Escar Prod

Scurt istoric al firmei

Escar Prod SCA (societate cooperativa agricola) s-a infiintat in octombrie 2005 cu scopul de a prelucra si promova carnea de melc din productia fermelor membre. Scopul infiintarii: prelucrarea si promovarea carnii de melc din productia fermelor membre.

Initial s-a plecat de la ideea cresterii melcului prin metode traditionale pe ferme, iar in momentul realizarii interesului enorm sugerat de Directia Agricola si ANCA, s-au hotarat sa se infiinteze ca asociatie, sub incidenta Legii 566/2004.

In prezent, membrii sociatatii sunt in numar de 236 fermieri, raspanditi in 31 judete.

Starea proprietatii:

Helicicultura, ramura zootehniei care se ocupa cu cresterea melcilor comestibili tinde sa devina in contextul cererii din ce in ce mai mare de carne de melc, una din cele mai rentabile alternative ale zootehniei traditionale.

Suprafata totala exploatata este de peste 100 ha cu o productie estimativa de 3000 tone materie prima anual.

Fabrica este construita in comuna Teliu judetul Brasov la cele mai inalte standarde europene, utilarea si operarea ei fiind guvernate de normele ISO 22.000, HACCP si cerintele impuse de EcoCert Internetional, organism de certificare BIO.

Produsele finite constau in carne de melc sub forma de conserve, pachete inghetate si semipreparate.

   

Fabrica de procesare a carnii de melc a fost construita la cele mai inalte standarde in domeniul industriei alimentare si corespunde tuturor cerintelor atat ISO 22.000, HACCP cat si a normelor impuse de catre organismul de certificare EcoCert International, cu sediul in Northeim - Germania.

1

Certitudinea sursei de materie prima de inalta calitate, tehnologia de ultima ora la nivelul unitatii de procesare, cat si certificarea Bio, pozitioneaza Escar Prod-ul, printre cei mai dezirabili furnizori de produse din carne de melc de calitate.

Organizata ca o cooperativa de crescatori de melci, Escar Prod a reusit in ultimii ani sa asigure materia prima necesara productiei de cca.1.000 tone/an de produs finit, cunoscut in lumea gastronomica sub numele “The elegant food”.  

Entuziasmul fermierilor a fost atat de mare incat in mai putin de 2 ani, cooperativa a ajuns la un capital social de aproximativ 650.000 EUR.

Consiliu de Administratie

Consiliul de Administratie este organul deliberativ si decizional care se intruneste cel putin o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie si este format din reprezentantii asociatilor, alesi de Adunarea Generala dintre persoanele din conducerea institutiilor de credit membre.

O informare cu privire la ordinea de zi a Consiliului de Administratie, problemele discutate, hotararile luate, este transmisa lunar tuturor membrilor Asociatiei, impreuna cu sinteza activitatii asociatiei in luna respectiva.

Consiliul de Administratie este format din 5 membri avand urmatoarea structura: un Director (Mircea Iordache ), un Sef Productie(Manolache Silviu), un reprezentant zonal(Cocoras Gheorghe), un Presedinte al Consiliului de Administratie (Marcel Macris) si un Secretar (Ildiko Gyonos).

Adunarea Generala

Adunarea Generala, formata din toti membrii fondatori si cei care au aderat ulterior, este organul suprem de conducere al Asociatiei. Adunarea Generala a Escar Prod are urmatoarele atributii:

alege Consiliul de Administratie si aproba regulamentul de organizare si functionare al acestuia;

stabileste structura organizatorica a Secretariatului General al asociatiei si numeste Secretarul General;

analizeaza si aproba raportul anual de activitate al Consiliului de Administratie si programul de activitate pe anul urmator;

ratifica rezultatele negocierilor si conventiilor de interes general.

Adunarile Generale sunt ordinare si extraordinare: cele ordinare se desfasoara anual, la data stabilita de Consiliul de Administratie, iar cele extraordinare, ori de cate ori este nevoie sau la cererea unei cincimi din numarul de membri.

Secretariatul General

2

Secretariatul General este condus de catre un Secretar General numit de Adunarea Generala. Secretariatul General are urmatoarele atributii:

aduce la indeplinire deciziile Consiliului de Administratie; exercita atributiile Consiliului de Administratie in intervalul dintre sedintele

acestuia si in limita imputernicirilor acordate; organizeaza si coordoneaza activitatile comisiilor tehnice; administreaza material si financiar Asociatia; raspunde de corespondenta, relatii cu publicul, securitatea documentelor.

Presedintele Asociatiei sau inlocuitorul sau pot da mandat Secretarului General sa reprezinte Asociatia in relatia cu organisme interne si internationale.

Secretariatul General este compus din:

Ildiko Gyonos.  

Consiliul de Administratie este compus din:

Marcel Macris (presedinte); Raul Ilut;

Mares Bucur;

Zsolt Virag;  

Dinu Teodoreanu.  

Cooperative agricole

„Cooperatia agricola este destinata sa elimine din economia nationala inconvenientele pe care le-a adus cu sine reforma agrara si sa devina factorul hotarator de progres in dezvoltarea si perfectionarea agriculturii, intocmai ca si in Danemarca sau alte tari de mica productie".1

„Cooperatia este cel mai nimerit instrument pentru desavarsirea reformei agrare, prin inlaturarea exploatatorului in haina noua. De la exploatarea directa a muncii, care era indeletnicirea proprietatii de latifundii, mica proprietate, daca nu-si organizeaza prin ea insasi desfacerea, creiaza conditiile de exploatare a produsului".2

Cooperatia reprezenta un mijloc excelent pentru o dezvoltare favorabila a productiei si distributiei produselor agricole, pentru diseminarea celor mai bune metode tehnice de productie si, in fine, pentru raspandirea cunostintelor de specialitate in mediul rural. Prin cooperatie, se putea realiza aprovizionarea in comun a micilor agricultori cu instrumentele necesare productiei, cum ar fi: masini, unelte, seminte etc. Intervine chiar „insusi procesul de productie, pentru a realiza o ameliorare, o rationalizare si pe cat imprejurarile permit, o mecanizare a acestei productii"

1 Sporirea productivităţii proprietăţii rurale, în Revista Argus, 6 Martie 1924, No. 3303, anul XV, p. 412 I.I. Tatos, Comerţul de cereale în sistemul cooperatist, Bucureşti, 1929, p. 2

3

Dezvoltarea cooperatiei rurale moderne in tara noastra

In 1949 iau fiinta primele cooperative agricole de productie, cunoscute sub numele de gospodarii agricole colective. Din 1952, au inceput sa fie create masiv intovarasiri agricole de productie, care din 1959 au fost transformate majoritar in cooperative agricole de productie. In urma politicii agricole adoptate in perioada 1948 - 1989 au rezultat trei forme organizationale de productie agricola: unitati cooperatiste, ferme de stat si gospodarii individuale.

