DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

HARTA FINLANDEI

1

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL 1

STATUL FINLANDA

1.1 Descriere

Limbă oficială1 Finlandeza, Suedeza

Capitală Helsinki

Oraş principal Helsinki

Preşedinte Tarja Halonen

Prim-ministru Matti Vanhanen

Sistem politic Republică constituţională

Suprafaţă - Total - % apă

Locul 61338.144 km²9,4%

Populaţie - Total - Densitate

Locul 1115.214.51215,42/km²

Independenţă 6 decembrie 1917

PIB - Total - PIB/cap de loc.

Locul 48$142,2 miliarde$27,400

Monedă Euro (EUR)

Fus orar UTC+2/+3

Imn naţional Maamme

Domeniu Internet .fi, .eu1

Prefix telefonic 358

Codul .eu aparţine Uniunii Europene, din care Finlanda face parte

1 http://ro.wikipedia

2

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Finlanda este o ţară din Europa de Nord, membră a Uniunii Europene şi

a zonei Euro. Se învecinează cu Rusia la est, cu Suedia la nord-vest şi

Norvegia la nord.

Limbile oficiale sunt finlandeza şi suedeza (vezi suedeza în Finlanda).

Finlandeza este o limbă aglutinantă ce aparţine familiei de limbi ugro-finice,

grup care cuprinde şi estoniana, lapona sau maghiara. Aceste limbi se

deosebesc de alte limbi vorbite în Europa, pentru că alături de bască nu fac

parte din limbile indo-europene.

1.2 Istoria Finlandei

În Evul Mediu, regatul suedez a cucerit Finlanda şi s-a ocupat de creştinizarea

acesteia.

Asezarea geografica a Finlandei, intre Rusia – la est si Suedia – la vest,

a jucat un rol important in istoria2 tarii. In anii 1000, Suedia si Rusia au

declansat o batalie pentru Finlanda. Suedia a obtinut controlul in 1100 si 1200,

dar conflictul dintre Suedia si Rusia pentru posesiunea Finlandei a continuat

sute de ani. Astazi, limba suedeza este, alaturi de finlandeza, limba oficiala.

Rusia a detinul controlul asupra tarii intre 1809 si 1917, cand

Finlanda si-a declarat independenta si a devenit republica cu presedinte si

parlament. In timpul celui de-al Doilea razboi Mondial (1939 – 1945),

Finlanda a luptat de doua ori cu Uniunea Sovietica (formata sub conducerea

Rusiei in 1922 si dizolvata in 1991).

În 1809, Finlanda a devenit un mare ducat în Imperiul Rus.

În 1917, profitând de dezordinea cauzată de revoluţia bolşevică, Finlanda

şi-a declarat independenţa. Dezacordurile despre viitorul politic al

ţării au condus la un război civil între Roşii şi Albi. Albii au câştigat.

Independenţa Finlandei a fost recunoscută în 1918.

2 http://ro.Finlanda_istoria

3

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Războiul civil3 din Finlanda a fost un conflict între forţele "roşiilor" (punaiset)

(social-democraţii aliaţi cu comuniştii finlandezi) şi cele ale "albilor" (valkoiset)

aflate sub comanda Senatului conservator, care în toamna precedentă reuşise

formarea unui guvern de unitate naţională, care avea ca scop menţinerea

status quo-ului, (să menţină independenţa şi monarhia constituţională).

Finlandezii folosesc mai multe nume pentru acest conflict: vapaussota

(războiul pentru libertate), kansalaissota ori sisällissota (războiul civil),

luokkasota (războiul de clasă), punakapina (rebeliunea roşie), torpparikapina

(războiul meşteşugarilor), veljessota (războiul între fraţi), sau chiar şi

vallankumous (revoluţie). Deşi toate aceste nume reflectă într-un fel sau altul

realitatea istorică, sunt cu toate încărcate de semnificaţii propagandistice.

Războiul civil şi războiul în continuare sunt două dintre cele mai

controversate şi încărcate emoţional evenimete din istoria modernă a Finlandei.

Aceste două conflicte sunt văzute ca două puncte de cotitură a soartei

finlandeze, amândouă având o uriaşă influenţă asupra politicii interne şi celei

externe.

În 1939, în virtutea acordurilor Molotov-Ribbentrop, URSS a emis un

ultimatum Finlandei şi a atacat-o în urma refuzului acesteia. Acesta va deveni

războiul iernii 1939 - 1940. Finlanda a pierdut 10% din teritoriu prin tratatul de la

Paris din 1947, dar şi-a păstrat independenţa, spre deosebire de alte state

baltice.

Finlanda a aderat la Uniunea Europeană în 1995.

3 http://ro.wikipedia_Partidul_Social_Democrat

4

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI1.3 Geografia Finlandei

Finlanda este ţara celor 1.000 de lacuri şi insule4: 187.888 de lacuri şi

179.584 de insule mai precis. Peisajul finlandez este mai întâi de toate acoperit

de puţine coline, punctul său cel mai înalt fiind Haltitunturi cu 1.328 m, din

nordul extrem al Laponiei.

Faţadele maritime ale Finlandei se deschid la Marea Baltică, prin golful

Botnic la vest şi golful Finic la sud.

1.4 Economia Finlandei

Economia Finlandei5 se bazeaza in principal pe proprietatea privata. Totusi

guvernul detine monopolul asupra catorva companii, cum ar fi cele de cale

ferata si de servicii postale. In silvicultura si in alte cateva industrii, companii

detinute de stat se afla in concurenta cu cele private. Industria serviciilor

asigura 62% din produsul intern brut (PIB), care in 1998 a fost de 131.2 miliarde

$. Industria reprezinta 32% din PIB, iar agricultura, silvicultura si pescuitul, luate

impreuna constituie 6% din PIB. .

Cea mai abundenta resursa naturala a Finlandei o reprezinta padurile.

Acestea acopera aproape 2/3 din suprafata tarii – un procentaj mai mare decat

in orice alta tara europeana. Dar celelate resurse ale Finlandei sunt limitate.

Solul este sarac, perioada propice culturilor este foarte scurta.

Tara nu detine rezerve de petrol, gaze naturale sau carbuni.

Centralele hidroelectrice produc majoritatea energiei electrice necesara tarii.

Cea mai abundenta resursa minerala a Finlandei o reprezinta zincul.

4 http://ro.wikipedia.org/W/Geografia_Finlandei5 http://ro.wikipedia.org/W/Economia_Finlandei

5

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Tara detine de asemenea si resurse importante de cobalt, cupru si fier.

Silvicultura joaca un rol important in economia tarii. Silvicultura si industria

lemnului asigura aproximativ 35% din exporturile Finlandei.

Guvernul finlandez detine o treime din padurile Finlandei, majoritatea din

nordul tarii. Restul sunt detinute de fermierii care in timpul verii se ocupa de

agricultura si taie copaci in restul anului. Exista o politica stricta de conservare a

padurilor. Finlanda produce mai mult de 37 milioane de metri cubi de lemn pe

an. Lemnul de pin reprezinta principala materie lemnoasa, cu aproape jumatate

din productie, urmata de molid si mesteacan.

Categoria principala a industriei serviciilor in Finlanda consta in servicii

comunitare, guvernamentale si personale. Acestea includ: educatia, sanatatea,

administratia publica si activitatile recreative. Guvernul controleaza mai multe

companii mari din Finlanada.

Finlanda are o economie bine industrializată, în mare parte de piaţă liberă,

cu un PIB per capital asemănător celor din Regatul Unit, Franţa, Italia sau

Germania. Finlanda este în prezent sediul social al Nokia, lider mondial în

telefonia mobilă.

De asemenea, are  o economie bine dezvoltata si diversificata, dispunand

de resurse minerale ( intre primii producatori europeni de cobalt, vanadiu, crom

si nichel ) si de un bogat fond forestier ( locul 3 in Europa). Industria antreneaza

1/3 din populatia activa. Principalul domeniu este cel al expoatarii masei

lemnoase care asigura 40% din exporturi. Sunt prezente si celelalte ramuri

industriale (de la siderurgie, petrochimie la electronica, ceramica fina si

industrie alimentara).

Industriile cherestelei, producatoare de hartie si alte industrii bazate pe

lemn reprezinta principala ramura a industriei finlandeze. Finlanda este

cunoscuta ca principalul producator de placaj din lemn. Tara este cunoscuta ca

producator principal de hartie. .

6

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Industria metalurgica a Finlandei s-a dezvoltat foarte rapid din anii 1940.

Principalele produse din metal includ utilaje si echipamente pentru ferme,

motoare si generatoare electrice si utilaje pentru industria cherestelei si a

hartiei. Finlanda produce autobuze, nave maritime si alte echipamente pentru

transporturi. Industria constructoare navala este cunoscuta in special pentru

spargatoarele de gheata foarte puternice si robuste si pentru feriboturi.

Alte produse industriale includ produse chimice, metale, mancaruri

semipreparate, telefoane, telefoane mobile, textile si articole de imbracaminte.

Majoritatea fermelor finlandeze se afla in sud si in vest. Fermele sunt

mici, in medie 12 hectare. Produsele lactate si vanzarea de animale vii

reprezinta 70% din veniturile fermelor finlandeze. Fermele finlandeze produc

intregul necesar de lapte, oua si carne. Deasemenea produc aproape toate

granele necesare Finlandei. Orzul si ovazul sunt principalele culturi.

Finlanda depinde in mare masura de comertul exterior. Importa mari

cantitati de fructe, legume, materii prime industriale, produse finite care nu sunt

in Finlanda, petrol si produse din petrol.

Hartia si produsele din lemn constituie apoximativ 35% din exporturile tarii.

Alte exporturi majore includ produse in industria metalurgica, cum ar fi

utilaje si nave. Finlanda exporta deasemenea milioane de blanuri de animale

domestice in fiecare an. Principalii parteneri comerciali ai Finlandei sunt Marea

Britanie, Suedia si Germania. Finlanda a devenit membru al Comunitatii

Europene in 1995.

Reteua de comunicatii este bine dezvoltata cu precadere transporturile

fluviale. Comertul exterior se realizeaza 90% pe cale maritima.

Guvernul detine majoritatea cailor ferate ale Finlandei. Tara are o retea

foarte buna de sosele si autostrazi. Finlanda are o medie de o masina la trei

persoane. Compania aeriana finlandeza, Finair, este detinuta in mare parte de

guvern. Ofera zboruri internationale si interne. Ca rezultat al distantelor mari

intre comunitatile majore finlandeze si a lacurilor, Finlanda are una dintre cele

mai extinse si aglomerate retele aeriene. Cel mai aglomerat aeroport al tarii 7

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIeste Helsinki. Un sistem de canale uneste unele lacuri cu porturile maritime.

Skoldvik, langa Helsinki, este cel mai aglomerat port.

Mass-media: In Finlanda se publica zilnic 65 ziare cotidiene. Publicatiile

cu tirajul cel mai mare sunt Helsingin Sanomat din Helsinki, Aamulehti din

Tampere si Turun Sanomat din Turku. Finlanda are o medie de un radio la 2

persoane si un televizor la 3 persoane.

Guvernul detine circa 90% din actiunile principalelor retele de radio si

televiziune. Liniile telefonice si de telegraf leaga toate zonele Finlandei.

Guvernul detine sistemul telegrafic si o parte din serviciile telefonice. Turismul

aduce in balanta de plati circa un miliard de dolari anual.

Cresterea economica sustinuta din anii 80 s-a realizat pe seama

imprumuturilor ce au adus datoria externa la peste1/3 din PIB. Dificultatiile

economice ale Rusiei, principalul partener comercial, si perspectiva

concurentei in domeniile nelegate de exploatarea lemnului odata cu intrarea in

CEE impune Finlandei o nou politica economica in anul 1990.

Peisajul Finlandei, cu paduri intinse si dese si mii de lacuri ofera o

fantastica experienta. In Rovaniemi, nordul Finlandei, il puteti vizita pe Mos

Craciun la el acasa. In Helsinki sunt numeroase cladiri istorice si faimoasele

cladiri proiectate de arhitectul Saarinen dintre care amintim Gara Centrala –

construita din granit, si Muzeul National.

Situata in nordul Europei, Finlanda este o tara neasemuita prin

frumusete. Mii de lacuri puncteaza peisajul Finlandei iar paduri dese acopera

aproape doua treimi din teritoriu. Coasta este intinsa si crestata, marcata de

roci de granit rosu sau gri. Aproape de coasta se intalnesc mii de insule.Vecinii

Finlandei sunt: Suedia la vest, nordul Norvegiei in nord si Rusia in est. Golful

Finlandei si Golful Bothnia, doua brate ale Marii Baltice, marginesc Finlanda la

sud si sud-vest. Cel mai nordic punct al tarii se gaseste in interiorul Cercului

Polar (o linie imaginara la 2.623 km de Polul Nord).

In aceasta regiune a Finlandei, numita "Taramul Soarelul de la Miezul

Noptii", soarele straluceste 24 de ore pe zi timp de cateva luni, in fiecare vara.

Helsinki, capitala tarii si cel mai mare oras, se afla in sud, in Golful Finlandei. 8

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEILocuitorii

Majoritatea locuitorilor tarii locuiesc in sud, unde clima este mai blanda, chiar

daca intreaga tara este acoperita de zapada din decembrie pana in aprilie.

Finlandezii iubesc arta si activitatile in aer liber. Ei au un standard de

viata ridicat si primesc multe avantaje sociale din partea guvernului.

Majoritatea venitului Finlandei il aduce exploatarea forestiera, inclusiv industria

lemnului si a hartiei. .

Mai mult de 90% din locuitorii Finlandei sunt finlandezi iar restul sunt

suedezi. Majoritatea sunt inalti, cu parul blond si ochii albastri sau verzi. In

nordul Finlandei traiesc aproape 6000 de Sami. Stramosii acestori locuitori

scunzi si voinici traiau in Finlanda cu mult timp inainte de a sosi primii

finlandezi, mii de ani in urma. Finlanda are aproape 6000 de romi si mici grupuri

de evrei si turci. Dintr-o populatie de 5,3 milioane, majoritatea traiesc in sudul

tarii si doua treimi in orase. Helsinki, capitala si cel mai mare oras, are circa

500.000 de locuitori. Alte doua importante orase sunt Turku si Tampere cu mai

mult de 150.000 de locuitori fiecare.

