1

Universitatea „Spiru Haret”

Facultatea de Arhitectură

Anul universitar 2016-2017 Anul V, semestrul I

Tema de semestru BUCUREŞTI - recondiţionarea axelor

istorice: Blvd Magheru şi Calea Victoriei

Proiect 1: ANALIZĂ şi DIAGNOSTIC: documentare, identificare disfuncţionalităţi, strategie intervenţie

Lansare temă Miercuri 5.10, Sala Studio, 14:00

Predare Miercuri 26.10, orele 12-1315 la atelier

Susţinere publică Miercuri 26.10, începând cu ora 1400

Număr credite 2 credite

Proiect 2: REACTIVARE: studiu consolidare, refuncţionalizare

Lansare temă Luni 24.10, Sala Studio, 13:20

Predare Miercuri 7.12, orele 12-1315 la atelier

Susţinere publică Miercuri 7.12, începând cu ora 1400

Număr credite 4 credite

Proiect 3: SEMNALIZARE: business plan, identitate

Lansare temă Luni 5.12, Sala Studio, 13:20

Predare Miercuri 18.01, orele 12-1315 la atelier

Susţinere publică Miercuri 18.01, începând cu ora 1400

Număr credite 4 credite

1 DATE GENERALE

1.1 SCOPUL DIDACTIC

- înţelegerea rolului şi responsabilităţii arhitectului în cadrul unui proiect de infrastructură publică

urbană

- studiul caracteristicilor morfologice, funcţionale, identitare şi sociale care fac dintr-o zonă a oraşului

un loc atractiv, accesibil, recognoscibil, conectat la atractorii existenţi

- integrarea factorilor economici, culturali, sociali în elaborarea strategiei urbane şi propunerilor

arhitecturale ca răspuns la contextul prezent, semnificativ şi specific al oraşului

- aprofundarea şi însuşirea metodologiei de elaborare a unei strategii urbane, a unui plan integrat de

dezvoltare, precum şi a funcţionalităţii programului de infrastructură publică

- înţelegerea statusului de risc al clădirilor de patrimoniu şi găsirea de soluţii contextualizate, viabile

economic, sustenabile ca exploatare şi întreţinere

1.2 OBIECTUL STUDIULUI

Primul semestru al anului 5 este dedicat studiului etapizat BUCUREŞTI - recondiţionarea axelor

istorice: Blvd Magheru şi Calea Victoriei. Anul 2018 este dedicat celebrării patrimoniului iar

Bucureştiul are mare parte din patrimoniu în stare precară, atât fizic cât şi funcţional. Recenta

interdicţie de a folosi parterele clădirilor cu risc seismic pentru funcţiuni publice a contribuit la

închiderea majorităţii punctelor atractoare de pe bulevardele centrale. În plus, ne confruntăm cu

problema şi urgenţa reabilitării clădirilor cu risc seismic, şi de lipsa unor soluţii particularizate, care să

ţină cont de context - valoarea individuală şi de ansamblu, identitatea istorică, strategie de valorizare

şi întreţinere.

Prin urmare, în prima etapă studenţii fiecărui atelier vor lucra în două mari echipe: una pentru Calea

Victoriei, una pentru Blvd. Magheru, elaborând integrat documentare, analiză, strategie de intervenţie

şi valorizare, identificarea disfuncţionalităţilor, elaborarea unui plan integrat de dezvoltare a fiecărei

străzi în parte (proiect 1), un proiect de reactivare a unei clădiri existente (proiect 2), un proiect de

semnalizare şi valorizare economică a clădirii şi zonei adiacente ei (proiect 3). În elaborarea

proiectului se vor lua în considerare normele de siguranţă în vigoare, costurile de intervenţie, valoarea

şi rambursul investiţiei, documentarea istorică şi reinterpretarea valorii sale.

