FIŞA DISCIPLINEI Universitatea Spiru Haret Arhitectura ...arh.spiruharet.ro/images/MIRELA/FISE_DISCIPLINE/fisaAn_IV-15.pdf · FIŞA DISCIPLINEI • Date despre program 1.1.Instituţia

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectura

1.3.Departamentul Arhitectura

1.4.Domeniul de studii Arhitectura

1.5.Ciclul de studii Licenta+master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura/arhitect 2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Sinteze de arhitectura I si II 2.2. Codul disciplinei DS

2.3. Titularul activităţilor de curs

2.4.Titularul activităţilor de seminar

2.5. Anul de studiu An IV 2015-2016 2.6.Semestrul 1 si 2 2.7. Tipul de evaluare Vp 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 12 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 10

3.4 Total ore din planul de învăţământ 168 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 140

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 118

Tutoriat - Examinări 2

Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 132

3.9 Total ore pe semestru 300

3.10 Număr de credite 12

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum •

4.2 de competenţe •

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Sala de curs dotata cu sistem de proiectie. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Ateliere cu suprafata corespunzatoare numarului de studenti ai grupei, dotate cu plansete .

6. Competenţele specifice acumulate

Competenţe profesionale

●Capacitatea de analiza a siturilor cu grad ridicat de dificultate. ●Capacitatea de intelegere a a raportului obiect de arhitectura sit . ●Capacitatea de elaborare a partiurilor bazate pe elemente repetitive . ●Capacitatea de corelare a funcţiunilor complexe. ●Stapanirea principiilor compoziţiei si plasticii arhitecturale ●Capacitatea de coordonare a specialitatilor in cadrul proiectului de arhitectura

Competenţe transversale

●Capacitatea: de sinteza, intelegere si interpretare a realitatilor complexe de sustinere argumentata a conceptelor de realizare a unor diagrame ce transpun in formula grafica elemente functionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Capacitate de abordare a proiectelor cu functiune complexa amplasate in situri urbane constituite. 7.2 Obiectivele specifice ●Înţelegerea caracteristicilor definitorii ale siturilor cu grad ridicat de dificultate.

●Inserarea armonioasă a obiectului de arhitectura în sit cu punerea în valoare a ţesutului urban/ sitului . ●Intelegerea funcţiunilor bazate pe utilizarea unor elemente repetitive si a structurii ordonate a planului. ●Rezolvarea corectă a relaţiilor funcţionale complexe. ●Realizarea de compoziţii spatial-volumetrice coerente şi expresive, din punct de vedere al plasticii arhitecturale. ●Rezolvarea corectă a structurii adecvate la soluţia arhitecturală propusă . ●Cunoaşterea şi înţelegerea problemelor tehnice ale construcţiei.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Prelegeri teoretice sustinute de sefii de ateliere si de profesorii invitati Prelegeri insotite de proiectii. Data si continutul prelegerilor se

comunica la fiecare lansare de proiect. Bibliografie -

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Proiect nr1/ sem I: Locuinte colectiveîn țesut urban constituit Indrumare de atelier

Proiect nr2/sem I: Pasaj cultural Cinematograful şi Grădina de vară Capitol

Indrumare de atelier

Proiect nr1/ sem II: Hotel urban la Constanța- Continental Indrumare de atelier

Proiect nr2/sem II: MUZEUL UAR Constanța Indrumare de atelier

2 schite de schita/sem 1;2 schite de schita/sem 2; 1 proiect de verificare sem 2

Proiecte fara indrumare Este obligatorie promovarea unei singure schite semestrial. In cazul promovarii ambelor schite, la calculul mediei se ia in considerare nota mai mare.

Bibliografie Aynronino, Aldo ; Mosco, Valerio Paolo,Contemporary Public Space, Un – volumetric Architecture, Skira,2006 Castex, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de l’îlot à la barre,Dunod, 1980. Cerve, Fancisco A., The world of contemporary architecture ,Ed. Konemann, 2005 Crişan, Rodica, Analiza integrativă a valorii culturale şi de utilizare a clădirilor existente, Editura Universitară “Ion Mincu”, 2004. Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982. De Sola–Morales, Ignasi, Differences, Topographies of Contemporary Architecture, MIT Press, Cambridge Mass,1997 Donzel, Catherine, New Museums, Telleri, 1998 Frampton, Kenneth – Modern Architecture: A Critical History, Thames & Hudson, 1992 Gast Klaus Peter – Living Plans: New Concepts for Advanced Housing – Basel,Boston, Birkhauser, 2005. Gossel, Peter - Architecture in the Twentieth Century, vol. II, Taschen, Koln, 2001 Gregory, Rob, Key Contemporary buildings – Plans, Sections and Elevations, Norton, 2008 Harhoiu, Dana, Bucureşti, un oraş între orient şi occident; Simetria,1997. Hariton, Ana Maria,- Hotelul urban, Editura fundatiei „Romania de mâine” 2007, Bucureşti Henderson, Justin, -Museum Architecture, Rockport Publishers, 2001 Hourston, Laura, -Museum Builders II, Academy Editions , 2004 Jenger, Jean, -Orsay: de la gare au musee : Histoired'un grand projet, Electa Moniteur, 1986 Kunz, Martin Nicolas, Hartmann ,Markus – Swiss Hotels, Ludwigsburg 2004 Lazarescu Cezar -Constructii hoteliere, Editura tehnica, 1971 , Bucureşti Meiss, Pierre von, De la forme au lieu: une introduction a l’etude de l’architecture, Presses polytechniques et universitaires romandes, 1993 Neufert, Ernst , Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie, editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004) Norberg-Schultz, Christian, Genius Loci: towards a phenomenology of architecture, Academy Editions, 1980 Pearman, Hugh – Contemporary World Architecture, London, Phaidon, 2005 Radulescu, Daniela – Arhitectura centrelor culturale moderne, Editura Tehnica, Bucuresti, 1996 Sharp, Dennis ,Twentieth-century architecture: a visual history, Images Publishing, 2002 Sherwood, Roger, Modern Housing Prototypes, Harvard University Press 2001 Steiner, Dietmar; Pirker, Sasha; Ritter, Katharina; Stronger Opponents Wanted: Cultural Building caught between Politics- Media -Architecture ,Birkhauser,Basel 2000. Tschumi, Bernard, The state of architecture at the beginning of the 21st century,The Monacelli Press, 2003 Zeidler, Ebergard, Multi-Use Architecture in the Urban Context, Van Nostrand reinhold, N.Y.,1995 Zumthor, Peter, Thinking Architecture, Birkhauser, Basel, 1996 ***The Metapolis Dictionary of Advanced Architecture. City, Technology and Society in the Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008 *** The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Tematica proiectelor , ilustrand obiectivele specifice ale disciplinei se stabileste in urma discutiilor cu serviciile de urbanism ale primariilor, reflectand subiectele majore de interes ale momentului.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Insusirea materialului prezentat in prelegeri se reflecta in calitatea proiectului de arhitectura.

10.5 Seminar/laborator Integrarea in sit, coerenta partiului, calitatea si adecvarea expresiei arhitecturale,stapanirea elementelor tehnice, calitatea prezentarii grafice.

Judecata cu sustinere publica 90%

10.6 Standard minim de performanţă

• Prezentarea tuturor pieselor solicitate prin tema de proiect, cu respectarea relatiilor functionale si a criteriilor minime de adecvare a expresiei plastic-arhitecturale.

Data avizării în departament 09. 2015

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA



1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura

2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD VII 2.2. Codul disciplinei DF



2.5. Anul de studiu

IV- 2015/2016 2.6.Semestrul

1 2.7. Tipul de evaluare

E 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15

3.7 Total ore studiu individual 80



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum

• Prezentarea dinamica si complexa a proiectelor prin utilizarea conceptelor si metodelor specifice computerului.

4.2 de competenţe

• Utilizarea conceptelor, principiilor si a metodelor specifice prezentarilor multimedia.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet dotate cu echipament de predare multimedia si soft

corespunzator. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile se desfăşoară în săli cu acces individual la calculator dotat cu soft corespunzator.




7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cursul îşi propune să ofere studenţilor utilizatorilor de software metode bine

definite şi sistematice de învăţare, aprofundare a programului Revit Architecture 2010, în vederea folosirii acestuia la redactarea şi modelarea proiectelor studenţeşti.

• Redactarea unor exemple din arhitectura contemporană de început de secol XXI. 7.2 Obiectivele specifice • Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne.

• Metode moderne de redactare a proiectelor 2D si 3D utilizand software Revit Architecture 2010

• Dezvoltarea competentelor . 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1.PREZENTAREA PROGRAMULUI

Introducere in grafica realizata cu ajutorul calculatorului. Prezentarea generala a programului.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea softului Revit Architecture 2010 pentru ilustrarea exemplelor de studiu.

Se recomandă studenţilor parcurgerea prealabilă a suportului de curs si a tutorialului soft-ului pentru a putea interacţiona în timpul predării.

2.PORNIREA UNUI PROIECT

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect. Detalierea paletelor de lucru :home, insert, annotate, modify.Crearea de etaje în elenation.Declarare grid şi modificarea unor axe.Desenarea pereţilor drepţi curbi cortină şi modificarea lor. Crearea unui perete prelund suprafeţe sau linii existente.

Idem Idem

3.DEFINIREA USILOR ŞI FERESTRELOR, COTARE

Folosind panuri sectiuni si fatade postate pe site-ul facultății studentii vor incepe redactarea unui proiect. Desenarea usilor, ferestrelor setarea lor şi agăţarea de un perete existent. Modificarea poziţiei uşilor şi ferestrelor. Agăţarea unei usi într-un perete cortină şi setarea acestuia. Cotare, setarea cotelor şi trasarea lor.Cote de nivel. Definirea şi salvare unei uşi şi ferestre în Families.

Idem Idem

4. MODELARE 3D

Creare unui element nou de arhitectură : prerete ,uşi, fereastra mobilier etc. . Crearea unei volumetri gen F.O.Gehry sau Zaha Hadid folosid modelarea 3d. Preluarea suprafeţelor şi transformarea lor .

Idem Idem

5. UTILIZAREA DESENELOR 2D DIN AUTOCAD

Folosirea paletei Insert. Modificare culoare layer tip de linii a desenului adus din AutoCAD. Preluare linii pentru a le trasforma in elemente de arhitectură.

Idem Idem

6.MODELARE 3D STUDIU DE CAZ DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ

Recapitulare : Ridicarea 3d a două case Casa cub Rubic şi House Torafu Japan. Salvare secţiuni şi faţade. Randare în Architecture Revit

Idem Idem

7. MODELARE 3D STUDIU DE CAZ DIN ARHITECTURA CONTEMPORANĂ

Ridicarea 3d a două case Mosaic House Japan. Salvare secţiuni şi faţade. Randare în Architecture Revit

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală Tutorial Revit Architecture 2010 Suplimentara

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prezentările sunt axate pe utilizarea softului Revit Architecture 2010 pentru ilustrarea exemplelor de studiu

Se folosesc calculatoarele si proiectorul.

Exercitiul nr. 1. Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor începe redactarea unui proiect. Familiarizarea studentilor cu programul Revit Architecture 2010 prin ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura contemporană)

Se construiesc obiectele secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Exercitiul nr. 2. Folosind panuri sectiuni și fatade postate pe site-ul facultății studentii vor începe redactarea unui proiect. Ridicarea 3D a unui proiect- locuință minimală P+1 (exemplu din arhitectura contemporană) folosind Revit Architecture 2010.

Se construieste obiectul secvential. Durata 2 ore

Ìdem



Ìdem



Ìdem



Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se construieste obiectul secvential. Durata 2 ore

Ìdem

Bibliografie

Obligatorie minimală http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials rac_tutorial_documents_m.zip Suplimentara http://www.autodesk.com/autocadarchitecture-tutorials rac_tutorial_datasets_01_m.zip, rac_tutorial_datasets_02_m.zip etc. Facultativă User's Guide : http://images.autodesk.com/adsk/files/rac_help.pdf


Continutul cursului raspunde aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%


• Examinare curs: Nota minima 5 • Examinare seminar: Minimum 3 note de 5.


FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul


1.5.Ciclul de studii Ciclul I 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD VIII 2.2. Codul disciplinei CAD VIII 2.3. Titularul activităţilor de curs


2.5. Anul de studiu

IV 2.6.Semestrul


E 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15










Competenţe profesionae


Competenţe transvsale


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Realizarea de animaţii şi prezentări ale unor obiecte 3D de arhitectură cu ajutorul

calculatorului, în mod dinamic.

7.2 Obiectivele specifice • Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne . . Dezvoltarea perceptiei 3D a spatiului arhitectural.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI

Prezentarea standardelor tradiţionale de animaţie. Descrierea uneltelor de animaţie oferite de program.

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.


TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA

Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Idem Idem

Descrierea comenzilor panoului „motion”.

REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI

Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”.

Idem Idem

ANIMATII COMPLEXE

Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.

Idem Idem

EFECTE DE RANDARE

Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.

Idem Idem

RANDARI SPECIALE

Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.

Idem Idem

MONTAJ SI EFECTE SPECIALE

Editarea filmelor si prelucrarea lor.

Idem Idem

DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI


Idem Idem

TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA

Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Descrierea comenzilor panoului „motion”.

Idem Idem

REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI

Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”.

Idem Idem

ANIMATII COMPLEXE

Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.

Idem Idem

EFECTE DE RANDARE

Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.

Idem Idem

RANDARI SPECIALE

Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.

Idem Idem

MONTAJ SI EFECTE SPECIALE

Editarea filmelor si prelucrarea lor.

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de la seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Durata: 2 ore.


Animatii simple pentru familiarizarea studentilor cu programul. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.

Ìdem

Exercitiul nr. 1. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.

Ìdem


Ìdem

Exercitiul nr. 3. Se parcurge exercitiul secvential. Ìdem

Durata: 2 ore. Exercitiul nr. 4. Se parcurge exercitiul secvential.

Durata: 2 ore. Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercitiul secvential. Ìdem

Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.



10. Evaluare




20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar.

20%




FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul ARHITECTURA

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

1.5.Ciclul de studii LICENTA si MASTER INTEGRAT

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA


2.1.Denumirea disciplinei Structuri de beton armat II 2.2. Codul disciplinei



2.5. Anul de studiu IV – 2015/2016 2.6.Semestrul









Tutoriat 1

Examinări 4

Alte activităţi ……… 1



3.10 Număr de credite

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Cunostiinte mecanica si statica constructiilor 4.2 de competenţe • Notiuni de baza rezistenta materialelor

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfasoara in sala de curs cu echipament de predare pe suport electronic si acces la

internet 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Seminariile interactive (pe grupe) se desfasoara in sali prevazute cu table de scris



• Abilitati privind proiectarea arhitectural – structurala a cladirilor situate in zone seismice (alcatuire , conformare,

predimensionare )


• Abilitati privind proiectarea arhitectural – structurala a cladirilor situate in zone seismice (alcatuire , conformare, predimensionare )

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Proiectarea preliminara a structurilor de cladiri 7.2 Obiectivele specifice • Aplicarea metodelor moderne in alcatuirea si conformarea cladirilor

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Semestrul I (14 prelegeri x 2 ore = 28 ore)

• Curs introductiv : Obiectivele disciplinei; introducere in conformarea antiseismica a cladirilor

Prelegere (2 ore) Suportul de curs este distribuit studentilor pe suport electroni

• Proprietatile betonului simplu si ale armaturii din otel; asocierea armaturii cu betonul .

