Studiu 1 - Impact cota lapte RO

Institutul European din România

Proiect SPOS 2008 – Studii de strategie şi politici

Studiul nr. 1

Impactul generat de dinamica cotei de lapte asupra

producătorilor agricoli din România în contextul reformei Politicii Agricole Comune

Autori: Dr. Daniela Giurcă∗ - coordonator Dr. Marioara Rusu∗∗ Dr. Mariana Grodea∗∗∗ Valeriu Steriu∗∗∗∗

Bucureşti Decembrie 2008

© Institutul European din România, 2008

ISBN online 978-973-7736-81-9 ∗ Daniela Giurcă este coordonator al componentei de cercetare la Unitatea de Management a Proiectului Modernizarea Sistemului de Cunoaştere şi Informare Agricolă MAKIS, finanţat de Banca Mondială şi implementat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Între 1990 - 2005 a fost cercetător ştiinţific la Institutul de Economie Agrară (Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române) şi secretar ştiinţific între 2001-2005 iar în 2006 a fost specialist pe politici agricole în proiectul Romanian Agribusiness Development Project – RADP finanţat de USAID. În ultimii 10 ani a fost consultant pentru politici agricole şi dezvoltare rurală în diverse proiecte. ∗∗ Marioara Rusu este cercetător ştiinţific II, doctor în economie, în cadrul Departamentului de Economie şi Sociologie Rurală al Institutului de Economie Agrară – INCE, Bucureşti. Principalele teme de cercetare abordate s-au concentrat pe problematica diagnozei spaţiului rural şi a politicilor de dezvoltare rurală. ∗∗∗ Mariana Grodea este cercetător ştiinţific, doctor în economie, în cadrul Institutul de Economie Agrară. Activitatea sa de cercetare în Cadrul Institutului de Economie Agrară s-a concentrat asupra analizei pieţei produselor lactate, dar şi asupra competitivităţii sectorului produselor lactate privită din perspectiva integrării României în Uniunea Europeană. ∗∗∗∗ Valeriu Steriu este vice-preşedinte Operaţiuni şi Dezvoltare în cadrul grupului LaDORNA şi preşedinte al APRIL – Asociatia Patronala Romana din Industria Laptelui. În perioda 2001 – 2004 în calitate de Secretar de stat pentru integrare europeana si relatii internaţionale a coordonat negocierile cu Uniunea Europeana pentru capitolele de agricultură, pescuit si capitolul de mediu.

Institutul European din România – Studii de strategie şi politici (SPOS 2008)

1

Echipa de cercetare multumeşte pentru sprijinul acordat ăn realizarea studiului echipelor din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Departamentul de Administrare a Cotelor de Lapte, care ne-au pus la dispoziţie bazele de date necesare şi în mod special doamnei Subsecretar de Stat Mihaela Luca, care ne-a facilitat întâlnirile de lucru şi contactul cu membrii echipelor din Minister. Mulţumim pentru sprijinul acordat în traducerea lucrării doamnei Raluca Văleanu.


2

Abrevieri APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

ANSVSA Autoritatea Naţionala Sanitar Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor

ESU European Size Unit / Unitatea de Dimensiune Europeană

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEOGA Fondul European de Garantare Agricolă

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MBS Marja Brută Standard

NSM Noile State Membre

OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

PAC Politica Agricolă Comună

PAC-HC Îmbunătăţirea Politicii Agricole Comune – „Health Check”

PNADR Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (2000-2006)

SAPS Schema de Plată Unică pe Suprafaţă

SAU Suprafaţa Agricolă Utilizată

SPS Schema de Plăţi Directe

Lista tabelelor Tabelul 1: Unităţile de procesare a laptelui, mai 2008 Tabelul 2: Evoluţia investiţiilor în industria laptelui Tabelul 3: Ponderea valorii investiţiilor totale în sectorul de procesare a laptelui pe elemente de structură Tabelul 4: Consumul de lapte şi produse lactate, în anul 2005 Tabelul 5. Dinamica balanţei schimburilor comerciale externe ale României pentru lapte şi produse lactate, tone Tabel 6. Preţul internaţional pentru laptele livrat în august 2008 plătit de companiile de procesare, funcţie de sistemul de plată şi bonusuri specific Tabelul 7 Categoriile de cumpărători/procesatori clasificaţi după mărimea cotei de livrări alocate şi numărul de producători de la care trebuie să colecteze laptele Tabelul 8. Numărul cumpărătorilor/procesatorilor de lapte pe categorii, după poziţia pe care o ocupă funcţie de mărimea cotei alocate în total cotă livrări şi numărul aferent de producători pe categorii de mărime (nr mediu de vaci/exploataţie şi volumul cotei medii de livrări) de la care trebuie să colecteze laptele. Tabelul 9. Tabloul colectării laptelui în anul 2007/2008 pentru primii 30 de cumpărători / procesatori Tabelul 10. Indicatori demografici în zona montană Tabelul 11. Utilizarea terenurilor agricole în zona montană Tabelul 12. Creşterea animalelor în zona montană


3

Tabelul 13. Realizarea cotelor de lapte în zona montană în anul 2007-2008 Tabelul 14 Dinamica indicatorilor generali şi specifici sectorului –prognoze Tabelul 14 Dinamica indicatorilor generali şi specifici sectorului –prognoze Tabel 16 Veniturile şi cheltuieile realizate din activitatea specifică sectorului lapte şi produse lactate în fermele studiate Lista figurilor Figura 1. Evoluţia utilizării instrumentelor de sprijin în sectorul lapte şi produse lactate şi perspectiva până în 2015 Figura 1: Distribuţia teritorială a cotei de lapte din total producţie Figura 3: Distribuţia teritorială a cotei de lapte, după structură Figura 4: Distribuţia teritorială, pe clase, a producătorilor agricoli care au cotă pentru livrări Figura 5: Distribuţia teritorială a unităţilor de procesare a laptelui Figura 6: Distribuţia teritorială, pe clase, a producătorilor agricoli care au cotă de vânzări directe Figura 7: Distribuţia teritorială a ponderii laptelui conform din total cotă alocată Figura 8. Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de bovine, în zona montană Figura 9: Distribuţia teritorială a numărului de producători care deţin cotă pentru livrare lapte, în zona montană Figura 10. Distribuţia teritorială a cotei de lapte pentru livrări, în zona montană Figura 11: Distribuţia teritorială a numărului de producători care deţin cotă pentru vânzări directe, în zona montană Figura 12. Distribuţia teritorială a cotei de lapte pentru vânzări directe, în zona montană Figura 13. Structura realizării cotei de livrări lapte, în zona montană Figura 14 Structura producătorilor după realizarea cotei livrări lapte, în zona montană Figura 15. Cota de livrări lapte alocată şi realizată 100%, în zona montană Figura 16 Total producători care au realizat 100% cota livrări lapte, în zona montană Figura .17 Total producţie null cotă livrări lapte, în zona montană Figura 18 Total producători care au realizat null din cota de livrări, în zona montană Figura 19 Structura cantităţii de lapte cotă vânzări directe, în zona montană Figura 20 Structura producătorilor după realizarea cotei de vânzări directe, în zona montană Figura 21 Cota vânzări directe lapte din total, în zona montană Figura 22 Producţia alocată şi realizată 100% cotă vânzări directe, în zona montană Lista graficelor Graficul 1: Dinamica efectivelor, producţiei de lapte şi a randamentelor în perioada 1990-2007 Graficul 2 Structura efectivelor de vaci pe tipuri de exploataţii Graficul 3: Utilizarea producţiei de lapte în perioada 1990-2007 Graficul 4: Dinamica producţiei de lapte şi produse lactate procesate Graficul 5: Ponderea valorii investiţiilor din sectorul laptelui, în valoarea totală a investiţiilor din industria alimentară în perioada 1999-2006 Graficul 6: Consumul de lapte şi produse lactate în România Graficul 7: Dinamica comparativa a consumului de lapte si produse fermentate incl. iaurt in unele tari din lume si din Europa Graficul 8: Dinamica comparativă a consumului de branzeturi in unele tari din lume si din Europa Graficul 9: Dinamica comparativă a consumului de unt în unele tari din lume şi din Europa Graficul 10: Balanţa comerţului exterior cu lapte şi produse lactate mii Euro Graficul 11: Volumul şi structura exportului de lapte şi produse lactate


4

Graficul 12: Structura exporturilor de lapte şi produse lactate după destinaţie în anul 2007; Structura exporturilor de lapte şi produse lactate după destinaţie în anul 2008 (8 luni) Graficul 13: Volumul şi structura importului de lapte şi produse lactate Graficul 14: Structura provenienţei de lapte şi produse lactate după aderare – 2007; Structura provenienţei importurilor de lapte şi produse lactate – 2008 (8 luni) Graficul 15: Volumul importului net de lapte şi produse lactate tone Graficul 16: Balanţa schimburilor comerciale cu lapte şi produse lactate în 2007 Graficul 17: Preţul plătit producatorilor de către principalii procesatori din UE pentru 100 kg lapte conform în 2007/2008 Graficul 18: Dinamica preţului laptelui (la poarta fermei) în UE 15 şi UE 10 în perioada 2003-2008 Graficul 19: Preţul laptelui la poarta fermei în Romania comparativ cu unele ţări UE - 10 şi cu media UE – 25 în 2007/2008 Graficul 20: Structura cotelor alocate în UE – 27 în anul 2007/2008 Graficul 21: Cota de lapte alocată în 2007/2008 în UE 27 Graficul 22: Număr cote individuale livrari şi vânzări directe 2007/2008 Graficul 23: Realizari cota lapte 2007/2008 Sursa: prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Graficul 24: Cota realizată comparativ cu cota alocată 2007/2008 Graficul 25: Structura şi volumul cotei realizate pe judeţe în anul 2007/2008 Graficul 26: Cota realizata versus alocări (77%) în anul 2007/2008 Graficul 27: Numărul de producatori pe categorii care au realizat/nerealizat cota de livrari alocată în anul 2007/2008 Graficul 28: Numărul de producatori pe categorii care au realizat/nerealizat cota de vânzări directe alocata în anul 2007/2008 Graficul 29: Structura cotei de lapte în zona montană şi la nivel naţional Graficul 30. Ipoteze Lista casetelor Caseta 1. Principalele reglementări europene in sectorul lapte si produse lactate Caseta 2. Articolul 69: Furnizarea mijloacelor pentru realizarea anumitor tipuri de agricultură şi a calităţii producţiei


5

Introducere ..................................................................................................................................................6

Capitolul 1. Politica Agricolă Comună în sectorul producerii şi procesării laptelui. ..........7 1.1. Dinamica şi politica curentă de sprijin a sectorului în UE -27 7 1.2. Politica naţională de sprijin a sectorului 11

1.3. Propuneri de reformă a politicii de sprijin pentru sectorul de producere şi procesare a laptelui în contextul PAC-HC 12

Capitolul 2. Producerea şi procesarea laptelui în România – caracteristici şi tendinţe....15 2.1. Dinamica sectorului în perioada de tranziţie şi în perioada de preaderare 15

2.1.1. Evoluţia producţiei primare................................................................................................15 2.1.2.Evoluţia structurală a sectorului ........................................................................................17 2.1.3.Dinamica şi structura procesării laptelui .........................................................................19

2.2. Dinamica consumului de lapte şi produse lactate în România şi la nivel internaţional 23

2.3. Dinamica comerţului exterior 27 2.4. Dinamica şi evoluţia preţurilor 35

Capitolul 3. Implementarea sistemului de cote în România ......................................................38 3.1. Cotele de lapte alocate în România şi în UE-27- o analiză comparativă a structurii şi realizării 38 3.2. Repartizarea cotelor - o analiză regională 42

3.2.1. Repartizarea cotelor pentru livrări ...................................................................................44 3.2.2.Distribuţia teritorială a unităţilor de procesare a laptelui ...........................................49 3.2.3. Repartizarea cotelor pentru vânzări directe ...................................................................50 3.2.4. Analiza regională a calităţii cotei de lapte......................................................................52

3.3. Realizarea cotelor după primul an de implementare 53

Capitolul 4. Cota de lapte în zona montană ....................................................................................59 4.1.Repartizarea cotelor în zona montană 61 4.2.Realizarea producţiei de lapte alocată cotelor din zona montană 64

Capitolul 5. Evaluarea impactului implementării Organizării Comune de Piaţa la lapte şi produse lactate în contextul PAC-HC la nivel naţional ..........................................................73

Capitolul 6. Concluzii şi recomandări...............................................................................................78

Anexe ...........................................................................................................................................................83


6

Introducere

Politica Agricolă Comună s-a ajustat continuu în ultimii 50 de ani, ca reacţie la dinamica socio-economică a statelor membre, a procesului treptat de extindere şi sub presiunea globalizării. Organizarea Comună de Piaţă şi instrumentele de politică aferente sectorului lapte şi produse lactate au suferit o serie de schimbări în ultimii 40 de ani, urmând practic trendul general al PAC însă, comparativ cu alte sectoare la care reformele au fost substanţiale, în acest caz, schimbările au fost mai lente şi nu au vizat reforme radicale.

Evoluţia pieţei globale şi europene a produselor lactate precum şi schimbarea preferinţelor consumatorilor în contextul dezvoltării socio-economice şi a diversificării producţiei datorită introducerii de noi tehnologii, influenţa sectoarelor conexe (carne de vită şi viţel, culturile arabile şi furajele) care au suferit reforme profunde ale instrumentarului politic pentru a facilita conexiunea actorilor de pe filierele respective la semnalele reale de pe piaţă, vor influenţa din ce în ce mai mult sectorul producerii şi prelucrării laptelui care, este susţinut prin instrumente de politică care nu se mai potrivesc contextului economic curent. Astfel, necesitatea unei reforme radicale a politicii din acest sector, a devenit din ce în ce mai evidentă şi stringentă.

La sfârşitul anului 2007, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European şi Consiliului, documentul intitulat „controlul de sănătate” al Politicii Agricole Comune menit să pregătească continuarea reformelor (CAP Health Check) în care erau menţionate domeniile care necesitau reformare. Un punct important din acest document îl constituie propunerea eliminării cotei de lapte începând din anul 2015. În acest document s-a propus ca eliminarea acestui instrument să se facă numai după ce sectorul va fi pregătit pentru o măsură atât de radicală.

În acest sens, s-a propus ca una din măsuri să fie creşterea graduală a cotelor până în 2015. Astfel s-au demarat o serie de studii şi cercetări de către comunitatea ştiinţifică şi profesională din domeniu, menite să estimeze şi să evalueze amploarea implicaţiilor pe care le poate avea această măsură.

Principalele temeri se refereau la posibilitatea concentrării producţiei de lapte în zonele în care această activitate implică costuri mai mici şi dispariţia acesteia din anumite zone (de exemplu zonele de munte). Pentru evitarea unei astfel de situaţii sunt necesare crearea unor instrumente de politică alternative pentru menţinerea acestei activităţi în zonele montane. România, cu toate că are deja statutul de stat membru UE, se confruntă cu dificultăţi structurale semnificative atât în ceea ce priveşte structura fermelor în general (fărâmiţarea excesivă a exploataţiilor agricole), cât şi în ceea ce priveşte procesarea. Fermierii, procesatorii şi comercianţii trebuie să se conformeze standardelor UE de calitate a laptelui şi rigorilor impuse de aquisul comunitar din domeniu. Cu toate că situaţia sectorului de producere şi procesare a laptelui din România este la ora actuală departe de modelul celui practicat în UE-15 şi chiar faţă de unele noi state membre, iar nevoia de schimbare este evidentă, decidenţii politici trebuie să fie conştienţi că nu se pot face minuni într-un timp scurt pentru a micşora şi elimina decalajul existent faţă de celelalte state membre, mai ales dacă sectorul s-a dovedit timp îndelungat a fi reticent la schimbările structurale. Acţiunile cele mai fezabile ale decidenţilor trebuie să vizeze realizarea unui echilibru între încadrarea în normele impuse de acquis-ul comunitar şi interesele agricole ale României bazate pe realităţile şi posibilităţile naţionale şi implicarea activă în discuţiile decidenţilor europeni referitoare la reformele sectorului. Această reprezintă o adevărată provocare pentru viitoarea politică agricolă a României.

Principalul obiectiv al acestui studiu este să contribuie la fundamentarea deciziilor pe care trebuie să le ia România în contextul reformării politicii sectorului. Astfel ne propunem ca pe baza analizei evoluţiei sectorului şi implicit a reacţiilor acestuia la politicile naţionale implementate până în prezent, a politicilor europene care sunt în curs de implementare din


7

2007 şi a caracteristicilor acestei producţii în România, să identificăm unele instrumente de politică specifice zonei montane care ar putea fi afectată de eliminarea cotelor şi să facem o estimare a efectelor creşterii graduale a cotelor de lapte şi apoi a eliminării acestora după 2015, asupra filierei naţionale de producţie – procesare şi consum. În acest sens se analizează dinamica pieţei laptelui şi produselor lactate în context european şi mondial (cererea şi oferta pentru fiecare categorie reprezentativă de lactate; nivelul preţurilor – corelat cu calitatea; capacitatea de producţie – prezentă şi preconizată).

Studiul îşi propune să estimeze impactul creşterii graduale a cotelor şi a eliminării acestora după 2015 asupra micilor şi marilor producători români (pe regiuni). Pe baza acestor analize detaliate sugerăm unele soluţii (de ex. modificări în sistemul de intervenţii sau acordarea de noi plăţi sau a altor modalităţi de sprijin decuplat) pentru a atenua efectele previzibile ale eliminării cotelor şi a facilita tranziţia către implementarea unei politici nedistorsionante. Analiza se va baza pe elaborarea unor scenarii create după ipoteze de lucru cât mai realiste. Ca parte a acestei analize s-a încercat o simulare pentru câteva tipuri de ferme (de dimensiuni mici şi medii) a efectelor implementării politicilor curente specifice sectorului şi a celor propuse de Comisie 2008 pentru a vom identifica unele măsuri de sprijin care ar putea conduce la menţinerea activităţilor de creştere a vacilor de lapte din zonele montane

Capitolul 1. Politica Agricolă Comună în sectorul producerii şi procesării laptelui. 1.1. Dinamica şi politica curentă de sprijin a sectorului în UE -27

Organizarea Comună de Piaţă în sectorul lapte şi produse lactate a fost în continuă

dinamică de la implementare (din 19681) până în prezent, urmând practic trendul general al ajustării PAC ca reacţie la evoluţia socio-economică a statelor membre, la procesul extinderii la 25 şi mai apoi 27 de state membre şi la presiunea globalizării. Totuşi comparativ cu alte sectoare la care reformele au fost mai substanţiale, în acest caz, schimbările au fost mai lente iar o reformă radicală este deja o certitudine şi o necesitate în următorii ani.Iniţial principalul obiectiv al politicii sectorului s-a circumscris obiectivului clasic al Politicii Agricole Comune şi anume acela de siguranţă alimentară şi de stabilitate a pieţei, asigurând producătorilor şi procesatorilor venituri sigure şi stabile prin susţinerea preţurilor, subvenţionarea stocării surplusurilor de piaţă, a retragerilor în cazul scăderii preţurilor mondiale (intervenţie publică) şi subvenţionarea exporturilor. Agenda 2000 şi mai apoi reforma acesteia din 2003-2004 (Mid Term Review) a schimbat şi în acest sector o parte din filozofia sprijinului, în direcţia îmbunătăţirii competitivităţii şi încurajării producătorilor şi procesatorilor spre afaceri orientate tot mai mult spre piaţă.

În prezent politica comună pentru lapte şi produse lactate include trei tipuri de instrumente de sprijin şi anume: sprijinul pieţei interne2, plăţi directe acordate fermierilor şi unele instrumente de sprijin ale comerţului extern. Principalele documente legislative care reglementează sectorul sunt prezentate în caseta 1.

1 Reg. EEC 804/68 2perisabilitatea laptelui materie primă a determinat ca măsurile de sprijin să fie aplicate indirect, la unele produse derivate prin procesare şi anume la unt, lapte praf degresat şi unele brânzeturi.


8

Caseta 1

Principalele reglementări europene in sectorul lapte si produse lactate

Regulamentul (CE) nr. 1255/1999 din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate

Regulamentul (CE) NR. 1152/2007 din 26 septembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999 privind organizarea comună a pieţei în sectorul laptelui şi produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 1788/2003 de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui şi al produselor lactate si Regulamentului (CE) nr. 595/2004 de stabilire a normelor de aplicare al acestuia

Regulamentul (CE) nr. 1468/2006 din 4 octombrie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1788/2003 al Consiliului de stabilire a unei prelevări în sectorul laptelui şi al produselor lactate

Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001 si a Regulamentului (CE) Nr. 1973/2004 de stabilire a normelor de aplicare al acestuia

Măsurile de sprijin pentru piaţa internă în vederea stabilizării şi susţinerii preţurilor

pot fi clasificate astfel: • măsuri de stabilizare a pieţei prin:

− intervenţie publică pentru achiziţionarea untului şi laptelui praf degresat în vederea susţinerii preturilor acestora (cumpărare prin intervenţie, stocare şi apoi vânzare).

− măsuri de stocare privată pentru unt şi smântână, lapte praf degresat şi brânzeturi, în vederea eliminării dezechilibrului pe piaţa produselor lactate ca rezultat al cererii şi ofertei (depozitare sezonieră destinată protejării procesatorilor).

− măsuri de control a comerţului internaţional prin măsuri de protecţie la graniţă (protecţie tarifară ridicată, preţuri minime de import şi contingente) şi subvenţii la export.

• măsuri de stimulare a cererii prin : − scheme de sprijin pentru achiziţionarea la preţuri reduse de către organizaţiile

nonprofit a untului, concentratului de unt şi smântână pentru utilizarea la produse de patiserie şi îngheţată.

− sprijin pentru utilizarea laptelui praf degresat pentru furajare. − sprijin pentru utilizarea laptelui praf degresat pentru producerea caseinei. − sprijin pentru consumul de lapte în şcoli. − sprijin pentru consumul de lapte destinat persoanelor cu dizabilităţi.

Măsuri de sprijinire a veniturilor fermierilor, destinate atenuării pierderilor datorate scăderii preţurilor de intervenţie prin:

• schema de plată unică (care din 2007 include şi prima pentru producţia de lapte realizată conform cotei şi prima suplimentară sau prima pentru suprafaţa de păşune permanentă).

Măsuri de control (limitare) a ofertei prin: • sistemul de cote de producţie, introdus în 19843 pentru a limita cantitatea de lapte

subvenţionată din bugetul UE şi menţinerea cheltuielilor bugetare la un nivel acceptabil şi predictibil4. Iniţial s-a dorit menţinerea acestui instrument timp de zece ani, însă pe parcurs (în 1992, 1999 şi apoi la Mid Term Review în 2003 s-a decis ca

3 Calculat pe baza livrarilor din anul 1981 +1% 4 Cheltuielile ajunseseră la 40% din bugetul PAC iar stocurile de lapte praf si unt la peste 1 milion de tone fiecare


9

acest sistem să se menţină până în 2015 iar decizia unei eventuale prelungiri să se ia ulterior). Elementul cheie al acestui instrument îl reprezintă de fapt cantitatea de lapte (care îndeplineşte anumite standarde de calitate şi un anumit procent de grăsime reglementat prin lege) pe care o poate livra pe piaţă (spre procesare sau prin vânzare directă) fiecare ţară membră UE (şi fiecare producător al statului membru deoarece cota naţională este compusă din cotele individuale pentru fiecare producător) şi care nu este supusă penalităţilor în cazul în care nu se depăşeşte. Fiecare ţară membră are libertatea de a-şi face politica sa în ceea ce priveşte transferurile de cote atât la nivel regional cât şi în cadrul categoriilor (vânzări directe şi livrări spre procesare), gradul de libertate şi mobilitate fiind, după unii specialişti, determinant în mişcările structurale ale producţiei şi procesării.

• prelevări (taxare) în cazul depăşirii cantităţilor stabilite prin cote. În diagrama 1 este prezentată schematic dinamica utilizării instrumentelor de politică

comună în cadrul sectorului şi perspectiva acestora).


10

Diagrama 1. Evoluţia utilizării instrumentelor de sprijin în sectorul lapte şi produse lactate şi perspectiva până în 2015

1968 1970 1975 1977 1980 1981 1982 1983 1984 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

plati directe

sprijin pentru utilizarea laptelui degresat şi a laptelui praf degresat pentru hrana animalelor şi producerea caseineisprijin pentru utilizarea concentratului de unt şi smântână pentru procesare - produse de patiserie si îngheţată

sprijin pentru consumul de unt şi lapte în scoli

sprijin pentru consumul de unt acordat organizaţilor non profit şi unităţilor militare

plăţi directe pe cap de animal plăti directa cotă de lapte *si plata suplimentara sau

plata pe suprafata de pasune permanenta

Includerea platilor in schema unica de plata

eliminarea sprijinului pentru consumul direct de unt

stabilirea unei prelevări în cazul depăsirii cotei de referinţă prelungirea sistemului de prelevari

optional - functie de piataeliminarea sprijinului pt stocarea

privata la branzeturi si mentinerea optionala pentru stocarea la unt

mentinerea optionala a interventiei publive functie de piata

sprijinirea stocării private la lapte praf degresat

sprijinirea stocării private de unt şi brânzeturi

mentinerea optionala a masurii de sprijin pentru producerea caseinei

mentinerea optionala a masurii de

Subvenţii la export

măsuri de sprijinire a preţurilor, intervenţie publică la cumpărarea de unt şi lapte praf degresat;

masuri de protectie la granita măsuri de limitare a ofertei masuri de sprijinire a pietei masuri de sprijinire a cererii

Sistemul de cote de productie

taxa de co-responsabilitatePrima pentru laptele necomercializat şi conversia şeptelului

Măsuri de protecţie la graniţă

Sursa: până în 2005 după J.Wilkin, D Milczarek, J. Fałkowski , A. Malak Rawlikowska, The dairy sector in Poland, din 2005 prelucrare pe baza legislaţiei europene şi a propunerilor Comisiei din mai 2008


11

Procesul de extindere al UE (cu 17 noi state) a determinat apariţia pe piaţa unică, în anul 2008, a încă 103 milioane de noi consumatori şi o mărire a cotei de lapte cu 24,5 milioane de tone faţă de cota stipulată odată cu reforma din 2003, astfel că valoarea totală a cotei pentru UE-27 se cifrează acum la 142 milioane de tone.

