Hamalainen vs. Finlanda

8/18/2019 Hamalainen vs. Finlanda

1/33

© Consiliul Europei/Curtea Europeană a Drepturilor Omului, 2015. Prezenta traducere afost realizată cu spri inul !ondului !iduciar pentru Drepturile Omului al ConsiliuluiEuropei "###.coe.int/$umanri%$tstrustfund&. Ea nu o'li%ă (n niciun fel Curtea. Pentru maimulte informa)ii, a se *edea referin)ele cu pri*ire la drepturile de autor de la sf+r itulacestui document.

© Council of Europe/European Court of -uman i%$ts, 2015. $is translation #ascommissioned #it$ t$e support of t$e -uman i%$ts rust !und of t$e Council of Europe"###.coe.int/$umanri%$tstrustfund&. t does not 'ind t$e Court. !or furt$er information seet$e full cop ri%$t indication at t$e end of t$is document.

© Conseil de l Europe/Cour europ3enne des droits de l $omme, 2015. 4a pr3sentetraduction a 3t3 effectu3e a*ec le soutien du !onds fiduciaire pour les droits de l $omme duConseil de l Europe "###.coe.int/$umanri%$tstrustfund&. Elle ne lie pas la Cour. Pour plusrensei%nements *euillez lire l indication de cop ri%$t/droits d auteur la fin du pr3sentdocument.

http://www.coe.int/humanrightstrustfundhttp://www.coe.int/humanrightstrustfundhttp://www.coe.int/humanrightstrustfundhttp://www.coe.int/humanrightstrustfundhttp://www.coe.int/humanrightstrustfundhttp://www.coe.int/humanrightstrustfund


2/33

67 E7 C76E 8

CAUZA HÄMÄLÄINEN împotriva FINLANDEI

(Cererea nr. 37359/09)

-O 8 9 E

: 7:;O< =

1> iulie 201?

Hotărârea este definitivă. Documentul poate suferi modificări de formă.


3/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE B

În cauza Hämäläinen împotriva Finlan ei!Curtea Europeană a Drepturilor Omului, reunită (n 6are Cameră

compusă dinDean :pielmann, re edinte!șosep Casade*all,

=uido aimondi,neta iemele,

6arF Gilli%er,sa'elle ;erroH4efI*re,

J$anlar -a i e*,DanutK oLienK,PMi*i -ir*elM,7ndrNs :a ,4inosH7le andre :icilianos,EriF 6Qse,-elen Jeller,7ndr3 PotocFi,Paul 4emmens,Galeriu =ri)co,!aris Ge$a'o*iR, "udecători!

i o$an Calle#aert,ș #refier ad"unct de $are Cameră!După ce a deli'erat (n cameră de consiliu la datele de 1> octom'rie 201B

i, respecti*, 11 iunie 201?,șPronun ă prezenta $otăr+re, adoptată la această din urmă datăț

P OCED< 7

1. 4a ori%inea cauzei se află o cerere "nr. BSB5T/0T& (ndreptată (mpotri*aepu'licii !inlanda i prin care Curtea a fost sesizată (n temeiul articoluluiș

B? al Con*en iei pentru apărarea drepturilor omului i a li'ertă ilor ț ș țfundamentale "UCon*en iaV& de către un cetă ean finlandez, doamna -eliț ț6aarit -annele -MmMlMinen "UreclamantaV&, la data de W iulie 200T.

eclamanta, care a fost desemnată la (nceput prin ini iala -, a consim itț țulterior la dez*ăluirea identită ii sale.ț

2. eclamanta a fost reprezentată de domnul Constantin Co ocariu,a*ocat practicant (n 4ondra. =u*ernul finlandez "U=u*ernulV& a fostreprezentat de către 7%entul său, domnul 7rto Josonen, din cadrul6inisterului 7facerilor E terne.

B. eclamanta a pretins (n special, (n temeiul articolelor W i 1? dinșCon*en ie, că dreptul său la *ia a pri*ată i de familie a fost (ncălcat atunciț ț șc+nd recunoa terea deplină a noului său se a fost condi ionată deș țtransformarea căsătoriei sale (ntrHun parteneriat (nre%istrat.


4/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE ?

?. Cererea a fost repartizată :ec iei a GHa a Cur ii "conform articoluluiț ț52 X 1 din e%ulamentul Cur ii Y Ure%ulamentV&. 4a data de 1B noiem'rieț2012, o Cameră din cadrul aceleia i sec ii, compusă din 4ec$ =arlicFi,ș ț pre edinte, PMi*i -ir*elM, =eor%e Aicolaou, 4edi ;ianFu, dra*FașJala d ie*a, Ae'o Za GuLiniR i Gincent 7. De =aetano, precum i dinș ș4a#rence Earl , %refier de sec ie, a pronun at o $otăr+re. Camera a conc$is,ț ț(n unanimitate, asupra admisi'ilită ii preten iilor formulate (n temeiulț țarticolelor W, 12 i 1? din Con*en ie i a inadmisi'ilită ii restului i aș ț ș ț șconstatat că nu a e istat nicio (ncălcare a articolului W din Con*en ie i aț șarticolului 1? coro'orat cu articolul W din Con*en ie, nemaifiind necesarățe aminarea cauzei su' aspectul articolului 12 din Con*en ie.ț

5. 4a data de 1B fe'ruarie 201B, reclamanta a solicitat trimiterea cauzei(n fa a 6arii Camere, (n conformitate cu articolul ?B din Con*en ie, iar ț țcompletul 6arii Camere a admis această cerere la data de 2T aprilie 201B.

>. Compunerea 6arii Camere a fost sta'ilită (n conformitate cu pre*ederile articolelor 2> XX ? i 5 din Con*en ie i a articolului 2? dinș ț șre%ulament. Cu ocazia deli'erărilor finale, DanutK oLienK a făcut (ncontinuare parte din complet, ulterior e pirării mandatului său "(nconformitate cu articolul 2B X B din Con*en ie i cu articolul 2? X ? dinț șre%ulament&.

S. 7t+t reclamanta, c+t i =u*ernul au depus o'ser*a ii scrise "articolulș ț5T X 1 din re%ulament& cu pri*ire la fondul cauzei. [n plus, 7mnest

nternational i rans%ender Europe au depus o'ser*a ii de ter inter*enient,ș ț țdupă ce au primit autoriza ie din partea Pre edintelui 6arii Camere de aț șinter*eni (n procedura scrisă "articolul B> X 2 din Con*en ie i articolul ?? Xț șB din re%ulament&.

W. O audien ă pu'lică a a*ut loc (n incinta Palatului Drepturilor Omuluițdin :tras'our%, la data de 1> octom'rie 201B "articolul 5T X B dinre%ulament&.

[n fa a Cur ii sHau prezentatț ț

a& pentru #uvernDl 7. J O:OAEA, director, 6inisterul 7facerilor E terne, %&ent ,Dna :. : 4GO47, consilier principal, 6inisterul usti iei,ț

Dna 6. ! 7< E, func ionar superior, 6inisterul 7facerilor :ociale iț ș:ănătă ii,țDna J. ! OJ A, urist, 6inisterul 7facerilor E terne, consilieri \

'& pentru recamantăDl C. CO OC7


5/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 5

Curtea a ascultat pledoariile domnilor Josonen i Co ocariu i a doamneiș ș:il*ola, precum i răspunsurile acestora la (ntre'ările formulate deș udecătorii -ir*elM, :a i 4emmens.ș

[A !7P

. C CB i locuie te (n -elsinFi.ș ș10. eclamanta era de se masculin la na tere. Ea sHa sim it mereu ca oș ț

femeie (ntrHun corp de 'ăr'at, dar a decis să ( i asume situa ia. [n 1TT>, ea sHș ța căsătorit cu o femeie, cu care a a*ut un copil (n 2002.

11. :tarea reclamantei sHa (nrăută it (n 200?, iar (n 2005 a decis sățsolicite a utor medical. [n aprilie 200> a fost dia%nosticată ca fiindtransse uală. Din acel moment, ea a trăit ca o femeie. Pe data de 2Tseptem'rie 200T, ea a suferit o opera ie c$irur%icală de sc$im'are de se .ț

12. 4a S iunie 200>, reclamanta iHa sc$im'at prenumele i iHa re(nnoitș ș ș pa aportul i permisul de conducere, dar nu a reu it să ( i sc$im'e i codulș ș ș ș șnumeric personal "UCAPV&. CAPHul continuă să o desemneze ca fiind de semasculin, la fel ca i pa aportul său.ș ș

A" #roce urile pentru $c%im&area CN#'ului1B. 4a 12 iunie 200S, reclamanta a solicitat Oficiului local de stare ci*ilă

"maistraatti! ma&istraten & confirmarea statutului său de persoană de sefeminin i sc$im'area CAPHului său masculin cu unul feminin, (ntruc+tș primul nu mai corespundea realită ii.ț

1?. 4a 1T iunie 200S, Oficiul local de stare ci*ilă a respins cerereareclamantei. 7cesta a sus inut că, (n 'aza articolelor 1 i 2 din 4e%ea pri*indț șrecunoa terea %enului persoanelor transse uale "ș la'i transse'suaalin

su'upuolen va vistamisesta! la&en om fastst llande av transse*uella personers '+nstill +ri& et &, pentru recunoa terea unui astfel de statut eraș

necesar ca persoana interesată să nu fie căsătorită sau ca so ul/so ia să ( i fiț ț șdat consim ăm+ntul "a se *edea para%raful 2T de mai os&. [ntruc+t so iaț țreclamantei nu ( i dăduse consim ăm+ntul pentru transformarea maria uluiș țlor (ntrHun parteneriat (nre%istrat "re'ister+it, parisu de! re&istrerat

partners'ap &, noul se al reclamantei nu putea fi (nscris (n re%istrul de stareci*ilă.

