tlezv;iluirrtl lrstlcl e:l ic:rcil:ttcit contpal':rl ivllrr rlillrilclor slrrtcluri ol'grutizu(iorralc. inMtl'cir lll.itlrlic: qi in ultc 1iIri, cre$terearrurrriit'ului tlc lbtttrlltri irnplicAnd mai multelgcrr(ii lir(11 rlc cliltritc intervengii sociale a

irrlcrrsil'icirt rrovoia de analizd, procesual5,rlt'o:rrccc o ilt{elcgere operafional5 a siste-rrrckrr' 5i orgalrizlrii unui partener poate filinrrl:urrcrrtalil perttru dezvoltarea practici-kn'tlc ltrcru viitoare gi pentru ameliorareacliclrcitIlii. Dc cxemplu, in Marea Britanie,:rrrtoritlllilol' .judiciare din sectorul penal lis(' crrc llctuitlrlrcute sd lucreze cuun numdrtlt' irlli lilrniz,ori de servicii, cum sunt ser-viciile tlc silnlltate, de educatrie sau servi-ciile socirrlc. inlolegerea modului cum ope-rc;rzil lrccslc sisteme pentru a face posibilSirr prircticll o itsemenea interac{iune ar puteali o crxrrptxrentl fundamental[ a evaludriiclicrrcitillii in ce privegte reducerea cri-rrriurl itrllii qi reabilitarea infractorilor.

Evaluare

An:rliz,l procesual5 poate indeplini o func-(ic lirirrtc ilnportantd, de sine st5tdtoare,irrlruciit ii ajut[ pe finantratorii cercetdrii sIirrlclerrgil lnai bine cum funclioneazd, prac-lic propria agenfie, dar gi cele ale partene-riku'. Dc aserlenea, poate evide4ia gi egecu-

rile organizalionale care au obstruclionatrcirlizarca unui proiect. Analiza procesuald

;xrirtc fi esenfial[, de asemenea, pentrudiscrninarea bunelor practici, dat fiind cIrcproducerea poate fi ineficienti in orga-rrizllii cu procese diferite. Totugi, expu-ncrca diverselor practici locale poate com-prornite, prin ea insdgi, intregul proces deccrcetare, deoarece sugereazl c5, in ter-rncni de rezultate li ef-ecte, nu sunt com-paratc entitilti dc acclaqi ltl.

(lhilr rlucll in urtclc cil'cun'tsturt(c varia-(iilc clcctclor urui llnriccl ;lol l'i ;rtribuitep:rr(i;rl proccstkrr ltllcl'tt;tlivt' tlirrtr'(' ()r'l-lit-

niz:r1ii, :rr-'c:sl lrrclu tttt :tl lIclrtu sltl)t :rt'slinurl.

I )iscrc:plrrr(clc tlintrc dcscoperirilc f?tcutc

1xrt" l'i atribuitc altor variabile, de altd naturl,cum ar fi reaclia pe care o genereazi oanumiti initriativl sau contexful in care ope-reazd., $i, in funcfie de aceasta, analizaprocesual[ ar trebui folositi ca parte dintr-oevaluare mai ampl5 a unui proiect.

Helen Pole

Concepte as ociate : amlizdcost-beneficii,cercetare aplicat[, cercetare de evaluare,cercetare legatl de politici, cercetare orga-nizalionali, studii de bune practici

Lectu ri-cheie

Laycock, G. (2002),,,Methodological issues inworking with policy advisers and practitio-ners", in N. Tilley (ed.), Analysisfor CrimePrevention, Cullompton, Devon : Willan.

Pawson, R., $i Tilley, N. (1997), .Afl intro-duction to scientific realist evaluation", inE. Chelimsky gi W.R. Shadish (ed.), Evalua-tionfor the Twenry-First Century, ThousandOaks, CA: Sage, pp. 405-418.