Reforma din 2003 (MTR) a avut ca obiectiv declarat crearea unui un sector agricol competitiv şi mai adaptat economiei de piaţă, bazat pe principul protejării mediului înconjurător şi a standardelor privind sănătatea animalelor. Acest obiectiv general a vizat şi sectorul laptelui şi produselor lactate iar principalele modificări vizau următoarele aspecte specifice instrumentarului politic folosit pentru sprijinirea sectorului:

- reducerea preţului de intervenţie la unt şi lapte praf degresat5; - compensarea parţială a reducerii preţului de intervenţie pentru producătorii de lactate6; - descurajarea utilizării mecanismelor de achiziţionare de unt la intervenţie: prin

deschiderea unei proceduri de licitaţie pentru cumpărarea la intervenţie în plus faţă de achiziţionarea a 30 000 de tone la preţ fix;

- expirarea sistemului de cote la 1 aprilie 2015; - amânarea cu un an a creşterii treptate a cotelor cu 1,5%, în trei etape de câte 0,5%

pentru 11 state membre, aşa cum s-a prevăzut în Agenda 2000. Creşterea corespunde unei cantităţi de 1,4 milioane de tone de lapte;

- reducerea prelevării suplimentare: în patru etape, de la 35,63 EUR/100 kg în 2003/2004 la 27,83 EUR/100 kg începând cu 2007/2008. La acea dată se estima că prin reducerea preţului garantat la unt şi lapte praf degresat

se va descuraja producţia, iar procesatorii vor fi stimulaţi să-şi diversifice oferta prin fabricarea unor produse cu valoare adăugată mare (brânzeturi şi produsele lactate proaspete). Creşterea simultană a cotei UE şi a potenţialului de consum ar fi fost promotorii stimulării şi restructurării procesării şi implicit a unei producţii suplimentare în amonte, care ar fi putut încuraja afacerile în sectorul de producţie a laptelui mai ales în rândul tinerilor agricultori.

1.2.Politica naţională de sprijin a sectorului

Odată cu integrarea ţării noastre în UE legislaţia care guvernează sectorul la nivel

european (caseta 1) este valabilă cu unele excepţii şi pentru România fiind armonizată cu legislaţia naţională. Cadrul legislativ naţional pentru lapte şi produse lactate reglementează în principal următoarele: - condiţiile de aprobare a cumpărătorilor de lapte, formularul de cerere pentru aprobarea şi

înscrierea acestora în Registrul cumpărătorilor7 ; - organizarea pieţei laptelui şi produselor lactate8; - metodologia de acordare a cotei individuale de lapte şi modul de alocare şi reconstituire a

rezervei naţionale de lapte 9. Astfel începând cu data de 1 aprilie 2007, comercializarea

525% la unt (de la 328,20 EUR la 246,39/100 kg) şi 15% pentru laptele praf degresat; (de la 205,52 EUR 174,69/100 kg) 6 o plată directă în valoare de 24,49 EUR/100 kg de cotă şi o plată suplimentară per stat membru în valoare de aproximativ 11 EUR/100 kg care să se decupleze de producţie cel mai târziu în 2007; 7 ORDINUL nr. 1388 din 30 decembrie 2005. Conform acestui ordin, operatorii economici care cumpără lapte de la producători, în vederea procesării sau vânzării către unităţile de procesare, pot exercita această activitate numai dacă sunt aprobaţi şi înregistraţi, la cererea lor, în Registrul cumpărătorilor. Aprobarea acestora se realizează după analizarea dosarelor şi verificarea pe teren de către specialiştii din birourile regionale ale Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte; 8ORDONANŢA nr. 48 din 11 august 2005. Aceasta ordonanţă defineşte cu claritate toate elementele ce caracterizează organizarea de piaţă a sectorului şi anume regimul de intervenţie şi măsurile comerciale de piaţă pentru lapte şi produse lactate, principiile metodologice de acordare a cotelor de lapte (cantităţile solicitate şi aprobate, penalităţile), constituirea rezervei naţionale, definirea produselor tradiţionale şi ecologice precum şi stabilirea codurilor de identificare a produselor lactate


12

laptelui, respectiv livrarea sau vânzarea directă a laptelui şi a produselor lactate, se face numai de către deţinătorii de cotă, în limita cantităţilor de referinţă disponibile, pe baza unei solicitări scrise a producătorilor, către autoritatea competentă Departamentul de Administrare a Cotei de Lapte, şi înscrierea în Registrul cotelor. Producătorii care livrează lapte şi/sau vând direct lapte şi produse lactate consumatorilor, trebuie să ţină evidenţa efectivului vacilor de lapte şi a producţiilor în Caietul fermierului;

- activităţile pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007 precum şi cuantumul acestuia10, conform căruia se acordă un sprijin de 0,3 RON /litru pentru laptele de calitate conformă normelor Uniunii Europene livrat la centrele de colectare;

- metodologia de colectare, prelucrare, interpretare şi difuzare a datelor statistice referitoare la piaţa produselor agricole şi alimentare care se vor transmite Comisiei Europene şi care includ date referitoare la un anumit număr de produse lactate pentru care CE realizează asupra situaţii statistice de preţuri din toate statele membre11;

1.3.Propuneri de reformă a politicii de sprijin pentru sectorul de producere şi procesare a

laptelui în contextul PAC-HC

Presiunea schimbărilor de pe pieţele agricole mondiale şi extinderea UE la 27 de state membre au stimulat dezbaterile referitoare la continuarea ultimei reforme PAC din 2003 şi îmbunătăţirea implementării politicii agricole. Această acţiune cunoscută sub numele de „Health Check” nu îşi propune o reformă radicală şi schimbarea obiectivelor generale, ci vizează creşterea performanţei, reducerea birocraţiei, evaluarea şi îmbunătăţirea instrumentelor politice utilizate.

În noiembrie 2007, Comisia Europeana a prezentat în Parlamentul European şi în Consiliu documentul „controlul de sănătate” (PAC-Health Check) al PAC în care, se prezentau domeniile vizate pentru a fi revizuite şi reformate şi se menţiona printre altele eliminarea cotei de lapte începând cu anul 2015. Pentru a pregăti sectorul în vederea eliminării acestui instrument după 2015 şi pentru a atenua şocul previzibil datorat desfiinţării acestui instrument de control a ofertei de lapte, Comisia a propus o creştere graduală a cotelor (până în anul 2015), pentru a crea oportunitatea consolidării sectorului şi creşterea competitivităţii acestuia. Decizia asupra cuantumului creşterii graduale a cotei şi apoi posibila eliminare a acestui mecanism lăsa deschisă opţiunea într-o marjă cuprinsă între 2-5% anual, funcţie de concluziile studiilor de impact demarate de statele membre ale UE, de diferite organizaţii profesionale, ştiinţifice şi chiar de echipe interdisciplinare care au lucrat sub îndrumarea Comisiei. Raţiunea acestei propuneri se bazează tocmai pe dinamica PAC şi pe faptul că acest instrument de politică introdus acum 20 de ani în vederea limitării ofertei (pentru prevenirea apariţiei supraproducţiei şi stocurilor), ca urmare a sprijinului cuplat de producţie, practicat timp îndelungat în UE, nu mai este de actualitate, dată fiind evoluţia pieţelor după anul 2003, când reformele au vizat la majoritatea produselor decuplarea sprijinului.

9HOTĂRÂREA nr. 852 din 28 iunie 2006 şi HOTĂRÂREA nr. 760 din 11 iulie 2007 pentru modificarea şi completarea metodologiei de acordare a cotei individuale de lapte, precum şi a modului de alocare şi reconstituire a rezervei naţionale de lapte ( situaţiile de inactivitate, transfer, conversie sau realocări de cote, precum şi taxele prevăzute in caz de depăşire a cotelor); 10 HOTĂRÂREA nr. 141 din 14 februarie 2007 şi HOTĂRÂREA nr. 735 din 11 iulie 2007 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 141/2007 privind aprobarea activităţilor pentru care se acordă sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul zootehnic, în anul 2007, a cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate fiecărei activităţi 11 ORDINUL nr. 445 din 4 iulie 2008;


13

În ultimii ani cererea pentru produse cu un grad de prelucrare redus (lapte proaspăt, lapte praf degresat sau integral şi unt (care fac practic obiectul sprijinului PAC), este stagnantă sau chiar în scădere, în schimb, cererea internă şi externă pentru produsele lactate cu valoare adăugată mare este în creştere, în special pentru brânzeturi, şi produse lactate proaspete. Ca atare, continuarea acestui sistem de limitare a ofertei şi după 2015 ar putea adânci diferenţa între fermierii eficienţi şi cei mai puţin competitivi din zonele defavorizate, în special cele montane, dar şi între sectoarele agriculturii care au suferit reforme majore şi au avut posibilitatea să primească semnale reale ale pieţei, nedistorsionate de anumite instrumente politice.

Totuşi temerile ca efectul benefic previzibil al eliminării cotelor asupra competitivităţii sectorului să nu aibă aceiaşi intensitate la nivel zonal şi regional sunt îndreptăţite, mai ales pentru zonele montane, unde efectul ar putea fi unul opus. În acest sens Comisia a propus ca în aceste regiuni să fie introduse măsuri specifice de dezvoltare rurală destinate susţinerii producţiei (eventual a produselor lactate cu valoare adăugată mare) iar pentru acest lucru ar putea fi utilizate prevederile Art. 69 al Regulamentului Comisei nr. 1782/2003 care se poate amenda în acest sens. Toate aceste propuneri au fost supuse dezbaterilor publice şi în paralel o serie de studii referitoare la acest subiect s-au finalizat, oferind decidenţilor o paletă largă de opinii şi subiecte de dezbatere pro şi contra. Studiile şi rezultatele dezbaterilor referitoare la acest subiect din perioada noiembrie 2007- februarie 2008, au condus în majoritate spre concluzia că o creştere graduală a cotelor ar fi principala opţiune pentru a oferi o soluţie fezabilă pentru “pregătirea terenului” spre reformarea radicală a sectorului prin eliminarea acestui instrument. Astfel, Comisia a decis să treacă la acţiune şi a propus mărirea cotelor cu 2% în mod egal tuturor ţărilor membre UE începând cu 1 Aprilie 2008 (anul de piaţă 2008/2009), propunere care a fost aprobată în 17 martie 2008.

În 3 iunie 2008 Comisarul european pentru agricultură a anunţat că în urma dezbaterilor referitoare la PAC-HC, Comisia a pregătit propunerea oficială pentru această reformă şi a supus-o dezbaterii publice. Comparativ cu semnalul dat în noiembrie 2007, documentul prezintă propuneri precise şi documentate. Principalele elemente care vizează sectorul producerii şi procesării laptelui sunt :

- eliminarea cotelor din anul 2015 (aşa cum a fost stabilit în cadrul MTR în 2003) deoarece acest instrument este depăşit de evoluţia pieţelor şi filozofia curentă a PAC;

- eliminarea graduală a restricţiilor care limitează oferta; Astfel, pentru a oferi şansa pregătirii sectorului pentru această reformă radicală s-a propus ca. pe lângă creşterea cu 2% a cotelor începând cu 1 Aprile 2008, adoptată deja de Consiliu, timp de cinci ani începând din 2009, cotele să crească gradual cu 1%;

- ajustarea măsurilor şi instrumentelor curente de sprijin a sectorului, care sunt irelevante sau depăşite în contextul economic actual. În acest context , Comisia a propus ca unele măsuri de intervenţie pe piaţă la unt, de sprijin pentru consumul direct de unt şi lapte praf, să devină opţionale, funcţie de conjunctura pieţelor, iar sprijinul pentru stocarea privată la unele brânzeturi şi pentru consumul direct de unt precum şi utilizarea acestuia pentru patiserie şi fabricarea îngheţatei să fie eliminate; Pentru a uşura tranziţia spre o politică care va permite fermierilor să primească

semnale nedistorsionante de pe piaţă începând cu anul 2015, mai ales pentru fermierii din zonele montane consideraţi a fi cei mai expuşi la şocul schimbării, Comisia a propus amendarea Articolului 69 al Regulamentului Comisei nr. 1782/2003 pentru a fi valabil şi pentru acest sector, mai ales pentru zonele defavorizate, urmând ca în 2011 Comisia să pregătească şi o analiză detaliată în acest sens. Conform prevederilor iniţiale ale acestui articol (caseta 2) statele membre care implementează schema unică de plată au posibilitatea să reţină până la 10% din valoarea plafoanelor naţionale pentru plăţi directe alocate sectoarelor ce fac obiectul reglementării şi să le utilizeze pentru măsuri de sprijin care sunt apreciate de statul membru ca fiind importante pentru protecţia sau îmbunătăţirea condiţiilor de mediu sau pentru ameliorarea calităţii şi a comercializării produselor agricole.


14

Pentru a oferi mai multă flexibilitate statelor membre şi posibilitatea de a răspunde nevoilor specifice de sprijin pe anumite segmente, se propune amendarea acestui articol prin :

- eliminarea restricţiei privind reducerea uniformă a plafonului naţional pentru fiecare sector în parte;

- extinderea posibilităţii de a oferi sprijin pentru fermierii dezavantajaţi din unele regiuni specializate în producţia de lapte, carne de vită, carne de oaie sau capră precum şi includerea sprijinului pentru orezăriile din astfel de zone;

- utilizarea fondurilor pentru a completa valoarea titlurilor de plată în sectoarele care fac obiectul programelor de dezvoltare şi restructurare;

- utilizarea fondurilor pentru unele măsuri de management al riscului (scheme de asigurare a producţiei pentru dezastre naturale şi epidemii la animale, acordate în anumite condiţii);

- utilizarea pentru unele măsuri de sprijin distorsionante (conform OMC, ce nu pot fi încadrate în caseta verde) şi care trebuie limitate la 2,5% din valoarea plafonului;extinderea ariei de acţiune a acestui articol şi pentru statele membre care aplică schema de plata directă pe suprafaţă (SAPS), deci şi pentru România

Caseta 2

Articolul 69:Furnizarea mijloacelor pentru realizarea anumitor tipuri de

agricultură şi a calităţii producţiei

Statele membre pot să reţină până la 10 % din componenta plafoanelor naţionale prevăzute în art. 4112 care corespunde fiecărui sector prevăzut în anexa VI.

În ceea ce priveşte sectoarele culturi arabile, carne de vită şi carne de oaie şi de capră, respectiva măsură este adoptată pentru aplicarea procentelor maxime stabilite în art. 66, 67, respectiv 68.

În acest caz şi în limitele plafonului fixat în conformitate cu art. 64 alin. (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară, în sectoarele care fac obiectul măsurii în cauză. Plata suplimentară se acordă pentru anumite tipuri de agricultură care sunt importante pentru protecţia sau îmbunătăţirea condiţiilor de mediu sau pentru ameliorarea calităţii şi a comercializării produselor agricole în condiţii pe care Comisia urmează să le stabilească în conformitate cu procedura prevăzută în art. 144 alin. (2).

Sursa Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul Politicii Agricole Comune şi de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori şi de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 şi (CE) nr. 2529/2001

În 18 Noiembrie 2008 Comisia a prezentat propunerile revizuite privind bilanţul de

sănătate al PAC13 iar rezultatul negocierilor pentru România care ar avea o influenţă semnificativă asupra sectorului de lapte şi produse lactate sunt următoarele:

- creşterea co-finanţării naţionale a plăţilor directe începând cu anul 2010 (50% din nivelul plăţilor directe aplicat în Comunitate în 30 aprilie 2004, comparativ cu 30% cat era agreat initial) - suplimentarea plăţilor directe cu aproximativ 800 milioane euro din bugetul naţional în 2010 –2012 deci cu 40 euro mai mult faţă de nivelurile prevăzute în Tratatul de aderare); 14

- finanţarea măsurilor prevazute în art. 68 din 2010 (anul bugetar 2011) – referitoare la posibilitatea de a utiliza până la 10% din plafoanele lor naţionale bugetare pentru plăţi directe (la

12Articolul 41 Plafonul: (1) Pentru fiecare stat membru, totalul cuantumurilor de referinţă nu poate fi mai mare decât plafonul naţional prevăzut în anexa VIII. (2) Dacă este cazul, statul membru aplică un procent de reducere liniară a cuantumurilor de referinţă, pentru a asigura respectarea plafonului său 13 Revised and Final Presidency Compromise on Health Check Proposals, (9656/08 – COM (2008) 306 final - is adopted as modified by doc. 15558/08 with addenda 1-5) 14 18 Noiembrie 2008, Revised and Final Presidency Compromise on Health Check Proposals, (9656/08 – COM (2008) 306 final - is adopted as modified by doc. 15558/08 with addenda 1-5)


15

hectar) în sectoarele lor prioritare, pentru măsuri referitoare la protecţia sau ameliorarea mediului sau pentru îmbunătăţirea calităţii şi a comercializării produselor agricole. În urma negocierilor au fost alocate fonduri suplimentare pentru noile state membre UE în cuantum de 90 milioane € anual iar România şi Bulgaria sunt principalele beneficiare. Sprijinul se va derula timp de 6 ani (faţă de 3 ani în cazul noilor state membre din grupul - UE 10) iar României îi revine astfel suma de 17,7 mil. € anual pe o perioada de şase ani, însumând 106,2 mil € 15. Domeniile pentru care se poate utiliza această finanţare în cazul României sunt: sectorul lapte, orez, activităţi agricole desfăşurate în zone cu condiţii dificile de producţie agricolă etc, iar procentul maxim care poate fi utilizat din cei 10% pentru plăţi cuplate cu producţia (adică susţinerea directă a producţiei agricole) a fost stabilit la 3,5%, faţă de 2,5% cât era propus iniţial.

- Cotele de lapte au fost suplimentate cu 1% pe an timp de 5 ani (2009 - 2013) până la eliminarea acestora în anul 2015.

- Măsura prevazută în Programele naţionale de dezvoltare rurală privind investiţiile în fermele de lapte, poate fi finanţată până la 31 martie 2014 (cofinanţarea naţională fiind un ajutor de stat permis). Astfel, a fost eliminată restricţia privind limitarea investiţiilor din fondurile europene de dezvoltare rurală destinată doar fermelor care au alocată cotă.

- Au fost reduse taxele aplicate în cazul depăşirii cotelor de lapte şi a coeficientului conţinutului de grăsime din lapte. Producătorii al căror lapte livrat are conţinutul de grăsime mai redus decât nivelul actual de referinţă sunt exceptaţi de la a plăti taxe suplimentare.

- Intervenţia pe piaţă a fost menţinută ca „plasă de siguranţă” pentru grâul dur, orez şi în sectorul laptelui.

- S-a obţinut creşterea limitei maxime de investiţii pentru instalarea tinerilor fermieri de la 55 mii euro la 70 mii € pe fermă. statul membru poate stabili o limită maximă, care să nu depăşească acest nivel.

Capitolul 2. Producerea şi procesarea laptelui în România – caracteristici şi tendinţe

Producţia de lapte ocupă în agricultura României locul doi ca importanţă după

producţia de carne, şi a reprezentat în anul 2006, 21% din valoarea producţiei animale şi 8% din valoarea producţiei agricole. Laptele este un produs extrem de perisabil, astfel că este necesar ca de-a lungul filierei producţie – procesare - consum să existe unui sistem logistic, funcţional care să aibă capacitatea de a oferi consumatorului produsele dorite în cel mai scurt timp, în forma adecvată şi la parametrii calitativi superiori. 2.1. Dinamica sectorului în perioada de tranziţie şi în perioada de preaderare

2.1.1. Evoluţia producţiei primare

În perioada de tranziţie la economia de piaţă, au avut loc transformări majore în cadrul sectorului agroalimentar şi implicit şi în sectorul de producţie şi procesare a laptelui. În primii trei ani după 1989 a avut loc o scădere accentuată a efectivelor de bovine (35%) dar şi a vacilor de lapte (8%) determinată de reacţia firească a sectorului zootehnic după o politică aberantă, concentrată pe sporirea numerică cu orice preţ a efectivelor, fără nici o raţiune economică. Eliminarea prevederilor politice prin care era restricţionată sacrificarea animalelor, a condus la tăieri masive ale efectivelor de bovine mai ales a exemplarelor bolnave, bătrâne şi cu potenţial productiv scăzut. În consecinţă în aceeaşi perioadă productivitatea s-a îmbunătăţit considerabil (33%) iar în următorii ani trendul a fost unul pozitiv, până în 2006 când s-a înregistrat cea mai ridicată productivitate de după 1990 (vezi graficul 1).

15 Poloniei îi revine o suma de aproximativ 92 milioane euro


16

Cu toate că a avut loc o îmbunătăţire semnificativă a productivităţii în cadrul sectorului, aceasta este modestă comparativ cu cea din ţările UE-15 şi chiar cu cea din noile state membre16.

Comparativ cu alte sectoare17producţia de lapte şi efectivele de bovine erau concentrate, până în 1990, în proporţie de 82% de sectorul privat (cooperative agricole de producţie şi mici producători)18 Graficul 1: Dinamica efectivelor, producţiei de lapte şi a randamentelor în perioada 1990-2007

21232266

2025 1979 1963 1983 1939 1844 1794 1769 1775 1746 1759 1757 1741 1743 1732 1711

4.3 4.4 4.34.6

5.25.6 5.7 5.5

5.3 5.2 5.1 5.35.4

5.7 5.7 5.76.0

5.4

1.8

1.31.0 0.9 0.9 0.9 0.9 1.0 1.0 1.1 1.1 1.0 1.2 1.3 1.4 1.3 1.3 1.2

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

Vaci de lapte (mii capete) Productia medie l/capProductia totala (mil t) Productie procesata (mil t)

Vaci de lapte

Productia medie

Sursa: prelucrare după Anuarele statistice ale României, Institutul Naţional de Statistică şi MADR, anul 2007 estimări

Desfiinţarea cooperativelor de producţie după 1989 şi diminuarea sectorului de stat

precum şi declinul industriei procesatoare supradimensionate19, au produs schimbări structurale majore în primii ani ai tranziţiei, care au persistat până la aderare. În primii ani ai tranziţiei micii producători şi-au dimensionat efectivele în funcţie de propriile nevoi şi de posibilităţile economice, astfel că în perioada 1993 -1998 declinul acestora a continuat dar mai lent, după care a urmat o perioadă de stabilizare şi chiar o uşoară creştere, iar productivitatea a continuat să se îmbunătăţească. În consecinţă, producţia totală a crescut ca răspuns la politicile de sprijin acordate producătorilor în această perioadă (subvenţii materializate prin plăţi pe cap de animal timp de trei ani, prime pentru laptele vândut unor procesatori, granturi pentru cumpărarea vacilor pentru lapte, subvenţionarea unor input-uri, etc). Totuşi, politicile aplicate la acea dată nu au reuşit să redreseze producţia destinată procesării, care a înregistrat un declin continuu până în anul 1997.

În perioada 1998-2001 s-au stopat subvenţiile către sectorul zootehnic, sectorul de stat practic s-a dizolvat iar preţurile s-au liberalizat. Reacţia sectorului a demonstrat sensibilitatea la politicile de sprijin, deoarece în această perioadă s-a înregistrat un declin uşor al efectivelor, productivităţii şi producţiei totale, care odată cu reintroducerea parţială a sprijinului dedicat redresării sectorului zootehnic (subvenţii pentru achiziţia de animale de rasă, primă pentru carnea abatorizată, subvenţii pentru reproducţie, subvenţii pentru laptele

16 după datele Eurostat, în anul 2006 producţiile medii obţinute în România se cifrau doar la 55% din media UE-15 şi la 75% din media UE-10; 17 Producţia de carne de porc şi pasăre era realizată in proporţie de peste 50% în sectorul de stat 18 în 1989, întreprinderile agricole de stat -IAS - realizau 18% din producţie, cooperativele agricole de producţie – CAP- realizau 28%, iar gospodăriile populaţiei 56%. 19 din 1997


17

livrat pentru procesare etc.) au stabilizat efectivele de vaci de lapte, au influenţat pozitiv productivitatea (cu circa 10% anual) şi producţia totală, care a crescut cu circa 15% până în 2006, şi de asemenea au stimulat livrările de lapte materie primă destinat procesării, care a crescut în medie cu 10% (Anexa 2).

În anul 2006 s-a schimbat filozofia politicii de susţinere a sectorului, prin introducerea unei scheme de sprijin asemănătoare celei practicate în UE (prin acordarea de plăţi decuplate pe cap de animal dar şi menţinerea sprijinului naţional pentru reproducţie şi achiziţionarea de animale de rasă).

Începând cu anul 2007 s-a trecut la implementarea Organizării Comune de Piaţă şi a sistemului de cote, a plăţilor naţionale complementare şi a unei prime pentru laptele livrat la procesare (a cărui calitate este conformă normelor UE). Conjunctura nefavorabilă datorată secetei prelungite din vara anului 2007 a condus atât la scăderea efectivelor de animale cât şi a producţiei totale de lapte şi implicit a producţiei procesate şi a productivităţii20 . În aceste condiţii efectele noii politici de susţinere a sectorului după un an de implementare sunt practic dificil de comensurat şi cu siguranţă nu sunt cele scontate.

2.1.2.Evoluţia structurală a sectorului

Cu toate că România a traversat o perioadă lungă de tranziţie iar acum este membră a UE, procesul de restructurare a exploataţiilor este pe departe de a fi finalizat. În anul 2007 21 producţia de lapte se obţinea în 1,05 milioane de exploataţii, a căror mărime medie era de 1,63 capete iar 72 % din efectivele totale de vaci de lapte erau crescute în exploataţii de mărimi foarte mici (1-2 capete). Exploataţiile care au peste 100 capete şi pe care le considerăm comerciale sau potenţial comerciale, reprezintă doar 2,23% din total, ele deţinând numai 0,02% din efectivul naţional de vaci de lapte. În ultimii 7 ani procesul de restructurare a fost foarte lent, diferenţele faţă de anul 2001 fiind destul de reduse (vezi graficul 2 şi anexa 2), în special pentru fermele de dimensiuni medii (20 - 100 capete) care ar avea potenţial de dezvoltare.

În anul 2005 în UE-27 existau 2,8 milioane de exploataţii cu vaci de lapte din care 2 milioane cu 1 şi 2 vaci. Dintre cele 2 milioane de exploataţii de mici dimensiuni, România şi Polonia au 1,6 milioane. Numărul exploataţilor a scăzut drastic între 1995 şi 2005, în Italia, s-a înjumătăţit, iar în Spania acestea au scăzut cu aproape două treimi. În acelaşi timp mărimea fermelor de vaci s-a modificat, media numărului de vaci pe fermă a crescut semnificativ în Danemarca, Grecia şi Portugalia.

În contrast cu dimensiunea redusă a fermelor din România şi Polonia, media mărimii unei ferme în Marea Britanie a fost de 80 capete în 2005, de 85 capete în Danemarca şi de peste 100 capete în Cipru. 20 Principala cauză a fost scumpirea furajelor, preţul acestora majorându-se cu până la 30% spre finele anului. De asemenea, recolta de cereale păioase (grâu, orz, orzoaică) din anul 2007 a fost foarte mică, de 3,5 milioane tone, ceea ce reprezintă 55% din recolta anului trecut, care a depăşit 6,3 milioane tone. În zonele calamitate din Muntenia, Moldova şi o parte din Transilvania, ţăranii au fost puşi în situaţia de a-şi vinde animalele la un sfert din preţul normal al pieţei. Astfel, s-a ajuns, în multe cazuri să se renunţe la o vacă în lactaţie pentru 500 lei, când, în mod normal, preţul acesteia este cuprins între 2000-5000 lei. Cea mai afectata regiune a fost sudul (jud Ialomiţa, Constanta, Dolj şi Olt) unde o mare parte din producătorii cu două sau trei vaci au preferat sa vândă animalele la preţuri derizorii, sau în multe cazuri să recurgă la sacrificarea acestora. (Sursa:www. fas. usda. Gov/Romania Dairy and Products, 2008) 21 evaluări bazate pe datele furnizate de MADR


18

Graficul 2 Structura efectivelo r de vaci pe tipuri de

explo atatii

2.2

0.6

0.5

0.4

0.4

0.7

1.9

10.0

83.2

2.3

1.3

1.3

1.4

1.4

1.8

4.1

13.9

72.4

0 20 40 60 80 100

> 100 cap.

