45
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT E ARHITECTURA PROIECTARE DE ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT CASA PREGASSONA CASA VIGANELLO CASA MASSAGNO CASA STABIO MARIO BOTTA LE CORBUSIER PROIECTARE DE ANUL I | 2009-2010 | LECT.DR.DAN NICOLAE AGENT | CATEDRA P anul 1 GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU VILA STEIN VILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE LE CORBUSIER

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

LE CORBUSIER

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIER

Page 2: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

LE CORBUSIER

Arhitectii construiesc si reprezinta cladirile in planuri, utilizand regulile geometrice. Aceste planuri contin geometria ca pe o totalitate expusa ca o viziune globala, instantanee. Spatiul inglobeaza geometria ca pe o totalitate care se dezvaluie secvential, prin parcurgere. Vom vedea care sunt modalitatile prin care regulile geometrice care stau la baza organizarii cladirilor in planurile de arhitectura se dezvaluie si se contureaza in parcurgerea spatiului arhitectural real. Pentru exemplificare vom examin in context cate patru vile apartinand lui Le Corbusier si Mario Botta.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIERVom utiliza o abordare analitica e tip top-down pornind de la conceptele geometrice abstracte si ajungand la descrierea detaliata a cladirilor. Vom vedea cum la Botta avem de-a face cu caracteristici geometrice la scaraintregului, care raman nealterate in planul transformarilor vizuale ce se petrec in parcurgerea cladirii, in timp ce la Le Corbusier vom gasi, in parcurgerea cladirii, caracteristici geometrice nealterate numai la nivel local. La Botta, geometria in planuri si geometria in spatiu sunt coordonate, conducand perceptia catre o singura formula de citire, in timp ce la Le Corbusier cele doua geometrii se dezvolta in directii diferite facand posibile multiple interpretari perceptuale.

Page 3: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

LE CORBUSIER

Vom vedea ca cele doua tipuri de percepere se bazeaza pe doua logici compozitionale diferite. In prima compozitia este dominata de principii geometrice pre-existente inca de la primele etape ale proiectarii (Botta). In cea de-a doua principii pre-concepute interactioneaza cu posibilitati de combinare ce apar pe parcursul procesului de proiectare (Le Corbusier). Prima genereaza o arhitectura ce se citeste dintr-o data, directionand compunerea spatiala catre scheme geometrice, oarecum statice. Cea de-a doua va genera o arhitectura care cere o atentie intensiva si o explorare extensiva, protagonistul principal al experientei spatiale devenind parcurgerea spatiului, miscarea.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIERVom constata cum acest tip de analiza top-down poate fi relevant in etapa de proiectare. Proiectele sunt generate de concepte geometrice abstracte care sunt traduse gradual in planuri detaliate. Aceast tip de abordare ne arata casistemele geometrice pot constitui o logica formatoare a compozitiei in arhitectura prin transformari ce se produc ireversibil prin feed-back-uri repetate de la o schema geometrica abstracta la geometria de detaliu. In acest fel, in proiectarea de arhitectura, derivand din logica geometriei si a modului in care geometria se integreaza spatial, compozitia capata unsens dinamic, in permanenta evolutie.

Page 4: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

LE CORBUSIER

INTRODUCERE

Exista doua moduri de a te plimba printr-o cladire. Sa incerci sa gasesti un drum care sa serveasca unui scop anume, cum ar fi sa vizitezi un muzeu; sau sa incerci sa descoperi cum este cladirea si cum a imaginat-o arhitectul dupa un sistem de reguli geometrice. Unele cladiri, in afara de destinatia lor sociala, trezesc interesul privitorului pentru a alege cea de-a doua cale. Privitorii pot percepe cladirile in diverse feluri dupa propriul sistem de intelegere.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIERCu toate aceseta, in ciuda unei perspective personale, perceptia lor a fost gandita din afara si orchestrata de architect, la planseta, dupa un sistem de reguli. Aceasta orchestrare este cea pe care un privitor ar trebui sa fie stimulat sa o decodifice.

