Finlanda vs Romania

  • View
    216

  • Download
    0

Embed Size (px)

Text of Finlanda vs Romania

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    1/19

    Educaţia în Finlanda vs.

    educaţia în România

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    2/19

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    3/19

    Finlanda are cel mai bun sistem de educa ie din Europa iț ș este considerată una dintre cele mai pa nice i maiș ș

    competitive ări din lume , din punct de vedere economic.ț S-a clasat i ca una dintre ările lumii cu cea mai mareș ț calitate a vie ii.ț

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    4/19

    România este o ară situată în sud-ț estul Europei Centrale, pe cursul

    inferior al Dunării, la nord de peninsula Balcanică i la ărmulș ț nord-vestic al ării !e"re. #e teritoriul ei este situată aproape toată suprafa a Deltei Dunării i parteaț ș sudică i centrală a un ilor Carpa i.ș ț ț Se învecinea$ă cu Bul"aria la sud, Serbia la sud-vest, %n"aria la nord-  vest, %craina la nord i est iș ș Republica oldova la est, iar ărmulț ării !e"re se "ăse te la sud-est.ș

    România este o republică semi- pre$iden ială. Este a noua ară dupăț ț suprafa a teritoriului &'() (*+ mț

    i a aptea după numărul popula ieiș ș ț &peste '/ milioane locuitori dintre

    statele membre ale %niunii Europene.Capitala ării, Bucure ti, este i celț ș ș mai mare ora al ei i al aselea oraș ș ș ș din %E după popula ie &+,* milioaneț locuitori.

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    5/19

    Istoric

     0n timpul Evului ediu 1i la începutul Epocii oderne, Biserica a fost cea care a avut în "ri2ă educa3ia maselor din Finlanda. 4ot ea este cea care, începând cu secolul al 5677-lea, 1i-a propus să îi înve3e pe finlande$i să citească. %n decret bisericesc din +8)8 a stabilit că to3i cei care doreau să se căsătorească trebuiau să facă mai întâi dovada că 1tiau să citească

     9a sfâr1itul secolului al 575-lea, analfabetismul era complet înlăturat în Finlanda. :bilitatea de a citi  însă era un fapt obi1nuit încă de la sfâr1itul secolului al 5677-lea 1i începutul secolului al 56777-lea. #rimele cifre e;acte în acest sens datea$ă din +))/ 1i arată că în acel an *

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    6/19

    Sistemul finlandez

    7-16 ani. 0 ani.

     Se adoptă un nou sistem educa ional.care se referă la e"alitate de anse pentru to i copiii,ț ș ț indiferent de mediul socio-economic din care ace tia provin. Conceptul este >perusoulu? i elș ș desemnea$ă o coală >compreAensivă? pentru to i elevii între < i +8 ani.ș ț ș

     #rimul lucru care s-a decis a fost ca coala elementară să fie formată din nouă clase. Este o coalăș ș finan ată de stat i care oferă tuturor copiilor educa ie "ratuită, o coală obli"atorie i disponibilăț ș ț ș ș pentru to i, dar i o coală fără e;amene de admitere i fără ta;e.ț ș ș ș

    E!alit"# Fraternit"

     0n Finlanda nu e;istă coli mai bune i coli mai proaste. !u e;istă învă ământ privat. 0ntre"ulș ș ș ț sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de ta;e de studiu este inter$isă.

      :ceastă ară consideră pur i simplu că absolut to i copiii trebuie să beneficie$e de acela iț ș ț ș tratament. Copiii cu di$abilită i înva ă în colile normale. Copiii cu cerin e educa ionale specialeț ț ș ț ț nu studia$ă la domiciliu, nu sunt e;clu i sau i$ola i în coli speciale, ci participă la ore în claseș ț ș normale, indiferent dacă au Aandicapuri "rave.

     >#oliticile educa ionale în ma2oritatea ărilor lumii mer" pe ideea de a identifica elevii cei maiț ț  buni, de a ale"e vârfurile, în timp ce ceilal i elevi sunt lăsa i deoparte?, spune #asi SaAlber", unț ț

    educator celebru în Finlanda. >!oi nu suntem a a, noi mer"em pe cooperare, nu pe competi ie.ș ț

    $alitatea %ro!ramelor de înv&ţ&mânt

     #ro"ramele de învă3ământ sunt e;celente, atât prin prisma con3inutului pe care îl oferă, prin relevan3a lor pentru via3a modernă, cât 1i prin inte"rarea predării dincolo de "rani3ele diverselor materii.

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    7/19

    Relaţia %rofesor-elev    0n loc să se pună accentul pe >cumin3enie?, în3eleasă în sensul că elevul să fie tăcut 1i atent la discursul

    profesorului, copiii finlande$i sunt încura2a3i să interac3ione$e cu profesorul cât se poate de mult. CAestiunea este foarte importantă, a1a cum observa si :cademicianul Solomon arcus în multe dintre scrierile sale rolul intrebării &1i al acceptării eventualei "re1eli ca un lucru normal în procesul de învă3are este fundamental

     Clasele sunt relativ mici, mai ales la 1coala primară, având în 2ur de '/-' copii. 0n plus, la clasa +, copii sunt împăr3i3i la lec3iile de citire în ( "rupuri diferite, în func3ie de nivelul abilită3ilor lor la citire, a1a încât profesorul să le poată oferi ceva interesant fiecarei "rupe lec3iile de citire se desfă1oară separat pentru fiecare "rupa. 9a fel se întâmplă la lec3iile de matematică. 0mpăr3irea în "rupe, cu un orar u1or decalat unii fa3ă de ceilal3i, continuă 1i la clasele '-(.