51-100 cap.

31-50 cap.

21-30 cap.

16-20 cap.

11-15 cap.

6-10 cap.

3-5 cap.

1-2 cap.

% din tota l e fective

2001 2007

Sursa: pe baza datelor furnizate de MADR (anul 2001 şi 2007)

Structura fragmentată a exploataţilor, insuficienta dezvoltare a infrastructurii

coroborate cu inconsistenţa politicilor agricole precum şi dinamica mediului economic mai ales din zona rurală, se reflectă şi în structura destinaţiei producţiei de lapte (graficul 3). Graficul 3: Utilizarea producţiei de lapte în perioada 1990-2007

1.81.3

1.0 0.9

1.0

1.8

0.9

1.3

2.3

0.9

1.7

2.2

0.9

1.6

2.3

1.0

1.6

2.1

1.0

1.6

2.0

1.1

1.4

1.9

1.1

1.3

2.0

1.0

1.4

2.1

1.2

1.4

2.2

1.3

1.4

2.3

1.4

1.5

2.2

1.3

1.5

2.2

1.3

1.6

2.3

1.2

1.4

2.2

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

mili

oane

tone

19901991

19921993

19941995

19961997

19981999

20002001

20022003

20042005

20062007

Productia procesata Livrari directe consumatori Autoconsum Alte incl cons tehnologic Sursa: estimări pe baza prelucrării datelor din publicaţiile INS “Disponibilitatea de consum pentru populaţie, 1990-2000”, balanţele la producător şi pentru anul 2007 estimări pe baza datelor furnizate de MADR

Conform datelor statistice din 1993 până în prezent nu s-au produs schimbări

semnificative în privinţa ponderii autoconsumului, acesta rămânând ridicat în toată perioada, în medie 40% din totalul producţiei, cu oscilaţii între 37 şi 45%. Laptele destinat pieţei (livrări spre procesare şi vânzări directe) a avut in medie o pondere de 45% iar în ultimii ani mai aproape de 50% din total, fapt care dă unele semnale pozitive de revigorare a sectorului de procesare şi de aşezare a pieţei.


19

După 1994, din totalul producţiei de lapte obţinută anual, în medie s-a procesat 20% iar pe piaţă s-a vândut direct 25 - 30% (în principal sub formă de lapte lichid, brânzeturi sau smântână).

Atât calitatea cât şi cantitatea laptelui sunt afectate de gradul ridicat de fragmentare al exploataţilor. Logistica procesului de colectare este încă deficitară iar infrastructura în mediul rural încă insuficient dezvoltată. Din raţiuni economice procesatorii preferă mai degrabă să colecteze lapte dintr-o singură sursă pe o rază de 500 km, decât de la 100 de surse pe o rază de 10 km.

Se poate concluziona că la ora actuală, din totalul de 3,3 miliarde de litri de lapte produs in Romania, 2 miliarde de litri se vând in pieţe ţărăneşti, la tarabe, sau merg de la fermieri, direct la consumator, prin sistem de abonamente, iar restul de 1,3 miliarde de litri de lapte se procesează .

2.1.3.Dinamica şi structura procesării laptelui

În perioada 1990-2000 producţia de lapte procesat a înregistrat un declin constant la toate tipurile de produse, datorat în primul rând procesului de restructurare a sectorului industrial supradimensionat pentru structura producţiei de lapte din România (după 1989) şi ca răspuns la evoluţia mediului economic şi a procesului de liberalizare a preţurilor (după 1997).

Până în 2002 au fost privatizate peste 50 de fabrici de procesare a laptelui şi simultan, de-a lungul anilor, au fost înfiinţate multe noi întreprinderi de procesare. Conform datelor furnizate de INS, în 2002 existau peste 870 de întreprinderi de procesare a laptelui, majoritatea fiind foarte mici, din punct de vedere al numărului de angajaţi (780 de unităţi cu mai puţin de 50 de angajaţi), replicând practic structura de la nivelul producţiei primare. Până în anul 2005 numărul unităţilor de procesare a laptelui cu mai puţin de 50 de angajaţi a scăzut cu 12% (682 unităţi) iar cele cu mai mult de 50 de angajaţi a scăzut cu 23%.

Pe măsura apropierii de anul aderării, tendinţa de concentrare şi schimbare structurală în sectorul de procesare a laptelui a devenit din ce în ce mai evidentă, astfel că la finele lunii iunie 2006, conform datelor INS se înregistrau 361 unităţi de procesare dintre care 117 de capacitate mare (peste 2000 tone/anual), 165 de capacitate medie (între 500-2000 tone lapte anual) şi 79 de mică capacitate (sub 500 tone lapte anual).

Majoritatea acestor unităţi au făcut paşi rapizi pentru a se conforma standardelor Uniunii Europene astfel încât în anul 2008 conform datelor furnizate de Agenţia Naţională Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), din totalul de 264 de unităţi de procesare 35 de unităţi sunt autorizate pentru schimburi intracomunitare, 44 corespund normelor UE şi 185 de unităţi sunt încă în perioada de tranziţie (până la 31.12.2009, când vor trebui să fie conforme cu normele UE sau să-şi înceteze activitatea). (vezi tabelul 1). Tabelul 1: Unităţile de procesare a laptelui, mai 2008

Sursa: Autoritatea Naţionala Sanitar Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor, 2008

Categoria Total unităţi

A. Unităţi autorizate pentru schimburi intracomunitare 35 B. Unităţi în conformitate cu cerinţele structurale comunitare, autorizate să recepţioneze şi să proceseze lapte conform şi neconform fără separare

42

C. Unităţi în conformitate cu cerinţele structurale comunitare autorizate să recepţioneze şi să proceseze lapte conform şi neconform pe linii separate

2

D. Unităţi autorizate pentru o perioadă de tranzitie până la 31.12.2009 185 TOTAL 264


20

Din totalul pieţei produselor lactate, brânzeturile reprezintă aproximativ 50%, în timp ce laptele şi iaurturile au o pondere de 30%, respectiv 20%. Estimările specialiştilor în domeniu22 sunt optimiste, valoarea producţiei industriale în următorii trei-patru ani ridicându-se la peste un miliard de euro De asemenea se prevede şi o schimbare a structurii pieţei, în care laptele de consum şi brânzeturile se vor reduce ca pondere în favoarea produselor lactate proaspete mai ales cele din categoria iaurturilor iar cantitatea de lapte care se va procesa în următorii 3-4 ani va fi de două miliarde de litri anual, aproape dublu faţă de cantitatea procesată în momentul de faţă. Din totalul pieţei produselor lactate, brânzeturile reprezintă aproximativ 50%, în timp ce laptele şi iaurturile au o pondere de 30%, respectiv 20%. Graficul 4: Dinamica producţiei de lapte şi produse lactate procesate

94

71

49 5047

5148

3037

30 29 30 3126

53

61426

271

151 144 151

225205

147 138 139

91131

166 174

271

317300

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

0

100

200

300

400

500

600

Unt mii toneBrânzeturi mii toneLapte praf mii toneLapte proaspăt de consum 1,8 % grasime milioane l.Produse lactate proaspete 3,5% grasime milioane l.

Sursa: Institutul naţional de statistică, colecţia de anuare şi date furnizate de MADR 2.1.3.1. Dinamica investiţiilor şi caracteristicile investitorilor

Numărul multinaţionalelor prezente pe piaţa românească de produse lactate nu este

mare raportat la alte industrii însă, cota de piaţă pe care acestea o deţin este semnificativă. Piaţa lactatelor prelucrate - estimată de specialiştii din industrie (APRIL), în anul 2007 la circa 900 miliarde euro, este disputată de următorii mari procesatori: Friesland (subsidiar al Friesland Coberco Dairy Foods din Olanda, în parteneriat cu Napolact), Danone, LaDorna Lactate (care în anul 2008 şi-a schimbat proprietarul intrând in portofoliul Lactalis, cel mai mare producător din Europa pe segmentul lactatelor şi al doilea la nivel mondial) şi Hochland. Aceste companii deţin împreună 77% din piaţa laptelui procesat. Începând cu anul 2007 pe piaţa românească de profil a intrat şi compania israeliană Tnuva.

Potrivit statisticilor APRIL şi datelor publicate de ziarul Financiar23 pe baza analizării datelor publice furnizate de Ministerul Finanţelor, în 2007, lider a fost Friesland Foods Romania24 (Friesland Romania, Napolact şi Industrializarea Laptelui Targu-Mures). Această companie a avut o cifră de afaceri de peste 600 de milioane de lei, un profit net de peste 111 milioane de lei (rezultat financiar mult mai bun comparativ cu 2006) şi o cotă de piaţă de 20-25%.

22 Valeriu Steriu, presedinte APRIL. 23 www.financiarul.com (05/09/2008) 24 producătorul mărcilor Milli, Napoca, Napolact şi Oke!.

http://www.financiarul.com


21

A doua poziţie a fost ocupată de Danone care a avut în 2007 o cifră de afaceri de 369 de milioane lei (în creştere cu 62 de milioane faţă de 2006) şi un profit de 31,7 milioane lei25 (mai mic cu 7 milioane de lei raportat de anul anterior) având o cotă de piaţă pe segmentul iaurturilor de 50%. Hochland Romania (cel mai mare producător de brânzeturi de pe piaţa locală) se află pe locul al treilea cu un profit de 8 milioane de lei in 2007 şi o cifră de afaceri de 170,6 milioane lei (uşor mai ridicate faţă de anul precedent când la o cifră de afaceri de 158 milioane de lei a obţinut un profit net de 7,5 milioane de lei) având potrivit informaţiilor companiei, o notorietate de 80% în rândul consumatorilor şi o cota de piaţă pe segmentele pe care este prezentă între 30%-80%. Potrivit aceleiaşi surse, Albalact26 a înregistrat în 2007 o creştere cu peste 50% a cifrei de afaceri comparativ cu anul precedent, valoarea acesteia fiind de 154 milioane de lei, dar a înregistrat o scădere semnificativă a profitului, de la 6,02 milioane lei la 3,2 milioane lei. Pe locul 5 se află Covalact SA Covasna care a obţinut în 2007 un profit de 3,04 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 71 milioane lei (în creştere cu jumătate de milion de lei comparativ cu anul precedent).

Producătorii mai mici autohtoni s-au descurcat destul de bine în 2007 dovedindu-se a fi jucători importanţi pe piaţa lactatelor din România. Astfel, Lactate Harghita a înregistrat în 2007 un profit net de 311.823 de lei, la afaceri de aproape 50 de milioane de lei, iar Prodlacta SA a avut un profit net de 380.866 de lei, la o cifră de afaceri de 53 milioane lei. Tyrom Covasna a realizat un profit net de 289.639 de lei şi afaceri de 37 milioane de lei. Nou intrată pe piaţă compania israeliană Tnuva a înregistrat anul trecut pierderi de 5,65 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 18 milioane de lei, dar a pătruns rapid în topul celor mai mari jucători pe piaţa lactatelor din ţara noastră.

Analiza volumului şi structurii investiţiilor din sectorul producerii şi procesării laptelui în perioada 1998 – 2006 evidenţiază următoarele aspecte:

- în anul 2000 volumul investiţiilor a fost cel mai ridicat ca pondere în valoarea totală a investiţiilor dîn industria alimentară (19,6%) respectiv 57,3 mil. euro;

- în perioada 1998 – 2006, valoarea investiţiilor în sectorul laptelui a fost de 10930 miliarde lei (360,5 mil.euro), volumul cel mai mare realizâdu-se în anul 2006 (75,1 mil.euro), şi în 2000 (57,3 mil.euro) – (graficul 5 şi tabelul 2).

- în sectorul majoritar privat, ponderea investiţiilor a crescut de la 84% la 100% în aceeaşi perioadă de referinţă ;

- in 2006, aproximativ 73% din totalul investiţiilor au fost din surse proprii de finanţare, diferenţa fiind reprezentată de credite interne sau alte surse.

Referitor la structura investiţiilor (tabel 3) pe elemente se pot menţiona următoarele: - ponderea cea mai ridicată (peste 55%) din totalul investiţiilor s-a concretizat în utilaje,

ceea ce denotă interesul primordial al firmelor în îmbunătăţirea tehnologiilor de fabricaţie;

- investiţiile cele mai ridicate în ,,mijloace de transport’’ au fost realizate în anul 2005 (26%), iar în clădiri şi construcţii speciale în anul 2006 (31%) şi 1999 (30%).

25 In 2007, Danone s-a confruntat cu scandalul gumei de guar care deşi nu s-a regăsit în produsele din România probail că a afectat vânzările companiei. 26 deţinătoarea mărcilor Fulga şi Zuzu,


22

Graficul 5: Ponderea valorii investiţiilor din sectorul laptelui, în valoarea totală a investiţiilor din industria alimentară în perioada 1999-2006 (%) Sursa: calculaţii după "Rezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie şi construcţii", 2000-2008, Institutul Naţional de Statistică

Tabelul 2: Evoluţia investiţiilor în industria laptelui

Anii Milioane euro 1998 15,1 1999 26,7 2000 57,3 2001 24,2 2002 34,3 2003 38,4 2004 37,5 2005 51,9 2006 75,1 Total 360,5

Sursa: „Rezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie şi construcţii”, Tabelul 3: Ponderea valorii investiţiilor totale în sectorul de procesare a laptelui pe elemente de structură % Specificare 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Investiţii total, din care:

100 100 100 100 100 100 100 100 100

- clădiri şi construcţii speciale

16 30 22 24 23 22 20 18 31

- utilaje 64 56 67 56 64 64 55 55 50 - mijloace de transport

19 13 10 18 11 13 24 26 18

- alte investiţii 1 1 1 2 2 1 1 1 1 Sursa: „Rezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie şi construcţii”, 2000-2006, Institutul Naţional de Statistică,

Potrivit estimărilor specialiştilor APRIL27 piaţa laptelui neprelucrat vândut pe piaţa liberă şi consumat în gospodării, a depăşit în 2007 1,8 miliarde de litri, iar valoarea acestuia este estimată la circa un miliard de euro. „Forţa” acestui segment de piaţă nu poate fi neglijată

27 Valeriu Steriu, preşedinte APRIL

0

20

40

60

80

100

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

ind alim ind laptelui


23

deoarece face din piaţa lactatelor din România, un “caz” particular care, pe de o parte, poate fundamenta planuri investiţionale în această industrie legate de dezvoltare şi diversificare a producţiei de lactate pentru următorii ani, dar în acelaşi timp, ţinând cont de evoluţia sectorului de după 1989, care a demonstrat rigiditatea sectorului şi faptul că acest segment de consum s-a menţinut aproape constant ca proporţie pe piaţă, este posibil ca şi în următorii ani, chiar dacă volumul se va diminua, acest segment să fie principalul competitor al marilor jucători de pe piaţa procesării. 2.2. Dinamica consumului de lapte şi produse lactate în România şi la nivel internaţional

Consumul de lapte şi produse lactate în echivalent lapte (exclusiv unt) a crescut cu 76% în perioada 1990-2006, trendul crescător caracterizând şi consumul de lapte lichid procesat (3,8%grăsine) şi cel de brânzeturi şi smântână, consumul de telemea fiind constant iar cel de unt în descreştere, cu 35% mai mic faţă de cel înregistrat în 1995.(vezi graficul 6 şi Anexa 3). Graficul 6. Consumul de lapte şi produse lactate în România

67.2 67.2 66.268 69.8 70.2 71.2 71.5 70.2

12.8 12.6 12.8 12.9 13.1 13.7 13.5 14.2 14.6

4.6 4.5 4.5 4.6 4.8 4.9 4.7 4.8 4.92.52.62.52.52.62.8333.1

246.6239.2238.9225215

197.4193194194.4

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 20060

100

200

300

400

500

600

700

Lapte lichid 3% grasime l itri /locBrânzeturi şi smântână total kg/locTelemea vacă kg/locTelemea oaie kg/locUnt grame/locLapte si produse lactate (exclusiv unt) in echiv lapte

Sursa: “Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în perioada 2000-2007”, Institutul Naţional de Statistică

Cu toate că piaţa produselor lactate proaspete este în creştere (în special la iaurturi),

românii rămân în urma europenilor din punct de vedere al consumului acestor produse. În România, consumul mediu de lactate proaspete pe cap de locuitor este de circa 5,4 kilograme pe an, în timp ce în Germania este de 33,6 kilograme, în Franţa, de 33,7 kilograme, iar în Bulgaria, de 16,2 kilograme.

Analizarea datelor prezentate anual de către „International Dairy Federation” în publicaţia „The World Dairy Situation - 2007” (nr.423 din 2007) evidenţiază faptul că în România consumul de lapte şi produse lactate (în echivalent lapte) se situează la 65 -70% din valoarea înregistrată în UE-15 iar consumul de unt este cu mult inferior comparativ cu media europeană, fiind chiar cel mai scăzut din zonă. La brânzeturi, consumul este comparabil cu cel din Republica Cehă şi SUA şi mai ridicat decât cel înregistrat în Regatul Unit. Consumul de lapte lichid şi produse lactate proaspete (iaurturi, creme), a urmat trendul ascendent înregistrat în toate ţările Uniunii Europene fiind apropiat cu cel înregistrat în Republica Cehă, Republica Slovacă şi cel din Ungaria.


24

Graficele 7, 8 şi 9 prezintă dinamica consumului de lapte, unt şi brânzeturi în România comparativ cu media europeană şi cu unele ţări din UE şi din lume, selectate pe baza datelor prezentate în acelaşi raport.

Am ales să prezentăm sugestiv trendul consumului de lapte şi produse lactate în România, comparativ cu alte ţări, pentru a evidenţia că la unele produse lactate consumul este puternic influenţat şi de „modelul de consum” regional. După cum se poate observa din graficul 9 în România, consumul de unt este foarte mic comparativ cu ţările luate ca şi comparaţie. Pe lângă faptul că nivelul consumului probabil este dictat în mare parte de preţ, nu putem exclude din aprecierea noastră faptul că şi modelul de consum are o mare importanţă. Dacă în Ungaria de exemplu, preţul poate fi un factor restrictiv pentru consum, în Spania, care are un consum apropiat de cel din România, modelul de consum este determinant.

Probabil că lipsa de pe piaţă şi substituirea cu margarina până în 1989, a schimbat preferinţa consumatorilor din România, fiind pe lângă preţ, următorul factor restrictiv al consumului de unt. Graficul 7

2001

2002

2003

2004

2005

2006 Polonia

Italia

Rep. Ceha

Romania

Slovacia

Ungaria

Media UE-25

SUACroatia

Germania

Austria

Franta

Elvetia

Regatul Unit

Spania

Norvegia

Olanda

Danemarca

Suedia

Finlanda

186 178 175 181 183184

68 7070 71 72

70

20406080100120140160180200

Kg/

loc

Dinamica comparativă a consumului de lapte si produse fermentate incl. iaurt în unele ţări din lume şi din Europa

Sursa : pe baza informaţiilor din The World Dairy Situation 2007, Bulletin of the International Dairy Federation, no. 423-2007 \


25

Graficul 8

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Gre

cia

Fran

taG

erm

ania

Span

iaIt

alia

Ola

nda

Elve

tiaEU

25

Aus

tria

Finl

anda

Sued

ia

Nor

vegi

a

SUA

Rep

Ceh

a

Rom

ânia

Reg

atul

Uni

t

Ung

aria

Polo

nia

Slov

acia

26.6 27.5 28.7 28.7 28 .9

12.913.113.713.514.214.60

5

10

15

20

25

30

kg/lo

c

Dinamica comparativă a consumului de brânzeturi în unele ţări din lume şi din Europa

Sursa : pe baza informaţiilor din The World Dairy Situation 2007, Bulletin of the International Dairy Federation, no. 423-2007 Graficul 9

2001

2002

2003

2004

2005

2006

Rom

ania

Ung

aria

Span

ia

Ukr

aine

SUA

Slov

acia

Litu

ania

Italia

Rusi

aO

land

aSw

eden

'Re

gatu

l Uni

tEU

2S

Polo

nia

Aus

tria

Nor

vegi

aEl

vetia

Finl

anda

Ger

man

iaFr

anta

4.44.4 4.3

4.3 4.2 4.2

0.2 0.20.30.30.4 0.4

0

2

4

6

8

10Kg/loc

Dinamica comparativă a consumului de unt în unele ţări din lume şi din Europa

Sursa : pe baza informaţiilor din The World Dairy Situation 2007, Bulletin of the International Dairy Federation, no. 423-2007


26

Conform unor studii recente efectuate de companii specializate28 cele mai consumate produse lactate în România la ora actuală sunt iaurtul simplu şi smântâna. Produsele precum sana, laptele bătut şi kefir-ul sunt mai puţin consumate, în special de tinerii până în 24 de ani, probabil ca urmare a asocierii acestora cu un produs tradiţional, de “moda veche”. Persoanele cu venit şi educaţie scăzută consumă semnificativ mai puţin iaurt cu fructe (probabil prea scump pentru veniturile lor), dar mai mult iaurt simplu. Sana este consumată de persoane cu venituri ridicate dar, cu educaţie scăzută, probabil datorită percepţiei de “produs sănătos, consistent” cultivată în trecut. În ceea ce priveşte piaţa laptelui de consum pe segmentul UHT se poate afirma că aceasta este încă insuficient dezvoltată, din cauza puterii reduse de cumpărare, dar şi datorită lipsei de educaţie a consumatorilor şi a modelului de consum de la nivel naţional, în care ponderea autocosumului şi a produselor consumate ce provin din comercializarea directă este semnificativă.

Populaţia adultă din România a crescut şi şi-a format gusturile şi preferinţele alimentare înainte de 1989, iar o mare parte din acest segment de consum, apreciază mai mult laptele neprocesat „de la ţară” , gras şi sănătos, în accepţiunea multora şi mai ieftin comparativ cu „ cel stăveziu” din magazin a cărui gust diferă de cel cu care au fost obişnuiţi anterior. Acesta este unul din motivele pentru care consumul de lapte UHT nu are ritmul de creştere aşteptat, cu toate că în ultimii ani s-a investit considerabil în campanii de marketing şi promovare. Relevante au fost campaniile Fulga şi Zuzu de la Albalact, lapte Proaspăt de la Danone, sau Milli de la Friesland şi mai recent campania Tnuva. Populaţia a recepţionat pozitiv campaniile mai ales în zonele urbane iar comportamentul consumatorilor s-a schimbat semnificativ. În consecinţă laptele pasteurizat, brânzeturile ambalate in vid, iaurturile şi deserturile, vândute cu precădere in supermarketuri, au crescut ponderea lactatelor in coşul zilnic. Consumul acestor produse a crescut treptat cu aproximativ 5%, astfel că România este printre primele trei ţări din lume din punct de vedere al ritmului de creştere al consumului la produsele lactate cu valoare adăugată mare (iaurturi cu fructe, budinci şi creme sau brânzeturi in ambalaje şi forme deosebite). Brânzeturile şi-au redus ritmul de creştere a vânzărilor, iar produsele ţărăneşti, care in trecut acopereau cel puţin 50% din piaţă, îşi vor pierde treptat poziţia, pe fondul maturizării cererii, mult mai atentă la condiţiile de igienă şi la calitatea produselor. Toate aceste evoluţii stau la baza aprecierii făcute de către reprezentanţii procesatorilor care apreciau în vara anului 2008 care susţin că piaţa îşi va menţine ritmul de creştere cu 10% anual29.

Analiza consumului de lapte şi produse lactate pe tipuri de gospodării şi medii, în anul 2005, (tabelul.4) evidenţiază următoarele aspecte :

- faţă de o medie de 5,96 litri pe total , consumul cel mai ridicat de lapte se regăseşte la gospodăriile de pensionari (6,62 litri);

- consumul cel mai ridicat de lapte la toate tipurile de gospodării este înregistrat în mediul rural, pensionarii având consumul cel mai ridicat (6,85 litri);

- cel mai mic consum de lapte este semnalat în cazul gospodăriilor de şomeri (4,51 litri), cu deosebire a celor din mediul rural (3,24 litri).

- în cazul produselor lactate (brânzeturi şi smântână) niveluri ridicate în consumul acestor produse, se înregistrează în gospodăriile de patroni (1,36 kg) şi, în special, a celor din mediul urban (1,24 kg). Consum ridicat (1,27 kg) se înregistrează şi în cazul gospodăriilor de pensionari, cu diferenţa că, cel mai ridicat consum este în rândul acelora din mediul rural (1,24 kg);

- consumul cel mai mic de brânzeturi şi smântână, ca şi în cazul laptelui, se regăseşte la gospodăriile de şomeri (0,88 kg), în special a celor din mediul urban (0,84 kg);

28 Daedalus Consulting, în anul 2006, compania de cercetări de piaţă Nielsen în 2008 29 Valeriu Steriu, preşedinte APRIL , afirmaţie în DailyBusiness.ro


27

Tabelul 4: Consumul de lapte şi produse lactate, în anul 2005 cantităţi medii lunare pe o persoană Specificare Lapte Brânzeturi şi smântână Unt Total gospodării 5,962 1,186 0,030 Salariaţi 5,406 1,165 0,042 Patroni 6,018 1,363 0,089 Lucrători pe cont propriu 5,572 1,030 0,024 Agricultori 6,599 1,196 0,008 Şomeri 4,506 0,886 0,017 Pensionari 6,616 1,270 0,026 Sursa: “Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în anul 2006”, Institutul Naţional de Statistică 2.3. Dinamica comerţului exterior

În perioada 2002-2008 România a fost importator net de lapte şi produse lactate iar

deficitul s-a accentuat an de an, iar după aderare a atins cel mai mare nivel (aproximativ 112000 mii euro în 2007 şi probabil va fi depăşit în 2008 deoarece în primele 8 luni deja se cifra la aproximativ 87000 mii euro) majoritatea pe relaţia cu UE .

Doar la categoria brânzeturi bilanţul a înregistrat valori pozitive în perioada 2002-2005 (graficul 10). Analiza volumului şi structurii exporturilor în perioada 2002 - 2008 (graficul 11) evidenţiază faptul că până în anul 2007 ponderea brânzeturilor în totalul exporturilor de lapte şi produse lactate a fost semnificativă şi s-a diminuat după aderare, structura exporturilor schimbându-se semnificativ în favoarea categoriei lapte şi smântână concentrată.