2

1.3. Organizare

Studiul de semestru se va desfăşura în echipe în prima etapă, restul etapelor fiind individuale. Fiecare

etapă este obligatorie pentru a conferi consistenţă şi coerenţă întregului studiu. În cazul recuperărilor

de proiect, prima săptămână va fi dedicată studierii şi alegerii unui traseu, pe care să se bazeze

apoi intervenţiile. Scopul final este de a obţine o serie de viziuni argumentate, ilustrate prin broşuri şi

machete ce pot fi expuse şi difuzate publicului larg.

2. TEMA DE PROIECT

2.1. PROIECT 1: ANALIZĂ şi DIAGNOSTIC: documentare, identificare disfuncţionalităţi,

strategie intervenţie

Prima etapă (proiectul 1) este dedicată documentării, analizei, diagnosticării şi stabilirii strategiei de

intervenţie asupra celor două străzi cu importanţă identitară: Calea Victoriei şi Blvd, Magheru.

Atelierul se va organiza în sistem de workshop, fiind împărţit în două echipe ce vor studia fiecare căte

o stradă. Deşi în această etapă se va lucra în echipă, notele vor fi individuale, în funcţie de

îndeplinirea rolului.

Pentru fiecare stradă se vor efectua desfăşurate, analize istorice, de funcţiuni, de morfologie, se vor

identifica monumentele istorice de diferite clase, starea lor, confruntând cu listele clădirilor cu risc

seismic şi cu cele ale spaţiilor abandonate. Se vor nota de asemenea disfuncţionalităţile: adaosuri de

elemente parazitare, intervenţii cu materiale precare, abateri de la regula originară, riscuri, adiacenţe

modificate sau necorespunzătoare (spaţii reziduale, accese şi trotuare de dimensiuni neconforme, lipsa

mobilierului urban).

Se vor identifica de asemenea atractorii principali de pe traseu (denumiţi puncte-atractor),

similiarităţile lor, caracteristicile specifice, gradul de polaritate pe care îl exercită faţă de punctele de

proximitate, potenţialul care poate fi activat acupunctural şi în întreaga succesiune, pentru a şti ulterior

cum să fie integrate clădirile asupra cărora se va interveni.

Săptămâna 1:

Ce este tipic celor două străzi? Care sunt elementele de valoare pe care le prezintă, care este

starea lor şi cum pot fi potenţate?

Acestea sunt parte din întrebările pe care vi le propunem în abordarea cercetării critice asupra stării

actuale a centrului Bucureştiului, punând accentul pe aspectele cu potenţial pozitiv de exploatare

prezentă şi viitoare. Cunoaşterea clădirilor de risc, a celor de patrimoniu, deciderea asupra

salvabilităţii sale şi gradul de transformare a sa într-o valoare monetizabilă, integrată inteligent în viaţa

oraşului.

Care sunt clădirile sau imaginea reprezentativă pentru cele două străzi? Cărui public i se

adresează? Care public este exclus în prezent? Incluzând opinia dumneavoastră personală,

subiectivă, vă puteţi realiza un prim scenariu şi bază de discuţii cu publicul: includeţi locuitorii în

procesul de analizare, şi mai ales în cel de dezvoltare şi implementare a strategiei pentru un oraş cu o

identitate patrimonială pusă în valoare şi trăită.

Săptămâna 2-3:

Se vor realiza hărţile de disfuncţii şi de atractivitate, se vor identifica clădirile care pot face obiectul de

studiu pentru etapa a doua, şi se pun bazele strategiei de reabilitare coerentă, în legătură cu existentul

funcţional.

Săptămâna 3-4:

3

Redactarea Masterplanului de reactivare, ca răspuns coerent la concluziile analizelor şi în conformitate

cu tema. Masterplanul va fi testat public, în interviuri. Fiecare student va alege obiectul intervenţiei şi

va propune o schemă funcţională şi un principiu de consolidare/ compartimentare.

Exemple:

Kilometrul Urban - Scenarii Urbane pentru Bucureşti

http://www.scenariiurbane.ro/kilometrul-urban/

Bucureştiul nefolosit - CALUP

Situaţia imobilelor expertizate tehnic în Bucureşti

http://esriroedu.maps.arcgis.com/apps/StorytellingSwipe/index.html?appid=1e5690fa475e41ad8748b9

ca30a8ea02#map

Harta clădirilor din Bucureşti încadrate în clasa I de risc seismic

https://mapalist.com/Public/pm.aspx?mapid=88993

ALERT – Proiect de conştientizare a riscului seismic

http://seismic-alert.ro/

Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda toate piesele color în format print, pe hârtie format A3 (420 x 297) sau A3 extins, (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic cu cel

predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu nota 1.

