Program de formare profesională

flexibilă pe platforme mecatronice

Modulul 1Tehnici de informare şi comunicare

Medii şi tehnologii educaţionale interactive

SARBATORILE CRESTINE ORTODOXE

Cursant: Pop Ioan Marian

Cluj Napoca

20121

CUPRINS

I. INTRODUCERE.....................................................................................................................3

II. DUMINICA- sarbatoarea saptamanala a crestinilor..............................................................4

III. SARBATORILE CRESTINE IN PRIMELE SECOLE.......................................................5

IV. IMPARTIREA SARBATORILOR......................................................................................7

IV. 1. Praznicele Imparatesti...................................................................................................7

A. Cu data fixa:...................................................................................................................7

B. Cu data schimbatoare:....................................................................................................7

IV. 2. Praznicele Imparatesti ale Maicii Domnului................................................................7

IV. 3. Sarbatori ale sfintilor....................................................................................................8

2

I. INTRODUCERE

Cuvantul “sarbatoare” vine din latinescul ,,servatoria” format de la verbul ,,servare”-

adica a pastra, a conserva, a respecta.

Sarbatorile sunt zile anumite din cursul anului bisericesc, inchinate fie amintirii unor

fapte din istoria sfanta, fie cinstirii lui Dumnezeu sau a unora dintre sfinti. Ele se deosebesc de

celelalte zile prin aceea ca noi, crestinii, incetam ocupatiile obisnuite si mergem la biserica

pentru a lua parte la slujba dumnezeiasca prin care praznuim sarbatorile.

Daca oamenii cinstesc in viata lor sarbatorile lumesti, adica acele evenimente care s-au

petrecut pe pamant si care n-au importanta pentru om decat in timpul vietii sale, cu atat mai

mult ei sunt datori sa cinsteasca sarbatorile crestine, adica acele evenimente care privesc nu

doar viata noastra pamanteasca, ci si soarta noastra in vesnicie - adica mantuirea.

Sarbatorile sunt asadar, odihna pentru trup, dar mai ales un ragaz pentru suflet, cand

fiecare crestin isi lasa deoparte grijile lumesti si se ingrijeste de mantuire: ii multumeste lui

Dumnezeu pentru toate binefacerile primite, se caieste pentru pacatele sale, cere ajutor si

sprijin Maicii Domnului si Sfintilor impotriva ispitelor vrajmasului.

Inca de la intemeierea Bisericii crestine (la Cincizecime) sarbatorile au fost o mare

bucurie pentru crestini: ele sunt cele care aduna in jurul Bisericii si slujitorilor ei (preotii) pe

toti crestinii si-I uneste cu Biserica cea triumfatoare, aflata in ceruri (cu Mantuitorul, cu Maica

Domnului si cu Sfintii).

Sarbatorile din calendarul ortodox sunt foarte numeroase: unele se cinstesc mereu la

aceiasi data (Nasterea Domnului-25 decembrie, Sfantul Gheorghe-23 aprilie, Inaltarea Sfintei

Cruci-14 septembrie), altele se sarbatoresc in functie de data Pastelui (Floriile, Inaltarea

Domnului). De asemenea, unele sarbatori se numesc praznice imparatesti (fiind cele mai

inseminate dintre toate) si sunt inchinate Persoanelor Sfintei Treimi, evenimentelor din viata

pamantesca a Mantuitorului (Pogorarea Duhului Sfant, Nasterea Domnului etc.) si Maicii

Domnului (Nasterea Maicii Domnului, Bunavestire etc); altele se numesc sarbatori ale

sfintilor: Sfantul Nicolae, Sfantul Andrei, Sfantul Vasile etc.

Asadar noi, crestinii, trebuie sa cinstim sarbatorile din trei motive: in primul rand ca sa

cinstim pe sfinti, in al doilea rand ca sa ne exprimam dragostea, evlavia si recunostinta fata de

Dumnezeu si, in al treilea rand, ca sa ne putem urma si noi, prin rugaciune si smerenie, pildele

de viata savarsite pe care ni le-au aratat sfintii.

3

II. DUMINICA - sarbatoarea saptamanala a crestinilor

Duminica este pentru crestini ziua din saptamana inchinata intotdeauna lui Dumnezeu.