9

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL II

ISTORICUL STRUCTURII DE STAT

2.1 Statul- forma superioara de organizare a societatii.

Aparitia statului a fost determinata de anumite cauze social-economice.

Aceleasi care au determinat aparitia dreptului.

Cuvantul „stat” provine de la latinescul status semnificand ideea de ceva

stabil. In sens modern notiunea de stat se foloseste mult mai tarziu incepand cu

secolul al XVI-lea. Fiind o categorie extrem de complexa, notiunea de stat este

folosita in mai multe sensuri.

In sensul cel mai larg al cuvantului statul este organizatorul principal al

activitatii unei comunitati umane care stabileste reguli generale si obligatorii de

conduita, organizeaza aplicarea sau executarea acestor reguli si, in caz de

necesitate, rezolva litigiile care apar in societate.

In sensul restrans si concret, statul este ansamblul autoritatilor publice

care asigura guvernarea.

Conceptul statului1 este reperat sau exprimat din perspective diferite care

intrunesc elementele caracteristice cele mai generale ale tuturor statelor,

indiferent de perioada existentei lor.

M. BLUNTSCHLI sustine ca „statul este o personalitate organizata a natiunii

intr-o tara determinata ”.

SCHULZE considera ca „statul este unirea unui popor sub o putere superioara

spre a realiza toate scopurile comune ale vietii nationale”

C. DESESCU a diferit statul ca „o unitate alcatuita din reuniunea mai multor

oameni, pe un teritoriu determinat, in forma guvernantilor si a guvernatilor”.

1 www.statul.com_ drept – Statul ca forma de organizare a societatii

10

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI2.2 Caracteristicile statului

Statul este un sistem organizational, care realizeaza in mod suveran

conducerea unei societati (a unui popor stabilit pe un teritoriu determinat)

detinand in acest scop atat monopolul crearii cat si monopolul aplicarii dreptului.

Statul se caracterizeaza2 prin cateva elemente sau dimensiuni istorice si

politice, cumulate calitativ. La ele se atribuie:

Teritoriul,

Populatia (natiunea),

Autoritatea (puterea) publica sau executiva,

Suveranitatea.

Dimensiunile statului au o importanta majora. Ele conditioneaza atat

aparitia, cat si disparitia sau reinvierea statului.

Aceste atribute joaca un rol deosebit in structura unui stat, deoarece noi

nu vom putea vorbi despre un stat de drept de-a dreptul contemporan daca in

structura sa va lipsi unul din componentele expuse mai sus. Deci putem spune

ca o problema a statului de drept este realizarea in viata si buna existenta a

atributelor date. Realizarea acestor atribute este in mare masura o competenta

cat a organelor statului cat si a poporului in mana cui si se afla de-a drept

vorbind puterea de-asi alege soarta.

2.2.1 Teritoriul

Teritoriul3 este dimensiunea materiala a statului. Desi, la prima vedere,

teritoriul pare sa fie o notiune geografica, el reprezinta, de asemenea, un

concept politic si juridic. Toate acestea reies din functiile pe care acesta le are:

Teritoriul este factorul care permite situarea statului in spatiu, localizand in asa mod statul si delimitandul de altele.

2 Genoveva Vrabie, Sopfia Popescu, Teoria Generala Dreptului - Caracteristica statului, Editura Stefan, Procopiu, Iasi 1995, pag 127

3 Genoveva Vrabie, Sopfia Popescu, Editura Stefan Procopiu, Teoria Generala Dreptului – Teritoriul, Iasi 1995, pag 145

11

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Prin intermediul teritoriului statul stabileste legaturile cu cei ce-l locuiesc,

definindu-le calitatea de apartinenta la statul respectiv, calitatea de

supusenie sau de cetatenie.

Teritoriul determina limitele extinderii puterii publice si contribuie la

structurarea autoritatilor publice in dependenta de organizarea teritoriului.

Teritoriul este simboul si factorul de protectie a ideii nationale.

2.2.2 Populatia

Populatia constituie dimensiunea demografica4, psihologica si spirituala a

statului. Un stat fara populatie nu poate sa existe , e de neconceput. Statul este

o societate umana organizata, o societate stabilizata in interiorul frontierelor

permanente. Cei ce locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si

sunt supusi aceleiasi puteri pot avea fata de acesta ori calitatea de cetatean, de

membru al statului respectiv, ori calitatea de strain, ori cea de apatrid.

Dintre aceste trei categorii de persoane numai cetatenii se bucura de

deplinatatea drepturilor si poseda deplinatatea obligatiilor stabilite de stat.

2.2.3 Autoritatea (puterea) politica exclusiva sau suveranitatea.

Aceasta constituie cel mai caracteristic element specific al statului.

Puterea5 este un fenomen legat de autoritate, care se caracterizeaza prin:

Posibilitatea de a coordona activitatea oamenilor conform unei vointe

supreme.

De a comanda.

De a da ordine si necesitate de a se supune acestei comenzi.

Prin urmare autoritatea presupune coordonarea, comanda si supunere.

4 Genoveva Vrabie, Sopfia Popescu, Editura Stefan Procopiu, Teoria Generala a Dreptului - Caracteristica statului, Iasi 1995, pag 139

5 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Autoritatea politica exclusiva , Editura ALL, Bucuresti 1993, pag 68

6 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Generala a Dreptului (note de curs)-Puterea statului

12

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIPuterea se infaptuieste sub mai multe forme. Ea poate fi nepolitica sau

politica, nestatala sau statala etc. Intr-o societate exista mai multe categorii de

putere:

Puterea familiara.

Puterea unui colectiv.

Puterea unui grup social.

Puterea unor partide.

Puterea altor organizatii social-politice.

Puterea statala insa este cea mai autoritara putere. Ea se caracterizeaza

prin urmatoarele trasaturi:

Este un atribut al statului care se identifica cu forta. Aceasta forta se

materializeaza in diverse institutii politico-juridice (autoritati publice,

armata, politie, etc.).

Are un caracter politic.

Are o sfera generala de aplicare.

Detine monopolul constrangerii: numai ea are posibilitatea sa foloseasca

constrangerea si dispune de aparatul de constrangere.

Puterea de stat este suverana.

2.2.4 Suveranitatea

Aceasta din urma trasatura – suveranitatea7 – este cea mai importanta.

Fiind principala institutie politica a societatii, statului ii revine un loc major in

societate. Locul si rolul statului sunt determinate, in primul rand de scopul lui.

Rolul statului nu ramane neschimbat. El evolueaza in dependenta de

valorile sociale specifice societatii. La toate etapele de dezvoltare istorica statul

este chemat sa apere oranduirea respectiva.

7 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Suveranitatea, editura ALL, Bucuresti 1993, pag 73

13

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI In perioada contemporana, mai ales dupa cel de-al doilea razboi

mondial, in tarile democratice se accentueaza considerabil latura economica si

sociala a activitatii statului. Locul „statului paznic”, „statului jandarm” tot mai

mult este preluat asa numitul stat al providentei, stat al bunastarii, stat

preocupat de asigurarea standardului de viata a populatiei, de inlaturarea

abuzurilor si a exceselor.

Astfel se considera ca scopul statului consta in apararea drepturilor

inalienabile ale omului de altfel in apararea interesului – general, fericirea

societatii a poporului sau.

Problema consta in aceea ca este nevoie ca scopul statului sa cuprinda

si preocuparile de a face legi bune si a respecta principiul noninterventiei in

treburile private. Statul de drept trebuie sa se plaseze de asupra gruparilor

existente in el spre a aplana conflictele dintre ele.

Toate aceste preocupari isi gasesc reflectele si in actele normative ale

statului. De exemplu Constitutia R.M. mentioneaza faptul ca „statul este obligat

sa ea masuri pentru ca orice om sa aiba un nivel de trai decent, care sa-i

asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei lui, cuprinzand hrana,

imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile necesare”.

Functiile statului8 sunt diferite ca fiind directiile fundamentale de

activitate a statului, in care se manifesta esenta sa. In dependenta de sfera de

activitate a statului functiile lor se pot grupa in functii interne si functii externe.

In continutul functiilor interne ale statului isi gasesc expresia politica

interna, activitatea lor pentru solutionarea ale vietii societatii si statului.

In cadrul functiilor interne un loc major revine functiei legislative, o functie

politico juridica, chemata sa fixeze normele si pentru actiunile autoritatilor

publice.

8 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de curs)-Functiile statului

14

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

1.Functia executiva9

Functia executiva caracterizeaza toata activitatea concreta a statului in

urmarirea scopurilor sociale. Activitatea executiva se desfasoara in diferite

directii care corespund diverselor scopuri sociale.

2.Functia judecatoreasca10 are sarcina de a aplica dreptul in cazurile unor litigii

in societate.

3.Functia social-economica11.

O alta functie a statului este functia social-economica. Aceasta functie se

manifesta in mod diferit de la stat la stat.

Formele de interventie a statului in economie sunt urmatoarele:

Reglementarea activitatii economice si administrarea proprietatii publice

ce-i apartine.

Protejarea intereselor nationale in activitatea economica financiara si

valutara.

Stimularea cercetarilor stiintifice.

Explorarea rationala a pamantului si a celorlalte resurse naturale, in

concordanta cu interesele nationale.

Refacerea si protectia mediului inconjurator, precum si mentinerea

echilibrului ecologic.

Sporirea numarului de locuri de munca, crearea conditiilor pentru

cresterea calitatii vietii etc.

4 Functia cultural educativa12

Functia cultural educativa caracterizeaza atitudinea statului fata de

potentialul sau uman, intelectual si spiritual. Activitatea statului langa toate

celelalte scopuri, trebuie sa aiba ca finalitate educarea persoanei pentru ca ea

sa devina capabila de a avea un rol util in societate.

9,10,11,12 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de curs)-Functiile statului, pag 78-90

15

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIFunctiile externe

Pe langa toate functiile interne mai exista si functii externe12 ale statului.

Functiile externe au in vedere in general activitatea statului in relatiile sale ca

alte state.

Avand in vedere statul contemporan democratic, putem vorbi de doua

directii ale functiilor externe.

In primul rand, dezvoltarea relatiilor cu alte state, deci, relatii bilaterale

ale statului, care le are, in primul rand, cu vecinii si apoi cu alte state. Aceste

relatii trebuie sa se bazeze pe egalitate, respect reciproc, respectarea

suveranitatii, independentei nationale, pe neamestec in problemele interne, pe

cooperare si colaborare, pe interesul reciproc si avantajos mutual. In aceste

conditii relatiile bilaterale se desfasoara in mod normal.

Celalalt aspect al functiei externe il reprezinta participarea statului la

organismele internationale, la organizatiile cu caracter international, pentru

rezolvarea problemelor proprii, nationale, dar si pentru rezolvarea problemelor

generale, globale ale omenirii. Asemenea probleme generale, globale sunt::

Pacea;

Dezarmarea;

Securitatea popoarelor;

Cooperarea internationala;

Problemele ecologice mondiale;

Toate aceste probleme ale statului trebuie privite intr-o atmosfera de

imbinare, ce contribuie la realizarea scopului fundamental pe care il are statul,

de a promova drepturile si interesele, demnitatea cetatenilor in societate. Si tot

cuprinsul dat constituind un tot intreg pentru formare si mentinerea in buna

stare a unui stat de drept contemporan.

12 Anca Lucia Radulescu, Ion Corbeanu, Teoria Generala a Dreptului (note de curs)-Functii externe ale statului

16

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIForma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de

organizare, continutul puterii si structura interna a acestei puteri. Forma de

stat13 e caracterizata de trei elemente componente:

forma de guvernamant;

structura de stat;

regimul politic;

Forma de guvernamant are o importanta majora pentru caracteristica

statului. Din punct de vedere al formei de guvernamant cele mai frecvent

intalnite sunt monarhia si republica.

Monarhia ca forma de guvernamant se caracterizeaza prin aceea ca seful

statului este monarhul, care de regula detinea puterea pe viata si o transmite

ereditar, sau este desemnat dupa proceduri speciale in dependenta de traditiile

respective.

Ca forma de guvernamant monarhia este cunascuta din cele mai vechi

timpuri. In evolutia sa monarhia cunoaste mai multe forme: monarhie absoluta,

monarhie limitata, monarhie parlamentara dualista, monarhie parlamentara

contemporana.

Republica este o astfel de forma de guvernamant in care puterea

superioara apartine unui organ ales pe un timp limitat. Persoanele care compun

organul electiv sunt responsabile juridic pentru activitatea lor.

Republica la randul sau poate fi parlamentara sau prezidentiala.

Cea parlamentara se caracterizeaza prin faptul ca fie ca lipseste seful

statului, fie ca acesta este ales de catre parlament, raspunzand in fata lui.

Republica prezidentiala se caracterizeaza prin alegerea sefului statului,

de catre cetateni, fie direct prin vot universal, egal, secret, si liber exprimat, fie

indirect prin intermediul colegiilor electorale de ex. SUA.

13 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Forma de Guvernamant, editura ALL, Bucuresti 1993, pag. 127

17

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Fiind ales in asa mod seful statului se afla pe o pozitie egala cu

parlamentul. In cele mai multe cazuri la asa republici seful statului se afla in

fruntea executivului.

Structura de stat se caracterizeaza prin organizarea puterii in teritoriu.

Dupa structura de stat14 determinam :

state simple sau unitare;

state compuse sau federative;

Statul simplu unitar15 se caracterizeaza prin aceea ca el este unitar si nu

se afla intr-o uniune cu alte state si isi pastreaza suveranitatea si organizarea

proprie, participa ca un stat pe deplin suveran. Astfel de state au un singur

parlament , organ executiv si un singur rand de organe judecatoresti.

Statul compus sau unional16 este compus din mai multe sau doua entitati

statale. In literatura se mentioneaza ca statul federativ poate fi constituit din mai

multe state federale.

Statul federativ17 constituie o uniune statala in care exista doua randuri de

organe centrale de stat: organele federatiei, si organele subiectilor federatiei.

Exista mai multe constitutii, cea a statului federativ si cele a subiectilor

federatiei.