Piese elaborate în echipe:

- desfăşuratele străzilor

- analize ale traseelor în starea existentă (la o scară convenabilă, decisă împreună cu

îndrumătorul de atelier):

identificarea monumentelor de diferite clase, a clădirilor cu risc seismic, funcţiunile originare

ale clădirilor abandonate, disfuncţionalităţile, reabilitările de succes,

4

accesibilitate, permeabilitate, vizibilitate, funcţiune, orar, identitate, semnificaţie, atractivitate,

interviuri, documentare fotografică

- Masterplan de reactivare propusă (la acceaşi scară ca analizele existentului): funcţiuni,

accesibilitate, permeabilitate, vizibilitate, orar, identitate, semnificaţie, atractivitate,

- diagrame ale situaţiei existente vs diagrame de reactivare

- Argument scris: analizarea şi documentarea istorică (arhitect, planuri, materiale, imagini,

mărturii ale vremii – literatură, fotografii, filme -), analiza şi confruntarea semnificaţiei lor

prezente în mentalul colectiv al publicului, documentarea succintă a punctelor-atractor,

strategia de reactivare

Piese elaborate individual:

- Schiţă funcţională sc.1:500

- Diagramă de concept

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia în contextul strategiei culturale Bucureşti 2025 b)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.

Predare pe XX octombrie, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier

Susţinerea publică şi notarea proiectelor au loc miercuri 26 octombrie, de la ora 14:00.

Numărul minim de corecturi obligatorii: 3 corecturi

Numărul minim de prezenţe obligatorii: 4 prezenţe

Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.

5

2.2. PROIECT 2: REACTIVARE

Cea de-a doua etapă constă în exemplificarea strategiei de dezvoltare integrată aleasă prin aplicarea ei

asupra unor clădiri de patrimoniu aflate în stare de precaritate fizică şi funcţională de pe traseul

selectat în Proiectul 1. Definim reactivare drept procesul de intervenţie arhitecturală (spaţiu, circulaţii,

structură, estetică) şi refuncţionalizare capabil să confere semnificaţie pozitivă actuală în percepţia

publicului.

În primă instanţă se va pune accent pe consolidarea clădirilor respective – găsirea metodei specifice de

intervenţie structurală şi recompartimentare pentru fiecare caz în parte, în funcţie de tipologie şi riscul

prezentat. Se va aduce la normele în vigoare accesibilizarea, siguranţa utilizatorilor, confortul lor.

Se poate opta pentru îndepărtarea intervenţiilor anterioare, dacă se concluzionează din analiză că

prezintă disfuncţionalităţi (termopanare, închiderea balcoanelor, înlocuirea tâmplăriei cu nerespectarea

împărţirii originale, termosistem care ascunde detaliile originale, înlocuiri de materiale, adaosuri

parazitare, etc).

Intervenţiile includ extinderi pe suprafeţe adiacente, remodelarea spaţiului interior, adăugarea de

elemente de legătură cu oraşul. Tematica funcţională, la alegere, poate cuprinde cel putin unul dintre

elementele : săli de expunere, săli de proiecţii, teatru, concert, ateliere de producţie, hub open space.

Este la libera decizie a fiecărui membru, validată de propria echipă, modalitatea de intervenţie

arhitecturală şi funcţională asupra clădirii alese pentru reactivare. La orice moment, recomandăm

testarea propunerii (arhitecturale şi funcţionale) în public, prin interviuri.

Pentru această etapă fiecare student va dezvolta individual proiectul asupra unei clădiri de

patrimoniu, identificată în prima etapă. Coerenţa faţă de tema şi masterplanul comun

reprezintă criteriul major de judecată.

Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda planşele tehnice alb-negru în format print, pe hârtie format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic

cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu

nota 1.

Piese elaborate în echipă:

- masterplan al traseului cu identificarea clădirilor reactivate (la o scară convenabilă, decisă

împreună cu îndrumătorul de atelier)

- diagrame de dezvoltare posibilă în raport cu reactivarea întregului traseu (timeline, succesiune

de activităţi ce pot expanda sau modifica în timp, creşterea influenţei economice, de

accesibilitate, permeabilitate, etc. asupra vecinilor/contextului)

- argument scris: alegerea clădirilor în raport cu traseul şi tema aleasă, documentarea succintă a

clădirilor, strategia de reactivare

Piese eleaborate individual:

- machetă cu context 1:500

- plan de situaţie cu integrare în context 1:500

- planuri caracteristice 1:200 sau 1:100 (scară decisă împreună cu îndrumătorul de atelier, în

funcţie de gabaritul clădirii alese)

- secţiuni cu integrare în context 1:200 sau 1:100

- faţade cu integrare în context 1:200 sau 1:100

- mobilare, decorare, detalii de interior - indicarea materialelor folosite, atmosferei ce se

doreşte creată

- perspective exterioare şi interioare

- diagrame funcţionale şi de circulaţie

6

Exemple în Bucureşti: Nod Makerspace şi Deschis Gastrobar, Grădina EDEN, Club CONTROL, Art

Safari la Parcarea CICLOP şi Palatul Dacia România, Grădina Divan şi Casa de Târgoveţ de pe Şerban

Voda 33, Carol 53

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia b)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; c)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.

Predare 7 decembrie, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier

Susţinerea publică şi notarea proiectelor au loc miercuri 7 decembrie, de la ora 14:00.

Numărul minim de corecturi obligatorii: 4 corecturi

Numărul minim de prezenţe obligatorii: 8 prezenţe

Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.

7

2.3. PROIECT 3: SEMNALIZARE

Business plan, identitate

În această etapă se abordează partea administrativ- economică a dezvoltării şi prezentării proiectului.

Masterplanul şi propunerea elaborate în etapele anterioare vor fi optimizate conform indicaţiilor de la

atelier, şi se va realiza un business plan ce va conţine devizul de costuri pentru intervenţie, potenţialul

funcţional de recuperare a investiţiei, timeline-ul şi etapizarea intervenţiilor. Majoritatea lucrărilor de

consolidare a clădirilor identificate a avea risc seismic sunt îngreunate de tempistica mult prelungită a

lucrărilor, ceea ce descurajează proprietarii. Un caiet de prezentare bine pus la punct, cu soluţii

personalizate, poatet da un exemplu pozitiv de ofertare inteligentă şi sustenabilă, care să folosească

drept material informativ atât locuitorlir cât şi administraţiei şi ONG-urilor active pentru protecţia şi

reintegrarea patrimoniului. Nu în ultimul rând, se doreşte crearea unei imagini identitare

contemporane.

Pentru această etapă fiecare membru al echipei va dezvolta proiectul asupra unui spaţiu public.

Propunem ca elementele alese să fie strada (conectorul spaţial principal) şi două spaţii publice

intermediare sau de capăt. Coerenţa faţă de tema şi masterplanul comun reprezintă criteriul

major de judecată.

Toate piesele se vor preda pe suport electronic ( stick USB, CD, DVD), în format JPEG si PDF, organizate numeric într-un folder cu numele autorului şi numărul proiectului. În paralel, se vor preda planşele tehnice alb-negru în format print, pe hârtie format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie). Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic

cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu

nota 1.