15. 4a > iulie 200S, reclamanta a introdus o ac iune (n fa a ri'unaluluiț țadministrati* din -elsinFi "allinto-oi'eus! f+rvaltnin&sdomstolen & (n caresHa pl+ns, printre altele, că decizia so iei sale cu pri*ire la consim ăm+nt, aț țcărui acordare era (ndreptă ită să o refuze, (ntruc+t am'ele preferau săț


6/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE >

răm+nă căsătorite, presupunea ca reclamanta să nu poată fi (nre%istrată ca persoană de se feminin. Di*or ul ar fi fost contrar con*in%erilor lor țreli%ioase. . 4a data de 5 mai 200W, ri'unalul administrati* din -elsinFi arespins cererea reclamantei pentru acelea i moti*e ca i Oficiul local deș șstare ci*ilă. 6ai mult, instan a a constatat, printre altele, că decizia liti%ioasățdin 1T iunie 200S nu era contrară articolului > din Constitu ie, (ntruc+tț partenerii de acela i se a*eau, prin (nre%istrarea rela iei lor, posi'ilitatea deș ța 'eneficia, din punctul de *edere al dreptului familiei, de protec ie su' oțformă par ial compara'ilă cu cea oferită de căsătorie. De asemenea,țarticolele 1 i 2 din 4e%ea pri*ind recunoa terea %enului persoanelor ș ștransse uale nu aduceau atin%ere drepturilor constitu ionale ale copiluluițreclamantei.

1S. 4a W mai 200W, reclamanta sHa adresat cu un recurs Cur iițadministrati*e :upreme "'or'ein allinto-oi'eus! +&sta f+rvaltnin&s-domstolen) , reiter+nd moti*ele in*ocate (n fa a Oficiului local de stare ci*ilăți a tri'unalului administrati*. Ea a mai solicitat cur ii să se adreseze Cur iiș ț ț

de usti ie a Comunită ilor Europene cu o cerere pentru pronun area uneiț ț ț$otăr+ri preliminare, (n special cu pri*ire la interpretarea articolului W dinCon*en ia europeană a drepturilor omului. !ăc+nd trimitere la articolele W iț ș1? din Con*en ie, reclamanta a sus inut că :tatul nu ar tre'ui să (i indiceț ț parteneriatul (nre%istrat ca fiind adec*at situa iei sale, cu at+t mai mult cuțc+t acesta ar fi presupus ca so ia sa să de*ină les'iană. dentitatea lor țse uală era o c$estiune pri*ată, ce nu putea constitui o condi ie pentruțrecunoa terea noului său %en. ransse ualitatea era o pro'lemă medicală ceșintra (n sfera *ie ii pri*ate. :tatul (i (ncălca dreptul la *ia ă intimă ori de c+teț țori CAPHul său masculin dez*ăluia că este un transse ual. 6ai mult, ea asus inut că transformarea căsătoriei sale (ntrHun parteneriat (nre%istrat ar fiț(nsemnat ca ea să nu mai poată fi tatăl le%al al copilului său, dar nici mamaacestuia, (ntruc+t un copil nu poate a*ea două mame.

1W. 4a data de B fe'ruarie 200T, Curtea administrati*ă :upremă nu a datcurs cererii reclamantei de sesizare a Cur ii de usti ie a Comunită ilor ț ț ț

Europene (n *ederea pronun ării unei $otăr+ri preliminare i iHa respinsț șrecursul. Curtea a constatat că, prin adoptarea 4e%ii pri*ind recunoa tereaș%enului persoanelor transse uale, le%iuitorul nu a inten ionat să sc$im'ețfaptul că doar un 'ăr'at i o femeie se puteau căsători, precum i căș ș partenerii de acela i se puteau o' ine o recunoa tere udiciară a rela iei or ș ț ș ț prin (nre%istrarea acesteia. nstan a a mai men ionat că i Curtea Europeanăț ț șa Drepturilor Omului a conc$is că, (n conformitate cu articolul 12 dinCon*en ie, nu e istau moti*e accepta'ile pentru a refuza dreptulțtransse ualilor de a se căsători, dar că mar a de apreciere (n această pri*in ățera lar%ă. 4e%ea finlandeză nu permitea persoanelor de acela i se să seș


7/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE S

căsătorească, dar (n acest caz ele puteau să (nc$eie un parteneriat (nre%istrat.Din punct de *edere al efectelor sale uridice i economice, un parteneriatș(nre%istrat era esen ialmente compara'il cu căsătoria. C$estiunea de ațtransforma institu ia căsătoriei (ntrHo institu ie neutră din punct de *edere alț țapartenen ei se uale aducea (n oc *alori etice i reli%ioase semnificati*e iț ș ș presupunea adoptarea unei le%i de către Parlament. Curtea a conc$is cădispozi iile actuale din dreptul na ional nu depă eau mar a de apreciereț ț șacordată :tatului de către Con*en ia Europeană.ț

(" #roce ura e)traor inar*

1T. 4a 2T octom'rie 200T, reclamanta a introdus un recurs e traordinar (n fa a Cur ii administrati*e :upreme, solicit+nd acesteia anularea decizieiț țdin B fe'ruarie 200T. Ea a sus inut că a efectuat o inter*en ie c$irur%icală deț țsc$im'are de se pe data de 2T septem'rie 200T i că nu mai e ista nicioș pro'ă a apartenen ei sale la se ul masculin, a a cum reie ea din CAPHul iț ș ș șdin pa aportul său. De i, (n scopul căsătoriei, ea continua să fie consideratăș șdrept 'ăr'at, reclamanta a apreciat că nu tre'uia să fie supusă discriminării pe moti*ul apartenen ei sale se uale.ț

20. 4a 1W au%ust 2010, Curtea administrati*ă :upremă a respins recursule traordinar.

C" Alt* proce ur*

21. 4a o dată neprecizată, reclamanta a mai formulat o pl+n%ere (n fa aț6ediatorului pentru E%alitate "asa-arvovaltuutettu! mst lld ets-om udsmannen &, sus in+nd, printre altele, că a*ea un CAP %re it.ț ș

22. 4a B0 septem'rie 200W, 6ediatorul pentru E%alitate a afirmat că nuse poate e prima asupra c$estiunii CAPHului, at+ta timp c+t tri'unaluladministrati* sHa pronun at de a i mediatorul nu era competent săț școntroleze deciziile instan elor. 6ai mult, c$estiunea era pendinte (n fa aț țCur ii administrati*e :upreme.ț

. D EP


8/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE W

Copiii tre'uie trata i pe picior de e%alitate i ca persoane, put+nd să influen eze, (ntrHoț ș țmăsură corespunzătoare %radului lor de maturitate, c$estiunile ce (i pri*esc.

E%alitatea (ntre se e tre'uie (ncura ată (n societate i (n *ia a profesională, mai alesș ț(n ce pri*e te sta'ilirea remunera iei i a altor condi ii de muncă, (n conformitate cuș ț ș ț pre*ederile detaliate ale unei le%i ]de implementare^.V

(" Le+ea privin c*$*toria

2?. 7rticolul 1 din 4e%ea pri*ind căsătoria "avioliittola'i!'tens'apsla&en \ 4e%ea nr. ?11/1TWS& pre*ede că aceasta este uniunea

dintre o femeie i un 'ăr'at.ș25. 7rticolul 115 al aceleia i le%i "a a cum a fost modificată prin 4e%eaș ș

nr. 22>/2001& pre*ede următoareleUCăsătoria (nc$eiată (ntre o femeie i un 'ăr'at (ntrHun :tat străin (n fa a uneiș ț

autorită i a acelui :tat este *ala'ilă (n !inlanda dacă este *ala'ilă (n :tatul (n care ațfost (nc$eiată sau (ntrHun :tat al cărui cetă ean era oricare dintre so i sau (n care unulț țsau altul dintre so i ( i a*ea domiciliul uzual la momentul (nc$eierii căsătoriei.Vț ș

C" Le+ea privin parteneriatele înre+i$trate

2>. Conform articolului 1 din 4e%ea pri*ind parteneriatele (nre%istrate"la'i re'ister+id,st parisu teesta! la&en om re&istrerat partners'ap \ 4e%eanr. T50/2001&, orice parteneriat (ntre două persoane de acela i se i (nș ș*+rstă de peste 1W ani poate fi (nre%istrat (n forma pre*ăzută de le%e.

2S. 7rticolul W, para%raful 1 al aceleia i le%i stipulează cășU(nre%istrarea parteneriatului *a produce acelea i efecte uridice ca i (nc$eierea uneiș ș

căsătorii, (n lipsă de dispozi ii contrare.Vț

D" Le+ea privin recunoa terea +enului per$oanelor tran$$e)ualeș

2W. 7rticolul 1 din 4e%ea pri*ind recunoa terea %enului persoanelor ștransse uale "la'i transse'suaalin su'upuolen va vistamisesta! la&en om

fastst llande av transse*uella personers '+nstill +ri& et 4e%ea nr.5>B/2002& stipulează că se *a sta'ili că o persoană apar ine se ului opusț

celui trecut (n re%istrul de stare ci*ilă dacă el sau ea_1& furnizează documente medicale care atestă că persoana are, de o manieră permanentă, sentimentul că apar ine se ului opus i trăie te ca o persoană apar in+ndț ș ș țse ului opus i că aceasta a fost sterilizată sau este, din orice alt moti*, incapa'ilă de așreproduce\

2& are *+rsta de peste 1W ani\B& nu este căsătorit"ă& sau nu se află (ntrHun parteneriat (nre%istrat\ iș?& este cetă ean finlandez sau are domiciliul (n !inlanda.Vț


9/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE T

2T. 7rticolul 2 din le%e pre*ede e cep iile de la cerin a referitoare laț țstatutul marital. O căsătorie sau un parteneriat (nre%istrat nu *a (mpiedicarecunoa terea de %en dacă so ul sau partenerul ( i dă personalș ț șconsim ăm+ntul (n acest sens (n fa a unui oficiu local de stare ci*ilă. 7tunciț țc+nd apartenen a la se ul opus este confirmată, o căsătorie se transformăț e*le&e (ntrHun parteneriat (nre%istrat i un parteneriat (nre%istrat (ntrHoșcăsătorie. :c$im'area este notată (n re%istrul de stare ci*ilă.