Vânzările intracomunitare de lapte şi produse lactate a fost în 2007 de 83% din totalul exporturilor iar principalele destinaţii atât în 2007 cât şi în primele 8 luni din 2008 au fost Grecia 53% în 2007 şi respectiv 39% în 2008, urmată de Bulgaria cu 15% şi respectiv 29% în primele 8 luni ale anului 2008 – graficul 12. Înainte de 1989, România exporta circa 60.000 de tone de brânzeturi iar în perioada analizată exporturile de brânzeturi au fost de circa 3000 - 4500 tone anual în 2002-2006 şi s-a diminuat semnificativ după aderare astfel că în 2007 şi primele 8 luni din 2008, cantitatea exportată de brânzeturi a fost circa 800 de tone. Graficul 10

-3063

-18012

-4876

-18933

-4382

-12454-6742

-16308

-9654

-28785

-15804

-53917

-111930

-10054

-85751

-120000

-100000

-80000

-60000

-40000

-20000

0

20000

mii

€

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* 8luni

Balanţa comerţului exterior cu lapte şi produse lactate mii Euro Lapte,smântână,neconcentratefără zahărLapte, smântânăconcentrate saucu zahăr

Lapte bătut,lapte prins cusmântână iaurt,chefir,etcZer,chiarconcentrat cuzahăr sauîndulcit Unt, alte derivategrase din lapte,paste din lapte

Brânzeturi ş icaşuri.

Total

Sursa: pe baza prelucrării datelor de comerţ exterior furnizate de MADR


28

Graficul 11

3290 30141516

3946

3244

4299

893

1297

1611

4571

9638

1490

524807

9491

12404.0591

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

tone

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* 8luni

Volumul şi structura exportului de lapte şi produse lactate

Brânzeturi şicaşuri.

Unt, alte derivategrase din lapte,paste din lapte

Zer,chiarconcentrat cuzahăr sau îndulcit

Lapte bătut, lapteprins cusmântână iaurt,chefir,etc

Lapte, smântânăconcentrate saucu zahăr

Lapte, smântână,neconcentratefără zahăr


Vânzările de lapte şi produse lactate în ţările UE a fost în 2007 de 83% din totalul

exporturilor iar principala destinaţie atât în 2007 cât şi în primele 8 luni din 2008 fiind Grecia 53% în 2007 şi respectiv 39% în 2008 urmată de Bulgaria cu 15% şi respectiv 29% – graficul 12 Graficul 12


Înainte de 1989, România exporta circa 60.000 de tone de brânzeturi iar în 2007 cantitatea exportată a fost sub 1000 de tone. Conform specialiştilor din industria laptelui30 România ar putea redeveni un jucător important pe piaţa regională a lactatelor dar şi pe pieţe precum SUA, Rusia sau Orientul. La ora actuală doar câteva companii din România exportă şi anume: filiala locală Danone spre Republica Moldova şi Bulgaria, şi LaDorna, companie intrată recent in portofoliul Lactalis, livrează produse ecologice pe pieţele din Grecia şi Statele Unite ale Americii.

Având în vedere trendul ascendent al investiţiilor realizate (modernizarea fabricilor şi investiţiile noi), calitatea de membru UE prin care producătorii pot exporta fără taxe, se estima la mijlocul anului că valoarea exportului in 2008 să crească, fapt susţinut practic de valorile înregistrate în primele 8 luni din 2008 (exportul de produse lactate se cifra la aproape 15000 mii Euro, susţinând practic valabilitatea previziunilor, făcute la mijlocul anului). Totuşi 30 a declarat pentru Business Standard, Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL).

Structura exporturilor de lapte şi produse lactate după destinaţie în anul 2007

1%

53%15%

7%6%

5%3%

3%1%1%3%2%

GRECIA BULGARIA R.Moldova ITALIA REPUBLICA CEHA S.U.A .,inclusiv Porto Rico Croatia UNGARIA GERMANIA Emiratele Arabe Unite Serbia Altele

7%

5% 4%

39%

29%

5%

11%

GRECIA BULGARIA ITALIA Rep. MOLDOVA

Rep CEHA CROATIA Altele

Structura exporturi lor de lapte şi produse lactate după destinaţie în anul 2008 (8

luni)


29

conjunctura economică recentă şi creşterile previzibile de preţuri ale materiei prime, vor afecta puternic şi acest sector şi este posibil că dinamica exporturilor să nu mai fie cea scontată până la finele anului.

Importurile de lapte şi produse lactate au crescut semnificativ după aderare, în special la categoria laptelui materiei primă destinat procesării şi a brânzeturilor (de peste 9 ori comparativ cu anul precedent la lapte şi respectiv de peste 3,6 ori la brânzeturi), iar tendinţa este de creştere după valorile realizate în primele 8 luni din 2008 (vezi graficul 13 şi graficul 15). Importurile de lapte şi produse lactate după aderare au provenit din Germania 31% din totalul produselor lactate importate în 2007 şi 33% în primele 8 luni din 2008, urmată de Ungaria cu 21% în 2007 şi 16% în 2008, Polonia cu 16% în 2007 şi respectiv 14% în 2008 (graficul 14). Din Bulgaria se importă circa 5% din volumul total.

Volumul importului net de lapte şi produse lactate a fost semnificativ la toate categoriile studiate în perioada analizată, dar mai accentuat la laptele destinat procesării (peste 46 mii tone în 2007 şi 35 mii tone în primele 8 luni din 2008) şi la brânzeturi (peste 17 mii tone în 2007 şi 15 mii tone în primele 8 luni din 2008), precum şi la celelalte produse studiate (cu o excepţie la lapte şi smântână concentrată unde balanţa, încă provizorie pentru anul 2008 a fost pozitivă) - vezi graficul 15. Graficul 13

6000

3 4 8 64 3 8 4

33465856208534403 0 2 72 8 1 3

29573463259344081 5 6 72 5 7 6

36724175354244042 0 7 63 0 4 6

539041685112

59443 7 765 2 06

4764

18968

18538

7124

1 1 5 43

4 7 2 01

31855069

16046

6092

7 9 0 3

3 4 9 6 9

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

tone

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* 8luni

Volumul şi structura importului de lapte şi produse lactate Lapte, smântână,

neconcentrate fărăzahăr

Lapte bătut, lapteprins cu smântânăiaurt, chefir,etc

Zer,chiar concentratcu zahăr sau îndulcit

Brânzeturi şi caşuri.

Lapte, smântânăconcentrate sau cuzahăr

Unt, alte derivategrase din lapte, pastedin lapte


Sursa principală a împorturilor de lapte şi produse lactate după aderare este Germania

31% din totalul produselor importate în 2007 şi 33% în primele 8 luni din 2008 urmată de Ungaria 21% în 2007 şi 16% în 2008 şi Polonia cu 16% în 2007 şi respectiv 14% în 2008 (graficul 14) iar din Bulgaria se importă circa 5% din volumul total. Graficul 14


Structura provenienţei importurilor de lapte şi produse lactate după aderare -2007

31%

21%16%

7%

5%4% 4% 3%

2%

GERMANIA UNGARIA POLONIA REPUBLICA CEHA ITALIA FRANTA BULGARIA OLANDA REPUBLICA SLOVACA BELGIA DANEMARCA AUSTRIA

Structura provenienţei importurilor de lapte şi produse lactate - 2008 (8 luni )

33%

16%14%

7%

5%

6%

2%4%

4%4%

5%

GERMANIA UNGARIA POLONIA ITALIA BULGARIA FRANTA REP CEHA OLANDA REPUBLICA SLOVACA GRECIA Altele


30

Volumul importului net de lapte şi produse lactate a fost semnificativ la toate categoriile studiate în perioada analizată, dar mai accentuat la laptele destinat procesării (peste 46 mii tone în 2007 şi 35 mii tone în primele 8 luni din 2008) şi la brânzeturi (peste 17 mii tone în 2007 şi 15 mii tone în primele 8 luni din 2008), precum şi la celelalte produse studiate, o excepţie făcând categoria lapte şi smântână concentrată unde în primele 8 luni ale anului 2008 balanţa a fost pozitivă însă este posibil ca această balanţă să se modifice până la sfârşitul anului (vezi graficul 15). Graficul 15

-5780

1575

-5719

930

-1947

1353

-931757

-3275-541

-46193

-9331

-17731

-34343

4422

-15455

-50000

-40000

-30000

-20000

-10000

0

10000

tone

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008*8 luni

Volumul importului net de lapte şi produse lactate tone

Lapte,smântână,neconcentratefără zahăr

Lapte, smântânăconcentrate saucu zahăr

Lapte bătut,lapte prins cusmântână iaurt,chefir,etc

Zer,chiarconcentrat cuzahăr sauîndulcit

Unt, altederivate grasedin lapte, pas tedin lapte

Brânzeturi ş icaşuri.


Analiza detaliată în dinamică pe categorii de produse la 4 şi 8 digit conform

Nomenclatorului Combinat (tabel 5) evidenţiază că în ultimi 7 ani la unele produse România a înregistrat şi valori pozitive ale balanţei comerciale iar studiul acestora ar putea oferi o imagine - sumară este adevărat - asupra competitivităţii potenţiale a unor produse.

Balanţa schimburilor comerciale pe ţări (graficul 16) relevă faptul că 93% din deficitul total se creează pe relaţia cu Germania, Ungaria, Polonia, Cehia, Franţa şi Italia. Graficul 16

-120000

-100000

-80000

-60000

-40000

-20000

0

20000

mii

euro

UE

Total sc

himbu

ri Germ

ania

Ungari

aPolo

niaR C

ehă

Franţa

Italia

Olanda

R Slov

acaBul

garia

Be lgia

Danemarca

Aust

riaLeto

niaIrl

anda

Lituania

Portu

galia

Spania

Suedia

Liban

Serb

ia

Emiratel

e arab

e Croa

tia

S.U.A

.R.M

oldova

Non U

EGrec

ia

Balanta schimburilor comerciale cu lapte si produse lactate in 2007

92% din deficitul total



31

Tabelul 5. Dinamica balanţei schimburilor comerciale externe ale României pentru lapte şi produse lactate, tone Cod CN Specificare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 (8luni) 401 Lapte şi smântână, neconcentrate, fără zahăr din care: -4362 -2797 -2483 -2134 -4438 -46193 -34343 4011010 cu grăsimi max 1% ambalaje de max 2 l -57 -110 -73 -12 309 461 73 4011090 cu grăsimi de max 1%: alte ambalaje -631 -19 -57 -138 -192 0 -2555 4012011 cu grăsimi max 3% ambalaje de max 2 l -1717 -1548 -909 -1050 -2243 -5662 -4212 4012019 cu grăsimi de max 3%: alte ambalaje 1 4 -31 1 -38 -26866 -5577 4012091 cu grăsimi peste 3% ambalaje de max 2 l -205 -107 -174 803 -738 -4310 -2839 4012099 cu grăsimi peste 3%: alte ambalaje -887 -39 -220 -802 -381 -7831 -17394 4013011 cu grăsimi max 21 % ambalaje de max 2 l -460 -447 -646 -721 -832 -935 -751 4013019 cu grăsimi de max 21 %: alte ambalaje -214 -336 -116 -154 -84 -363 -204 4013031 cu grăsimi peste 21% si max 45% ambalaje de max 2 l -86 -16 -7 -15 -18 -88 -93 4013039 cu grăsimi peste 21% si max 45% alte ambalaje -107 -180 -250 -47 -201 -598 -751 402 Lapte şi smântână, concentrate sau cu adaos de zahăr din care: -5780 -5719 -1947 -931 -3275 -9331 4422 4021011 fără zahăr sau îndulcitori. In ambalaje de max 2,5kg -37 -11 -39 -10 -1 -30 -139 4021019 fara zahăr sau îndulcitori: alte ambalaje -1530 -1688 -216 -737 -892 -1885 -1065 4021091 Altele ambalaje de max 2,5kg 0 0 -3 -5 -2 -86 -18 4021099 Altele -32 -471 -94 0 0 -65 -169 4022111 cu grăsimi de max 27 % in ambalaje de max 2,5 kg -3 -13 -35 -6 -1 -109 -124 4022117 Altele: cu grăsimi de max 11% -3 -23 -28 -3 1 -67 -55 4022119 Altele cu grăsimi peste 11 % si max 27 % -1261 -1760 -879 -969 -1355 -455 -298 4022199 cu grăsimi peste 27 % in alte ambalaje -1021 -70 -65 -19 -20 -156 -164 4022911 cu grăsimi de max 27 % şi lapte "pentru sugari" in recipiente de max 500 g peste

10% grăsimi -565 -975 -575 -2 -111 -255 -205

4022915 Altele in ambalaje de max 2,5 kg -1310 -666 -513 -454 -300 -10 -66 4022919 Altele -1 -6 -2 -1 -22 16 -30 4029111 cu grăsimi de max 8% in ambalaje de max 2,5kg 1 0 -3 0 0 -431 -154 4029119 cu grăsimi de max 8% in alte ambalaje -5 -20 -373 -1364 -1304 -12167 -1826 4029131 cu grăsimi peste 8% si max 10% in ambalaje de max 2,5kg 0 0 0 0 -19 -18 -2 4029139 cu grăsimi peste 8% si max 10% in alte ambalaje 0 0 382 1085 313 -1 -95 4029159 cu grăsimi peste 10% si max 45% in alte ambalaje 0 -4 159 533 89 8482 7025 4029191 cu grăsimi peste 45% in ambalaje de max 2,5kg 0 0 254 0 0 0 0 4029199 cu grăsimi peste 45% in alte ambalaje 0 0 0 552 0 0 0 4029911 cu grăsimi de max 9,5% in ambalaje de max 2,5kg 0 0 0 406 370 62 -15 4029919 cu grăsimi de max 9,5% in alte ambalaje 0 0 72 77 0 -1950 -5


32

Cod CN Specificare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 (8luni) 4029939 cu grăsimi peste 9,5% si max 45% in alte ambalaje 0 0 24 -10 -20 -111 -1 403 Lapte bătut, lapte prins cu smîntîna, iaurt, chefir, altele din care: -3283 -3001 -1557 -1899 -2480 -10053 -6664 4031011 fără zahăr sau îndulcitori cu grăsimi de max 3% 0 0 0 -7 14 -62 -150 4031013 fără zahăr sau îndulcitori cu grăsimi peste 3% si max 6% -48 -17 1 9 -95 -50 -59 4031019 fără zahăr sau îndulcitori cu grăsimi peste 6% 0 0 0 0 0 -23 -46 4031051 Pudra, granule, sau alte f solide, cu grăsimi de max 1,5% 0 0 -7 -14 -19 53 -10 4031053 Pudra, granule, sau alte f solide, cu grăsimi peste 1,5% si max 27% -316 -506 -709 -631 -637 -21 -17 4031091 Altele, cu grăsimi de max 3% -252 -524 -240 45 104 -3287 -1730 4031093 Altele, cu grăsimi peste 3% si max 6% -154 0 0 -2 -66 -73 -124 4031099 Altele, cu grăsimi peste 6% -29 -1 0 0 -423 -2261 -792 4039011 fără zahăr sau îndulcitori, cu grăsimi de 1,5% -9 -9 -12 -24 -7 -14 -11 4039051 fără zahăr sau îndulcitori, cu grăsimi de max 3% 0 0 0 0 -2 -756 -651 4039053 fără zahăr sau îndulcitori, cu grăsimi peste 3% si max 6% -20 -19 -17 -10 -1 -273 -221 4039059 fără zahăr sau îndulcitori, cu grăsimi peste 6% -135 -2 -10 0 0 -74 -100 4039061 Altele, cu grăsimi de max 3% 0 0 0 -399 -273 -361 -259 4039063 Altele, cu grăsimi peste 3% si max 6% 0 0 0 0 0 -119 1 4039073 Pudra, granule sau alte forme solide, cu grăsimi peste 1,5% si max 27% -2 0 -9 0 1 -18 -18 4039091 Altele, cu grăsimi de max 3% -982 -1052 -516 -865 -1208 -2403 -2154 4039093 Altele, cu grăsimi de peste 3% si max 6% -394 -48 0 15 148 -287 -269 4039099 Altele, cu grăsimi de peste 6% -919 -823 -15 -14 -15 -16 -8 404 Zer, chiar concentrat cu zahăr ori de îndulcit -2029 -3439 -4408 -4362 -4333 -6599 -6081 4041002 de maximum 15% din greutate cu grăsimi de max 1,5% -1685 -3085 -4204 -3453 -3836 -5038 -3827 4041004 de maximum 15% din greutate cu grăsimi de peste 1,5% si max 27% -179 -165 -59 -810 -1170 -639 -73 4041014 peste 15% din greutate cu grăsimi de peste 1,5% si max 27% -46 -47 -101 -99 -170 -247 -130 4041036 peste 15% din greutate si cu grăsimi de peste 1,5% si max 27% -35 -12 0 -2 -3 -8 -425 4041038 peste 15% din greutate si cu grăsimi de peste 27% 0 0 0 0 0 -109 -241 4041048 de max 15% din greutate si cu grăsimi de max 1,5% 0 0 0 0 1511 400 -425 4049021 fără zahăr sau îndulcitori cu grăsimi de max 1,5% -26 0 -2 -1 -663 -347 -403 4049023 fără zahăr sau îndulcitori cu grăsimi de peste 1,5% si max 27% -11 -8 -10 -12 -63 -100 -435 4049083 Altele cu grăsimi de peste 1,5% si max 27% 0 -3 0 0 -1 -497 -471 405 Unt si alte derivate grase din lapte, paste din lapte -1808 -3342 -2764 -3527 -5089 -4715 -3182 4051011 Unt natural in ambalaje de max 1 kg -558 -886 -823 -832 -714 -830 -610 4051019 Unt natural in alte ambalaje -1170 -2253 -1653 -2242 -4187 -3166 -1866 4051030 cu grăsimi de max 85%:unt recombinat 0 -49 0 0 -59 -103 -40 4051090 Unt: altele 0 0 0 -20 -1 -14 -251


33

Cod CN Specificare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 (8luni) 4052010 Pasta din lapte pt tartine cu grăsimi, peste 39% si max 60% 0 0 0 0 2 -50 -20

4052030 Pasta din lapte pt tartine cu grăsimi peste 60% si max 75% 0 0 0 51 292 -4 -45 4059010 Altele cu grăsimi de min 99,3% si cu un conţinut de apa de max 0,5% -1 -154 -274 -576 -419 -537 -320 4059090 Altele -79 1 0 90 -2 -11 -29 406 Brînzeturi si caşuri. 1575 930 1353 757 -541 -17731 -15258 4061020 Brânza proaspăta (nefermentată), incl brânza din zer, şi caş cu grăsimi de max 40% -424 -482 -540 873 1842 -6397 -5572 4061080 Brânza proaspăta (nefermentată), incl brânza din zer, şi caş altele 1774 1508 1751 -278 -684 -884 -1059 4062090 Brânza rasă sau pudra, de orice tip: altele -119 -117 -120 -139 -71 -140 -112 4063031 cu grăsimi de max 36% din gr. şi cu conţinut de grăsimi in greutatea subst. uscate

de max 48% -188 -186 -306 69 103 -726 -577

4063039 cu grăsimi de max 36% din gr si cu un conţinut de grăsimi in greutatea subst. uscate peste 48%

-57 -223 -258 -535 -771 -1207 -1018

4063090 Altele cu grăsimi peste 36% din greutate -80 -83 -134 -90 -41 -166 -13 4064010 Brânză cu mucegai si alta brânza cu mucegai din Penicillium Roquerforti:Roquefort -3 0 -2 -2 -2 -9 -15 4064050 Brânză cu mucegai si alta brânza cu mucegai din Penicillium

Roquerforti:Gorgonzola -7 -10 -15 -21 -32 -63 -34

4064090 Brânză cu mucegai si alta brânza cu mucegai din Penicillium Roquerforti: alte tipuri -54 -74 -110 -143 -177 -244 -348 4069001 Alte brănzeturi pentru prelucrare 61 2 9 40 -2 297 181 4069013 Altele: Emmental -25 -36 -40 -88 -131 -413 -338 4069021 Altele: Brânza Cheddar 429 503 416 543 -263 -2038 -168 4069023 Altele: Brânza Edam -1 -3 -1 -39 -176 -69 -36 4069025 Altele: Brânza Tilsit 0 0 0 0 -3 -34 -15 4069029 Altele: Caşcaval 79 4 294 304 -99 -3383 -3220 4069032 Altele: Feta din lapte de oaie sau bivoliţa 84 60 130 103 22 -306 -208 4069033 Altele tip Feta -134 -80 -161 -108 -211 0 0 4069050 Altele: brânza din lapte de oaie sau bivoliţa în saramură sau în burduf 392 222 331 285 314 96 110 4069061 De maximum 47% din greutate : Grana Padano, Parmigiano Reggiano -16 -22 -32 -39 -55 -103 -72 4069063 De maximum 47% din greutate : Fiore Sardo, Pecorino 7 73 104 5 0 -1 -1 4069078 Peste 47% si max 72% din greutate : Gouda -1 -2 75 -69 -71 -243 -167 4069082 Peste 47% si max 72% din greutate : Camembert -19 -35 -36 -55 -68 -90 -85 4069084 Peste 47% si max 72% din greutate : Brie -17 -20 -25 -58 -69 -117 -78 4069085 Peste 47% si max 72% din greutate : Kefalograviera, Kasseri 0 0 0 19 64 0 0

4069087 Altă brânza cu un conţinut de apă din greutatea subst. fără grăsimi de peste 52% si max 62%

-72 -101 -64 -96 -115 -331 -178

4069088 Altă brânza cu un conţinut de apă din greutatea subst. fără grăsimi de peste 62% si -15 -10 -8 -26 -36 -79 -512


34

Cod CN Specificare 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 (8luni) max 72%

4069093 Cu un conţinut de grăsimi de max 40% din greutate şi cu un conţinut de apă, în subst fără grăsimi: de peste 72% din greutate

-14 -11 -7 -26 -56 42 -37

4069099 Alte produse -6 59 113 341 249 -1081 -1479 Sursa: pe baza prelucrării datelor de comerţ exterior furnizate de MADR.


35

2.4. Dinamica şi evoluţia preţurilor

Sursele de informare referitoare la evoluţia preţurilor la lapte şi produse lactate sunt destul de precare în România, valorile furnizate de către INS, fiind singurele surse oficiale credibile, dar insuficiente pentru o analiză aprofundată. Date referitoare la preţul laptelui la poarta fermei sunt oferite de EUROSTAT pentru toate ţările membre, iar companiile mari de procesare transmit preţurile de livrare la lapte. Un exemplu al genului de informaţii furnizate de procesatori este prezentat în tabelul 6. Tabel 6. Preţul internaţional pentru laptele31 livrat în august 2008 plătit de companiile de procesare, funcţie de sistemul de plată şi bonusuri specifice

Compania Ţara Bonus calitate €/100 kg

Bonus cantitate €/100 kg

Bonus sezonier €/100 kg

Preţ lapte livrări august €/100 kg

Plata supl. €/100 kg

Media 12 luni €/100 kg

Milcobel Belgia 0.73 1.37 30.60 0.37 37.54 Humana Milch Union

Germania 35.75 -0.22 37.21

Nordmilch Germania 0.15 32.78 -0.17 34.90 Arla Foods Denmark

Danemarca 0.69 3.46 38.52 1.42 37.18

Hämeenlinnan Findlanda 2.14 11.97 45.49 3.88 42.63 Bongrain CLE (Basse Normandie)

Franţa 0.74 36.70 - 35.82

Danone (Pas de Calais)

Franţa 0.58 38.87 - 37.01

Lactalis (Pays de la Loire)

Franţa 36.51 - 35.63

Sodiaal Franţa 38.41 - 35.45 Dairy Crest (Davidstow)

Marea Britanie -0.25 0.37 32.77 0.00 33.29

First Milk Marea Britanie 0.61 2.30 32.64 0.00 31.61 Glanbia Irlanda 32.46 0.00 36.57 Kerry Irlanda 31.83 - 35.04 Campina Olanda 0.05 0.75 3.60 36.44 1.20 37.95 Friesland Foods Olanda 0.04 3.70 35.85 1.86 38.30 Statele Unite ale Americii*

0.14 28.73 - 30.56

Noua Zeelanda **

23.78 - 30.94

Preţ mediu august 2008

35.71 36.41

ajustat pentru lapte cu 4.2% grasime, 3.4% proteine si celule somatice: 249,999 ** estimări Fonterra, ajustate pentru lapte cu 4.2% grasime si 3.4% proteine Sursa: http://www.infolapte.ro/noutati57.html, LTO-Nederland, calculat de Productschap Zuivel şi European Dairy Farmers., 28 Octombrie 2008.