Cum sunt percepute si intelese, in timpul parcurgerii unei cladiri, regulile geometrice care o conformeaza ?

Aceasta problema este pe care o analizam aici.

Page 5: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA

MARIO BOTTA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

CASA PREGASSONA

Page 6: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA MASSAGNO

MARIO BOTTA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

CASA MASSAGNO

Page 7: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

MARIO BOTTACASA VIGANELLO

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

CASA VIGANELLO

Page 8: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

MARIO BOTTA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

CASA STABIO

Page 9: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

VILA BAIZEAU

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

Page 10: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

VILA MEYER

LE CORBUSIER

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

Page 11: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

VILA SAVOYE

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

Page 12: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

VILA STEIN

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

Page 13: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

1. Geometria in plan si in spatiu

Pentru a explica modul in care geometria este vazuta in planuri si cum este perceputa in spatiu, se poate pleca de la cateva scheme elementare.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

Page 14: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In plan (1 si 2) gruparea se citeste ca doua patrulatere ale caror centre geometrice sunt pe aceeasi axa. In spatiu (3, 4 si 5) ele sunt percepute distinct ca doua cutii separate de un perete despartitor.

In plan, patrulaterele sunt vizibile in acelasi timp. In spatiu, ele sunt percepute printr-un set de campuri vizuale care sunt restranse in limita a ceea ce este accesibil privirii.

In plan, informatia vizuala este totdeauna aceeasi. In spatiu, este mereu in schimbare pe masura ce ne

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

totdeauna aceeasi. In spatiu, este mereu in schimbare pe masura ce ne deplasam dintr-un loc in altul.

In plan, privirea ajutata de caracte-risticile statice ale campului visual este directa, simpla. In spatiu, privirea se integreaza in experienta complexa a miscarii si e secventiala.

Page 15: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In plan, geometria coordoneaza si sincronizeaza diversele elemente din cadrul unei suprafete. Geometria este intrinseca notiunii de spatiu dar nu este identica spatiului pe care-l reprezinta. O examinare a modului in care geometria este simtita in spatiu trebuie sa porneasca de la o analiza a sistemului de reprezentare, pentru a ajunge la ceea ce reprezinta, adica de la desen la spatiu.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

Page 16: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

METODA ANALITICA TOP-DOWN

Contrar metodelor analitice care diseca sistemul in componentele sale de scara mica si studiaza relatiile intre acestea, TOP-DOWN inseamna o parcurgere in etape de la volum la plan, de la mare la mic, si de la conceptual geometric cel mai abstract care descrie cladirea pana la descrierea sa detaliata.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

la descrierea sa detaliata. Vom defini o serie de etape analitice care sunt examinate separat si in relatie unele cu celelalte. In acest fel, niveluri mai mult sau mai putin ridicate de abstractizare sunt asociate stabilind o descriere care merge de la abstract la concret si invers.

Page 17: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In 6-10 geometria este rezultatul extragerii din volumul de baza (6) a unei portiuni din centru (7), din fata (8), din lateral (9) sau din colt (10). Proprietatile geometrice sunt examinate in doua directii privind sectiunile orizontale. (11-15).Daca 11-12 au patru simetrii prin

2. Geometria in planuri

2.1. Descrierea proprietatilor geometrice ca transformariP

RO

IEC

TA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

Daca 11-12 au patru simetrii prin oglindire, 13-15 pastreaza simetria pe axa verticala (13), axa orizontala (14) sau cea diagonala (15).Un concept geometric simplu (S1) este transformat intr-unul complex (S1-S2), o parte din simetriile initiale fiind pastrate altele rupte.

Page 18: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In fig. 16-18 din cubul de baza suntextrase doua prisme verticale. Prinprelungirea limitelor acestor prismein plan avem noua patrate. Analiza geometrica poate fi facuta in doua planuri:(1) O rama de 9 patrate(2)O combinatie de figuri S1 si S2.