B0. 4ucrările preparatorii ale 4e%ii pri*ind recunoa terea %enuluiș persoanelor transse uale "Proiectul de le%e -E 5>/2001 *p& pre*ăd, printrealtele, că paternitatea sta'ilită nu poate fi anulată pentru simplul moti* căacel 'ăr'at a de*enit ulterior femeie. [n mod similar, o femeie care a datna tere unui copil răm+ne mama acestuia, c$iar dacă ulterior a de*enitș 'ăr'at. O'li%a iile de custodie, %ri ă i (ntre inere a unui copil se (ntemeiazăț ș ț(n principal pe filia ie. Prin urmare, sc$im'area %enului unui părinte nuțaduce atin%ere acelor drepturi i o'li%a ii.ș ț

. D EP CO6P7 7

B1. Din informa iile aflate la dispozi ia Cur ii reiese că zece :tateț ț țmem're ale Consiliului Europei autorizează căsătoriile $omose uale";el%ia, Danemarca, !ran a, slanda, Aor*e%ia, Portu%alia, :pania, :uedia,țOlanda i e%atul


10/33


să pună capăt căsătoriei pree istente. [n douăzeci i patru de :tate mem'reș pozi ia este mai de%ra'ă neclară, a*+nd (n *edere lipsa re%lementărilor țspecifice.

[A D EP

. P E A:7 [AC84C7 E 7 7 CO4


11/33


BW. Camera a considerat că, (n spe ă, e istau două drepturi concurente cețtre'uiau puse (n 'alan ă i anume, dreptul reclamantei la respectarea *ie iiț ș țsale pri*ate prin o' inerea unui nou CAP feminin i interesul :tatului de aț ș păstra institu ia căsătoriei intactă. O' inerea primului drept cu păstrareaț țtotodată a le%ăturilor con u%ale ar fi transformat căsătoria dintre reclamantăi so ia sa (ntrHo căsătorie (ntre persoane de acela i se , ceea ce nu eraș ț ș

permis de le%isla ia (n *i%oare in !inlanda. Camera a amintit că, conformț urispruden ei Cur ii, articolul 12 din Con*en ie nu impunea :tatelor ț ț țmem're o o'li%a ie de a desc$ide posi'ilitatea căsătoriei pentru cuplurile deț persoane de acela i se . Cu at+t mai mult, nici articolul W, o dispozi ie cu unș țscop i domeniu de aplicare mai *aste, nu ar putea fi interpretat cașimpun+nd o astfel de o'li%a ie. Curtea a mai sus inut că pro'lemaț țre%lementării efectelor sc$im'ării de se (n conte tul căsătoriei era unaspect lăsat la aprecierea :tatului mem'ru (n cauză.

BT. Curtea a o'ser*at că, la ni*el european, e ista (n curs de e*olu ie unțconsens cu pri*ire la căsătoriile $omose uale i că unele :tate mem're aleșConsiliului Europei incluseseră de a această posi'ilitate (n dreptul lor intern.

otu i, (n !inlanda, o astfel de posi'ilitate nu e ista, de i un proiect (n acestș șsens era (n dez'atere atunci (n fa a Parlamentului. Pe de altă parte, drepturilețcuplurilor de persoane de acela i se erau prote ate prin intermediulș posi'ilită ii de (nre%istrare a unui parteneriat. De i era ade*ărat căț șreclamanta se confrunta cu situa ii zilnice (n care CAPHul său incorect era oțsursă de incon*eniente, Camera a considerat că ea a*ea o posi'ilitate realăde a sc$im'a situa ia căsătoria sa putea fi transformată (n orice moment,ț e*le&e, (ntrHun parteneriat (nre%istrat, cu consim ăm+ntul so iei sale. [n lipsaț țunui astfel de consim ăm+nt, reclamanta a*ea posi'ilitatea de a di*or a.ț ț

?0. [n *iziunea Camerei, cerin a ca so ia săH i dea consim ăm+ntul (nț ț ș ț*ederea unei astfel de transformări nu era dispropor ionată, (ntruc+t iț șdrepturile ei erau (n oc. De asemenea, nu era dispropor ionată nicițtransformarea căsătoriei reclamantei (ntrHun parteneriat (nre%istrat, (ntruc+taceasta din urmă era o solu ie ori%inală ce oferea cuplurilor de persoane dețacela i se o protec ie uridică aproape identică cu cea a căsătoriei. 6aiș țmult, de i din căsătorie rezultase un copil, nu e ista nicio indica ie că acestș țcopil, sau orice altă persoană, ar suferi de pe urma transformării căsătoriei (n

parteneriat (nre%istrat. Drepturile reclamantei iz*or+te din filia ia paternățsau le%ătura de rudenie părinteHcopil nu ar fi modificate prin transformareamaria ului (ntrHun parteneriat (nre%istrat. Prin urmare, Camera a consideratcă nu sHa do*edit că efectele sistemului finlandez ar fi fost dispropor ionateți că a fost realizat un ust ec$ili'ru (ntre interesele concurente (n cauză. [nș

consecin ă, nu a e istat nicio (ncălcare a articolului W din Con*en ie.ț ț


12/33


(" Ar+umentele p*r ilorț

4. eclamanta?1. eclamanta a sus inut că, (n temeiul dreptului intern, era o'li%ată săț

alea%ă (ntre două drepturi fundamentale recunoscute de Con*en ie i anume,ț șdreptul său de autodeterminare se uală i dreptul său de a răm+ne căsătorită,șrezultatul fiind acela că era efecti* for ată să renun e la unul din ele. O astfelț țde le%isla ie o plasa (n fa a unei dileme. [n acest sens, ea a făcut trimitere laț țo $otăr+re din 2S mai 200W a Cur ii Constitu ionale !ederale %ermane. 7ț țmai precizat că o'iectul cererii sale nu (l constituie e tinderea drepturilor con u%ale la cuplurile de persoane de acela i se , ci doar men inereaș țcăsătoriei sale pree istente cu so ia sa. [n cazul său, căsătoria $omose ualăț

era un rezultat neinten ionat i accidental al recunoa terii uridice de %en. Eaț ș șnu dorea dec+t protec ia unui drept c+ ti%at i nu a dreptului e*entual de a seț ș șcăsători cu o femeie.

?2. eclamanta a pretins că a e istat o in%erin ă at+t cu *ia a sa pri*ată,ț țc+t i cu cea de familie.


13/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 1B

de cel mai (nalt ni*el de protec ie (n temeiul articolului W din Con*en ie.ț țeclamanta i so ia sa erau căsătorite de aptesprezece ani, continuau săș ț ș

locuiască (mpreună i a*eau i un copil. :upra*ie uirea rela iei lor, (n ciudaș ș ț țsc$im'ării de se a unuia dintre so i, do*edea un %rad (nalt de an%a amentțreciproc (ntre cei doi so i. eclamanta a estimat că (ntre căsătorie iț ș parteneriatul (nre%istrat e istau distinc ii importante atunci c+nd femeiațdintrHun parteneriat (nre%istrat dădea na tere unui copil, am'ii părin i nuș țde*eneau (n mod automat părin i, a a cum se (nt+mpla (n cazul căsătoriei.ț ș6ai mult, nici adop ia nu era permisă dacă niciunul dintre părin i nu eraț ț părinte 'iolo%ic al copilului de adoptat. eclamanta i familia sa ar fiș pierdut aceste drepturi, care nu erau ne(nsemnate, dacă ar fi consim it sățintre (ntrHun parteneriat (nre%istrat. [n plus, continuau să persiste du'ii cu pri*ire la măsura (n care le%ătura de filia ie dintre reclamantă i feti a sa ar fiț ș țsupra*ie uit, (ntruc+t 4e%ea pri*ind persoanele transse uale nu con ineaț țdispozi ii (n acest sens. eclamanta (nsă i i so ia sa au intrat (ntrHoț ș ș țcăsătorie (n ele%+nd, (n 'aza credin elor reli%ioase puternice, că *a dura totț țrestul *ie ii. Ele nu erau dispuse să renun e la le%ătura lor con u%ală su'ț țnicio formă. :c$im'area de se a reclamantei nu transforma neapărat cuplul(ntrHunul $omose ual. :o ia reclamantei, care sHa an%a at (n rela iaț ț$eterose uală cu aptesprezece ani (n urmă, continua să fie $eterose uală. [nșconsecin ă, de%radarea rela iei prin aducerea ei la ni*elul unui parteneriatț ț(nre%istrat nu reflecta postura reală (n care se află so ia reclamantei. 7ceastațdin urmă era for ată să facă o ale%ere imposi'ilă (ntre a o sus ine peț țreclamantă i a păstra inte%ralitatea căsătoriei lor. 6ai mult, situa iaș țcopilului lor ar fi similară celei a copiilor născu i (n afara căsătoriei.ț

?5. [n al doilea r+nd, reclamanta a pretins că Camera nu a acordatsuficientă importan ă dreptului său de autodeterminare se uală. 4ipsațrecunoa terii uridice a se ului feminin al reclamantei a a*ut repercusiuniș profunde (n *ia a sa de zi cu zi. 7stfel, ea a fost efecti* for ată să ( iț ț șdez*ăluie identitatea sa transse uală unor persoane complet străine (nsitua ii cotidiene pe care cei mai mul i oameni le iau drept o'i nuite. Cu titluț ț șde e emplu, reclamanta a indicat că slu 'a sa presupune călătorii foartedese, dar că pa aportul său continuă să o indice ca fiind de se masculin.ș7tunci c+nd a călătorit cu pa aportul actual, ea a fost ne*oită să cumpereș

'ilete de a*ion cu titulatura UdomnulV. 7pari ia sa la aeroport cu trăsăturițfeminine, (nso ită de un pa aport ce (i indica se ul ca fiind masculin, aț școndus (n mod ine*ita'il la (ntre'ări intruzi*e, la (nt+rzieri, situa ii ru inoaseț și neplăceri. De *reme ce :tatul finlandez iHa permis reclamantei să ( iș ș

sc$im'e prenumele pentru a corespunde identită ii sale feminine, era lipsitțde lo%ică să (i interzică recunoa terea uridică a se ului său (n acest stadiu,șlăs+ndHo astfel (ntrHo situa ie (ntre două se e pentru o perioadă poten ialț țnedeterminată. eclamanta nu a ales să de*ină transse uală, moti* pentrucare nu ar tre'ui să fie pedepsită prin pri*area de căsătoria sa. Cerin ațe presă prin care recunoa terea uridică a %enului era dependentă deș


14/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 1?

