I.5 Tipologia Pentru a se adapta la problemele pe care trebuie
sa le rezolve si pentru a atinge obiectivele pe care si le-au
fixat, ntreprinderile iau forme diverse.
1. Dupa natura activitatii ntreprinderii. Natura activitatii
permite sa se faca o distinctie foarte generala ntre urmatoarele
tipuri de ntreprinderi: - ntreprinderi agricole, - ntreprinderi
industriale, - ntreprinderi de servicii.
2. Dupa forma juridica se pot face distinctii ntre sectorul
privat. Caracteristicile esentiale ale unei ntreprinderi private se
refera la urmatoarele aspecte: - initiativa constituirii si
functionarii apartine integral ntreprinzatorului; - posedarea unui
capital minim este obligatorie; - independenta deplina n ceea ce
priveste directionarea; - o ultima caracteristica este asumarea
integrala a riscurilor ei sociale implicate de operatiunile
ntreprinderii.
ntreprinderile private se mpart dupa numarul posesorilor de
capital n: - ntreprinderi individuale - ntreprinderi de grup.
ntreprinderea individuala este aceea n care personalitatea juridica
a unei ntreprinderi se confrunta cu aceea a ntreprinzatorului. Din
punct de vedere al patrimoniului, apartine unui singure persoane.
Avantajele si dezavantajele pot fi privite att sub aspect juridic
ct si social.Sub aspect juridic si economic, avantajele se refera
la afacerea sa si are o mare autonomie si libertate n munca sa.Ca
inconveniente pot fi mentionate: responsabilitatea
ntreprinzatorului care este nelimitata, n situati de deces a
proprietarului sau decedarea ntreprinzatorului apar consecinte
fiscale mai greu de realizat. Textele aferente schimbarii de
proprietar sunt mai ridicate n cazul gestionarii de parti. n mod
frecvent n aceste ntreprinderi se duce lipsa de capital, sunt
limitate n dezvoltarea lor. ntreprinderea de grup care ca trasatura
definitorie dreptul de posesiune asupra patrimoniului sau a cel
putin doua persoane. Formele pe care le mbraca: - ntreprinderi
private, - ntreprindere societar. ntreprinderea familiala se
caracterizeaza prin aceea ca patrimoniul se afla n coproprietatea
membrilor unei familii, de obicei ntreprinderile familiale este de
mici dimensiuni iar membrii familiei sunt nu numai proprietarii
sai, ct si lucratorii efectivi n cadrul acesteia.
ntreprinderea societara este caracterizata prin mpartirea ntre
mai multe persoane a capitalului, a administrarii patrimoniului si
a conducerii. ntreprinderile societsare sunt: - Societatea n nume
colectiv - este constituita n general cu un numar mic de asociati,
ei trebuie sa se cunoasca foarte bine si sa-si manifeste reciproc
ncrederea pe baza responsabilitatii colective care i leaga.
Caracteristica esentiala rezida n raspunderea personala si solidara
a tututor asociatiilor pentru plata datoriilor sociale. Pentru ca o
societate sa fie n nume colectiv, nu este necesar ca solidaritatea
sa fie expres declarata, fiind suficient ca prin statutul
societatii sa nu se limiteze raspunderea asociatilor. Daca nu a
fost numit nici un administrator, toti asociatii sunt
administratori, fiecare putnd angaja societatea n diferite acte.
Atunci cnd administratorul este desemnat, ales prin statut, nu
poate fi demis dect n unanimitate de catre asociati. n cazul
existentei mai multor administratori, statutul precizeaza limitele
de actiune ale fiecaruia dintre ei. Societatea n nume colectiv
prezinta avantajul ca cesionarea unei parti din societate este
supusa aprobarii tuturor asociatilor, dar si inconvenientul ca un
asociat nu se poate retrage fara acordul celorlalti.
Societatea n comandita simpla este o societate de persoane ca si
societatea n nume colectiv, care se deosebeste prin existenta a
doua categorii de asociati: comanditari si comanditati.