1. Sectorul cooperatist

Dupa cum se mentiona anterior, acest sector a inclus Gospodariile Agricole Colctive si intovarasirile agricole de productie, ambele tipuri fiind transformate ulterior in Cooperative Agricole de Productie. Din punct de vedere teoretic, CAP-urile s-au infiintat prin vointa personala a membrilor de a-si pune in comun terenurile, animalele si uneltele si utilajele detinute pentru a produce la un nivel superior. Practic, nu a fost oferita nici o alternativa taranilor, iar pamantul pe care-l detineau a fostintrodus in aceste tipuri de organizare agricola. Caracteristice acestui tip de unitati erau eficienta si productivitatea scazute, datorate in special lipsei de cointeresare a taranilor care aveau calitatea de membri cooperatori. 2. Sectorul de stat

Sectorul de stat cuprindea 281 de ferme pana in anul 1945, cu o suprafataagricola de 243 mii ha. Acestea erau organizate pe amplasamentul fostelor ferme ale Ministerului Agriculturii si Domeniilor, la care s-au adaugat ulterior, in urma aplicariireformei agrare din 1945, o parte a proprietatilor mosieresti. Pana in anul 1948, numarul fermelor de stat a crescut la 636, ocupand o suprafata agricola de 715 mii ha. Din anul 1948 au inceput sa fie infiintate Gospodariile Agricole de Stat (GAS), ca unitati de sine statatoare, care exploatau 2,87 mil ha teren agricol, din care 710 mii ha teren arabil. Lainceputul anului 1963 existau 560 de GAS-uri care detineau 4.363 mii ha teren agricol si 1.781 ha teren arabil. 3

3. Sectorul privat

Acest sector era reprezentat de gospodariile personale ale membrilor CAP (curtilecaselor sau alte terenuri de mici dimensiuni situate in imediata vecinatate a casei), precum si de gospodariile din regiunea montana unde procesul de colectivizare nu s-a putut realiza ca urmare a conditiilor geografice nefavorabile. Acest tip de gospodarii era cu mult mai intensiv decat CAP-urile datorita interesului proprietarilor pentru obtinerea maximului de pe acele suprafete, rezervei de forta de munca, amplasarea in imediata

3 Jacqueline Leonte, Cooperarea agricola in conditiile economiei de piata, teza de doctorat, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2000, p. 43

4

apropiere a casei, marea majoritate a inputurilor proveneau din productia proprie. Gospodariile din zonele de munte aveau o dimensiune medie de 2,34 ha.4

Evolutia economiei nationale si politicile economice uneori contradictorii, au impins agricultura intr-o situatie dificila. Imbatranirea populatiei rurale, migratia fortei de munca dinspre urban catre rural, improprietarirea persoanelor din mediul urban ca urmare a reconstituirii dreptului de proprietate romanesti pe calea transformarii pentru a corespunde nivelului si standardelor impuse de catre UE.

Procesul de privatizare si restituire este aproape finalizat, dar partea reprezentata de agricultura in economia romaneasca ramane in continuare foarte ridicata. In sectorul agricol, nivelul de aliniere a legislatiei este bun, dar trebuie accelerat. Au fost facuti pasi in vederea intaririi capacitatii administrative, insa aceste eforturi trebuie continuate.

Din punct de vedere teoretic, putem opina ca sensul si viteza tranzitiei de la oagricultura de tip colectivist la una de tip individual, cu o puternica nota familiala, pot fi explicate tinand cont atat de momentul de referinta cat si de sustinerea si stimularea startului spre agricultura individuala.

Trebuie subliniate avantajele majore ale agriculturii de tip individual: costuri de tranzactie reduse, munca prestata putand fi astfel mai bine monitorizata; un mai bun control al alocarii resurselor care poate determina o eficienta crescuta. In acelasi timp,agriculturii de tip individual ii este asociata si o serie de dezavantaje reprezentate de lipsa economiilor de scala in managementul riscului, informatiei, creditului, procurarii de input-uri, marketingului si productiei, considerate drept costuri de oportunitate pentru parasirea agriculturii colectiviste.

Dintre principalele restrictii in dezvoltarea agriculturii de tip individual pot fi mentionate urmatoarele: modele institutionale incomplete care se refera la lipsa institutiilor de credit si de finantare, precum si la existenta unor institutii de sustinere subdezvoltate; capitalul uman este destul de slab pregatit, iar sistemele de instruire agricola, cercetare si extensie sunt in adesea lipsite de eficienta; drepturile de proprietate si legislatia aferenta au in continuare un statut destul de incert. Cei mai importanti factori critici care afecteaza ajustarea fermelor familiale laschimbarile structurale si care le fac mai putin eficiente si competitive isi au originea in:a) mediul macroeconomic al fermelor si in masurile de politica agricola adoptate de catre decidentii politici, si b) mediul microeconomic al exploatatiilor agricole. 5

Dintre factorii critici care pot fi incadrati in categoria mediului macroeconomicputem aminti: reformele generale si sectoriale adesea contradictorii si insuficiente, absenta unei politici sociale sau instituirea uneia care nu viza si mediul rural, interventia statului in reglementarea preturilor si a ratelor de schimb, instabilitatea sectorului datoritasi lipsei promovarii unei politici de export substantiale.

4.Cresterea productivitatii marginale a muncii in spatiul rural

4 G., Ionita, Jacqueline Leonte, Daniela Giurca, Privatizarea in agricultura, in Conditionalitati ale politicilor agricole si alimentare, Academia Româna, Grupul de Reflectie - Evaluarea Starii Economiei Nationale ESEN 2, Bucuresti, 2002, p. 95

5 D. Gavrilescu (coordonator), Restructurarea fermelor in România: cauze, eficienta si implicatii politice, Bucuresti, 1999, p. 82

5

Dezvoltarea sectorului privat poate fi considerata ca principalul determinant in formarea premiselor diversificarii ocupationale si implicit in reducerea saraciei din mediul rural. Astfel, statul poate sprijini formarea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii, prin forme variate de subventii sau sustineri transparente acordate intreprinzatorilor privati care intentioneaza sa-si lanseze sau sa-si dezvolte afaceri in afara mediului urban.

Sprijinirea infiintarii cooperativelor de servicii in avalul sau amontele agriculturii poate reprezenta un alt scop pentru programele guvernamentale, care ar putea fi atins si prin alocarea directa de resurse financiare. Printr-o astfel de actiune este posibiladeterminarea unei cresteri a puterii economice a gospodariilor taranesti, prin distribuireade inputuri, colectarea, depozitarea, transportul, procesarea si comercializarea produselor agricole.

Un rol complementar esential il are si dezvoltarea pietei funciare, care urmeaza in mod logic reformei din structura proprietatii. In plan practic, aceasta se poate realiza printr-un set de masuri coerente care sa conduca la finalizarea demersului de eliberare a titlurilor de proprietate, sa simplifice procedurile de inregistrare cadastrala, cu efecte directe in reducerea costurilor tranzactiilor, sa permita acorduri flexibile de concesionare si arendare a terenurilor etc.

Odata cu cresterea dimensiunii sectorului privat, structurile "patronale" reprezentand sectorul de stat se vor reduce. De asemenea, unele organizatii patronale nu vor mai putea asigura reprezentativitatea necesara, ramanand doar cu "oameni imagine". Pentru clarificarea acestor situatii se impune promovarea unor modificari legislative care sa contribuie la stabilirea unor reprezentativitati reale.