Doua cetatenii, cea federala si a cetatenilor subiectilor federatiei.

Impartirea statului se face nu numai in unitati administrativ teritoriale ci si in

parti politice, autonome, unitati, entitati statale.

14,15,16,17 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului – Statul simplu unitar, Statul compus sau unional, Statul federativ, Editura ALL, Bucuresti 1993, pag 101-133

18

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

De-a lungul istoriei sunt cunoscute diferite asociatii si uniuni de state:

Uniunea personala reprezinta o uniune a doua sau mai multe state, care

pastrandu-si suveranitatea au un sef de stat comun.

Uniunea reala este o asociatie de state mult mai puternica decat cea

personala. In cadrul ei exista mai multe organe comune decat seful statului.

Confederatia18 constituie o asociatie de state independente formata din

considerente economice si politice atat de ordin intern cat si de ordin extern,

care nu da nastere unui stat nou, ca subiect de drept international. Statele

confederale urmaresc realizarea unor scopuri comune pentru solutionarea

carora isi aleg un organism comun, unde sunt reprezentate toate statele

membre.

Regimul politic include ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a

societatii.

Democratia reprezinta forma de guvernare si regim politic in care puterea

apartine poporului. De altfel democratia este definita si ca o guvernare a

poporului, prin popor si pentru popor.

Regimul autocratic se caracterizeaza prin existenta atat a conditiilor

juridice formale cat si a conditiilor reale pentru manifestarea vointei poporului.

Poporul nu are nici o posibilitate sa determine sau sa influenteze politica interna

si externa a statului.

 

 

 

 

17 Ioan Ceterchi, Ion Craiovan, Introducere in Teoria Generala a Dreptului –Confederatia- Editura ALL, Bucuresti 1993

 

19

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL III

STRUCTURA DE STAT IN FINLANDA

3.1 Sistemul administrativ

Conform Constitutiei adoptate la 17.07.1919, amendate in 1989 si ulterior

ratificate, Finlanda este o republica prezidentiala. O noua Constitutie, adoptata

la 04.06.1993, a intrat in vigoare la 01.03.2000.

Puterea legislativa 19 este exercitata de un presedinte si de un parlament

unicameral, format din 200 de membrii, alesi prin vot direct, pentru un mandat

de 4 ani. Puterea executiva este exercitata de presedinte, care numeste un

Consiliu de Stat (guvern) condus de un prim- ministru. Seful statului,

Presedintele, este ales prin vot direct, pentru un mandat de 6 ani.

Populatie (aprox. 5.000.000)Fig.1. Structura generala a administratiei publice finlandeze

19 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, 2003 , pag 256

20

PARLAMENT PRESEDINTELE REPUBLICII

Consiliul De Stat

Agentiile Centrale

Administratiile Regionale

Administratii Districtuale

Administratii Locale

Administratii Municipale aprox.460

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIPornind de la faptul ca Finlanda este o republica constitutionala cu o

forma de guvernare parlamentara, prezentam in continuare principalele

caracteristici ale sistemului administrativ, divizat ca in toate tarile democratice

pe cele trei tipuri de autoritati.

Faptul ca Finlanda este impartita in 12 Provincii, dintre care una este

autonoma, respectiv, Insula Alaska, explica multe dintre trasaturile specifice

sistemului administrativ existent20.

Finlanda are o Constitutie scrisa care reuneste cateva principii

fundamentale referitoare la Regulamentul Constitutional si Regulamentul

Parlamentar.

Dupa cum se stie, Finlanda si-a castigat independenta in 1917 dupa ce

o perioada a functionat sub dominatia Rusiei si ca parte din Suedia.

Fara indoiala ca aceste schimbari importante in Finlanda au atras modificari in

timp a sistemului administrativ.

Prezentam in continuare doar cateva aspecte relevante despre modul de

exercitare a autoritatii in Finlanda de astazi.

3.2.1 Autoritatea juridica

Finlanda are un sistem juridic fundamentat pe legea civila. Prin urmare,

toate legile, ordonantele si regulamentele care compun acest sistem explica

prin continutul lor prevederile Constitutiei. De exemplu, autoritatea Presedintelui

de a emite ordonante este prevazuta de Constitutie.

Toate propunerile de modificare a continutului cadrului legislativ sunt

pregatite mai intai in comisiile sau grupurile de lucru formate din politicieni si/

sau experti.

Intre cele mai importante institutii din sistemul juridic21 finlandez sunt

Avocatul poporului si Cancelarul pe Probleme Juridice.

20 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Bucuresti, Editura Economica, 2003 , pag 22521 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Bucuresti, Editura Economica, 2003 , pag 227

21

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Structura curtilor

Cele mai importante autoritati juridice in Finlanda sunt Curtea Suprema,

care intervine in problemele specifice sistemului administrativ. Subordonate

Curtii Supreme sunt Curtile Generale organizate la doua niveluri :curtile

districtuale si curtile de apel la care se adauga si alta curti organizate la nivel

local.

Exista doua tipuri de Curti districtuale22 la nivel local. In 27 din marile

orase exista Curtea Orasului in care deciziile sunt fundamentate in cadrul unor

sesiuni conduse de magistratul sef si alti doi judecatori. Cele mai multe dintre

Curti(147) sunt Curti locale in care deciziile sunt fundamentate de un judecator

de district si de un juriu format din 5-7 persoane care nu au o pregatire speciala

dar care sunt numite de Consiliul Municipal.

Exista, de asemenea, sase curti de apel, fiecare fiind condusa de un

Presedinte de Curte.

Curtea Suprema este formata dintr-un Presedinte si cativa consilieri

locali(juristi). Exista aproximativ 3500 de cazuri dezbatute anual de Curtea

Suprema cele mai multe dintre ele in plen, dar si in sesiuni speciale.

Curtea Suprema Administrativa colaboreaza la nivel local cu agentiile

administrative si curtile administrative de sector.

Curtile trebuie sa desfasoare activitate23 permanenta si sunt

independente fata de Guvern, aspect influentat si de faptul ca presedintii

Curtilor Supreme si ai Curtilor de Apel sunt numiti de Presedintele republicii, in

timp ce alte numiri sunt facute de reprezentanti din cadrul

sistemului juridic.

22 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica,Bucuresti, 2003 , pag 227 23 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 228

22

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2.2 Autoritatea legislativa

Parlamentul finlandez24 este unicameral si reuneste, inca din anul 1906,

200 de membrii alesi prin vot pentru o perioada de patru ani. La randul lor, aleg

un Speaker si doi adjuncti ai acestuia.Parlamentul este divizat in comisii.

Proiectele sunt trimise Parlamentului de catre Guvern sau pot fi initiate

de catre parlamentari.

In Finlanda, spre deosebire de alte tari, activitatea Parlamentului este

controlata de Guvern si diferite institutii publice. La randul lor, parlamentarii pot

trimite sesizari scrise membrilor Consilului de Stat si solicita interpelari ale

acestora, insa, in astfel de cazuri, au nevoie de sustinerea a cel putin 20 de

parlamentari.

Parlamentul finlandez se constituie ca parte in acordurile internationale

care au implicatii legale si financiare, dar si in solutionarea celor mai importante

probleme care tin de politica externa si de aparare.

In cadrul Parlamentului finlandez functioneaza 13 comisii speciale

implicate direct in dezbateri pe probleme constitutionale, de legislatie, de

politica externa si financiar-bancare. Alaturi de acestea, pot fi constituite Comisii

Extraordinare pentru problemele in domrniul social, al educatiei si al apararii.

Fiecare comisie este, in mod normal, formata din 17 membrii, toti

parlamentari. Parlamentul formuleaza 45 de propuneri de membrii iar apoi

dintre acestia se aleg membrii comisiilor. In practica partidele colaboreaza si

impart locurile intre ele potrivit principiului reprezentarii proportionale.

24 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 227

23

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Una dintre cele mai importante este Comisia Financiara care are misiunea

de a elabora bugetul de stat. La aceasta se adauga Comisia Constitutionala

care are un rol special in a examina apoi constitutionalitatea legilor.

Comisia Reunita are 45 de membrii alesi in sedinta plenara si

examineaza toate hotararile dupa prezentarea lor in Parlament.

Speaker-ul, adjunctii lui si Seful comisiilor parlamentare au sarcina de a

planifica activitatea Parlamentului. Atat Speaker-ul, cat si comisiile, sunt asistati

in realizarea propriilor sarcini de catre un Birou al Parlamentului format din

aproximativ 400 persoane.

3.2.3 Autoritatea executiva

Potrivit Constitutiei, autoritatea executiva25 din Finlanda este divizata

intre Presedintele Republicii si Guvern, format din Primul Ministru si ministrii

care formeaza impreuna Consiliul de Stat.

Dupa alegerile parlamentare, Presedintele numeste candidatul lui la

functia de Prim Ministru.Daca acest prim candidat nu are succes in formarea

noului Guvern, Presedintele are dreptul sa numeasca un nou candidat. In

prezent, Primul Ministru este seful partidului care a obtinut majoritatea in alegeri

dar aceasta nu e regula.In cele mai multe situatii, Primul Ministru si ceilalti

membrii ai Guvernului sunt nominalizati de Presedinte si isi incep mandatul pe

o perioada de 4 ani.

Biroul Primului Ministru, sau cum ii se mai spune, Biroul Consilului de

Stat, este, spre deosebire de al altor state, relativ mic, reunind in prezent

aproximativ 170 de persoane.

25 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, 2003, Bucuresti, pag 258

24

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Cea mai mare parte a activitatilor acestui birou sunt de natura

administrativa pentru a mentine functionalitatea Guvernului, respectiv

programarea sedintelor, traducerea unor materiale, prelucrarea acestora,

pregatirea continutului deciziilor administrative etc.

Biroul Primului Ministru care functioneaza ca si un Minister, reuneste trei

componente structurale, respectiv :

Departamentul General (activitati administrative, serviciul de traduceri si

arhivari) ;

Compartimentul de Informare ;

Grupul de Planificare .

Ministerele

Sunt in numar de 18, conduse de ministri reprezentanti ai formatiunilor

politice, reuniti intr-o coalitie de guvernamant.

Impreuna cu ministerele formeaza Consiliul de Stat, a carui misiune este

aceea de a pregati continutul proiectelor de legi care urmeaza a fi inaintate

Parlamentului in numele Presedintelui.

Anual, in cadrul Consiliului de stat se initiaza aproximativ 4000 de

propuneri de acte administrative care vizeaza prin continutul lor diferitele

domenii de activitate a Guvernului.

Activitatea ministerelor26 se desfasoara in sedinte saptamanale conduse

de Primul Ministru, care au un caracter formal.Propunerile pentru decizii

sunt elaborate de functionarii publici din cadrul ministerelor.

Este acceptata varianta care intruneste mai multe voturi, iar in cazurile

de egalitate seful de Cabinet are votul decisiv.

26 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 pag 227

25

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Activitatea ministerelor este sustinuta de comisiile ministeriale

implicate in principal in pregatirea tematicii pentru sedintele desfasurate in

plen.

Principalele trei comisii ministeriale sunt :

Comisia de Finante ;

Comisia de Afaceri externe ;

Comisia de Politica Economica ;

Celelalte comisii se constituie ocazional, pentru solutionarea inor probleme

curente in domenii specifice si se numesc comisii ad-hoc. Domeniile in care

functioneaza sunt :cultural, educational, protectia mediului, taxe, etc.

Finlanda este tara in care functioeaza o institutie speciala cu o mare

relevanta pentru procesul decizional in care este implicat executivul, in general

si ministerele, in special.

Aceasta instiutie se numeste “Scoala de Seara ‘’. De fapt este vorba de

un cadru informal si confidential in care se desfasoara intalnirile intre membrii

Consiliului de Stat, ocazie cu care au loc dezbateri importante pe probleme de

politica si unde se contureaza de cele mai multe ori variante de decizii care

ulterior sunt analizate, avizate ce Consiliu si inaintate Parlamentului in numele

presedintelui. La aceste intalniri pot fi prezenti experti in diverse domenii de

interes.

Cele mai importante functii ale Guvernului Finlandei sunt exercitate de

Ministerul Finantelor, Departamentul de Management Public, agentia

Administrativa de dezvoltare, ministerul Public.

Departamentul de Economie Nationala din cadrul Ministerului de

Finante ofera informatii economice de interes strategic pentru fundamentarea

prognozelor si implementarea lor, atat pe plan intern, cat si extern si elaboreaza

politica economica.

26

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Departamentul de Management Public reuneste 35 de persoane cu

sarcini in pregatirea propunerilor de perfectionare a managementului public si

coordonarea activitatii in cadrul Consiliului de Stat. Exemple de initiative

formulate de reprezentantii acestui departament sunt : furnizarea de

consultanta si pregatirea resurselor umane care isi desfasoara activitatea in

cadrul celorlalte agentii guvernamentale.

In structura acestei institutii functioneaza Centrul National de Pregatire

a Personalului.

Ministerul public are un rol important in domeniul managementului,

acest sector urmarind in principal imbunatatirea guvernarii la nivel regional si

local(municipal)

In total, in Guvernul finlandez functioneaza 13 ministere cu autoritate

limitata la domeniile respective.Fiecare minister este condus de unul sau mai

multi ministrii. Functionarul cu cel mai inalt rang in minister este Secretarul

general. De retinut ca doar Secretarul Biroului Primului Ministru este numit pe

criterii politice, ceilalti sunt functionari publici permanenti.

Ministerele sunt divizate in departamente conduse de un sef de

departament. In medie, existe intre 4-7 departamente in fiecare minister.

Acestea se divizeaza de obicei in birouri sau servicii conduse de un sef de birou

sau de serviciu. La ele se mai adauga observatorii speciali, consilierii

ministeriali, secretarii ministeriali si alti functionari publici.

Cel mai redus ca numar este biroul Primului ministru care reuneste 170

de persoane, iar cel mai mare este ministerul Afacerilor Externe, cu peste 800

angajati in structura interna si in serviciile diplomatice externe.