Prelegeri ( 4 ore) Idem

• Alcatuirea si predimensionarea elementelor structurale solicitate la compresiune si intindere centrica;domenii de utilizare

Prelegeri ( 4 ore) Idem

• Alcatuirea si predimensionarea elementelor structurale din beton armat solicitate la incovoiere(grinzi, placi, plansee, elemente verticale )

Prelegeri (6 ore) idem

• Alcatuirea si predimensionarea stalpilor din beton armat solicitati la compresiune centrica

Prelegeri ( 4 ore) idem

• Predimensionarea fundatiilor din beton armat; alcatuirea subsolurilor

Prelegere (2 ore) idem

• Elemente nestructurale – conceptie, alcatuire, predimensionare Prelegere (2 ore)

idem

• Incarcari echivalente din greutatea proprie a elementelor sturucturale si nestructurale

Prelegere (2 ore)

Idem

• Concluzii privind predimensionarea elementelor structurale si nestructurale din beton armat

Prelegere (2 ore)

idem

SEMESTRUL II (14 prelegeri x 2 ore =28 ore)

• Sisteme constructive structurale din beton armat.Distribuirea fortelor seismic conventionale, in plan si pe verticala

Prelegeri (4 ore)

Idem

• Reguli de alcatuire arhitectural –structurala a cladirilor , conform codului de proiectare P100-2010

Prelegere (2 ore) Idem

• Alcatuirea si conformarea antiseismica a cladirilor in plan orizontal

Prelegeri (4 ore) Idem

• Alcatuirea si conformarea antiseismica a cladirilor in elevatie Prelegeri (4 ore)

Idem

• Comportarea cadrelor din beton armat la incarcari verticale si orizontale .Metoda simplificata MUTO

Prelegeri (4 ore) Idem

• Predimensionarea cladirilor din beton armat cu pereti structurali si in sistem dual


• Alcatuirea si predimensionarea structurilor din zidarie portanta


• Analizarea si comentarea unor reguli de proiectare arhitectural-structurala elaborate de organisme internationale (Europa, SUA, Noua Zeelanda) pentru cladiri situate in zone seismice

Prelegeri (6 ore) idem

BIBLIOGRAFIE -Paul Popescu :”Elemente structurale din beton armat” - Edit.Fundatiei Romania de Maine 2001-Bucuresti -Paul Popescu, E. Creanga: “ Relatia arhitectura-structura la cladirile din beton armat din Romania” Edit.Fundatiei Romania de Maine 2001-Bucuresti -Cod de proiectare antiseismia P100/2010 -H.Bachmann:”Seismic conceptual design of buildings. Basic principles for engineers, architechts, building owners and authorities” Directives of OFEG-Berna 2002 SEMINAR SEM.I (7 sedinte seminar)

• Aplicatii privind conformari antiseismice ale cladirilor din beton armat

Interactiune student-asistent ( 2 ore) Explicatii la tabla

• Aplicatii privind solicitarile de intindere si compresiune centrica


• Aplicatii privind predimensionarea elementelor solicitate la incovoiere

Interactiune student-asistent ( 2 ore) Explicatii la tabla Test verificare nr.1

• Aplicatii predimensionare compresiune excentrica


• Aplicatii privind predimensionarea fundatiilor din beton armat


• Aplicatii privind alcatuirea si predimensionarea placilor si planseelor


din beton armat

• Aplicatii privind evaluarea greutatii proprii echivalente pe metro patrat

Interactiune student-asistent ( 2 ore) Explicatii la tabla Test final verificare sem.I

SEMESTRUL II ( 7sedinte seminar)

• Evaluarea fortelor seismice conventionale

Interactiune student-asistent ( 2 ore) Explicatii la table

• Aplicatii privind determinarea centrului de rigiditate si a momentului de torsiune generala

Interactiune student-asistent ( 2 ore) Explicatii la table

• Determinarea simplificata a eforturilor sectionale a structurilor in cadre din beton armat (metoda MUTO) si predimensionarea acestora -2 sedinte seminar


• Aplicatii privind predimensionarea cladirilor cu pereti structurali din beton armat si zidarie


• Aplicatii privind conformari antiseismice favorabile si nefavorabile ale cladirilor etajate din beton armat -2 sedinte seminar


BIBLIOGRAFIE Paul Popescu “Elemente structurale din beton armat – (Exemple de calcul) “ Ed. Fundatiei “Romania de maine “ Buc.2001 Paul Popescu, E. Creanga “Relatia arhitectura –structura la cladirile din beton armat din Romania” “ Ed. Fundatiei “Romania de maine “ Buc.2004 Al.Cismigiu “Note de curs si exemple de calcul- UAIM” Mircea Alexe :”Exemple de calcul privind predimensionarea elementelor structural din beton armat” R. Petrovici “Structuri din beton armat – Note de curs UAIM” 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului


10. Evaluare


10.4 Curs Comentarii, intrebari la orele de curs Frecventa si interactiunea la orele de curs 10%

10.5 Seminar/laborator Rezolvarea problemelor;comentarii, intrebari

Frecventa, interactiunea, rezultatele la test 40%


•


FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectura



1.5.Ciclul de studii Licenta +master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei Design I ( Design mobilier ) 2.2. Codul disciplinei DS



2.5. Anul de studiu IV - 2015/2016 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare








Tutoriat 1

Examinări 1







5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de multimedia.



• Iniţierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Aprofundarea cunoştiinţelor plastice privind tehnicile de esenţializare şi stilizări • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier • Iniţierea studenţilor cu problematica designului în general şi a designului de mobilier în particular • Initirea structurii mobile, descompunerea in subansamble si repere a pieselor de mobilier • Abordarea ornamenticii în mobilier şi arhitectură • Introducerea şi iniţierea problematicii ergonomiei raportată la mobilier şi spaţiul architectural • Problematica egalităţii de şanse în designul de arhitectură şi mobilier



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Dezvoltarea deprinderilor de a crea si proiecta piese sau garnituri de mobilier, elemente de

decoratii sau de arhitectura de interior in stransa legatura cu factorii stilistici ai cladirilor sau a tendintelor actuale

7.2 Obiectivele specifice • Crearea caracteristicilor specifice de formator de opiniei in domeniul esteticii, designului si fezabilitatii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii • Design Definirea designului. Obiecte Tipologii de obiecte.

Mobila ca obiect . Aplicatii si rezolvari. Creativitatea. • Designul de mobilier Materiale Lemn. Structura lemnului.

Caracteristici Lemn masiv . Semifabricate din lemn. Esente de lemn. Tehnologii de prelucrare a lemnului. Semifabricate din lemn

• Principii de stimulare a creativitatii Schita, Material, Imagini

• Prelegeri • Expuneri Power Point • Prezentări de filme

documentare referitoare la tematica abordată

• Demonstraţii grafice practice

• Testare pe parcurs

Sportul de curs este distribuit studenţilor pe cale electronică

• Componenta mobilei Asamblarea elementelor din lemn. Imbinari din lemn.Reprezentari grafice specifice. Sisteme de cotare si note explicative tehnologice. Tendinte.

• Ergonomie 1 Definire a notiunii. Confort. Date antropometrice. Posturi. Fiziologia spatelui. Disconfort. Biodinamica sederii. Studii si tendinte. Sederea echilibrata.

• Ergonomie 2 Influente in designul de mobilier. Biodinamica culcata. Tipuri de suport. Tabele de dimensionari. Egalitatea de sanse.

• Ornament Ornament si plastica decorativa. Clasificari. Incrustatii. Intarsia. Mozaicuri. Ornamente pictate. Ornamente plastice cu caracter geometric sapate, Modulatecu relief ,. Materiale si sisteme. Motive si inspiratii.

• Stilizare Definitii. Principii de stilizare. Motiv decorativ. Motive de inspiratie frunze, flori, insecte sau animale, origami, retele, trasee

• Mobila obiect artistic Elemente de design. Principii de design linia, scara, culoarea , tonalitatea, textura. Scurt istoric al mobilierului . Antichitatea Egipt, Grecia , Romanii.

• Mobilierul modern Tendinte si curente contemporane . Expozitii si targuri de specialitate. Aportul arhitectilor in designul de mobilier.

Bibliografie -Ernst Neufert Manulalul arhitectului -Paul Focsa &H.Constantinescu Arhitectura de interior si constructia mobilierului editura Tehnica -Catalog de accesorii pentru mobilier Haefle -Catalog de accesorii pentru mobilier Bloom -Colectia revistelor Mobila -Colectia revistelor Art et Decoration -Colectia revistelor Interni 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

• Initierea si stimularea studentilor intr-un ciclu de informare permanenta

• Imbunatatirea permanenta a cunostiintelor culturale in domeniul designului

• Prezentari de designer si arhitecti de top din domeniu

• Prezentari actualizate comentate de targuri si expozitii international de design

• Stimularea participarii studentilor la concursuri nationale si international de design

Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.Expuneri Power Point

• Prezentări de fime documentare referitoare la tematica abordată

• Comentari interactive pe teme de design

• Teste

Bibliografie Laurel Saville Design Secrets: Furniture Rockport Publisher 2008

-Maxine Naylor&Ralph Ball Form Follows Ideea An Introduction to Design Poetics Black Dog Publishing 2005

-Sarah Gaventa Concrete design Mitchell Beazley 2006

-G. Ringer&Gheorghe Retea Mobila Fina Evolutie Proiectare Fabricare editura Tehnica 1957

-Margaret Helfand Architects Esential Architecture The Monacelli Press 1999

-Patricia Bueno Chairs,Chairs, Chairs ed Atrium Group 2004


• Mentinerea in permanenta a legaturii cu APMR (Asociatia Producatorilor de Mobila din Romania) Institutul National al Lemnului, OAR, etc

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple


80%

Elaborarea unui Proiect de specialitate

10.5 Seminar/laborator 3 Teste pe parcurs 20%

Implicarea în pregătirea şi discutarea problemelor

Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii la orele de seminar


• Corectitudinea redactarii proiectului • Respectarea regulilor specifice proiectarii de mobilier conform datelor din curs si seminarii • Atentie la prelegeri rezultata in urma testarilor pe parcurs

• Spontaneitate si creativitate Data avizării în departament 09. 2015

FIŞA DISCIPLINEI Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Tehnologii contemporane in arhitectura I 2.2. Codul disciplinei 2.3.Titularul activităţilor de curs DTD 2.4Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu IV – 2015-2016 2.5 Semestrul 1 2.6 Tipul de evaluare E 2.7.Regimul

disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat Examinări Alte activităţi (ex. elaborare proiect individual) 3.7 Total ore studiu individual 20 3.9 Total ore pe semestru 48 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de bază în materiale de construcţii, finisaje şi structuri

4.2 de competenţe Cunoştinţe de grafică digitală pentru elaborarea de prezentări, ilustraţii şi analize tehnice ale unor clădiri existente 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală de curs cu acces la internet şi dotată cu echipamente audio și video pentru prezentarea materielor didactice (fisiere

powerpoint, imagini, fragmente de filme documentare) Curs în format multimedia/digitizat - disponibil pe portalul proiectului Adapt2jobs Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1. Lecturarea şi analizarea mediului construit C2. Recunoaşterea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor soluţii tehnice constructive, şi prevederea consecinţelor economice, ecologice şi sociale C3. Abilitatea de a consilia viitorii clienţi, oferint varianta arhitectură optimă, în coonformitate cu bugetul disponibil C4. Responsabilizarea faţă de starea actuală şi dezvoltarea mediului construit

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

CT1. Realizarea de analize arhitecturale, tehnice şi structurale ale clădirilor CT2. Scrierea unui articol – observaţie, documentare, critică, argumentare CT3. Obţinerea de cunoştinţe de bază în economia construcţiei şi building management CT4. Identitate vizuală şi branding prin construit CT5. Reutilizare şi reciclare de materiale şi elemente de construcţie

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Constituirea unei baze de date a elementelor constructive şi tehnicilor contemporane ce le corespund

Îmbunătăţirea abordării şi metodologiei de elaborare a proiectelor de atelier 7.2 Obiectivele specifice Includerea aspectelor tehnice, structurale şi economice în dezvoltarea proiectelor de arhitectură, cu prevederea consecinţelor

implementării propunerilor respective Documentarea complesivă asupra unei clădiri existente, relaţionând-o la context, caiet de sarcini, buget, utilizare, ilustrând şi argumentând propriile opinii în scris

8. Conţinut 8.1 Curs Metode de predare Observaţii – ore de curs Tema 1. Introducere

Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația) Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com

2ore

Tema 2. Sustenabilitate


2 ore

Tema 3. Inovaţie


2 ore

Tema 4. Reinterpretare: reutilizare şi reciclare


2 ore

Tema 5. Adaptare şi personalizare


2 ore

Tema 6. Implementare: faze de construcţie. Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația) 2 ore

6.1. studiu de caz al unui şantier

Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com

Tema 7. Prezentare şi discuţii analize PROBĂ INTERMEDIARĂ ÎN ECHIPE

moderne (problematizarea, conversația) analiza în grup – prezentare studio de caz Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com

2 ore

Tema 8. Prezentare şi discuţii analize PROBĂ INTERMEDIARĂ ÎN ECHIPE

moderne (problematizarea, conversația) analiza în grup – prezentare studio de caz Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com

2 ore

Tema 9. Detaliere – izolaţia : protecţie şi acumulare


2 ore

Tema 10. Detaliere – ventilaţie şi faţade inteligente


2 ore

Tema 11. Detaliere – protecţie solară şi captarea energiei solare


2 ore

Tema 12. Eficienţa – Building Management Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația) Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com

2 ore

Tema 13. Ecologia construcţiei: integrarea instalaţiilor, design interior, iluminat, confort


2 ore

Tema 14. Recapitulare Clasice (expunerea, demonstraţia); moderne (problematizarea, conversația) Prezentare multimedia in portal Adapt2jobs Suport digital interactiv: http://tehnologiicontemporane.wordpress.com

2 ore

BILIOGRAFIE 1. V. Calderaro, Architettura solare passiva; manuale di progettazione, Kappa, Roma, 1981 2. A. Compagno, Intelligent Glass Facades, Birkhäuser 1999 3. JG Decosterd, P Rahm, Architecture physiologique, Birkhaeuser Basel, 2002 4. A. Deplazes, Constructing Architecture, Materials, Processes, Structures, a Handbook, Birkhaeuser Basel, 2008 5. Alfredo Pini, Architettura e materiali, AAM, 2000 6. D. Schwarz – Solar Architecture, AAM, 2005 7. M. Molina, Ecologia 2 fisica delle costruzioni, Accademia di Architettura di Mendrisio, 2004. 8. R.Vittone, Bâtir. Manuel de la construction, Presses polytechniques et universitaires romandes, Lausanne, 2010. 9. Manuale di progettazione edilizia. Fondamenti, strumenti, norme, U. Hoepli, Milano, 1992-1995. 10. Construction Manual, Ed. Detail, München 11. UTET Collection - Grande Atlante di Architettura: muratura, legno, pietra, vetro, cemento, acciaio 12. Urban Interaction – Towards City Making 13. UN STUDIO Knowledge Platform 14. Revista WIRED 15. Revista MONOCLE 16. Revista DETAIL 18. www.materia.nl 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului conținutul disciplinei este adaptat cerințelor reprezentanților pieței muncii, așa cum au reieșit din studiul privind analiza situației existente, realizat în cadrul Proiectului POSDRU/156/1.2/G/141179. pregatirea studentilor pentru lecturarea, analizarea și contribuția la mediul cosntruit abordarea proiectării ținând cont de bilanțul eficient între inovarea arhitecturală, strucutrală și tehnică, reutilizarea materialelor, personalizarea, adaptarea si viabilitatea economică a soluțiilor abilitatea de consiliere a viitorilor clienților asupra soluției arhitecturale optime care să respecte bugetul disponibil 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Coerența alegerilor tehnice,

subordonate sarcinii arhitecturale Fișă tehnică individuală, aplicată proiectului de la Atelier 40%

Abilitatea de consiliere a clienților aspura soluției arhitecturale optime care să respecte bugetul disponibil, claritatea explicațiilor

Descriere scrisă a aplicării unei anumite tehnici constructive, adresată unui client fictiv

30%

Documentarea detaliată a analizei, claritatea interpretării, ilustrarea prin fotografii și desene proprii

Probă intermediară executată în grup: analiza unei clădiri existente, urmărind aspectele abordate în curs. Stundeții vor alege câte un exemplu dintr-o listă de clădiri executate recent, în București.