Cooperativele sunt intreprinderi ce se confrunta cu probleme similare cu cele ale firmelor traditionale: concentrari, globalizare, schimbari organizatorice si tehnologice, adaptaari la nevoile in schimbare ale clientilor.

Pe langa acestea, cooperativele se confrunta cu provocari speciale datorate naturii lor specifice de organizatii controlate democratic ce ofera beneficii economice echitabile membrilor sai.

Pentru a avea succes, cooperativele trebuie sa fie competitive, concomitent cu mentinerea caracterului lor special - unitati de afaceri in care se investeste si care sunt detinute de membrii sai in mod democratic si administrativ. In cazul cooperativelor, succesul nu inseamna numai profitabilitate ridicata a companiei insasi, ci si imbunatatirea nivelului de trai, financiar sau de alta natura a membrilor sai (fie ei intreprinderi sau persoane) si a comunitatii (geografic sau de alta natura) in care ele isi desfasoara activitatea.

Pe plan international, noi forme de cooperative apar in special in sectoarele sociale si asigurarilor sociale, unde ele presteaza servicii, ofera noilocuri de munca, conditii de viata mai bune celor care sunt, datoritainsuficientei capitalului, sunt exclusi. In multe sectoare cooperativele dau posibilitatea intreprinzatorilor non-traditionali, cetateni care altfel ar fi exclusi din afaceri, sa-si asume responsabilitati antreprenoriale.

Membrii unei cooperative nu au voie sa fie in acelasi timp in societatea cooperative concurente pentru ca isi fac concurenta. Daca acestia au intrat in societate cooperatista trebuie sa se supuna regulilor societatii respective conform legii nr. 1/2005

6

art. 32 litera c) privind cooperatia – “Membrii cooperatori au urmatoarele obligatii sa nu fie in acelasi timp membri cooperatori in societati cooperative concurente si sa nu exercite acelasi comert sau altul concurent pe cont propriu ori in contul altei persoane”.

Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei din Romania incearca sa statueze, intr-un cadru unitar, elemente de principiu general valabile, care sa permita dezvoltarea de societati cooperative si in alte domenii decat cele existente.

Particularitatile diferitelor sectoare cooperatiste, care sunt organizate si functioneaza in prezent, cat si cele ce urmeaza a fi constituite in temeiul legii mentionate, precum si existenta in cuprinsul actului normativ a unor dispozitii de trimitere ale legii specifice diverselor tipuri de societati cooperative, motiveaza initierea unui act normativ privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti.

Piata

In cazul cresterii melcilor, se poate vorbi de doua tipuri de piete: o piata locala, existenta in tarile in care consumul de melci are o traditie indelungata si o piata internationala, deservita de marii procesatori. Prima dintre pietele mentionate consta in magazine de delicatese, restaurante si piete agro-alimentare locale, deservite de una sau mai multe ferme de dimensiuni mici-medii. Desfacerea in acest caz se face in proportie covarsitoare en-detail.       Piata internationala e constituita din marile retele de retail, care ofera produse proaspete si semipreparate. Aprovizionarea acestora se realizeaza de catre un numar relativ mic de procesatori, capabili sa ofere cantitati mari si constante de produse. Acesti procesatori la randul lor trebuie sa dispuna de o logistica complexa pentru a putea oferi constanta in aprovizionarea pietei (surse de melci vii, capacitati de prelucrare si stocare, sisteme de transport si distributie).

Produsele finite au ca destinatie piata europeana si cea nord-americana si constau in carne de melc sub forma de conserve, pachete inghetate si semipreparate.

Produsele obtinute in fabrica de la Teliu vor ajunge la export, in tari precum Belgia, Franta sau Italia, dar si pe continentul nord-american, tari care au si o traditie gastronomica in ceea ce priveste consumul de melci si reunesc, deasemenea, cei mai importanti procesatori din domeniu.

Pe piata romaneasca cererea este destul de mica, doar cateva restaurante din Romania servesc preparate din carne de melc, comenzile sunt mici. Investitorii de la Teliu estimeaza ca vor vinde carnea la un pret variind intre 20 si 22 de euro pe kilogram.

Cresterea melcilor in ferme de melci poate fi una din cele mai profitabile afaceri din ultimii ani din  Romania. Daca e facuta respectand toate conditiile din recomandarile specialistilor, acest tip special de ferma poate aduce chiar din primul an recuperarea investiei facute + un profit aproximativ egal cu aceasta. Spre exemplu:       ***La o investitie de 5000 euro, profitul in primul an poate fi intre 10000 si 15000 euro, in functie de pretul pe kg de melci stabilit de bursa de la Paris. Investitia de 5000 euro este calculata pt  o ferma cu suprafata de aprx 2000 mp (0,20ha).       ***Pretul pe kg de melc in viu poate varia intre 3,5 si 5 euro iar escargotul (carnea

7

de melc) poate ajunge pana la 30 euro.Proaspeti sau congelati, sub forma de semipreparate sau conserve, astazi

nimeni nu poate contesta gustul deosebit de rafinat al melcilor, produs gastronomic nelipsit din restaurantele vest-europene, dar mai ales franceze si italiene, asiatice sau americane.

Formele de prezentare: Melci vii, purgati-forma de vanzare preferata pentru export si vanzare in cantitati

mici pe piete agroalimentare. Melci purgati congelati-au avantajul pastrarii pe termen mai lung. Produs semipreparat-melci purgati,spalati si fierti, livrati cu tot cu cochilie. Produs semipreparat-carne de melc fara cochilie.

Produse conservate-carne sau pateuri de melci,simple sau cu ierburi aromatice     Alte subproduse obtinute din melci:

Cochiliile de melc-folosite ca atare in gastronomies au sub forma macinata ca si sursa de calciu.

Ouale de melci-produs similar caviarului. Mucusul de melci-folosit in cosmetica datorita continutului de helicina. Acidul uric-folosit ca ingrasamant pentru plante.

Analiza Strategica

Fabricarea de procesare a carnii de melc se practica atat pe plan national cat si

international.Produsele alimentare romanesti sunt bune de gustat, dar prea scumpe de cumparat

- aceasta a fost concluzia germanilor care au vizitat standul Romaniei din cadrul expozitiei internationale de bunuri de consum „Saptamana Verde“, ce are loc in aceasta perioada la Berlin. La noi nu prea se mananca asa ceva, dar in exterior carnea de melc este o delicatesa, mai ales ca este extrem de hranitoare.

Producatorii romani spun ca preturile marfurilor lor sunt cu peste 10% mai mari decat cele din Europa, dar nu pot schimba acest lucru.

   Escar Prod SCA este orientata spre utilizarea in cadrul proceselor sale cu impact redus asupra mediului materie prima produsa in ferme ecologice.

  Managementul Escarprod impreuna cu intreg personalul organizatiei este angajat pentru:

imbunatatirea continua a proceselor pentru reducerea impactului asupra mediului si pentru prevenirea poluarii;

Conformarea cu cerintele legale referitoare la aspectele de mediu.