27 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 229

27

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI3.2.4 Reprezentarea administratiei centrale la nivel local

Finlanda reuneste 12 Provincii28 administrate de Guvernele Provinciale

La nivel regional organizarea administrativa este asigurata de un Birou

Administrativ, parte integranta a administratiei la acest nivel si are

responsabilitatea de a implini sarcinile Guvernului la nivel regional, de a

mentine legatura permanenta cu Guvernul, de a controla legalitatea activitatilor

reprezentantilor municipalitatii si de a coordona politica la nivel local. Aceste

birouri administrative sunt conduse de un Guvernator, care este un functionar

public numit de Presedintele Republicii si functioneaza in subordinea

Ministerului Public.

Biroul Administrativ este divizat in departamente si compartimente

specializate in desfasurarea mai multor activitati : culturale, de invatamant,

asistenta sociala, etc.

Organizarea administrativa la nivel regional este completata de subcomisii de

specialitate care elibereaza propuneri sau supune analizei propunerile lansate

de alte agentii.

In acest sens sunt organizate la nivel regional mai multe institutii dintre

care amintim :

Consiliul de Politica Regionala ;

Consiliul pentru Protectia Mediului ;

Consiliul pentru Problemele Tinerilor ;

Consiliul de Coordanare al Birourilor Administrative si a altor Autoritati

Regionale ;

28 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 231

Guvernul local

28

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI In Finlanda nu exista o administrare guvernamentala exercitata direct la

nivel regional, dar se pot constitui, ca urmare a relatiilor de cooperare

puternice, Federatii Municipale. Astfel, s-au format federatii de dimensiuni

mai mari in special in domeniul sanatatii si al educatiei.

In Finlanda exista mai mult de 400 astfel de federatii municipale.

Principiile pe care se structureaza organizarea administratiei la acest

nivel sunt inscrise in cadrul legislativ pentru administratia municipala si in

legile speciale. La acest nivel federatiile municipale au putere executiva.

Islanda este o regiune autonoma care are propria sa structura

guvernamentala. Populatia insulei alege 30 de membrii in Parlamentul

Provinciei care exercita autoritatea legislativa in toate problemele, mai putin

de legislatie nationala.

Autoritatea executiva este autonoma, exercitata de un guvern al

Provinciei format din sase membrii si condus de un Consilier Provincial.

De asemenea, la acest nivel este reprezentat si Guvernul Central, in

persoana unui Guvernator.

Municipalitatile

Exista aproximativ 460 de municipalitai in Finlanda. Ele sunt divizate in

doua categorii :

- comunele, care formeaza majoritatea;

- orasele, aproximativ un sfert din total.

Constitutia prevede autoguvernarea pentru municipalitati si garanteaza

acestora un grad ridicat de independenta.

Municipalitatile colecteaza taxa si primesc un larg suport financiar de

la bugetul de stat pentru a intretine aparatul de stat si a aplica propriile

initiative.

29

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Principala responsabilitate a municipalitatilor este furnizarea serviciilor

publice catre cetateni in special in domeniile :sanatatii, educatiei si asistentei

sociale.

La acest nivel functioneaza Consiliul Municipal sau Guvernul

Municipal format din17-85 membrii alesi prin vot direct (functie de numarul

locuitorilor) la fiecare 4 ani de catre populatia municipiului. Ei formeaza

autoritatea cu cele mai mari competente decizionale.

3.2.5 Regiuni administrative

Finlanda este formată din 6 regiuni administrative29 Lääni (sing.), lääniä

(partitiv sing.), läänit (plural definit). Autoritatea regiunii administrative este o

parte din puterea executivă centrală. Acesta este un sistem care nu s-a prea

schimbat din 1634. În anul 1997 regiunile administrative au fost reorganizate şi

din 12 regiuni au rămas doar 6.

Acestea sunt următoarele (în română, finlandeză, suedeză şi capitala

regiunii administrative în finlandeză şi suedeză):

Finlanda de Sud, Etelä-Suomen lääni, Södra Finlands län. Hämeenlinna /

Tavastehus

Finlanda de Vest, Länsi-Suomen lääni, Västra Finlands län. Turku / Åbo

Finlanda de Est, Itä-Suomen lääni, Östra Finlands län. Mikkeli / S:t Michel

Oulu, Oulun lääni, Uleåborgs län. Oulu / Uleåborg

Laponia, Lapin lääni, Lapplands län. Rovaniemi

Åland, Ahvenanmaan lääni, Ålands län. Maarianhamina / Marienhamn

29 http://ro.wikipendia.org/w/Regiunile_administrative_ale_Finlandei

30

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Insulele Åland sau Ahvenanmaa se bucură de un grad mare de

autonomie. Singura limbă oficială este limba suedeză.

Potrivit acordurilor internaţionale şi legilor finlandeze, guvernul din Åland

îmbină legislaţia locală cu legislaţia generală a Finlandei. În afara bugetului

local Insulele Åland se mai bucură şi de o parte din bugetul Finlandei care o

reprezintă în relaţiile internaţionale. Insulele sunt complet demilitarizate şi nu

fac parte din Uniunea Europeană chiar dacă moneda Insulelor este euro.

In capitala regiunii administrative funcţioneză Administratia regională

Lääninhallitus/Länsstyrelse condusă de un Prefect Maaherra/ Landshövding.

În afara celor 6 regiuni administrative Finlanda se mai împarte, în funcţie

de situaţii, în 5 suuralue echivalentele provinciilor, în 21 de maakunta care sunt

echivalentele regiunilor geografice. Mai este împărţită în 15 circi electorale

vaalipiiri, 15 zone de gravitaţie a forţei de muncă työvoima- ja elinkeinokeskus

care sunt de fapt provinciile istorice finlandeze şi care nu se suprapun

circumscripţiilor electorale, 213 centre de gravitaţie economică şi culturală

seutukunta şi, în sfârşit, în 992 de localităţi sau comune kunta. Comuna kunta,

are ca subdiviziune satul kylä.

Finlanda, ţara pădurilor şi a lacurilor, este împărţită în numeroase ocoale

silvice şi de vânătoare metsäpiiri. Brigadier al ocolului silvic este metsänhoitaja

sau metsänvartija şi riistanhoitaja, responsabil-îngrijitor al vânatului.

Din punct de vedere militar, actualele 12 regiuni militare sotilaslääni (7

sept. 2004) se vor reduce, în curând, prin restructurare, la doar 7.

Biserica evanghelico-luterană are împărţire administrativă proprie: 9

hiippakunta, eparhie sau dieceză şi 576 de seurakunta parohie. O unitate

administrativă mai veche era rovastikunta, protopopiat.

Tot învechite sunt şi următoarele unităţi administrative: vapaaherrakunta,

comitat şi tuomiokunta, district jurdic devenit astăzi kihlakunta, district

jurisdicţional sau al stării civile.

31

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2.6 Avocatul Poporului

Exista doua institutii importante care au atributia de a urmari mutatiile

care au loc in cadrul legislativ in Finlanda.

Acestea sunt : Avocatul Poporului (atasat pe langa Parlament) si Cancelarul

pe Probleme Juridice.

Avocatul poporului30 este numit de Parlament pe o perioada de 4 ani. El

este asistat de un adjunct si un grup de aproximativ 30 de persoane. Sarcina

principala a Avocatului Poporului este sa examineze si sa controleze

legalitatea sistemului administrativ si justetea deciziilor curtilor. Cetatenii pot

formula propuneri sau pot sesiza aceasta institutie de a incepe investigatii

speciale intr-o problema constata.

Cancelarul pe Probleme juridice, cum este cunoscut, Procurorul general

raspunde atat pentru exercitarea controlului legislativ, in general, cat si

asupra birourilor, ministerelor si Consiliului de Stat. El participa la sedintele

Consiliului de Stat si se implica ori de cate ori este necesar in definitivarea

sau modificarea cadrului legislativ existent avand drept de avizare a

acestuia.

In plus, in Finlanda exista si alti avocati al poporului care desfasoara

activitate in diverse sectoare administrative : Avocatul Poporului pentru

Securitatea Datelor, Avocatul Poporului pentru Consumatori, Avocatul

Poporului pentru Egalitate, Avocatul Poporului pentru Pacienti, Avocatul

Poporului pentru Copii.

30 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Finlanda, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 232

32

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2.7 Partidele reprezentative in Finlanda sunt :

- Partidul de Centru ;

- Partidul Social Democrat Finlandez ;

- Partidul National de Coalitie ;

- Alianta de Stanga ;

- Partidul popular Suedez ;

- Verzii ;

- Uniunea Crestina Finlandeza ;

33

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

3.2 Tabloul structurii de stat in Finlanda1

Forma de guvernamanat Republică prezidenţială

Seful statului si al guvernuluiŞeful statului este Tarja Halonen.Şeful guvernului este Matti Vanhanen.

Guvernul

Primul ministru (azi Matti Vanhanen), parlamentul (Eduskunta, in suedeza Riksdag) cu 200 de membri alesi pe termen de 4 ani. Intreaga tara este impartita in 12 provincii, fiecare cu propriul guvern local. Toti cetatenii finlandezi care au implinit 18 ani pot vota

Sarbatoarea nationala6 decembrie (aniversarea proclamării independenţei - 1917)

Limbi oficiale finlandeza 93,4% şi suedeza 5,9%.

Religie89% luterani evanghelici, 1 % ruşi ortodocşi, 10 % fără apartenenţă religioasă

Biserica oficiala este Biserica Luterana Evanghelica, de care apartin 95% dintre locuitori. Majoritatea finlandezilor nu se duc la biserica in mod regulat, dar bisericile din toata tara sunt pline la sarbatori religioase

Impartire administrativa

6 provincii (laanit, singular - laani): Aland, Etela-Suomen Laani, Ita-Suomen Laani, Lansi-Suomen Laani, Lappi, Oulun Laani.

Capitala Helsinki

Orasele principaleEspoo, Tampere, Vantaa, Turku, Oulu, Lahti, Kuopio.

Moneda nationalamarca finlandeză (markka, FIM) = 100 pennia

34

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Puterea executivaEste exercitată de un Consiliu de Stat/ Valtioneuvosto, guvern numit de preşedinte.

Componenta puterii

executive

Primul ministru Matti Vanhanen-Viceprim-ministru, -Ministru de finanţe Eero Heinaluoma-Ministrul afacerilor externe Erkki Tuomioja-Ministru pentru comerţ exterior şi dezvoltare Mari Kiviniemi -Ministrul justiţiei Johannes Koskinen-Ministru de interne Kari Rajamäki-Ministru pe probleme regionale şi municipale Hannes Manninen-Ministrul apărării Seppo Kääriäinen-Ministru coordonat de finanţe Ulla- Maj Wideroos-Ministrul educaţiei Antti Kalliomaki-Ministrul culturii Tanja Karpela -Ministrul agriculturii şi pădurilor Juha Korkeaoja-Mnistrul transporturilor şi comunicaţiilor Susanna Huovinen -Ministrul comerţului şi industriei Mauri Pekkarinen-Ministrul problemelor sociale şi sănătăţii Sinikka Mönkäre -Ministrul sănătăţii şi al serviciilor sociale Tuula Haatainen-Ministrul muncii Tarja Filatov -Ministrul mediului Jan-Erik Enestam

Principalele partide politice

-Partidul de Centru (Suomen Keskusta/Centern i Finland - KESK/CENT). -Preşedinte: Matti Vanhanen.-Partidul Social-Democrat (Suomen Sosialidemokraatinen Puolue/Finlands Socialdemokratiska Parti - SDP). Preşedinte: Paavo Lipponen.-Partidul Coaliţiei Naţionale (Kansallinen Kokoomus/Samlingspartiet - KOK/SAML) Preşedinte: Ville Itala. -Uniunea de Stânga (Vasemmistoliitto/Vänsterförbundet- VAS/VÄNST) compusă din Liga Populară Democratică şi Alternativa Democratică. Preşedinte: Suvi-Anne Siimes-Uniunea Verzilor (Vihreä Liitto/Gröna Förbunbet- VIHR/GRÖNA). Preşedinte: Osmo Soininvaara.-Partidul Popular Suedez (Svenska Folkpartiet i Finland/Ruotsalainen Kansanpuolue- SFP/RKP). Preşedinte: Jan-Erik Enestam.-Liga Creştină Finlandeză (Suomen Kristillinen Liitto/Finlands Kristliga Förbund- SKL). Preşedinte: Bjarne Kallis.

35

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Puterea legislativaEste exercitată de un Parlament unicameral – Eduskunta.

Armata

Barbatii finlandezi intre 17 si 60 de ani sunt solicitati sa indeplineasca un stagiu intre 8 si 11 luni in armata tarii.

Banca nationala Suomen Pankki [Bank of Finland]

Agentia nationala de presa Suomen Tietotoimisto (STT

1 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda

3.3 Finlanda – Presedinte Uniunii Europene

36

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

La 1 iulie anul acesta presedintia Uniunii Europene va trece din mainile

Austriei in mainile Finlandei, pana la 1 ianuarie 2007, cand va veni randul

Germaniei. .

Potrivit agendei de lucru preliminare, stabilite de Parlamentul finlandez,

noua conducere a UE se va axa pe continuarea procesului de ratificare al

Constitutiei, pe problemele legate de transparenta, pe globalizare si schimbarile

climatice. .

In ciuda respingerii de catre Franta si Olanda, Helsinki insista ca

procesul de ratificare a Constitutiei UE sa continue pe timpul mandatului sau,

informeaza EUObserver. '' Finlanda considera ca increderea publica in Uniunea

Europeana poate fi imbunatatita daca se ajunge la implinirea unor obiective in

spatiul comunitar, obiective care nu ar putea fi atinse separat de catre statele

membre'', a declarat un oficial UE. .

In plus, o atentie speciala va fi acordata si procesului de extindere al UE,

fiind monitorizate eforturile Croatiei si Turciei.

CAPITOLUL IV

37

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

POLITICI GUVERNAMENTALE FINLANDEZE

4.1 Principalele trăsături ale sistemului politic finlandez

Persoanele ce joacă un rol important in sistemul politic1 finlandez sunt :

Primul ministru are un rol foarte important în coordonarea procesului politic

atât cu numele cât şi practic.