Piese elaborate în echipă:

- masterplan al traseelor cu identificarea clădirilor reactivate (la o scară convenabilă, decisă

împreună cu îndrumătorul de atelier)

- diagrame de dezvoltare posibilă în raport cu reactivarea întregului traseu

- argument scris: alegerea clădirilor în raport cu traseul şi tema aleasă, documentarea succintă a

spaţiilor, strategia de reactivare

Piese elaborate individual:

- broşură prezentare proiect: studiu de fezabilitate, aplicarea normelor, business plan, posibil

follow-up (scenariu de sustenabilitate a intervenţiei), time-line cu etapizarea lucrărilor

(management al proiectului), adresarea nevoilor proprietarilor/ ocupanţilor clădirii, deviz

- crearea unui afiş cu imaginea identitară a clădirii în context

CRITERII DE EVALUARE A PROIECTULUI: a)originalitatea proiectului, conceptul inovator şi sustenabilitatea acestuia b)fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică; d)corectitudinea documentaţiei tehnice şi impactul prezentării publice a proiectului.

Predare 18 ianuarie 2016, între orele 12-1315, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier

Susţinerea publică şi notarea au loc miercuri 18 ianuarie, de la ora 14:00.

Numărul minim de corecturi obligatorii: 4 corecturi

Numărul minim de prezenţe obligatorii: 7 prezenţe

Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.

Informaţiile suplimentare cu privire la predarea şi susţinerea proiectelor vor fi anunţate în timp

util, pe site-ul facultăţii.

8

4. BIBLIOGRAFIE

http://beta.calup.ro/en

Bucureștiul Nefolosit | Comercial (raport) 1 September 2015 at 15:18

Încheiem a treia săptămână a campaniei de documentare și listare Calup, în care am testat

dinamica spațiilor comerciale din oraș. Vitrinele reprezintă un indice simplu de urmărire a nivelului

dezvoltării economice a orașului, cu efecte colaterale în domeniile locuirii, serviciilor, confortului

estetic și psihic. Se poate înțelege lesne că prezența noilor supermagazine și mall-urilor a dus la

concentrarea activităților comerciale în diverse puncte din oraș, lăsând zonele centrale, istorice,

în dezavantaj și abandon.

Evoluția Bucureștiului este lizibilă nu doar în industrial și rezidențial, ci și cele comerciale, pe care

le putem categorisi astfel:

Spații comerciale în clădiri istorice (peste 70 de ani), cu acces direct de la nivelul

străzii, de dimensiuni mici și medii, majoritare fiind cele din urmă. Zona centrală este apanajul

spațiilor comerciale mici, aflate la parterul locuințelor individuale sau colective. Zonele mai

expuse tranzitului urban au avantajat folosirea continuă a acestora. Există însă un număr larg de

astfel de spații care încă așteaptă reactivarea.

Spațiile comerciale de arteră, care flancheză bulevardele interbelice sau comuniste ale

orașului (Magheru, Brătianu, Bldv Unirii, Ștefan cel Mare, MihaiBravu, Baba Novac, Nicola

Grigorescu, Iuliu Maniu, Moșilor, Tineretului, etc.). Acestea se află la parterul blocurilor, fiind ori

proprietate privată ori proprietatea asociației de proprietari a blocului respectiv. Funcționează în

paralel cu piețele locale. Fiind mai aproape de zonele locuite, de cartiere, au o rată de folosire

destul de mare, cu activități prin rotație: magazine, bănci, sedii ale unor firme, etc.

Halele comerciale, consecințe ale dezvoltării economice de sfârșit de secol XIX, început

XX, când existau patru hale principale în oraș: Unirii, Obor, Matache și Traian. Dintre toate, doar

9

două mai există în prezent: Traian și Obor, restul fiind demolate (cele de la Unirii odată cu

construcția magazinului Unirea și resistematizarea Dâmboviței în anii 80, iar Matache în anul

2013, nu fără proteste din partea societății civile). Halele Obor reprezintă încă un bun comun,

subutilizat, drept urmare neîntreținut, dar care are potențialul de a deveni un centru comercial

semnificativ, dacă s-ar dori acest lucru. Hala Traian găzduiește în prezent un supermarket, care

păstrează teoretic funcțiunea originală, practic este o refolosire a spațiului de un alt tip de comerț.