Comanditarii ndeplinesc acte de conducere dar pot executa servicii
n activitatea societatii. Ei raspund n limita aportului pe care l
au. Comanditatii conduc societatea si raspund solidar si unanim
fata de obligatiile acesteia. n cazul acestui tip de societate se
impune un capital social minim si se constituite foarte simplu din
punct de vedere juridic printr-un act sub semnatura privata. -
Societatea n comandita pe actiuni este o societate cu capital care
cuprinde doua categorii de asociati: comanditari si comanditati,
fiecare avnd raspunderi diferite. Capitalul social este mpartit n
actiuni, iar obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul
societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor
comanditati. Comanditarii sunt obligati numai la plata actiunilor
lor. - Societatea pe actiuni se caracterizeaza prin existenta unei
singure categorii de asociati numiti actionari si prin divizarea
capitalului societatii n parti numite actiuni.
Raspunderea actionarilor privind patrimoniul pentru obligatiile
societatii este limitata la valoarea actiunilor pe care le detin.
Actiunile societatii sunt negociabile si liber transmisibile.
Conducerea societatii pe actiuni se face de unul sau mai multi
administratori. n ultimul caz se constituie un consiliu de
administratie n frunte cu un presedinte. Din punct de vedere
juridic, societatea pe actiuni prezinta un avantaj - faptul ca
responsabilitatea este limitata de aportul fiecaruia si aceea ca
permite reunirea unor capitaluri considerabile, putndu-se face aple
la economiile populatiei prin emiterea de actiuni. Ca inconveniente
amintim ca la constituirea unei astfel de societati trebuie sa
existe minim cinci asociati si un capital social. - Societatea cu
raspundere limitata prezinta caracteristicile: - asociatii nu sunt
responsabili mai mult dect aportul pe care l aduc, - nu presupune
dizolvarea n caz de deces sau incapacitate a persoanelor asociate,
- nu necesita un numar mai mare de asociati la constituire.
Statutul societatii cu raspundere limitata poate stabili de la
nceput administratorii care pot fi persoane fizice, asociatii sau
din afara societatii. Ei pot fi numiti de catre Adunarea generala
prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a
capitalului social. Aceeasi majoritate poate decide asupra
revocarii sau asupra limitarii puterilor, exceptnd cazul n care
administratorii au fost numiti prin statutul societatii. Pe plan
juridic, societatea cu raspundere limitata prezinta avantajul ca
responsabilitatea este limitata la aportul fiecarui asociat, dar si
inconvenientul ca se impune un capital social minim iar numarul
asociatilor poate fi mai mic dect 50. - Sectorul cooperatist.
ntreprinderea cooperatista constituie o forma privata care are
anumite particularitati: Reprezinta o asociere de persoane grupate
n mod voluntar, avnd un scop comun prin constituirea societatii
conduse n mod democratic. Persoanele care aduc o parte din
capitalul necesar accepta o justa participare la riscurile si
rezultatele acestei ntreprinderi. De obicei persoanele din
cooperative au desfasurat n prealabil activitati similare n
calitate de mici producatori. Specific acestia este exercitarea
dreptului de proprietate asupra patrimoniului de catre mai multe
persoane, care prin actul de constituire devin sub mai multe forme
si coparticipanti la conducere. Fiecare membru are dreptul ca, pe
lnga salariul aferent, sa primeasca si o parte din venitul final
corespunzator cotei sale din partea de capital, potrivit unei
proceduri bine stabilite la nfiintarea cooperativei. Cooperativele
s-au dezvoltat ncepnd cu secolul XIX n diferite sectoare de
activitate, putnd fi grupate astfel: - cooperative de consum,
aparute n Anglia n sec. XIX, - cooperative mestesugaresti, -
cooperative agricole, - cooperative tip societati mutuale, ntlnite
n sectorul creditului si al asigurarilor. - Sectorul public.
ntreprinderile publice sunt caracterizate prin:
Capitalul si puterea de decizie apartin unei institutii publice
cum ar fi statul sau colectivitatea locala, care si asuma n
totalitate sau partial, functia de ntreprinzator. Aceste
ntreprinderi se nfiinteaza prin acte decizionale ale puterii
publice, reglementate potrivit cadrului juridic specific fiecarei
tari. Rostul lor este de a permite statului sa controleze anumite
sectoare majore ale economiei nationale si sa influenteze anumite
sectoare economico-sociale pe termen lung. Se mpart n: -
ntreprinderi semipublice - n care puterea publica contribuie
partial la finantarea, conducerea si controlul activitatii, ea
participnd alaturi de una sau mai multe ntreprinderi private.