Exista o cooperare strânsă între Cabinetul Primului Ministru şi Ministerul

Finanţelor

Rolul ministerelor în formularea politicii şi iniţierea de reforme:

- capacitate de analiză politică

- expertiză atentă în vederea luării de decizii, organizate astfel încât să implice

părţile interesate

- grad înalt de putere executivă acordată ministerelor, cu referire la atribuţii

legislative

• Ministerele se ocupă mai ales cu definirea politicii, implementarea fiind

realizată prin agenţii.

•Separare totală între politică şi administraţie:

• Miniştri, consilieri politici şi secretari de stat ai ministerelor stau la baza

capacităţii politice.

• Funcţionarii publici constituie capacitatea ”tehnică” de operare şi analiză

politică.

1http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Structura _de Stat

Persoanele ce joacă un rol important:

38

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI• Cele mai importante acorduri politice sunt făcute de către şefii partidelor de

guvernământ în cadrul întrunirilor săptămânale

• Cabinetele comitetelor (4) se ocupă săptămânal, la ordinea zilei, cu

propuneri de organizare, aprecierea şi luarea unei poziţii ferme faţă de

expertiza specializată de către funcţionarii publici

• Programele de politică orizontală guvernamentală (4) o nouă metodă de a

mări eficienţa muncii guvernamentale de pregătire până la data limită.

Cele mai importante documente:

• Programul guvernamental ca punct de referinţă în definirea

politicii : cel mai important document coordonator (4 ani).

Programul guvernamental se bazează pe prevederi fondate ( pe termen mediu

şi lung): economice (Ministerul Finanţelor) şi sociale; coordonarea şi

răspândirea informaţiilor cu privire la prevederile făcute prin Cabinetul Primului

Ministru.

• Documentul Strategic Guvernamental (DSG) anual: evaluarea eficacităţii

politicilor guvernamentale şi formularea celor viitoare.

• Startegiile ministeriale proprii în baza programului guvernamenntal.

• Planurile operaţionale şi financiare ale ministerelor pe o durată de 4 ani,

din care primul corespunde următorului buget anual.

• Decizia guvernamentală anuală privind limitele cheltuielilor pe următorii 4

ani : declaraţii asupra politicii în conformitate cu DSG(Documentul Strategic

Guvernamental).

Munca de pregătire:

• Munca de pregătire realizată de către grupuri de lucru inter-ministeriale

formate din funcţionari publici;

• Folosirea expertizei externe (consilieri, academicieni, instituţii de cercetare

etc.)

39

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI•Strângerea cu regularitate a comentariilor făcute de alte ministere şi

grupuri interesate asupra deciziilor în fază de proiect

•Pregătirea tradiţională prin discuţii deschise: iniţiative politice majore

discutate îndelung de către conducere şi mass media

În marile reforme decizia de politică guvernamentală (program,

principiu aflat la baza deciziei etc.) precede procesul de proiectare a legii: legile

sunt văzute ca instrumente formale ce reflectă alegerea făcută

•Mijloacele informaţionale moderne cresc nivelul de transparenţă al muncii de

pregătire.

4.2 Organizarea Admininistraţiei Publice

Institutiile administratilei publice in Finlanda2 sunt reprezentate de:

-Parlament ;

-Guvern ;

-Preşedintele republicii;

-Instanţe de judecată ;

-Administraţia de stat ;

-Administraţie locală;

-Judecătorii;

-Curţi de apel;

-Administraţia centrală;

-Municipalităţi;

-Curtea supremă;

-Ministere;

2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_ Institutiile_administratiei_publice

40

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI-Curţi administrative;

-Agenţii guvernamentale şi Curtea Supremă Administrativă publice;

-Curţi extraordinare;

-Activităţi privind probleme de stat;

-Administraţie regională;

-Instituţii de stat din provincie;

-Centre de angajare şi dezvoltare economică;

-Centre regionale de protecţie a mediului;

-Alte organe publice;

-Inspectorate de siguranţă şi sănătate;

-Provincia autonomă a insulelor;

-Centre de autorizaţie în probleme de mediu;

- Regiunea autonoma Åland;

-Birouri regionale de taxe;

-Banca Finlandei ;

-Administraţie locală ;

-Institutul de Asigurări Sociale ;

-Districte locale de stat, Birouri de angajare ;

-Administraţie publică indirectă;

-Birouri locale de taxe, Birouri locale de vamă, Cabinete de consultanţă juridică;

41

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI4.3 Forumuri de politică guvernamentală

• Comitete guvernamentale

• Grupuri misteriale

• Consilieri politici ai miniştrilor

• Preşedinţii partidelor guvernamentale

• Secretari de stat

• Secretariatele permanente ale ministerelor

• Programe politice orizontale

4.4 Modelul finlandez de politică şi coordonare

Modelul finlandez de politică3 şi coordonare este reprezentat de :

Sesiunea plenară guvernamentală

• Luarea deciziilor constituie responsabilitatea colectivă a tuturor membrilor

guvernului participanţi la şedinţă precum şi a raportorului de la faţa locului.

Numărul de decizii luate la aceste sesiuni s-a diminuat dramatic din 1990 (în

prezent 2000 /an). Luarea deciziilor a devenit mai mult o formalitate graţie

muncii de pregătire atât la nivelul politicii cât şi a expertizei.

Comitete guvernamentale şi grupuri ministeriale cu activitate saptamanala.

Acestea sunt:

-Comitetul Guvernamental de Politică Externă şi Securitate

-Comitetul Guvernamental de Politică Economică

-Comitetul Guvernamental de Finanţe

-Comitetul Guvernamental pe problemele Uniunii Europene

- Alte comitete dacă este necesar

- Alte grupuri ministeriale: noi iniţiative şi proiectarea de reforme

3 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda- Modelul_finlandez

42

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI4.5 Rolul Cabinetului Primului Ministru (CPM)

Cabinetul Primului Ministru4 (250 angajati) constituie îmbinarea consilierii

politice şi administrative a PM, constand in consilierea politică şi analiza

specializată a experţilor, activitati ce sunt initial separate, iar ulterior combinate

în vederea cooperării.

Sarcinile Cabinetului Primului Ministru sunt:

• Activităţi determinate de implementarea Programului Guvernamental;

• Coordonarea programelor şedinţelor guvernamentale;

• Coordonarea problemelor legate de Uniunea Europeană;

• Relaţia cu Parlamentul;

• Cooperarea cu MOF;

4 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda- Modelul_finlandez

43

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL V

EVALUAREA IMPACTULUI BUGETAR ÎN POLITICILE PUBLICE IN

FINLANDA

5.1. Cadrul politicii fiscale

Funcţia de bază a politicilor fiscale este de a susţine dezvoltarea

economică stabilă prin:

•Stabilirea veniturilor şi costurilor publice precum şi a raportului dintre acestea.

•Alocarea de resurse publice (şi venituri) şi creşterea eficienţei alocative

(eficienţă şi productivitate).

Instrumentele principale în obţinerea eficienţei le reprezintă procesul

bugetar şi îndrumarea performanţei în acest sens. Impacturile bugetare sunt

evaluate în urma unor decizii pe termen lung, mediu, anuale şi săptămânale.

5.2. Procesul de stabilire a bugetului

Structura principală a procesului1 de stabilire a bugetului este ciclica si

consta in:

•Direcţii pentru pregătirea planurilor şi bugetelor financiare (octombrie 2005) ;

•Planuri operaţionale şi financiare pentru 2007-2010 ale ministerelor

(decembrie 2005) ;

•Limite pentru cheltuieli pentru 2007-2010 (martie 2006) ;

•Propuneri de buget pentru 2007 ale ministerelor(mai 2006) ;

•Propunerea de buget a Guvernului pentru 2007(septembrie 2006) ;

•Bugetul de stat 2007 (decembrie 2006) ;

http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

44

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Planurile operaţionale2 şi financiare ale ministerelor3 stabilesc target-uri

politice pe termen mediu pentru ramurile administrative şi propun limite de

cheltuieli ministeriale. Limitele de cheltuieli (cadru de buget) determină strategia

financiară pe termen mediu a guvernului şi creionează (de jos în sus) pregătirea

propunerii anuale de buget; cadrele generale sunt obligatorii, şi sunt hotărâte în

cadrul Programului Guvernamental.

Propunerile de buget4 specifică strategia financiară anuală şi definesc

target-urile de eficienţă pentru politicile şi funcţiile publice şi stabilesc cadrele

pentru acestea. Bugete suplimentare5 sunt acordate aproximativ de două ori pe

an, acestea reprezentând un mecanism important de gestionare a cheltuielilor

neaşteptate (aflate în cadrul de buget) .Guvernul îşi poate creşte propunerea de

buget.

5. 3. Personaje principale6 în procesul de stabilire a bugetului

Guvernul poarta discuţii colegiale pe marginea limitelor de cheltuieli şi

a bugetului anual; în cadrul acestor sesiuni se decide strategia financiară şi se

creionează noi iniţiative iar temele controversate sunt rezolvate de către

miniştri.

Ministerul de Finanţe (MOF) este un personaj important deoarece conduce

bilateralele, (uneori majoritatea creşterilor de buget ale ministerelor sunt

respinse în negocieri bilaterale), schiţează Propunerea de Buget şi Limitele de

Cheltuieli si de asemenea schiţează agenda pentru Guvern.

Primul Ministru conduce sesiunile de buget ale Guvernului, conlucrează

strâns cu MOF. Biroul Primului Ministru nu are un rol important în procesul de

stabilire a bugetului.

2,3,4,5,6 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

45

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Parlamentul aprobă bugetul. Membrii Parlamentului au dreptul de a face

moţiuni de buget. De asemenea Parlamentul poate aduce modificări propunerii

de buget (practic, modificările sunt minore) .

Controlorul Financiar Guvernamental este un personaj nou şi important

în inspectarea managementului financiar şi în evaluarea proceselor,

productivităţii şi a adecvării .

Alte personaje: Comitetul cabinetului de Politică Economică, Comitetul

cabinetului de Finanţe, Biroul de Buget în cadrul MOF, Ministere, Controlor

Financiar Guvernamental.

5.4. Procedura de evaluare a impactului

Scopul procedurii7 de evaluarea a impactului este de a asigura eficienţa

politicilor publice şi productivitatea activităţilor publice prin stabilirea target-urilor

pentru politicile şi funcţiile publice, stabilirea utilizărilor acestora, urmărirea

rezultatelor şi a conturilor.

Baza utilizărilor majore sunt costurile reale, schimbările în costuri şi

volume, cheltuielile anterioare, utilizările discreţionare si legislaţia.

•Resurse suficiente + rezultate favorabile = alocare eficientă

În procesul de stabilire a bugetului, utilizările corecte cantitativ sunt

asigurate de către oficialii bugetari ai Oficiului Bugetar şi de către ministere.

Evaluarea impacturilor bugetare şi eficienţa operaţiunilor se realizează atât

ex ante (legislaţie) cât şi ex post.

Ministerele au obligaţia de a evalua impacturile economice ale legislaţiei

ex ante, iar Biroul de Buget (Comitetul Cabinetului Financiar) verifică

propunerile legislative din punctul de vedere al impactului economic şi bugetar.

7 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

46

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI În evaluarea ex post, problema se pune dacă politicile curente pot fi

considerate suficiente în relaţie cu dezvoltarea prezentă şi viitoare a societăţii.

În procesul de stabilire a bugetului, problemele de adecvare şi eficienţă a

costurilor sunt de importanţă extremă (şi foarte greu de evaluat).

Reevaluarea Guvernamentală anuală a activităţii reprezintă o unealtă de

maximă importanţă în monitorizarea şi evaluarea finanţelor şi a operaţiunilor

statului.

5.5 Rezultatele procesului de stabilire a bugetului şi evaluarea impactului

În Finlanda, instituţille bugetare8 de bază au rezultate bune: creştere stabilă

si finaţe publice echilibrate, dar totuşi a rezultat îmbătrânirea serviciilor publice

locale.

Problema fundamentală este echilibrul între centralizarea şi

descentralizarea puterilor şi funcţiilor.

Politica bugetară este centralizată (Ministerul de Finante stabileste limitele

de cheltuieli si Primul Ministru de coordonarea lor).

De evaluarea impactului bugetar centralizat/coordonat se ocupa Biroul de

Buget si ministerele. Suportul centralizat pentru management financiar este

oferit de Controlorul Financiar Guvernamental si de Biroul de Buget.

Îndrumarea centralizată/decentralizată a performanţei este realizata de

Guvern, Ministerul de Finante si alte ministere.

Planificarea, managementul, operaţiuni descentralizate si implementarea

Bugetului revine in sarcina ministerelor si agenţiilor.

47

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Dezvoltarea ulterioară este necesară în priorizarea, coordonarea şi analiza

politicilor, care consta in :

- Procesul şi ierarhia scopurilor adecvate, structura bugetului.

- Conducerea eficienta a sectorului public local.

Dezvoltarea ulterioară a analizei adecvării/neadecvării costurilor pe

teremen lung se refera la comunicarea rezultatelor analizei politicii către

creatorii politicilor si utilizarea mai eficientă a produsului intern brut.

8 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici fiscale

48

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL VI

6.1 Istoria relatiilor fino-scandinave

Din punct de vedere geografic1, Finlanda aparţine Fenno-scandiei, încă

din trecutul îndepărtat ea stabilind relaţii ferme cu sfera culturală şi politică a

ţărilor nordice. Cele aproape şapte secole de uniune politică cu Suedia au

acţionat în acest sens. În întreaga ei perioadă de independenţă, Finlanda va fi

conectată foarte strâns economic, politic şi cultural la statele nordice.

Deşi relaţiile dintre aceste state au fost oarecum reci şi distante, în primii

ani de după obţinerea independenţei finlandeze, statele nordice au fost

oarecum reticente faţă de modul în care acest nou stat îşi asigurase

independenţa şi faţă de politica internă a lui Svinhufd în perioada anilor 1918-

1925. După această dată relaţiile fino-scandinavice vor îmbrăca tot mai mult

forma unei colaborări pentru prezervarea status-quo-ului de neutralitate a zonei

scandinavice, ce pot fi caracterizate prin relaţia specială a Finlandei cu Suedia

şi prin aderarea acesteia la politica de neutralitate a Blocului Nordic.

La începutul anului 1939, însă, această colaborare îşi va dovedi

incapacitatea de a oferi o garanţie de securitate durabilă pentru Finlanda.