ANALIZA SECUNDARA

Definif ie

Analiza ulterioarE a unui set de date dejaexistente, cu scopul de a rlspunde la ointrebare de cercetare distinctd de cea pen-tru care au fost culese datele initrial qi de agenera interpretlri gi concluzii noi.

Caracteristici

Utilizarea analizci sccundare ilr cazul date-lor din anchclc clc lrr:u'c :urvcrguri-r, Iillosindtchnici tlc alurlizli stlrtislic;i, cstc ciil sc poateclc ll'ccvcltli ;i lr lir:;t lrilrt. rklcrrntclttalil.

I Irt c:crccliilttt- ;trt:tlr-r sli lrrttrlt/.c/,t' tlill ttott

rrl sct rlc thtlc l)e citrc lc-:t cttlcs ltlttct'iot'ori sil lilloscltsci't ult sct clc tlittc ctllcsc tlt:alt ccrcetf,tor sau dc o cchipil dc ccrcctlitori.Ibhnica poate fi dil'crentriatir dc mctaittra-

liz5, care igi propune sl centrahzeze rezul-tatele deja interpretate obginute in urmaunor studii primare; in contrast, analizasecundarl igi propune sI reinterpreteze setul

de date originale in raport cu o intrebarede cercetare noud.

Primul stadiu al analizei secundare este

obtrinerea unui set de date adecvat. Seturilede date sunt disponibile in baze de date,

care confin informalii despre contextul fie-cdrui set pe care il oferf, (perioada cAnd au

fost culese, tehnicile de egantionare folosite

$.a.). Seturile de date disponibile astfelsunt inalt calitative, adesea reprezentAnd

rezultatul experienlei indelungate in cule-gerea datelor acumulatl de echipe de experfifoarte califica[i. Principala bazd de date

din Marea Britanie este Arhiva Natrionallde Date, gdzduitl de University of Essex(www. data-archive. ac. uk) . Maj oritatea [dri-lor dezvoltate au c6te o bazd nalional5 de

date similar5. AtAt seturile de date guverna-

mentale, cAt gi cele culese de academicienigi sociologi sunt resurse importante pentru

analiza secundar[. Seturile de date pot ficontinue - culese in mai multe rAnduri de-a

lungul unei anumite perioade - sau ad hoc -culese o singurl datf,, pentru a rdspunde la

o intrebare de cercetare specific[ (Procter,

1993). Un exemplu important de set de

date continue este cercetarea realizatd de

guvernul britanic asupra familiilor (General

Household Survey - GHS), efectuat[ infiecare an incepAnd din 1,97I. Un exemplude anchetd ad hoc este ancheta asupra situa-

triei femeilor pe pia(a rnuncii (Women andEmployment) realizati in l9B4 de Oficiulde Evidenfi qi Ccrcctarc l lbprrll(ici. Altescturi dc cl:ttc ltu losl gcltcl'ttlc irr lrtocl dcli-bcritt ctt sc<tpul tlc :t st't'vi t':t t't'stlt's(' l)clllftl:uutlizc sccttlttlitl'tt: tttt t'lt'ltt;tltt itt ltccsl

st'lrs t':;lt' ;rrrr llrl;r :;rrci:tl:1 1lt'ttt't';tl;-t (( irttr'tttl,\t tt i t t l,trl lr'l' ) r t tl t'r:;tt'i t tslt tlt' ;tt'tttlt't tt ir' t,'t t i t

:urtcr"it':rni tk' lrt ('t'rtlt'ttl Nlt(iorurl tlt' ("t'lcctiu'c tlirr ('lric:rgo. l)c1i, ;ll'irl trlrtli(it',i.tttitlizlt sccurttllu'ii it lilst irlllicirlii ilt tttltt t'partc pc scttu'i dc date catttititlivc. :ttt;rliztt

seturilor clc date calitativc lt iltcc;rttl irrultimii ani sd se bucure de o atclr[ic sporil;1.

