REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIII, NR. 1, AN 200614

Dr. Carmen Duicu, Prof. Dr. Eva Kiss, Prof. Dr. C. RusnacClinica Pediatrie II, UMF Târgu-Mure¿

5STUDIU CLINIC CU PRIVIRELA HIPERTENSIUNEA ARTERIALÅSECUNDARÅ DIN UNELE MALFORMAºIIRENALE CONGENITALE LA COPIL

STUDII CLINICE ªI PARACLINICE

INTRODUCERE

Se ¿tie cå la copil hipertensiunea arterialå (HTA)secundarå reprezintå aproximativ 85-90% din totalulcopiilor hipertensivi, ponderea cea mai mare având-oHTA renalå. Astfel, se apreciazå cå din 68% HTAsecundarå dintr-un serviciu pediatric, 54% este de ori-gine renalå (6). În cadrul acesteia, cele mai frecventecauze de HTA sunt reprezentate de HTA renalå pa-renchimatoaså, urmatå la distan¡å de HTA renovasc-ularå (90 fa¡å de 10%) (1, 5). Astfel, în fa¡a unui copilhipertensiv mai des ne gândim la o glomerulonefritåsau pielonefritå cronicå ¿i mai rar la o stenozå sautrombozå a arterei renale, mai ales când vârsta estemai mare. Dar, ¿i mai rar se pune problema uneimalforma¡ii renale care så inducå o HTA, de¿i aceaståposibilitate existå ¿i ea nu trebuie excluså, pânå laefectuarea unei ecografii renale sau a unei urografiiintravenoase.

Lucrarea de fa¡å î¿i propune så demonstreze caredintre malforma¡iile renale congenitale se înso¡escde cre¿teri ale valorilor tensionale la copil.

MATERIAL ªI METODÅ

Studiul a fost efectuat pe 50 de copii cu malfor-ma¡ii renale congenitale internate în Clinica PediatrieII din Târgu-Mure¿ în perioada 2000-2005.

Diagnosticul malforma¡iilor renale a fost stabilitpe baza examenului ecografic, completat cu urografiei.v. iar în unele cazuri ¿i scintigrafie renalå, în corobo-rare cu datele examenului clinic (prezen¡a sau absen¡aHTA) ¿i a unor investiga¡ii de laborator vizând, înprincipal, func¡ia renalå.

Au fost excluse, bineîn¡eles, alte cauze de HTA(cardio-vasculare, endocrine, medicamentoase, etc.)¿i, mai ales, renale (nefropatii) sau infec¡ii urinare înantecedente, pentru a exclude o posibilå pielonefritåcronicå.

Nu am avut posibilitatea de a efectua arteriografiirenale sau determinåri ale activitå¡ii reninei plasmatice.

REZULTATE ªI DISCUºII

Am împår¡it malforma¡iile renale întâlnite la lotulstudiat în 4 categorii (tabelul 1).

Rezultå din acest tabel cå dintre cei 50 de copii cudiverse malforma¡ii renale, 13 (26%) au prezentatcre¿teri ale valorilor tensionale. Interesant este faptulcå numai la 8 copii hipertensiunea s-a manifestat ¿iclinic, atrågând aten¡ia medicului de familie care arecomandat internarea în vederea stabilirii etiologieihipertensiunii, la restul de 5 copii depistarea malfor-ma¡iei renale ¿i a HTA fåcându-se întâmplåtor, cu oca-zia efectuårii unui examen ecografic abdominal sau amåsurårii de rutinå a TA.

REZUMATÎn 85% din cazurile de hipertensiune arterialå la copil, este vorba de HTA secundarå unei alte boli. Dintre cei 50 de copii cu malforma¡iirenale diverse, 13 (26%) au prezentat hipertensiune arterialå. A fost vorba în primul rând de hipoplazii si displazii renale ,rinichipolichistici, dar ¿i de malrota¡ii renale, ectopie renalå ¿i sindrom jonc¡ional prin penså vascularå. Excluzând complica¡iile infec¡ioasede tip pielonefritå cronicå, autorii opineazå pentru o hipertensiune arterialå produså prin mecanism ischemic secundar unor vicii devasculariza¡ie (malforma¡ii vasculare).Cuvinte cheie: hipertensiune arterialå secundarå; malforma¡ie renalå; copil

ABSTRACTIn 85% of cases with arterial hypertension in childhood, it is a secondary hypertension due to another disease. From 50 children withrenal anomalies, 13 (26%) had high blood pressure. On first place were renal hypoplasia and dysplasia , polycystic kidney disease,followed by malrotation, renal ectopia and ureteropelvic junction syndrome due to vascular. Eliminating infectious complications suchas chronic pielonephritis, the authors suggest a hypertension produced by ischemic mechanism secondary to vascular anomalies.Key words: secondary hypertension; renal anomalies; child

15REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIII, NR. 1, AN 2006

Media de vârstå a bolnavilor no¿trii hipertensivi afost de 9,3 ani, ceea ce aratå cå, de¿i este vorba demalforma¡ii renale congenitale, diagnosticarea acestoraca ¿i a HTA s-a fåcut destul de târziu, dat fiindcå exa-menul ecografic ca ¿i måsurarea TA la copii nu a in-trat în practica curentå a medicilor de familie.

Hipertensiunea a îmbråcat aspecte variate, fiind os-cilantå la 5 copii ¿i cu valori fixe la restul de 8, înca-drându-se în func¡ie de mårimea valorilor tensionale încategoria de HTA medie, cu excep¡ia cazului de hipo-plazie renalå bilateralå care a prezentat o HTA severå(peste 180/110mmHg). Din punct de vedere al sexuluicopiilor, predominant a fost cel masculin (63%).