    $alitatea uniform& a 'colilor %rimare

     Scolile primare sunt cam de aceea1i valoare, indiferent dacă sunt 1coli de capitală sau de provincie, 1coli de centru sau de cartier. CAestiunea este importantă pentru că,în acest fel, copiii mer", în "eneral, la 1colile din apropierea casei, de multe ori pe propriile lor biciclete. 9ucrul acesta elimină lupta părin3ilor de a ob3ine un loc la o 1coală anume, de a or"ani$a transportul copiilor la 1i de la 1coală.

    (oleranţ& zero %etru auzuri de orice fel în 'coala

    Fie cAiar 1i verbale, fie cAiar 1i în spirit de "lumă.Res%ectul %entru educaţie în societate   :bsolvirea bacalaureatului este privită ca un eveniment de mare importan3ă 1i de mândrie,

    atât pentru tânărul absolvent, cât 1i pentru familia lui. Finlande$ii spun că în viata unui om e;istă ' mari momente de împlinire personală absolvirea bacalureatului 1i fondarea propriei familii.

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    8/19

    Fle)iilitatea sistemului

     9a nivel de liceu, cea mai mare parte a curriculumului este ba$at pe materii op3ionale, pe care elevii 1i le ale" în func3ie de interesele lor viitoare &de profesie, de facultatea pe care o vor urma.

    CAiar 1i la nivel de învă3ământ de ba$ă, apar materii op3ionale sau e;tra-curriculare, începând dela clasa a (-a. #rintre ele se numără ore de teatru, de limbi străine suplimentare, de artă, de informatică, de auto-apărare , de foto"rafie, etc. Re$ultatul este cel al unui curiculum fle;ibil, ce este personali$at de către fiecare elev în parte.

    *rofesorii   0n Finlanda este mai u or să devii medic sau avocat decât profesor.ș  0n Finlanda, coala pune pre pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care reali$ea$ăș ț

    performan e. Calitatea profesorilor finlande$i este, pur i simplu, e;emplară. 0n Finlanda trebuieț șsă ai facultate ca să predai la "rădini3ă 1i masterat ca să predai la 1coală. :stfel, le"ea impune fiecărui cadru didactic să aibă la ba$ă cinci ani de facultate i un masterat în peda"o"ie. #o$i ia deș ț profesor este drept una cu o mare responsabilitate i, în consecin ă, nu oricine poate intra înș ț sistem.

     #rofesorilor care nu î i dovedesc competen a nu li se prelun"e te contractul de an"a2are.ș ț ș

    +onus,

     Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăte1ti nimic pentru serviciile educa3ionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. 0n plus, elevilor li se asi"ură un prân$ "ratuit 1i transport "ratuit dacă locuiesc la mai mult de  m de 1coală. 9e"ea finlande$ă obli"ă ca meniul să fie "ratuit, nutritiv, i cu multe feluri de salate i fructe. Dacă orele se prelun"esc până după-ș ș amia$ă, coala are obli"a ia de a oferi o "ustare elevilor.ș ț

  • 8/17/2019 Finlanda vs Romania

    9/19

    *ractic e)%erimente# lectur&.

     Copiii încep coala la < ani 1i nu se confruntă cu e;amene până la vârsta de +8 ani, când sus inș ț sin"urul e;amen important în sistemul lor educa ional. rele sunt scurte & min, intense i, maiț ș ales, foarte participative. :u foarte pu3ine teme pentru acasă, se stimulea$ă ra ionamentul criticț  înaintea memori$ării mecanice. 0nvă3ământul finlande$ pune mare pre3 pe 1tiin3e 1i pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de 1tiin3e au loc în laboratoare, în "rupuri de ma;imum +8 elevi 1i se concentrea$ă pe e;perimente 1tiin3ifice.

    Facult&ţi# universit&ţi

     După încAeierea acestei etape de studii, fie în 1coala voca3ională, fie în cea "enerală, tinerii pot aplica pentru admiterea într-o facultate. Sistemul educa3iei superioare are două sectoare, universită3ile 1i politeAnicile. Sistemul de educa3ie finlande$ permite cetă3enilor finlande$i să î1i desăvâr1ească educa3ia sau calificarea la orice vârstă.

     #oliteAnicile oferă educa3ie în următoarele domenii 1tiin3e umaniste 1i ale educa3iei cultură 1tiin3e naturale turism, caterin" 1i servicii domestice servicii sociale, sănătate 1i sport teAnolo"ie, telecomunica3ii 1i transport 1tiin3e sociale, afaceri 1i administra3ie. E;istă peste '/ de politeAnici  în Finlanda, la care se adau"ă #olite