O colectrie de seturi de datc cltlilrrlivt'

,,Qualidata" - este in prezent clisllorlilril:iin arhiva de date din Marea Britltlric, lisst'r(www. qualidata. essex. ac. uk) .

Dupd accesarea unui set de clatc lttlccv:tl,urmltorul pas este pregitirea slt ;'rcttlt'tl lr lianalizat din nou, ceea ce ar putctt ilrrplic:rrecodificarea variabilelor originalc (s:t t't' i ttir

realizabilS cu ajutorul pachetului tlc soliwrtr t'

statistic SPSS). Stewart ( 1984) a cvitlcrr(i:rlo serie de intreblri care ar trcbtri tttlt't'sltlt'inainte de inceperea unei attitliz.c st'ctlrt

dare, printre care: care a lilst sco;rtll cct'

cetdrii originale ? Ce prclccdur:'i tlt' t'5rtrt

tionare a fost fblosit5'/ Cc irtlirrrrurlii s ;ttt

cules? Este setul original dc tlitlc vrtlitl 5i

fidel ?

Evalurare

Analiza secutrdard este o tclrrrici irtrlror'

tantd pentru anumite tipuri dc cct'cclltl'e,

cu precddere in studiile carc ttcccsil:.i tl;rtcr

longitudinale sau la scarit ln:tro. Iltiliz;rrcrrdatelor culese de cl echipir dc cxpt'r'(i tttt

doar maximizeaz'a calitatca clitie lot', ci st'

dovedegte $i rentabilir din ptlltcttll tlc vctlcrt'

al costului gi al tinrpului. SctLrrilc rrrttplt'

de date confin adesczt o varictittc tlc irrlirrrnatii care nu sunt exhattstivc itt rltptll'l ctl

o intrebare de cercetare particulltt':i. l)c tlt'

o parte, attztliza sccundarl"t lhcilitc:rzl'i sttr

diul in cazurilc irt caro clatclc llcc:u;:llc lllfi prca costisittl:trc q;i i-ar lttit pt'ctt ltttrlltintp ccrccliilol'ultti sl't lc ctrlcirgii sirtl',trr,

ilrr'pc: tlc:rltir pltt'lc, po:tlc lltt'c posilrrllrcccsttl l:t :uttltltilc poptll;t(tt rl;tlol il;t. lrttt

;i sin rpu, tlilrrc:rrsiulri i sclul.ik u. rtc tl;rlc tlispr r

lribilc lrtlcscu (l)l'octer., l99.}). I)c irsclnc_ncir, llrin acccsul lir scluri dc cllrlc continucl)t'ccunl CIIS, sunt lircilitatc stutliilc longi_Irrrlirurlc. in loc sir f ic nevoit se1 planificectrlcgcrca unor date primare, analistul secun_tlrrr cste liber sd se concerttreze asupra:ut:rlizei gi a interpretlrii.

Apar insd gi o serie de neajunsuri atuncit'tnrl sc evalueazd, analiza secundarl. Cer_t'r'tlllorul nu este capabil sd ia decizii pri_vilrtl rrretoda de culegere a datelor gi, deit('rclt, trebuie sd fie atent sd evalueze sefultlc tlirtc original in func1ie de o serie derrspcctc-cheie (cum sunt cele identificatetlc Stcwart, 1984) pentru a putea hotlritl:rr:tl lrcesta este sau nu potrivit pentru nouai r I I rcblr re de cercetare. in analizasecundard,existll intotdeauna pericolul de a adaptailrtrcllurea de cercetare astfel incdt sI se