(ncetarea căsătoriei nu a permis instan elor finlandeze să procedeze la unțe amen indi*idualizat, lu+nd (n considerare circumstan ele specificețsitua iei reclamantei. [n cauzaț 1c lumpf 6mpotriva ;lve ieiț , nr. 2T002/0>, Wianuarie 200T, Curtea a constatat e isten a unei (ncălcări (ntrHo situa ieț țsimilară. 6ai mult, instan ele interne nu au luat (n considerare altețalternati*e ce nu ar fi presupus (ncetarea căsătoriei.

?>. [n al treilea r+nd, reclamanta a apreciat ca fiind ine actă ipotezaCamerei conform căreia interesul :tatului de a prote a institu ia căsătoriei ar țfi compromis fatalmente dacă transse ualilor li sHar permite să secăsătorească. 7stfel, Camera ar fi presupus (n mod eronat că sin%urul interes%eneral (n spe ă consta (n prote area caracterului $eterose ual al căsătoriei.ț

eclamanta nu a contestat (n mod special importan a sal*%ardării căsătorieiț$eterose uale, dar a pretins că o'li%area sa de a di*or a pentru a o' ineț țrecunoa terea uridică de %en era un mi loc inutil i dispropor ionat de aș ș țatin%e o'iecti*ul :tatului. [n opinia sa, ideea de a desc$ide transse ualilor posi'ilitatea căsătoriei ar a*ea numai un impact mar%inal asupra căsătoriei$eterose uale, (ntruc+t astfel de cazuri erau e trem de rare. Căsătorii (ntre persoane de acela i se ,ș de facto sau de iure , puteau să e iste de a (n!inlanda, de *reme ce căsătoria persoanelor aflate (n aceea i situa ie ca iș ț șreclamanta crea aparen a unui maria $omose ual. Ea a mai adău%at cățrecunoa terea uridică a %enului o' inută (ntrHun alt :tat mem'ru eraș ț*ala'ilă i (n !inlanda.ș

?S. 6ai mult, reclamanta a pretins că Camera a omis să ină cont dețtendin ele recente la ni*el interna ional, care mer%eau (n sensul eliminăriiț țcerin ei di*or ului o'li%atoriu, al le%alizării căsătoriilor $omose uale i alț ț șdi*or ului prin acordul so ilor. Eliminarea cerin ei de di*or o'li%atoriu seț ț ț ț putea realiza fie prin autorizarea e plicită a căsătoriei persoanelor transse uale, fie prin le%alizarea căsătoriilor $omose uale. eclamanta afăcut trimitere la studii de drept comparat cu pri*ire la recunoa tereaș uridică a %enului i la cerin ele referitoare la statutul marital.ș ț

?W. C$iar i (n !inlanda poate fi percepută o tendin ă (n sensul eliminăriiș țcerin ei di*or ului o'li%atoriu. 6ediatorul pentru E%alitate a sus inut, (nț ț ț2012, că recunoa terea e%alită ii dreptului la căsătorie pentru toateș ț persoanele ar fi o solu ie ce ar permite men inerea uni căsătorii atunci c+ndț ț

unul dintre so i este transse ual. Ca urmare a *izitei sale din 2012 (nț!inlanda, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei asolicitat i el eliminarea cerin ei di*or ului. [n acel conte t, =u*ernulș ț țfinlandez sHa an%a at să sta'ilească un %rup de lucru pentru a e amina posi'ilitatea reformării le%isla iei (n cauză. 6ai mult, e ista i o tendin ă laț ș țni*el at+t european, c+t i interna ional, (n sensul autorizării căsătoriilor ș ț$omose uale. ece :tate mem're permiteau de a astfel de căsătorii. Era dea teptat ca i situa ia din !inlanda să se sc$im'e (n *iitorul apropiat. [nș ș țfe'ruarie 201B, Comisia uridică parlamentară a respins un proiect de le%e (nacest sens, cu o ma oritate str+nsă de nouă *oturi contra opt. [n plus, iș


15/33


sus inerea pu'lică pentru maria ul $omose ual crescuse de la ?5 (n 200>țla 5W (n martie 201B.


16/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 1>

'ăr'atul a efectuat ulterior o sc$im'are de se i a de*enit femeie. [nșaceea i măsură, nici sc$im'area de se a tatălui nu putea produce efecteș uridice asupra (ndatoririi sale pri*ind %ri a, custodia i (ntre inereaș țcopilului, (ntruc+t o asemenea (ndatorire iz*ora din le%ătura filia ie,țindiferent de se ul părintelui sau de forma parteneriatului. Aici reclamantanu pretindea că drepturile i (ndatoririle sale ar fi diminuate ca urmare aștransformării maria ului său (ntrHun parteneriat (nre%istrat, ci se a a maide%ra'ă pe semnifica ia socială i sim'olică a căsătoriei. =u*ernul aț șsu'liniat că drepturile i (ndatoririle uridice ale reclamantei fa ă de copilulș țsău, iz*or+te fie din filia ia paternă, fie din le%ătura uridică părinteHcopil, nuțar fi modificate i că, de altfel, reclamanta nu a furnizat nicio pro'ășcontrarie. Dreptul finlandez nu (i impunea reclamantei di*or ul o'li%atoriuți nici anularea sau constatarea nulită ii a'solute a căsătoriei. De asemenea,ș ț

nu e istau nici do*ezi ale unor posi'ile implica ii asupra *ie ii pri*ate sauț țde familie a reclamantei, care ( i putea continua *ia a de familie fără nicioș țin%erin ă.ț

52. =u*ernul a notat că, de i Curtea Constitu ională !ederală %ermană,ș ț prin $otăr+rea sa din 2S mai 200W, a declarat ca neconstitu ională o situa ieț țsimilară, aceasta a lăsat (n %ri a le%iuitorului decizia cu pri*ire la mi loacelenecesare pentru remedierea situa iei. Conform acelei cur i, o căsătorie puteaț țfi transformată (ntrHun parteneriat ci*il (nre%istrat sau (ntrHun parteneriatci*il sui &eneris (nso it de %aran ii uridice, dar drepturile do'+ndite deț țcuplu i o'li%a iile ce le re*in (n *irtutea căsătoriei tre'uiau să răm+năș țintacte. Prin urmare, dispozi iile din dreptul finlandez erau compati'ile cuț urispruden a pertinentă a Cur ii Constitu ionale !ederale %ermane.ț ț ț

5B. =u*ernul a concluzionat că nu e ista (ncă un consens la ni*eleuropean asupra c$estiunii de a ti dacă tre'uie sau nu autorizatășcontinuarea căsătoriei ulterior recunoa terii uridice a noului %en al unui soș țtransse ual operat sau dacă tre'uie permisă căsătoria (ntre persoane deacela i se . Prin urmare, mar a de apreciere a :tatului tre'uie să fie lar%ă iș șsuficientă pentru a putea re%lementa efectele sc$im'ării de se asupracăsătoriilor pree istente.

3. = serva iile ter ilor intervenien iț ț ț

a- Amne$t. International

5?. 7mnest nternational a estimat că toate tratatele (n materiadrepturilor omului tre'uie, pe c+t posi'il, să fie interpretate (n armonie,astfel (nc+t să dea na tere unui sin%ur set de o'li%a ii compati'ile. Conformș țor%aniza iei, (n dreptul interna ional al drepturilor omului era 'ine sta'ilitț țfaptul că interdic ia %enerală a discriminării con inea i o interdic ie aț ț ș țdiscriminării pe moti*e de orientare se uală. 7t+t identitatea de %en, c+t ișorientarea se uală, se raportau la no iuni e trem de su'iecti*e de sine.ț7desea, discriminarea (ntemeiată pe orientare se uală sau pe identitate de


17/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 1S

%en se manifesta (n domeniul rela iilor de familie. [n marea ma oritate ațacestor cazuri, or%anele decizionale conc$ideau asupra lipsei, din parteaautorită ilor :tatului, a unor moti*e rezona'ile, con*in%ătoare, o'iecti*e sauțsolide, apte să ustifice discriminarea practicată (mpotri*a persoanelor pemoti*ul orientării lor se uale. :tereotipurile reprezentau o formă dediscriminare atunci c+nd antrenau o diferen iere de tratament care anula sauț(mpiedica e ercitarea drepturilor omului sau a li'ertă ilor fundamentale.ț6ulte dintre diferen ele de tratament fondate pe orientarea se uală ( i a*eauț șrădăcinile (n stereotipurile despre rolurile se elor.

55. [n multe urisdic ii, rela iile (ntre persoanele de acela i se c+ ti%au oț ț ș șrecunoa tere uridică e%ală cu cea a cuplurilor de se diferit, dar le%ile dinșmulte alte :tate continuau să facă numeroase distinc ii. Dacă două persoanețdintrHun cuplu se identificau ca fiind femei, acestea erau considerate dreptles'iene. 7ceastă asimilare afecta demnitatea i drepturile unei persoane,șimpun+nduHle o defini ie a %enului care putea să nu fie compati'ilă cuțno iunea de sine a persoanei respecti*e. Ea era i inutilă, (n cazul (n careț șle%ea conferea acela i statut i acelea i drepturi tuturor cuplurilor. :tatele nuș ș ș puteau impune o anumită *iziune a drepturilor acelora care nu o(mpărtă eau. radi iile i *alorile nu puteau ustifica restr+n%ereaș ț șdrepturilor, c$iar dacă ma oritatea societă ii (mpărtă ea acelea i tradi ii iț ș ș ț ș*alori.