In ziua duminicii a avut loc crearea lumii; tot in ziua duminicii a inviat Iisus Hristos, Fiul lui

Dumnezeu; si tot in ziua duminicii, la cincizecime, dupa Inaltarea la cer a Mantuitorului,

Duhul Sfant a coborat in chip de limbi de foc asupra Apostolilor, intemeind Biserica. Asadar

in aceasta zi sunt praznuite toate cele trei persoane ale Sfintei Treimi: Dumnezeu Tatal Care a

zidit, Dumnezeu Fiul Care a mantuit zidirea din robia pacatului si Dumnezeu Duhul Sfant

Care S-a salasluit in Biserica ca sa ne sfinteasca, sa ne ocroteasca, sa ne uneasca cu Hristos in

veci.

Duminica nu e doar o zi de odihna (cum aveau evreii ziua Sabatului sau a Sambetei),

ci e in primul rand o zi inchinata lui Dumnezeu. Denumirea insasi vine din latinescul ,,Domini

dies” care inseamna ,,ziua Domnului”. Ea se cinsteste in primul rand prin dragoste si evlavie

fata de Dumnezeu, prin rugaciuni si participare la sfintele slujbe ale Bisericii, prin fapte de

milostenie fata de aproapele si prin orice fapta buna care ne linisteste constiinta sin e inalta

sufletul la Dumnezeu.

Modul cel mai inalt, insa, prin care cinstim Duminica este participarea noastra la Taina

Sfintei Euharistii, atunci cand ne impartasim cu Trupul si cu Sangele Mantuitorului in timpul

sfintei si dumnezeiestii Liturghii. Prin Trupul si prin Sangele Sau daruit omenirii intregi,

Hristos ine si Se salasluieste in noi, arzandu-ne luminandu-ne sufletele si inaltandu-ne cu

mintea la bunatatea lui Dumnezeu. In ziua cea dintai a saptamanii, adica Duminica, imediat

dupa Invierea Sa, Mantuitorul S-a aratat ucenicilor Sai, pe cand acestia erau adunati, cu

excptia lui Toma, in foisorul Cinei celei de Taina. A doua Duminica a venit iarasi, de data

acesta cand era si Toma. Peste 40 de zile, tot in ziua Duminicii, Duhul Sfant,Mangaietorul

trimis de Hristos, a coborat asupra Apostolilor. De aceia Duminica va ramane in vesnicie, ziua

intalnirii cu Hristos, ziua asteptarii Luminii.

Primul care a impus cinstirea Duminicii a fost imparatul Constantin (sec.IV): in

vremea lui crestinii care nu mergeau la biserica duminica erau excomunicati, iar preotii

cateristi.

Fiind ziua Invierii, duminica este ziua bucuriei. De aceea, la inceputuri, era interzisa

crestinilor, ingenungherea, metaniile, postul sau pomenirea mortilor. In aceasta zi oamenii

haine curate si albe, simbol al bucuriei si al luminii pe care o primeau in acea zi prin Sfanta

Impartasanie.

Anul bisericesc are 52 de saptamani grupate in trei mari perioade si ele se recunosc

dupa pericopele din evanghelie citite la Liturghie: Duminica a 2-a dupa Pasti este Duminica

4

Tomei, a 3-a este Duminica Mironositelor iar a 8-a este Duminica Rusaliilor (Pogorarea

Duhului Sfant). Toate aceste opt duminici se intind pe perioada Penticostarului. Perioada

Octoihului incepe dupa Rusalii si are 32 de saptamani (prima dintre ele este Duminica Tuturor

Sfintilor). Ultima perioada se numeste Triod si are zece Duminici (intre care Duminica

Vamesului si Fariseului, Duminica Fiului risipitor si ultima Duminica Floriilor

5

III. SARBATORILE CRESTINE IN PRIMELE SECOLE

Duminica a devenit sarbatoarea saptamanala a crestinilor inca din epoca apostolica, de

cand este cunoscuta cu numele de "zi domneasca" si cu destinatia de zi de adunare si de cult.

Duminica era serbata ca zi a invierii Domnului, zi de bucurie, in care crestinii se rugau

fara a posti si a ingenunchia. Obiceiul iudeo-crestin de a serba si sambata s-a mentinut la unii

crestini, dar Biserica l-a interzis. Din Scrisoarea lui Pliniu cel Tanar catre Traian, se poate

observa ca Duminica se facea si agapa, dar ea era despartita de Euharistie, savarsindu-se dupa

aceasta.