Fiecare categorie a funcționat după un model propriu raportat la modelul cultural căruia îi

aparține. De exemplu, spațiile din zonele centrale erau caracterizate de un tip de comerț

tradițional, inclusiv în zona Lipscani, prin excelență zona comercială a orașului. Totodată,

Lipscănia este un studiu de caz pentru transformarea zonelor comerciale și rezidențiale în

contextul românesc actual. Transformarea haotică din ultimii ani este un indicator al lipsei unei

strategii de dezvoltare coerentă a orașului. Serviciile au fost dezvoltare aproape unilateral (pub-

uri,baruri, restaurante) doar la nivelul parterului. Sunt celebre casele care au activitate la parter,

în timp de etajul a rămas abandonat, degradat, ajungând să reprezinte un pericol pentru trecători.

Un exemplu de urmărit pe viitor este Calea Victoriei, care în ultimii ani a crescut ca număr de

activități și diversitate funcțională, de la consum, pub-uri și restaurante, magazine de lux sau

galerii care deja încep să schimbe pozitiv atât aspectul, cât și atmosfera. Magheru este un alt caz

aflat la diametrul opus, unde comerțul este de nivel și calitate destul de joasă, lucru care se vede

de la aspectul vitrinelor la tipurile de produse date spre vânzare.

Ca posibilități de reactivare a spațiilor comerciale, soluții viabile, testate internațional, prezentăm

sintetic inițiative, pe care le propunem ca soluții viabile de reactivare:

- Pop up – sau proiectele pe termen scurt, multidirecțional orientate din punct de vedere al

activității: restaurant, showroom sau vânzare de produse. Spațiile devin accesibile pentru

magazine online sau proiecte start-up, dar și pentru companii în căutare de tehnici alternative de

promovare. Metoda e atrăgătoare prin flexibilitatea în alegerea locului, momentului și bugetului

potrivit pentru diverse activități comerciale și culturale, permițând testarea pietei și a zonei, ca

demers de cercetare învederea deschiderii unei afaceri pe termen mediu sau lung.

- Shared space – sau împărțirea spațiului între mai multe proiecte. Reprezintă o soluție

contemporană prin care același spațiu este gestionat de minim două entități. Avantajele acestei

soluții sunt reducerea costului de folosire a spațiului, deschiderea către noi proiecte sau alte

categorii de consumatori.

Altă soluție promovată este conversia spațiilor comerciale în spații de locuit. Din ce în ce mai

clădiri de birouri, rămase nevândute sau cu activitate incapabilă să acopere costurile de operare

au fost transformate în locuințe. Din ce în ce mai multe state occidentale încurajează această

practică, fiind o soluție viabilă atât economic cât și eficientă energetic prin refolosirea spațiului ca

resursă. Această soluție vine și în contextul noilor structuri rămase nefolosite (caz celebru al mall-

urilor americane), majoritatea de dimensiuni foarte mari, care odată ce rămân nefolosite sunt

găuri negre de activitate în oraș. Să nu ne gândim că orașele noastre, inclusiv Bucureștiul, vor

face excepție.

10

Rămâne deschisă campania de listare a spațiilor comerciale nefolosite! Dacă știți un astfel

despațiu sau aveți informații despre administratorii sau proprietarii acestora, intrați pe site-ul

calup.ro și introduceți datele de identificare ale acestora.

Intraţi de exploraţi, poate mai și completați

HARTA SPAŢIILOR COMERCIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI!

Bucureștiul Nefolosit | Rezidențial (raport) 25 August 2015 at 13:17

A trecut a doua săptămână de mapare a spațiilor nefolosite din București, dedicată zonelor

rezidențiale. Ne-am plimbat pe străzile orașului și am constatat că în pofida multor transformări și

intervenții urbane recente, încă avem cartiere și zone vechi deosebite, caracteristice

Bucureștiului. Am descoperit case de sfârșit de secol XIX, sau început de XX, locuințe colective și

clădiri reprezentative pentru locuirea în oraș. Într-o săptămână am explorat doar o parte a zonelor

centrale istorice: Armenească, Cișmigiu,Victoriei, Griviței, Luterană, Lascăr Catargiu, Polonă,

Dorobanți, Romană, Plevnei, Sf. Constantin, Calea Călărașilor, Traian. Au mai rămas încă multe

zone neexplorate. Vă invităm să continuați să completați harta Calup cu alte clădiri rezidențiale

rămase nefolosite pe care le întâlniți în drumurile voastre prin oraș.