   Obiectivele de mediu se focalizeaza pe:

Colectarea selectiva a deseurilor si evacuarea prin firme autorizate

8

Utilizarea materiei prime provenite de la furnizorii cu ferme certificate ecologic Prevenirea poluarii prin intermediul apelor uzate Reducerea consumurilor energetice.

Certificare BIO

Fabrica de procesare a carnii de melc corespunde tuturor normelor europene, cat si certificarii EcoCert International. „Avem si certificare BIO, care ne va permite sa intram pe piete mult mai pretentioase“, sustine Marcel Macris, presedintele consiliului de administratie al Escar Prod. Asociatia a fost infiintata in octombrie 2005, cu scopul de a prelucra si promova carnea de melc din productia fermelor asociate, iar in mai putin de doi ani au ajuns la un capital social de 600.000 de euro.

De succes s-au bucurat proaspetii producatori de melci de la Escar Prod SCA, o asociatie formata din 220 de fermieri din 29 de judete, care vor procesa melcii de luna viitoare. „Este foarte probabil ca productia de anul acesta sa fie livrata in totalitate in Germania, potrivit contractarilor de pana acum“, afirma Marcel Macris, managing consultant Escar Prod. Targul de la Berlin prezinta pana pe 27 ianuarie peste 100.000 de specialitati culinare din 56 de tari ale lumii. Evenimentul atrage, anual, mai mult de 400.000 de vizitatori.

Fabrica de procesare a carnii de melc Escar Prod din Teliu (jud. Brasov), unica in Romania, comecializeaza 10 tipuri de produse, de la melci prefierti si congelati pana la cochilii sterilizate.Cel mai mare producator si exportator de melci din lume este Franta: 150.000 de tone pe an.

Procesul de productie

Recoltarea si vanzarea Recoltarea produsului pentru vanzare este actul final al muncii depuse si reprezinta remunerarea fireasca pentru activitatea stresanta si andelungata de crestere a melcilor. Semnul principal care indica faptul ca un melc Helix a ajuns la momentul recoltarii, este terminarea formarii marginii cochiliei.

Un melc devine vanzabil: cand a terminat de crescut si marginea exterioara a gurii cochiliei a devenit dura si rezistenta. Cand aceasta margine s-a creat si s-a antarit, ea nu va mai fi supusa deteriorarilor datorita manipularii la locul de vanzare sau an bucatarie.

Melcul ajunge la dimensiunea justa daca a primit an timpul cresterii o alimentatie adecvata; el asi poate termina formarea cochiliei, ramanand insa de dimensiuni mici, atunci cand a fost subalimentat sau a pascut an spatii cu vegetatie ce nu era proaspata, era poate din anul precedent si, deci, acoperita de mucus. Cand dimensiunea melcului este inferioara celei standard, vorbim de "nanism", adica melcul s-a maturizat fara sa creasca la dimensiunile corecte; este un produs rebut, care aduce pagube fermierului, datorita greutatii sale mici.

9

Odata terminata bordura cochiliei, melcul nu mai creste chiar daca continua sa manance.

Metode de recoltare

Recoltarea melcilor se face de-a lungul a doar doua luni din an, aprilie si mai, iar uneori, cand conditiile meteo sunt favorabile, perioada se poate prelungi si an primele saptamani ale lui iunie. Melcii se pot recolta, de fapt, de-a lungul intregului an, cu exceptia iernii, insa cantitati importante se gasesc doar an cele doua luni de primavara, favorabile conditiilor de dezvoltare a melcilor. In aceasta perioada se recolteaza peste 90% din cantitatea de melci prelucrata pentru export.

Cantitatea de melci recoltata depinde si de conditiile meteorologice existente in cele doua luni favorabile pentru aceasta activitate. Melcii ies din cochilii pentru a-si cauta hrana atunci cand afara este cald, cand vremea este insorita si exista umiditate (dupa ploaie si dimineata, pe roua). Factorii climaterici sunt foarte importanti pentru identificarea perioadei ideale de colectare. Cea mai simpla si mai utilizata metoda de recoltare este cea manuala, fie direct sub fasiile de plasa fie de pe vegetatie. Momentul optim pentru aceasta operatie este dimineata, in zori, deoarece melcii sunt inca acoperiti de apa de roua si se desprind usor; se poate face si o stropire usoara pentru ca apoi, dupa apusul soarelui sa se faca recoltarea. Alte metode de recoltare utilizeaza materiale care atrag melcii. Aceste materiale pot fi foile de hartie neplastifiate (hartie de ampachetat), scanduri de lemn, folii de polistiren, cutii rasturnate, tigle. Culegerea melcilor lipiti de aceste structuri poate conduce adesea la deteriorarea cochiliilor. Pe baza experientei, se recomanda sa se faca recoltarea manual, melc cu melc, fie pe plase Helitex create in acest scop, sau direct de pe teren, din mijlocul vegetatiei care la fine de ciclu a fost aproape cu totul mancata. Itrucat este vorba despre un aliment de lux, consumat in tari cu mari pretentii gastronomice, precum Franta, Italia, Germania sau Statele Unite, procesul tehnologic de prelucrare a carnii de melc trebuie sa se faca cu multa atentie si sa respecte cu strictete conditiile igienice si sanitare. Toate utilajele cu care se prelucreaza carnea de melc trebuie sa fie inoxidabile, iar spatiile de lucru trebuie sa aiba pereti impermeabili, pentru a nu fi afectati de aburul care se emana in cantitati foarte mari in timpul operatiunilor de prelucrare, in care se foloseste foarte multa apa. Toate utilajele care se folosesc pentru prelucrarea carnii de melc se pot obtine, la comanda, la o intreprindere specializata din tara, sau se pot importa, noi sau la mana a doua, din strainatate.

Curatirea fiziologica

10

Produsul de crescatorie, inainte de a fi dus la piata sau furnizat beneficiarului, trebuie sa treaca in mod obligatoriu prin procesul de curatire fiziologica. Aceasta este o operatie cu rol fundamental pentru conservabilitatea produsului si pentru pastrarea calitatii igienico- sanitare ale melcilor. Prin curatire fiziologica se intelege o perioada de cel putin 7 zile in care melcii recoltati sunt pastrati fara a li se da hrana, in containere aerate si apte de a absorbi umiditatea, in cantitate maxima.

Aceste containere pot fi colivii din plase supraanaltate sau chiar cutii din lemn cu capac, intotdeauna umplute doar 1/3 din volumul disponibil. Melcii in faza de curatire nu trebuie sa fie nici spalati, nici stropiti; deasemenea nu trebuie sa li se dea alimente uscate cum ar fi tarate sau faina, cum auzim adesea. Acest post, insotit de o anumita deshidratare, blocheaza fermentatiile si in consecinta fac sa creasca perioada de conservabilitate a melcilor. Curatirea fiziologica este unul din factorii principali ce face diferenta dintre melcii recoltati in natura si vanduti fara nici un tratament, cum sunt produsele de import de pe piata italiana, si melcii de crescatorie.

Acestia din urma sunt:

a) recoltati; b) pusi la curatire; c) selectionati dupa greutate si dimensiune; d) ambalati pentru a fi trimisi la piata.