Afara de Duminica, se tineau in cinste zilele de post miercuri si vineri, dupa o marturie

foarte apropiata de vremea Sfintilor Apostoli Invatatura celor doisprezece Apostoli. In aceste

zile se faceau si adunari cu cult, dupa marturii ce avem pentru Egipt si Africa in secolele III-

IV. Miercuri si vineri se tineau de crestini cu post, spre deosebire de zilele de post iudaic (luni

si joi, numite ziua a doua si a cincea) si aveau justificare crestina : miercuri s-a hotarat de

catre iudei moartea Mantuitorului, vineri a fost rastignit si a murit. Erau zile de tristete, in care

crestinii se rugau in genunchi.

Pastile erau sarbatoarea anuala a invierii Domnului, asa cum duminica era cea

saptamanala. Deosebirile cu privire la data ei au fost motivul controverselor pascale din

secolul II. In legatura cu Invierea Domnului era comemorata si rastignirea.

Stabilirea datei Pastelui a facut necesare studii astrologice. Calculul se facea si se

anunta de la Alexandria prin epistole pascale sau festive. S-au facut de timpuriu incercari de

stabilire a unui ciclu sau canon pascal, in care sa se prevada revenirea perio¬dica regulata a

datei Pastilor in aceeasi zi, dupa un sir de ani. Dionisie al Alexandriei a intocmit un ciclu

pascal de 8 ani; episcopul de Laodiceea, Anatolie, un ciclu de 19 ani.

Cincizecimea, era sarbatoarea pogorarii Sfantului Duh. Ea este, dupa Pasti, cea mai

mare si cea mai veche sarbatoare crestina. Ca si Pastile, Cincizecimea coincidea cu o

sarbatoare iudaica, cu care a pastrat asemanare de nume. Se numea Cincizecime si tot timpul

de la Pasti pina la Pogorarea Sfantului Duh (50 de zile) ; era timp de bucurie, in care crestinii

nu posteau si nu ingenunchiau la rugaciune.

Alte sarbatori crestine. Din variantele si interpretarea unui canon (43) al sinodului de

la Elvira (pe la 300), rezulta ca se sarbatorea si ziua a patruzecea (quadragesima) de la Pasti,

pe care unii crestini o tineau in locul Cincizecimii. Sarbatoarea coincidea cu inaltarea

Domnului. Cele 40 zile de dupa Pasti erau o paralela la cele 40 de zile de post dinainte de

Pasti, numite de asemenea quadragesima. Se pare ca inaltarea Domnului era comemorata mai

mult la Cincizecime.

6

Probabil din secolul al III-lea se serba in Orient Epifania numita si Theofania,

adicaaratarea Domnului, la 6 ianuarie, in amintirea botezului Mantuitorului si a

descopeririidumnezeirii unite cu acest fapt. In secolul al IV-lea, se facea amintire in aceasta zi

denasterea Mantuitorului, de chemarea neamurilor si de nunta din Cana Galileei, ca prima

minune a Domnului. In acest secol, sarbatoarea Epifaniei era generala in Orient.

In Occident, se tinea ca sarbatoare corespunzatoare Nasterii Domnului ziua de 25

decembrie, pentru a o opune sarbatorii pagane a solstitiului de iarna. Crestinii orientali au

introdus sarbatoarea Nasterii Domnului in a doua jumatate a secolului al IV-lea. Pentru prima

oara, s-a des¬partit sarbatoarea Nasterii Domnului de cea a Botezului (Epifania), serbandu-

se la 25 decembrie, in Biserica din Antiohia, in jurul anului 377, apoi s-a introdus in Biserica

de Constantinopol in 379. Cei din Apus au introdus in schimb Epifania la 6 ianuarie.

Sarbatorile martirilor sunt din cele mai vechi. Prima marturie o avem in Martiriul lui

Policarp scris la 176, din care aflam ca ziua mortii martirului, numita "ziua nasterii" pentru

viata de veci, era serbata de crestini cu adunare si cult. Nu se cunosc inprimele trei secole

sarbatori ale Sfintei Fecioare.