Formele concrete de existenta a acestora sunt: n concesiune si
societate mixta. - ntreprinderea publica propriu-zisa; statul
detine ntregul capital si si asuma toate prerogativele de conducere
prin intermediul agentilor sai. Se regaseste sub forma regiilor
autonome. Alte criterii de clasificare ale ntreprinderilor sunt:
dupa numarul de angajati, cifra de afaceri: mici, mijlocii,
mari.
Tipologia ntreprinderilor ntreprinderile se pot grupa dup un
sistem complex de criterii. I. Dup forma de proprietate:
ntreprindere particular, individual, personal sau familial;
particular n asociaii; public; a administraiei centrale; a
administraiei locale; mixt (particular i public, autohton i strin).
Unitile economice proprietate public se organizeaz i funcioneaz sub
form de regii autonome sau societi comerciale. Regia autonom
reprezint acea form de ntreprindere care se organizeaz i funcioneaz
n ramurile strategice ale economiei naionale (energetic,
telecomunicaii, industria de armament etc.), este persoan juridic i
funcioneaz pe baz de gestiune economic i autonomie financiar.
Societatea comercial, ca ntreprindere, reprezint o entitate
economic colectiv unde se combin i se utilizeaz factorii de
producie cu eficien ct mai ridicat. Rezultatele obinute sunt mprite
ntre membrii societii sub diferite forme (dividende, prime).
Societatea comercial reprezint forma principal de ntreprindere. Ea
poate fi: A. Societate comercial de persoane, care la rndul ei
poate fi: n nume colectiv; n comandit simpl, B. Societate comercial
de capitaluri n comandit pe aciuni; societi de capitaluri pe
aciuni. Societatea cu rspundere limitat este o societate comercial
care este o form combinat a celor de persoane i a celor de
capitaluri. Ea este forma de organizare cea mai larg rspndit . II.
n raport cu domeniile de activitate, ntreprinderile pot fi:
ntreprinderi agricole; ntreprinderi industriale; ntreprinderi
comerciale; ntreprinderi prestatoare de servicii; ntreprinderi
financiare, de credit, de asigurri etc.
III. n raport cu apartenena la una din ramurile industriale de
activitate, ntreprinderile se pot clasifica astfel: a) dup
caracterul materiei prime consumate: ntreprinderi extractive;
ntreprinderi prelucrtoare; b) dup destinaia economic i caracterul
produciei finite: ntreprinderi productoare debunuri de capital;
ntreprinderi productoare de bunuri de consum; c) dup continuitatea
procesului tehnologic: ntreprinderi cu procese tehnologice continu
ntreprinderi cu procese tehnologice discontinue. IV. n raport cu
timpul de lucru n cadrul anului calendaristic,ntreprinderile pot
fi: ntreprinderi care funcioneaz tot timpul anului; ntreprinderi
sezoniere. V. n raport cu nivelul de specializare,se deosebesc:
ntreprinderi specializate; ntreprinderi universale; ntreprinderi
mixte. VI. n raport cu tipul de produc iesunt: ntreprinderi cu
producie de serie (mic, mijlocie, mare); ntreprinderi cu producie
de mas. VII. n raport cu metodele de organizare a produc iei, se
deosebesc; ntreprinderi cu producia organizat n flux; ntreprinderi
cu producia organizat dup modelele specifice produciei de serie i
unicate. VIII. n funcie de amploarea factorilor de producie
utilizai, de mrimea rezultatelor economico-financiare,
ntreprinderile pot fi: ntreprinderi mici; ntreprinderi mijlocii;
ntreprinderi mari; grupuri de conglomerate de ntreprinderi.
Concluzii: n acest capitol s-a prezentat abordarea sistemic a
ntreprinderii, prin intermediul creia ntreprinderea reprezint
produs i agent al mediului economic. Sunt evideniate, de asemenea,
etapele de nfiinare a unei ntreprinderi n conformitate cu Legea
31/1990. Cuvinte cheie: ntreprindere; abordarea sistemic a
ntreprinderii;autoconsum; prestarea de servicii; sinergie; factori
endogeni; factori exogeni