În graficul 18 este prezentată dinamica preţului laptelui la poarta fermei în ultimii 5

ani în UE-15 comparativ cu UE-10 iar în graficul 19 este prezentată dinamica preţului la poarta fermei în România comparativ cu media UE-25 şi cu principalii ei competitori din UE- 31 Preţul fără TVA plătit producătorilor pentru 100 kg lapte standard cu 4.2% grăsime, 3.4% proteine (crude), număr total de bacterii 24.999 şi de celule somatice: 249.999. Colectarea laptelui se face la două zile, cota minimă/producător 500 mii kg pe an.

http://www.infolapte.ro/noutati57.html


36

10. După cum se poate observa preţul mediu al laptelui la producător a fost în general mai mic în noile ţări membre UE, ecartul dintre preţul mediu dintre UE-15 şi UE-10 fiind de 5,75 euro în septembrie 2008. Deasemenea extrem de interesant este şi faptul că în România în anul de piaţă 2008 preţul la poarta fermei a fost cel mai mic din UE-27, la mare distanţă faţă de Bulgaria şi Ungaria. Probabil că acesta este o consecinţă a modului de sprijin a sectorului, a productivităţii reduse şi clităţii reduse, dar poate fi şi o consecinţă a ponderii ridicate a autoconsumului şi a vânzărilor directe pentru care preţul este estimat mai grosier. Graficul 17

Preţul plătit producătorilor de către principalii procesatori din UE pentru 100 kg lapte conform in 2007/2008

46.48

39.06

35.58

23.57

28.31

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

50.00

feb .-07 mar.-07 ap r.-07 mai.-07 iun .-07 iu l.-07 aug .-07 s ep .-07 o ct.-07 no v.-07 dec.-07 ian.-08 feb .-08 mar.-08 ap r.-08 mai.-08 iu n .-08 iu l.-08 au g.-08 s ep .-08

Humana Milch Union G Nordmilch G Hameenlinnan.O.FINBongrain CLE FR Danone FR Lactalis FRCampina Olanda Friesland Coberco Dairy Foods Olanda Media UENoua Zealanda* SUA **

Sursa: pe baza prelucrării datelor furnizate de serviciul de informaţii de piaţă al DairyCO - Datum din Marea Britanie http://www.mdcdatum.org.uk/index.html

Graficul 18

Dinamica preţulul laptelui (la poarta fermei) în UE 15 şi UE 10 în perioada 2003-2008

31.36

23.38

36.32

37.11

27.93

41.51

22.00

24.00

26.00

28.00

30.00

32.00

34.00

36.00

38.00

40.00

42.00

ian.-03

mar.-03

mai.-03

iul.-03

sep.-03

nov.-03

ian.-04

mar.-04

mai.-04

iul.-04

sep.-04

nov.-04

ian.-05

mar.-05

mai.-05

iul.-05

sep.-05

nov.-05

ian.-06

mar.-06

mai.-06

iul.-06

sep.-06

nov.-06

ian.-07

mar.-07

mai.-07

iul.-07

sep.-07

nov.-07

ian.-08

mar.-08

mai.-08

iul.-08

sep.-08

euro

/100

kg

Average EU 10 Average EU-15 Sursa: pe baza prelucrării datelor furnizate de serviciul de informaţii de piaţă al DairyCO - Datum din Marea Britanie http://www.mdcdatum.org.uk/index.html

http://www.mdcdatum.org.uk/index.html



37

Graficul 19

Preţul laptelui la poarta fermei în România comparativ cu unele ţări UE-10 şi cu media UE-25 în 2007/2008

22.4 22.8 22.9 22.8 22.221.4

22.3 21.7 21.7 22.4 23.1 23.2 23.024.1 23.7 23.9

23.0 22.7 23.2 23.824.3

29.2 28.7 28.2 28.1 28.3 28.829.9

31.8

34.3

37.238.6 38.6 38.7 38.0

37.035.4 34.8

34.0 34.6 35.034.8

15.00

20.00

25.00

30.00

35.00

40.00

45.00

Ian-07

feb.-07

mar.-07

ap r.-07

mai-07

Iun-07

Iul-07

aug.-07

sep .-07

oct.-07

noi-07

dec.-07

Ian-08

feb.-08

mar.-08

apr.-08

mai-08

Iun-08

Iul-08

aug.-08

sep.-08

Eur

o/10

0kg

Bulgaria Polonia Ungaria România EU-25 Germania Sursa: pe baza datelor furnizate de Consultancy and Market Research Food and Dairy. Italia www.clal.it

Dinamica preţului laptelui la poarta fermei şi a preţului plătit de către procesatori pentru laptele livrat, confirmă volatilitatea acestuia şi reacţia rapidă la stimulii pieţei. Conform comunicatului de presă publicat în 25 Noiembrie 2008 de “Dairy Herd” cu ocazia publicării recentului raport “The Global Dairy Industry - Reshaping in a New Market Era”32

elaborat de Rabobank Food & Agribusiness Research, se afirmă că piaţa globală a laptelui şi produselor lactate este întro metamorfoză continuă şi o dinamică ascendentă, indiferent de fluctuaţiile preţurilor, chiar dacă acestea sunt ascendente. Principalul motor al acestei dezvoltări il reprezintă conform studiului menţionat, diversificarea tipurilor de consumatori şi creşterea gradului de educaţie a acestora, creşterea demografică precum şi creşterea nivelului de trai, mai ales în ţările sărace, care a deschis drumul spre accesibilitatea acestor produse. Totuşi evoluţiile economice recente au bulversat piaţa, iar impactul probabil se va resimţi atăt pe termen scurt cît şi pe termen mediu. Pe termen scurt cererea se va tempera şi la fel şi oferta, datorită predictibilelor creşteri ale costurilor şi implicit a creşterii preţurilor. Dinamica pieţei creditelor va influenţa negativ investiţiile aşa că principalii jucători de pe piaţă vor trebui să-şi pregătească noi strategii. Aceste afirmaţii sunt valabile şi pentru România care va fi la rândul ei afectată de recesiune. Probabil că previziunile asupra creşterii şi dezvoltării sectorului, a dinamicii invesţiilor vor trebui desemenea reevaluate iar strategiile de dezvoltare ajustate.

Aceleaşi tipuri de aprecieri sunt semnalate şi în recentul raport asupra pieţei mondiale a produselor lactate în 2008, elaborat de un grup de cercetătoru din 72 de ţări care a fost dat publicităţii în Noiembrie 2008 33.

32 http://www.rabobank.com/content/research/FoodAndAgriResearch/dairy/ 33 Hemme et al. (2008): IFCN Dairy Report 2008, International Farm Comparison Network, Dairy , Research Center, Kiel, Germany. http://www.ifcndairy.org/

http://www.clal.it

http://www.rabobank.com/content/research/FoodAndAgriResearch/dairy/

http://www.ifcndairy.org/


38

Capitolul 3. Implementarea sistemului de cote în România

O analiză care se încadrează în cadrul tematic al acestui studiu se poate realiza atât

prin prezentarea unor repere care să definească aspectele cele mai importante, la nivel naţional, cât şi prin surprinderea acelor detalii caracteristice în profil teritorial. Aşa cum s-a prezentat în capitolele anterioare, modelul agrar specific economiei socialiste, caracterizat printr-un grad înalt de concentrare, a suferit modificări radicale în urma reformelor care au avut loc în perioada de tranziţie.

După anul 1989, la toate speciile de animale s-a manifestat tendinţa de scădere a efectivelor. Specia bovine a cunoscut, aşa cum s-a prezentat, un declin puternic. Concomitent cu această evoluţie producţia de lapte a înregistrat şi ea un trend relativ oscilant. Aceasta se realizează în proporţie considerabilă în cadrul sectorului privat în special în ferme de mici dimensiuni care s-au confruntat şi se confruntă cu serioase probleme financiare şi tehnice, ceea ce determină adesea limitarea potenţialul productiv al acestui sector.

Micile gospodării produc preponderent pentru consumul propriu şi vând centrelor de colectare a laptelui sau pe piaţa numai surplusul. Conform statisticilor MAPDR, în anul 2006, erau înregistrate 1,1 milioane ferme care creşteau vaci de lapte. Dintre acestea 93% aveau 1-2 vaci.

Tipicitatea producerii şi procesării laptelui în România şi procesul lent de schimbare, prezentată în capitolele anterioare, caracterizată prin atomizarea producţiei primare, competitivitate modestă, restructurarea incompletă a procesării şi o piaţă nefuncţională grevată de un procent neobişnuit de ridicat de autoconsum şi vânzări directe pe piaţă, au ca şi consecinţă un model de implementare a PAC cu totul specific faţa de celelalte state membre UE.

3.1. Cotele de lapte alocate în România şi în UE-27- o analiză comparativă a structurii şi realizării

Cota de lapte alocată României (3,057 milioane tone) a fost considerată de specialişti

ca fiind mult sub potenţialul României (50% din totalul producţiei în anul 2005, an care a stat la baza calculării acesteia), însă aceasta a fost o consecinţă a stării sectorului, cu exploataţii de dimensiuni reduse, un sector de industrializare în stadiu incipient de dezvoltare, cu un autoconsum ridicat şi un sistem statistic cu date despre destinaţia producţiei de lapte destul de inconsistente. Raportul între cele două componente ale cotei (44% livrări şi 56% vânzări directe obţinut după negocieri) este oarecum ciudat comparativ cu structura cotelor din UE, ponderea vânzărilor directe fiind cea mai mare din UE-27 (graficul 20), dar este explicabil datorită tipicităţii producţiei româneşti de lapte.


39

Graficul 20.

Structura cotelor alocate in UE-27 în anul 2007/2008

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Malta

Cipru

Luxem

burg

Sloven

ia

Estonia

Letonia

Grecia

Bulgari

a

Slova

cia

Lituan

ia

Portu

galia

Ungari

a

Finlan

da

R Cehă

Austria

Român

ia

Suedia

Belgia

Danem

arca

Irland

a

Span

ia

Polonia Ita

lia

Olanda

Regatul U

nit

Germani

a

Medi

a UE 27

Livrari % Vanzari % Sursa: pe baza prelucrării datelor din Anexa articolului “Cotele de lapte : taxele pentru depăşirea cotelor de lapte totalizează 340 milioane EUR”, 13 oct 2008

România are o pondere de 2,1 % din totalul cotei alocate în UE-27 (graficul 21) situându-se pe locul al 12- lea ca mărime a cotei în UE-27 iar Germania, Franţa, Regatul Unit, Olanda şi Italia împreună au o pondere de peste 62% în cota totală a UE-27. După cum se poate remarca în graficul 22 cel mai mare număr de cote individuale (producători) de livrări şi vânzări directe sunt însă în România (23,1% din totalul cotelor de livrări din UE-27 şi peste 82% din totalul cotelor de vânzări directe din UE-27).

Este semnificativ de subliniat efortul logistic şi administrativ uriaş necesar României pentru a procesa şi monitoriza 43% din numărul total al cotelor individuale de livrări şi vânzări directe din UE-27 ce reprezintă practic 2,1% din cota totală alocată pentru UE-27, în comparaţie de exemplu cu Germania care are alocată 19,7% din cota UE-27şi trebuie să proceseze şi să administreze doar 6,3% din totalul cotelor individuale din UE-27. Polonia după 4 ani de implementare a sistemului de cote (în care s-au produs schimbări structurale semnificative34), are de administrat circa 15% din cotele individuale din UE-27 (in anul 2007/2008) ce corespunde unei cantităţi alocate de 6,6% din cota UE-27.

Acest lucru poate că ar trebui să dea serios de gândit decidenţilor, dacă nu cumva efortul financiar de gestionare a unui număr atât de mare de cote este unul perdant – având în vedere că majoritatea acestora este alocată pentru vânzări directe şi fermierilor mici, iar la nivelul celor mai mulţi dintre ei nu se obţine efectul scontat.

În cadrul cotei, transferurile dintr-o categorie în alta sunt permise atâta timp cât nu se depăşeşte cantitatea alocată, acest lucru putând fi solicitat dacă există cereri din partea producătorilor. Cota de lapte se acordă gratuit o singură dată producătorilor35 iar aceştia o pot folosi cum doresc: pot să o vândă, să o închirieze, să o lase moştenire sau să ceară conversia 34 Creşterea semnificativă a numărului mediu de animale/exploataţie, descreştere a numărului de fermieri şi o creştere a cantităţii de lapte procesat (“The restructuring process at farm level: evidence from the dairy sector in Poland”, in “Re-governing Markets; The Agrofood Sector Studies 2007, www.regoverningmarkets.org. 35 cota a putut fi solicitată de către orice producător care a obţinut, prin mulgerea vacilor pe care le deţine, o producţie de lapte pe care doreşte să o vândă fabricilor de procesare a laptelui şi/sau direct consumatorilor (pe piaţa, la poarta fermei sau la vecini) şi care dovedeşte că a realizat acest lucru în perioada de referinţa (1 aprilie 2005 – 31 martie 2006), pentru laptele sau produsele lactate pe care le-a produs.

http://www.regoverningmarkets.org


40

acesteia de la vânzări directe la livrări şi invers, iar astfel de solicitări se pot face o dată sau de mai multe ori pe an. Un producător poate deţine ambele tipuri de cotă.

Conform datelor furnizate de DACL în România, după primul an de administrare a cotei s-au înregistrat 134069 de proceduri de schimbare din care 43% au fost cereri de conversie, 41% au fost cereri de schimbare a cumpărătorului, 15,5% au fost transferuri şi închirieri şi 0,5% moşteniri.

Ca urmare după primul an de implementare a cotelor în România, structura cotei alocate a suferit modificări faţă de valorile iniţiale astfel, livrările spre procesare a crescut cu 27% iar cota alocată vânzărilor directe a scăzut cu 9%, ceea ce demonstrează că deja „mişcarea” cotelor în primul an de implementare, se înscrie în trendul general pe care l-au urmat şi alte noi state membre UE, însă nu în ritmul aşteptat. Practic creşterea cotei alocate de livrări reprezintă ca volum 1% din cota totală. Graficul 21.

0 5.000.000 10.000.000 15.000.000 20.000.000 25.000.000

tone

Malta

Cipru

Luxemburg

Slovenia

Estonia

Letonia

Grecia

Bulgaria

Slovacia

Lituania

Portugalia

Ungaria

Finlanda

R Cehă

Austria

România

Suedia

Belgia

Danemarca

Irlanda

Spania

Polonia

Italia

Olanda

Regatul Unit

Franța

Germania

Cota de lapte alocată în 2007/2008 in UE 27

Cota livrari

Cota vanzari

19,7 % din cota UE-2717,1 %

din cota UE-27

10,3 % din cota UE-27









2,1 % din cota UE-

Sursa: pe baza prelucrării datelor din Anexa articolului “Cotele de lapte : taxele pentru depăşirea cotelor de lapte totalizează 340 milioane EUR”, 13 oct 2008.

13,2 % din total cota UE-27


41

Graficul 22

143

221

711

8901150

25703710

4927

5630

78388360

10945

11667

14013

1733819031

20373

20862

25383

40895

43482

6205386954

93447

98276

20661325878 242303 436911

0 100000 200000 300000 400000

Malta

Cipru

Slovacia

Luxemburg

Estonia

R. Cehă

Ungaria

Danemarca

Grecia

Suedia

Slovenia

Portugalia

Belgia

Finlanda

Regatul Unit

Letonia

Olanda

Irlanda

Spania

Italia

Austria

Lituania

Bulgaria

Franța

Germania

Polonia

România

Nr cote individuale livrari si vanzari directe 2007/2008

nr cote individuale livrari nr cote individuale vanzari

Sursa: pe baza prelucrării datelor din Anexa articolului “Cotele de lapte : taxele pentru depăşirea cotelor de lapte totalizează 340 milioane EUR”, 13 oct 2008

Dinamica înregistrată dă un prim semnal pertinent prin care se poate susţine că

aplicarea acestei politici în România poate reprezenta propulsorul unui proces mai accelerat de restructurare, dar care poate avea şi consecinţe negative pentru unele segmente în special pentru fermele de mici dimensiuni şi cele de subzistenţă.

După procesarea declaraţiilor anuale ale Statelor Membre şi publicarea datelor provizorii referitoare la realizarea /depăşirea cotelor36 în anul 2007/2008, pe total UE-25, conform datelor prezentate, cantitatea depăşită este cu 53% mai mare faţă de anul 2006-2007 respectiv cu 767000 tone pe fundalul unei creşteri totale a cotei în anul 2007-2008 de 491000 36 AgraEurope, 15.10.2008 şi Cotele de lapte : taxele pentru depăşirea cotelor de lapte totalizează 340 milioane EUR”, 13 oct 2008


42

tone. Ţările care au depăşit cota la livrări au fost Germania cu 1,3% , Irlanda cu 0,7%, Italia cu 5,6%, Cipru cu 3,9%, Olanda cu 1,3% Austria cu 3,2% iar la vânzări directe au depăşit cota Cipru cu 17%, Luxemburg 5,9% şi Olanda cu 5,9%. Conform datelor provizorii publicate de Comisia Europeană în octombrie 2008 în România în 2007-2008 s-a realizat doar 69,7% din cota alocată pentru livrări şi 83% din cota alocată vânzărilor directe, procentul de realizare a cotei totale alocate fiind de 77%. Bulgaria aflată şi ea în primul an de implementare a sistemului de cote a realizat 85,1% din cota alocată livrărilor şi 61% din cota alocată vânzărilor directe iar pe total a realizat 83% din cota alocată. Ungaria a realizat 89,2% din cota alocată livrărilor şi 48% din cota alocată vânzărilor directe, realizând 87% din cota totală alocată iar Polonia a realizat 96,4% din cota alocată livrărilor şi 79% din cota alocată vânzărilor directe, realizând 97% din cota totală alocată.

O analiză amănunţită în profil teritorial a cotei alocate şi realizate de către un Stat Membru, poate oferi unele repere importante pentru identificarea unor măsuri de politică naţională, complementare politicii europene. Acestea sunt necesare în contextul implementării sistemului de cote (măsură politică ce vizează practic limitarea ofertei), care se aplică în România, datorită inerţiei procesului de aderare impus de armonizarea cu politica şi legislaţia UE şi nu din raţiuni economice care să justifice neapărat necesitatea unei astfel de politici. Această afirmaţie este perfect sustenabilă deoarece în România nu se poate spune că o măsură de limitare a ofertei se potriveşte tipicităţii şi dinamicii pieţei româneşti. În schimb, rigorile privind calitatea laptelui impuse întregii filiere, nu ar fi fost un deziderat pentru producătorii români de lapte , dacă acesta nu ar fi fost impusă şi posibil de a fi susţinută prin fonduri destinate restructurării, cu ajutorul PAC.

3.2. Repartizarea cotelor - o analiză regională

Aşa cum am mai prezentat în capitolele anterioare cota de lapte alocată României reprezintă numai o parte din producţia totală de lapte de vacă obţinută în ţară şi prezintă diferenţieri teritoriale semnificative. Din producţia totală de lapte obţinută în anul 2007 cota alocată reprezintă 56,1%. Distribuţia teritorială este semnificativ eterogenă. Ponderi ridicate ale cotei (peste 74% din total producţie realizată) se înregistrează în judeţele Constanţa, Covasna, Harghita şi Mureş. La polul opus se află Gorj, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Ialomiţa şi Bucureşti, judeţe cu ponderi ale cotei în total producţie mai mici de 40%. (Figura 1).

Figura 1: Distribuţia teritorială a cotei de lapte din total producţie

Sursa: date prelucrate după MAPDR (2008)


43

La nivel naţional producţia medie de lapte a fost în anul 2007 de 3079 kg dar la nivel teritorial există diferenţe notabile şi în cazul acestui indicator. (figura 2).

Figura 2: Distribuţia teritorială a producţiei medii şi a cotei medii de lapte Sursa: date prelucrate după MAPDR (2008)

Aşa cum am mai menţionat România, ca de altfel fiecare stat membru, a primit o cotă naţională care a fost distribuită producătorilor individuali, sub formă de: a) cotă pentru livrări şi b) cotă pentru vânzări. Un producător poate deţine ambele tipuri de cotă.

Structura cotei pentru vânzări directe şi livrări reflectă practic specificul exploatării vacilor de lapte din ţara noastră, care se realizează în mod prioritar în gospodării de mici dimensiuni, este de menţionat faptul că România este singura ţară din UE-27 care are această structură în care predomină cotele alocate pentru vânzări directe. (vezi graficul 20 din capitolul 3.1.) În profil teritorial există o distribuţie inegală în privinţa ponderii livrărilor şi a vânzărilor directe în total cotă alocată ( Figura 3).

Un număr de şapte judeţe situate în partea nordică şi centrală a ţării deţin o pondere însemnată a livrărilor în total cotă alocată. Acestea sunt: Covasna, Sibiu, Mureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Botoşani. Specific părţii de sud-vest a României sunt judeţele cu ponderi mici şi foarte mici (sub 12%) ale livrărilor în total cotă. Aici pot fi încadrate judeţele Hunedoara, Vâlcea, Argeş, Olt, Dolj şi Mehedinţi. Analiza la nivel teritorial a ponderii cotelor alocate pentru vânzări directe în total cotă de lapte alocată relevă o situaţie „ în oglindă” a celei care a fost întâlnită în cazul ponderii livrărilor.


44

Figura 3: Distribuţia teritorială a cotei de lapte, după structură

Sursa: date prelucrate după datele DACL (2008)

Analiza cotelor alocate pentru livrări spre procesare şi pentru vânzări directe de lapte s-a realizat pe cinci clase de mărimi: i) sub 3000 kg; ii) 3000-5000 kg; iii) 5000 -50 000 kg; iv) 50 000 -100 000 kg; v) peste 100 000 kg. Au fost avute în vedere, în cadrul acestor clase şi numărul de producători aferenţi fiecărei clase de mărime a cotei alocate.

3.2.1. Repartizarea cotelor pentru livrări

O analiză teritorială, pe clase, a numărului de producători ce au cotă alocată pentru livrări indică următoarea situaţie (Figura 4):

- grupa: sub 3000 kg: cel mai mare număr de producători care au alocate cantităţi mici de lapte sunt localizaţi în judeţele Tulcea şi Dâmboviţa iar cei mai puţini în Sălaj, Maramureş, Bacău, Hunedoara, Gorj, Vâlcea, Argeş şi Ialomiţa;

- grupa 3000 – 5000 kg: judeţele Vâlcea, Giurgiu, Dâmboviţa, Bacău şi Vaslui au numărul cel mai mare de producători care se încadrează acestei grupe iar Tulcea, Prahova, Ialomiţa, Ilfov şi Hunedoara pe cei mai puţin numeroşi;

- grupa 5000 – 50000 kg: în cadrul acestei grupe în judeţele Gorj şi Vâlcea nici un producător de lapte nu se încadrează acestei grupe. Hunedoara deţine cel mai mare număr de producători care au alocate cote pentru livrări între 5000-50000 litri;

- 50000-10000 kg: numărul cel mai mare de producători care au alocate cote pentru livrări în această categorie sunt localizaţi în judeţele Ilfov şi Hunedoara. Pe de altă parte numărul cel mai mic de producători sunt localizaţi cu precădere în partea de nord a ţării într-un număr de 11 judeţe şi de asemenea în zona de sud (Caraş-Severin, Gorj, Vâlcea, Dâmboviţa şi Prahova);

- peste 100000 kg: în judeţul Hunedoara se află cel mai mare număr de producători cu cote pentru livrări de peste 100000 kg lapte de vacă. În cazul judeţelor Gorj şi Vâlcea nu există nici un producător care să se încadreze în această categorie.


45

Figura 4: Distribuţia teritorială, pe clase, a producătorilor agricoli care au cotă pentru livrări

Sursa: date prelucrate după date furnizate de DACL (2008)

În profil teritorial analiza, pe clase, a cantităţii totale de lapte alocată cotei de livrări,

prezintă următoarele particularităţi (Anexa 5): - grupa: sub 3000 kg: cea mai mare cantitate de cotă alocată în această grupă se află

localizată în judeţele Tulcea şi Dâmboviţa iar cea mai redusă într-un număr de 8 judeţe situate în zona de sud -vest şi vest a României;

- grupa 3000 – 5000 kg: judeţele Hunedoara, Tulcea, Prahova, Ilfov şi Teleorman livrează cantităţile cele mai reduse de lapte în această grupă. La polul opus se situează judeţele Bacău, Vaslui, Vâlcea, Dâmboviţa şi Giurgiu;

- grupa 5000 – 50000 kg: în cadrul acestei grupe judeţele Hunedoara şi Ilfov au cantităţile cele mai însemnate de cote alocate pentru livrări. Cinci judeţe din sudul ţării şi unsprezece din nord au cantităţi extrem de mici de cote alocate pentru livrări ce se încardrează în această clasă de mărime;

- 50000-10000 kg: cantitatea cea mai mare de cotă alocată pentru livrări în această clasă de mărime se întâlneşte în judeţul Hunedoara iar cea mai redusă în Gorj şi Vâlcea;

- peste 100000 kg: în judeţele Mehedinţi şi Vâlcea nu s-a înregistrat nu sunt cote alocate pentru livrări ce se încadrează în această categorie iar un număr un număr de şapte judeţe se află în poziţie de top. Din analizarea şi prelucrarea informaţiilor furnizate de DACL referitoare la alocarea

cotelor pentru livrări cumpărătorilor/procesatorilor şi a producătorilor arondaţi fiecăruia dintre aceştia (tabelul 7) se poate observa că din totalul cotei de livrări alocate pe ţară, 53% este repartizată unui număr de 30 de „cumpărători activi” (7% din numărul total al cumpărătorilor/procesatorilor) printre care se numără chiar marii jucători de pe piaţă şi anume SC Friesland România SA, SC Danone SRL, SC Hochland România SRL, SC Napolact SA, SC Covalact SA, SC Albalact SA, SC Industrializarea laptelui Mureş SA, SC lactate Harghita


46

SA, SC Dorna lactate SA (Lactalis), SC Prodlacta SA, etc. Aceşti 30 de cumpărători/procesatori care au alocată peste 50% din cota de lapte trebuie să colecteze laptele de la peste 115 mii de producători (43% din totalul producătorilor cu cotă pentru livrări). Aproximativ de la acelaşi număr de producători ar trebui să colecteze laptele 155 de cumpărători/procesatori (36% din total) în timp ce 57% din cumpărători /procesatori ce au o alocată 11.4% din cota de livrări, trebuie să colecteze lapte de la peste 37 mii de producători (13,7% din total).

Analizând distribuţia cotelor de livrări după numărul de producători cu cote individuale alocate cumpărătorilor, 14 dintre aceştia (printre care SC Friesland, SC Napolact SA, SC Dorna lactate (Latalis), SC Hochland România SRL, SC Covalact SA, SC lactate Harghita SA etc) au alocaţi între 13000-3000 de producători, majoritatea cu un număr mediu de 3-4 vaci /exploataţie. 10 cumpărători nu au decât câte un producător arondat, majoritatea dintre aceştia având ferme medii între 35-55 şi 250 de capete. Alţi 12 cumpărători (printre care SC Tnuva Dairies, SC Danone) colectează laptele de la 1-2 producători cu ferme medii între 250-50 de capete.

Tabelul 7 Categoriile de cumpărători/procesatori clasificaţi după mărimea cotei de livrări alocate şi numărul de producători de la care trebuie să colecteze laptele Nr cumpărători / procesatori pe categorii după % cotei de livrări alocată unui cumpărător/procesator în total cotă livrări

Cotă livrări alocată Kg

% din total cotă livrări alocată

Nr producători arondaţi / cumpărător-procesator

% din total producători cu cotă livrări

primii 30 7,5 % ≥ 0,6%

699041360 53.56 115028 43.1

următorii 155 0,5% ≥0,11%

456956208 35.01 117088 43.2

ultimii 248 0,10% ≤ 0

149096774 11.43 37777 13.7

Sursa: pe baza prelucrării datelor furnizate de DACL (2008) O analiză mai amănunţită bazată pe estimarea mărimii medii37 a fermelor

(producătorilor) care livrează lapte cumpărătorilor/procesatorilor (tabelul 8) evidenţiază faptul că 236 de cumpărători/procesatori (dintre care 12 din primii 30 de cumpărători mari de pe piaţă) trebuie să colecteze laptele alocat (45% din cota totală) de la peste 189 mii de producători mici (cu ferme de 1-2 vaci). 141 de cumpărători/producători (dintre care 14 din primii 30 de jucători mari de pe piaţă) trebuie să colecteze laptele alocat (44% din cota totală) de la aproape 78 mii de producători cu un număr mediu de 2-5 vaci. 25 de cumpărători/procesatori (dintre care 2 din primii 30) trebuie să colecteze laptele (4,6% din totalul cotei de livrări) de la 2367 de producători cu ferme în medie cu 5-20 de vaci. Câte 6 cumpărători colectează laptele de la 161 de producători cu ferme ce au în medie 50-100 capete şi respectiv de la 19 ferme mari (între 100-250 vaci), cele două categorii având o cotă de 4,9% respectiv 1% din totalul cotei de livrări.

37 pentru producătorii cu cote medii mari /exploataţie s-a considerat o productivitate mare (3500-4000 kg/cap vaca exclusiv consumul tehnologic, iar pentru exploataţiile cu cotă medie de sub 3000 kg s-a considerat o productivitate medie 1750 KG exclusiv consumul tehnologic, autoconsumul) şi de 2500 – 3000 kg pentru cote medii peste 3000 kg.