Toti factorii care califica melcul de crescatorie in ceea ce priveste sanatatea, gustul, omogenitatea in procesul de fierbere; toate motivele care permit fermierului sa foloseasca marca de origine care nu este doar o eticheta ci un simbol al calitatii, se vor regasi in pretul de comercializare.

Analiza Diagnostic

Crearea unei ferme mari de melci impune o investitie de timp, echipament si resurse. Trebuie experimentate mai multe metode de crestere a melcilor pana se va gasi cea mai potrivita pentru mediul dumneavoastra si pentru specia de melci pe care o detineti pentru ca nu exista o formula care sa fie perfecta pentru toate situatiile.

Situatiile neplacute care ar putea aparea pe parcursul cresterii melcilor sunt: - mortalitatea mare in stocul initial de melci din cauza schimbului brusc a habitatului. - inhibatia melcilor din stocul initial fata de imperechere sau depunderea de putine oua din cauza perioadei de adaptare - canibalismul ridicat pana veti gasi un echilibru intre temperatura si umiditate pentru a micsora canibalismul intre nou nascuti - daunatorii - mediul de crestere nefavorabil: temperatura scazuta, inundatii etc.

11

Din informatii pe care le detin, o ferma cu o investitie mare, de ordinul la cateva mii de dolari, devine profitabila din primul export. Tipul de ferma prezentat se considera a fi cea mai profitabila din punct de vedere economic deoarece nu necesita multa munca sau cheltuieli majore (doar apa, curentul cu care se mentin stropitorile si munca angajatilor care e minima). Dezavantajele acestui tip de ferma este ca se obtine o singura productie pe an.

Aceasta metoda de a creste melcii este cel mai mult folosita in Italia. Igiena trebuie sa fie necesara prevenirii imbolnavirii melcilor. Pentru acesta trebuie facut periodic curat in ingraditura, aruncate resturile de mancare, curatate recipientele pentru mancare si cele pentru apa, schimbata apa de baut zilnic. Pradatorii melcilor: sobolani, soareci, pasari, nevastuici, broaste, vulpe, arici, soparle, unele specii de fluturi, gandaci, greieri, miriapode, precum si diverse ciuperci, paraziti, bacterii. Exista si unele specii de melci cu tendinte canibalice care va pot ataca melcii.

Mancarurile facute din carne de melci au facut mult timp parte din meniurile tarilor europene, in special Franta. Nu mai mult de un secol in urma melcii erau culesi din gradini si campurile din imprejurimi. Acum cererea este destul de mare ca fermele de melci sa fie profitabile. Cei mai importanti importatori de melci sunt Franta si Italia desi restaurantele celorlalte tari nu refuza includerea melcilor in meniuri.

Dezavantaje:

* Costurile ridicate pentru obtinerea si amenajarea spatiului.* Costuri ridicate pentru intretinere.* O singura productie pe an.* Expunerea melcilor la calamitati naturale. * Pericolul daunatorilor si pradatorilor.

La ora actuala informatiile legate de cresterea melcilor la noi in tara sunt foarte putine si nu sunt sustinute de o baza practica. Pentru a veni in sprijinul potentialilor clienti aceasta firma doreste a fi o interfata intre interesul crescut de pe piata romaneasca si experienta acumulata de helicicultorii din vestul Europei, in tari cu traditie indelungata in domeniu.

Principalul dezavantaj ale acestui sistem pe langa cheltuielile mari de amenajare si exploatare sunt date de problemele induse de maturizarea precoce a indivizilor in conditiile in care apare foarte adesea procesul de nanism si lipsa de calciu la nivelul cochiliei melcilor.

*Nu pot fi infiintate ferme de melci pe orice teren.*Productia se obtine o singura productie pe an.

*In primii doi ani, o ferma de melci nu produce decat batai de cap. Investitia nu este mare, dar succesul depinde nu doar de seriozitatea si dorinta de munca a investitorului cat de starea vremii. Din al treilea an, investitia initiala va fi recuperata si productia va aduce profituri frumoase.

*Produsele ecologice „made in Romania“ au preturi peste cele europene. Produsele alimentare romanesti sunt bune de gustat, dar prea scumpe de cumparat (“scump, dom’le, scump”) - aceasta a fost concluzia germanilor care au vizitat standul Romaniei din cadrul expozitiei internationale de bunuri de consum „Saptamana

12

Verde“, ce are loc in aceasta perioada la Berlin. Producatorii romani spun ca preturile marfurilor lor sunt cu peste 10% mai mari decat cele din Europa, dar nu pot schimba acest lucru. “Marfa noastra are nevoie de multa munca manuala, care este din ce in ce mai scumpa. Si pentru ca nici nu producem mult - circa o tona pe zi, folosind doar ingrediente naturale, trebuie sa ne acoperim cheltuielile“

Avantaje

* Cheltuieli mici pentru construirea fermei.* Obtinerea mai multor productii pe an.* Melcii se dezvolta mai repede decat in mediu natural daca au conditii optime.* Poate fi gasit in natura.* Este deja adaptat la climatul din tara noastra.* Este rezistent si adaptabil.* Mortalitate de pana la 10% in conditii de mediu naturale.*O investitie profitabila si de viitor.

In afara de proprietatile gastronomice, melcul este folosit in medicina.Cresterea melcilor prezinta si o serie de avantaje indirecte. Astfel, in comparatie

cu alte specii de animale, melcii nu fac galagie si nici mizerie, excrementele lor reprezinta un foarte bun fertilizat, munca depusa este relativ putina, nu este nevoie de o activitate zilnica in crescatorie, melcii consuma toate tipurile vegetale (exceptie facand ardeii si rosiile care sunt acide), investitia nu este foarte mare si se amortizeaza rapid.

“Chiar daca nu avem inca produse tocmai competitive pe piata externa, prezenta la un astfel de targ este foarte importanta mai ales pentru comunicarea cu celelalte state pe acest domeniu”, a afirmat ministrul agriculturii, Dacian Ciolos, cu ocazia prezentei sale la Berlin. Potrivit acestuia, in viitor, Romania ar putea avea specialisti in domeniul agricol detasati in principalele tari europene, care vor putea studia potentialele piete de interes ale Romaniei - Germania, Olanda, Franta, Polonia, Spania sau Italia.

Asociatia “Bioterra” a organizat selectia pentru practica agricola in Elvetia, pentru anul 2006. Practica se va desfasura in perioada l iunie-30 august.

In perioada desfasurarii practicii, cei selectati vor avea posibilitatea sa lucreze electiv la ferme elvetiene specializate in helicicultura , cu un standard inalt de profesionalism. Practicantul trebuie sa participe zilnic la program si sa lucreze efectiv pe tot parcursul programului fermei. Se ofera cazare pntru familii, mentionand ca acest pogram nu asigura un loc de munca in strainatate, ci este o posibilitate de insusire a unor cunostinte teoretice si practice necesare pentru cei care doresc sa lucreze in helicicultura, in mod profesional.

13

Puncte tari Puncte slabe- Experienta in domeniu;- Produs complex de o calitate superioara;-Clientela fidelizata;-Personal format profesional si deschiderea acestuia pentru instruirea continua;-Viteza de reactie decizionala la modificarile produse in mediul extern si intern;-Existenta culturii organizationale.