30%

10.5 Seminar/laborator

10.6 Standard minim de performanţă intelegerea principiilor tehnologice argumentarea preferinţei pentru o soluţie tehnică faţă de alta analiza critică a unei construcţii şi a procesului său constructiv realizarea unui proiect individual, într-o structură standardizată, în prealabilă elaborată și discutată la orele de seminar, demonstrând capacităţi de înțelegere și aplicare corectă a metodelor și instrumentelor însușite, o bună comunicare interpersonală şi conștientizarea posibilului impact al proiectului realizat. Data avizării în departament, 09. 2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET

1.2.Facultatea Arhitectura



1.5.Ciclul de studii Licenta si master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura


2.1.Denumirea disciplinei STRUCTURĂ ȘI COMPOZIȚIE URBANĂ I ( Compoziţie urbană ) 2.2. Codul disciplinei DF


2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu

IV – 2015-2016

2.6.Semestrul 1

2.7. Tipul de evaluare E

2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 2 curs 0 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 28 curs 0 seminar/laborator





Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi ……… - 3.7 Total ore studiu individual 32



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Absolvirea disciplinelor teoretice și practice cuprinse în programa semestrelor 1-6 / ciclul I de studii universitare

4.2 de competenţe Înțelegerea relației de interdependență dintre: caracteristicile unei nevoi umane – programul de arhitectură corespondent - partiul de arhitectură și partiul urbanistic - funcțiunea urbană generată. Capacitatea de decodificare a ipostazelor similare în cazul alcătuirilor urbane și în cel al spațiilor arhitecturale: funcțional (filtru, distribuție, concentrare, cooperare, separare), protecția identității (spațiu intim / individual / intermediar / comunitar / public). Înțelegerea conceptului de ierarhie spațială și funcțională. Înțelegerea sistemică a relației dintre forma arhitecturală și soluția de compoziție urbană. Familiarizarea cu noțiunile de: limită, reper, relație spațială; raport spațial; parcurs urban.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-



Dobândirea abilităților de utilizare a raporturilor dintre factorii determinanți ai percepției spațiale și ai percepției urbane. Constituirea capacității de identificare a elementelor determinante compozițional-formal în coagularea configurativă a alcătuirilor urbane. • Dobândirea capacității de abordare sistemică a problemelor de urbanism în context teritorial. • Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.


• Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ. • Înțelegerea Modelului conceptual - ca factor germinativ și rezultantă a unui proces doctrinar.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ 7.2 Obiectivele specifice • Orientarea în reperele doctrinare ale urbanismului;

• Cristalizarea abilităților individuale de analiză urbană; • Abordarea sistemică a problemelor de urbanism în context teritorial; • Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație

arhitectural-urbanistică. 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Obiectivele disciplinei „Structură și compoziție urbană”. Actualitatea discursului asupra orașului. Situarea în contextual actual: Forțele determinante ale creșterii explozive ale orașelor în sec. al XX-lea; Schimbări de atitudine și tendințe noi în producerea bunurilor și serviciilor de nivel mondial; Forțele directoare fundamentale ale evoluției urbane; Spiritul locului: Lectura istorică, Lectura morfologică, Lectura sensibilă a spațiului urban, Decodificarea

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentationș; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.

MATERIALE DIDACTICE: Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice. e-mail titular de curs: [email protected]

și Suprapunerea morfologiilor (sociale, istorice, plastice); Timpul. Sistemul urban și dinamica urbană – I (Introducere în problematică): Orașul (Definiții; urban-rural; aglomerația urbană; Orașul - așezare umană și fenomen global;); Provocarea urbană actuală (Probleme comune ale orașelor actuale; comentariu de caz – municipiul București; Tendințe și consecințe ale fenomenului urban contemporan - creştere urbană şi schimbare socială; Oraşe în competiţie - câştigători şi perdanţi; Revalorizarea locurilor strategice; rolul spațiului public în asigurarea coerenței structurii și compoziției urbane; Proiectul urban).

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentation; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.


Sistemul urban și dinamica urbană – II (Abordarea teoretică a raporturilor

interdependență): Sistemul urban şi oraşul ca sistem (Caracteristici definitorii ale sistemelor urbane; Oraşul – etape de echilibru și stadii de evoluţie; oraşul şi sistemul urban; Relaţii funcţionale interurbane şi intraurbane; interacţiunea acestora); Tramă, rețea, armătură urbană, sistem urban; Ciclul evolutiv al sistemelor urbane.



Autoorganizarea sistemului urban – caracteristică esenţială: Sistemul urban ca sistem organic; Sistemul urban ca sistem informatic; Entropie şi negentropie; Acţiunea sinergică şi efectele acesteia asupra sistemului urban; autoorganizare şi dinamică urbană.

Prelegeri, studii de caz, dezbateri - susținute prin PowerPoint Presentation; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.


Intervențiile urbanistice: Paliere de intervenție urbanistică; Intervenția urbanistică – proces de ordonare a unor subsisteme ambientale ale habitatului uman; Condiționările soluției de urbanism. Abordarea teoretică și practică în urbanism: Modelarea în urbanism; Modelul de lucru în urbanism; Modelul conceptual - factor germinativ și rezultantă a unui proces doctrinar.



Modele urbanistice în contemporaneitate: Modele urbanistice fundamentale (Modelul zonal / modelul inelelor concentrice; Modelul sectorial; Modelul nucleilor multipli); Raportarea modelelor urbanistice fundamentale la contextul actual (Limitele modelelor urbanistice fundamentale; Procese urbanistice contemporane).



Modelul constitutiv al organismului urban. Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentation; interacțiunea cu studenții constituie regulă de predare.


Funcționarea organismului urban - I (Teorii funcționaliste): Teoria funcționalistă clasică; Teoria funcționalist-structuralistă a lui Claude Lévi-Strauss; Aplicații ale teoriilor funcționaliste în urbanism și amenajarea teritoriului; Analiza SWOT.



Funcționarea organismului urban - II (Concepte): Conceptul de activitate urbană; Mobilul urban; Forțele urbane; Funcția urbană.



Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane (I): Categorii esențiale în abordarea alcătuirilor urbane (organism urban, viața urbană, cadrul urban); Conceptul de structură urbană prin elementele de cadru urban.

Prelegeri, studii de caz - susținute prin PowerPoint Presentation.

MATERIALE DIDACTICE: Note de curs; Proiecție digitală; scheme; selecții teoretice.

Concepte fundamentale în abordarea alcătuirilor urbane (II): Morfologie urbană și sintaxă urbană; Partiul urbanistic; Spațiul funcțional și Spațiul perceptiv.



Aspecte de epistemologie a spațiului arhitectural și urban. Elemente determinante compozițional-formal în coagularea configurativă a alcătuirilor urbane; percepție spațială și percepție urbană.



Elemente determinante funcțional-compozițional în structurarea alcătuirilor urbane. Efecte de plastică urbană.



Legislația urbană actuală – frână și factor de progres pentru dezvoltarea urbană sustenabilă; Proiectul urban – instrument de re-structurare și apropriere a teritoriului urban.



Bibliografie Obligatorie

BARRIE, T. (1996), SPIRITAL PATH, SACRED PLACE - Myth, Ritual, and Meaning in Architecture, Shambala Publications, Inc., Boston & London. BERZA, V.M. (2012), Structură și compoziție urbană, curs digital, Facultatea de Arhitectură - Universitea Spiru Haret, București. BERZA, V.M. (2008), Risc și dinamică urbană, Ed. Universitară ”Ion Mincu”, București. CERDÁ, I. (2005), La théorie générale de l’urbanisation, Les éditions de l’imprimeur, collection Tranches de Villes, prefata Françoise Choay. CHARLESON, A.W (2005), Structure as Architecture, Elsevier; http://www.scribd.com/doc/16745428/Structure-as-Architecture CHOAY, F. (2011), Pentru o antropologie a spațiului, Revista URBANISMUL, București. von MEISS, P. (1986), De la forme au lieu - Une introduction a letude de l`architecture, Presses polytechnique romandes, Lausanne. NORBERG-SCHULTZ, C. (1984), Genius Loci Towards a fenomenology of architecture, Paperback, London; http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture ZUMTHOR, P. (2010),Thinking Architecture, Hardcover, Birkhäuser Architecture; http://www.scribd.com/doc/46338375/Genius-Loci-Towards-a-Phenomenology-of-Architecture *** (2000, 2003), A Companion to the City, Blackwell Publishers Ltd., Ed. by Gary Bridge and Sofie Watson, Oxford, UK. Recomandată ALEXANDER, C., ISHIKAWA, S., SILVERSTEIN, M., JACOBSON, M., FIKSDAHL-KING, I., ANGEL, S. (1977), A pattern language: Towns, buildings, construction, Ed. Oxford Univ. Press, New York. CHING,F.,D.K. (2007), ARCHITECTURE – Form, Space & Order, The3rd Edition, Ed. John Wiley&Sons, US. GORDON,D., SINKEVICIUS,L., SLAVINKSI,T., BERZA,V-M., TERZIEV,P., RAFAILOVA,G., VALKANOV,Y., MIHAYLOVICH,L., SEGKOUNI,M., PALA,L., PAPANIKOLAOU,M. (2007), North-South Interface - PolyMETREXplus RINA; Seria: Strategic Urban Planning Division Reports, Ed. Gordon D., City of Helsinki. KRIER, R. (1979), Urban space, Ed. Rizzoli, New York. LYNCH, K. (1984). Good city form, Ed. MIT Press, Cambridge. LYNCH, K., HACK, G. (1984), Site Planning, Ed. MIT Press, Cambridge. KOSTOF, S. (1993), The City Shaped: Urban Patterns and Meanings Through History, Paperback, London. SANDU, Al. (2007), Sâmburele care face să crească / The Kernel that Makes it Grow, Colecția Arhiva de idei - 01, Ed. Arhitext, București. SANDU, Al. (2007), Sub semnul paradoxurilor / Under the Sign of Paradoxes, Colecția Arhiva de idei - 02, Ed. Arhitext, București. *** (1988), Morphologie urbaine et parcellaire, Presses Universitaires de Vincennes - Université de Paris VIII, Col. ESPACES, Éd. par Pierre Merlin, Éditeurs associés: Ernesto d’Alfonso, Françoise Choay; Paris, France.

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Bibliografie -


• Discutarea conţinutului disciplinei „Structură și compoziție urbană”cu colegii care predau celelalte discipline din planul de învăţământ al Facultății de Arhitectură din Universitatea Spiru Haret, cu colegi din Facultățile de Arhitectură din România, cu specialişti din Organizații profesionale din România - Ordinul Arhitecților din România și Registrul Urbaniștilor din România - și din Europa / METREX, precum şi cu reprezentanţi ai administrației locale și centrale, precum și ai mediului autohton de afaceri / Camera de Comerț și Industrie a României.

10. Evaluare


10.4 Curs Prezență - 1 punct / curs Răspuns corect test săptămânal -

1 punct / test

Evaluare la finalul fiecărui curs - teste și prezență 26%

Titlul - din Bibliografia obligatorie Respectarea cerințelor afișate

Eseu Referat

15% / Eseu 25% / Referat

Răspunsuri corecte / 2 Bilete extrase Colocviu 34%

10.5 Seminar/laborator - - - - - -


• Constituirea capacității individuale de concepere a imaginii urbane ca suport al procesului de creație arhitectural-urbanistică.

• Înțelegerea orașului ca organism complex, funcțional-configurativ. Data avizării în departament 09. 2015

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură

1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta si master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei Istoria arhitecturii în România I 2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs - 2.4.Titularul activităţilor de seminar

-

2.5. Anul de studiu IV 2015-2016 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8. Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore



Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 11



4. Precondiţii 4.1 de curriculum • Parcurgerea cursurilor de Istoria universală a arhitecturii şi artelor I – IV (de la Antichitate până la Evul Mediu

inclusiv) 4.2 de competenţe • Cunoaşterea contextului arhitectural european în antichitate şi Evul Mediu.

• Cunoaşterea caracteristicilor arhitecturii bizantine. 5. Condiţii 5.1. de desfăşurare a cursului • Echipament de proiecţie (PC, Laptop, video-proiector); sală cu jaluzele. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Nu este cazul


Competnţe profesionale

• Dezvoltarea capacităţii de analizare a obiectului de arhitectură realizat în decursul perioadei studiate în funcţie de:

- sistemul structural şi materiale utilizate; - caracteristicile spaţial-volumetrice; - ambianţa spaţiului interior; - repertoriul decorativ.

• Identificarea monumentelor cheie. Competenţe transversale

• Analiza impactului politic, cultural şi religios asupra obiectului de arhitectură. • Influenţa mediului natural asupra mediului construit.

7. Obiectivele disciplinei 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea etapelor definitorii ale fenomenului arhitectural de-a lungul

perioadei studiate. • Asimilarea cunoştinţelor referitoare la monumentele care au marcat evoluţia

arhitecturii în epoca analizată. 7.2 Obiectivele specifice • Studiul arhitecturii din perspectiva contextului social, cultural şi politic.