&- /ran$+en er Europe

5>. rans%ender Europe a furnizat (n o'ser*a iile sale informa iiț țcomparati*e cu pri*ire la situa ia din diferite :tate mem're ale ConsiliuluițEuropei (n le%ătură cu recunoa terea uridică a noului %en al persoanelor ștransse uale. [n unele :tate mem're ale Consiliului Europei, persoaneletransse uale nu puteau o' ine niciun fel de recunoa tere uridică a se uluiț șlor, (n timp ce (n alte :tate mem're recunoa terea uridică era a'ordată (ntrHșo *arietate de forme.


18/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 1W

C" Aprecierea Cur iiț

4. %plica ilitatea articolului > din Conven ie ț 5S. [n prezenta cauză, reclamanta iHa formulat preten iile (n temeiulș ț

articolului W din Con*en ie i =u*ernul nu a contestat aplica'ilitatea acesteiț șdispozi ii.ț

5W. Curtea rele*ă faptul că reclamanta a dorit să ( i sc$im'e CAPHulșdintrHunul corespunzător unei persoane de se masculin (ntrHunul feminindeoarece, supun+nduHse unei opera ii de sc$im'are de se masculin (nțfeminin, *ec$iul său CAP masculin nu mai corespundea realită ii.ț

5T. Curtea a afirmat (n numeroase r+nduri că un transse ual operat puteasă se pretindă ca fiind *ictima unei in%erin e (n dreptul său la respectareaț

*ie ii pri*ate, prote at de articolul W din Con*en ie, (n temeiul lipsei deț țrecunoa tere uridică a sc$im'ării sale de %en "a se *edea, de e emplu,ș#rant 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , nr.B25S0/0B, X ?0, EC- 200>HG \ iș ?. 6mpotriva ?ituaniei , nr. 2S52S/0B, X5T, EC- 200SH G&. [n cauza de fa ă nu se contestă faptul că situa iaț țreclamantei intră (n sfera no iunii de U*ia ă pri*atăV, (n sensul articolului Wț țdin Con*en ie.ț

>0. Curtea constată că prezenta cauză ridică i c$estiuni ce ar putea a*eașinciden ă asupra *ie ii de familie a reclamantei. Conform dreptului intern,ț țtransformarea căsătoriei pree istente a reclamantei (ntrHun parteneriat(nre%istrat presupune o' inerea consim ăm+ntului so iei sale. 6ai mult,ț ț ț

reclamanta i so ia sa au (mpreună un copil. [n consecin ă, Curtea apreciazăș ț țcă i rela ia reclamantei cu so ia i copilul său intră (n sfera no iunii deș ț ț ș țU*ia ă de familieV, (n sensul articolului W din Con*en ie.ț ț

>1. Prin urmare, articolul W din Con*en ie ( i %ăse te aplica'ilitatea (nț ș ș prezenta cauză, at+t su' aspectul componentei de U*ia ă pri*atăV, c+t i su'ț șcel al componentei de U*ia ă de familieV.ț

2. Dacă articolul W are ca o'iect esen ial prote area persoanelor ț(mpotri*a in%erin elor ar'itrare din partea autorită ilor pu'lice, acesta poate,ț țde asemenea, să impună unui :tat anumite o'li%a ii poziti*e pentru a asi%urațrespectarea efecti*ă a drepturilor %arantate de articolul W "a se *edea, printrealtele, A i B 6mpotriva =landeiș , 2> martie 1TW5, X 2B, :eria 7 nr. T1\ iș1+derman 6mpotriva 1uediei ]6C^, nr. 5SW>/0W, X SW, EC- 201B&.

>B. Curtea a afirmat (n cauze anterioare că articolul W impune :tatelor oo'li%a ie poziti*ă de a %aranta cetă enilor lor dreptul la respectarea efecti*ăț ța inte%rită ii lor fizice i psi$ice "a se *edea, de e emplu,ț ș :itec'i 6mpotriva

oloniei "dec.&, nr.>5>5B/01, 21 martie 2002\1ent&es 6mpotriva =landei"dec.& nr.2S>SS/02, W iulie 200B\=di vre 6mpotriva 2ran eiț ]6C^, nr.

http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2265653/01%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2227677/02%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2265653/01%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2227677/02%22]%7D


19/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 1T

?2B2>/TW, X ?2, EC- 200BH \#lass 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , nr. >1W2S/00, XX S?HWB, EC- 200?H \ iș entiacova i al ii 6mpotriva $oldoveiș ț "dec.&, nr. 1??>2/0B, EC- 2005H &.[n plus, această o'li%a ie poate presupune luarea de măsuri specifice, cum ar țfi adoptarea unei proceduri efecti*e i accesi'ile de prote are a dreptului lașrespectarea *ie ii pri*ate "a se *edeaț %ire, 6mpotriva rlandei , T octom'rie1TST, X BB, :eria 7 nr. B2\ $c#inle, i ;&an 6mpotriva e&atului nit al ș

$arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , T iunie 1TTW, X 101, apoarte deotărâri i deci@iiș 1TTWH \ iș oc e 6mpotriva e&atului nit al $arii

8ritanii i rlandei de :ord ș ]6C^, nr. B2555/T>, X 1>2, EC- 2005H`&.7stfel de măsuri pot include at+t crearea unui cadru de re%lementare care săinstaureze un mecanism udiciar i e ecutoriu destinat a prote a drepturileș persoanelor, c+t i implementarea, acolo unde este cazul, a măsurilor șamintite (n conte te diferite "a se *edea %! 8 i C 6mpotriva rlandeiș ]6C^,nr. 255ST/05, X 2?5, EC- 2010&.

>?. Curtea o'ser*ă că păr ile nu contestă faptul că a e istat o in%erin ă (nț țdreptul reclamantei la respectarea *ie ii sale pri*ate prin refuzul acordăriițunui nou CAP feminin. Camera a e aminat cazul i su' acest un%$i. otu i,ș ș6area Cameră este de părere că pro'lema pe care o are de tran at este aceeașde a ti dacă respectarea *ie ii pri*ate i de familie a reclamantei implică oș ț șo'li%a ie poziti*ă din partea :tatului de a adopta o procedură efecti*ă iț șaccesi'ilă care să (i permită reclamantei să o' ină recunoa terea uridică aț șnoului său %en, păstr+nd (n acela i timp le%ăturile con u%ale. [n consecin ă,ș ț6area Cameră apreciază ca fiind mai adec*at să e amineze preten iațreclamantei din punctul de *edere al o'li%a iilor poziti*e ce decur% dințarticolul W din Con*en ie.ț

3. rincipii &enerale aplica ile pentru a evalua o li&a iile po@itive ceț revin unui 1tat

>5. Principiile aplica'ile pentru e*aluarea o'li%a iilor poziti*e iț șne%ati*e ce incum'ă unui :tat (n *irtutea Con*en iei sunt similare. 7stfel, seț*a ine seama de ustul ec$ili'ru ce tre'uie realizat (ntre intereselețconcurente ale persoanei (n cauză i interesul %eneral, scopurile urmărite (nșal doilea para%raf al articolului W a*+nd i ele o anumită rele*an ă "a seș ț*edea #as'in 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei deș

:ord , S iulie 1TWT, X ?2, :eria 7 nr. 1>0\ iș oc e 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș ]6C^, citată mai sus, X 15S&.

>>. Ao iunea de UrespectV nu este suficient de clară, (n special (n ceea ceț pri*e te o'li%a iile poziti*e inerente ei in+nd cont de di*ersitateaș ț ț practicilor urmate i de situa iile predominante din :tatele mem're,ș țe i%en ele no iunii *ariază considera'il de la caz la caz "a se *edeaț țC ristine #ood in 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei deș

:ord ]6C^, nr. 2WT5S/T5, X S2, EC- 2002HG &. Cu toate acestea, anumi ițfactori au fost aprecia i ca fiind rele*an i pentru e*aluarea con inutuluiț ț ț

http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2261827/00%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2261827/00%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2232555/96%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2261827/00%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2232555/96%22]%7D


20/33


acestor o'li%a ii poziti*e ce incum'ă :tatelor. B, :eria 7 nr. 2B2HC\ iș C ristine #ood in 6mpotriva e&atului

nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș ]6C^, citată mai sus, XX SSHSW&.7l i factori pri*esc impactul pretinsei o'li%a ii poziti*e asupra :tatului (nț țcauză. [n acest caz, c$estiunea este aceea de a ti dacă pretinsa o'li%a ie esteș țrestr+nsă i 'ine definită sau lar%ă i nedeterminată "a se *edeaș ș 8otta6mpotriva taliei , 2? fe'ruarie 1TTW, X B5, apoarte 1TTWH & sau ce (ntinderear a*ea e*entuala sarcină pe care o'li%a ia ar impuneHo :tatului "a se *edeaț

ees 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , 1Soctom'rie 1TW>, XX ?BH??, :eria 7 nr. 10>\ iș C ristine #ood in 6mpotriva

e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș ]6C^, citată mai sus, XXW>HWW&.

