EVALUAREA INTREPRINDERII

  • View
    2.819

  • Download
    5

Embed Size (px)

Text of EVALUAREA INTREPRINDERII

EVALUAREA INTREPRINDERII -Suport de curs1.IntroducereTrecerea la economia de piata reclama adaptarea managementului la noile cerinte ,cunoasterea ,in timp real ,a datelor cu privire la performanta intreprinderii cit si anticiparea unor evenimente economice viitoare astfel incit decizia manageriala sa poata fi luata in cunostinta de cauza si ,in acelasi timp,sa elimine posibilitatea declansarii unor riscuri ce pot afecta negativ activitatea viitoare a firmei.Aceste nevoi stau la baza evaluarii,recunosterii ,prezentarii si analizei performantei intreprinderii.Realizarea acestor deziderate provoca contabilitatea la noi configuratii informationale si manageriale.Putem spune ca ,deocamdata,nici Cadrul contabil general IASB nu contine o teorie contabila pe masura privind evaluarea performantei financiare.Se cunosc mai multe pozitionari si fundamentari teoretice privind performata intreprinderii si continuind cu legarea acesteia de rentabilitate,eficacitate,eficienta si alti indicatori folositi in analiza financiara pentru a masura performanta unei intreprinderi.Acesta performanta este legata ,cum este si firesc,de profit care este scopul oricarei intreprinzator. In cele ce urmeaza vom selecta citeva precizari ori ,daca vreti,definitii a notiunilor de mai sus cu cvarer vom opera incontinuiare in demersul nostru. Performanta: a)Termenul de performanta trebuie sa fie rezervat descrierii evolutiei rezultatelor pe o perioada considerata destul de indelungata pentru luarea deciziei; b)Performanta este intotdeauna produsul unei comparatii.A fi performant insemna a realiza ori a depasi obiectivele propuse; c)In sens strict, performanta este un efect,un rezultat al actiunii;in sens larg ,se poate considera ca un rezultat nu este un nimic in sine ,el fiind dependent de mijloacele sale.Performanta este ansamblul etapelor logic elementare ale actiunii,ale intentiei rezultatului efectiv.Performanta este subiectiva pentru ca este produsul operatiei,prin natura subiectiva,care consta i a apropia o realitate de o dorinta. Iata doar citeva din posibilele definitii ale performantei. Din definitiile de mai sus decurg urmatoarele consecinte:continutul concret al perrformantei este dependent de fixarea obiectivelor;nu exista performanta in absolut ,independenta de obiectivele sale;ceea ce este performant intr-o situatie data ,caracterizata prin anumite obiective,poate sa nu fie intr-o alta situatie,caracterizata prin alte obiective;este performant cel care isi atinge obiectivele. Intreprinderea peerformanta este acea intreprindere care creeaza valoare pentru actionari,satisface clientii,care tine cont de opinia salariatilor sai si care reaspecta mediul natural.

Crearea de valoare pentru actionari

Protectia mediului

Performanta

Satisfacere a clientului

Opinia salariatilor Profesorul M.Ristea considera ca performantei putem sa-i asociem cele trei notiuni:eficienta ,economicitate si eficacitate. Deci: Performanta = Eficienta + Economicitate + Eficacitate Ecuatia celor trei E uri ,dupa Prof.M.Ristea poate fi reprezentata astfel:

Eficacitate

Obiective strategice

Resurse

Mijloace

Rezultate

Economicitate

Eficienta

Adevarata performanta se poate obtine prin imbinarea celor trei E-uri numai in cazul cind aceasta performabta se mentine pe termen lung.Este motivul pentru care am corelat,mai sus,notiunea de eficacitate cu cea privind realizarea obiectivelor strategice. Rezultatul contabil este o expresie a performantei intreprinderii. Aici trebuie sa mai facem o precizare si anume ca:performanta nu se refera numai la un exercitiu financiar ,ci priveste evolutia in timp indelungat a intreprinderii sau pe o perioada asupra careia se pot realiza previziuni.