Studiul pe grupe de malforma¡ii a aråtat cå HTA s-a întâlnit cel mai frecvent la copii cu malforma¡ii destructurå renalå (53,84%). În acestå grupå, hiperten-siunea a fost gåsitå la 4 din cei 6 copii cu hipoplazierenalå (bilateralå la 1 copil, unilateralå la 5 copii) (figura1). În acela¿i grup al malforma¡iilor parenchimale, destructurå, 1 copil din cei 2 cu rinichi polichistici au avutde asemenea HTA. Tot 1 copil din cei 9 cu malforma¡iitopografice (malrota¡ie ¿i ectopie renalå pelvinå) a avutvalori tensionale crescute (figura 2).

În schimb, dintre cei 19 copii cu malforma¡ii renalenumerice (figura 4) numai 3 (15,8%) au prezentatHTA, iar în cadrul sindromului jonc¡ional (figura 3)

Tabelul 1Categoriile de malforma¡ii congenitale ale rinichilor

Nr. caz Cu HTAMalforma¡ii numerice

19 copii3 cu HTA (15,8%)

Rinichi unic congenitalRinichi dublu uni sau bilateralBazinet bifid uni sau bilateralBifiditate pieloureteralå

4654

21––

Malforma¡ii de structurå13 copii

7 cu HTA (53,84%)

Rinichi polichistic/multichisticHipoplazie renalå unilateralåHipoplazie renalå bilateralåRninichi chistic unilateralRinichi displazic

25132

131–2

Malforma¡ii topografice9 copii

1 cu HTA (11,11%)

Malrota¡ie renalåEctopie pelvinå

45

10

Sidrom jonc¡ional9 copii

2 cu HTA (22,22%)

Penså vascularå jonc¡ionalåStenozå pieloureteralå

27

2–

Figura 1Ecografie: hipoplazie renalå dreaptå

Figura 2Ecografie: rinichidrept ectopicjuxtavezical

Figura 4UIV: duplicitaterenalå bilateralå

Figura 3UIV: Hidronefrozåbilateralå, sdr. JPU

16 REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIII, NR. 1, AN 2006

numai la 1/4 dintre copii s-au gåsit valori tensionalecrescute, în absen¡a oricårei pielonefrite acute sau cro-nice. Corectarea chirurgicalå a malforma¡iei vascularela cei 2 bolnavi s-a soldat cu normalizarea valorilortensionale, ceea ce a exclus posibilitatea interven¡ieiunei complica¡ii de tip infec¡ios, prin mecanism inters-ti¡ial, în producerea HTA.

Privitor la mecanismul patogenic al HTA la copiino¿trii cu malforma¡ii renale trebuie men¡ionat cåarteriografiile efectuate de unii autori (2, 4) în cazurilede rinichi polichistici, hipoplazici, malrota¡i sau ecto-pici, au pus în eviden¡å anomalii vasculare începândcu artere renale gracile, hipoplazice, cu vasculariza¡ieintrarenalå foarte såracå datoritå lipsei ramifica¡iilorintraparenchimatoase, de unde aspectul ischemic alteritoriilor respective. Cu alte cuvinte este vorba înastfel de cazuri de malforma¡ii vasculare cu ishemiesecundarå, dovadå cå ¿i dozarea reninei plasmatice aaråtat valori crescute, ceea ce vine în sprijinul mecanis-mului vascular în inducerea ¿i între¡inerea HTA (vicii

BIBLIOGRAFIE

1. Coody DK, Zetman RJ, Portman RJ – Hypertension in children.J of Ped Health Care, 1995, 9 (1), 3-11.

2. Lungu Maria, Ioan IC – Hipertensiunea arterialå secundarå. Via¡aMedicalå, 1981, 3, 99-106.

3. Manasia Rodica – Hipertensiunea arterialå la copil. În: TratatElementar de Pediatrie (sub red. Paula Grigorescu-Sido), Casa Cår¡iide ªtiin¡å Cluj-Napoca, 1994, 332-345.

4. Nestor Georgeta, Antonescu C, Fotiade B et al – Malforma¡iilerenale ¿i hipertensiunea arterialå. Via¡a Medicalå, 1981, 28, 5, 203-207.

5. Popescu V – Hipertensiunea arterialå. În vol: Algoritm diagnostic ¿iterapeutic în Pediatrie, Ed Medicalå Amaltea, 1999, 247-251.

6. Rusnac C – Sindromul hipertensiv. În: Sindroame în Pediatrie, Ed.Medicalå, Bucure¿ti, 1992, vol. 2, 107-134.

de vasculariza¡ie, ischemie renalå, hiperreninemie,angiotensina I ¿i II).

CONCLUZII

1. Hipertensiunea arterialå întâlnitå la unii copii puneîn discu¡ie, printre alte cauze, ¿i posibilitatea unormalforma¡ii renale.

2. Malforma¡iile renale parenchimale (de structurå)constituie un factor ce poate induce o hipertensiunearterialå secundarå.

3. Hipertensiunea din malforma¡iile parenchimalerenale este consecin¡a anomaliilor vasculare ¿i is-chemice care fac så intre în func¡ie sistemul reni-nå-angiotensinå.

4. Corectarea chirurgicalå a anomaliilor respectivesau nefrectomia pot så normalizeze, în astfel decazuri, valorile tensionale crescute.

5. Determinarea tensiunii arteriale (TA) la copilul învârstå de peste 3 ani trebuie så facå parte din exa-menul clinic de rutinå.