2. Geometria in planuri

2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fiziceP

RO

IEC

TA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

(2)O combinatie de figuri S1 si S2.16 – doua simetrii prin oglindire dupaaxa verticala si cea orizontala17 – idem 18 – simetrie dupa axa diagonalaPrimele pastreaza toate tipurile de simetrii, cea din urma numai o parte.

Proprietatile figurilor si tramelor pot capata o directie similara saudiferita in cursul transformarii.

Page 19: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

In timp ce 16-18 pastreaza anumite simetrii ale formei mai mari, figurile 19-22 rup toate simetriile. In 16-18 simetriile figurii si tramei sunt coordonate la nivelul celor doua simetrii de oglindire. In schemele 19-22 nu exista coordonare intre cele doua niveluri.

2. Geometria in planuri

2.1. Proprietati ale figurilor, tramelor si proprietati fiziceP

RO

IEC

TA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

coordonare intre cele doua niveluri.

Distinctia intre proprietatile figurii si tramei permite studierea simetriei aproximative care se naste in relatiile dintre liniile extinse, precum si o distinctive intre structurile geometrice explicite si implicite –figurile si contururile lor, respectiv liniile formate de extensiile acestor contururi.

Page 20: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

2. Geometria in planuri

2.1. Proprietati fizice

In 13-14 extragerea rupe continuita-tea liniilor ce definesc patratul mare sic el mic. In 15 se elimina in plus o muchie.

In 13-14 patratul este lizibil fizic, pastrand simetriile si cele patru muchii. In 15 simetriile fatadelor laterale sunt rupte, rezultand o

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

muchii. In 15 simetriile fatadelor laterale sunt rupte, rezultand o figura noua.

Asadar un al treilea layer al proprie-tatilor este cel al muchiilor unei figuri. Acestea sunt numite proprie-tatile fizice deoarece par sa confere definitie si lizibilitate unei figuri.

Page 21: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

2. Geometria in planuri

2.1. Proprietati fizice

In 12-14 si 16-17, toate layerele de proprietati sunt coordinate pastrand unele simetrii neschimbate. In 15 si 18 sunt coordonate numai proprietatile figurii si tramei, pastrand simetria fata de axa diagonala.

In primele scheme S1 si S2 sunt

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

In primele scheme S1 si S2 sunt toate lizibile ca un sistem ferm. In ultimele scheme, lizibilitatea patratelor S1 si S2 este sustinuta numai de simetriile figurii si tramei.

Eliminarea unei muchii descompune figura, producand o tensiune intre cele trei layere.

Page 22: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

2. Geometria in planuri

2.1. Proprietati fizice

Prin acest tip de analiza abordam ordinea geometrica ca pe o structura organizand relatiile dintre figura, trama si proprietatile fizice.

Cand aceste layere sunt coordonate de aceleasi reguli par sa opereze ca un singur sistem. Cand sunt guvernate de reguli diferite, functioneaza ca

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

un singur sistem. Cand sunt guvernate de reguli diferite, functioneaza ca niste sisteme diferite.

In rimul caz acestea par sa fie o singura interpretare construita de o regula comuna. In cea de-a doua avem mai mult de o singura interpretare conducand catre directii diferite aflandu-se in tensiune una fata de alta.

Page 23: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

2. Proprietati geometrice in spatiu In schema 3 centrele geometrice ale triunghiurilor definind campul vizual se afla pe acelasi ax cu axele camerelor. Orice camp vizual construit in lungul acestui ax pastreaza acest rincipiu neschimbat. Din contra, axele campurilor vizuale construite din orice alt punct se modifica (schema 4). Exista o structura geometrica in infor-matia vizuala care ramane neschimba-ta pe masura ce ne deplasam in spatiu.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

ta pe masura ce ne deplasam in spatiu. In schema 5 orice camp visual este definit de planul care conecteaza cele doua camere. In acest caz proprietatea geometric ace ramane neschimbata este planul de legatura. Modul in care geometria este citita in timpul parcurgerii spatiului poate fi examinat privind caracteristicile geometrice invariante din informatia vizuala.