;rtrtrivcascl cu datele (procter, Ig93). Lipsacorrlactului cu cercetltorii primari poate fio pnrbleml dacl se nasc intreblri supli_rrrclrt:rrc despre contextul culegerii datelor,cin'c nu sunt abordate in adnotlrile pre_vizulc in baza de date relevantl. Aceastlproblclnl a contextului procedurilor de cule_gcrc a datelor originale poate fi deosebitrlc irrrportantl in reanalizarea seturilor detktlc calitative ; de fapt, s-a ridicat intreba_lcir dacd este posibil ca un analist secundarsii in(eleagl corect datele calitative in aoilror culegere nu a fost implicat. Cer_cet.ltcrrul care se lanseazl intr-o analizdsccundard trebuie sI gtie care sunt cerinfelectice gi in ce m5sur5 procedurile etice ori-ginale (cum este cea a obtrinerii consim-lIrnAnrului in cunogtin(d de cauzd) se apliclgi la noua analizd in curs.

Claire Hewson

Concepte oso<'iulc: arhive de date, ar_hivc dc date culillrlivc, colrsinr{llrnant incurroq;ti n{il cle ciruzli, tl: rlc, cl ic;I, rnc liur ltir I i zil,Sl)SS, slutistici ol'ici:rlr., vlrlittitrrtc

Lecturi-cheie

l)llc, A., Arbcr, S., $i procter, M. (19gg),Doing Secondary Analysis, Londra: UnwinHyman.

Hakim, C. (1982), Secondary Analysis in SocialResearch : A Guide to Data Sources andMethods with Examples, Londra: Allen andUnwin.

Procter, M. (1993), ,,Analysing other resear_chers' data", in N. Gilbert (ed.), ResearchingSocial Life, Londra: Sage, pp. 255-269.

Stewart, D.W. (1984), Secondary Research:Information Sources and Methods, BeverlyHills, CA: Sage.

ANALIZA TCXTUALA

Definilie

in cercetarea social5 termenul se ref-erd lao metodl de analizd, a confinuturilor docu_mentelor, care folose$te proceduri calitativepentru a aprecia semnifica{ia unor idei giinfelesuri particulare din document. Ea con-trasteazd, cu analiza de contrinut.

Caracteristici

Analiza textuald igi are rldlcinile in tradifiahermeneutici a interpretlrii textuale gi,mai recent, este organizatl in jurul proce_durilor particulare implicate de munca desemiotic5. Filozofia hermeneutic[ accen_tueazd faptul cd interpretarea unui text tre_buie sI se facd intotdeauna din punctul devedere particular al cititorului. Inferenlasensului este posibili doar prin raportareatextului la alt cadru de referint[ gi prinintrarea in dialog cu textul. Trebuie sIin(elegem un text inlelegAnd cadrul de refe-ringl in care a fost produs, iar cadrul derel'crin[ii propriu cercetltorului devine

tr':unlrttlirut 1tt'ilt cltl'c :tccsl lttct'tt tlt:vittc

llosillil. Scrtrioticit (sutt sclttiologiit) lttlltrgllll accasta al'intra(iit ci't :tccst clialog irrrlllicilo ,,decodif icare" a catcg,oriiltlr folositc dc

cci care au produs tcxtul.in formularea lui Saussure, semiotica

este studiul semnelor culturale in raport cu

codurile culturale prin intermediul cdrorasunt organizate. Semnele lingvistice (literegi cuvinte) sunt organizate dupd coduri gra-

maticale gi semantice in propozigii cu sens,

astfel c[ toate celelalte semne culturale -inclusiv cele care sunt formulate lingvistic -trebuie vf,zute ca fiind organizate dupd codu-

rile specifice lor in relatiri narative gi formede discurs. Din acest punct de vedere, inter-pretarea textului confinut intr-un documentimplic[ o decodificare a semnelor care au

fost codificate in constructia sa.

