeleze la un credit bancar pentru

realizarea investitiei.

Concluzii

In urma analizei performantei intreprinderii “Policolor S.A”s-a constatat ca acesta

este performanta, atat din punct de vedere al pragului contabil,cat si al celui financiar

(VAN>0,PN>0 si ROE>ROA>k>Rdob>Rinfl).

Societatea doreste sa realizeze un proiect de investitii ce consta din deschiderea unui

nou punct de lucru. Aceasta investitie a fost evaluate la 5285000 lei.

In urma analizei de mediu cert, s-a decis acceptarea acestui proiect , deoarece

indeplineste toate criteriile de evaluare (VAN>0, RIR>k, IP>0).

Analiza de sensitivitate a relevant faptul ca pretul are cel mai mare impact asupra

VAN,deci a capitalizarii averii actionarilor.In concluzie strategiile intreprinderii trebuie sa

ia in calcul pretul unitar de vanzare al produselor comercializate.

Probabilitatea ca VAN sa fie negativ in perioada urmatoare, folosind un set de 250 de

scenarii pentru analiza Monte Carlo, este de 5,04%.

In final s-a analizat oportunitatea contractarii de credite si a majorarii capitalului

pentru investitia propusa. Se constata astfel ca VANA>VAN<deci este mai bine sa se

apeleze la un credit pentru realizarea investitiei.

Bibliografie :1. Stancu Ion –FINANŢE, Pieţe Financiare şi gestionarea portofoliului, Investiţii

reale şi finanţarea lor, Analiza şi gestiunea financiara a întreprinderii, Ediţia a-

4a, Editura Economică, Bucureşti 2007

2. Stancu Ion, Balu F., Jianu M., -Investiţii directe şi de finanţarea lor –suport de

curs, Editura Economică, Bucureşti 2003

3. Victor Dragota, AnaMaria Ciobanu, Laura Obreja, Mihaela Dragota –

Management Financiar, Analiza financiara si gestiunea finaciara

operationala(vol I)

4. Ion Verzea, Gabriel-Petru Luca –Management Financiar si tehnici de stabilire

a pretului

5. Stancu Ion, Stoica (Vintila) Nicoleta – Evaluarea proiectelor de investiţii in

mediu cert, Editura Economică, Bucureşti 2007

6. Stancu Ion, Armeanu Ştefan Daniel – Evalarea riscului activitaţii financiare cu

aplicţii pe economia românescă, Editura A.S.E., Bucureşti 2005

7. Stancu Ion, Dragotă Victor – Fundamentarea politicii de dividend în mediul

economic din România, Editura A.S.E., Bucureşti 2003

8. Horarârea Consiliului de Administraţie nr. 96/17.03.2008 al S.C. PREFAB

S.A. Bucureşti

9. Raportul anual al administratorului pentru exerciţiul financiar 2007 – conform

regulamentului C.N.V.M nr. 1/2006

10. www.prefab.ro

11. www.bvb.ro (bursa de valori Bucureşti)