47

Tabelul 8. Numărul cumpărătorilor/procesatorilor de lapte pe categorii, după poziţia pe care o ocupă funcţie de mărimea cotei alocate în total cotă livrări şi numărul aferent de producători pe categorii de mărime (nr mediu de vaci/exploataţie şi volumul cotei medii de livrări) de la care trebuie să colecteze laptele. Sursa: pe baza prelucrării datelor furnizate de DACL (2008)

Pozitia proc. /cump. funcţie de cota alocată in total cotă livrări

Nr cump / proc

Cotă cump/proc mii tone

Nr prod de la care colectează laptele. Mărimea medie 1-2 vaci cota medie livrări 3062 kg

Nr cump / proc



Nr cump / proc



Nr cump / proc


Nr prodde la care colectează laptele. Mărimea medie 50-100 vaci cota medie livrări 283265 kg

Nr cump / proc

Cotă cump/proc Mii tone

Nr prod de la care colectează laptele. Mărimea medie 100- 250 vaci cota medie livrări 690284 kg

1-30 (53% din livrări)

12 217.8 62567 14 386.2 51459 2 25.0 839 1 60.9 151 1 9.2 12

30-50 (9 % din livrări)

13 75.4 22351 5 31.9 4643 2 11.8 535 0.0 0.0

50-100 (13, 3% din livrări)

30 101.7 34042 18 64.2 9205 2 8.3 397 0.0 0.0

100-200 (14% din livrări)

64 117.6 43881 30 54.6 6547 4 7.6 303 1 2.2 6 1 1.4 3

200-300 (6,8 % din livrări)

55 49.7 17456 37 31.9 4254 6 5.2 198 0 0.0 0 2 2.0 2

300-433 (3,1 % din livrări)

82 23.7 9134 37 12.7 1837 9 2.3 65 4 0.9 4 2 1.0 2

Total 256 585.9 189431 141 581.7 77945 25 60.1 2337 6 64.0 161 6 13.5 19


48

Tabelul 9.Tabloul colectării laptelui în anul 2007/2008 pentru primii 30 de cumpărători / procesatori Primii 30 de cumpărători / procesatori funcţie de cota de livrări alocată

Cota alocată 699 mii tone

% din total cota livrări (53 %)

Nr prod de la care se colectează lapte pentru procesare 115028 (42.6 % din totalul prod cu cote pentru livrări)

Dimensiune medie producători Nr vaci / expl

217.8 16.7 62567 49.2 3.77 11365 26.8 2.06 5642 25.6 1.96 9062 21.9 1.68 6308 16.6 1.27 7003 13.7 1.05 4459 12.3 0.94 4922 11.7 0.90 3328 10.9 0.83 3503 10.5 0.81 2697 10.1 0.78 2079

FIVE CONTINENTS GROUP SRL, SC BUCOVINA SA, SC IND. LAPTELUI HARGHITA SRL, SC KAZAL SRL, SC ROMFULDA PROD SRL SC NAPOLACT SA, SC LACTATE HARGHITA SA, SC DORNA LACTATE SA (Lactalis), SC LACTO SOLOMONESCU SRL, SC RARAUL SA, SC ALMERA INTERNATIONAL, SC LACTA SA 8.4 0.64 2199

1-2 vaci

386.2 29.6 51459 97.3 7.5 13002 55.8 4.3 6348 34.7 2.7 5848 34.6 2.6 2455 33.2 2.5 5415 23.9 1.8 2878 21.3 1.6 3854 17.3 1.3 2222 16.9 1.3 2459 12.3 0.9 2004 11.1 0.8 1202 9.6 0.7 1596 9.6 0.7 1141

PRODLACTA SA, SC FRIESLAND ROMANIA SA, SC. HOCHLAND ROMANIA SRL, SC COVALACT SA, SC.ALBALACT SA, SC IND. LAPTELUI MURES SA, SC CARMO-LACT PROD SRL, SC IND. LAPTELUI SA TARGOVISTE, SC. TYROM SA, SC GORDON PROD SRL, SC SCHWABEN MOLKEREI, SC LECH-LACTO SRL, SC ILVAS SA, SC SANLACTA SA

8.7 0.7 1035

2-5 vaci

25.0 1.9 839 13.1 1.0 611.0

2 cump /proc

11.9 0.9 228

5-20 vaci

1 cump/proc 60.9 4.7 151 50 -100 vaci 1 cump / proc 9.2 0.7 12 100 -250

vaci Sursa: pe baza prelucrării datelor furnizate de DACL (2008)


49

3.2.2.Distribuţia teritorială a unităţilor de procesare a laptelui

De la mijlocul anilor ”90 multe fabrici de prelucrare a laptelui au avut ca principal

obiectiv modernizarea capacităţilor de producţie existente şi încărcarea lor la un nivel cât mai apropiat de capacitatea proiectată. În acest sens, au fost achiziţionate noi echipamente şi mijloace de transport, au fost modernizate spaţiile de producţie, astfel încât aceste societăţi să poată îndeplini cerinţele de calitate impuse de standardele internaţionale. Din punct de vedere calitativ, situaţia s-a îmbunătăţit prin achiziţionarea de noi echipamente (echipamente de analiză a proprietăţilor fizico-chimice la laptele materie primă şi la produse; sisteme de curăţare şi dezinfectare a traseelor fluxurilor tehnologice, a echipamentelor şi instalaţiilor tehnologice etc.) şi mijloace de transport; au fost modernizate spaţiile de producţie şi depozitare.

Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor la mijlocul anului 2008 în România existau 264 unităţi de procesare a laptelui clasificate în patru categorii şi anume 35 de unităţi autorizate pentru schimburi intracomunitare; 42 de unităţi, în conformitate cu cerinţele comunitare, autorizate să recepţioneze şi să proceseze lapte conform şi neconform fără separare38, 2 unităţi în conformitate cu cerinţele comunitate, autorizate să recepţioneze şi să proceseze lapte conform şi neconform pe linii separate39;185. de unităţi autorizate pentru o perioadă de tranziţie, până la 31.12.200940 -

O concentrare importantă de unităţi de procesare se află în partea de nord a Moldovei, în special în judeţele Suceava, Botoşani şi Neamţ: în partea centrală şi de nord în judeţele Mureş, Bistriţa-Năsăud zone în care există condiţii favorabile creşterii animalelor, nu numai datorită prezenţei unor suprafeţe întinse de păşuni şi fâneţe naturale, ci şi a tradiţiei locale privind creşterea bovinelor şi prepararea brânzeturilor şi caşcavalului. O altă zonă care prezintă o concentrare de fabrici de prelucrare este cea de sud-est.

38 Capitolul 1 din anexa la Decizia Comisiei 2007/557/EC 39 Capitolul 2 din anexa la Decizia Comisiei 2007/557/EC 40 Anexă la Decizia Comisiei 2007/710/EC


50

Figura 5: Distribuţia teritorială a unităţilor de procesare a laptelui

Sursa: date prelucrate după date furnizate de DACL (2008) O problemă importantă legată de procesarea laptelui este aşa cum am amintit în subcapitolul anterior, aceea legată de activitatea de colectare a laptelui materie primă de la producători. (în cazul României într-o proporţie însemnată de la micii producători).

Fluctuaţia cantităţii de materie primă în cursul anului este destul de mare atât datorită producţiei sezoniere dar şi datorită dispersării/concentrării în unele cazuri a producătorilor la nivel regional. Gradul de utilizare a capacităţilor de producţie diferă nu numai de la an la an, dar şi de la lună la lună şi de la o regiune la alta.

Din punct de vedere al amplasării centrelor de colectare a materiei prime, nu există o relaţie favorabilă între cantitatea aprovizionată şi distanţa până la centrele de colectare, pentru că importante cantităţii sunt aduse şi de la distanţe mari (şi după cum s-a putut observa din capitolul de comerţ extern, chiar din import).

3.2.3. Repartizarea cotelor pentru vânzări directe

O analiză teritorială, pe clase, a numărului de producători care au cotă de vânzări directe indică următoarea situaţie (Figura 6):

- grupa: sub 3000 kg: cel mai mare număr de producători care au alocată cotă de vânzări directe în cantităţi mici este localizat în judeţul Braşov iar cei mai puţini în Maramureş, Buzău, Vrancea şi Mehedinţi;

- grupa 3000 – 5000 kg: judeţul Buzău înregistrează cel mai mare număr de producători agricoli cu cotă pentru vânzări directe ce pot fi încadrate în această categorie. Pe de altă parte judeţul Braşov se situează la polul opus. Se poate remarca un grup compact de judeţe din centrul ţării care au alocate cote de vânzări directe destul de reduse ( Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna, Prahova);

- grupa 5000 – 50000 kg: în cadrul acestei categorii în judeţul Sibiu se înregistrează cel mai redus nivel de cote pentru vânzări directe alocate. Judeţul Hunedoara şi un grup de trei judeţe situate în partea de sud-est a ţării (Călăraşi, Constanţa şi Tulcea) deţin cele mai importante cantităţi de lapte alocat pentru vânzări directe în cadrul acestei clase de mărime;


51

- 50000-10000 kg: numărul cel mai mare de producători care au alocată cotă pentru vânzări directe ce se încadrează în această clasă de mărime sunt localizaţi în judeţul Braşov. Pe de altă parte numărul cel mai mic de producători sunt localizaţi în judeţele Caraş-Severin, Bistriţa-Năsăud, Covasna, Prahova, Teleorman şi Giurgiu;

- peste 100000 kg: în judeţele Iaşi şi Ialomiţa se înregistrează cel mai mare număr de producători care au o cotă alocată pentru vânzări directe de peste 100000 kg lapte. În această categorie există un număr de patru judeţe (Maramureş, Caraş-Severin, Gorj şi Mehedinţi).

Figura 6: Distribuţia teritorială, pe clase, a producătorilor agricoli care au cotă de vânzări directe

Sursa: pe baza datelor furnizate de DACL, 2008

- grupa: sub 3000 kg: cea mai mare cantitate de lapte alocată în această grupă se află localizată în judeţele Iaşi, Vaslui şi Argeş iar cea mai redusă într-un număr de cinci judeţe cu o distribuţie neuniformă: Braşov, Covasna, Tulcea, Ialomiţa şi Ilfov;

- grupa 3000 – 5000 kg: în judeţele Covasna, Ialomiţa, Călăraşi şi Tulcea sunt alocate cele mai reduse cantităţi din această clasă de mărime La polul opus se situează judeţele Bihor, Hunedoara şi Argeş;

- grupa 5000 – 50000 kg: cantitatea cea mai mare de lapte alocată vânzărilor directe ce se încadrează în această categorie se întâlneşte în partea de vest a ţării în judeţele Bihor, Hunedoara şi Alba. În partea de sud şi sud- est se află localizate judeţele în care se alocate pentru vânzări cele mai mici cantităţi din carul acestei clase de mărime (Galaţi, Tulcea, Ialomiţa şi Călăraşi) şi de asemenea judeţele Sibiu şi Prahova;

- 50000-10000 kg: în cadrul acestei grupe judeţele Arad, Braşov şi Constanţa au alocate cote pentru vânzări directe cantităţile cele mai însemnate de lapte din această clasă de mărime. Trei judeţe din sudul ţării ( Teleorman, Giurgiu şi Ialomiţa) şi trei din nord ( Bistriţa-Năsăud, Suceava şi Iaşi) au alocate cantităţi mici pentru vânzare directă ce se încadrează în această clasă de mărime;


52

- peste 100000 kg: în această clasă de mărime cantităţile cele mai mari alocate pentru vânzări directe se înregistrează în judeţul Arad. Un număr de douăsprezece judeţe răspândite pe întreg teritoriul se situează la polul opus.

3.2.4. Analiza regională a calităţii cotei de lapte Aderarea României la Uniunea Europeană presupune în primul rând respectarea

acquis-ului comunitar şi necesită în cazul laptelui şi a produselor lactate îmbunătăţirea calităţii. Atingerea parametrilor minimali de performanţă în sectorul laptelui presupune atât modernizarea exploataţiilor care cresc vaci de lapte cât şi restructurarea unităţilor procesatoare de lapte din industria alimentară şi obţinerea unui lapte de calitate, conform cu cerinţele impuse de normele UE.

Obţinerea unei producţii de lapte în conformitate cu standardele europene reprezintă o problemă stringentă în România pentru toate categoriile de producători, indiferent de mărimea acestora. Realizarea acestor cerinţe presupune adoptarea unor tehnologii moderne de exploatare. Calitatea laptelui materie primă în România este sub prevederile standardelor stabilite la nivel european prin Directiva Consiliului nr. 46/1992. Astfel din totalul cotei alocate numai un procent de 17,2% a obţinut în anul de piaţă 2007-2008 acest calificativ. Dacă luăm în considerare cotele destinate livrărilor, procentul de lapte conform este de 39% pe total ţară.

Distribuţia teritorială a ponderii laptelui conform, din totalul cotei alocate indică situaţii peste medie în cazul judeţelor (Bistriţa-Năsăud, Suceava, Mureş şi Gorj). Ponderea laptelui livrat conform este deosebit de ridicată (peste 80%) în cazul judeţelor Hunedoara, Dolj, Vâlcea, Argeş, Olt şi Bacău (Figura 7). Pentru estimarea ponderii laptelui conform cu standardele de calitate cerute de UE în totalul producţiei şi cotei alocate, s-a utilizat valoarea plăţilor acordate pe judeţe ca primă pentru laptele conform livrat, pârghie utilizată pentru stimularea creşterii calităţii laptelui.

Figura 7: Distribuţia teritorială a ponderii laptelui conform din total cotă alocată

Sursa: prelucrare după datele furnizate de DACL (2008)


53

3.3. Realizarea cotelor după primul an de implementare Conform rezultatelor provizorii publicate de Comisia Europeană41 după primul an de

implementare a sistemului de cote 242 303 cumpărători activi au raportat o cantitate de lapte destinată procesării de 937 689 tone ceea ce reprezintă 71,4% din cota alocată livrărilor; 436911 de producători au raportat vânzări directe de lapte şi produse lactate în echivalent lapte de 1421 mii tone, ceea ce reprezintă 82,1% din totalul cotei de vânzări directe alocate pentru anul 2007/2008. În graficul 23 este prezentat tabloul realizării cotelor la nivel naţional în anul de piaţă 2007/2008 funcţie de categoriile producători după cota alocată.

Procentul de nerealizare a cotelor pe total ţară este destul de mare, mai ales la livrări aproape 30% şi de circa 18% la vânzări directe. În graficul 24 este prezentată comparativ structura alocării şi realizării cotelor atât pentru livrări cât şi pentru vânzări directe, funcţie de categoriile de producători şi de cotele alocate. Graficul 23

Realizari cota lapte 2007/2008

168147

29998 26363

316013

80963

39295

1019 793465 175

197847

117095

288421262856

507475

370016

178277

71469

335168

30765

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

≤3000 3000-5000 5000-50000 50000-100000 >1000000

100000

200000

300000

400000

500000

600000

Nr prod livrari Nr prod vanzari directeCant livrata t Cant vanduta direct t

Sursa: prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) 4113 octombrie 2008, “Cotele de lapte :taxele pentru depăşirea cotelor de lapte totalizeaza 340 milioane EUR”


54

Graficul 24

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

≤3000cota

≤3000realizat

3000-5000cota

3000-5000

realizat

5000-50000cota

5000-50000realizat

50000-100000cota

50000-100000realizat

>100000cota

>100000realizat

tone

Cota realizata comparativ cu cota alocata 2007/2008

Livrari Vanzari directe

71%

71%

74%

83%

109%


După cum se poate observa cel mai mare procent de nerealizare a cotelor (71%) se

regăseşte la categoriile de producători mici cu cote alocate sub 3000 kg şi între 3000-5000 Kg, deci producătorii care au în medie 1-2 vaci maxim 3-4 animale/exploataţie.Expolataţiile mari comerciale (peste 100000 kg) au chair o depăşire de 9%, iar exploataţile cu cote între 50000-100000 kg au realizat cotele în proporţie de 83%. Producătorii de mărime medie (cote între 5000-50000 kg) au realizat în medie 74% din cota alocată.

În graficul 25 este prezentată structura şi volumul cotelor de lapte realizate în 2007/2008 pe judeţe iar în graficul 26 se prezintă comparativ la nivel de judeţ volumul şi ponderea realizării cotelor versus alocările iniţiale. Dacă datele furnizate de DACL pe baza cărora s-au realizat aceste prelucrări, au un grad înalt de acurateţe, atunci se poate concluziona că există dieferenţe semnificative între judeţe atât în ceea ce priveşte stuctura (% livrări şi % vânzări directe realizate) dar şi volumul realizărilor.

Tabloul acesta analizat în corelaţie cu cel alocărilor iniţiale la nivel regional poate oferi o primă imagine asupra potenţialului de realizare şi asupra unei dinamici viitoare a cotelor

În graficul 27 şi 28 este prezentată sugestiv dinamica realizării/nerealizării cotelor funncţie de mărimea şi numărul producătorilor care au avut cote alocate pentru livrări şi vânzări directe.Tabloul este extrem de sugestiv şi poate oferi o fundamentare asupra potenţialului şi dinamicii viitoare a cotelor. Categoria cea mai semnificativă a producătporilor care nu au depus deloc declaraţii este cea a producătorilor mici sub 3000 kg atât la livrări cât şi la vânzări directe iar cei care au depus declaratii cu 0 sunt mai mulţi la livrări.


55

Graficul 25

Structura si volumul cotei realizate pe judete in anul 2007/2008

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

Alb

a

Ara

d

Arg

es

Bac

au

Bih

or

Bis

trita

N

Bot

osan

i

Bra

ila

Bra

sov

Buc

ures

ti

Buz

au

Cal

aras

i

Car

as S

Clu

j

Con

stan

ta

Cov

asna

Dam

bovi

ta

Dol

j

Gal

ati

Giu

rgiu

Gor

j

Har

ghita

Hun

edoa

ra

Ialo

mita Iasi

Ilfov

Mar

amur

es

Meh

edin

ti

Mur

es

Nea

mt

Olt

Prah

ova

Sala

j

Satu

Mar

e

Sibi

u

Suce

ava

Tele

orm

an

Tim

is

Tulc

ea

Val

cea

Vas

lui

Vra

ncea

aloc

ari u

lterio

are

tone

livrari vanzari directe



56

Graficul 26

0 50000 100000 150000

tone

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita-Nasaud

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Severin

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Cota realizata versus alocari (77 %)in anul 2007/2008

Cota alocata Cota realizata



57

Graficul 27

-45512

-9102-3318

-19036

-2490-1760

6214

655

499 83084

23979

25738

78849

5364

126

-60000

-40000

-20000

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

Nr prod ce nu audepus declaratii

Nr prod cudeclaratii 0

Nr prod care auobtinut cota

ulterior

Nr de prod care aurealiz peste 70%

din cota

Alti prod care audepus declaratii

Nr

Numarul de producatori pe categorii care au realizat/nerealizat cota de livrari alocata in anul 2007/2008

≤3000 3000-5000 5000-50000 50000-100000 >100000

Sursa: prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Graficul 28

-147883

-29749-11013

-1587-194

-1127

589

173182

285977

78989

40231

27860

1607

6404

-200000

-100000

0

100000

200000

300000

400000

500000

Nr

Nr prod ce nu audepus declaratii

Nr prod cudeclaratii 0

Nr prod care auobtinut cota

ulterior

Nr de prod care aurealiz peste 70%

din cota

Alti prod care audepus declaratii

Numarul de producatori pe categorii care au realizat/nerealizat cota de vanzari directe alocata in anul 2007/2008

≤3000 3000-5000 5000-50000 50000-100000 >100000


Având în vedere aceste rezultate obţinute după un an de implementare a cotelor precum şi structura atomizată a repartizării acestora, în care micii producători au o pondere semnificativă atât la livrări cât şi la vânzări directe, şi ţinând cont de faptul că România se află la primul exerciţiu de implementare a acestui sistem, procentul de nerealizare era de aşteptat, poate chiar mai mare.


58

Principalele cauze care stau la baza acestui raţionament, pur explorator, sunt legate de următoarele aspecte pe le-am identificat şi pe care le care le supunem în continuare dezbaterilor.

Alocarea cotelor micilor producători (mai ales in cazul vânzărilor directe) ps-a făcut probabil din oficiu de către autorităţi, ca soluţie absolut necesară pentru a nu pierde cota alocată, şi aşa cu mult sub potenţialul ţării noastre. Afirmaţia acesta ne aparţine şi se bazează pe constatarea noastră după prelucrarea bazei de date furnizate de către DACL şi MADR. Reacţia întârziată a micilor fermieri la depunerea declaraţiilor de cotă vine să susţină ipoteza noastră. Probabil că o altă raţiune care a stat la baza deciziei de alocare oarecum “din oficiu” a cotelor în cazul micilor producători, a vizat crearea premiselor apariţiei unei pieţe a cotelor, lucru care nu s-a întâmplat sau cel puţin nu la nivelul aşteptat. Procesatorii care intenţionau să facă investiţii ar fi putut fi primii cumpărători ai cotelor de la micii producători, dar acest lucru nu s-a întâmplat, transferurile dintr-o categorie în alta (vânzări directe spre livrări) nu au fost suficient de dinamice iar procesatorii au avut aşteptări mai degrabă de alocare de la rezerva naţională.

Analiza dinamicii structurale anterioare a sectorului, coroborată cu percepţia noastră din teren (discuţii cu micii producători şi organizaţiile de consultanţă) ne conduc spre concluzia că procentul de „nerealizare” a cotelor la nivelul acestor mici producători a întrecut aşteptările noastre în sens pozitiv. Probabil că structurile consultanţei (ANCA şi OJCA) şi Direcţiile Generale Judeţene i-au sprijinit pe micii producători să completeze documentele şi declaraţiile, fapt demn de apreciat , deoarece volumul de muncă este foarte mare. ( anexa 5- o declaraţie completată ).

Cel mai important aspect pe care dorim să il semnalăm, îl reprezintă lipsa informaţiilor sau mai degrabă forma în care aceste informaţii şi modul de explicare a funcţionării sistemul cotelor de lapte se face în mediul rural. Informarea corectă şi cu mult în avans ar fi putut să schimbe în mare măsură şi percepţia micilor producători asupra „cotelor” care invariabil mai ales în cazul celor în vârstă, consideră că reprezintă de fapt o obligaţie şi nu un avantaj care le va oferi în continuare dreptul să producă.

După experienţele nefericite ale impunerii cotelor din perioada comunistă este dificil să demontezi acest „mit” la fel cum este foarte dificil încă să se perceapă noţiunea de cooperativă. Gradul redus de inţelegere a utilităţii şi necesităţii unui sistem de cote care la ora actuală nu le aduce practic nici un beneficiu, doar le complică activitatea pentru că ii obligă să ţină o evidenţă scrisă a vânzărilor (care mai poate fi şi verificată) nu face decât să inducă reticenţa.

Lipsa de informaţie referitoare la această politică va conduce pe viitor la probleme de implementare, deoarece acest segment de producători este considerabil şi nu poate fi neglijat. Cu toate că în majoritatea ţărilor noi intrate în UE efectul implementării sistemului de cote a indus concentrarea producţiei şi restructurarea semnificativă, estimăm pe baza analizei făcute anterior, că în România ritmul de restructurare nu va fi la fel de alert. Obiceiurile acumulate în timp şi situaţia economică precară din mediul rural vor fi principalii determinanţi, astfel că acest segment de mici producători şi vânzarea directă, vor rămâne şi în viitor într-un procent deloc de neglijat. Un producător cu 1-2 vaci care are deja o clientelă ce îi oferă un preţ mai bun la lapte decât procesatorul fără a ridica pretenţii de calitate, va continua sa-şi vândă laptele in acelaşi mod şi să-l utilizeze pentru autoconsum în virtutea unei inerţii datorate, pe de o parte suspiciunii referitoare la cerinţa de a face declaraţii şi de a contabiliza cantităţile văndute şi care pot fi taxate şi pe de altă parte, datorită faptului că acest segment de producători, in majoritatea lui, nu poate înţelege deocamdată avantajele pe care i le poate oferi cota şi în consecinţă nici de dezavantajele pierderii acesteia. Probabil dacă piaţa cotelor ar fi funcţionat în acest prim an, o eventuală posibilitate de vînzare a acesteia, ar fi fost singura raţiune pentru care un producător mic şi-ar fi dat tot interesul să o ceară sau să facă declaraţiile necesare în timp.


59

Capitolul 4. Cota de lapte în zona montană

În România, zona montană declarată zonă defavorizată prezintă o importanţă deosebită: ocupă 70.101 km2 ( 29,4% din suprafaţa totală a României) şi deţine o populaţie de 2.405.746 locuitori (11% din populaţia totală) (Tabelul 10). Caracteristica dominantă este densitatea scăzută a populaţiei care atinge o valoare de 34,30 loc/km2, ceea ce reprezintă o treime din media naţională. Tabelul 10. Indicatori demografici în zona montană Indicator Zona montană

defavorizată Total naţional

Suprafaţa totală (km2) 70.101,73 238.391,00 Numărul total de locuitori 2.405.746 21.784.072 Densitatea populaţiei (loc/ km2) 34,32 91,36 Evoluţia populaţiei 1992 - 2002 (%) 95,55 95,74 Populaţia ocupată totală (POT) 815.297 7.798.011 Populaţia ocupată în agricultură (POA) 328.101 2.148.631 Pondere POA/POT (%) 40,24 27,55 Sursa: prelucrarea autorilor după Fişele statistice ale localităţilor (2002); RLP(1992;2002)

Din cauza condiţiilor restrictive ale mediului geografic din zona montană, evoluţia numărului de locuitori a înregistrat valori negative în perioada dintre cele două recensăminte. Acest fenomen, de scădere a populaţiei, are mai multe cauze dintre care migraţia, rata scăzută a natalităţii şi rata ridicată a mortalităţii sunt cele mai importante.

În zona montană, populaţia totală ocupată este de 815.297 persoane (10,4% din populaţia ocupată a României), cu o pondere ridicată a populaţiei ocupate în agricultură (40,24%) comparativ cu media naţională ( 27,55%) .

Transformările produse în plan legislativ, economic şi social după 1989 au acţionat ca un mecanism de atracţie-respingere a populaţiei din zona montană. În timp ce populaţia tânără a preferat migraţia spre alte zone mai dezvoltate economic, populaţia vârstnică devenită şomeră sau pensionară în mediul urban a prezentat tendinţe de întoarcere către localităţile de origine. Procesul de atracţie a populaţiei şomere din mediul urban către cel rural a fost favorizat şi de reforma funciară declanşată în 1991.

Zonele montane clasificate ca defavorizate (în conformitate cu cerinţele UE) se caracterizează printr-o limitare considerabilă a posibilităţii de utilizare a terenurilor şi o creştere apreciabilă a costurilor de lucrare a acestora graţie: i) existenţei, datorită altitudinilor mari, unor condiţii climatice dificile, al căror efect este scurtarea substanţială a sezonului de creştere a plantelor; ii) la altitudini mai reduse, prezenţa în cea mai mare parte a zonei respective a pantelor prea abrupte pentru utilizarea gamei obişnuite de maşini agricole şi care necesită utilizarea de echipamente speciale foarte scumpe; sau iii) combinaţii ale acestor doi factori, când handicapul rezultat din fiecare considerat separat este mai puţin grav, dar combinaţia celor doi dă naştere unui handicap echivalent42.

În zona montană se afla localizate 2.761.602 ha teren agricol .Condiţiile naturale permit dezvoltarea cu precădere a păşunilor şi fâneţelor naturale care ocupă 77,93% din suprafaţa agricolă (Tabelul 11.).