-Politica de pret fata de distribuitori precara;-Tendinte de deteriorare a pozitiei competitive;-Implementarea greoaie a managementului calitatii;-Inca nu au fost elaborate programe si proiecte pentru analiza calitatii, cercetarii si a promovarii inovarii;-Inca mai exista disfunctiuni in difuzarea si receptionarea informatiilor si in consecinta sunt ingreunate detectarea nevoilor si prioritatilor, dar si diseminarea deciziilor la toate nivelele functionale.

Analiza economico-financiara

Evidenta contabila este condusa in conformitate cu normele legale in vigoare, inregistrarile sunt efectuate pe baza documentelor justificative, fiind respectate principiile si metodele contabilitatii. Sunt intocmite lunar balante de verificare pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale. Societatea asigura conducerea, evidenta si pastrarea tuturor registrelor obligatorii, cu respectarea modului de completare, pastrare si arhivare. Datele prezentate in bilantul contabil anual reflecta realitatea si exactitatea cu privire la situatia patrimoniului si a contului de profit si pierderi. Analiza economico financiara a intreprinderii s-a efectuat pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere din data de 31.12.2005.

Pentru inceput, elaboram bilantul financiar, ordonand activele dupa gradul de

lichiditate iar pasivele dupa gradul lor de exigibilitate.

14

Indicatori financiari conform bilantului depus pe anul 2005, 2006, 2007 ai agentului economic

Tip situatii financiare depuse SIMPLIFICATE

Indicatori din BILANT Lei

ANUL 2005 2006 2007Active imobilizate TOTAL 20969 909909 2917788

Active circulante TOTAL, din care 685470 719192 1538235

Stocuri (materiale, productie in curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)

76 11084 82464

Disponibilitati banesti 681531 589056 187464

Creante 3863 119052 1268307

Capitaluri - Total, din care 1714 806564 1210675

Capital social subscris si varsat 720 891600 1903320

Patrimoniul regiei 0 0 0

Patrimoniul public 0 0 0

Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 0 0 0

Datorii pe termen scurt 704725 564703 2670983

Datorii Total 704725 822537 3245348

Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Credite bancare pe termen lung 0 257834 574365

Cifra de afaceri 0 9001 286433

Venituri totale 0 58175 308237

Cheltuieli totale 676 148396 966213

Profitul brut al exercitiului 0 0 0

Pierderea bruta a exercitiului 676 90221 657976

Profitul net al exercitiului 0 0 0

Pierderea neta a exercitiului 676 90221 657976

Indicatori din DATE INFORMATIVE

Numar mediu de salariati 0 3 9

Tipul de activitate, conform clasificarii CAEN Productia si conservarea carnii

Rentabilitatea capitalului angajat =

,

unde capitalul angajat se refera la banii investiti in entitate atat de catre actionari, cat si de creditorii pe termen lung, si include capitalul propriu si datoriile pe termen lung sau active totale minus datorii curente.

Rentabilitatea capitalului angajat2005 = 0Rentabilitatea capitalului angajat2006 = 0

15

Rentabilitatea capitalului angajat2007 = 0

Rentabilitatea capitalului angajat pe parcursul celor 3 ani de functionare a firmei nu a suportat modificari.

Marja bruta din vanzari =

O scadere a procentului poate scoate in evidenta faptul ca entitatea nu este capabila sa isi controleze costurile de productie sau sa obtina pretul de vanzare optim.Marja bruta din vanzari2005=0Marja bruta din vanzari2006=0Marja bruta din vanzari2007=0

Marja bruta din vanzari pe parcursul celor 3 ani de functionare a firmei nu a suportat modificari.

BONITATEA FINANCIARABonitatea reprezinta capacitatea debitorului de a face fata obligatiilor de plata la

scadenta. Pentru determinarea bonitatii se tine cont de o serie de indicatori, cum ar fi : lichiditatea, solvabilitatea, rentabilitatea.

Lichiditatea patrimoniala este un indicator care rezulta dintr-un raport intre elementeleactive ce pot fi transformate in bani in termen scurt.

Lichiditatea se calculeaza dupa formula:

Lg =

Lg2005 = = = 0

Lg2006 = = = 228,46

Lg2007 = = = 36,64

in care: Lg = indicatorul lichiditatii patrimoniale. E.p.a. = elemente patrimoniale din activul societatii care pot fi transformate in termenscurt in disponibil banesc (disponibilul in cont curent, disponibil in casa), titlu de credit, debitori pe termen scurt, materii prime si materiale, produse finite in stoc. E.p.p. = elemente patrimoniale din pasivul societatii cu scadenta pe termen scurt (furnizori, credite bancare, impozite, salarii etc.)

16

Lichiditatea in anul 2006 fata de anul 2005 a crescut cu 228,46 si in anul 2007 fata de 2006 a scazut cu 191, 82.

Solvabilitatea patrimoniala se calculeaza dupa formula:

Sp2005 =

Sp2005 = = =0

Sp2006 = = =334,14

Sp2007 = = =860798

care: Sp = indicatorul solvabilitatii patrimoniale;Cs = capital social; C1= credite pe termen lung.

Solvabilitatea in anul 2006 fata de 2005 a crescut cu 334,12; iar in anul 2007 fata de 2006 a crescut cu 860463,86. Deci agentul economic furnizor iar in anul 2005 nu a avut o solabilitate buna, iar in perioada 2006-2007 agentul economic furnizor prezinta o solvabilitate buna pentru ca are un raport este cuprins intre 40 - 60%.

Rentabilitatea - se exprima prin rata profitului net sau brut si se calculeaza in mai multe variante. Se redau doua variante:

Rpn2005 =

Rpn2005 = =0

Rpn2006 = =0

Rpn2007 = =0

in care: Rpn = rata profitului net; Cs = capital social depus efectiv.

SAU

Rpn =

17

Rpn2005 = =0

Rpn2006 = =0

Rpn2007 = =0

in care: V = venituri incasate.

Rentabilitatea se considera buna in conditiile in care, rata profitului este mai mare decat nivelul dobanzilor bancare.

Rentabilitatea prin rata profitului net sau prin rata profitului brut nu a suportat nici o modificare pe parcursul a 3 ani de functionare.

Plan de afaceriSocietatea a fost infiintata conform legii nr. 1/2005 art. 32 litera c) privind

cooperatia – “Membrii cooperatori au urmatoarele obligatii sa nu fie in acelasi timp

18

membri cooperatori in societati cooperative concurente si sa nu exercite acelasi comert sau altul concurent pe cont propriu ori in contul altei persoane”.

Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei din Romania incearca sa statueze, intr-un cadru unitar, elemente de principiu general valabile, care sa permita dezvoltarea de societati cooperative si in alte domenii decat cele existente.

Particularitatile diferitelor sectoare cooperatiste, care sunt organizate si functioneaza in prezent, cat si cele ce urmeaza a fi constituite in temeiul legii mentionate, precum si existenta in cuprinsul actului normativ a unor dispozitii de trimitere ale legii specifice diverselor tipuri de societati cooperative, motiveaza initierea unui act normativ privind organizarea si functionarea cooperatiei mestesugaresti.