• Analiza ansamblurilor în relaţie cu peisajul. 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii ARHITECTURA DOMESTICA Locuinţa în paleolitic, neolitic, epoca bronzului, prima epocă a fierului. Villa romana. Locuinţa urbană în oraşele romane. Locuinţa în perioada migraţiilor. Locuinţa rurală şi urbană în evul mediu. Locuinţa fortificată Locuinţa turn în Dacia şi în Dacia Romană. Locuinţa fortificată în Transilvania medievală. Locuinţa turn. Culele în Ţara Românească.

Prelegeri însoţite de imagini (suport power point)

Informaţii despre: - structura cursului; - bibliografie; - suportul de curs.

Reşedinţa nobiliară. Conacele în Ţara Românească şi Moldova. Ansamblul curţii domneşti şi boiereşti. Reşedinţa nobiliară în Transilvania. Elemente de Renaştere şi Baroc.

Idem

Arhitectura de apărare Cetățile pe teritoriul statului centralizat dac. Materiale şi tehnici constructive. Sisteme de fortificație. Organizarea sistemului defensiv în Munții Orăştiei Castrele romane. Tehnici de zidărie. Sisteme defensive. Fortificațiile de graniță de pe Valea Oltului. Cetățile pontice grecești. Cetățile interne şi de graniță în Evul Mediu. Continuitatea fortificațiilor antice şi cetăți noi construite. Evoluția sistemelor defensive. Castrele nobiliare în Transilvania. Cetăți săsești. Cetăți țărănești. Sisteme constructive.

Idem

Arhitectura de cult Templul la daci şi la romani. Elemente paleocreștine. Sisteme constructive bizantine. Materiale şi tehnici de construcție. Influenţe ale arhitecturii bizantine în Ţările Române. Ţara Hațegului. Dobrogea. Ţara Românească.

Idem

Şcoli de arhitectură. Epocile domnitorilor Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. Ctitorii de referință pentru evoluția arhitecturii religioase în Ţara Româneasca. Școala națională Cantacuzin – Brâncovenească. Moldova. Şcoli de arhitectură. Epoca Mușatinilor. Stilul moldovenesc de sinteză. Epoca lui Vasile Lupu. Tipologie. Surse. Influenţe. Arhitectura religioasă în perioada fanariotă.

Idem

Sisteme constructive romanice şi gotice. Ordinele călugărești în Transilvania. Abații romanice şi gotice de secol XII-XIV. Influenţe occidentale asupra arhitecturii de cult în Transilvania. Tipologie. Surse. Biserici săseşti fortificate în Transilvania. Renaștere şi baroc în arhitectura de cult din Transilvania.

Idem

Formarea şi evoluția așezărilor Urbanismul în Dacia Romană. Procesul colonizării în Transilvania. Așezările în Transilvania. Tipuri de lotizări specifice așezărilor rurale. Particularități. Așezările urbane. Evoluție. Așezările rurale. Ţara Româneasca. Moldova. Ansamblul curţii boiereşti – domnești. Așezările urbane. Ţara Româneasca. Moldova.

Idem

Bibliografie Obligatorie minimală

Chihaia, Pavel Arta Medievala, vol.I-V, Ed. Albatros, Bucuresti, 1998 Curinschi-Vorona, Gh. Istoria arhitecturii in Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981 Drăguţ, Vasile Dictionar enciclopedic de arta medievala romaneasca, Ed. Vremea, Bucuresti, 2000 Gheorghiu, Teodor Octavian Arhitectura medievala de aparare din Romania, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1985 Ionescu, Grigore Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1982 Tudor, Dumitru Orase, targuri si sate in Dacia Romana, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1968 Vătăşianu, Virgil Istoria artei feudale in Tarile Romane, vol. I. Ed. Academiei R.P.R., Bucuresti, 1959

Suplimentară

Brătuleanu, Anca Curti domnesti si boieresti in Romania. Valahia veacurilor al XVII-lea si al XVIII-lea, Ed. Simetria, Bucuresti, 1997

Curinschi-Vorona, Gh. Istoria universala a arhitecturii, vol.I-III, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1976 Daicoviciu, Hadrian Dacia de la Burebista la cucerirea romana, Cluj-Napoca, 1972 Drăguţ, Vasile Arta gotica in Romania, Bucuresti, 1979 Drăguţ, Vasile Arta romaneasca, preistorie, antichitate, ev mediu, renastere, baroc, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1982 Drâmba, Ovidiu Istoria culturii si civilizatiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1990 Ionescu, Grigore Istoria arhitecturii in Romania, vol. I-II, Bucuresti, 1963, 1965 Minghiat, Sorin Arhitectura spatiului boltit: Partea I, Ambianta bizantina, Ed. Romania de Maine, Bucuresti, 2003 Moisescu, Cristian Arhitectura romaneasca veche, vol. I. Ed. Meridiane. Bucuresti, 2001 Moisescu, Cristian Arhitectura epocii lui Matei Basarab. Vol.I si Vol.II (Repertoriul edificiilor de cult), Ed. Meridiane, Bucuresti,

2002, 2003 Sinigalia, Tereza Arhitectura civila de zid din Tara Romaneasca in secolele XIV-XVIII, Ed. Vremea, Bucuresti, 2000 Theodorescu, Razvan Bizant, Balcani, Occident la inceputurile culturii medievale romanesti (sec.X-XIV), Bucuresti, 1974 Vătăşianu, Virgil Istoria artei europene, vol.I., Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 1968

Facultativă

Curinschi-Vorona, Gh. Centrele istorice ale oraselor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1967

Ghika-Budeşti, Nicolae Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia, vol.I-IV, BCMI, 1927, 1930, 1932, 1936

Nägler, Thomas Asezarea sasilor in Transilvania, Ed. Kriterion, Bucuresti, 1992 Rusu, Adrian Andrei Bibliografia fortificatiilor medievale si premoderne din Transilvania si Banat, Resita, 1996 Stoicescu, Nicolae Bibliografia localitatilor si monumentelor feudale din Romania, I, Tara Romaneasca, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, vol.I-II, A-Z. Bucuresti, 1970

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

Nu este cazul - - 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Conţinuturile asigură formarea culturii profesionale minimale, vizuale şi teoretice şi sunt specifice disciplinelor cu caracter istorico-teoretic predate în şcolile de arhitectură.

10. Evaluare


10.4 Curs Verificări pe parcurs 10 %

Probă de examen 90 %

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul -

- -

10.6 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală


• Prezenţă la curs: minim 50 % (4 şedinţe de curs) • Cel puţin două verificări pe parcurs


FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

1.2.Facultatea Arhitectură


1.4.Domeniul de studii Arhitectură

1.5.Ciclul de studii Licență si master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect 2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Istoria arhitecturii în România II 2.2. Codul disciplinei

2.3. Titularul activităţilor de curs - 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu IV 2015-2016

2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare ES

2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator - 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore



Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 2

Examinări 2





4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Istoria universală a arhitecturii și artei; Istoria arhitecturii în România (până la 1800) 4.2 de competenţe • Însușirea principalelor stiluri ale artei și arhitecturii universale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Prelegerile se desfășoară în sală dotată cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

• Nu este cazul.



• Identificarea și recunoașterea valorilor de patrimoniu construit și analizarea critică a obiectivelor identificate • Respectarea elementelor valoroase din țesutul urban și din mediul rural în vederea perpetuării acestora • Înțelegerea fenomenului evolutiv prin interpretarea structural – formală a obiectelor analizate • Fundamentarea relațiilor stilistice în evoluția arhitecturii pe teritoriul României


• Dezvoltarea capacităților de identificare a valorilor tradiționale și autohtone • Identificarea și însușirea unor elemente de lucru în domeniul protecției patrimoniului construit • Pregătirea bagajului de cunoștințe necesare desfășurării cursurilor ulterioare din domeniul restaurării, conservării și

protejării patrimoniului 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Însușirea principalelor caracteristici ale arhitecturii pe teritoriul României în

perioada 1800 – prezent. 7.2 Obiectivele specifice • Identificarea edificiilor reprezentative fiecărui program de arhitectură din perioada

studiată și analizarea elementelor stilistice definitorii; • Analiza evolutivă în cadrul fiecărui program studiat; • Cunoașterea principalilor arhitecți și a creeațiilor acestora în perioada de timp

studiată. 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Curs introductiv: Prezentarea subiectului cursului, a metodelor de predare și a instrumentelor de lucru, a cerințelor de evaluare pe parcurs și la finalul semestrului. Prezentarea bibliografiei și a competențelor ce trebuie împrospătate în vederea unei înțelegeri integrale a materialului prezentat.

Prelegeri susținute de informație vizuală prezentată în sistem electronic (power-point). Interacțiune cu studenții pentru identificarea stadiului cunoașterii.

Edificii de cult în România – sec. XIX – XX. Expunerea principalelor construcții, încadrate stilistic și cu extragerea caracteristicilor principale.

Prelegere susținute de informație vizuală prezentată în sistem electronic (power-point).

Interacțiunea cu studenții în vederea identificării altor construcții similare, pentru lărgirea ariei cunoștințelor și pentru fixarea noilor informații.

Locuințele în perioada studiată. 3 prelegeri Idem

Ordonarea acestora pe categorii sociale, parcurgând stilurile arhitecturale. Enunțarea principalelor caracteristici funcționale, constructive și decorative pentru edificiile reprezentative proramului. Instituții publice din România. Pentru sec. XIX – XX sunt prezentate principalele edificii menite să primească diferite instituții publice. Clădirile reprezentative sunt prezentate în directă legătură cu amplasamentul, autorul, stilul și funcțiunea adăpostită.

2 prelegeri Idem

Noțiuni de dezvoltarea localităților românești pe parcursul sec. XIX și înc. sec. XX. Regulamente și evenimente definitorii pentru principalele orașe din România.

1 prelegere Idem

Bibliografie: Curinschi-Vorona, Gheorghe - Istoria arhitecturii in Romania. Ed. Tehnica. Bucuresti. 1981 Curinschi-Vorona, Gheorghe - Centrele istorice ale oraselor. Ed. Tehnica. Bucuresti. 1967 Harhoiu, Dana – București, un oraș între orient și occident, Ed. Simetria, București, 1997 Ionescu, Grigore - Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor. Ed. Academiei R.S.R.. Bucuresti. 1982 Lascu, Nicolae – Bulevardele bucureștene până la Primul Război Mondial, Ed. Simetria, București, 2011 Lascu, Nicolae - Legislaţie şi dezvoltare urbană, Bucureşti 1831 – 1952, Teză de doctorat, Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”, Bucureşti, 1997 Mucenic, Cezara – București un veac de arhitectură civilă, sec. al XIX-lea, Ed. Silex, București, 1997 Nemțeanu, Ruxandra - Stilul neoromânesc, un stil regional european, Editura Renaissance, 2010 Petrescu, Ioana - Eclectismul şi arhitectura instituţiilor publice din Bucureşti, sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, teză de doctorat, UAUIM, București, 2012 Popescu, Carmen – Le Style National Roumain, Ed. Simetria, București, 2004 Ștefănuț, Ada – Arta 1900 în România, Noi Media Print, București, 2008 Monografii și albume de lucrări ale celor mai importanți arhitecți: Ion Mincu, Paul Smărăndescu, Duiliu Marcu, Horia Creangă, Marcel Iancu, G.M. Cantacuzino etc. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Nu este cazul

Bibliografie


• Discutarea conținutului disciplinei cu specialiști din domeniul protejării patrimoniului românesc ca principali factori de decizie și ca potențiali mentori ai studenților performanți în domeniul istoriei arhitecturii românești.

10. Evaluare


10.4 Curs Examen scris ce constă în comentarea unor imagini reprezentative pentru materia predată în timpul semestrului.

100%

10.5 Seminar/laborator Nu este cazul


• Încadrarea corectă în programul și stilul respectiv, identificarea diferențelor majore compoziționale și funcționale, cunoașterea principalilor autori ai unor edificii valoroase și creețiile lor în țara noastră.


FIŞA DISCIPLINEI 1.Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ARHITECTURĂ 1.3.Departamentul TEORIA ARHITECTURII 1.4.Domeniul de studii ARHITECTURĂ 1.5.Ciclul de studii LICENȚĂ +MASTER INTEGRAT 1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECT 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Estetică şi arhitectură în spaţiul cultural european 2.2. Codul disciplinei DC 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu IV - 2015/ 2016 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de

evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri Tutoriat Examinări Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 3.9 Total ore pe semestru 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum 4.2 de competenţe 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

6. Competenţele specifice acumulate Competenţe profesionale

DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE EXPRIMARE ÎN SCRIS A UNEI ANALIZE PE UN SUBIECT ANUME, LEGAT DE DOMENIUL ARHITECTURĂ DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A UTILIZA ELEMENTE INFORMAȚIONALE DOBÂNDITE, ÎN CORELARE CU CELE PRACTICE (DESEN, STUDIUL FORMEI ETC.) DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A ANALIZA UN DETALIU DE ARHITECTURĂ DIN PERSPECTIVA ANSAMBLULUI ARHITECTURAL INTEGRAT ÎNTR-UN ANSAMBLUL MENTAL ȘI CULTURAL. ÎMBOGĂȚIREA CUNOȘTINȚELOR TEORETICE CU PRIVIRE LA ESTETICA ARHITECTURII ÎN PLAN EUROPEAN, CU REFERIRE PARTICULARĂ LA FELUL ÎN CARE O ANUME MENTALITATE SE REFLECTĂ ÎN EDIFICIUL CE O CARACTERIZEAZĂ.


DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A INTEGRA ÎNTR-UN ESEU TEORETIC SCHIȚE FĂCUTE PE TEREN. DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A UTILIZA DREPT ARGUMENT ÎNTR-UN ESEU TEORETIC, ELEMENTE ICONOGRAFICE ( DESENE, FOTOGRAFII DE EPOCĂ ȘI FOTOGRAFII PROPRII, HĂRȚI ETC.) DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII DE A FOLOSI BIBLIOGRAFIA DE SPECIALITATE ȘI CEA GENERALĂ, ÎN ALCĂTUIREA UNUI STUDIU DE SPECIALITATE.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Familiarizarea cu elemente teoretice specifice esteticii și istoriei artelor, din perspectiva aplicației cunoștințelor practice dobândite la cursurile anterioare de specialitate.

7.2 Obiectivele specifice

O1. Familiarizarea studenţilor cu diferite repere ale istoriei culturii europene. O2. Dezvoltarea capacităţii studentului de a realiza o analiză coerentă pe imagine, în care să aplice toată terminologia de specialitate acumulată în anii anteriori de studiu. O3. Dezvoltarea capacităţii de a analiza pe imagine, sau în spaţiul real, un edificiu arhitectural şi de a-i depista stilul, sursele şi motivele de inspiraţie. O4. Dezvoltarea simţului de observaţie. O5. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză. O6. Dezvoltarea capacităţi de a utiliza reperele de specialitate în documentare şi de a le folosi în redactarea unui eseu cu o temă dată.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Estetica arhitecturii medievale europene – arta din spaţiul circummediteraneean şi raporturile ei ca arta ariilor colaterale (precum cea de pe teritoriul României şi Etiopiei, spre exemplu).