Scriitorul semiotic cel mai influent inultimii ani este Barthes, iar analizele sale

deosebite sunt cele folosite cel mai frecventinanalizatextual[. Barthes a frcut distincliaintre sensul denotativ gi sensul conotativ alunui semn. Cel dintAi se refer[ la intrelesulpe care il are un semn in virtutea faptuluic[ descrie gi interpreteazd lumea indicAndspre ceva anume gi etichetAnd acest ceva:semnul denotd un obiect cultural. Sensul

conotativ al unui semn const[ din gama de

infelesuri asociate pe care acesta le declan-geaz[ in mintea cititorului sau audientrei:

orice denota(ie particulard are, de aseme-

nea, anumite conotalii. Un mesaj care depd-

$e$te simpla denota[ie gi este structurat injurut sensurilor conotative pentru a transmiteun mesaj particular este, pentru Barthes,un ,,mit" - termen pe care autorul il pre-

ferf, termenului marxist ideologie. Un miteste o form[ de comunicare in care

sensurile culturale sunt structurate astfelincAt sI transmitl un mesaj particular celorcare il v5d, aud sau citesc. El este ,,distorsio-n:rt" dc cerinlele rclaliil<tr dc putere pe

carc lc irnplicir. Aturlizlr l)c cilrc o lirce

Illrtltcs rrtitului sc cxlirrtlt' r5i llt lirrnlclc

trottltttgvn-ltt t' tlt' tltst'ttts, e tllll sitllll l)it'ltlrilc. lrlrttt'lt'. lolopqt'ltliilc li obiccle lc tlcc()nsunr, I)r' ttct'c:t, ot'icc tllliccl cttllttt'itl

carr: tr':ulsrtrilr: tnt lttcslti ltoatc l'i stl;ltrs tttrci

analizc lt:xluillc.O slrcirul principaltr a atletlizci tcxlturlc

este, prin urmarc, sf, descopcre rcla[iilc tlcputere prin dezvf,luirea acesttlr disttlrsiondri, demonstrdnd dacf, un tnit tlitl'ccltl'creflectl pozitria opresorului sau a cclt"ti o;lrimat. in aceasti privintr5, lucrarea lui lJartlres

are o inten[ie similarl celei a lui Manrlltcirrr.inrlddcinat[ qi ea in hermeneutic2l, a crlr'tri

sociologie a cunoagterii contrasta cutto:t5lc

rea ideologicl a celor puternici 1;i cttltttitry

terea utopicd a celor lipsigi de putcrc.

Evaluare

Datoritd sensibilit5lii sale la cotttcxttrl ctrl

tural, analiza textuald deptr5e gtc n ttl I tc tl i r r t rc

limitdrile analizei de conginut. Ditr i;i ll.cgi ea propriile probleme distiltctc. ()r'ic'c

lectur5 a unui text reflectd punctul tlc vctle l't'

al cititorului, iar semiotica ttu it litl'ltizltlincl o bazd, clard cu care s2[ poatll l'i dclttottstrati validitatea unei lecturi parlictrl:tl'e.

Solu(ia lui Barthes a fbst sil itcccrttttczccriteriul coerenlei : dactr lccturit ulttti tcxlproduce o relatare coerentl 5i sistcltt:rlicil,atunci aceasta este cea prel'crattr, ilt colt

ditiile in care celelalte lucruri surtt cgrrlc.

Nu este clar insd de ce coerclltit ar tt'clrtti

sI serveascf, ca un atare criteriu. IIttr-ittlcviil',Derrida Si alti scriitori poststructurrrli;li rttr

subliniat gi ei faptul ctr textelc tincl sil l'ic,

intr-o mf,surf, mai mictr sau tlt;ti llllll't:,incoerente gi ei considertr ctr sitrciltit ilttcl'pretativ[ implici dezvlluirclt r,ltlol' :rslli'lde inconsistenle gi incoercttlc.

.lolut Scoll

Concepte u:;ot'iute : anitlizit tliscttl'srtltli,analizl dc conlirtut, ultalizil clttcttlttcltlltl'it.anaI izil istoricll. utut I izil ltarittiv11. ccl'ct:l:t t't'