6.1.1 Relaţiile fino – suedeze

Politica finlandeză faţă de Suedia a ocupat un loc special în

politica de securitate finlandeză, bazată pe tradiţia istorică comună a celor

două popoare. Totuşi a fost necesar scurgerea unor ani pentru a se produce o

normalizare a relaţiilor între aceste doă state. Suedia, cu îndelungata sa tradiţie

de neutralitate, era reticentă la modul în care Finlanda înţelegea să-şi asigure

securitatea.

1 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

49

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Principalul obiectiv al politicii externe suedeze a fost cel de întărire a

propriei sale securităţi, care nu se putea confunda cu cea a Finlandei, atitudine

care a stat la baza indisponibilităţii de a fi implicată în afacerile baltice ce

priveau Rusia şi în care Finlanda a căutat să o antreneze.

Problema insulelor Aland2 va adânci această discrepanţă. Această

problemă fusese ridicată încă din 1918 şi a rămas o problemă majoră până în

anul 1921, fiind adusă în colimator de o încercare de a uni aceste insule cu

Suedia şi de determinarea Finlandei de a le păstra. Aceste insule au o

importanţă strategică majoră pentru cele doă state, ele fiind situate la gura

golfului Bothnia, a cărui intrare o controla. Importanţa ei strategică devenise,

încă din 1850, din timpul războiului Crimeii, un obiect de interes pentru puterile

europene. În 1856, se încheia un tratat internaţional de demilitarizare a acestei

zone, fapt ce cădea în sarcina Rusiei. Aceste insule au rămas sub dominaţie

ţaristă până în 1917, când vor fi ocupate succesiv de finlandezi şi suedezi.

Astfel, insulele Aland au reprezentat o problemă internaţională majoră în

nordul Europei, cu mult înainte de a deveni o cauză de rivalitate între

Finlanda şi Suedia. În 1918, ea nu va implica doar problema demilitarizării, ci şi

aplicarea principiului autodeterminării naţiunilor, pentru populaţia acestui

arhipelag, avându-se în vedere unirea lor cu Suedia, de vreme ce majoritatea

populaţiei era vorbitoare de limbă suedeză.

După declaraţia de independnţă a Finlandei, locuitorii insulelor Aland vor

profita de oportunitatea creată pentru a-şi determina destinul printr-un plebiscit

susţinut de Suedia, care cerea unirea cu aceasta cu o majoritate de 95%.

2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

50

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Pentru Suedia, chestiunea insulelor Aland era de primă importanţă, ea

considerând dintotdeauna un pericol permanent posibilitatea de fortificare a

acestora sub suveranitatea unei puteri străine, deoarece o eventuală agresiune

drijată din arhipelagul Aland asupra Suediei ar fi ameninţat zonele vitale ale

acesteia.

La 20 februarie 19183, Suedia a făcut apel la arbitrajul marilor puteri

învingătoare în război, ce afişau un real interes pentru această problemă, în

timp ce trupele suedeze ocupau aceste insule. Pentru finlandezi, aplicarea

principiului autodeterminării la un grup de 22 000 de oameni era percepută ca

fiind o idee distructivă a intereselor fundamentale ale statului şi naţiunii

finlandeze, iar politica suedeză ca un act de violare a suveranităţii teritoriale

finlandeze. Cazul va fi adus în faţa Societăţii Naţiunilor în toamna lui 1919, ceea

ce a declanşat o amplă analiză a situaţiei, din punct de vedere lingvistic, religios

şi politic.

La 24 iunie 1921, o rezoluţie a Consiliului Societăţii Naţiunilor a

recunoscut suveranitatea Finlandei asupra arhipelagului Aland, dar condiţionată

de demilitarizarea acestuia. Decizia sa a fost acceptată fără rezerve de cele

două părţi şi va fi aplicată prin realizarea unei înţelegeri în

acest sens, semnată la Geneva la 20 octombrie 1921, ce garanta

demilitarizarea şi neutralitatea insulelor. Convenţia a fost semnată de statele

baltice şi ţările nordice, cu excepţia Norvegiei şi de marile puteri, cu excepţia

Rusiei.

3 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

6.1.2. Finlanda şi Blocul Nordic

Solidaritatea Finlandei faţă de vecinii nordici în toate problemele de

politică externă fusese proclamată încă din perioada guvernării lui Svinhufd, dar 51

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIa fost primită cu neîncredere de către aceste state. Până la debutul politicii de

agresiune a Germaniei naziste asupra Europei, neutralitatea Finlandei a fost

percepută în totalitate ca un capitol neglijabil în afacerile externe ale naţiunilor

europene, inclusiv ale celor nordice.

Pe de altă parte, ţările nordice nu au agreat o eventuală colaborare

militară cu Finlanda, în anii ’20, şi datorită faptului că interesele lor erau diferite,

fiecare percepând o altă ameninţare externă.

La acea vreme, despre statele nordice4 se declara că Norvegia nu se

temea de nimeni, Danemarca se temea de Germania, Finlanda se temea de

Rusia, iar Suedia era incapabilă să decidă care era principala ameninţare

externă pentru securitatea sa.

Guvernul finlandez nu dorea substituirea protecţiei germane cu cea

sovietică, sperând să fie capabil să convingă cele două state de capacitatea sa

de a-şi menţine securitatea şi neutralitatea sa.

Din această perspectivă poate fi explicată politica sa de apropiere faţă de

ţările scandinavice, mai ales începând cu 1930, ca reacţie faţă de politica

sovietică de creare a unui sistem de securitate estic, dar şi din raţiuni

economice.

Aceste necesităţi vor îmbrăca soluţia neutralităţii ca mod de a servi

interesele republicii finlandeze, o politică de altfel excelentă, care nu deranja şi

nu ameninţa securitatea nici unei naţiuni.

4 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_Politici_externe

În 1931-1932, se reluau eforturile de apropiere diplomatică, după o

întrerupere de 10 ani. Pentru Finlanda era natural să se alieze cu ţările

scandinavice, ţinând cont de tradiţia de neutralitate a acestora, dar şi datorită

52

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIafinităţilor existente între acest stat şi statele scandinavice, mai mult decât cu

regimurilor autonome ale statelor baltice.

Primele relaţii stabilite vor avea un caracter economic şi comercial, lupta

împotriva crizei economice unind aceste ţări pentru găsirea de soluţii. Astfel, în

acest scop, în decembrie 1930, se semna Convenţia de la Oslo de către

Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia şi Luxemburg, prin care acestea se

obligau să aplice “principii care să susţină activitatea Societăţii Naţiunilor în plan

economic, declarându-se astfel pentru relaţii economice mai flexibile între

naţiuni.

Finlanda a aderat la această Convenţie anul următor, extinzându-se astfel

aria prin care grupul a încercat să dirijeze politica economică mondială prin

anularea restricţiilor din comerţ.

În domeniul politic, la semnarea pactului de neagresiune fino-sovietic,

din 1932, statele nordice considerau că oferta sovietică de garanţie a

frontierelor sau de neagresiune atingea independenţa lor deplină. Aceasta a

reprezentat, de altfel, şi motivaţia refuzului faţă de ofertele de semnare a unui

tratat asemănător cu cel fino-sovietic, de către guvernele Norvegiei şi Suediei.

La 5 decembrie 1935, M. Kivimaki, preşedintele Consiliului de Miniştri

finlandez, prezenta poziţia oficială a Finlandei, în legătură aderarea la principiul

de neutralitate şi la Blocul Nordic.

6.2 Relatiile fino-scandinavice contemporane

6.2.1 Asociatia Economica A Liberului Schimb (AELS)

53

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI De la înfiinţarea AELS în 1960, Comunitatea Europeană a fost cel mai

important partener comercial al acesteia. În 1972, ţările AELS au semnat, cu

titlu individual, acorduri de liber schimb cu CEE cu scopul de a elimina taxelele

vamale la importul produselor industriale. Acest scop a fost atins, in linii

generale, în 1977.

La mijlocul anilor ‘80, Comisia Europeană şi-a lansat ambiţiosul proiect

al unei pieţe interne complet integrată. Planul a fost stabilit prin Actul Unic

European, semnat în 1986. În 1984, statele AELS şi CE au adoptat o declaraţie

privind înfiinţarea comuna a unui Spaţiu Economic European (SEE), care

enumera posibilele căi de cooperare, în special în domeniul comerţului cu

mărfuri.

Statele AELS au inteles determinarea politică a UE de a finaliza crearea

pieţei interne pana la 1 ianuarie 1993 şi au decis să continue dezvoltarea

relaţiilor CE-AELS în paralel cu evolutiile interne ale UE.

Între 1984 şi 1989 s-a realizat eliminarea barierelor din calea comerţului,

caz cu caz. Totuşi, a devenit dificil pentru statele AELS şi pentru CE să

coopereze în conditiile în care unele domenii erau alese pentru cooperare, iar

altele nu. Ca urmare, în 1989 Jacques Delors, Preşedintele Comisiei Europene,

a propus o nouă formă de parteneriat, mai structurată, care avea să devină

Acordul SEE. Statele AELS din acea vreme (Austria, Finlanda, Islanda,

Liechtenstein, Norvegia, Suedia şi Elveţia) au salutat idea şi negocierile oficiale

au început în iunie 1990.

Acordul privind Spatiul Economic European a fost semnat la 2 mai 1992

la Oporto şi a intrat în vigoare la 1 Ianuarie 1994.

2 http://ro.wikipendia.org/w/Finlanda_AELS

54

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Elveţia a votat în decembrie 1992 împotriva statutului de membru al

SEE şi ulterior şi-a menţinut şi dezvoltat relaţiile cu UE pe bază de acorduri

bilaterale.

De la 1 ianuarie 1995, Austria, Finlanda şi Suedia au participat la SEE ca

state membre ale UE. Liechtenstein a devenit participant cu drepturi depline în

SEE la 1 Mai 1995.

Negocierile pentru extinderea SEE au avut loc in perioada ianuarie-iulie

2003. Incepând cu 1 Mai 2004 Uniunea Europeană şi SEE au fost extinse cu

zece noi membri.

6.2.2 Acordul Schengen

La 14 iunie 1985, Republica Federala Germania, Franta, Belgia,

Luxemburg si Olanda au semnat Acordul Schengen (Schengen fiind o localitate

din Luxemburg) cu privire la abolirea treptata a controlului vamal comun

acestor tari.

La 19 iunie 1990 a fost semnata Conventia cu privire la Implementarea

Acordului Schengen. Punctele cheie ale acordului vizeaza masurile de creare,

in urma abolirii controlului vamal comun, a unui spatiu comun de securitate si

justitie.

Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen a intrat in

vigoare la 1 septembrie 1993, dar prevederile lui nu puteau avea un efect

practic totusi, pana cand conditiile tehnice si legale (precum datele bancare si

datele relevante privind protectia autoritatilor) nu erau indeplinite.

Astfel, Conventia a inceput sa aiba efect practic la 26 martie 1995 atat

pentru partile originare ale Acordului Schengen, cat si pentru Spania si

Portugalia.

55

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIDin 1995, Italia, Grecia, Austria, Danemarca, Finlanda si Suedia au aderat la

Conventie, care a intrat in vigoare pentru cele trei tari nordice abia la 25 martie

2001.

Odata ce controlul vamal este complet abolit, detinatorul vizei comune

este indreptatit sa stea in cele 15 state mai sus mentionate care aplica

Conventia cu privire la Implementarea Acordului Schengen pentru maximum 90

zile intr-o perioada de sase luni, in timpul in care e valabila viza.

56

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

CAPITOLUL VII

STUDIU COMPARATIV AL STRUCTURII DE STAT A TARILOR

SCANDINAVE

7.1 Forma de guvernamant

7.1.1 Danemarca

Conform Constitutiei adoptate in 1849 si revizuita in 1953, Danemarca

este monarhie constitutionala1. Puterea legislativa este exercitata de monarhul

ereditar si un Parlament unicameral, format din 179 membrii, alesi prin vot

direct, pentru un mandat de 4 ani.

Puterea executiva este exercitata indirect de monarh, printr-un Cabinet

condus de Primul Ministru. Cabinetul este raspunzator in fata Parlamentului.

Potrivit Constitutiei din 1953, exista separarea autoritatii executive,

legislative si juridice fiind exercitate de ministere, Parlament (Folketing) si

Curtile de justitie.

In Constitutie se prevede ca:

- Parlamentul poate forta demisia unui ministru, dar, pe de alta parte,

primul ministru poate sa dizolve Parlamentul;

- Ministrii aplica legislatia Parlamentului pe baza unei interpretari proprii,

insa Parlamentul are diferite modalitati de a controla ministrele;

- Curtile sunt imputernicite ca in baza unui cadru legislativ existent, sa

decida in orice probleme care tin de modul de exercitare a autoritatii

executive.

- Judecatorii sunt numiti de Ministrul Justitiei si nu pot fi demisi decat la

curtea de judecata.

1 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Danemarca, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 209

57

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI7.1.2 Suedia

Suedia este o monarhie constitutionala cu o forma parlamentara de

guvernare. Constitutia suedeza adoptata in anul 1978 se bazeaza pe trei legi

fundamentale:

2. Legea referitoare la modalitatile de guvernare elaborate in 1974;

3. Legea pentru succesiune, datand din anul 1810;

4. Legea libertatii presei, elaborata in 1949.

Principiile care stau la baza acestei ultime legi se refera la toate mijloacele

mass-media moderne.

In 1991, a fost introdusa a patra lege fundamentala, aceea referitoare la

libertatea de exprimare.

Noua Constitutie suedeza se bazeaza pe principiile suveranitatii nationale,

democratiei reprezentative si parlamentare.

Parlamentul este ales de populatie si ocupa cea mai importanta pozitie in

aripa guvernamentala. Acesta isi exercita autoritatea bazandu-se pe principii

democratice prin intermediul Cabinetului .

In 1976 si 1979, Parlamentul a abrogat legi care au fost amendate de

Constitutie. Obiectivul acestor amendari a fost sa intareasca protectia

drepturilor omului si libertatilor cetatenesti precizate de Constitutie .

In Constitutie sunt mentionate doua modalitati de exercitare directa a

democratiei.