Prelegere și discuții libere

Binomul romanic-bizantin reflectat în estetica arhitecturii. Analiză pe imagini.


Relaţia tradiţie- modernitate, din perspectiva tezelor lui Matei Călinescu şi aplicabilitatea acestora pe studiul edificiului arhitectural.


Relaţia dintre estetica spaţiului arhitectural şi funcţionalitatea sa. Spaţiul arhitectural bizantin şi postbizantin şi relaţia sa cu liturghia.


Relaţia dintre estetica spaţiului arhitectural şi iconografia care o împobobeşte.


Stiluri în arhitectură care se bazează pe elemente ale tradiţiei culturale anterioare (ex. neoclasicismul). Analiză pe imagini


Estetica unui stil în arhitectură care se defineşte prin contrazicerea dimensiunilor estetice tradiţionale anterioare. Analiză pe imagini.


Modalităţile diferite prin care un text estetic teoretic se regăseşte sau nu în structura reală a edificiului arhitectural. Aplicaţii.


Bibliografie: Arnheim Rudolf, Arta şi percepţia vizuală, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1979. Barrow J., L’Universo come opera d’arte, Rizzoli, Milano, 1997. Bussagli Marco, Sa intelegem arhitectura, Editura Rao, 2005. Călinescu, Matei, Cinci feţe ale modernităţii. Modernism, avangardă, decadenţă, kitsch, postmodernism, Polirom, 2005. Canfora L., Una società premoderna, Ed. Dedalo, Bari, 1989. Cataudella Q, L’estetica cristiana, in Momenti e problemi di storia dell’estetica, parte I, Marzorati editore, Milano, 1959. Cocagnac M., Simboluri biblice, Humanitas, 1997. Crepon M., L’Orient au mirroir de la philosophie, Editura agora, Paris, 1993. Culianu I. P., Călătorii în lumea de dincolo, Nemira, Bucureşti, 1994. Daniel C., Arta egipteană şi civilizaţiile mediteraniene, Meridiane, Bucureşti, 1980. Daniel C., Orientalia mirabilia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1974. Eco U., Sviluppo dell’estetica medioevale, Marzorati Editore, Milano, 1959. Florenski P., Perspectiva inversă şi alte scrieri, Humanitas, Bucureşti, 1997. Francastel Pierre, Realitatea figurativă, Meridiane, Bucureşti, 1972. Grabar A., L’èta d’oro di Giustiniano, Rizzoli, Milano, 1966. Grabar A., Iconoclasmul bizantin, Meridiane, Bucureşti, 1991 Jencks Charles, The Iconic Building, Rizzoli International Publications, 2005. Jung C. G., Imaginea omului şi imaginea lui Dumnezeu, Teora, Bucureşti, 1997. Tatarkiewicz Wladyslaw, Istoria esteticii, vol. I-IV, Bucureşti, 1978. Tilgher G., Viaţa şi nemurirea în viziunea greacă, Universul enciclopedic, Bucureşti, 1995. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului 10. Evaluare


10.4 Curs




1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură 1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenta + Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2.1.Denumirea disciplinei Restaurare I - ( Teoria monumentului ) 2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studiu V – 2015-2016 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei- O

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 4 Tutoriat - Examinări 2 Alte activităţi ……… 2 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 3

5.1. de desfăşurare a cursului Cursurile se desfăşoară în săli cu acces la internet şi echipament de predare multimedia

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Dobândirea capacităţilor de evaluare a semnificației culturale specifică monumentelor istorice, a tipurilor de intervenții la monumentele istorice în

contextul istoric și în spiritul legislației internaționale.

Aprofundarea istoriei disciplinei științifice de restaurare corelată cu istoria arhitecturii universale, cu alte discipline adiacente domeniului. Familiarizarea

cu conceptele fundamentale și principalele aspecte legate de dezvoltarea produsului-monumentului istoric protejat în contextul gestiunii lui. Cunoașterea unor restaurări celebre în istoria teoriei monumentului universal și românesc. Recunoașterea unor personalități universale consacrate în

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Dobândirea unor capacități de operare cu legislația specifică domeniului de intervenții, de avizare, de gestiune în domeniul monumentelor istorice. Dezvoltarea abilităților de comunicare, de negociere, de promovare a interesului comunității în gestiunea patrimoniului arhitectural protejat.

Evidențierea mutațiilor din sfera patrimoniului arhitectural curent în sfera patrimoniului protejat, ridicarea nivelului cultural și intelectual al studentului, prin

lărgirea orizontului profesional.

Dobândirea unor reflexe de răspuns profesional în situații speciale: dezastre, clădiri abandonate, intervenții neadecvate la monumente istorice etc.

FISA DISCIPLINEI

2. Date despre program


3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum 4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)


7.1 Obiectivul general al disciplinei Evoluția universală și românească a doctrinelor de restaurare/conservare. Însuşirea principiilor restaurării ştiinţifice a monumentelor istorice prin cunoasterea evolutiei preocuparilor, scolilor, teoriilor si doctrinelor de protectie a patrimoniului cultural in contextul civilizatiei europene

7.2 Obiectivele specifice Istoria tipologiilor de intervenție, a metodelor, a materialelor utilizate în restaurarea

monumentelor istorice de-a lungul timpului până azi.

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

1 Generalităţi. Concepte. Definiţii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere

2 Apariţia şi evolutia noţiunii de monument Informatizată-expunere slide-uri +prelegere

Activitate de interacțiune cu studenții în

prezentarea, audierea, evaluarea și reluarea

conceptelor la începutul fiecarui curs.

Suport de curs pe

CD pus la

dispoziția

studenților la

debutul activității 3 Doctrine de restaurare- secolul XIX,XX Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 4 Tipologia lucrărilor de restaurare – definire, exemplificări şi comentarii Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 5 Metode şi tehnici de cercetare a monumentelor istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 6 Contributii romanesti la evolutia teoriei si practicii restaurarii monumentelor

istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

7 Legislaţia românească de protecţie a monumentelor istorice. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 8 Legislaţia internaţională de protecţie amonumentelor istorice. Carta de la Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

9 Lista monumentelor istorice. Zone construite protejate. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 10 Tipul de protecţie şi intervenţie. Categoriile actuale de monumente istorice Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem 11 Etapele de proiectare în restaurare. Releveul, sinteza cercetării, proiectul de

restaurare. Informatizată-expunere slide-uri +prelegere ibidem

12 Programe de arhitectură frecvent restaurate. Locuinţa, Clădiri de cult, Fortificaţii, Patrimoniul industrial.

Informatizată-expunere slide-uri ibidem

13 Vizită pe un şantier de restaurare Discuții interactive. Activitate de interacțiune cu

studenții în prezentarea, audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor. Cercetare aplicativă în

teren;

ibidem

14 Sinteză Discuții interactive. Activitate de interacțiune cu studenții în prezentarea,audierea, evaluarea și recapitularea conceptelor.

ibidem

Bibliografie

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

8. Continut

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Curs Însușirea conceptelor de intervenție

asupra monumentelor istorice. Test grilă+eseu 50%+50%



predarea proiectului de lectie;

predarea unui set de probe de evaluare;

obţinerea a 50 % din punctajul verificării finale.

Nota finala minima de promovare va fi obtinuta prin cumularea a 50% din punctajul eseului + 50% din punctajul evaluarii finale-test grilă


Baza legislativă specifică domeniului monumentelor istorice.

10. Evaluare


FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură



1.5.Ciclul de studii Licenta+Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Antropologia spaţiului arhitectural 2.2. Codul disciplinei DF

2.3. Titularul activităţilor de curs Prof.dr.arh.Sorin Minghiat 2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu IV-2015/2016 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei o




Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat - Examinări 2

Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) - 3.7 Total ore studiu individual 22



4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de istoria arhitecturii şi structurilor istorice, evoluţia arhitecturii de la origini până în prezent. 4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor tehnice şi istorice, privind evoluţia arhitecturii.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia şi cu echipament de prezentare grafică – schiţe şi desene. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-



Operarea cu concepte fundamentale în domeniile teoriei şi evoluţiei arhitecturii. Corelarea principiilor teoretice cu înţelegerea structural-arhitecturală. Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniul evoluţiei arhitecturii. Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de tehnici şi tehnologii istorice şi contemporane. Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor arhitecturale, utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu.


Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice exercitării profesiei de arhitect. Însuşirea unor aptitudini complexe de învăţare. Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului arhitectural.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre conceptul de comparatism în arhitectură.

Studierea mecanismelor evoluţiei arhitecturii pe baze comparatiste. 7.2 Obiectivele specifice Studierea tipologizării în cadrul programelor de arhitectură.

Studierea mecanismelor de antropologizare a arhitecturii. Studierea contribuţiei româneşti în cadrul evoluţiei arhitecturii religioase din aria bizantină şi postbizantină.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii Antropologia arhitecturii ca parte integrantă a “Arhitecturii comparate”.

Prelegerea cu desene şi proiecţii, expunerea, dialogul şi conversaţia.

Interacţiunea cu studenţii este dezvoltată prin predare şi dialog.

Număr de ore: 2

Modele şi “modelare” în arhitectură – evoluţia modelelor în arhitectura istorică.

Număr de ore: 2

Surse, influenţe şi replici creatoare. Număr de ore: 2

Tipuri şi tipologizare în arhitectură; prototipuri, arhetipuri, serii şi roiuri tipologice.

Număr de ore: 2

Paralelisme istorice şi anistorice în arhitectură; rezistenţă la influenţă şi replici creatoare.

Număr de ore: 2

Antropogeneză şi antropologizare în evoluţia programelor de arhitectură. Număr de ore: 2

Evoluţia arhitecturii între “istoria arhitecturii” şi “arhitectura istoriei”. Număr de ore: 2

Generaţii de arhitectură. Număr de ore: 2

Evoluţia tehnicilor de construcţie şi a tehnologiilor în arhitectură. Număr de ore: 2

Mecanismele evoluţiei sistemelor constructive în dezvoltarea arhitecturii. Număr de ore: 2

Mecanismele evoluţiei constructive în arhitectura bizantină şi postbizantină (studii de caz).

Număr de ore: 2

Evoluţia conformării planimetrice şi spaţial-volumetrice în arhitectura bizantină de cult.

Număr de ore: 2

Contribuţii româneşti în procesul desăvârşirii evoluţiei tipologice în aria de cultură orientalo-balcanică.

Număr de ore: 2

“Arheologie deductivă”; de la prima mitropolie a Ţării Româneşti, la Biserica Episcopală de la Curtea de Argeş – metode de cercetare.

Număr de ore: 2

8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii - - - Bibliografie Cuneo, Paolo, Architettura armena, De Luca Editore, Tomo I , II, 1988. Curinschi-Vorona, Gheorghe, Introducere în arhitectura comparată, Editura Tehnică, Bucureşti, 1991. Drâmba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaţiei, volumul II, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987. Ghika Budeşti, N., Evoluţia arhitecturii în Muntenia, fascicola 53-54, partea I, Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice, 1927. Ionescu, Grigore, Istoria arhitecturii în România, volumele I şi II, Editura Academiei RSR, Bucureşti, 1965. Minghiat, Sorin, Arhitectura spaţiului boltit, Partea I, Ambianţa bizantină, cap 7-8, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2003. Minghiat, Sorin, Tehnici de construcţie în evul mediu pe teritoriul ţărilor române în contextual conformării spaţial-structurale a edificiilor religioase din aria creştinismului răsăritean, teză de doctorat, 2001, Biblioteca Universităţii de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti. Minghiat, Sorin, Istorii despre arhitectura istoriei, Editura Fundaţiei “România de Mâine”, 2010. Vătăşianu, V., Istoria artei europene, volumul I, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1968. Panaitescu, P., P., Interpretări româneşti – studii de istorie economică şi socială, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994. Popa, Marcel, D., Matei, Horia, C., Mică enciclopedie de istorie universală,Editura Politică, Bucureşti, 1988. Radian, H., R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1981. *** DICŢIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE (ediția a II-a, revăzută și adăugită), Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009. *** ISTORIA ROMÂNILOR, VOL. IV, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului Cursul este un suport teoretic pentru înţelegerea evoluţiei conformării spaţial-structurale a edificiilor reprezentative pentru diverse programe de arhitectură şi în mod special a celor mai reprezentative modele din arhitectura religioasă. Prin conţinuturile propuse, cursul deschide calea înţelegerii şi cercetării ştiinţifice, individuale şi de echipă, în domeniul teoretic şi istoric al evoluţiei programelor de arhitectură.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4.1 Curs Prezenţa la cel puţin jumătate dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - - 10.5 Evaluare finală Examen scris. Răspunsurile sunt sub formă de

text şi/sau desen. 80%


Capacitatea de a trata analitic şi sintetic problemele antropogenetice în evoluţia arhitecturii în ansamblu, cât şi particular prin programele de arhitectură.


FIŞA DISCIPLINEI

Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Arhitectură 1.3.Departamentul Arhitectură

1.4.Domeniul de studii Arhitectură 1.5.Ciclul de studii Licenţă+ Master integrat 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură


2.1.Denumirea disciplinei Sociologie urbana I 2.2. Codul disciplinei DC



2.5. Anul de studiu IV - 2015/2016 2.6.Semestrul VII 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei

O







Tutoriat 0

Examinări 2






4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului




• Utilizarea cunostinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte etc.

asociate domeniului • Descrierea conceptelor, teoriilor, paradigmelor si metodologiilor utilizate în cercetarea organizatiilor şi comunităţilor

• Formularea de ipoteze si operaţionalizarea conceptelor cheie pentru explicarea şi interpretarea fenomenelor cu care se confruntă organizaţiile şi comunităţile


• Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie restrânsă si asistenţă calificată • Aplicarea strategiilor de muncă riguroasă, eficientă, de punctualitate şi răspundere personală faţă de rezultat, pe baza principiilor,

normelor şi a valorilor codului de etică profesională • Aplicarea tehnicilor de relaţionare în grup a capacităţilor empatice de comunicare interpersonală şi de asumare de roluri specifice în

cadrul muncii în echipă 7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Obiectivul principal al cursului este de familiarizare a studenţilor cu principalele modele de

raţionalitate politică, socială, economică şi culturală in domeniul sociologiei urbane. Acest obiectiv se va materializa în formarea abilităţilor de conceptualizare a aspectelor şi implicaţiilor comparaţiei sociologice.

• Explicarea în perspectivă comparativă a fenomenelor sociale fundamentale în scopul înţelegerii oraşului în lumea contemporană.

• Identificarea şi cunoaşterea proceselor şi a fenomenelor sociologice sub aspectul implicării lor în dezvoltarea unui spirit de rigurozitate ştiinţifică.

• Dobândirea şi înţelegerea bazei teoretice specifice disciplinei sociologie urbană şi capacitatea de a le face operative.

• Deprinderea, de către studenţi, a terminologiei, algoritmului şi criteriilor necesare demersului psihosociologic în domeniul sociologiei urbane folosind metoda inductivă şi exersarea acestor abilităţi teoretice.