>S. Cu ocazia implementării o'li%a iei poziti*e ce le incum'ă (n temeiulțarticolului W, :tatele se 'ucură de o anumită mar ă de apreciere. Pentru adetermina (ntinderea aceste mar e, o serie de factori tre'uie luată (nconsiderare. 7tunci c+nd un aspect de o deose'ită importan ă al e isten eiț țsau identită ii unei persoane este (n oc, mar a acordată :tatului *a fițrestr+nsă "a se *edea, de e emplu, A i B 6mpotriva =landeiș , citată mai sus,XX 2? i 2S\ș C ristine #ood in 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritaniii rlandei de :ord ș ]6C ,̂ citată mai sus, X T0\ a se *edea iș rett,

6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , nr. 2B?>/02,X S1, EC- 2002H &. 7tunci c+nd, (n sc$im', nu e istă un consens (ntre:tatele mem're ale Consiliului Europei cu pri*ire fie la importan a relati*ăța interesului (n oc, fie la mi loacele cele mai adec*ate pentru aHl prote a,mai ales c+nd cazul ridică pro'leme morale i etice delicate, mar a deșapreciere *a fi mai lar%ă "a se *edea A! B i E 6mpotriva e&atului nit al ș

$arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , 22 aprilie 1TTS, X ??, apoarte 1TTSH \ 2rettF 6mpotriva 2ran eiț , nr. B>515/TS, X ?1, EC- 2002H \ iș C ristine#ood in 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș]6C^, citată mai sus, X W5&. 6ar a *a fi de asemenea mai amplă atunci c+nd:tatul tre'uie să realizeze un ust ec$ili'ru (ntre interesele pri*ate i pu'liceșconcurente sau (ntre drepturile %arantate de Con*en ie care se află (nțconflict "a se *edea 2rettF 6mpotriva 2ran eiț , citată mai sus, X ?2\=di vre6mpotriva 2ran eiț ]6C ,̂ citată mai sus, XX ??H?T\ ;vans 6mpotriva

e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș ]6C^, nr. >BBT/05, XSS, EC- 200SH \ Dic'son 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i ș

http://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2236515/97%22]%7Dhttp://hudoc.echr.coe.int/sites/eng/Pages/search.aspx#%7B%22appno%22:[%2236515/97%22]%7D


21/33


rlandei de :ord ]6C^, nr. ??B>2/0?, X SW, EC- 200SHG\ iș 1.H. i al iiș ț 6mpotriva %ustriei ]6C^, nr. 5SW1B/00, X T?, EC- 2011&.

>W. Curtea a e aminat de a mai multe cauze referitoare la lipsarecunoa terii uridice a opera iilor de sc$im'are de se "a se *edea, deș țe emplu,C ristine #ood in 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i ș

rlandei de :ord ]6C^, citată mai sus\Gan Ic' 6mpotriva #ermaniei , nr.B5T>W/TS, EC- 200BHG \#rant 6mpotriva e&atului nit al $arii

8ritanii i rlandei de :ord ș , citată mai sus\ iș ?. 6mpotriva ?ituaniei , citatămai sus, X 5>&. De i a acordat :tatelor o anumită mar ă de apreciere (nșmaterie, Curtea a afirmat că :tatele sunt inute, (n *irtutea o'li%a iei lor ț ț poziti*e iz*or+te din articolul W, să recunoască sc$im'area de se atransse ualilor opera i, (ndeose'i prin faptul de a le permite să o' inăț țmodificarea datelor ce in de statutul lor ci*il, cu consecin ele aferente "a seț ț*edea, de e emplu,C ristine #ood in 6mpotriva e&atului nit al $arii

8ritanii i rlandei de :ord ș ]6C ,̂ citată mai sus, XX S1HTB\ iș #rant 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , citată maisus, XX BTH??&.

J. %plicarea principiilor &enerale 6n ca@ul reclamantei

>T. Curtea notează mai (nt+i că reclamanta i so ia sa erau căsătoriteș țle%al conform dreptului intern din 1TT> i că doreau să ( i păstreze le%ăturileș școn u%ale. [n dreptul finlandez, căsătoria nu este permisă dec+t (ntre persoane de se diferit. Căsătoriile $omose uale nu sunt autorizate

deocamdată (n !inlanda, de i această posi'ilitate este e aminată (n prezentș(n fa a Parlamentului. Pe de altă parte, drepturile cuplurilor $omose ualețsunt prote ate actualmente prin posi'ilitatea (nc$eierii unui parteneriat(nre%istrat.

S0. Curtea este con tientă de faptul că reclamanta nu re*endică dreptulșde căsătorie (ntre persoanele de acela i se , ci dore te doar să ( i păstrezeș ș ș propriul maria . otu i, Curtea apreciază că preten ia reclamantei, dacă ar fiș țacceptată, ar conduce (n practică la o situa ie (n care două persoane dețacela i se ar putea fi le%ate printrHo căsătorie. Or, a a cum sHa afirmat maiș șsus, un astfel de drept nu e istă (n prezent (n !inlanda. Prin urmare, Curteatre'uie să e amineze mai (nt+i dacă recunoa terea unui astfel de drept esteșnecesară (n condi iile articolului W din Con*en ie.ț țS1. Curtea reiterează urispruden a sa conform căreia articolul W dințCon*en ie nu poate fi interpretat ca impun+nd :tatelor contractante oțo'li%a ie de a acorda cuplurilor de persoane de acela i se posi'ilitatea de aț șse căsători "a se *edea1c al' i opf 6mpotriva %ustrieiș , nr. B01?1/0?, X101, EC- 2010&. Curtea a mai afirmat că re%lementarea efectelor uneisc$im'ări de se (n conte tul căsătoriei ine (ntrHo mare măsură, de i nu (nț ș(ntre%ime, de mar a de apreciere a :tatului contractant (n cauză "a se *edeaC ristine #ood in 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei deș

:ord ]6C^, citată mai sus, X 10B&. 6ai mult, Con*en ia nu impune luareaț


22/33


de alte măsuri speciale (n situa ii precum cea din spe ă. Curtea a estimat (nț ț200>, (n cauza arr, 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandeișde :ord ""dec.&, citată mai sus&&, că de i dreptul en%lez nu permitea la epocașfaptelor căsătoria (ntre persoanele de acela i se , reclaman ii puteau să ( iș ț școntinue rela ia su' toate aspectele sale esen iale i să (i confere c$iar i unț ț ș șstatut uridic similar, dacă nu c$iar identic, căsătoriei, prin intermediul unui parteneriat ci*il ce conferea practic acelea i drepturi i o'li%a ii. Prinș ș țurmare, Curtea a considerat parteneriatul ci*il ca fiind o op iune adec*ată.ț

S2. Curtea o'ser*ă că prezenta spe ă atin%e su'iecte care sunt (ntrHoțe*olu ie constantă (n :tatele mem're ale Consiliului Europei. [n consecin ă,ț țea *a e amina situa ia din alte :tate mem're ale Consiliului Europei cuț pri*ire la c$estiunile aflate (n oc (n prezenta cauză.

SB. Conform informa iilor de care dispune Curtea "a se *edea para%rafulțB1 de mai sus&, la ora actuală ar e ista zece :tate mem're care permitcăsătoria (ntre persoane de acela i se . 6ai mult, (n ma oritatea :tatelor șmem're ce nu autorizează căsătoriile $omose uale fie nu e istă un cadru uridic clar care să re%lementeze recunoa terea uridică a %enului, fie nușe istă nicio dispozi ie uridică referitoare (n mod special la situa iaț ț persoanelor căsătorite care au efectuat o opera ie de sc$im'are de se . Doar ț(n ase dintre :tatele mem're care nu permit căsătoriile $omose uale e istășle%isla ie aplica'ilă recunoa terii de %en. [n aceste din urmă :tate, fieț șle%isla ia impune (n mod specific cerin a ca o persoană să fie necăsătorităț țsau di*or ată, fie e istă dispozi ii %enerale ce pre*ăd că, ulterior uneiț țsc$im'ări de se , orice căsătorie e istentă *a fi lo*ită de nulitate a'solutăsau *a fi desfiin ată. Doar trei :tate mem're au pre*ăzut e cep ii ce permitț țunei persoane căsătorite să o' ină recunoa terea uridică a se ului nouț șdo'+ndit, fără a fi ne*oită să pună capăt unui maria pree istent "a se *edea para%rafele B1HBB de mai sus&.

S?. Prin urmare, nu se poate afirma că e istă un consens la ni*eleuropean asupra autorizării căsătoriilor $omose uale. De asemenea, nue istă un consens nici (n acele :tate ce nu permit căsătoriile $omose uale,cu pri*ire la modalitatea de re%lementare a recunoa terii se ului (n conte tulșunei căsătorii pree istente. 6a oritatea :tatelor mem're nu dispun de niciunfel de le%isla ie cu pri*ire la recunoa terea de %en. Pe l+n%ă !inlanda, oț ș

le%isla ie similară pare să mai e iste doar (n alte ase :tate. E cep iileț ș țacordate transse ualilor căsători i sunt i mai pu ine. [n consecin ă, nu e istăț ș ț țindicii că situa ia la ni*elul :tatelor mem're ale Consiliului Europei sHar fițsc$im'at semnificati* de la ultimele $otăr+ri pronun ate de Curte asuprațacestor c$estiuni.

S5. [n condi iile lipsei unui consens la ni*el european i in+nd seama deț ș țfaptul că prezenta spe ă suscită fără (ndoială pro'leme morale sau eticețdelicate, Curtea apreciază că mar a de apreciere acordată :tatului p+r+ttre'uie să fie (n continuare una lar%ă "a se *edea A! B i E 6mpotrivaș

e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , citată mai sus, X ??&. [n


23/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 2B

principiu, această mar ă tre'uie să cuprindă at+t decizia :tatului de ale%ifera sau nu recunoa terea uridică a noului se al transse ualilor opera i,ș țc+t i, dacă este cazul, re%ulile pe care le edictează pentru a realiza unșec$ili'ru (ntre interesele pu'lice i pri*ate concurente.ș

S>. [n ceea ce pri*e te ordinea uridică internă, Curtea constată cășdreptul intern finlandez oferă (n prezent reclamantei mai multe posi'ilită i.ț[n primul r+nd, aceasta poate să men inăț status Kuo Hul situa iei sale uridiceț prin faptul de a răm+ne căsătorită i de a tolera incon*enientul cauzat deșCAPHul său masculin. Curtea consideră ca fiind 'ine sta'ilit faptul că, (nsistemul finlandez, o căsătorie (nc$eiată le%al de către un cuplu $eterose ualnu este anulată sau desfiin ată pe moti* că unul dintre so i a efectuat oț țopera ie de sc$im'are de se i este, prin urmare, de acela i se cu so ul sauț ș ș țso ia sa. [n !inlanda, contrar situa iei din alte c+te*a ări, autorită ile interneț ț ț țnu pot anula sau desfiin a unilateral o căsătorie pree istentă. Prin urmare,țnimic o (mpiedică pe reclamantă de aH i continua căsătoria.ș