Contextul istoric românesc rămâne diferit, multe dintre casele de interes deosebit fiind

naționalizate și subîmpărțite în perioada comunistă, fapt care a condus la blocajul proprietăților.

Retrocedările și probleme de succesiune ulterioare au încetinit procesul de reutilizare a acestora.

Din această cauză, multe clădiri au rămas nefolosite și neîntreținute, degradându-se. De aici și

disproporția dintre casele reprezentative active și cele neutilizare sau folosite impropriu. O parte

semnificativă a caselor și-au găsit alte funcțiuni: servicii, birouri, restaurante, instituții sau sedii de

societăți comerciale, reprezentanțe, showroom-uri. O altă parte a rămas în vizorul speculatorilor

imobiliari, care au profitat de hibele legislative și lipsa de strategie a autorităților locale pentru a

propune proiecte noi de dezvoltare pe locul clădirilor istorice. Nici măcar statutul de monument

istoric nu a oprit demolarea acestora, situație care a dus la alterarea zonelor rezidențiale istorice.

11

Lipsa unor facilități și pachete economice avantajoase, care să facă atractivă refolosirea clădirilor

de patrimoniu, a dus la perpetuarea unor practici distructive și nesustenabile pentru oraș.

Ca tipologie de clădiri, am întâlnit case de locuit, vile reședințe, clădiri mixte cu locuire la etaj și

prăvălii la parter, imobile de locuire colectivă cu spații comerciale la parter. Situația de pe teren o

putem rezuma astfel:

1. zone autentice, în care nu au avut transformări semnificative, majoritatea caselor fiind

locuințe, păstrând specificul orașului istoric. Sunt areale cu un nivel de confort ridicat,

plăcute, vizitabile. Procentul de nefolosire este redus la minim, lizibil în cazuri izolate.

2. zone în tranziție, în care clădirile istorice (mai vechi de 70 de ani), majoritatea locuințe,

au fost înlocuite de inserții noi, mai mult sau mai puțin potrivite contextului local. Noii

proprietari s-au axat pe dezvoltarea serviciilor și comerțului, înlocuind locuirea cu

diversitatea funcțională. Adaptările la noile funcțiuni au dus la transformarea specificului

zonei, acțiuni ce au dus ca procentul de nefolosire să fie în descreștere.

3. zone modificate, cu intervenții urbanistice discutabile care au modificat scara de

ansamblu. Chiar acceptând ideea de transformare a orașului, dezvoltarea s-a realizat

haotic, lipsind vădit o strategie unitară și coerentă. Cele mai vizibile efecte ale speculei

imobiliare sunt: abandonul clădirilor, delăsarea acestora în vederea degradării,

demolarea, neutilizarea, scăderea interesului pentru zona respectivă, atmosferă

neprietenoasă. Aceste zone sunt rămase blocate de proiecte mai mari, prin strategie

agresivă de depopulare și modificare radicală a specificului unei zone.

În paralel cu listarea caselor nefolosite, am căutat modele de reactivare a acestora, exemple

concrete, testate și inovatoare. Cartografierea principalelor inițiative din oraș, care au pus în

valoare casele orientându-le către oraș, pot constitui baza viitoarelor soluțiilor de dezvoltare a

multora dintre spațiile rezidențiale din oraș:

modele contemporane de locuire colectivă - spațiile au devenit centre semi-publice

indoor, reale nuclee de idei și proiecte, în care comunitățile se implică efectiv în dezvoltarea și

întreținerea casei. Prin găzduirea de activități alternative, spațiul devine atât locuința, cât și locul

de adunare și evenimente. Astfel, se favorizează dezvoltarea unei comunități create și coagulate

ca urmare a împărțirii aceluiași spațiu (Casa Lupu, Casa Jurnalistului, Colivia etc).

parteneriate între proprietar și agenți dezvoltatori, prin demararea unei proiect

avantajor în ambele direcții: conservarea casei și dezvoltarea afacerii. Aceste soluții obțin

fondurile necesare în vederea restaurării casei, crescând valoarea acesteia atât pentru proprietar,

cât și pentru oraș. (Cărturești, Carol53 etc.)

investitori care dezvoltă modele sustenabile de dezvoltare, bazate pe deschiderea

către public, prin diverse servicii, activități, evenimente (Casa Mărgărit, Maison 13).