7.2 Obiectivele specifice • Cunoaştere şi înţelegere • Cunoaşterea din punct de vedere ştiinţific a raţionalităţii moderne care traversează

întreaga entitate urbană • Cunoaşterea mecanismelor ce stau la baza funcţionării coeziunii sociale urbane • Înţelegerea conceptuală a efectelor de configurare globală urbană

2. Explicare şi interpretare • Să interpreteze şi să analizeze adecvat procesele şi fenomenele psihosociologice

urbane într-o perspectivă dialectică globală articulând sferele politică, socială şi economică.

• Să-şi însuşească informaţii şi noţiuni specifice domeniului precum fragmentarea

socială, gentrificarea şi guvernamentalitatea, societatea civilă/societatea politică. • Sǎ definească şi să utilizeze adecvat noţiunile specifice disciplinei

3. Instrumental – aplicative • Prin instrumentele şi tehnicile specifice de analiză se oferă posibilitatea

înţelegerii şi interpretării configuraţiei sociale, politice şi economice în contextul oraşului modern

• Să folosească adecvat metodele şi tehnicile practice, cu scopuri interpretative şi explicative şi să le utilizeze în elaborarea de eseuri, studii, proiecte, etc.

• Să dezvolte o perspectivă pluridisciplinară cu scopul de a înţelege exhaustiv problemele sociale, politice şi economice în lume legate de sfera urbană.

• Să-şi formeze o gândire analitică autonomă pentru a observa, a analiza, a interpreta soluţiile problemelor concrete.

4. Atitudinale • Să se implice în dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de disciplină • Sǎ manifeste interes faţă de înţelegerea relevantă şi explicarea pertinentă din punct

de vedere ştiinţific a schimbărilor sociale survenite la scară mondială în ultimii ani. • Să dobândească structuri de gândire psihologică, respectiv, să-şi formeze deprinderi

de identificare şi de studiu sistematic al problemelor socio-umane • Sǎ dezvolte un sistem de valori bazat pe autonomia gândirii contra obscurantismului.

• Să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile ştiinţifice 8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Expunerea, prelegerea magistrală, discuţia didactică colectivă, problematizarea

Puteri emergente I ( Brazilia , India ) Idem

Puteri emergente II ( China, Africa de Sud ) Idem

Oraşul sub asediu Idem

Oraşul între revoluţie şi contrarevoluţie Idem

Dezvoltare, subdezvoltare şi supradezvoltare I Idem

Dezvoltare, subdezvoltare şi supradezvoltare II Idem

Oraşul în context dictatorial Idem

Oraşul colonial Idem

Oraşul postcolonial Idem

Oraşul postcatastrofic Idem

Urbanismul şi urgenţele umanitare Idem

Oraşul : sediul local al contestaţiilor globale Idem

Concluzii; sinteză generală Idem

Bibliografie Jean Baudrillard (2008) Societatea de consum. Mituri si structuri, ed. comunicare.ro, Bucureşti. Zygmund Bauman (2000) Modernitatea lichida, Poate mintea umana stăpâni ceea ce a creat mintea umana? Antet, Bucureşti. Mike Davis (1990) City of Quartz. Excavating the Future in Los Angeles, Verso, London. Davies, M. (2006) Planet of Slums. London, Verso. Michel Foucault (2001) Surveiller et punir. Gallimard, Paris. Stephen Graham (2012) Villes sous contrôle. La militarisation de l’espace urbain, La découverte, Paris. Henri Lefebvre (1974) La Production de l'espace, Anthropos, Paris. Majuru A. (2003) Bucureşti Mahalelor sau periferia ca mod de existenţă, Compania, Bucarest. Sassen Saskia (1991) The Global City: New-York, London, Tokyo, Princeton, Princeton University Press. Thorstein Veblen (1970) Théorie de la classe de loisir. Gallimard, Paris (1899).


• Problematica abordată oferă o viziune exhaustivă, comparativă - diacronică şi sincronică – asupra particularităţilor în domeniul sociologiei urbane. Tematica abordata permit studentilor dobândirea şi acumularea unor competenţe în domeniul sociologiei, managementului urban, urbanism, dezvoltare urbana.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală


Se înregistrează frecvenţa şi consistenţa interacţiunii la orele de curs.



• Elaborarea unui proiect de cercetare în domeniul sociologiei urbane, incluzând argumentarea metodelor, tehnicilor. • Elaborarea unui proiect de specialitate aplicând principii, norme si valori de etică si deontologie profesională • Realizarea unei lucrări/ unui proiect, executând cu responsabilitate sarcini specifice rolului într-o echipă pluridisciplinară.


FIŞA DISCIPLINEI • Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură



1.5.Ciclul de studii Studii de licenţă + Master 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Arta şi arhitectura

2.2. Codul disciplinei


2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu IV 2015-2016 2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei O





Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 14




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe de istorie a artei şi arhitecturii universale. 4.2 de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor culturale.

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfăşoară în săli cu echipament de predare multimedia. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-



• Operarea cu concepte fundamentale în domeniul istoriei artei şi arhitecturii • Corelarea simbolurilor culturale cu diferitele înţelegeri ale istoriei arhitecturii şi artei • Explicarea şi interpretarea fenomenelor artistice, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii

obţinute în mod propriu • Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de sferă, extensiune şi definiţie, dar şi în funcţie de necesităţile

contextului contemporan

• Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice domeniului artelor integrate arhitecturii


• Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice exercitării profesiei de arhitect • Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice • Însuşirea unor aptitudini complexe de învăţare

• Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Însuşirea de către studenţi a evoluţiei generale a componentelor artistice integrate spaţiului arhitectural.

• Înţelegerea importanţei şi efectelor componentelor artistice în cadrul spaţiului arhitectural. 7.2 Obiectivele specifice • Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală privind integrarea componentelor artistice în spaţiul

arhitectural.

• Obişnuirea studentului cu sistemele europene de prezentare a conceptelor arhitectural-artistice în cadrul manifestărilor ştiinţifice.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii STILURI ISTORICE ÎN ARTĂ Antichitatea greco-romană. Bizanţ, Romanic, Gotic. Renaştere. Baroc. Clasicism. Romantism. Academism. Neo-clasicism. Arta 1900 – Art deco – Art Nouveau. Bauhaus. Stiluri moderne şi contemporane. Stiluri de avangardă.

Expunerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, descoperire dirijată, dialogul şi conversaţia, prezentare ilustrată, sinteză.

Număr de ore: 12

CLASIFICĂRI ALE ARTELOR Definiţii şi criterii. Genuri şi specii. Arta şi înlocuitorii contemporani de artă - copie, replică şi reproducere artistică. Înlocuitori tehnici şi industriali de artă. Surogatele de artă. Problema kitsch-ului.

Număr de ore: 2

ELEMENTE DE VOCABULAR ŞI LIMBAJ ARTISTIC ÎN ARHITECTURĂ Compoziţia - limbaj şi principii de construire a compoziţiei grafice, picturale, sculpturale şi decorative. Relaţia dintre constructiv şi decorativ. Forme şi ritm plastic. Ordonanţe. Modenatură şi decoraţie. Registre orizontale şi verticale. Vocabular artistic – forme plate, forme volumetrice, culoare.

Expunerea sistematizată, prezentare, ilustrare, conversaţia, problematizarea, sintetizarea.

Număr de ore: 4

ELEMENTELE ARTISTICE CONŢINUTE DE SPAŢIUL ARHITECTURAL PRIN PRISMA MATERIALELOR ŞI A TEHNICILOR DE CONSTRUCŢIE Piatra – sculptura şi basorelieful, pavimente. Stucaturi şi stucomarmure. Pictura – fresca şi pictura în ulei. Mozaicul – parietal, pavimente. Lemnul – elemente decorative şi structurale, pardoseli. Feronerie – împrejmuiri, balustrade, elemente decorative. Ceramica – decoraţii, pardoseli. Sticla – vitralii şi corpuri de iluminat. Ebenistica. Arte minore.

Număr de ore: 6

INTERACŢIUNEA FORMELOR ARTISTICE CU STRUCTURILE COMPOZIŢIONALE ALE SPAŢIULUI ARHITECTURAL Compunerea unei suprafeţe şi a unui spaţiu artistic. Combinarea formelor artistice şi a tehnologiei într-o formă hibridă de expresie. Forme artistice reversibile şi mobile. Introducerea noilor forme de creaţie artistică în spaţiul arhitectural.

Prelegerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, problematizarea, sinteza cunoştinţelor, interacţiune cu studenţii prin brainstorming.

Număr de ore: 4

Notă: Suportul de curs, în format digital, este pus la dispoziţia studenţilor la sfârşitul fiecărui curs. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport multimedia. Se recomandă participarea la discuţii pe marginea aspectelor teoretice abordate, respectiv a lucrărilor prezentate la fiecare curs. Bibliografie ADKINSON, R., Simboluri sacre – Popoare, religii, mistere, Editura Art, Bucureşti, 2009.

ARNHEIM, R., Arta şi percepţia vizuală, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977.

BAZIN, G., Istoria avantgardei în pictură din secolul XIII până în secolul XX , Editura Meridiane, Bucureşti, 1973. BRANDI, C., Disegno dell’ architettura italiana, Einaudi Editore, Torino, 1985. CHILVERS, I., Oxford Dictionary of 20th Century Art, Editura Oxford University Press, Oxford, 2000. CONSTANTIN, P., Mică enciclopedie de arhitectură, arte decorative şi aplicate moderne, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1977. COUSIN, P.; BLOCH, R., Roma şi destinul ei, Editura Meridiane, Bucureşti,1988. DAISAY, AL., Histoire de l'ornament, Librairie Hachette, Paris,1925. DEBICKI, J., Istoria artei, Editura Rao, Bucureşti, 1998. DUBY, G., Arta şi societatea, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987.

FAURE, E., Istoria Artei, vol. I, II, III, IV, V, Editura Meridiane, Bucureşti, 1970.

FOCILLON, H., Arta occidentului. Evul mediu romanic, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974.

FOCILLON, H., Arta occidentului.Evul mediu gotic, Editura Meridiane, Bucureşti, 1974.

FRIDE-CARRASSAT, P., MARCADE, I., Mişcări artistice în pictură, Editura Enciclopedia RAO, Bucureşti, 2007. HASSELL, A., BOYLE, D., HARWOOD, J., Arhitectura modernă, arta în detalii (Modern Architecture), traducere Ovidiu Miron, Editura Vellant, Bucureşti, 2008. HOFMANN, W., Fundamentele artei moderne, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977. GHIKA, M. C., Estetică şi teoria artei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985.

GHIŢESCU, Gh., Antropologia artistică, vol. I, II, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1979.

GRIGORESCU, D., Dicţionarul avangardelor, Bucureşti, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003. JODIDIO, PH., Building a new millennium, Editura Taschen, Köln, 1991. JODIDIO, PH., Architecture Now, Editura Taschen, Köln, 2001. JODIDIO, PH., New Forms Architectural in the 1990, Editura Taschen, Köln, 1997. JONES, O., The Grammar of the Ornament, Editura Dorling Kindersley Book, London, 2001. LUCIE-SMITH, E., Les Arts au XX-e Siecle, Éditions Konëmann, Cologne, 1999.

MANFREDO, T., Teoria e storia dell'architettura, Editura Laterza, Bari, 1968. MICHELI, MARIO DE, Avangarda artistică a secolului XX, Editura Meridiane, Bucureşti, 1968. MOLDOVAN, M.S., Istoria artei contemporane, Editura U.T.Press, Cluj-Napoca, 2002. PĂNCULESCU, C., Arhitectura modernă şi contemporană – Istoric şi Perspective, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. PETRE, Z., Cetatea greacă, Editura Nemira, Bucureşti, 2000.

PEVSNER, N., An outline of European architecture, Editura Penguin Books, Londra, 1966. PLATON, N., Civilizaţia egeeană, Editura Meridiane, Bucureşti, 1988. RADIAN, H. R., Cartea proporţiilor, Editura Meridiane, Bucureşti, 1981 RIEGL, A., Le culte moderne des monuments. Sa nature, son origine, tradus şi prezentat de Jaques Boulet, Editura l’Harmattan, Paris-Budapesta-Torino, Collection Estetiques, 2003 SUMMERSON, J., The Classical Language of Architecture, Editura Thames & Hudson, London, 1993 UNGERS, O.M., Ordo, fondo et mensura: the Criteria of Architecture, in Italian Renaissance Architecture, editat de Henry Millon, Editura Thames & Hudson, Londra, 1996. VENTURI, R., Complessità e contradizioni nell'architecttura, Editura Dedalo, Bari, l980. VIGNOLA, G.B. (DA), Reguli ale celor cinci ordine de arhitectură, Bucureşti, Editura Meridiane, Bucureşti, 1965. VITRUVIU, Despre arhitectură, traducere de G. M. Cantacuzino, Traian Costa şi Grigore Ionescu, Editura Academiei Populare Romîne, Bucureşti, 1964. WITTKOWER, R., Architectural Principles in the Age of Humanism, Random House, New York, 1962. YATES, F.A., The Art of Memory, Harmondsworth, Editura Penguin Books, Londra, 1978. ZEVI, B., Codul anticlasic. Limbajul modern al arhitecturii, traducere de Ana Gabriela Tabacu, Editura Paideia, Bucureşti, 2000. ZEVI, B., Storia dell'architettura moderna, Editura Giulio Einaudi, Torino, 1975. ZEVI, B., Saper vedere l'architettura, Giulio Einaudi Editore SpA, Torino, 1948. *** COLECTIV, Dicţionar de artă, Editura Meridiane, Bucureşti, 1995. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

- - - Bibliografie -


programului Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie, iar în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale, în cercetarea ştiinţifică avansată în cunoaşterea literaturii metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice competente destinate mediul public şi privat din România şi Uniunea Europeană. Prin conţinuturile propuse, cursul vine în întâmpinarea cerinţelor asociaţiilor profesionale precum Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România, deschizând calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice. Dovedirea participării la cel puţin jumătate dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

20%

10.4.2 Seminar/laborator - - - 10.5 Evaluare finală Capacitatea de analiză şi sinteză.

Creativitate conceptuală. Examen – elaborarea şi prezentarea unui proiect de concept realizat în echipe formate din 2-4 studenţi.

80%


Elaborarea şi prezentarea complexă, în echipă, a unui proiect de concept prin care se rezolvă o situaţie-problemă din domeniul arhitecturii contemporane ce necesită realizarea unor componente artistice integrate spaţiului arhitectural. Capacitatea de a trata analitic şi sintetic o situaţie existentă in situ.

Data avizării în departament 09.2015

FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea ARHITECTURĂ 1.3.Departamentul TEORIA ARHITECTURII 1.4.Domeniul de studii ARHITECTURĂ 1.5.Ciclul de studii LICENȚȚȚȚĂ 1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECT 2.Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei

Reprezentări ale arhitecturii în arte

2.2. Codul disciplinei DC



2.5. Anul de studiu IV - 2015/2016

2.6.Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei o

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator





Tutoriat 1

Examinări 2

Alte activităţi ………





4.2 de competenţe

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Cunoştinţe de istorie a artei şi arhitecturii universale. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor culturale.