Page 24: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

LE CORBUSIER

3. Analiza caselor lui Mario Botta si Le CorbusierAvand la indemana metoda analitica se poate incepe descrirrea cladirilor alese. Scopul este de a vedea ce fac cei doi arhitecti pentru a articula geometric volumul cu planul si cum sunt revelate strategiile lor geometrice prin parcurgerea cladirilor respective.Vom incepe analiza de tip top-down de la volumul mare care inchide intreaga forma a cladirii si gradual vom diseca acest volum pentru a spori nivelul de detaliere. Vom trece apoi gradat catre plan la niveluri mai scazute ale articularii interioare. In final, vom analiza cum se vede geometria in spatiu, privind cum nivelurile mai mult sau mai putin ridicate ale articularii interioare stabilite in analiza planului sunt vazute din afara.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIER3.1 Analiza volumetricaAnaliza imaginii volumetrice a acestor case arata ca la Botta exista o sistematica pastrare si coordonare a proprietatilor fizice, ale figurii si tramei corpului geometric dominant. La Le Corbusier gasim o pastrare si in acelasi timp suspendare a acestor proprietati. Botta construieste o unitate geometrica si o citire unica ce sunt lizibile in general dintr-o perspectiva privilegiata frontala. Le Corbusier creaza o complexitate geometrica ce se ramifica in mai multe directii de decodificare.

Page 25: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

MARIO BOTTAP

RO

IEC

TA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

Page 26: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

Page 27: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

LE CORBUSIER

3.1 Analiza volumetricaCel mai simplu concept geometric care descrie o cladire este un volum (bloc) elementar care este transformat prin extrageri, aditionari si extensii planare.(1) Extragerea unui component volumetric din bloc.(2) Excavarea volumului in etape succesive(3) Extensii ale planurilor orizontale sau verticale si aditionari de volum.(4) Extensia reface unele dintre suprafetele ce lipsesc si redefineste blocul.(5) Aditionarea ataseaza soliduri geometrice ori elemente planare subdivizand

psatiul in subspatii.(6) In ultima faza prin aditionare se adauga elemente de volum pe casa.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIERExista o structura consistenta de trasformari ce utilizeaza operatiuni specifice asociate anumitor etape in procesul proiectarii la ambii arhitecti.

Cu toate acestea, figurile folozite, com=binarea lor si modul in care volumele sunt transformate sunt diferite de la o serie de cladiri la cealalta.

Page 28: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA3.2 Figuri si combinatii

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

3.2 Figuri si combinatiiIn prima faza Botta extrage intotdeuna un volum rectangular. Botta gaureste blocul intotdeuna in centru, creind un volum in forma de U ce se deschide intotdeuna catre fata. Botta este atent la forma volumul extras, pozitia acestuia si forma volumului rezultat.

Asadar, Botta are un repertoriu fix de forme si combinatii simple.

Un repertoriu recurent de forme si combinatii simple are drept rezultat casecare seamana intre ele.

Page 29: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

3.2 Figuri si combinatiiLe Corbusier in doua dintre case extrage un volum in forma de L, iar la celelalte doua un volum curbiliniu si unul rectangular. Le Corbusier variaza pozitia componentei extrase creind un gol care se deschide cel putin catre trei laturi. El utilizeaza diferse forme, variaza pozitia lor si foloseste extragerea pentru a crea volume de forme diferite.

Repertoriul lui Le Corbusier este complex, larg si flexibil. Totusi, dincolo de diferentele in aparenta fizica, volumele rezultate lui Le Corbusier sunt toate in forma de L pe una sau trei directii. Un L tridirectionat este un volum avand sectiunea L atat pe orizontala, cat si pe verticala pe cele doua directii.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIER

Page 30: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

3.2 Figuri si combinatiiDrept urmare, nu avem de-a face cu o forma recurenta ci cu un tip recurent de figura volumetrica. Desi nu exista o pozitie recurenta a elementuluiExtras, avem de-a face cu un tip de combinatie recurent care cere caVolumul sa se deschida nu numai catre o singura directie.Repertoriul lui Le Corbusier, complex prin forme ce difera in termeni de aparenta fizica si pozitie, creaza o oarecare dificultate in conturarea figurilor si clasificarea lor in categorii clare. Pare ca acest fapt genereaza case ce sunt diferite una de cealalta.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIER

Page 31: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA3.3 Regulile procesului de transformare – proprietatile fizice

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

3.3 Regulile procesului de transformare – proprietatile fizicePrin extragerea din centru Botta retine definirea fizica a tuturor muchiilor blocului initial. Volumetria in forma de U a lui Botta retine proprietatile fizice ale volumului initial. La Botta, blocul este fizic present.