Locul ales pentru infiintarea societatii a fost ales in localitate Teliu pentru ca in acea zona se aflau niste grajduri (de pe timpul ceapeurilor) care ulterior, au fost reamenajate pentru a realiza ferme acoperite.

Costurile pentru obtinerea si amenajarea cooperativei au fost ridicate.Au fost facute investitii, in acea cladire, in sensul ca in acele cladiri s-au construit

spatii in care sa fie crescuti melcii, accesorizate cu tuburi confectionate din plastic, fibra, otel sau lemn, si cutii.

A fost instalat un sistem de incalzire pe timp de iarna (pentru a avea o temperatura optima de 21 grade), un sistem de irigare si un sistem de iluminare6. Conditiile climatice sunt monitorizate cu ajutorul termometrului sau a hidrometrului. Ferma prezinta costuri ridicate pentru intretinere.

Cresterea melcilor este o activitate deosebit de rentabila atunci cand se executa in anumite conditii. Modalitatile sunt diferite, avand posibilitatea de a o alege pe aceea ce se potriveste cel mai bine posibilitatilor de care dispuneti. Astfel se va decide asupra tipului de ferma care se doreste si asupra speciei de melci care va fi crescuta.

Pentru ca tipul de ferma dorit a fost cea acoperita, obtinandu-se mai multe productii pe an (prin cresterea mai multor generatii). Melcii nu sunt afectati de daunatori si de calamitatile naturale; si s-au dezvoltat mai repede decat in mediul natural pentru ca au beneficiat de conditii optime.

Specia de melci aleasa pentru firma a fost cea care creste in Romania deoarece reprezinta un real avantaj.7

Trebuie mentionat ca exista posibilitatea obtinerii unor castiguri importante si din culesul speciilor autohtone de melci care traiesc liber in natura. In prezent culegerea melcilor este interzisa in Uniunea Europeana.

Ulterior a fost infiintata si o ferma in aer liber, pentru ca este mai rentabila decat cea acoperita, iar la prima productia cooperativa a obtinut niste fonduri SAPARD, materialul genetic fiind achizitionat de la un furnizor certificat.

Helicicultura (cresterea melcilor) in sistem intensiv presupune dotari adecvate cum ar fi: spatii imprejmuite, aparate pentru masurarea umiditatii, temperaturii, cantar si dispozitiv pentru masurarea melcilor. De exemplu, serele horticole pot fi adaptate cu succes, iar rezultatele vor fi mult mai bune daca se folosesc melci de acelasi fel si din aceeasi generatie.

6 A fost ales un sistem de iluminare cu neon pentru o crestere optima a melcilor fiind necesare 18 ore pe zi7 Tipurile de melci alesi au fost: Helix Pomatia si Helix

19

Pentru construirea acetui tip de ferma s-au facut unele cheltuieli si anume; a fost nevoie de:

Achizitionarea unei suprafete relativ mare de pamant (peste 2000 mp). Ingradituri din lemn, plastic, fibra sau otel avand aproximativ 1 m inaltime. Sistem de irigare care sa imprastie un jet fin de apa, sub forma de ceata. Este

necesara irigarea intregii suprafete pe care cresc melcii timp de cateva minute seara in zilele secetoase;

Pe post de hrana vor fi plantele ce se vor cultiva direct in ferma, completandu-se cu hrana uscata precum: tarate, grau, porumb etc. Pentru cresterea unui kg de melci pana la maturitate sunt necesare in medie 1,7 kg de hrana uscata.

Nu au fost facute cheltuieli mari pentru construirea cooperativei si nici pentru intretinerea ei aproximativ 10% din profit (mentinerea sistemului de irigare, hrana uscata, plata personalului). In momentul de fata in intreprindere exista si psecia Helix Aspera care nu creste in natura in tara noastra (are multe avantaje)8. El a fost importat din tari precum Italia sau Franta.

CosturiIn functie tipurile de ferme spre care se vor indrepta, costurile vor fi diferite. Este

necesara o analiza a situatie specifice fiecarui investitor. In ce priveste costurile de incepere a afacerii trebuie precizat ca o mare parte din investitia initiala o reprezinta terenul sau spatiul acoperit in care se vor creste melcii. Costurile reprezentand materialul genetic vor fi si ele destul de importante. Niste costuri estimative oferite de Alimenti Naturali sub conditiile pe care ei le impun sunt: Analiza terenului si Elaborarea Proiectului firmei sunt niste pasi obligatorii daca ati facut contract cu Alimenti Naturali, altfel executarea acestor pasi sunt la alegerea fiecaruia. Constructia fermei cu plasa Helitex pentru constructia gardului interior, la fel, este obligatorie daca este facut contract cu Alimenti Naturali, altfel se poate sa se alega alternativele oferite in documentatie pentru constructia gardului interior. Pretul aproximativ de vanzare in schema de mai sus este de 3,5 euro/kg desi avem informatii contradictorii asupra pretului unui kg melci. Cei de la Institutul de Helicicultura pretind ca melcii Aspersa se vand cam cu 4 euro/kg si cei Pomatia cu mai putin de un euro pe cand cei de la Alimenti Naturali pretind ca melcii Pomatia se vand cam cu 4 euro/kg si au comunicat ca nu au informatii despre pretul melcilor Aspersa. Alti prelucratori sau exportatori de melci fie au refuzat sa comunice pretul la care cumpara melcii deoarece pretind ca pretul variaza si nu au cum sa comunice o cifra pentru urmatorul sezon, fie au indicat cifre net sub 4 euro/kg. Daca se realizeaza un contract cu Alimenti Naturali sau Institutul de Helicicultura vor exista obligatii de la inceput ca sa se urmze clauzele destul de stricte si apare obligatia ca sa se vanda productia exclusiv firmei cu care s-a facut contract la pretul de pe piata. Procesare

8 Are pret mai mare pe piata, este rezistent si adaptabil, mortalitate de pana la 10% in conditii de mediu naturale.

20

“Anul acesta este decisiv, vom sti exact daca fermierii nostri s-au tinut sau nu de treaba”, a declarat Macris. Motivul: se termina ciclul de reproductie a codobelcilor si in vara incepe “taierea” acestora. La fabrica din Teliu, in functie de ce doreste clientul, se pot prepara tot felul de delicatese de melc bio: pateu, cirnaciori, supa, tocanita, felurite conserve. “Capacitatea de procesare a fabricii noastre este de minimum 3.000 tone de melc viu, adica undeva la 600 de tone de carne. Carnea de melc este un produs de lux, foarte scump, iar 600 de tone reprezinta o valoare enorma”, a spus Marcel Macris. El a dat exemplul carnii de melc conventional, care pe piata costa circa 50 de euro kilogramul – sau 25 de euro en-gros. Iar un borcanel de 100 de grame de pateu de melc costa cam 7 euro. Iar produsele eco sint, de regula, mult mai valoroase decit cele conventionale.

“Facem export in Franta, Italia, Germania si Spania. Avem cerere, dar nu am finalizat inca contractele pentru ca totul depinde in mare masura de productia obtinuta la nivelul fermelor”, a declarat Macris.