• DEZVOLTAREA CAPACITĂȚȚȚȚII DE EXPRIMARE ÎN SCRIS A UNEI ANALIZE PE UN SUBIECT ANUME, LEGAT DE DOMENIUL

ARHITECTURĂ • DEZVOLTAREA CAPACITĂȚȚȚȚII DE A UTILIZA ELEMENTE INFORMAȚȚȚȚIONALE DOBÂNDITE, ÎN CORELARE CU CELE

PRACTICE (DESEN, STUDIUL FORMEI ETC.) • DEZVOLTAREA CAPACITĂȚȚȚȚII DE A ANALIZA UN DETALIU DE ARHITECTURĂ DIN PERSPECTIVA ANSAMBLULUI ARHITECTURAL INTEGRAT ÎNTR-UN ANSAMBLUL MENTAL ȘȘȘȘI CULTURAL.


• DEZVOLTAREA CAPACITĂȚȚȚȚII DE A INTEGRA ÎNTR-UN ESEU TEORETIC SCHIȚȚȚȚE FĂCUTE PE TEREN • DEZVOLTAREA CAPACITĂȚȚȚȚII DE A UTILIZA DREPT ARGUMENT ÎNTR-UN ESEU TEORETIC DESENE ȘȘȘȘI FOTOGRAFII

PROPRII. • DEZVOLTAREA CAPACITĂȚȚȚȚII DE A APLICA CUNOȘȘȘȘTINȚȚȚȚELE TEORETICE ȘȘȘȘI PRACTICE DIN DOMENIUL ARHITECTURII, PE O ANALIZĂ DE TABLOU (PE O STILIZARE BIDIMENSIONALĂ) DIN DIFERITE SPAȚȚȚȚII GEOGRAFICE ȘȘȘȘI DIN DIFERITE STILURI CULTURALE.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Familiarizarea cu elemente teoretice specifice esteticii și istoriei artelor, din perspectiva aplicației cunoștințelor practice dobândite la cursurile anterioare de specialitate.

7.2 Obiectivele specifice

O1. Familiarizarea studenţilor cu diferite repere ale istoriei culturii europene.

O2. Dezvoltarea capacităţii studentului de a realiza o analiză coerentă pe imagine, în care să aplice toată terminologia de specialitate acumulată în anii anteriori de studiu.

O3. Dezvoltarea capacităţii de a analiza pe imagine, sau în spaţiul real, un edificiu arhitectural şi de a-i depista stilul, sursele şi motivele de inspiraţie.

O4. Dezvoltarea simţului de observaţie.

O5. Dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză.

O6. Dezvoltarea capacităţi de a utiliza reperele de specialitate în documentare şi de a le folosi în redactarea unui eseu cu o temă dată. O7. Dezvoltarea capacităţii de a argumenta pro şi contra pe un subiect de discuţie dat.

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare

Observaţii

Analiza conceptelor prezente în titlu (arhitectură şi reprezentare) şi prezentarea principalelor direcţii ale cursului.


Reprezentări ale arhitecturii între dimensiunea simbolică a reprezentării şi dimensiunea sa reală. Exemplificări


Reprezentarea simbolică a elementului de arhitectură: aplicaţie pe reprezentările de pe pereţii de calcar de la Murfatlar.


Desenul documentar (gravură, acuarelă sau desen) şi primele săpături arheologice din sec. XVII.


Arhitectura locului şi stilizarea artistică. Exemplificare: Gaspar David Friederich


Abstractizarea reprezentării spaţiului arhitectural în modernitatea sec. XX. Suprematiştii ruşi şi avangarda europeană


Elemente de arhitectură clasică în pictura suprarealistă şi relaţia acestora cu compoziţia plastică bidimensională.


Elemente de arhitectură în pictura lui Marc Chagall – sincretism iudeocreştin în pictura modernă europeană. Analiza lor în relaţie cu textul din jurnalul artistului.


Analiza relaţiei dintre arhitectura simbolică în tridimensional şi cea reprezentată în bidimensional. Exemplificare: Insula Gotland şi imaginea cinematografică la I. Bergman.


Aplicaţii pe texte teoretice în legătură cu problemele studiate la curs.


Reprezentări ale arhitecturii în canonul postbizantin şi valoarea lor simbolică. Aplicaţii. Bis. Stavropoleos şi Bis. Creţulescu.


Elemente simbolice pe faţadele clădirilor de sf. sec. XIX din Bucureşti şi sursele acestora.


Bibliografie *** Dicţionar de estetică generală, editura politică, Bucureşti, 1972. *** Pridvoare ale cerului. Mânăstiri şi schituri din arhiepiscopia Bucureştilor, Editura Basilica, Bucureşti, 2009. Chagall Marc, Viaţa mea, Haseffer, Bucureşti, 2000. Eco Umberto, De la arbore spre labirint, Polirom, Bucureşti, 2009. Ion Narcis Dorin, Reşedinţe şi familii aristocrate din România, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2007. Stănculescu Ileana, Grifonul pe Insula Gotland (Suedia). Abordări şi semnificaţii, în volumul colectiv Symposion. Perspective actuale în cercetarea ştiinţifică socio-umană, Bucureşti, 2011 (p. 203-215). Stănculescu Ileana, Reprezentări ale Fecioarei Maria în bisericile Streisângeorgiu, Sântămărie Orlea şi Strei (împreună cu Cătălina Velculescu) în volumul colectiv, De la Fictiv la Real. Imaginea, imaginarul, imagologia, editori Andi Mihalache, Silvia Marin-Barutcieff, Editura universităţii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi, 2010 (p. 93-119). Winkelmann Johann Joachim, Istoria artei antice, Meridiane, Bucureşti, 1985. Stănculescu Ileana, Animal Symbolism of Northern Origin in the Lower Danube Region (10th-11th centuries). Old and New Approaches, „Lund Archaeological Review” nr. 15-16, Lund, 2009-2010 (p. 161-171). Bibliografie suplimentară *** Lexikon des Mittelalters, Artemis, München, 8 vol., 1980-1997. *** Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1958. *** The Interpreter’s Dictionary of the Bible, Abingdon Press, Nashville, 1991. ***Dictionnaire encyclopedique de la Bible, Brepols, Belgia, 1987. Abécassis A., G. Nataf G. (coord.), Encyclopédie de la mystique juive, Berg international ed., Paris, 1990. Eco Umberto, Arta şi Frumosul în estetica medievală, Editura Meridiane, Bucureşti 1999. Gilson Etienne, Filozofia in Evul mediu, Bucuresti, 1977. Jean Danielou, Reflexii despre misterul istoriei, Bucuresti, 1966. Stănculescu Ileana, Il Giudizio univesale in Moldavia, Aspasia, Bologna, 2001.

Vasiliu Anca, Monastères de Moldavie XIV-XVIs. Les Architectures de l’image, Humanitas, Italia, 1998. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

•

10. Evaluare


10.4 Curs




FIŞA DE DISCIPLINĂ

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret, Bucureşti 1.2.Facultatea Facultatea de Arhitectură



1.5.Ciclul de studii Studii de licenţă + Master 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectură / Arhitect

2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Arhitectură modernă în spaţii istorice

2.2. Codul disciplinei


2.4.Titularul activităţilor de seminar - 2.5. Anul de studiu IV/2015 2016 2.6. Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare ES 2.8. Regimul disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1. Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/laborator - 3.4. Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator - Distribuţia fondului de timp ore




Alte activităţi (pregătirea şi elaborarea temei pentru examen) 14

3.7. Total ore studiu individual 22

3.8. Total ore pe semestru 50

3.9. Număr de credite 2

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum Cunoştinţe de istorie a arhitecturii şi artei în epoca modernă şi contemporană

4.2. de competenţe Capacitate de analiză şi sinteză a informaţiilor culturale

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Cunoştinţe de istorie a arhitecturii universale. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Cunoştinţe de istorie a arhitecturii universale.



• Operarea cu concepte fundamentale în domeniul teoriei şi istoriei arhitecturii • Corelarea simbolurilor culturale cu diferitele înţelegeri ale istoriei arhitecturii şi artei • Explicarea şi interpretarea fenomenelor arhitecturale, utilizând adecvat concepte şi teorii de bază din domeniu • Analiza critic-constructivă a relaţiilor dintre proiectanţi, dezvoltatorii imobiliari şi beneficiarii-consumatori ai produsului arhitectural • Evaluarea calităţii informaţiilor şi ierarhizarea conceptelor utilizate, în funcţie de sferă, extensiune şi definiţie, dar şi în funcţie de necesităţile

contextului contemporan • Explicarea şi interpretarea faptelor şi teoriilor utilizând cunoştinţe de bază din domeniu, precum şi observaţii şi informaţii obţinute în mod propriu

• Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor şi metodelor specifice domeniului arhitecturii Competenţe transversale

• Realizarea sarcinilor profesionale conform principiilor deontologice specifice exercitării profesiei de arhitect • Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipă multidisciplinară pe diverse paliere ierarhice • Însuşirea unor aptitudini complexe de învăţare

• Autoevaluarea nevoilor de formare continuă în vederea adaptării competenţelor profesionale la dinamica contextului social

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1. Obiectivul general al disciplinei

• Înţelegerea meseriei de arhitect şi rolul creator al acestuia în societate, în contextul dezvoltării durabile

• Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc., asociate domeniului arhitecturii moderne

7.2. Obiectivele specifice • Înzestrarea studenţilor cu o concepţie generală despre spaţiul construit contemporan şi conformarea sa - arhitecturală, structurală şi funcţională

• Obişnuirea studentului cu sistemele europene de prezentare a conceptelor arhitecturale în cadrul manifestărilor ştiinţifice

8. Conţinuturi 8.1. Curs Metode de predare Observaţii SPAŢII ISTORICE Definirea spaţiilor istorice: zona de protecţie, zona protejată, zona istorică, sit istoric, ansamblu istoric, monument istoric Concepte de reabilitare: urbană, edilitară, structurală, arhitecturală, artistică, funcţională, ambientală, ecologică Tipologia intervenţiilor: punctuale, zonale, integratoare, definitive, reversibile

Expunerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor

Număr de ore: 6

ARHITECTURA MODERNĂ ŞI CONTEMPORANĂ Tradiţie, specific naţional şi modernism Funcţionalism, globalizare şi regionalism Avangarda în contextul tendinţelor arhitecturii contemporane

Clarificarea conceptuală, descoperire dirijată, dialogul şi conversaţia, prezentare ilustrată, sinteză.

Număr de ore: 6

PROGRAME DE ARHITECTURĂ MODERNĂ INTEGRABILE SPAŢIILOR ISTORICE Conceptul de program arhitectural integrabil: definire, tipologii,

Expunerea, conversaţia, activităţi de grup, sinteza cunoştinţelor.

Număr de ore: 6

caracteristici Criterii de evaluare: criterii generale, criterii specifice Analiza multicriterială - instrument în depistarea tipului de program integrabil INTERVENŢII REVERSIBILE ÎN SPAŢIUL URBAN Iluminatul arhitectural urban - puncte de vedere ale arhitectului Arhitectură de protecţie

Expunerea sistematizată, prezentare, ilustrare, conversaţia, identificarea problemelor, sintetizarea.

Număr de ore: 2

MARKETING CULTURAL Componente ale valorificării spaţiilor istorice. Produsul cultural.

Prelegerea, brainstorming-ul şi adaptarea la realitate prin joc de rol în competiţie.

Număr de ore: 2

POSTER – ELEMENT AL MIX-ULUI DE MARKETING Evoluţie istorică, concepte. Elemente de compoziţie şi culoare.

Expunerea, exemplul demonstrativ, clarificarea conceptuală, identificarea problemelor, sinteza cunoştinţelor.

Număr de ore: 4

PREZENTAREA TEMELOR DE EXAMEN Ilustrare a tematicii proiectelor de concept. Formarea echipelor de studenţi.

Interacţiunea cu studenţii se dezvoltată prin brainstorming şi predare.

Număr de ore: 2

Notă: Suportul de curs, în format digital, este pus la dispoziţia studenţilor la sfârşitul fiecărui curs. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport multimedia. Se recomandă participarea la discuţii pe marginea aspectelor teoretice abordate şi a lucrărilor prezentate la fiecare curs. Bibliografie BÂNDIU, C., Estetica forestieră – introducere în silvocalie, Editura Media Star, Bucureşti, 2004. CREANGĂ, E., Teoria Programelor de arhitectură - I, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. CURINSCHI-VORONA, GH., Centrele istorice ale oraşelor - protejare şi restaurare – sistematizare şi reconstrucţie - valorificare urbanistică a monumentelor de arhitectură, Editura Tehnică, Bucureşti, 1967. CURINSCHI-VORONA, GH., Restaurarea monumentelor, Editura Tehnică, Bucureşti,1968. CURINSCHI-VORONA, GH., Arhitectură urbanism restaurare, EdituraTehnică, Bucureşti, 1995. CHOAY, F., L’urbanisme, utopies et réalités, Editions du Seuil, Collection Points, Paris, 1965. CHOAY, F., L'Allégorie du patrimoine, Editions du Seuil, Collection Points, Paris, 1992. DUBY, G., Arta şi societatea, Editura Meridiane, Bucureşti, 1987.

FLETCHER, B., A History of Architecture on the Comparative Method, Batsford, Londra, 1965.

FRAMPTON, K., Towards a Critical Regionalism: Six Points for an Architecture of Resistance, în The Anti-Aesthetic: Essays on Postmodern Culture, editat de Hal Foster, Editura Bay Press, Port Townsen, 1983. FRAMPTON, K., Modern Architecture: A Critical History (World of Art), Ediţia a IV-a, Editura Thames & Hudson, London, 2007. FRAMPTON, K., The Evolution of 20th-Century Architecture: A Synoptic Account, Editurile Springer Wien New York şi China Architecture & Building Press, 2007. GRAND JEAN, E., Principii de ergonomie, Editura Ştiinţifică 1967. HASSELL, A., BOYLE, D., HARWOOD, J., Arhitectura modernă, arta în detalii (Modern Architecture), traducere de Ovidiu Miron, Editura Vellant, Bucureşti, 2008. HOFMANN, W., Fundamentele artei moderne, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977. JODIDIO, PH., Building a new millennium, Editura Taschen, Köln, 1991. JODIDIO, PH., Architecture Now, Editura Taschen, Köln, 2001. JODIDIO, PH., New Forms Architectural in the 1990, Editura Taschen, Köln, 1997. LUCIE-SMITH, E., Les Arts au XX-e Siecle, Editura Konemann, Cologne, 1998.

