Politica regionala in Suedia si Finlanda

1 Regiunea ca mediu de dezvoltare

Conform celor mai multe definitii regiunea este o arie teritoriala constituita intr-un tot unitar astfel incat se pot face aprecieri general valabile asupra acesteia ca intreg Unul dintre motivele pentru care se opereaza impartirea in regiuni este dat de necesitatea usurarii analizei informatiilor (atat prin diminuarea volumului acestora cat si prin cresterea posibilitatii de a observa anumite tendinte sau interdependenta la nivelul unei anumite arii teritoriale) Un al doilea motiv este reprezentat de necesitatea de administrare de a implementa cat mai eficient politicile si programele guvernamentale cele mai folositoare grupari regionale fiind acelea care urmeaza granitele unei jurisdictii administrative

O caracteristica determinanta a regiunii este constientizarea unui interes regional comun care este dat de corelatiile ce exista intre diferitele parti ale acesteia In functie de natura acestor corelatii se disting doua tipuri de regiuni

- omogene - caracterizate printr-o structura interna uniforma activitatile economice fiind asemanatoare

- functionale - in care omogenitatea este inlocuita de complementaritateCel mai semnificativ criteriu al impartirii pe regiuni este cel al integrarii

functionale luandu-se asadar in considerare intensitatea interactiunilor economice date de transferurile de bunuri si servicii fluxurile de capital si forta de munca numarul convorbirilor telefonice etc Cu toate acestea in delimitarea practica a unei regiuni se iau in considerare atat criteriul omogenitatii cat si anumiti factori particulari ce tin de specificul fiecarei zone Diferentele intre cele doua tipuri de grupari teritoriale sunt date de natura relatiilor care au loc la nivelul structurii interne a fiecareia Regiunea omogena se caracterizeaza prin existenta unei oferte comune de bunuri si servicii rezultate din activitatile desfasurate in cadrul ei prin urmare diferitii producatori din aceasta regiune nu au nici o motivatie in a face comert intre ei pe de alta parte in cazul regiunilor functionale schimbul intern de bunuri si servicii constituie chiar ratiunea lor de a fi

Intre diferitele activitati desfasurate in cadrul unei regiuni putem asadar deosebi urmatoarele tipuri de relatii

-relatii verticale - caracterizate prin aceea ca produsul unei activitati constituie factor de productie pentru alta activitate

-relatii orizontale - implica o competitie intre agentii economici producatori fie pentru cucerirea pietei fie pentru atragerea furnizorilor

-relatii complementare - presupun atragerea in zona a ofertantilor de produse complementare celor fabricate pe plan local

2 Modalitati de dezvoltare a regiunilor

Criteriile luate in considerare la aprecierea nivelului de dezvoltare a unei regiuni suntCriteriul demografic- cresterea procentuala a populatiei unei regiuni-Criteriu material - marimea venitului pe cap de locuitor-Criteriul structural- schimbarile care au loc in

structura activitatilor desfasurate intr-o regiune (ex cresterea gradului de industrializare)

O incercare de a explica dezvoltarea unei regiuni a fost Teoria bazei economice conform careia unele activitati sunt esentiale (de baza) in sensul ca o dezvoitare a acestora determine dezvoltarea generala a regiunii in timp ce altele sunt neesentiale adica progresul lor este determinat de dezvoltarea generala a regiunii Teoria bazei economice identifica activitatile de baza ca fiind acele activitati care aduc capital din exterior in principal prin producerea de bunuri si servicii destinate exteriorului regiunii activitatile care produc pentru piata locala sunt prin urmare considerate a fi participanti pasivi la cresterea economica dezvoltarea lor fiind doar o consecinta a a nivelului ridicat al venitului si al cererii existente pe piata respective

Aceasta teorie prezinta insa cateva neajunsuri importante- activitatile de baza in cresterea economica nu trebuie sa fie neaparat cele

exportatoare ci cele care due la schimburi interregionale semnificative indiferent daca regiunea luata ca ansamblu este net exportatoare sau net importatoare