In Suedia, Parlamentul poate propune o lege si pentru aceasta se

organizeaza un referendum consultativ. Asa cum se cunoaste, a avul loc doar 4

referendumuri consultative, ultimul fiind in 1980 si a avut ca subiect

problematica nucleara.

2 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Suedia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 340

58

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

In 1979 Constitutia a fost completa cu o noua forma de referendum

hotarator. Daca intr-o anumita perioda o treime din membrii Parlamentului

solicita desfasurarea unui referendum au loc simultan si alegerile generale.

Cum se stie, pana acum nu a avut loc un asemenea referendum hotarator.

Seful statului

In Suedia Seful Statului este Regele, neimplicat in politica si fara drept de

exercitare a puterii politice.

Regele are doar functii onorifice , cum ar fi cea de reprezentant oficial al

Statului.

Seful Statului deschide sesiunea anuala a Parlamentului ( Riksdag) dar

nu participa la dezbateri si nu are drept de semnatura pentru nici una din

deciziile guvernamentale.

De curand, rolul Sefului Statului este si acela de a propune noul Prim

Ministru, iar aceasta informatie este preluata ulterior de catre Purtatorul de

Cuvant al Parlamentului.

7.1.3 Norvegia

Conform Constitutiei promulgate in 1814 si amendate ultima data in 2000,

Norvegia este o monarhie constitutionala (regat ereditar). Puterea legislativa3

este exercitata de un Parlament unicameral (Storting), format din 165 de

membrii alesi prin vot direct, pentru un mandat de patru ani. Pentru dezbaterea

propunerilor legislativa, Parlamentul se imparte in doua camere:

- Camera Superioara (Lagtuig), formata din 39 membrii;

- Camera Inferioara (Odelstuig), formata din 126 de membrii.

Puterea executiva este nominal detinuta de rege, dar este exercitata de

Consiliul de Stat (Consiliul de Ministrii). Consiliul este numit de rege, conform

vointei Parlamentului, fata de care este raspunzator.

3 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Norvegia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 301

59

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI Norvegia este o monarhie constitutionala si parlamentara. In anul 1884

a fost introdusa suprematia Parlamentului. Constitutia norvegiana prevede

trei tipuri de autoritati:

- Autoritatea executiva

- Autoritatea legislativa

- Autoritatea juridica.

Regele este reprezentantul puterii executive, dar responsabilitatea revine

Consiliului de Stat, care este format din Primul Ministru si cel putin 7 alti

membrii. Regele participa la formarea Consiliului de Stat si prezideaza

reuniunile acestora.

7.2 Autoritatea juridica

7.2.1 Danemarca

Spre deosebire de majoritatea tarilor, Danemarca nu poseda un Cod de

Procedura Civila4. Inca de la Codul Danez, al Regelui Christian al V lea de la

1683, toata legislatia s-a prezentat sub forma unor statute distincte elaborate

pentru domenii specifice.

In cadrul unui regulament al administratiei publice, elaborat in 1985, se

precizeaza normele, regulile si modalitatile de actiune pentru institutiile din

sistemul administrativ.

Curtile sunt imputernicite sa verifice legaliatea deciziilor administrative.

Astfel, o persoana care doreste sa conteste validitatea deciziei poate sa aduca

acel caz in fata curtii atunci cand exista o argumentare speciala, detaliata in

elucidarea problemei respective.

Curtea poate sa hotarasca invalidarea unei decizii administrative daca

aceasta este in contradictie cu normele prevazute in statute sau daca apar

situatii de favorizare a intereselor unor grupuri de persoane in detrimentul

altora. De asemenea, curtile au competenta de a judeca daca prevederile unui

statut sunt incompatibile cu Constitutia.

4 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Danemarca, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 212

60

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI In general, autoritatea juridica in Danemarca joaca un rol minor in sfera

politicului.

Structura Curtilor

Regulile referitoare la conceperea structurii organizatorice a curtilor si

principiile de functionare a acestora sunt definite de Regulamentul de

Administrare a Justitiei.

Structura Curtilor cuprinde urmatoarele componente:

- Curtea Suprema care functioneaza ca o curte de apel in toate cazurile;

- Inaltele Curti (Estica si Vestica) care solutioneaza cazurile penale si civile

ce implica dreptul la proprietate;

- Curtile Legale, in numar de 84, care solutioneaza problemele minore in

cazurile civile si penale.

7.2.2 Suedia

Cele trei segmente ale autoritatii sunt reprezentate si in Suedia dar insa in

mod specific.

Constitutia se bazeaza pe un sistem de norme pentru fiecare nivel ierarhic.

Cele mai importante sunt legile fundamentale. O lege fundamentala poate

fi promulgata doar dupa ce au fost elaborare doua variante decizionale ale ei.

Dupa aceea, trebuie sa aiba loc un proces de alegere. Legea fundamentala nu

poate fi amendata sau abrogata decat dupa parcurgerea unei proceduri

specifice.

Urmatorul nivel in cadrul ierarhie este ocupat de legile ordinare, pentru

care este ceruta, doar o singura decizie a Riksdag-ului.

O lege ordinara nu poate fi amendata sau abrogata decat de alte legi

ordinare.

In domeniile specifice, prezentate in Legea referitoare la modalitatile de

guvernare, Parlamentul poate autoriza Guvernul sa emita regulamente cu statut

ordinar ( delegare). Exista insa cateva exceptii in ceea ce priveste drepturile si

libertatile fundamentale ale cetatenilor.

61

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI De asemenea, pentru legile care se refera la madatare

(imputernicire), Parlamentul nu poate autoriza Guvernul sa emita regulamente

cu caracter ordinar, dar poate sa delege Guvernului sarcina si implicit

responsabilitatea pentru aprobarea tipului si nivelului taxelor.

Un grup independent este Consiliul Legislativ care formeaza Curtea

Suprema. Aceasta avizeaza propunerile guvernamentale inainte ca ele sa fie

supuse atentiei Parlamentului.

Oricare Comisie Parlamentara poate , de asemenea, sa solicite opinia

Consiliului.

7.2.3 Norvegia

In Norvegia, ca in majoritatea tarilor exista un sistem legislativ care face

distinctie intre legea civila si cea penala. Legea penala este reglementata de

Codul Penal din 1902 si de Actul de Procedura Penala.

Problemele din administratia publica sunt reglementate potrivit Actului de

Administratie Publica, care reuneste un ansamblu de reglementari necesare

desfasurarii procesului decizional.

Structura Curtilor5 contine trei niveluri:

- Curtea Suprema;

- Inalta Curte, care reuneste 5 institutii juridice;

- Curtile districtuale sau ale oraselor (teritoriul este impartit in 96 de

districte din punct de vedere juridic).

Curtea Suprema pronunta sentinta in ultima instanta. Ea poate inteveni

atunci cand apar diferende intre una dintre camerele Parlamentului si membrii

Consiliului de Stat.

Curtile de la toate nivelurile abordeaza toate tipurile de cazuri. Orice

sentinta data de Curtea Districtului sau de Curtea Orasului poate fi apelata la

Inalta Curte si orice sentinta a acesteia poate fi apelata la Curtea Suprema.

5 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Norvegia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 306

62

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIExista si cateva curti speciale in Norvegia. Acestea sunt:

- Tribunalul pentru Securitate Sociala;

- Curtea pentru Probleme de Munca.

Ele sunt specializate in solutionarea cazurilor dintr-un domeniu distinct.

7.3 Autoritatea legislativa

7.3.1 Danemarca

Autoritatea legislativa este reprezentata de Parlament (Folketing) potrivit

Constitutiei din 1953 si reuneste 179 de membrii alesi direct pentru o perioada

de 4 ani.

Dintre acestia 2 sunt alesi in Groenlanda si 2 in Insulele Feroe. Uneori au

loc noi alegeri dupa 2 sau 3 ani. Intre 1971 si 1988 au fost organizate noua

runde de alegeri. Constitutia contine un numar de reguli pentru functionarea

Parlamentului, dar cele mai multe dintre acestea se refera la procedurile

legislativa.

Alaturi de Parlament isi desfasoara activitatea Comisiile Permanente sau

Temporare (ad-hoc). Cele mai multe sunt din aceasta ultima categorie. Agenda

intalnirilor membrilor Comisiilor Permanente este impartita in doua:

- Sedinte Ordinare;

- Sedinte Speciale.

In acest cadru se contureaza variantele de legi si alte acte normative in

urma unor dezbateri pe domenii si probleme specifice. Sedintele constau intr-un

dialog permanent care de cele mai multe ori inseamna intocmirea unor rapoarte

catre ministere pentru primirea unui raspuns. Astfel de dezbateri au loc de

foartre multe ori pe an.

Trei dintre cele 22 de Comisii Speciale se disting prin specificul activitatilor

desfasurate in domenii distincte.

63

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIUna este Comisia Afacerilor Externe, care, potrivit Constitutiei, exercita

autoritate in afacerile internationale informand permanent Cabinetul, care, la

randul lui, poate Comisia Afacerilor Externe inainte de a lua decizii de

importanta majora pentru politica externa a Danemarcei. A doua este Comisia

de Relatii cu Piata, care analizeaza si informeaza permanent Guvernul despre

schimbarile care au loc pe piata Comunitatii Europene.

A treia este Comisia de Finante, imputernicita sa autorizeze schimbarile

in structura bugetului impreuna cu Parlamentul.

7.3.2 Suedia

Din 1971 Parlamentul ( Riksdag) a fost constituit dintr-o singura Camera de 349

de locuri, din care 310 sunt ocupate de reprezentanti ai districtelor electorale

existente, iar 39 sunt rezervate partidelor proportional cu rezultatele obtinute la

alegeri.

Parlamentul6 are un Prezidiu format dintr-un Purtator de Cuvant propus

( Talman) si alti trei Purtatori de Cuvant ai Deputatilor.

Purtatorul de Cuvant, ca ordonator al activitatii Parlamentului provine din

randurile membrilor partidelor politice.

Propunerile pentru discutia in Parlament pot fi introduse de catre Guvern

sau de catre membrii Parlamentului.

Toate propunerile se transmit in paralel la Comisiile sau Comitetele

Palamentare, unde sunt discutate in prealabil. Imediat ce Comitetul sau

Comisia a incheiat aceasta activitate de analiza propunerea este discutata in

plen, in sedinta.

Se asteapta ca membrii Cabinetului sa sustina propunerile lor in disctiile

din plen. Ministrii, in mod normal, nu iau parte la dezbaterile care au loc pe

marginea propunerilor formulate de unul sau altul dintre membrii.

6 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu, Sisteme comparate de administratie publica europeana- Suedia, Editura Economica, Bucuresti, 2003 , pag 208

64

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIPentru a imbunatati exercitarea functiei de control , care este foarte

importanta, Parlamentul poate introduce votul de cenzura, ceea ce conduce la

o discutare si reavizare a propunerilor lansate de ministrii sau de catre Guvern

in ansamblul sau.

7.3.3 Norvegia

Autoritatea legislativa7 apartine Parlamentului, numit Storting care

reuneste 165 de membrii, alesi de electorat pentru o singura camera. Cu toate

acestea, el este divizat in doua curti la prima intalnire dupa alegerile generale.

Membriii Parlamentului selecteaza un sfert dintre ei pentru a forma

Lagting-ul , in timp ce restul raman sa formeze Odelsting.

Aceasta impartire este precizata in Constitutie. O hotarare este mai intai

propusa de unul dintre membrii Odelsting sau de catre Guvern. Daca proiectul

respectiv este aprobat, se trimite catre Lagting, care aproba sau respinge, in

cele mai multe cazuri respinge, proiectul cu argumentele corespunzatoare.

Acestea sunt analizate de Odelsting care din nou, dupa corectare le transmite

catre Lagting cu sau fara modificari. Cand un proiect a fost prezentat in Lagting

si a fost respins pentru a doua oara, Storting-ul trebuie sa se intalneasca intr-o

sesiune plenara si sa hotarasca asupra proiectului cu o majoritate de doua

treimi.

Fiecare membru al Storting este numit in una dintre cele 12 comisii

constituite. Membrii sunt alesi in aceste comisii in functie de orientarea lor

politica si de dimensiunea grupului politic pe care il reprezinta, ca de altfel si in

functie de criteriul regional, urmarindu-se o reprezentare echilibrata a tuturor

zonelor.

7 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu - Sisteme comparate de administratie publica europeana- Norvegia, Editura Economica, 2003 , pag 340

65

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIAceste comisii dezbat doar probleme specifice domeniilor in care activeaza,

nu au competente decizionale, dar joaca un rol important in procesul decizional

in care sunt implicate cele doua parti ale Parlamentului.

La lucrarile desfasurate pe comisii pot fi invitati experti, specialisti sau

reprezentanti ai diferitelor organizatii pentru a fi consultati in problema aflata in

dezbatere.

7.4 Autoritatea executiva

7.4.1 Danemarca

Autoritatea executiva este exercitata de membrii Consiliului de Stat,

respectiv de ministri si este supervizata de Regina. Ministrii au responsabilitate

politica in executatrea regulamentelor din sectoarele in care isi defasoara

activitatea. Ei pot delega sarcini, competente si responsabilitati catre directorii

permanenti ai agentiilor, in special atunci cand ministrii sunt si membrii ai

Parlamentului.

Ministerele impreuna formeaza Cabinetul condus de un sef de Cabinet care

este Primul Ministru. Acesta este numit de catre Regina, in urma derularii

urmatoarei proceduri specifice. Astfel, fostul Prim Ministru sfatuieste Regina sa

consulte separat sefii partidelor solicitandu-le un punct de vedere in legatura cu

numirea unui politician care sa actioneze ca “investigator regal” implicat in toate

procesele de negociere politica. Rezultatul negocierilor la care acesta participa

este sintetizat intr-un raport inaintat Reginei.

Primul Ministru este o persoana care decide de fapt structura Cabinetului,

iar fiecare Ministru are competenta sa fundamenteze decizii in propriul sector

de activitatre si in foarte putine cazuri unele probleme sunt decise formal de

intregul Cabinet.