MANFREDO, T., Teoria e storia dell'architettura, ediţia a IV-a, Editura Lateraze, 1976. MOLDOVAN, M.S., Istoria artei contemporane, Editura U.T.Press, Cluj-Napoca, 2002. MUMFORD, L., The City in History: Its Origins, Its Transformations, and Its Prospects, Editura Harcourt, Brace & World, Inc., New York, 1961. NORBERG-SCHULZ, Ch., La signification dans l’architecture occidentale, Editura Pierre Mardaga, Liège, 1977. PĂNCULESCU, C., Arhitectura modernă şi contemporană – Istoric şi Perspective, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003. PEVSNER, N., An outline of European architecture, Pelikan Books, London, 1966.

PEVSNER, N., Pioneers of Modern Design: from William Morris to Walter Gropius, Editura Penguin Books, 1986. VENTURI, R., Complexity and contradiction in architecture, The Museum of Modern Art Press, New York, 1966. VENTURI, R., Complessità e contradizioni nell'architecttura – Editura Dedalo, Bari, l980. VENTURI, R.; BROWN SCOTT, D.; IZENOUR, S., Learning from Las Vegas – Revised Edition: The Forgotten Symbolisme of Architectural Form, Ediţia a 18-a, Editura MIT Press, Cambridge, Massachusetts, and London, England, 2001. VENTURI, R.; BROWN SCOTT, D., Architecture as Signs and Systems: for a Mannerist Time, Editura Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, London, England, 2004. ZERILLI, F.M., Identité et propriété en milieu urbain: locataires et propriétaires dans la Roumanie contemporaine, în Yearbook of the Romania Society of Cultural Anthropology, pag.165-169, 1998. ZEVI, B., Saper vedere l'architettura, Editor Giulio Einaudi, Torino, 1948. ZEVI, B., Storia dell'architettura moderna, Editor Giulio Einaudi, Torino, 1975. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii - - - Bibliografie


programului Disciplina asigură universul conceptual epistemic şi metodologic pentru studenţi în vederea pregătirii şi susţinerii lucrărilor de licenţă şi disertaţie, iar în perspectivă a celor care doresc să se implice în studiile doctorale, în cercetarea ştiinţifică avansată, în cunoaşterea literaturii metodologice pentru elaborarea unor studii, rapoarte, lucrării, sinteze ştiinţifice destinate mediul public şi privat din România şi Uniunea Europeană. Prin conţinutul său, cursul îndeplineşte cerinţele asociaţiilor profesionale, precum Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Naţională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România. Tematica abordată deschide calea pentru cercetarea ştiinţifică individuală şi în echipă, pentru formarea şi implicarea capitalului uman în munca ştiinţifică instituţionalizată.

10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4.1 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări, comentarii, exemple de analiză.

Prezenţă şi interactivitate la activităţile didactice. Dovedirea participării la cel puţin jumătate

20%

dintre cursuri este condiţie obligatorie de prezentare la evaluarea finală.

10.4.2 Seminar/laborator - - - 10.5 Evaluare finală Capacitatea de analiză şi sinteză.

Creativitate conceptuală. Examen – elaborarea şi prezentarea unui proiect de concept realizat în echipe formate din 2-4 studenţi.

80%


Elaborarea şi prezentarea complexă, în echipă, a unui proiect de concept prin care se rezolvă o situaţie-problemă din domeniul arhitecturii contemporane. Capacitatea de a trata analitic şi sintetic o situaţie existentă in situ.


FIŞA DISCIPLINEI

• Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret Bucuresti 1.2.Facultatea ARHITECTURA

1.3.Departamentul ARHITECTURA

1.4.Domeniul de studii ARHITECTURA

1.5.Ciclul de studii LICENTA SI MASTER INTEGRAT

1.6.Programul de studii/Calificarea ARHITECTURA / ARHITECT


2.1.Denumirea disciplinei Mobilier urban – ( Design ambiental ) 2.2. Codul disciplinei DS



2.5. Anul de studiu IV – 2015 /2016 2.6.Semestrul 1 2.7. Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei

O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator

3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator





Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi ………




4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de compozitie arhitectural ambientala 4.2 de competenţe Cunostinte de comportament vocational in amenajari de spatii exterioare

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Prelegerile se desfasoara in sala de curs cu prezentari de imagini comentate si demonstratii prectice


Seminariile se desfasoara in sali clasice de seminar, sali in care mobilierul poate fi deplasat pentru a permite lucrul cu studentii pentru discipline vocationale



Definirea adecvata a conceptelor vocationale si principiilor specifice pregatirii in domeniul cunoasterii activitatii specifice al amenajarilor ambientale Rezolvarea unor tematici prin rezolvarea unor situatii concrete de design ambiental Realizarea de proiecte profesionale prin utilizarea conceptelor, principiilor si metodelor specifice disciplinelorvocationale Explicarea si interpretarea fenomenelor specifice in scopul promovarii calitatii prospective a fenomenului arhitectural Fundamentarea relatiilor cu autoritatile , cu institutiile similare nationale si internationale Aplicarea de propuneri de planuri , de oferte, de programe de promovare – publicitate, promovare directa, relatii publice, marketing direct in arhitectura si design ambiental


Dezvoltarea relatiilor in sfera creatiei de arhitectura, evitarea accesarii de relatii si procese ilegale sau informale care pot aduce prejudicii dezvoltarii sanatoase a vietii sociale in spatiul urban Dezvoltarea abilitatilor vocationale, de negociere, de comunicare, de promovare a interesului individual si colectiv in contexte date Identificarea si asumarea responsabilitatilor profesionale , civice si institutionale pragmatice legate de acceptarea situatiilor si oportunittilor sociale.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu conceptele fundamentale si principalele aspecte legate de comportament creativ la nivel national si

international, de-a lungul timpului; Familiarizarea cu tendintele promovarii calitatii spatiului urban, organizatoric si institutional care guverneaza activitatea specifica pe plan intern si international; Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea specifica designului ambiental si a mobilierului urban.

7.2 Obiectivele specifice Evidentierea fenomenelor si proceselor specifice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din activitatea existentei in spatiul urban; Aprofundarea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice care fundamenteaza capacitatea studentilor de a opera in sfera vocationala; Dobandirea cunostintelor necesare fundamentarii strategiilor si analizarii tendintelor arhitecturale pe plan national si international; Evidentierea mutatiilor in sfera arhitecturii contemporane , a designului ambiental si a mobilierului urban . Trecerea in revista a diverselor categorii de argumente, concepte si tendinte de dezvoltarea in activitatea arhitecturala pe plan national si international cu identificarea implicatiilor sociale.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1-2. Arhitectura – directie vocationala in societate. Design ambiental – mobilier urban

Interactiunea cu studentii este dezvoltata prin aplicatii practice si predare.

Pentru aprofundarea cat mai buna a cunostintelor se face recomandarea lecturarii materialelor recomandate la curs

3-4. Categorii fundamentale privind prestatia arhitectural-urbana , design ambiental si spatiul urban; Relatia calitatea produsului arhitectural – piata - resurse.

Interactiunea cu studentii este regula de predare urmata de vizionarea de exemple filmate supuse analizei prin discutii sau teme de lucru individuale

Ibidem.

5-7. Organizarea activitatii specifice. Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport desenat , imagini foto comentate.

Ibidem.

8-9. Relatiile dintre viitorul arhitect si specialitatile convergente in implementarea designului ambiental.

Prelegere, demonstratii practice si adaptarea la realitate . Folosirea testelor creative pt identificarea modalitatilor de aport de valoare creativa

Ibidem

10-11.Politici si practici caracteristice activitatii desfasurate in sfera fenomenului arhitectural intern si international; Instrumente si reglementari

Prelegere si analize a comentariilor studentilor si specialistilor pe domenii, in functie de evenimentele momentului nsocial in spatiul urban.

Ibidem

12-13.Sisteme de analiza a performantelor creativitatii arhitecturale. Forme moderne de creativitate

Prelegere si adaptarea la realitatea urbana prin compozitie ambientala .

Ibidem

14. Activitatea de punere in practica a abilitatilor dobandite la curs prin teste de creativitate pe teme date..

Prelegere si adaptarea la realitate prin competitie vocationala aplicativa

Ibidem

Bibliografie FLURSCHEIM, Charles H. – Industrial Design in Engineering. A marriage of techniques P A W W L E Y , M a r t i n – T h eo r y a n d D e s i g n i n t h e S e co n d M a ch i n e A g e , ed . B a s i l B l a c kw e l , l t d . C a m b r i g e M a s s , U . S . A . 1 9 9 0 , O x f o r d U . K . VERCELLONI, Isa – 1970- 1980 Dal design al Post-Design (Casa Vogue) 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Arhitectul si societatea (o perspectiva istorica privind evolutia profesiei .

Activitatea de interactiune cu studentii in prezentarea,audierea, evaluarea si recapitularea cunostintelor se realizeaza cu ajutorul monitorilor de seminar, a echipelor de eseu grafic pe teme. .Studiile de caz sunt prelucrate si prezentate atat din initiativa studentilor cat si ca cadrului didactic.

Se recomanda studentilor parcurgerea prealabila a suportului de curs , notatiile grafice obtinute in cadrul cursurilor pentru a putea interactiona in situatii reale

Analiza comparativa a modalitatilor reprezentarie in arhitectura .

Ibidem Ibidem

Modalitati de reprezentare in conditii de vulnerabilitate in relatia cu beneficiarul si sistemul normativ.

Ibidem Ibidem

Desenul traditional vs desenul electronic in societatea bazata pe cunoastere.

Ibidem Ibidem

Omul – masura lucrurilor.Perspectivele personalului angajat in sfera activitatii arhitecturale..Realizarea de prezentari publice in echipe.

Ibidem Ibidem

Probleme de etica si deontologie profesionala in activitatea de proiectare in Romania si in lume.

Cercetare aplicativa de teren (identificarea tipologiei unitatilor functionale - in zone ante figurate - si a functiilor acestora, crearea ad-hoc de studii de caz reale prin evaluari de grup in domeniul creatiei arhitecturale)

Ibidem

Bibliografie: Indrumar metodologic pentru lucrari practice – VASILE MARCU , PRODUCT DESIGN THE CONRAN – Directory of design , ed. Stephen Bayley , 1985


Invitarea unor specialisti din mediul de creatie arhitecturala, relatia cu uniunile de creatie arhitecturala din Romania : UAR , RUR

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea in prelegere cu intrebari, comentarii, exemple de analiza. Realizarea de cursuri publice in echipe mixte cu studentii

Se inregistreaza frecventa si soliditatea interactiunii la orele de curs.

20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea in pregatirea si discutarea problemelor Notarea temelor semestriale

Se inregistreaza frecventarea si activitatea in timpul cursului si seminariilor, soliditatea interactiunii la temele practice si de seminar

80%


· Elaborarea si prezentarea complexa, in echipa a temelor de seminar prezentate la inceputul semestrului · Prezentarea in vederea comentarii colective a unor particularitati compozitionale cu referire stricta la dezvoltarea abilitatilor vocationale


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” 1.2.Facultatea ARHITECTURA 1.3.Departamentul 1.4.Domeniul de studii Arhitectura 1.5.Ciclul de studii Ciclul I 1.6.Programul de studii/Calificarea Arhitectura 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Proiectare asistata de calculator-CAD VIII 2.2. Codul disciplinei CAD VIII 2.3. Titularul activităţilor de curs 2.4.Titularul activităţilor de seminar 2.5. Anul de studii IV-2015 - 2016 2.6.Semestrul


EC 2.8.Regimul disciplinei O

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care curs 1 1 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care curs 14 14 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi: Pregatire pentru teste grila si examinarea finală. 15 3.7 Total ore studiu individual 57 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • 4.2 de competenţe •





Com

pete

nţe

prof

esio

nae


Com

pete

nţe

trans

vsal

e


7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei •Realizarea de animaţii şi prezentări ale unor obiecte 3D de arhitectură cu ajutorul calculatorului, în mod

dinamic.

7.2 Obiectivele specifice •Redactarea proiectelor cu ajutorul metodelor moderne . •Dezvoltarea perceptiei 3D a spatiului arhitectural.

8. Conţinuturi 8.1 Curs Metode de predare Observaţii DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI


Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia.


TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Descrierea comenzilor panoului „motion”.

Idem Idem

REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”. Idem Idem

ANIMATII COMPLEXE Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.

Idem Idem

EFECTE DE RANDARE Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.

Idem Idem

RANDARI SPECIALE Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.

Idem Idem

MONTAJ SI EFECTE SPECIALE Editarea filmelor si prelucrarea lor.

Idem Idem

DESCRIEREA DOMENIULUI ANIMATIEI Prezentarea standardelor tradiţionale de animaţie. Descrierea uneltelor de animaţie oferite de program.

Idem Idem

TIPURI DE ANIMATIE COMPUTERIZATA Realizarea animaţiilor cu ajutorul conceptului „controllers”. Descrierea comenzilor panoului „motion”.

Idem Idem

REPREZENTAREA GRAFICA A ANIMATIEI Descrierea grafului „Track View - Curve Editor”.

Idem Idem

ANIMATII COMPLEXE Descrierea parametrilor de tip „wire”. Cinematica si ierarhia de subordonare. Realizarea de animatii cu ajutorul unor elemente de constrangere.

Idem Idem

EFECTE DE RANDARE Efecte tip „enviroment” şi efecte de randare.

Idem Idem

RANDARI SPECIALE Randarea cu „Mental ray” şi iluminarea modelelor 3D cu ajutorul metodei „radiosity”.

Idem Idem

MONTAJ SI EFECTE SPECIALE Editarea filmelor si prelucrarea lor.

Idem Idem

Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006. 8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii Discutarea cerinţelor de pregătire a temelor de la seminar si prezentarea dotarii hard si soft.

Prezentarea este axata pe utilizarea de suport power-point şi pe acces la resurse multimedia. Durata: 2 ore.


Animatii simple pentru familiarizarea studentilor cu programul. Se parcurge exercitiul secvential. Durata: 2 ore.

Ìdem


Ìdem


Ìdem


Ìdem


Ìdem

Verificarea cunostintelor accumulate pe parcursul seminarului Se parcurge exercitiul secvential. Ìdem Bibliografie Obligatorie minimală Autodesk Viz 2008 – Tutorials. Suplimentara 3D Studio Max 2.5: aplicatii Popovici Mircea-Mihail, Editura Teora 2000. 3D Studio Max 3 : fundamente Peterson Michael Todd / Bufu, Ionel Valentin, Editura Teora 2001. 3D Studio Max 6 : producţia de animaţii 3D de la concepţie la finalizare Fox, Barrett / Manastireanu, Mihai, Editura Bic ALL 2006. 3DS MAX 8 - Master Visually - Step up to Success, Jon Mc Farland, Editura Wiley 2006.


• 10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală 10.4 Curs Implicarea în prelegere cu întrebări,

comentarii, exemple de analiză. Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii

la orele de curs. 20%

10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi discutarea

problemelor Se înregistrează frecvenţa şi soliditatea interacţiunii

la orele de seminar. 20%




Documents

FIŞA DISCIPLINEI Universitatea Spiru Haret Arhitectura ...arh.spiruharet.ro/images/MIRELA/FISE_DISCIPLINE/fisaAn_IV-15.pdf · FIŞA DISCIPLINEI • Date despre program 1.1.Instituţia