La Botta extragerea si aditionarea nu afecteaza muchiile si colturile volumului initial in nici-o etapa. Extensia planara este un mijloc de aditionare ce accentueaza demarcarea fizica a volumului initial. Asadar la Botta, proprietatile fizice ale blocului restrang procesul transformarilor la diverse etape.

Page 32: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

3.3 Regulile procesului de transformare – proprietatile fiziceLe Corbusier deschide blocul la colturi, distrugand definirea sa fizica. L-ul ui Le Corbusier lasa in suspense aceste proprietati. Blocul la Le Corbusier poate fi dedus numai prin extensia elementelor lipsa, fiind astfel present implicit.La Le Corbusier, sunt etape cand definirea fizica a blocului este redusa prin extragerea suplimentara a unor component de mici dimensiuni. Sunt deasemenea etape cand extensiile planare redefinesc volumul. Asadar la Le Corbusier proprietatile fizice ale blocului sunt alternative puse in suspense si apoi pastrate.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIER

Page 33: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

CASA VIGANELLO

MARIO BOTTA

CASA PREGASSONA CASA MASSAGNO CASA STABIO

Botta stabileste distinctia ierarhica intre bloc si restul elementelor si o face mai clar lizibila ca un concept fizic. Aceasta se realizeaza printr-o distinctice clara intre suprafetele blocului si cele ale componentelor mai mici. Modificarile ulterioare nu afecteaza acest concept. (extragerea din mijloc).

Teoreticienii Gestaltisti sugereaza ca formele care au contururi commune genereaza figure ambigue si relatii de fond. De fiecare data cand perceptia se concentreaza pe un element celalalt se transforma in fond.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIERFara doar si poate suprafetele extinse ale lui Le Corbusier nu definesc complet muchiile lipsa. Ele functioneaza ca planuri descompunand blocul si volumele rezultate din extragere intr-o interactiune intre component planare si volumetrice. Le Corbusier creaza o interconectare mutuala intre elementele care genereaza conflicte de citire. Aceasta se bazeaza pe o definire a blocului si a restului volumulkui prin aceeasi suprafata. (extragerea la colt). De-compunerea primului il defineste pe celalalt.

Page 34: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA VIGANELLO

MARIO BOTTA

3.4 Proprietatile figurii si trameiPrivind sectiunile orizontale la diferite niveluri ale vilei lui Mario Botta, prin suprapunerea acestor sectiuni putem studia proprietatilor la nivelul volumului ca intreg.

In fiecare sectiune figurile care sunt extrase sau aditionate sunt simetrice dupa axa perpendiculara pe fatada frontala, axa principala a blocului.

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

principala a blocului. Liniile tramei definind aceste figuri sunt simetrice fata de aceasta axa deasemenea.

Asadar axa perpendiculara pe fatada frontala organizeaza relatiile de simetrie dintre figuri si rame la nivelul volumului ca intreg. Similar proprietatilor fizice, proprietatile figurilor si tramelor blocului directioneaza volumul pe parcursul procesului la fiecare etapa.