66

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIPrin urmare Primul Ministru, ca sef al Cabinetului are inca o influenta

majora asupra procesului decizional, in special in fundamentarea si

implementarea politicilor specifice fiecarui domeniu, dar si in procesul de

obtinere a consensului politic in cadrul Cabinetului, pe de o parte, si intre

membrii coalitiei parlamentare si reprezentantii opozitiei, pe de alta parte.

In exercitarea functiei sale, Primul Ministru, este asistat de un birou numit

Biroul Primului Ministru, mult mai redus de numar de functionari (15), decat cele

existente in Marea Britanie, Germania sau Franta. Nici unul dintre membrii

acestui birou nu sunt numiti pe criterii politice si au cel mai inalt nivel de

pregatire ca functionari publici.

Principalele sarcini, competente si responsabilitati ale Primului Ministru sunt:

- Numirea si/sau demiterea ministrilor;

- Intretinerea relatiei intre stat si mijloacele mass media;

- Solutionarea problemelor aparute in Insulele Feroe sau in Groenlanda;

- Promovarea unor programe speciale, cum ar fi cele de debirocratizare a

sistemului administrativ care in cele mai multe situatii sunt coordonate de

Departamentul de Management si Personal.

Minsterele sunt in numar de 19 si isi desfasoara activitatea in sedinte

programate de Primul Ministru o data pe saptamana cand sunt inscrise pe

ordinea de zi aproape 30 de teme pentru dezbatere. In acest cadru sunt

aprobate toate hotararile si propunerile care urmeaza a fi inaintate

Parlamentului de catre Cabinet.de fapt, intreaga responsabilitate pentru

elaborarea lor apartine ministrului de resort. Pentru aceste dezbateri se

constituie comitete de sedinta in care fac parte persoane cu functii similare in

sistemele administrative din alte tari si functionari publici cu rang inalt. Structura

comisiilor este hotarata in cadrul sedintelor Cabinetului.

67

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIAutoritatea executiva in Danemarca este completata de cateva Consilii

care functioneaza direct pe langa Cabinet si/sau Parlament si exercita functia

de coordonare in cadrul sistemului.

7.4.2 Suedia

In Suedia exista o diviziune clara a responsabilitatii centrale intre cabinetul

Ministrilor si Agentii sau Birouri.

Responsabilitati importante sunt atribuite Guvernelor locale, respectiv

Municipalitatii si Consiliilor la nivel de district.

Guvernul Central – Purtatorul de Cuvant al Parlamentului consulta liderii

partidelor parlamentare si purtatorii de cuvant ai acestora inainte de a face

propunerea pentru numirea Primului Ministru. Parlamentul voteaza apoi aceasta

propunere. Propunerea se aproba daca majoritatea este in favoarea ei. Primul

Ministru numeste apoi Ministrii Cabinetului.

Biroul Primului Ministru ( Statradsberedningen) este format din aproximativ 55

de persoane si este divizat in doua:

- Unitatea de Informare Politica si Consultanta;

- Departamentul de Legislatie;

Unitatea de Informare Politica si Consultanta reuneste reprezentanti politici

organizati potrivit unor principii clare.

Departamentul de Legislatie este format din persoane fara orientare politica si

se implica in toate procedurile constitutionale si legale precum si in organizarea

sedintelor Cabinetului.

Competenta formala pentru toate deciziile guvernamentale revine Cabinetului

care o responsabilitate colectiva. Cabinetul in prezent, este format din 13

ministrii, fara primul ministru.

Membrii Cabinetului sunt de obicei membrii ai Parlamentului.

In timpul derularii activitatii lor in cadrul Birourilor Ministeriale, parlamentarii isi

mentin locurile in Prlament, sau sunt reprezentati de altcineva.

68

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIMembrii Cabinetului au intalniri foarte dese si in fiecare joi desfasoara sedinte

in plen intr-un cadru formal in care se iau si decizii. Sedintele plenare ale

Cabinetului sunt conduse de Primul Ministru.

Cabinetul fundamenteaza decizii referitoare la politica guvernamentala, in

timp ce alte probleme minore sunt discutate separat de catre ministrii sau in

cadrul unor grupuri mici recunoscute formal de catre Guvern.

Cooperarea stransa intre membrii cabinetului asigura un inalt nivel de

coordonare a politicii si permite formarea unei viziuni sistemice asupra

proceselor de management si de executie din administratie.

7.4.3 Norvegia

Primul Ministru este seful Cabinetului si din punct de vedere formal este

numit de Rege. Ca o consecinta a suprematiei autoritatii parlamentare, declarate

in 1884, Regele trebuie sa numeasca o persoana de la care se asteapta sa fie

foarte apropiata de Storting. Pentru a se asigura de aceasta, el cauta sa obtina

acordul liderilor de partide din Storting.

Ca sef al Cabinetului, Primul Ministru este responsabil pentru transformarea

politicii partidului pe care il reprezinta in decizii, propuneri si programe. Aceasta

implica supervizarea initiativelor ministerelor din cadrul Cabinetului, urmarirea

obtinerii consensului in cadrul reuniunilor si asigurarea suportului partidelor

politice sau grupurilor de interese. De asemenea Primul Ministru este primul

purtator de cuvant in cadrul Storting-ului, in special in problemele importanta de

dezbateri politice.

Biroul Primului Ministru nu depaseste 25 de persoane si are rolul sa

faciliteze introducerea unor proceduri pentru supervizarea ministrilor si

informarea Storting-ului despre activitatea ministrilor.

Ministrii fac parte din Cabinet si sunt responsabili din punct de vedere politic

si juridic pentru aplicarea de catre ministerele lor a deciziilor Parlamentului.

69

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIIn cadru Cabinetului functioneaza Comisiile Cabinetului pentru a pregati

materialele care vor fi dezbatute.

In afara de Biroul Primului Ministru, Guvernul Central are in structura sa 16

ministere, fiecare condus de un ministru. Fiecare minister este format din

departamente.

7.5 Administratia centrala la nivel local

7.5.1 Danemarca

Impartirea atributiilor intre Guvernul Central si autoritatile regionale locale a

fost si este o problema foarte mult dezbatuta. Guvernul Central este reprezentat

la nivel local printr-un Prefect responsabil de o serie de probleme ale guvernului

central in ceea ce priveste legile civile si cele referitoare la familie.

Guvernul regional

Sistemul Adminstrativ Danez are un puternic caracter unitar, aflat intr-un

permanent proces de perfectionare. Potrivit Constitutiei, Municipalitatile au

dreptul de a conduce activitatea la acest nivel, ceea ce inseamna ca au o

anumita independenta, care poate fi restransa in mai multe moduri, cum ar fi,

de exemplu, delegarea de catre Parlament a autoritatii catre un minister pentru

a elabora un anumit statut special necesar Consiliilor de la nivelul

municipalitatilor sau sectoarelor administrative. Conducerea acestor sectoare

exercita responsabilitati in :

- sistemul de sanatate;

- problemele persoanelor cu handicap;

- invatamantul secundar;

- probleme de mediu;

- planificare regionala;

- cultura si arta;

- constructii si intretinerea cladirilor.

70

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIActivitatea sistemelor administrative la acest nivel este sustinuta financiar

din taxe (60%), proiecte de la nivel central (29%) si venituri din alte activitati

(20%).

Autoritatea executiva la acest nivel este exercitata de Consiliile

Sectoarelor ai caror membri (cel putin 13, dar cel mult 31) sunt alesi prin vot

direct pentru o perioada de patru ani. Aceste Consilii aleg un Primar al

Sectorului dintre cei care fac deja parte din Consiliu. El are o dubla functie,

este seful Consiliului si al administratiei la acest nivel.

La nivel local se constituie cinci comisii:

- Comisia de Finante, condusa de un Primar;

- Comisia pentru probleme in domeniul culturii si educatiei;

- Comisia pentru probleme in domeniul tehnic si de mediu;

- Comisia de securitate sociala si sanatate;

- Comisia pentru administrarea spitalelor.

Celalalt nivel este format din 245 de Municipalitati. Conducerea intervine

pentru solutionarea problemelor in urmatoarele domenii:

- Asistenta sociala;

- Servicii de stomatologie pentru copii;

- Serviciile caselor de sanatate;

- Asistenta zilnica pentru copii;

- Invatamant primar;

- Inspectia alimentelor, etc.

Exercitarea atributiilor la acest nivel este sustinuta de crearea unor institutii

si intreprinderi intermunicipale in domeniile: chimiei, asigurarilor, pregatirii de

personal, cercetarii, distributiei gazelor, etc.

71

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI7.5.2 Suedia

Guvernul Central este reprezentat la nivel regional prin Birourile

Administrative de District (lansstyrelse) conduse fiecare de un Guvernator numit

de Guvern pe 6 ani.

Ceilalti memrii ai Birourilor Administrative de District sunt numiti de

Consilierii districtului.

Sarcina principala a acestora este sa reprezinte Guvernul Central, in

special in problemele de planificare regionala, de coordonare si de administrare

la nivel de district. In plus, Agentii Centrale au birouri regionale adesea chiar la

nivel de district, care sunt conduse de catre Guvernatorul districtului. Consilierii

districtului ( landsting) si municipalitatile sau comunele ( Kommun) joaca un rol

important in sectorul public. La acest nivel isi desfasoara activitatea aproximativ

70% din personalul care lucreaza in sectorul public.

Conducerea la acest nivel, reuneste aproape 70.000 de reprezentanti

politici.

Exista 23 de consilieri de district, fiecare fiind o persoana cu o

popularitate deosebita, care se ocupa cu aplicarea taxelor pe venit, cu

perfectionarea sistemului de ingrijire a populatiei si cu organizarea activitatii de

pregatire a cetatenilor in scoli.

Exista de asemenea 286 de districte municipale conduse de catre un

consiliu ales.

Reprezentantii acestora au dreptul de a percepe taxe pe venit si a oferi diverse

servicii.

7.5.3 Norvegia72

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Reprezentantul administratiei centrale la nivel local este Guvernatorul

zonei, care are responsabilitate administrativa directa in probleme de asistenta

sociala si familiala, aparare civila, protectia mediului si planificarea activitatilor

in cadrul zonei.

De asemenea, Guvernatorul zonei este responsabil pentru coordonarea

altor institutii ale Guvernului Central care functioneaza la nivel local si

supervizarea deciziilor fundamentate in cadrul Consiliilor Municipale.

Exista 19 zone, dar numai 18 dispun de Consilii Zonale. Oslo figureaza

atat ca municipalitate, cat si ca zona. Aceste guverne regionale ofera servicii

care nu pot fi furnizate de Guvernul Central. Cele mai multe dintre atributiile

obligatorii ale administratiei zonale sunt prevazute in Constitutie.

Guvernul local preia atributiile Guvernului Central. Fiecare municipalitate

este guvernata de un Consiliu Municipal ales prin alegeri directe la fiecare 4

ani.

Consiliul Municipal este supervizat de Guvernatorul zonal. Guvernul

Central are drept de control asupra municipalitatilor iar in cateva sectoare

activitatea desfasurata este controlata chiar de institutii ale ministerelor.

7.6 Avocatul poporului si partidele reprezentative

7.6.1 Danemarca

Potrivit Constitutiei din 1953, Parlamentul trebuie sa aleaga una sau doua

persoane care sa supervizeze administratia statului in domeniile civil si militar.

Acest reprezentant are competente atat la nivel central, cat si local, mai putin in

ceea ce priveste exercitarea autoritatii Parlamentului si Consiliilor sectoriale si

municipale.

73

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEIOrice cetatean, chiar si cei straini, pot inainta plangeri si solicita informarii

in legatura cu anumite situatii problema, iar autoritatea este obligata sa

furnizeze toate informatiile necesare.

Totusi, Avocatul Poporului, care ca institutie reuneste 25 de persoane,

are autoritate limitata in practica, deoarece frecvent este suficient sa exprime

cateva opinii critice referitoare la anumite probleme. Daca el considera necesar

poate supune unei dezbateri publice problemele identificate si nesolutionate de

autoritatile administrative.

Principalele partide politice din Danemarca sunt:

Partidul Popular Socialist;Partidul Social-Democrat;Partidul Liber Radical;

Partidul Democrat de Centru;Partidul Popular Crestin;Partidul Liberal;

Partidul Conservator.

7.6.2 Suedia

Institutia prin care se asigura protectia cetatenilor impotriva abuzurilor

administrative s-a nascut in Suedia cu peste 150 de ani in urma.

Exista un reprezentant special care se ocupa cu cazurile de discriminare rasiala

si sexuala. Acesta se numeste Reprezentant Social Special.

Parlamentul alege unul sau mai multi (in prezent 4) reprezentanti populari

pentru a urmari aplicarea legilor si a regulamentelor in serviciile publice.

Primul Avocat al Poporului a fost constituit ca institutie in 1776 in Suedia

si servit ca model pentru multe tari.

Exista, de asemenea, un avocat special care se ocupa cu problemele

concurentei, protectiei consumatorului, egalitatii intre sexe, si discriminarii pe

criterii etnice.

Avocatul Poporului poate urmari respectarea legilor penale.

Oricare cetatean se poate adresa direct acestui avocat si poate face

sesizari. Seful Statului este Regele Karl al XVI lea din anul 197374

DREPT ADMINISTRATIV COMPARAT- STRUCTURA DE STAT A FINLANDEI

Partide politice reprezentative:

Partidul Social-Democrat, Partidul Moderat ( Conservator), Partidul Liberal,

Partidele de Centru, Partidul Crestin Democrat, Partidele de Stanga,

Partidul Verzilor;

7.6.3 Norvegia

Dupa fiecare perioada de alegeri la patru ani se alege si Avocatul

Poporului. Ca institutie, acesta a aparut in 1962 si are ca obiectiv principal sa

intervina ori de cate ori catatenii au de suferit din cauza nedreptatilor institutiilor

administrative. Cu cateva exceptii, sfera sa de competente se aplica in toate

domeniile de activitate din sectorul public, atat la nivel municipal, cat si zonal.

Principalele partide politice:

Partidul Muncii, Partidul Conservator, Partidul Progresist, Partidul Socialist de

Stanga, Partidul Crestin Democrat, Partidul de Centru.

8,9 Gabriela Stanciulescu, Armenia Androniceanu- Sisteme comparate de administratie publica europeana- Norvegia, Suedia, Editura Economica, 2003 , pag 340

75