- exportul e considerat a fi singura sursa de crestere economica concluzia care se desprinde fiind ca pentru a se dezvolta din punct de vedere economic o regiune ar trebui sa importe mai mult decat exporta adica sa aiba o balanta comerciala deficitara

Un alt model il reprezinta Analiza resurse-rezultate Esenta acestui model o constituie studierea fluxurilor economice care au loc la nivelul unei regiuni fiind luate in considerare urmatoarele cinci principale sectoare economice- Sectorul intermediar - reprezentat de firmele private- Gospodariile - familii si indivizi rezidenti sau angajati incadrul regiunii- Sectorul public - autoritatea locala si nationala- Exteriorul - indivizi si activitati din afara regiunii- Sectorul de capital - stocurile de capital fix si circulant

Fluxurile de bunuri si servicii au loc si in interiorul sectorului intermediar intre diversele firme care il compun aceste fluxuri alcatuind cererea intermediara Cererea finala e reprezentata de fluxurile de bunuri si servicii dinspre sectorul intermediar catre celelalte sectoare intrucat aceste produse nu vor fi supuse prelucrarii ci vor fi destinate exportului consumului in gospodarii sau in sectorul public sau incorporarii in stocul de capital

Modelul studiat ia in considerare numai fluxurile dintre sectorul intermediar si celelalte sectoare ignorand transferurile dintre gospodarii sectorul public exteriorul si sectorul de capital In ciuda acestui neajuns modelul resurse-rezultate este util pentru evidentierea anumitor efecte cumulative ale relatiilor verticale

Analiza resurse-rezultate este evident un progres fata de teoria bazei economice nu numai pentru ca ia in calcul mai multe elemente intr-o maniera mai detaliata dar si pentru ca admite ca si alti factori in afara de exporturi pot fi cauze ale cresterii cererii finale si deci ale cresterii economice

Modelele prezentate au doar rolul de a urmari relatiile de cauzalitate dintre diferite fenomene fara a identifica sursa cresterii economice Dar este evident ca in dezvoltarea economica a unei regiuni sunt implicati si alti factori externi cum ar fi Comertul -exportul si importul de bunuri si servicii Migratia fortei de munca Migratia factorilor de productie in special a capitalului Politicile statului referitoare la colectarea si repartizarea veniturilor

21 Convergenta interregionala

Studiul factorilor care determina inegalitatile regionale (identificate in primul rand prin inegalitatile in nivelul veniturilor) a dus la o ipoteza interesanta care a pornit de la

observarea unei legaturi sistematice intre convergenta si divergenta regionala pe de o parte si stadiul procesului de dezvoltare pe de alta Astfel stadiile timpurii ale dezvoltarii economiei nationale sunt asociate cu disparitati crescute intre nivelurile veniturilor regionale in timp ce intr-o economie care a atins maturitatea in dezvoltare veniturile tind sa conveargaPrin urmare in tarile care au trecut de la o economie predominant agrara la una in care predominante sunt sectoarele secundar si tertiar observam ca noile activitati tind sa se concentreze in cateva orase-cheie care au contacte cu tarile mai avansate si care dispun de o populatie numeroasa si diversificata ca structura In acest stadiu al dezvoltarii majoritatea regiunilor nu au inca un potential suficient al pietei locale si resurse locale pentru a sustine activitati noi si nefamiliare Din aceasta cauza este foarte probabil ca migratia fortei de munca sa se produca dinspre zonele mai inapoiate spre cele industrializate Acest gen de migratie are un inalt grad de selectivitate numerosi cercetatori in domeniu demonstrand clar ca imigrantii au de regula cariere si statut-uri net superioare non-imigrantilor cu aceleasi studii varsta calificare profesionala si apartinand aceleiasi culturi fenomen care defavorizeaza regiunile de origine ale imigrantilor