Complementar acestor acțiuni, am identificat modele de reactivare alternativă, bazate pe

folosirea temporară sau care prin natura și specificitatea lor, generează venit și reactivează

spațiile nefolosite. Soluțiile exemplificate de noi oferă modele noi de reactivare urbană, prin

găsirea de soluții contemporane, care răspund atât necesităților proprietarilor, cât și orașului.

12

Implicarea comunității în acest proces facilitează reactivarea acestor case și, implicit, a zonelor în

care se află:

spații disponibile pentru evenimente temporare (de tip pop-up), care reactivează

spațiul pe termen scurt, generând profit. Acesta poate fi ulterior reinvestit în spațiu. Soluția vine în

ajutorul proprietarilor fără venituri suficiente, care vor să își păstreze proprietatea, fără a fi

constrânși să închirieze pe termen mai lung. Închirierea pe termen scurt este considerată atât

avantajoasă, cât și profitabilă.

accesibilizarea spațiului pentru mai multe proiecte pe termen mediu sau lung, prin

împărțirea spațiului (de tip shared space) între mai multe proiecte, agenți, etc, care împreună

pot ajuta la o intervenție etapizată. Soluția avantajează proprietarii în căutare de soluții de

finanțare a lucrărilor de întreținere a spațiului respectiv.

Facem apel către cei interesați de reactivarea caselor din oraș: dacă au la cunoștință informații

despre proprietarii caselor identificate pe hartă, să completeze datele în fișa alocată spațiului

respectiv. Totodată, proprietari deschiși spre soluții alternative pot accesa platforma calup.ro

pentru adăugarea spațiului lor și demararea procesului de reactivare prin proiecte interesate de

spațiul lor.

Intraţi, exploraţi dar mai ales completați

HARTA SPAŢIILOR REZIDENȚIALE NEFOLOSITE DIN BUCUREŞTI!

5 ELEMENTE DE REGULAMENT

EXTRAS din REGULAMENTUL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE a activităţii desfăşurate la

disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”,

„Proiect de specialitate”, „Proiect opţional” aprobat în şedinţa de senat a USH din 23.09.2009.

[...]

Predarea lucrărilor practice – proiecte, schiţe de schiţă, proiecte de verificare, planşe – se face în data,

la ora fixată şi în sala specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care

îndrumă fiecare grupă. Studenţii vor semna pe Fişa de predare şi vor preciza numărul de planşe

predat. Fişele de predare de la fiecare grupă vor fi depuse în aceeaşi zi la coordonatorul de an /

disciplină, care va consemna, în prezenţa cadrului didactic coordonator de grupă, lucrările nepredate.

Lucrările practice nepredate la termen, din alte motive decât cele medicale, se consideră absente.

[...]

Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele -

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

·- asigurarea numărului minim de prezente precizate in tema;

·- obligativitatea efectuării numărului minim de corecturi precizate in tema;

·- respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare ( conţinut, piese desenate, machete,

transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare ).

Frecvenţa şi numărul de corecturi sunt consemnate de către cadrele didactice la fiecare grupă în Fişa

de activitate didactică de atelier.

[...]

Lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - care nu respectă

datele din temă se notează cu 1 (unu).

Acţiunile de copiere a lucrărilor practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare,

planşele – precum şi elaborarea de către altă persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se

sancţionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studenţilor din

Universitatea Spiru Haret .

13

[...]

Decan,

Prof. dr. arh. Emil Creanga

Coordonator proiectare an V

Lect. dr. arh Dobrin Datcu

Întocmit,

Lect. dr. arh. Maria Duda

Asist. dr. Raluca Niculae