SS. [n al doilea r+nd, dacă reclamanta dore te să o' ină recunoa tereaș ț ș uridică a noului său se i protec ia uridică a rela iei cu so ia sa, le%isla iaș ț ț ț țfinlandeză pre*ede posi'ilitatea de con*ertire a căsătoriei lor (ntrHun parteneriat (nre%istrat, cu consim ăm+ntul so iei reclamantei. Conformț țdreptului intern, dacă se o' ine consim ăm+ntul so ului sau al so iei pentruț ț ț țsc$im'area de se , o căsătorie se transformă automat,e* le&e, (ntrHun parteneriat (nre%istrat i un parteneriat (nre%istrat (ntrHo căsătorie, (n func ieș țde situa ie.ț

SW. 7 treia posi'ilitate oferită de dreptul intern este op iunea di*or ului.ț ț7ceastă op iune este desc$isă reclamantei, dacă dore te, la fel ca pentruț șorice alt cuplu căsătorit. Curtea apreciază, contrar sus inerilor reclamantei,țcă nu e istă nicio pre*edere (n sistemul uridic finlandez care ar putea fi(n eleasă ca impun+nd reclamantei di*or ul (mpotri*a *oin ei sale.ț ț țDimpotri*ă, Curtea consideră că sistemul uridic finlandez lasă posi'ilitateade a di*or a la discre ia reclamantei.ț ț

ST. 4ăs+nd la o parte posi'ilită ile de men inere a status buoHului sau deț ța di*or a, pl+n%erea reclamantei *izează (n principal cea deHa doua op iuneț țo' inerea recunoa terii uridice a noului se i, (n acela i timp, protec iaț ș ș ș ț uridică a rela iei e istente. Prin urmare, (ntre'area c$eie (n spe ă este aceeaț ț

de a ti dacă sistemul finlandez (ndepline te (n prezent o'li%a ia poziti*ă ceș ș țincum'ă :tatului (n acest sens sau dacă reclamantei ar tre'ui să i se permităsă răm+nă căsătorită i să o' ină, (n acela i timp, i recunoa terea uridică aș ț ș ș șnoului său %en, c$iar dacă această posi'ilitate ar presupune o căsătorie$omose uală (ntre reclamantă i so ia sa.ș ț

W0. Curtea notează că, contrar ma orită ii :tatelor mem're alețConsiliului Europei, (n !inlanda e istă un cadru uridic destinatre%lementării recunoa terii uridice a sc$im'ării de se . Curtea o'ser*ă cășscopul le%isla iei (n cauză, conform e plica iilor aduse de =u*ern, era de aț țunifica practicile diferite aplicate la ni*elul ării i de a sta'ili e i%en eț ș ț


24/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 2?

coerente (n materia recunoa terii uridice de %en. Dacă se o' ineaș țconsim ăm+ntul so ului sau al so iei, sistemul actual concilia recunoa tereaț ț ț ș uridică a noului se i protec ia uridică a rela iei. :istemul func iona (nș ț ț țam'ele sensuri, astfel că făcea posi'ilă at+t transformarea unei căsătorii (ntrHun parteneriat (nre%istrat, c+t i con*ersia unui parteneriat (nre%istrat (ntrHoșcăsătorie, după cum opera ia de sc$im'are de se a*ea drept efectțtransformarea rela iei (ntrHun parteneriat $omose ual sau $eterose ual.țConform informa iilor furnizate de =u*ern, p+nă (n prezent au a*ut locțtreizeci i unu de astfel de con*ersii, repartizate de o manieră apro imati*șe%ală (ntre am'ele situa ii susmen ionate.ț ț

W1. 4a ela'orarea acestui cadru uridic, le%iuitorul finlandez a optat pentru rezer*area căsătoriei cuplurilor $eterose uale, re%ula neadmi +ndțnicio e cep ie. Prin urmare, Cur ii (i re*ine sarcina de a sta'ili dacă, (nț țcircumstan ele cauzei, sistemul finlandez reu e te să realizeze (n prezent unț ș ș ust ec$ili'ru (ntre interesele concurente i dacă satisface criteriul deș propor ionalitate.ț

W2.


25/33


uridică ini ială continuă su' o altă denumire i cu modificări minore deț școn inut. Durata parteneriatului este astfel calculată de la data la care a fostț(nc$eiat i nu de la sc$im'area denumirii sale. 7cest aspect ar putea fișimportant (n situa ii (n care durata rela iei prezintă rele*an ă la ni*elulț ț țle%isla iei interne, ca de e emplu la calcularea pensiei de urma a so uluiț ș țsupra*ie uitor. [n consecin ă, Curtea nu poate considera ca fiind (ntemeiatăț ț preten ia reclamantei conform căreia con*ersia căsătoriei (ntrHun parteneriatț(nre%istrat ar fi asimila'ilă unui di*or .ț

W5. Pe de altă parte, Curtea apreciază că efectele con*ersiei căsătorieireclamantei (ntrHun parteneriat (nre%istrat ar fi minime sau ine istente (nceea ce pri*e te *ia a sa de familie. Ea su'liniază că articolul W prote ează (nș țmod e%al i *ia a de familie a partenerilor de acela i se i a copiilor lor "aș ț ș șse *edea1c al' i opf 6mpotriva %ustrieiș , citată mai sus, XX T1 i T?&. Deșaceea, din punct de *edere al protec iei acordate *ie ii de familie, nuț ț prezintă importan ă dacă rela ia reclamantei cu familia sa se (ntemeiază pe oț țcăsătorie sau pe un parteneriat (nre%istrat.

W>. 7spectele le%ate de *ia a familială se re%ăsesc i (n rela iaț ș țreclamantei cu fata sa. De *reme ce paternitatea reclamantei fa ă de fiica sața fost de a sta'ilită (n mod le%al (n timpul căsătoriei, Curtea estimează că, (nconte tul dreptului finlandez actual, o con*ersie su'sec*entă a căsătoriei(ntrHun parteneriat (nre%istrat nu ar a*ea niciun efect asupra filia iei paterneța copilul reclamantei. !eti a ar continua să fie considerată ca fiind născută (nțtimpul căsătoriei. 6ai mult, a a cum a precizat =u*ernul, sistemul finlandezșnu permite ca prezum ia de paternitate din timpul căsătoriei sau paternitateațsta'ilită să fie anulate pe moti* că 'ăr'atul ar fi suferit ulterior o sc$im'arede se i ar fi de*enit femeie. 7cest lucru este confirmat de faptul, e*ocat deș=u*ern, că (n niciunul din cazurile de con*ersie care au a*ut de a loc (n!inlanda filia ia nu a suferit modificări. De asemenea, nici sc$im'area dețse a tatălui nu produce efecte uridice asupra (ndatoririi sale de %ri ă,custodie i (ntre inere a copilului, (ntruc+t (n !inlanda această (ndatorire esteș ț(ntemeiată pe le%ătura de rudenie dintre părin i i copii, indiferent de se ulț șsau de forma de parteneriat a părin ilor. [n consecin ă, Curtea estimează caț țfiind sta'ilit faptul că transformarea căsătoriei reclamantei (ntrHun parteneriat (nre%istrat nu ar a*ea niciun fel de impact asupra *ie ii sale deț

familie, a a cum este ea prote ată de articolul W din Con*en ie.ș țWS. De i este re%reta'il faptul că reclamanta se %ăse te zilnic (n situa iiș ș ț(n care CAPHul ei incorect (i cauzează incon*enien e, Curtea apreciază că eațare o posi'ilitate reală de a sc$im'a starea lucrurilor căsătoria sa poate fioric+nd con*ertită, e* le&e, (ntrHun parteneriat (nre%istrat, cuconsim ăm+ntul so iei sale. [n lipsa acestui consim ăm+nt, ea are mereuț ț țdesc$isă posi'ilitatea di*or ului, ca (n orice căsătorie. [n opinia Cur ii,ț țcerin a ca maria ul reclamantei să fie transformat (ntrHun parteneriatț(nre%istrat, ca o condi ie preala'ilă pentru recunoa terea uridică a unui nouț șse , nu este dispropor ionată, deoarece ea este o op iune serioasă, ce conferăț ț


26/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 2>

cuplurilor $omose uale o protec ie uridică practic identică cu cea conferitățde căsătorie "a se *edea arr, 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i ș

rlandei de :ord "dec.&, citată mai sus&. Diferen ele minore dintre acestețdouă concepte uridice nu sunt de natură a afirma că sistemul finlandezactual este deficient din punct de *edere al o'li%a iei poziti*e ce (i re*ineț:tatului.

WW. [n concluzie, Curtea apreciază că efectele asupra reclamantei alesistemului finlandez actual, (n ansam'lul său, nu au fost do*edite ca fiinddispropor ionate i consideră că a fost realizat un ust ec$ili'ru (ntreț șinteresele concurente (n prezenta spe ă.ț

WT. [n consecin ă, nu a e istat nicio (ncălcare a articolului W dințCon*en ie.ț

. P E A:7 [AC84C7 E 7 7 CO4


27/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 2S

sta'ili dacă (ncetarea o'li%atorie a căsătoriei afecta Uesen a dreptului lațcăsătorieV, (n concordan ă cu urispruden a Cur ii. O analiză separată ar fiț ț țremediat, (n opinia reclamantei, faptul că Camera nu sHa aplecat asupradrepturilor sale familiale decur%+nd din articolul W din Con*en ie.ț

T?. eclamanta a pretins că articolul 12 din Con*en ie ar tre'ui să fieținterpretat fie de o manieră restricti*ă, ca acoperind numai actul de(nc$eiere a căsătoriei, fie de o manieră mai lar%ă, ca acoperind ișcontinuitatea le%ăturii con u%ale. [n prima ipoteză, articolul 12 ar fi lipsit derele*an ă (n situa ia reclamantei, (ntruc+t căsătoria cu so ia sa a fostț ț ț(nc$eiată atunci c+nd ele formau un cuplu $eterose ual. [n a doua ipoteză, (nsc$im', ar fi necesar să se analizeze dacă di*or ul Ufor atV aduce atin%ereț țUesen ei (nsă i a dreptului la căsătorieV. Conform sus inerilor reclamantei,ț ș țcea deHa doua interpretare era aplica'ilă, de *reme ce posi'ilitatea=u*ernului de a interfera cu o căsătorie de o manieră precum cea din prezenta spe ă ar (nsemna (n practică o lipsire de con inut a dreptului laț țcăsătorie. nterpretat astfel, articolul 12 din Con*en ie ar fi aplica'il (nț prezenta spe ă i ar face necesară e aminarea cauzei su' un%$iul acesteiț șdispozi ii.ț


28/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 2W

unele :tate mem're au e tins căsătoria i la partenerii $omose uali,șarticolul 12 nu poate fi (n eles ca impun+nd o o'li%a ie :tatelor mem're de aț țacorda accesul la căsătorie cuplurilor de persoane de acela i se "a se *edeaș1c al' i opf 6mpotriva %ustrieiș , citată mai sus, X >B&.