7

IV. IMPARTIREA SARBATORILOR

IV. 1. Praznicele Imparatesti

A. Cu data fixa:Nasterea Domnului - Craciunul - 25 decembrie, dezlegare la toate. Se

odavaieste la 31 decembrie

Taiarea Imprejur a Domnului - 1 ianuarie, dezlegare la toate.

Botezul Domnului - 6 ianuarie, dezlegare la toate. Se odovaieste la 14 ianuarie.

Întâmpinarea Domnului - 2 februarie, dezlegare la vin, untdelemn si peste. Se

odovaieste la 9 februarie.

Schimbarea la Fata a Domnului - 6 august, dezlegare la vin, untdelemn si

peste. Se odovaieste la 13 august.

B. Cu data schimbatoare:Invierea Domnului - se odovaieste miercuri a VI-a saptamana dupa Pasti.

Izvorul Tamaduirii

Inaltarea Domnului - se odovaieste in ziua a VIII-a dupa Praznicul Rusaliilor.

Pogorarea Sfantului Duh - se odovaieste a VII-a zi dupa Praznicul Rusaliilor.

Sfanta Treime

8

IV. 2. Praznicele Imparatesti ale Maicii DomnuluiNasterea Maicii Domnului - 8 septembrie, dezlegare la vin, untdelemn si peste

Intrarea in Biserica a Maicii Domnului - 21 noiembrie, dezlegare la vin,

untdelemn si peste

Buna Vestire a Maicii Domnului - 25 martie, dezlegare la vin, untdelemn si

peste

Adormirea Maicii Domnului - 15 august, dezlegare la vin, untdelemn si peste.

IV. 3. Sarbatori ale sfintilorNasterea Sf. Ioan Botezatorul - 24 iunie, dezlegare la vin, untdelemn si peste.

Sfintii Apostoli Petru si Pavel - 29 iunie, dezlegare la vin, untdelemn si peste.

Taiarea Capului Sf. Ioan Botezatorul - 29 august, dezlegare la vin si

untdelemn. Aceasta zi se praznuieste cu post chiar in zi de duminica de ar cadea.

Inaltarea Sfintei Cruci - 14 septembrie, dezlegare la vin si untdelemn. Aceasta

zi se praznuieste cu post chiar in zi de duminica de ar cadea.

La praznicele de mai jos este dezlegare la vin si untdelemn.

Sfanta Cuvioasa Parascheva - 14 octombrie

Sfantul Mare Mucenic Dimitrie - 26 octombrie

Soborul Sfintilor Arhangheli Mihali si Gavriil - 8 noiembrie

Sfantul Ierarh Nicolae - 6 decembrie

Sfintii Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan - 30 ianuarie

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe - 23 aprilie

Sfintii Imparati Constantin si Elena - 21 mai

Sfantul Ilie Tesviteanul - 20 iulie

Sfinti cu Polieleu si Liturghie

La praznicele de mai jos este dezlegare la vin si untdelemn.

Adormirea Sf. Ioan Evanghelistul - 26 septembrie

Acoperamanul Maicii Domnului - 1 octombrie

Sf. Ioan Hrisostom - 13 noiembrie

Sf. Apostol Filip - 14 noiembrie

Sf. Apostol Andrei - 30 Noiembrie

Sf. Sava cel Sfintit - 5 decembrie

Sf. Ierarh Spiridon - 12 decembrie

Sf. Cuvios Theodosie cel Mare - 11 ianuarie

Sf. Cuvios Antonie cel Mare - 17 ianuarie

Sfintii Ierarhi Atanasie si Chiril - 18 ianuarie

9

Sf. Cuvios Eftimie cel Mare - 20 ianuarie

Sf. Grigore Teologul - 25 ianuarie

Aducerea Moastelor Sf. Ioan Gura de Aur - 27 Ianuarie

Sf. Sfintit Mucenic Haralambie - 10 februarie

I-a si a II-a aflare a Capului Sf. Ioan Botezatorul - 24 februarie

Sfintii 40 de Mucenici - 9 martie

Sf. Apostol si Evanghelist Ioan - 8 mai

A III-a aflare a Capului Sf. Ioan Botezatorul - 25 mai

Sf. Mare Mucenita Marina - 17 iulie

Sf. Mare Mucenic Pantelimon - 27 iulie

10