42 Art. 36


60

Tabelul 11. Utilizarea terenurilor agricole în zona montană Indicator Zona montană

defavorizată Total naţional

Suprafaţa agricolă (ha) 2.761.602 14.808.215 Pondere agricol în total (%) 39,39 62,10 Arabil (ha) 555.598 9.388.892 Pondere arabil în agricol (%) 20,12 63,40 Livezi (ha) 48.573 240.656 Pondere livezi în agricol (%) 1,76 1,63 Viţă de vie (ha) 5.221 2.59.377 Pondere viţă de vie în agricol (%) 0,19 1,75 Păşuni (ha) 1.258.810 3.411.576 Pondere păşuni în agricol (%) 45,58 23,04 Fâneţe (ha) 893.400 1.507.714 Pondere fâneţe în agricol (%) 32,35 10,18 Sursa: prelucrarea autorilor după Fişele statistice ale localităţilor (2002); RGA (2002)

Măsurile de sprijinire a agriculturii din zonele montane ar putea contribui la

menţinerea populaţiei tinere în spaţiul rural şi poate chiar la întoarcerea unora dintre cei plecaţi din această zonă. Fără sprijinirea acestor arii defavorizate există riscul depopulării în continuare a acestui spaţiu şi a abandonării terenurilor agricole.

Creşterea animalelor este o activitate de tradiţie în spaţiul montan datorită întinselor suprafeţe de păşuni şi fâneţe naturale care acoperă versanţii şi platourile din Carpaţi. În zona montană se cresc 18,2% din numărul total de animale exprimat în unităţi convenţionale. Încărcătura de animale este redusă atât la unitatea de suprafaţă (0,45 UVM/ha agricol) cât şi pe unitate agricolă (1,55 UVM) (Tabelul 12). Tabelul 12. Creşterea animalelor în zona montană Indicator Zona montană defavorizată Total naţional Număr UVM 1.254.768 6.892.397 UVM / ha agricol 0,45 0,47 UVM / unitate agricolă 1,55 1,45 Număr de bovine 694782 2870782 Ponderea bovinelor din zona montană în total

24,20 100,00

Sursa: prelucrarea autorilor după Fişele statistice ale localităţilor (2002); RGA (2002)

Creşterea bovinelor reprezintă una dintre activităţile zootehnice cu pondere însemnată în economia zonei montane. Conform datelor Recensământului general agricol în zona montană se cresc aproape 700 mii capete de bovine ceea ce reprezintă 24,20 din totalul naţional.

Analiza distribuţiei numărului de bovine pe comune scoate în evidenţă următoarea situaţie: a) 49,20% dintre comune deţin efective de bovine care se situează sub 1000 de capete; b) 46,40% deţin efective cuprinse în intervalul 1001 – 2500 capete; c) în 4,20% dintre comune se cresc mai mult de 2500 de capete (acestea sunt localizate în special în judeţele Suceava şi Harghita) (Figura 8).


61

Figura 8. Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de bovine, în zona montană

Sursa: prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) 4.1.Repartizarea cotelor în zona montană

Conform datelor furnizate de MADR şi DACL în zona montană există un număr de

88676 de crescători de bovine care sunt deţinători de cotă de lapte. Ei reprezintă 10,70% din numărul total de producători înregistraţi la nivel naţional. Cota de lapte aferentă acestora însumează 287 651 003 kg, ceea ce echivalează cu 9,80% din cantitatea de la nivel naţional. Structura cotei de lapte este mai echilibrată faţă de situaţia înregistrată la nivel naţional atât în cazul numărului de producători cât şi a cantităţii de lapte (Graficul 29). Graficul 29. Structura cotei de lapte în zona montană şi la nivel naţional a) producători

40.531.8

59.568.2

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Zona montana Total national

Livrari Vanzari


62

b) cantitate de lapte (kg)

47.3 45.3

52.7 54.7

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Zona montana Total national

Livrari Vanzari Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008)

Analiza repartiţiei teritoriale a cotei de lapte pe cele două componente, în zona montană, reliefează următoarea situaţie: i) în profil teritorial se întâlnesc trei categorii de comune după numărul producătorilor care deţin cotă pentru livrare lapte (Figura 9, Figura 10). Astfel, comunele cu mai puţin de 100 producători sunt localizate cu precădere zona Munţilor Apuseni si a Carpaţilor Meridionali. În zona de nord a Carpaţilor Occidentali sunt localizate comunele în care numărul producătorilor cu cotă de livrare este mai mare de 250, în special în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Harghita şi de asemenea în judeţul Covasna. Distribuţia teritorială în cazul cantităţilor de lapte destinate livrării urmează în linii generale un model similar. Comunele care deţin cantităţi importante de lapte destinate vânzării sunt localizate în sudul Carpaţilor Orientali în judeţele Braşov, Covasna şi Harghita. ii) pentru componenta vânzări directe situaţia este diferită (Figura 11, Figura 12). Distribuţia teritorială a comunelor atât după numărul de producători cât şi după cantitatea de lapte destinată vânzării directe mai echilibrată/uniformă. Concentrări de areale se găsesc în judeţele Maramureş, Harghita, Argeş şi Dâmboviţa. Figura 9: Distribuţia teritorială a numărului de producători care deţin cotă pentru livrare lapte, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008)


63

Figura 10. Distribuţia teritorială a cotei de lapte pentru livrări, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Figura 11: Distribuţia teritorială a numărului de producători care deţin cotă pentru vânzări directe , în zona montană



64

Figura 12. Distribuţia teritorială a cotei de lapte pentru vânzări directe, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) 4.2.Realizarea producţiei de lapte alocată cotelor din zona montană

După prelucrarea informaţiilor centralizate din declaraţiile referitoare la realizarea cotelor de lapte, furnizate de DACL şi sintetizate în tabelul 13, putem afirma că procentul de realizare este uşor superior comparativ cu rezultatul înregistrat la nivel naţional la livrări şi anume 75,2% faţă de cota iniţială alocată, iar la vânzări directe 85,5% faţă de cota iniţială. Un procent de 6% din producătorii cu cote pentru livrări nu au declarat livrări iar un procent de 19% dintre producători care erau arondaţi unor cumpărători de lapte sau procesatori nu au fost consemnaţi în înregistrări cu „ NULL” deoarece cumpărătorii procesatorii nu au mai raportat livrările de lapte din diferite motive s-au pentru că s-au desfinţat, cantitatea totală nerealizată fiind de 20535 tone lapte , 15% din cota iniţială. Doar 0,2% dintre producătorii cu cotă pentru livrări şi-au realizat în proporţie de 100% cota alocată iar 864 de noi producători au primit ulterior cotă pentru livrări (2,5% ca pondere din valoarea alocată iniţial în yona montană).

Din evaluările noastre o cantitate de 55216 mii tone de lapte (circa 38% din cota iniţială alocată livrărilor) reprezintă însumarea cantităţilor depăşite faţă cota alocată iniţial, ceea ce ne poate sugera că în unele zone s-au creat premisele dezvoltării industriei de prelucrare şi că există deja tendinţe clare de concentrare şi transferuri spre categoria livrări. Această tendinţă se poate observa şi pe reprezentările grafice la nivel teritorial din figurile 13-18.

În ceea ce priveşte vânzările directe 9% dintre producătorii ce aveau alocată cotă nu au declarat că ar fi realizat cantitatea aferentă de peste 9700 t (6% din total cotă alocată iniţial). Şi în cazul vânzărilor directe au existat mici depăşiri faţă de cota iniţială alocată, însă acestea însumate reprezintă doar 0,6% din cota iniţială alocată.

Analiza regională a realizării cotelor de vânzări directe (figurile 19-22) relevă un procent mai mare de nerealizare mai ales tocmai în zonele în care valoarea cotelor pentru vânzări directe din totalul zonei montane este mai mică, şi anume în zona arcului Carpatic.


65

Tabelul 13. Realizarea cotelor de lapte în zona montană în anul 2007-2008 Specificare Kg Nr

prod Specificare Kg Nr prod Specificare Kg %

Cota livrări alocată iniţial din care:

136034600 37187 Cota vânzări directe alocată iniţial din care:

157670127 48534 Cota totală alocată iniţial (livrări+ vânzări directe) din care:

293704727 100

Cota livrări nerealizată (0 kg)

8284331 2606 Cota vânzări directe nerealizată (0 kg)

9471188 4296

Cotă livrări “NULL” 12251128 7088

Total cotă nerealizată (0 + NULL)

20535459 9694 Cota vânzări directe nerealizată (0 kg)

9471188 4296 Total cotă nerealizată (livrări + vănzări directe)

30006647 10.2

Cotă livrări 100% realizată

297336 92 Cota vânzări directe 100% realizată

43068657.7 14801 Total cotă 100 % realizată (livrări+vânzări directe)

43365993.7 14.8

Cotă livrări alocată ulterior 3392707 864

Cotă livrări depăşită faţă de alocarea iniţială

51823740 Cota vânzări directe depăşită faţă de alocarea iniţială

1042799 Total cotă (livrări+vânzări directe) depăşită faţă de alocarea iniţială

52866539 18.0

Cota livrări (alocată ulterior + cotă depaşită)

55216447

Compensare cota livrări (alocată ulterior / depăşită) - (cota livrări nerealizată / NULL)

34680988 Compensare (cota vânzări directe depasită - cotă vânzări directe nerealizată)

-8428389 Compensare (cotă depăşită /alocată ulterior ) - (cotă nerealizată)

26252599 8.9

Cotă livrări realizată în 2007-2008 conform declaraţiilor.

102329259 28357 Cotă vânzări directe realizată în 2007-2008 conform declaraţiilor.

134854890 44238 Total cotă realizată în 2007-2008 (livrări+vânzări directe) conform declaraţiilor.

237184149 80.8

% zona montană în total cotă realizată la nivel national

10.9 11.7 9.5 10.1 10.1



66

Figura 13. Structura realizării cotei de livrări lapte, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Figura 14 Structura producătorilor după realizarea cotei livrări lapte, în zona montană



67

Figura 15. Cota de livrări lapte alocată şi realizată 100%, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Figura 16 Total producători care au realizat 100% cota livrări lapte, în zona montană



68

Figura 17 Total producţie nul cotă livrări lapte, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Figura 18 Total producători care au realizat nul din cota de livrări, în zona montană



69

Figura 19 Structura cantităţii de lapte cotă vânzări directe, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Figura 20 Structura producătorilor după realizarea cotei de vânzări directe, în zona montană



70

Figura 21 Cota vânzări directe lapte din total, în zona montană

Sursa : prelucrare după datele furnizate de DACL (2008) Figura 22 Producţia alocată şi realizată 100% cotă vânzări directe, în zona montană



71

Creşterea bovinelor pentru lapte este o activitate cu tradiţie în multe areale din zona montană. Identificarea oportunităţilor şi a constrângerilor pentru dezvoltarea viitoare a acestui sector, este un demers limitat, în primul rând, de lipsa disponibilităţii datelor.

Urmând tendinţa de la nivel naţional, şi în zona montană încă de la începutul anilor ‘90 efectivele de bovine şi producţia de lapte au înregistrat un declin determinat de modificarea structurii de proprietate şi de necesitatea adaptării la condiţiile economiei de piaţă. Datorită resurselor financiare reduse ale crescătorilor de animale a fost limitată dezvoltarea investiţiilor în sectorul creşterii bovinelor.

Creşterea producţiei de lapte s-a dezvoltat într-un ritm lent datorită, în primul rând, structurii exploataţiilor zootehnice, bazată pe dimensiuni reduse (1-2 vaci). O altă problematică este reprezentată de faptul că din punct de vedere al calităţii, materialului genetic nu corespunde unor producţii calitative şi cantitative, conform standardelor europene.

Unităţile de procesare sunt interesate în procesarea laptelui care provine din zona montană însă structura producţiei primare (număr mare de producători mici) fac colectarea laptelui şi controlul calităţii operaţiuni costisitoare şi greu de organizat.

De exemplu o fabrică ce prelucrează 100 000 de litri de lapte pe zi are nevoie de 10.000 de furnizori, care înseamnă cam 200-300 de puncte de colectare, cu un număr egal de oameni angajaţi. Acelaşi lucru, în Germania se întâmplă fără nici un om la punctul de colectare pentru că maşina merge direct în fermă şi încarcă din tancul de răcire al fermierului. Diferenţa de costuri semnificativă generează implicit diferenţe notabile de competitivitate. Dacă se mai adăugă infrastructura defectuoasă din zonele de deal şi de munte de unde se colectează laptele, vor rezulta diferenţe chiar de 10 ori mai mari. Dacă în vechile state membre UE logistica pentru a aduce laptele în fabrică înseamnă contravaloarea în euro a 0,03 de lei pe litru, în România se poate ajunge şi la 0,3 lei pe litru.

Serviciile destinate susţinerii producătorilor şi în mod special, serviciile veterinare şi de consultanţă se realizează cu mai multă dificultate în această zonă.

Există de asemenea o lipsă de investiţii şi de capital disponibil în acest sector. Creditul este greu de obţinut şi considerat riscant şi de către producătorii de lapte din zonele montane Având în vedere oportunităţile şi constrângerile specifice zonei o serie de măsuri ar putea fi recomandate pentru susţinerea sectorului în această zonă :

- promovarea şi susţinerea unor tehnologii de producţie moderne şi eficiente; - înfiinţarea unor asociaţii de profil pentru întărirea puterii economice a crescătorilor de

bovine pentru lapte; - sprijinirea unor măsuri menite să ofere alternative tehnice micilor producători care

probabil vor pierde cota de lapte, prin stimularea producţiei de carne (sprijinirea costului însămânţării artificiale cu rase de carne sau a transferului de embrioni);

- intensificarea acţiunilor de pregătire profesională pentru pregătirea producătorilor de lapte în domeniul respectării normelor minime de igienă pentru a obţine lapte conform standardelor UE. În acest sens o atenţie deosebită ar trebui să se acorde producătorilor care au cote mari de vânzări directe – 50000 şi peste 100000 Kg .(din calculele noastre în zona montanâ nu sunt mi mult de 100 producători care au cote foarte mari şi din acest motiv spre ei ar trebui să se concentreze într-o prmă fază module de pregatire profesională pentru ai spijini să obţină lapte conform.

- asigurarea serviciilor de consultanţă producătorilor în domeniul accesării fondurilor pentru aparate de muls (în cazul celor cu mai mult de 1-2 vaci) şi pentru a facilita investiţii destinate în primul rând asigurării “lanţului frigului” şi a centre mici de procesare pentru obţinerea produselor tradiţionale şi sau ecologice; în acest sens poate că ar fi util ca în aceste zone costul certificării ecologice a fermei şi produselor, precum şi o parte din costul promovării acestora să fie parţial sau total sprijinit, pe bază de proiecte. O altă opţiune care ar da mai multă libertate producătorilor din zonă ar fi acordarea unor plăţi directe suplimentare (valoarea acestora fiind estimată funcţie


72

de diferenţa de cost şi productivitate faţă de un producător de mărime similară care nu se confruntă cu dificultăţile din zona montană defavorizată.

- sprijinirea operaţiunilor de control a calităţii laptelui in cadrul centrelor de colectare a laptelui sau înfiinţarea unor centre mobile – ar putea reprezenta o opţiune însă putem considera că nu este fezabilă pe termen scurt deoarece acesată operaţiune este încă costisitoare şi greu de implementat în anumite zone

- sprijinirea înfiinţării unor servicii care să modernizeze şi eficientizeze tradiţionala vânzare directă spre clientela deja formată a producătorilor şi care să permită realizarea cotelor alocate; eventual asigurarea unor servicii prin care să se faciliteze continuarea “abonamentelor” pentru livrare directă de produse transformate (brânză, smântână şi chiar lapte) către vechii clienţi care îşi vor menţine preferinţa pentru acest tip de produse.

- Dezvoltarea agroturismului şi ecoturismului în zonele cu potenţial, şi sprijinirea , finanţarea (eventual prin mici proiecte) de activităţi „agroturistice” (participarea activă la îngrijirea animalelor la preparatul produselor tradiţionale, organizarea de concursuri cu astfel de tematici în sezonul turistic;

- îmbunătăţirea calităţii materialului genetic prin aplicarea măsurilor de sprijin financiar în activităţile din domeniul ameliorării bovinelor pentru îmbunătăţirea parametrilor de calitate a laptelui de vacă destinat procesării;

- susţinerea dezvoltării unor exploataţii viabile şi eficiente pentru asigurarea unităţilor de procesare dar şi a pieţei cu materie primă de calitate;

- îmbunătăţirea nivelului pregătirii profesionale a crescătorilor de vaci de lapte; dezvoltarea şi sprijinirea consultanţei pro-active pentru aceste zone, eventual cooptarea ca şi consultant part-time a învăţătorului, preotului, deoarece este mult mai uşor pentru un consultant să fie el cel care oferă decât să aştepte ca producătorii sa-l caute pentru informaţii.

- dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor în zona montană cu respectarea măsurilor de biosecuritate cu impact asupra condiţiilor de protecţie a mediului; În această zonă în virtutea inerţiei structurale, populaţia nu va renunţa de tot la

creşterea vacilor, care practic le asigură un minim venit şi încă o parte importantă din hrană. Implementarea cotelor în acest prim an, nu a adus nimic mai bun pentru producătorul

mic cu 1-2 vaci, deoarece el a continuat să producă sau nu dacă a avut furaje, păşune suficientă, câţiva vecini sau rude care să cumpere o parte din lapte. Singura problemă în acest an pentru acest mic producător a fost obligaţia ţinerii evidenţei vânzărilor, pentru a nu fi amendat de autorităţi dacă vinde sau “donează” lapte vecinilor, rudelor etc. Valoarea noţiunii de cotă probabil va creşte în timp dacă preţul oferit de procesator este mai bun decât cel oferit de cumpărătorii abonaţi, dacă producătorul işi mai cumpără animale şi dacă în timp monitorizarea cotei şi controlul se va intensifica, astfel că acesta va trebui să respecte rigorile legislative pentru a-şi putea continua activitatea.

Eliminarea cotei de lapte pentru producătorii români, cu precădere pentru cei din zonele montane defavorizate, ar putea prezenta aspecte specifice şi extrem de diferite comparativ cu cele din vechile state membre UE sau chiar cu cele din UE-10. Strategiile trebuie să se bazeze pe tipicul producţiei la nivel regional şi să nu urmeze modelele altor ţări care nu au avut particularităţi sectoriale ca ale României.

Până la renunţarea treptată până în anul 2015, măsurile naţionale de politică trebuie să se concentreze spre consolidarea sectorului şi creşterea competitivităţii sale deoarece, aşa cum am menţionat, în România acesta are particularităţi diferite.

Până în momentul eliminării cotei ar trebui să se mai demareze o serie de studii prospective, bazate pe date statistice reale (cota mică de lapte alocată României comparativ cu potenţialul de producţie este pe de o parte o consecinţă a statisticii naţionale defectuoase şi pe de altă parte a sistemului inflexibil, a “ modelului” de calcul impus de rigorile legislative europene, care nu ţin cont de specificul fiecărei ţări).


73

Capitolul 5. Evaluarea impactului implementării Organizării Comune de Piaţa la lapte şi produse lactate în contextul PAC-HC la nivel naţional

Deoarece experienţa implementării cotelor în România este recentă, rezultatele obţinute după un an nu pot fundamenta cu suficientă acurateţe o analiză de impact asupra producătorilor români de lapte şi produse lactate. Din analiza evoluţiei sectorului în ultimii ani se poate afirma că impactul cel mai puternic asupra sectorului de procesare şi fermierilor nu se datorează practic implementării sistemului de cote ci structurii nereformate a sectorului şi lipsei de competitivitate pe piaţa unică. Calitatea de membru al UE şi eliminarea restricţilor comerciale au favorizat în primul rând adâncirea balanţei comerciale la lapte şi produse lactate.

Efectele benefice aşteptate ale implemetării cotelor de lapte asupra restructurării sectorului (aşa cum a dovedit-o experienţa Poloniei, a cărui sector era destul de atomizat la intrarea în UE) au întârziat şi probabil nu vor urma ritmul altor ţări deoarece adrearea a prins sectorul destul de nepregătit iar decizia de a fi acceptaţi în al doilea val a oferit competitorilor un avantaj. În acest sens ideea „creşterii graduale a cotelor de lapte pentru a atenua şocul elimnării acestora asupra producătorilor” este de fapt o măsură dedicată mai degrabă producătorilor din vechile state membre UE şi celor competitive care au aderat în primul val.

Pentru producătorii din România, cel puţin în următorii ani, implementarea acestei politici va avea în opinia noastră un singur efect benefic pe care am putea să-l numim chiar „un rău necesar’ şi anume: va pune sub presiune sectorul, pentru a se restructura iar acest lucru va aduce pe lângă beneficii şi costuri semnificative.

Creşterea graduală a cotelor va avea un efect benefic mai degrabă pentru competitorii noştrii, care pot să proceseze mai mult lapte şi să-şi consolideze poziţia pe pieţele deja câştigate, sau să pătrundă pe pieţele din ţările cu un sector nestructurat.

Ipotezele care stau la baza alcătuirii scenariilor privind impactul implementării Organizării Comune de Piaţă la lapte şi produse lactate în România, pentru a oferi decidenţilor o bază pentru diferitelor opţiuni politice în sectorul lapte şi produse lactate au în vedere următoarele presupuneri: Scenariul optimist Scenariul realist Ipoteze generale perioada 2009-2015 - creşterea economică conform proiecţilor OECD pentru zona Euro43 până în 2010 şi

după 2011 conform proiecţilor Comisiei de Prognoză (valoarea pentru agricultură) –tabelul 14

- trendul consumului si preţurilor la lapte şi produse lactate -conform proiecţiilor OECD şi FAPRI pentru UE-27 –tabelul 14

- menţinerea autoconsumului - trend în scădere – 25% (în perioada 2009-2015) comparativ cu 2008 – în 2015 autoconsumul de lapte şi produse lactate 28% din totalul producţiei de lapte

- mentinerea semnificativă a importurilor – trend de scadere – 30% (în perioada 2009-2015) comparativ cu 2008

- creşterea graduală a cotei de lapte timp de 5 ani începând cu 2008 (5%) conform propunerii Comisiei

Ipoteze specifice sectorului (graficul 30) - 100 % realizare a cotelor alocate începând cu 2009

- 100 % realizare a cotelor alocate în 2013-2014

- 100% cota alocată livrarilor pentru producatorii mici care nu au depus

- proporţia dintre livrări şi vânzări: 2009 - 48% -52%

43 Economic Outlook Nr 84, 25 Noiembrie 2008


74

Scenariul optimist Scenariul realist declaratii (graficul 27) – se va regăsi la producătorii medii sau mari (ca volum - aproximativ 40% din cotele alocate producatorilor foarte mici în 2008)

2010 - 54%- 46% 2011.- 60%- 40% 2012 - 66%-34% 2013.-72%- 28% 2014 - 74%- 26% 2015 - 75%- 25%

cota alocată livrarilor pentru producatorii mici care nu au depus declaratii (graficul 27) se va regăsi la producătorii medii sau mari (ca volum - aproximativ 40% din cotele alocate producatorilor foarte mici în 2008)

- lapte conform până la sfârşitul anului 2009 – 90% din total cotă alocată din care: - 85% lapte din cota livrări – fără

producătorii foarte mici - 5% din cota vânzări directe (alocată

producătorilor foarte mari).

- lapte conform pănă la sfârşitul anului 2009 – 60 % din total cotă alocată din care: - 55% lapte din cota livrări – fără

producătorii foarte mici - 5% din cota vânzări directe (alocată

producătorilor foarte mari) - în zona montană se va realiza 100%

cota totală alocată, din care 85% lapte conform din cota de livrari alocata şi 5% din cota de vânzări directe alocata.

- Ponderea cotelor alocate in zona montană va fi de 11% din total cotă (de livrări şi vânzări directe)

- Numarul de producatori cu cota pentru livrări şi vânzări directe din zona montană va scadea cu cel puţin 30% comparativ cu perioada 2007-2008 (mai ales cei de dimensuni mici)

- în zona montană se va realiza 80% cota totală alocată, din care 50% lapte conform din cota de livrari alocata şi 5% din cota de vânzări directe alocata.

- Ponderea cotelor alocate in zona montană va fi de 11% din total cotă (de livrări şi vânzări directe)

- Numarul de producatori cu cota pentru livrări şi vânzări directe din zona montană va scadea cu 15% comparativ cu perioada 2007-2008 (mai ales cei de dimensuni mici şi medii)

- 15% din producătorii din 2007-2008 nu vor avea cote dar vor creşte animale pentru autoconsum

Tabelul 14 Dinamica indicatorilor generali şi specifici sectorului –prognoze

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Produsul intern brut 100 99.4 100.6 103.3 105.9 108.2 109.4 109.7 Pret mediu la poarta fermei 100 96.5 92.5 94.4 93.6 94.7 95.4 96.4 Consum unt 100 98.9 97.3 96.7 96.1 95.5 94.8 94.0 Consum lapte praf integral 100 98.5 96.8 95.7 94.5 93.1 91.9 90.7 Consum lapte praf degresat 100 99.2 98.8 98.2 97.8 96.8 95.7 94.7 Consum brânzeturi 100 101.9 103.1 104.1 105.1 106.0 107.1 108.1 Sursa:PIB (2008-2010) OECD pentru zona EURO prognoze din 25 Nov 2008, după 2010 conform Comisiei de prognoză pentru sectorul agricol prognoză din octombrie 2008, date pentru sector conform prognozelor FAO-OECD, iunie 2008

La construirea acestor îpoteze am avut în vedere în varianta optimistă o situaţie ideală care în opinia noastră este puţin probabil să se realizeze. La scenariul realist am avut în vedere un trend posibil de realizat în ceea ce priveşte producerea laptelui conform cu normele UE (pe baza situaţiei existente şi a unei dinamici previzibile bazate pe realităţile sectorului, un trend realist de transfer al cotelor între vânzări directe şi livrări, pe baza realizărilor după primul an


75

de implementare a cotei, şi o estimare a numărului de producători şi a cantităţii de cotă aferentă din zona montană, care ar putea fi sprijiniţi prin măsuri specifice.