29/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE 2T

102. 6ai mult, Camera a o'ser*at că, (n esen ă, pro'lema din prezentațspe ă era cauzată de faptul că dreptul finlandez nu permitea căsătoriileț$omose uale. Conform urispruden ei Cur ii, articolele W i 12 dinț ț șCon*en ie nu impuneau :tatelor mem're o'li%a ia de a acorda cuplurilor deț ț persoane de acela i se accesul la căsătorie. Cu at+t mai mult, nici articolulș1? din Con*en ie, coro'orat cu articolul W din Con*en ie, nu putea fiț ținterpretat ca impun+nd :tatelor mem're o'li%a ia de a acorda cuplurilor ț$omose uale dreptul de a răm+ne căsătorite. Prin urmare, nu se putea afirmacă reclamanta fusese *ictima unei discriminări fa ă de alte persoane atuncițc+nd nu a reu it să o' ină un CAP feminin, c$iar dacă sHar considera că eaș țse află (ntrHo pozi ie similară cu acestea. Camera a considerat că nu a e istatțnicio (ncălcare a articolului 1? din Con*en ie coro'orat cu articolul W dințCon*en ie.ț

(" Ar+umentele p*r ilorț

4. eclamanta

10B. eclamanta a pretins, (n temeiul articolului 1? din Con*en ie, că ațfost discriminată (n două r+nduri.

10?. [n primul r+nd, ea a tre'uit să (ndeplinească o condi iețsuplimentară, aceea a (ncetării căsătoriei sale, pentru a o' ine recunoa tereaț ș uridică a %enului. Prin urmare, ea a fost discriminată fa ă de cisse uali, carețo' ineau recunoa terea uridică a %enului automat, cu ocazia na terii, fărăț ș ș*reo altă cerin ă suplimentară. 7ceastă diferen iere de tratament a făcutHo săț țse confrunte cu pro'leme (n *ia a de zi cu zi.ț

105. [n al doilea r+nd, reclamanta, so ia sa i copilul său au 'eneficiat deț șo protec ie inferioară persoanelor aflate (n căsătorii $eterose uale din cauzaț*iziunilor stereotipe asociate cu identitatea sa de %en. Căsătoriilecisse ualilor nu erau supuse riscului unui di*or Ufor atV, cum era supusț ț propriul său maria . Cu toate acestea, identitatea de %en era acumrecunoscută (n %eneral ca un moti* de protec ie (n cadrul dispozi iilor ceț ținterzic discriminarea.

. =u*ernul a fost de acord că articolul 1? din Con*en ie estețaplica'il (n spe ă, (ntruc+t cauza intra (n domeniul de aplicare al articoluluițW din Con*en ie, dar a afirmat că aceasta nu ridica nicio pro'lemă separatăț(n temeiul articolului 1?. [n e*entualitatea (n care Curtea ar (m'ră i a un altț ș punct de *edere, =u*ernul a su'liniat că cisse ualii nu se aflau (n aceea ișsitua ie cu reclamanta pentru simplul fapt că nu re*endicau o sc$im'are dețse . [n orice caz, a e istat o ustificare o'iecti*ă i rezona'ilă. :istemulș uridic finlandez interzicea discriminarea 'azată pe transse ualitate.


30/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE B0

C" Aprecierea Cur iiț

4. rincipii &enerale10S. Curtea aminte te că articolul 1? din Con*en ie este complementar ș ț

celorlalte clauze normati*e ale Con*en iei i Protocoalelor sale. El nu are oț șe isten ă deHsineHstătătoare, (ntruc+t inter*ine numai (n le%ătură cuțUe ercitarea drepturilor i li'ertă ilorV %arantate de aceste dispozi ii. De iș ț ț șaplicarea articolului 1? nu necesită neapărat o (ncălcare a acestor pre*ederi,sens (n care el are un caracter autonom, totu i, nu poate fi *or'a de intrareașsa (n oc at+ta *reme c+t faptele cauzei nu intră su' un%$iul uneia sau maimultora dintre clauzele amintite "a se *edea, de e emplu, ;.8. 6mpotriva

2ran eiț ]6C^, nr. ?B5?>/02, X ?S, 22 ianuarie 200W\ iș Gallianatos i al iiș ț

6mpotriva #reciei ]6C^, nr. 2TBW1/0T i B2>W?/0T, X S2, EC- 201B&.ș10W. Curtea a sta'ilit (n urispruden a sa că, pentru a e ista o pro'lemățsu' un%$iul articolului 1?, tre'uie să e iste o diferen ă de tratament (ntreț persoane aflate (n situa ii compara'ile. O astfel de diferen ă de tratamentț țeste discriminatorie dacă este lipsită de o ustificare o'iecti*ă i rezona'ilă\șcu alte cu*inte, dacă nu urmăre te un scop le%itim sau dacă nu e istă oșle%ătură rezona'ilă de propor ionalitate (ntre mi loacele utilizate i scopulț șurmărit. :tatele mem're se 'ucură de o anumită mar ă de apreciere pentru asta'ili dacă i (n ce măsură diferen ele dintre situa ii de altfel analo%eș ț ț ustifică o diferen ă de tratament "a se *edeaț 8urden 6mpotriva e&atului

nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș ]6C^, nr. 1BBSW/05, X >0, EC-

200W&.10T. Pe de o parte, Curtea a afirmat (n repetate r+nduri că diferen eleț 'azate pe identitatea de %en sau pe orientarea se uală tre'uie ustificate prinmoti*e deose'it de serioase "a se *edea1mit i #rad, 6mpotriva e&atuluiș

nit al $arii 8ritanii i rlandei de :ord ș , nr. BBTW5/T> i BBTW>/T>, X T0,șEC- 1TTTHG \ ?. i G. 6mpotriva %ustrieiș , nr. BTBT2/TW i BTW2T/TW, X ?5,șEC- 200BH \ arner 6mpotriva %ustriei , nr. ?001>/TW, X BS, EC- 200BH `\ onstantin $ar'in 6mpotriva usiei ]6C^, nr. B00SW/0>, X 12S,EC- 2012 "e trase&\ A i al ii 6mpotriva %ustrieiș ț ]6C^, nr. 1T010/0S, X TT,EC- 201B\ iș Gallianatos i al ii 6mpotriva #recieiș ț ]6C^, citată mai sus, XSS&. Pe de altă parte, :tatului (i este conferită o mar ă lar%ă de apreciere, (ntemeiul Con*en iei, atunci c+nd este *or'a despre, de e emplu, luarea dețmăsuri de ordin %eneral (n materie economică sau socială "a se *edea, dee emplu,1tec i al ii 6mpotriva e&atului nit al $arii 8ritanii i rlandeiș ț șde :ord ]6C^, nr. >5SB1/01 i >5T00/01, X 52, EC- 200>ș HG &. [ntindereamar ei de apreciere *a diferi (n func ie de circumstan e, domeniu i conte t\ț ț ș(n acest sens, unul dintre factorii pertinen i ar putea fi e isten a sauț ține isten a unui numitor comun (ntre le%ile diferitelor :tate mem're "a seț*edea etrovic 6mpotriva %ustriei , 2S martie 1TTW, X BW, apoarte 1TTWH &.


31/33


32/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE B2

edactată (n en%leză i franceză i pronun ată (n edin a pu'lică dinș ș ț ș țincinta Palatului Drepturilor Omului din :tras'our%, la data de 1> iulie201?.

o$an Calle#aert Dean :pielmann=refier ad unct Pre edinteș

[n conformitate cu articolele ?5 X 2 din Con*en ie i S? X 2 dinț șe%ulamentul Cur ii, la prezenta $otăr+re sunt ane ate următoarele opiniiț

separate

a& opinia concurentă a udecătoarei iemele\ '& opinia comună discordantă a udecătorilor :a , Jeller i 4emmens.ș

Opiniile separate nu au fost traduse, dar ele se re%ăsesc, (n en%leză i (nșfranceză, (n cuprinsul *ersiunilor lin%*istice oficiale ale $otăr+rii, ce pot ficonsultate (n 'aza de date -


33/33

-O 8 9 E7 -@6@4@ AEA (mpotri*a ! A47ADE BB

is cited, to%et$er #it$ t$e a'o*e cop ri%$t indication and reference to t$e -uman i%$tsrust !und. f it is intended to use an part of t$is translation for commercial purposes,

please contact pu'lis$in% ec$r.coe.int.

© Con$eil e l8Europe0 Cour Europ9enne e$ Droit$ e l8Homme! 23454es lan%ues officielles de la Cour Europ3enne des Droits de l -omme sont le fran ais etl an%lais. 4a pr3sente traduction a 3t3 effectu3e a*ec le soutien du !onds fiduciaire pour lesdroits de l $omme du Conseil de l Europe "###.coe.int/$umanri%$tstrustfund&. Elle ne lie pas la Cour, et celleHci d3cline toute responsa'ilit3 buant sa bualit3. Elle peut 3tret3l3c$ar%3e partir de -

Documents

Hamalainen vs. Finlanda