Afiliere Cooperativa Escar Prod asteapta noi membri. Doritorii trebuie sa fie eco, sa

accepte toate conditiile impuse de organul de certificare EcoCert International, dar si pe cele din statutul cooperativei si sa cumpere actiuni la fabrica.

Modalitati de exercitare a activitatiiSe poate opta pentru desfasurarea acestei activitati prin asociatii familiale, ca

persoana fizica autorizata, prin societate comerciala, sau alte forme de asociere.Avantaje reale sunt oferite de societate comerciala, mai ales daca se are in vedere

aspectul fiscal. Astfel, potrivit legislatiei in vigoare o societate comerciala mica, avand pana la 8 angajati si cu o cifra de afaceri de pana la 100.000 Euro va plati un impozit pe profit de numai 0,5%, fara a putea insa sa beneficieze de deducerea TVA-ului.

Obiectivele firmei Escar Prod SCA isi propune sa asiste membrii fermieri cu servicii de consiliere in

amenajarea fermelor, obtinerea materialelor, irigatii, fond genetic, suplimente alimentare si solutii contra daunatorilor

Conform hotaririi AGA din data de 24.03.2007, organizatia noastra si-a redeschis portile pentru aderarea de noi membri, pana in Iulie 2007.

ColaborariExista societati care sprijina cresterea melcilor pe intreaga linie de activitate.

Acestea furnizeaza materialele necesare constructiei fermei, materialul genetic si cumpara productia fermierului.

Este recomandata insa o analiza atenta a acestui tip de oferta. Este posibil ca preturile la care sunt vandute produsele respective, materiale de constructii si material genetic, sa fie destul de ridicate, iar pretul oferit pentru melci sa nu fie chiar cel mai bun.

O precizare importanta trebuie facuta in legatura cu plasa HELITEX. Aceasta este un material textil rezistent, un fel de plasa de tantari mai trainica, recomandabil de culoare neagra pentru umbra. Este adusa si promovata in Romania de cateva societati insa costurile pentru un astfel de material sunt destul de ridicate. Se poat lua in considerare si metode alternative de imprejmuire a fasiilor de pamant.

21

ExportatoriPentru gasirea exportatorilor exista mai multe posibilitati.

Pot fi urmarite anunturile de la mica publicitate din ziarele locale, de pe siteurile specializate in agricultura. Este recomandat ca si producatorul sa posteze anunturi in mijloacele media mentionate.

Cercetarile mai recente au confirmat insusirile miraculoase ale carnii de melc si anume: contribuie la reconstituirea in intregime a tesutului gastric si deci la vindecarea ulcerului; lubrifieaza caile respiratorii, contribuind la vindecarea afectiunilor pulmonare, a bronhiilor si gatului; tusea convulsiva este combatuta ; favorizeaza eliminarea celulitei si a varicelor. Foarte bogati in calciu, melcii consumati sunt indicati in combaterea rahitismului si a altor cazuri in care organismul are nevoie de acest element.

Datorita bogatiei in acizi grasi polisaturati, consumul carnii de melc combate acumularea de colesterol, iar datorita continutului ridicat in saruri minerale si fier, este deosebit de util in timpul sarcinii si alaptarii. Fiind saraca in lipide, carnea de melc poate fi recomandata in meniurile celor care sufera de boli ale ficatului, arteroscleroza, obezilor, batranilor, celor cu regim dietetic impus. Nu in ultimul rand melcii sunt utilizati in industria cosmetica, sau ca furaj pentru o serie de animale de blana, de companie si pasari.

Concluzii In cazul cooperativelor agricole pentru administrarea si gestionarea terenurilor agricole, bunurile care se aduc in folosinta in cooperativa agricola, precum si terenurile de orice fel raman in proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa agricola avand dreptul de uzufruct.

Fabrica de procesare a carnii de melc corespunde tuturor normelor europene, cat si certificarii EcoCert International. Avand certificare BIO, care le va permite sa intre pe piete mult mai pretentioase.

Asociatia fiind formata din 220 de fermieri din 29 de judete,  fabrica de procesare a carnii de melc a fost construita la cele mai inalte standarde in domeniul industriei alimentare, fiind unica in Romania.

Am observat ca helicicultura este o afacere profitabila si de viitor tinand cont ca in mai putin de 2 ani, cooperativa a ajuns la un capital social de aproximativ 650.000 EUR.

Produsele finite constau in carne de melc sub forma de conserve, pachete inghetate si semipreparate.

Tinand cont de analiza economico- financiara am observat ca in anul 2005 cooperativa agricola Escar Prod a avut pierderi in valoare de 676 lei, abia din al 2-lea an a obtinut profit.

Rentabilitatea prin: rata profitului net sau prin rata profitului brut; si marja bruta din vanzari nu a suportat nici o modificare pe parcursul a 3 ani de functionare.

Agentul economic furnizor in anul 2005 nu a avut o solvabilitate buna, iar in perioada 2006-2007 agentul economic furnizor prezinta o solvabilitate buna pentru ca are un raport este cuprins intre 40 - 60%.

22

Pe piata romaneasca cererea este destul de mica, doar cateva restaurante din Romania servesc preparate din carne de melc, comenzile sunt mici. Din aceasta cauza produsele obtinute in fabrica de la Teliu vor ajunge la export.

Cresterea melcilor in ferme de melci poate fi una din cele mai profitabile afaceri din ultimii ani din  Romania. Daca e facuta respectand toate conditiile din recomandarile specialistilor, acest tip special de ferma poate aduce chiar din primul an recuperarea investiei facute plus un profit aproximativ egal cu aceasta. Producatorii romani spun ca preturile marfurilor lor sunt cu peste 10% mai mari decat cele din Europa.

In afara proprietatilor gastronomice, melcul este folosit in medicina, in industria cosmetica, sau ca furaj pentru o serie de animale de blana, de companie si pasari.

Bibliografie :

1. Ioana Tudor,”Melci. Totul despre inmultirea, cresterea, recoltarea, valorificarea intensiva ”, ed. Lucman

23

2. Sporirea productivitatii proprietatii rurale, in Revista Argus, 6 Martie 1924, No. 3303, anul XV, p. 41

3. I.I. Tatos, Comertul de cereale in sistemul cooperatist, Bucuresti, 1929, p. 24. Jacqueline Leonte, Cooperarea agricola in conditiile economiei de piata, teza de

doctorat, Academia de Studii Economice, Bucuresti, 2000, p. 435. G., Ionita, Jacqueline Leonte, Daniela Giurca, Privatizarea in agricultura, in

Conditionalitati ale politicilor agricole si alimentare, Academia Romana, Grupul de Reflectie - Evaluarea Starii Economiei Nationale ESEN 2, Bucuresti, 2002, p.95

6. http://www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=33677. www.escarprod.ro/html/index.php 8. www.mfinante.ro/contribuabili/link.jsp?body=/bilant.do9. hmelci.rpi.ro10. www.prohelix.ro/index.php 11. www.biblioteca.ase.ro/downres.php?tc=336712. www.ecomagazin.ro/afacerea-melcul-ecologic

24

“Nu vom fi niciodata destul de recunoscãtori faţǎ de pǎmântul care ne-a dat totul.” (C. Brancuşi)

Prof. coordonator: Student:

25