Graficul 30. Ipoteze a)

Scenariul optimist Structura cotei

1496,71700,6

1908,52120,3

2336,22425,1 2457,9

1711,91621,4

1448,71272,3

1092,3908,5 852,1 819,3

1345,1

0,0

500,0

1000,0

1500,0

2000,0

2500,0

3000,0

2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Milioa

ne t

Livrari SO Vanzari S0

Scenariul optimist - realizare lapte conform

3,057 3,118 3,149 3,181 3,213 3,245 3,277 3,277

0,000

0,500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Milioa

ne t

Cota SO Lapte conf SO b)


76

Scenariul realist Structura si volumul cotei realizate

12381443

1681

19332131

2236 2289

1422 13411229

1121996

829 786 763938

0,000

500,000

1000,000

1500,000

2000,000

2500,000

2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Mili

oane

Livrari realizate SR Vanzari realizate SR

Scenariul realist- estimare realizarea lapte conform din cota realizata

2524,72673,6 2735,4 2801,7

2928,1 2960,1 3021,5 3051,4

429706

9161210

16431918

2236 2289

-532 -506 -445 -411 -316 -317 -288 -226

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Mili

oane

t

Cota realizata Lapte conform realizat Cota nerealizata Sursa: calculaţii proprii

Pentru a oferi o imagine cât se poate de realistă asupra situaţiei actuale a majorităţii

fermelor mici din România, am ales aleatoriu 7 studii de caz (producători) cu efective de bovine între 2-12, care pot fi asimilate ca fiind tipice gospodăriilor din zona montană. În tabelul 15 este prezentată structura acestor ferme şi rezultatul activităţii lor (conform declaraţiilor luate de pe teren) iar în tabelul 16 este detaliată activitatea specifică sectorului lapte şi produse lactate. După cum se poate observa în unele cazuri (F1, F3 şi F7) rezultatul activităţii desfăşurate a fost unul negativ sau la limita acoperirii cheltuielior. Chiar şi în cazul fermelor mari44 ( fermă cu 450 capete şi randament de 3800 litri/cap) costul la hectolitrul de lapte este extrem de apropiat de preţul de vânzare iar profitabilitatea este minimală în condiţiile în care subvenţia este de 36% din costuri.

Tabel 15 Structura fermelor, veniturile şi cheltuielile realizate

44 Studii comprehensive ale sectoarelor agricole importante, august 2008, studiu elaborata de IEA – INCE, capitolul Lapte, autor Mariana Grodea


77

Specificare F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 SAU ha 2.78 6.45 2.92 13.5 5.5 4.35 22.33 Bovine nr 2 3 4 5 4 11 12 Porcine nr 3 16 0 0 0 8 3 Pasari nr 13 18 11 19 24 35 - Ovine şi caprine nr - - 6 10 14 6 - Venituri totale lei din care:

2250 6129.6 4627.97 7560 11985 36298.6 33121.6

din vanzari directe lapte 2250 3108 2887 3450 8925 600 525 din vanzari lapte pentru procesare

0 0 0 0 0 17500 17500

Valoare bovine vandute (lei)

0 0 680 2000 0 6696 6744

Alte venituri din zootehnie

0 1830 0 1390 2100 3640 0

Total valoare subvenţii lei

0 1191.6 1060.97 720 960 7862.6 8352.6

Total cheltuieli (lei) 2644 4100 5850 4380 6920 20707 64750 Rezultat -394 2029.6 -1222.03 3180 5065 12091.6 -34953.4

Sursa calculaţii proprii pe baza informaţiilor din teren Tabel 16 Veniturile şi cheltuieile realizate din activitatea specifică sectorului lapte şi produse lactate în fermele studiate

Specificare F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 Total cotă lapte alocată (Kg) din care:

2260 4600 4683 4155 7000 18454 18403

Vănzări directe 2260 4600 4683 4155 7000 412 361 Livrări 0 0 0 0 0 18042 18042 Productivitate kg/cap 2800 2800 2800 1800 1625 4040 3350 Producţie totală lapte (Kg)

2800 5600 5600 3600 6500 20200 20100

Autoconsum in ferma (kg) 700 1400 2100 1300 550 0 0 % autoconsum din producţie

25 25 38 36 8 0 0

Alt consum (tehnologic) Kg

600 0 0 0 0 2300 2250

Lapte vândut direct pe piaţă (Kg) din care:

1500 4200 3500 2300 5950 400 350

Lapte consum Kg 1500 1500 2300 5950 Produse procesate in echivalent lapte (Kg) din care:

600 245 182

brânzeturi 55 2700 2000 % lapte vândut direct pe piaţă din productie

53.6 75.0 62.5 63.9 91.5 2.0 1.7

% realizare cotă vanzări directe

66.4 91.3 74.7 55.4 85.0 97.1 97.0

Lapte livrat spre procesare (Kg)

0 0 0 0 0 17500 17500

Realizare cotă livrari % 97.0 97.0 Valoarea laptelui si produselor lactate vandute

2250 3108 2887 3450 8925 600 525


78

Specificare F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 direct pe piata (lei)

Valoarea laptelui vandut la fabrica procesare (lei)

0 0 0 0 0 14000 14175

Bovine vandute (capete) 0 0 1 2 0 4 5 Valoare bovine vandute (lei)

0 0 680 2000 0 6696 6744

Valoare vânzări lapte şi bovine (lei)

2250 3108 3567 5450 8925 21296 21444

Sursa calculaţii proprii pe baza informaţiilor din teren

Având în vedere ipotezele formulate anterior şi criza economică care va afecta şi ţara noastră, producătorii de lapte şi industria de prelucrare se vor confrunta cu dificultăţi majore în anul 2009. Creşterea accelerată şi substanţială a industriei de prelucrare estimată pentru anul 2009 (în prima parte a anului 2008) probabil nu se va realiza, şi nici ritmul investiţilor nu va creşte aşa după cum se preconiza iniţial. În aceste condiţii România va trebui să maximizeze subvenţiile pe care poate să le dea sectorului, prin plăţile naţionale complementare, să încerce să justifice şi să obţină o derogare pentru procesarea laptelui care nu este conform după 2009, cel puţin pentru consumul intern, să folosescă la maximum facilitatea de a acorda unele plăţi directe pentru producătorii din zona montană, să intensifice măsurile de pregătire profesională şi de informare referitor la condiţiile minimale tehnologice de obţinere a laptelui conform, etc.

Capitolul 6. Concluzii şi recomandări Având în vedere situaţia prezentată şi mai ales faptul că termenul limită de aliniere la

standarde este anul 2009, se poate afirma că la ora actuală România este într-o situaţie delicată. Având în vedere mişcarea lentă a sectorului (dovedită prin evoluţiile prezentate) nu există prea multe raţiuni optimiste, dar ar putea să fie totuşi o bază pentru o strategie realistă de rezolvare a problemei.

Producătorii români de lapte, în special cei de dimensiuni foarte mici, nu au „rodajul” necesar lucrului cu sistemul de cote. Probabil că situaţia prezentată anterior nu va mai fi aceeaşi peste câţiva ani şi dacă privim înapoi la ceea ce s-a întâmplat după introducerea acestui mecanism în UE45 putem estima că numărul fermierilor va scădea şi vor creşte fermele cu un număr mai mare de capete şi treptat, cei cu una, două sau trei vaci vor renunţa la cota de lapte, deoarece îndeplinirea cerinţelor privind calitatea laptelui livrat devine obligatorie, iar pentru a o îndeplini este nevoie de aparatură modernă de colectare , investiţie ce nu se justifică într-o exploataţie cu 1-2 vaci.

De asemenea proporţia între livrări şi vânzări directe, care este aproape egală datorită specificităţii sectorului, va suferi probabil mutări importante în timp.

O altă problemă pe care ar putea să o ridice această structură fragmentată a sectorului este cea legată de posibilitatea de a nu realiza cantitatea de cotă alocată. Nerealizarea a cel puţin 70% din cota individuală timp doi ani la rând, atrage după sine diminuarea cotei cu cantitatea nerealizată, care se trece la rezerva naţională. Considerăm că sectorul nu este suficient restructurat pentru a fi pus în situaţia depăşirii cotelor şi plăţii unor penalităţi, poate doar în cazuri izolate la nivel de procesare şi în cazul fermierilor mari cu exploataţii competitive.

45 Numărul de ferme a scăzut cu 72%, iar cel al vacilor de lapte cu 40% , mărimea fermelor a crescut


79

Este aşteptată de asemenea apariţia unei pieţe mai dinamice a cotelor de lapte, dar funcţionalitatea acesteia nu va atinge parametrii optimi pe termen scurt, datorită lipsei de informare şi de experienţă în acest sens. Probabil că producătorii mici vor fi „vânaţi” pe termen scurt de fermierii care au făcut investiţii dar nu au încă cotă de lapte, iar pe termen mediu de către producători mari.

În ceea ce priveşte posibilele măsuri care ar putea contribui la dezvoltarea şi restructurarea sectorului putem menţiona ca fiind necesare: - dezvoltarea infrastructurii care ar putea permite şi colectarea laptelui din zona montană - stimularea asocierii producătorilor şi întărirea rolului acestora în relaţia cu procesatorii

- stimularea procesatorilor în vederea dezvoltării activităţilor „integratoare” destinate fermierilor

- contiuarea acordării subvenţiilor pentru laptele conform livrat spre procesare şi chiar ajustarea valorii subvenţiei.

- dezvoltarea unor programe naţionale de ameliorare a materialului genetic şi includerea în acest program a exploataţiilor cu potenţial de dezvoltare şi cu potenţial de extensie şi spre alte exploataţii.

- sprijinirea unor măsuri menite să ofere alternative tehnice micilor producători care probabil vor pierde cota de lapte, prin stimularea producţiei de carne (sprijinirea costului însămânţării artificiale cu rase de carne sau a transferului de embrioni);

- Implementarea şi dezvoltarea sistemului de informaţii de piaţă şi accesul tuturor actorilor din filieră la informaţii

- intensificarea acţiunilor de pregătire profesională pentru pregătirea producătorilor de lapte în domeniul respectării normelor minime de igienă pentru a obţine lapte conform standardelor UE. În acest sens o atenţie deosebită ar trebui să se acorde la început producătorilor care au cote mici de livrare şi producătorilor care au cote mari de vânzări directe – 50000 şi peste 100000 Kg, iar in etapele următoare acesta acţiune trebuie să cuprindă treptat toate categoriile de producători.

- asigurarea serviciilor de consultanţă producătorilor în domeniul accesării fondurilor pentru aparate de muls (în cazul celor cu mai mult de 1-2 vaci) şi pentru a facilita investiţii destinate în primul rând asigurării “lanţului frigului” şi a centre mici de procesare pentru obţinerea produselor tradiţionale şi sau ecologice; în acest sens poate că ar fi util ca în aceste zone costul certificării ecologice a fermei şi produselor, precum şi o parte din costul promovării acestora să fie parţial sau total sprijinit, pe bază de proiecte.

- O altă opţiune care ar da mai multă libertate producătorilor din zona montană ar fi acordarea unor plăţi directe suplimentare (valoarea acestora fiind estimată funcţie de diferenţa de cost şi productivitate faţă de un producător de mărime similară care nu se confruntă cu dificultăţile din zona montană defavorizată.

- sprijinirea operaţiunilor de control a calităţii laptelui in cadrul centrelor de colectare a laptelui sau înfiinţarea unor centre mobile – ar putea reprezenta o opţiune însă putem considera că nu este fezabilă pe termen scurt deoarece acesată operaţiune este încă costisitoare şi greu de implementat în anumite zone

- intensificarea operaţiuilor de control al laptelui importat (intracomunitar) de către organisme neutre pentrua elimina concurenţa neloială a producătorilor autohtoni (de exemplu Ungaria şi Polonia nu ţi+au realizat cotele de livrare alocate la nivel naţional dar exportă masiv lapte mai ales pe piaţa românească.

- sprijinirea înfiinţării unor servicii care să modernizeze şi eficientizeze tradiţionala vânzare directă spre clientela deja formată a producătorilor şi care să permită realizarea cotelor alocate; eventual asigurarea unor servicii prin care să se faciliteze


80

continuarea “abonamentelor” pentru livrare directă de produse transformate (brânză, smântână şi chiar lapte) către vechii clienţi care îşi vor menţine preferinţa pentru acest tip de produse.

- Dezvoltarea agroturismului şi ecoturismului în zonele cu potenţial, şi sprijinirea , finanţarea (eventual prin mici proiecte) de activităţi „agroturistice” (participarea activă la îngrijirea animalelor la preparatul produselor tradiţionale, organizarea de concursuri cu astfel de tematici în sezonul turistic;

- îmbunătăţirea calităţii materialului genetic prin aplicarea măsurilor de sprijin financiar în activităţile din domeniul ameliorării bovinelor pentru îmbunătăţirea parametrilor de calitate a laptelui de vacă destinat procesării;

- îmbunătăţirea nivelului pregătirii profesionale a crescătorilor de vaci de lapte; dezvoltarea şi sprijinirea consultanţei pro-active pentru aceste zone, eventual cooptarea ca şi consultant part-time a învăţătorului, preotului, deoarece este mult mai uşor pentru un consultant să fie el cel care oferă decât să aştepte ca producătorii sa-l caute pentru informaţii.

- dezvoltarea sectorului de creştere a bovinelor în zona montană cu respectarea măsurilor de biosecuritate cu impact asupra condiţiilor de protecţie a mediului;

Acestea sunt doar câteva măsuri orientative bazate pe realitatea dinamicii sectorului şi posibila evoluţie. Probail că dupa ănca un un an de rulare a PAC în acest sector, analizele vor putea fi făcute cu mai multă acurateţe.


81

Bibliografie

1. AGRAFACTS, No. 88-08 (15/10/08), News for agribusiness executives – immediate and direct from Brussels

2. Dominika Milczarek-Andrzejewska, Agata Malak-Rawlikowska, Jan Fałkowski and Jerzy Wilkin, Regoverning Markets: Agrifood Sector Studies, The restructuring process at farm level: Evidence from the dairy sector in Poland

3. Euromontana, ARC LATIN, May 29, 2008, Brussels, “Active marketing solutions to the depopulation problem on depopulated and mountain areas”

4. Euromontana, July 26, 2008, Brussels, Seminar on the future of the CAP in mountain areas

5. FAPRI 2008, U.S. AND WORLD AGRICULTURAL OUTLOOK

6. Felicity Proctor and Larry Digal, (July 2008) Regoverning Markets: Opportunities for small-scale producers’ inclusion in dynamic markets in developing countries and transition economies: A synthesis of findings from eight country level chain-wide learning workshops

7. GIURCA D.(coord.), LUCA, L HURDUZEU G., (2006), Scenarii privind impactul măsurilor de dezvoltare rurală asupra structurilor agricole româneşti după aderarea la Uniunea Europeană, Institutul European din Romania

8. GIURCA D (coord), Gheorghe Hurduzeu, Marioara Rusu, Cosmin Sălăşan, Sectorul agricol în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană: implicaţii asupra sistemului de plăţi, Institutul European din România

9. Hemme et al., (2008), IFCN Dairy Report 2008, International Farm Comparison Network, Dairy , Research Center, Kiel, Germany.

10. Hrabrin Bachev, Ivan Manolov, Institute of Agricultural Economics, Sofia, Agricultural University, Plovdiv (2007), Regoverning Markets: Innovative practice, Inclusion of small scale dairy farms in the supply chain in Bulgaria: A case study from the Plovdiv region

11. INS, (2008), Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în perioada 2000-2007”

12. INS, Comunicat de presa nr. 183 din 8 septembrie 2008, Laptele de vacă colectat şi producţia de produse lactate în luna iulie şi perioada 1.I – 31.VII.2008

13. J.Wilkin, D Milczarek, J. Fałkowski , A. Malak Rawlikowska, (2005) The dairy sector in Poland,,

14. Jerzy Wilkin, Dominika Milczarek, Agata Malak-Rawlikowska, Jan Fałkowski (December 2006), Regoverning Markets: Agrifood Sector Studies, The dairy sector in Poland

15. OECD, (2005) Dairy Policy Reform and Trade Liberalisation

16. OECD, (2008) OECD-FAO Agricultural Outlook 2008/2017 Summary 17. OECD-FAO, Agricultural Outlook 2008/2017 Highlights

18. Rusu, M., (coord.), Giurcă, D., Luca, L., (2007), Analiza evoluţiei şi orientărilor Politicii Agricole Comune dintr-o perspectivă românească, Institutul European din România


82

19. Rusu, M., (coord.), Simion, G., Dărăşteanu, C., (2007), Identificarea zonelor defavorizate din spaţiul rural şi sprijinirea lor după aderarea României la Uniunea Europeană, Institutul European din România

20. UE, (2008), Revised and Final Presidency Compromise on Health Check Proposals, (9656/08 – COM (2008) 306

21. USDA, Circular Series FD 1-08 (July 2008), Dairy: World Markets and Trade *** Oana Anton, (13 August 2008), Ziarul Capital, Iaurtul, campion la vânzări pe piaţa lactatelor * * * Bulletin of the International Dairy Federation „The World Dairy Situation - 2007” (nr. 423/2007) * * * www. fas. usda. Gov/Romania Dairy and Products, 2008

* * * www.financiarul.com (05/09/2008) * * * www.infolapte.ro/noutati57.html * * * www.mdcdatum.org.uk/index.html * * * www.clal.it * * * www.rabobank.com/content/research/FoodAndAgriResearch/dairy/ * * * www.ifcndairy.org/ * * * www.regoverningmarkets.org. *** www.telegrafonline.ro Marti, 18 Martie 2008, Producatorii viseaza la echitate pe piata laptelui *** www.foodscience.psu.edu

http://www.financiarul.com

http://www.infolapte.ro/noutati57.html


http://www.clal.it

http://www.rabobank.com/content/research/FoodAndAgriResearch/dairy/

http://www.ifcndairy.org/

http://www.regoverningmarkets.org

http://www.telegrafonline.ro

http://www.foodscience.psu.edu


83

Anexe Anexa 1: Dinamica sectorului în perioada 1990-2007

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Efective- vaci lapte mii capete

2123 2266 2025 1979 1963 1983 1939 1844 1794 1769 1775 1746 1759 1757 1741 1743 1732 1711

% 100 106.7 95.4 93.2 92.5 93.4 91.3 86.9 84.5 83.3 83.6 82.2 82.9 82.8 82.0 82.1 81.6 80.6 Productivitate l anual/cap

2133 2245 2366 2495 2848 3034 3096 3116 3071 3066 2925 3014 3133 3263 3493 3510 3688 3078

% 100.0 105.3 110.9 117.0 133.5 142.2 145.1 146.1 144.0 143.7 137.1 141.3 146.9 153.0 163.8 164.6 172.9 144.3 Productia totala de lapte mil t

4.29 4.39 4.34 4.58 5.22 5.59 5.65 5.52 5.32 5.20 5.10 5.25 5.43 5.69 5.71 5.70 6.01 5.42

% 100 102.2 101.2 106.8 121.5 130.1 131.7 128.6 123.8 121.2 118.8 122.4 126.6 132.7 133.0 132.8 139.9 126.3 Productia procesata mil t

1.80 1.30 0.96 0.88 0.87 0.87 0.92 1.03 0.97 1.12 1.08 1.04 1.15 1.33 1.37 1.32 1.26 1.16

% 100 72.2 53.3 48.9 48.3 48.3 51.1 57.2 53.9 62.2 60.0 57.8 63.9 73.9 76.1 73.3 70.0 64.4 Ponderea laptelui procesat in total productie %

41.9 29.6 22.1 19.2 16.7 15.6 16.3 18.7 18.2 21.5 21.2 19.8 21.2 23.4 24.0 23.2 21.0 21.4

Livrari directe consumatori mil t

1.02 1.30 1.71 1.61 1.64 1.63 1.44 1.28 1.44 1.42 1.35 1.47 1.53 1.60 1.45

Ponderea vanzarilor directe in total productie %

22.3 24.9 30.6 28.5 29.7 30.7 27.7 25.1 27.4 26.1 23.7 25.7 26.8 26.6 26.7

Autoconsum mil t 1.81 2.35 2.15 2.28 2.05 1.98 1.91 2.01 2.07 2.16 2.27 2.21 2.15 2.26 2.21 Ponderea autoconsumului in total productie %

39.6 45.0 38.5 40.3 37.1 37.3 36.7 39.4 39.4 39.7 39.9 38.7 37.7 37.6 40.7

Consum anual l /loc 140.1 163.3 154 176.5 179.5 188.6 192.7 192.4 194.4 194 193 197.4 215 225 238.9 239.2 246.6 % 100 116.6 109.9 125.98 128.12 134.62 137.5 137.3 138.8 138.5 137.8 140.9 153.5 160.6 170.5 170.7 176


84

Anexa 2: Consumul de lapte şi produse lactate Specificare UM 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Lapte lichid (3% grăsime)

litri/ loc

67,2 67,2 66,2 68,0 69,8 70,2 71,2 71,5 70,2

Brânzeturi şi smântână total, din care:

kg/loc 12,8 12,6 12,8 12,9 13,1 13,7 13,5 14,2 14,6

- telemea vacă kg/loc 4,6 4,5 4,5 4,6 4,8 4,9 4,7 4,8 4,9 - telemea oaie kg/loc 3,1 3,0 3,0 2,8 2,6 2,5 2,5 2,6 2,5 - branza praspata de vaca

3,3 3,3

-smantana, frisca 2,2 2,4 -cascaval 0,8 0,9 Unt kg/loc 0,6 0,4 0,3 0,2 0,2 0,3 0,3 0,4 0,4 Inghetata Kg/loc 0,34 0,43 Lapte si produse lactate (exclusiv unt) in echibalent lapte

litri/ loc

194.4 194 193 197.4 215 225 238.9 239.2 246.6

Sursa: “Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei în anul 2000-2007”, Institutul Naţional de Statistică


85

Anexa 3 : Distribuţia teritorială a cantităţii de cote alocate pentru livrări pe clase (%) Nr. crt.

Judeţul sub 3000 3000-5000

5000-50000

50000-100000

peste 100000

1 Alba 10.20 9.05 28.43 6.30 46.02 2 Arad 3.84 3.09 12.43 7.17 73.47 3 Argeş 23.12 9.28 22.90 7.67 37.03 4 Bacău 21.08 11.49 23.66 1.43 42.35 5 Bihor 12.11 8.36 27.81 12.81 38.93 6 Bistriţa-Năsăud 21.28 19.75 45.61 3.95 9.40 7 Botoşani 37.58 17.62 29.05 4.95 10.80 8 Brăila 19.80 12.55 30.99 10.16 26.49 9 Braşov 8.79 8.17 35.86 12.59 34.59 10 Bucureşti 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 11 Buzău 18.54 11.36 33.29 9.48 27.33 12 Călăraşi 9.41 5.86 15.68 5.99 63.06 13 Caraş -Severin 25.01 16.48 20.27 1.87 36.38 14 Cluj 18.04 18.74 40.90 6.02 16.30 15 Constanţa 7.36 7.67 38.64 7.53 38.79 16 Covasna 10.65 9.58 36.91 9.47 33.38 17 Dâmboviţa 22.63 12.52 23.11 3.87 37.87 18 Dolj 16.25 8.31 31.86 8.16 35.42 19 Galaţi 20.73 6.08 16.44 11.26 45.49 20 Giurgiu 13.98 7.65 13.67 2.07 62.63 21 Gorj 41.90 23.01 31.09 0.00 3.99 22 Harghita 18.39 13.40 54.50 6.87 6.83 23 Hunedoara 2.50 1.20 3.19 1.67 91.44 24 Ialomiţa 7.29 5.35 29.29 11.57 46.50 25 Iaşi 27.79 15.18 24.88 2.78 29.37 26 Ilfov 0.15 0.09 1.26 0.82 97.68 27 Maramureş 44.32 23.40 26.62 2.03 3.63 28 Mehedinţi 28.80 13.09 41.53 16.58 0.00 29 Mureş 12.09 13.47 44.62 7.94 21.88 30 Neamţ 42.14 20.76 27.75 2.12 7.23 31 Olt 20.68 8.73 41.61 15.61 13.36 32 Prahova 23.94 10.79 14.74 3.44 47.10 33 Sălaj 35.61 17.04 27.56 9.83 9.96 34 Satu - Mare 12.09 8.81 34.30 10.09 34.71 35 Sibiu 11.90 9.63 40.44 9.02 29.01 36 Suceava 42.78 23.18 26.90 2.99 4.14 37 Teleorman 19.06 15.39 27.09 5.98 32.48 38 Timiş 6.70 5.28 25.49 9.71 52.82 39 Tulcea 13.28 11.50 35.05 8.51 31.66 40 Vâlcea 22.37 20.33 57.30 0.00 0.00 41 Vaslui 16.17 4.29 10.14 0.86 68.53 42 Vrancea 18.95 6.43 14.43 10.75 49.45 Total 20.00 13.48 33.11 6.74 26.66



86

Anexa 4 Distribuţia teritorială a cantităţii totale de lapte alocată pentru cota de vânzări directe Nr. crt. Judeţul sub 3000 3000-5000 5000-50000 50000-

100000 peste 100000

1 Alba 24.87 31.79 40.58 1.53 1.24 2 Arad 19.53 21.68 37.11 7.12 14.57 3 Argeş 52.56 28.04 18.18 0.84 0.38 4 Bacău 50.47 31.80 16.01 0.69 1.03 5 Bihor 29.52 36.61 32.46 0.84 0.57 6 Bistriţa-Năsăud 39.15 31.42 26.68 0.64 2.11 7 Botoşani 64.13 18.74 14.85 1.30 0.98 8 Brăila 40.70 21.99 30.74 3.19 3.38 9 Braşov 14.53 21.48 49.88 8.30 5.81 10 Bucureşti 9.10 16.85 74.05 0.00 0.00 11 Buzău 42.16 29.09 20.19 4.70 3.87 12 Călăraşi 44.46 18.86 25.60 7.21 3.87 13 Caraş - Severin 26.85 35.56 37.43 0.15 0.00 14 Cluj 32.83 29.75 35.16 0.84 1.42 15 Constanţa 22.52 15.13 49.99 8.89 3.46 16 Covasna 28.22 21.23 37.76 3.47 9.32 17 Dâmboviţa 54.46 24.41 18.32 1.08 1.73 18 Dolj 41.88 28.44 24.06 2.04 3.58 19 Galaţi 57.41 18.94 19.95 2.11 1.59 20 Giurgiu 50.93 26.04 21.70 0.40 0.93 21 Gorj 38.45 35.41 24.24 1.89 0.00 22 Harghita 30.47 27.20 40.11 0.80 1.42 23 Hunedoara 14.98 30.52 52.91 0.92 0.67 24 Ialomiţa 35.98 15.20 18.65 1.61 28.56 25 Iaşi 64.29 17.86 13.61 0.34 3.90 26 Ilfov 25.67 23.13 38.86 4.96 7.38 27 Maramureş 34.89 34.36 30.24 0.51 0.00 28 Mehedinţi 34.93 34.30 29.73 1.04 0.00 29 Mureş 37.33 21.73 36.86 1.92 2.16 30 Neamţ 63.65 20.53 13.73 0.91 1.19 31 Olt 61.54 23.22 13.92 1.03 0.29 32 Prahova 51.66 21.99 21.50 2.00 2.84 33 Sălaj 36.13 37.40 24.66 1.49 0.32 34 Satu - Mare 37.92 28.89 27.93 1.92 3.34 35 Sibiu 41.36 32.37 8.05 11.24 6.98 36 Suceava 54.76 24.72 18.70 0.23 1.59 37 Teleorman 55.80 24.08 18.89 0.83 0.39 38 Timiş 33.11 22.63 35.10 4.32 4.84 39 Tulcea 29.15 15.52 34.51 10.67 10.15 40 Vâlcea 50.80 29.04 17.73 1.01 1.42 41 Vaslui 67.46 18.15 11.37 1.39 1.64 42 Vrancea 54.75 27.05 16.68 1.03 0.49 Total 42.30 26.82 26.59 1.94 2.35



87

ANEXA 5

Documents

Studiu 1 - Impact cota lapte RO