Page 35: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

3.4 Proprietatile figurii si trameiLa Le Corbusier organizarea figurilor merge de la simetrie in primele etape, la asimetrie in cele din urma.Totusi, chiar in primele faze simetria nu este un principiu tridimensional.Un contrast se creaza intre organizarea la nivelul volumului ca intreg si organizarea la niveluri individuale, de detaliu.Asta se poate vedea la Villa Stein la etapa a 2-a la asimetria generala, daca se suprapun sectiunile orizontale, precum si la asimetria de la nivelul parterului

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

Page 36: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER3.4 Proprietatile figurii si trameiVila Savoye este un alt exemplu de simetrie generala, la Le Corbusier, fata de axa perpendiculara pe fatada frontala, si simetria etajului 1 si a terasei.Dispunerea tramei la suprapunerea plaurilor este simetrica fata de aceeasi axa.Bineinteles insa ca simetria generala este contrastata fie de simetria dupa o axa perpendiculara cat fie de asimetria la unul dintre etaje.Asadar, exista o disociere intre organizarea volumului ca intreg si organizarea la nivelurile individuale atat in ceea ce priveste figura (forma) cat si trama.

Page 37: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

LE CORBUSIER

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

O disociere este creata deasemenea intre organizarea figurii (formei) si tramei. Asta prin contrastul dintre asimetria aranjamentului figurii si simetria tramei generale. Astfel, simetriile observabile direct si explicit sunt puse sub semnul intrebarii si inlocuite de simetriile implicite ale linilor regulatoare (trama). Fara indoiala, dincolo de ordinea implicita a tramei, diferentele in proprietatile tramei, la diversele etaje, deranjeaza integrarea tri-dimensionala a unui principiu unic de organizare.

Page 38: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

LE CORBUSIER

Pentru a rezuma: Botta coordoneaza toate layerele de proprietati printr-o singura regula care este ierarhic aplicata de la cel mai mare la cel mai mic element. Le Corbusier disociaza aceste layere, pastrand principiile celui mai mare element la un layer, in timp ce la celelalte le suspenda. Simultana

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIERmare element la un layer, in timp ce la celelalte le suspenda. Simultana aplicare a suspendarii proprietatilor este deasemenea aplicata la fiecare nivel. Astfel exista o de-compunere si o redefinire a muchiilor. Avem simetrie formala si de trama la nivelul volumului ca intreg, si asimetrie ca forma si trama, sau simetrie dupa o alta axa.

Page 39: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

La Botta, elementele intra sistematic in relatii asemanatoare.In desene, cladirile lui Botta se citesc ca simple volume geometrice care sunt escavate simetric de-a lungul axei perpendiculare pe fatada frontala. Un observator miscandu-se in jurul caselor lui Botta vede blocul ca pe o entitate fizica cu muchii definite clar. El poate vedea deasemenea o fatada frontala simetrica si laterale congruente. Incercand cateva pozitii si vederea frontala privilegiata, poti intelege geometria articulatiilor exterioare ale cladirii ca pe un intreg untar.

Page 40: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

La Le Corbusier exista o complexitate geometrica ce genereaza o pluralitate de intelesuri. Diversele sisteme de relatii care guverneaza cladirile lui Le Corbusier nu pot fi grupate intr-un singur principiu.Vilele lui Le Corbusier arata diferit din perspective diferite. Din fata, frontal, Vila Stein se citeste ca un bloc. Din laterale blocul este evident dar golurile reveland terasele din spatele planurilor verticale pun sub semnul intrebarii claritatea sa volumetrica. Din spate, casa este dizolvata in planuri si volume, foecare solicitand atentie pentru sine, punand la incercare interpretarile anterioare. Privitorul trebuie sa se miste si sa se angajeze intr-o observare atenta pentru a descoperi multiplele relatii.

LE CORBUSIER

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

VILA STEINVILA BAIZEAU VILA MEYER VILA SAVOYE

LE CORBUSIER

Page 41: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

MARIO BOTTA

3.4. Analiza planuluiBotta creaza o distinctie intre bloc si restul figurilor la toate etajele, bazat pe definirea colturilor blocului cu materiale opace si o de-compunere a colturilor figurilor mai mici in suprafete vitrate si opace. Astfel permite suprafetelor exte-rioare sa se extinda si sa completeze figura cea mai mare. Deasemenea definirea fizica a componentei celei mai mari si distinctia ierarhica sunt mentinute constant.