Aprecierea performantei se realizeaza prin evaluare iar evaluarea se realizeaza cu ajutorul diversilor indicatori iar indicatorii la rindul lor se calculeaza in baza unor elemente de bilant.Elementele de bilant pot fi mai mult ori mai putin edificative in functie de scopul urmarit si in functie de care forma a bilantului se utilizeaza stiut fiind ca in realizarea evaluarii se vehiculeaza cel putin trei forme de bilant,respectiv: -bilantul contabil; -bilantul economic ; -bilantul functional. (Dupa normele CECCAR mai exista si a IV a forma bilantul financiar). Obiectivul evaluarii este determinat de necesitatea luarii deciziilor,fie ca sunt decizii de investitii,de exploatare ori financiare. 2. Evaluarea, recunoasterea si masurarea performantei financiare a intreprinderii. Clasificare si formalizare informationala 2.1. Elementele situatiilor financiare Un set complet de situatii financiare trebuie sa cuprinda bilantul, contul de profit si pierdere, situatia rezultatului global si/sau situatia modificarilor capitalului propriu, tabloul de trezorerie si notele explicative. In cele ce urmeaza vom incerca sa realizam o distributie corecta a elementelor cuprinse in situatiile financiare, asa cum sunt ele definite de Cadrul general lASB, Cadrul general american si Cadrul general britanic. Bilantul este o componenta a situatiilor financiare care evidentiaza pozitia financiara a unei intreprinderi prin intermediul elementelor componente: active, datorii si capitaluri proprii. Activul este o resursa controlata de intreprindere ca urmare a unor evenimente trecute si din care se prevede ca se vor obtine beneficii economice viitoare (Cadrul general IASB). Activele sunt drepturi sau alte mijloace susceptibile sa genereze beneficii economice care sunt sub controlul fntreprinderii si care rezulta din operatii sau evenimente survenite in trecut (Cadrul general britanic). Activele reprezinta avantaje economice viitoare probabile, obtinute sau controlate de o intreprindere ca rezultat al unei tranzactii sau evenimente trecute (Cadrul general american). Toate cele trei definitii cuprind aceleasi elemente: resurse, drepturi sau avantaje controlate de intreprindere, provenite din evenimente trecute care se vor materializa in ieiri de beneficii economice viitoare pentru intreprindere. Multe active, ca, de exemplu, instalatiile si echipamentele, au o forma fizica dar acest lucru nu este esential pentru existenta unui activ. Astfel, marci si drepturile de autor sunt considerate active daca se prevede ca se vor obtine beneficii economice viitoare de pe urma acestora. Numeroase active ca, de exemplu, creantele si proprietatile, sunt asociate cu drepturi legale inclusiv cu dreptul de proprietate. Acesta nu este esential pentru stabilirea existentei unui activ. Astfel, proprietatile detinute in sistem de leasing si considerate active daca intreprinderea se asteapta sa controleze beneficii rezultate de pe urma detinerii acestora. Controlul resurselor este parte intre accesul la resurse si limitarea accesului altora la aceste resurse. Cele doua conditii actioneaza simultan. Lipsa uneia conduce la disparitia controlului. Datoria este o obligatie actuala a intreprinderii provenita din evenimente trecute si a carei decontare va conduce la o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice (Cadrul general IASB). Datoriile sunt diminuari probabile de avantaje economice viitoare, rezultate din obligatii prezente a unei intreprinderi de a transfera active sau de a presta servicii ,altor intreprinderi ca rezultat al tranzactiilor sau evenimentelor trecute (Cadrul general britanic). Datoriile sunt obligatii prezente ale unei entitati beneficii economice ca rezultat al evenimentelor si tranzac(Cadrul general american).

Toate cele trei definitii cuprind aceleasi elemente: obligatii prezente ale intreprinderii, provenite din evenimente trecute care probabil vor genera beneficii economice dinspre intreprindere. Obligatiile intreprinderii trebuie sa fie prezente, si nu viitoare. Ele pot fi rezultatul unor contracte si urmarea unei politici duse de intreprindere care a creat anumite asteptari din partea acesteia. Un rol important in recunoasterea datoriilor i1 are probabilitatea , si nu certitudinea iesirii de beneficii economice dinspre intreprindere . Astfel, din categoria datoriilor fac parte si provizioanele. Capitalurile proprii proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor (Cadrul general IASB). Capitalurile proprii reprezinta suma reziduala calculata prin deducerea tuturor datoriilor din totalul activelor (Cadrul general britanic). Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual in activele intreprinderii dupa deducerea datoriilor sale (Cadrul general american). Definitia capitalurilor proprii este aceeasi conform celor trei conceptii:internationala, britanica si americana. Elementele proprii contului de profit si pierdere sunt cheltuielile si veniturile, castigurile si pierderile. Ele sunt definite diferit de cele trei cadre generale. Potrivit Cadrului general IASB, veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabile sub forma de cresteri de active sau diminuari de datorii, care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii sub alte forme decit cresterea provenita din contributiile proprietarilor. Conform conceptiei internationale termenul de venit cuprinde: - venituri obtinute din activitatile principale ale intreprinderii; - castiguri obtinute din activitatile auxiliare; - castiguri obtinute din cresterea valorii economice a activelor. Doar primele doua elemente din cele enumerate sunt cuprinse in contul de profit si pierdere. Ultimul element se regaseste in situatia rezultatului global sau in situatia variatiilor capitalului propriu. Potrivit Cadrului general britanic, castigurile reprezinta cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele privind aporturile din partea proprietarilor. In categoria castigurilor se includ veniturile rezultate din activitatea curenta a intreprinderii, veniturile rezultate din alte activitati decat cele curente, cum este cazul castigurilor din cedarea activelor, precum si plusvalorile inregis