La Botta organizarea figurii merge de la o simetrie totala la nivelul I la o

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

La Botta organizarea figurii merge de la o simetrie totala la nivelul I la o asimetrie la nivelul al treilea. Organizarea tramei se modifica de la o simetrie globala la o simetrie aproximativa. O confoguratie formala sau de trama este definita ca simetrie aproximativa cand mai mult de 70 procente din numarul total al figurilor sau liniilor sunt simetrice dupa o aceeasi axa. Asadar, simetria formala si a tramei se mentin. Totusi simetria se rupe la articularile de scara mai mica ce se petrec la ultimul nivel. Se poate vedea cum o trama simetrica se modifica intr-una asimetrica. Din modul cum se rezolva in detaliu pare sa se sugereze ca asimetria la acest nivel nu afecteaza simetria generala.De fapt accidentul in trama perfect simetrica nu face decat sa atraga Atentia asupra regulii generale pe care o consolideaza.

Page 42: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Le Corbusier foloseste atat suprafete opace cat si vitrate pentru a defini colturile blocului si restul figurilor. Astfel elementele mai mari si cele de scara mai mica interactioneaza construind o structura reticulara de linii.La Le Cobusier nu exista simetrie sau simetrie aproximativa in organizarea figurii si tramei la toate nivelurile.

Daca La Botta figura si trama precum si proprietatile fizice ale planului sunt asocieri apropiate de cele ale articulatiilor exterioare, regulile fiind aplicate din afara catre inauntru pastrandu-se simetriile volumului initial, la Le Corbusier nu exista o singura regula care sa directioneze organizarea geometrica la toate nivelurile si de la volum la plan.

LE CORBUSIER

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

LE CORBUSIER

Page 43: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

3.4. Analiza spatiala

CASA PREGASSONA CASA VIGANELLOCASA MASSAGNO CASA STABIO

MARIO BOTTA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

3.4. Analiza spatialaTrecem la interiorul casei pentru a vedea cum sunt revelate unui privitor ordonarile geometrice.Vom vedea cum la Botta exista caracteristici geometrice la scara globala ce raman neschimbate in transformarile informatiei vizuale produse in parcurgere.Acestea iau forma unor campuri vizuale simetrice, recurente, suprapunandu-se si care fac lizibila ordinea geometrica.

Page 44: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

4. Concluzii: geometrie, spatiu, compozitie

Considerand strategiile si logica proiectarii la cei doi arhitecti, am vazut ca Botta utilizeaza o sintaxa clara bazata pe un singur mod de transformare. Le Corbusier foloseste o sintaxa implicita si o varietate de combinatii. Botta reduce posibilitatile combinative in articularea geometriei si spatiului utilizand o singura regula. La Botta regulile sunt furnizate din afara catre

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

La Botta regulile sunt furnizate din afara catre inauntru. Deoarece este vorba de un concept geometric simplu care este cunoscut anterior oricaror combinatii de proiectare.

Page 45: UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA ... · PDF fileuniversitatea spiru haret / facultatea de arhitectura / catedra de teorie a arhitecturii compozitia in arhitectura

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

|

FA

CU

LTA

TEA

DE A

RH

ITEC

TU

RA

|

US

H

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

4. Concluzii: geometrie, spatiu, compozitie

La Le Corbusier casele sunt conformate dupa regulile exterioare ale unui singur volum si dupa cele interioare care descompun volumul si ies la iveala in timpul procesului. Astfel, in timp ce Botta structureaza transformarea pentru a satisface cunoasterea pre-existenta a formei cladirii, Le Corbusier directioneaza transformarea astfel incat sa lase posibilitatea unor combinatii si a unei energii potentiale in forma. In primul caz avem

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RA

AN

UL I

| 2009-2

010 |

LEC

T.D

R.D

AN

NIC

OLA

E A

GEN

T |

CA

TED

RA

PR

OIE

CTA

RE D

E A

RH

ITEC

TU

RII

anul1

GEOMETRIA IN PLAN SI SPATIU

energii potentiale in forma. In primul caz avem de-a face cu o proiectare dupa o logica determinista. In cel de-al doilea este vorba de o logica probabilistica.