3 Obiective si politici regionale

Criteriie de evaluare a dezvoltariia Criteriul social vizeaza atingerea unui venit cat mai ridicat pe cap de locuitor

reducerea somajului siguranta locului de munca echitate sociala b Criteriul economic care ia in considerare cresterea economica regionala

agregataStatul poate incuraja dezvoltarea regiunilor mai defavorizate prin programe de

calificare si recalificare a fortei de munca disponibile (ducand la reducerea somajului) prin servicii de informare cu privire la oferta de locuri de munca eliminarea discriminator de orice fel din procesul de angajare incurajarea mobilitatii fortei de munca

31 Tipuri de patologii regionale

- Regiuni Inapoiate in tari subdezvoltate aflate in pragul industrializarii dar si in majoritatea statelor dezvoltate

- Regiuni aflate in recesiune - caracterizate prin reducerea ratei de crestere economica somaj si migrarea fortei de munca spre alte zoneAceasta situatie se poate datora unei economii regionale bazate pe un numar redus de activitati care au incetat sa se mai dezvolte sau chiar au intrat in declin

- Regiuni afectate in crestere economica excesiva ndash cum ar fi zonele urbane si zonele turistice caracterizate printr- o concentrare a dezvoltarii economice in detrimentul altor regiuni si prin atragerea masiva a fortei de munca din alte zone care duce la poluarea mediului taxe si cheltuieli de intretinere ridicate trafic greoi

32 Modalitati de interventie a statului la nivel local si regional

-Facilitarea accesului agentilor economici la resursele de capital printr-un nivel redus ai dobazilor la credite si o serie de scutiri de asemenea statul prin intermediul agentiilor locale si regionale de dezvoltare poate face investitii directe in achizitionarea de pamant sau chiar construirea de parcuri industriale

-Prin intermediul serviciilor de transport asigurate Construirea sau amenajarea de noi drumuri porturi cai ferate

-Achizitii guvernamentale care de multe ori sunt folosite ca stimulente pentru cresterea cererii din zonele mai defavorizate

- Subventionarea activitatilor de cercetare care poate duce la identificarea de noi modalitati mai eficiente de folosire a unor resurse regionale mai putin cautate

- Elaborarea si finantarea de planuri si programe de dezvoltare regionala- Alocarea de fonduri de la buget pentru imbunatatirea serviciilor publice

locale in special pentru amenajarea si construirea de scoi retele de canalizare biblioteci asigurarea asistentei medicale sa

- Instruirea resurselor umane prin investitii in educatie in calificare si recalificare asigurarea asistentei la cautarea unui loc de munca in combaterea discriminarii de orice fel in incurajarea mobilitatii fortei de munca

In legatura cu strategia care ar trebui urmata este necesar sa fie luate in discutie urmatoarele probleme

-Este de dorit sa se obtina prosperitatea zonei sauprosperitatea oamenilor

-Calitate sau eficienta -Concentrarea sau dispersarea ajutoarelor guvernamentale - Alegerea instrumentelor adecvate de interventie a statuluiLuand in considerare cele patru chestiuni mai sus enumerate apar doua variante

teoretice de interventie a statului- fie consideram forta de munca imobila si atunci politica economica a statului ar

trebui concentrata pe dezvoltarea zonei pe atragerea de investitori si deci de noi locuri de munca strategie bazata pe ipoteza ca orice regiune are potentialul ei de dezvoltare iar principalul instrument de interventie a statului este acordarea de stimulente potentialilor angajatori

- fie consideram ca forta de munca poate fi stimulata pentru a se deplasa in alte zone si ca unele regiuni sunt lipsite de resursele necesare

4 Consideratii privind fundamentele teoriei europene de integrare regionala

Definitia unei regiuni in acceptiunea Consiliului Europei este aceea de interval de dimensiuni medii capabil de a fi determinat geografic si considerat a fi omogen Este vorba insa doar de omogenitatea politica si administrativa pentru ca in acceptiunea definitiei ARE (Adunarea Regiuniunilor Europene) regiunile sunt entitati politice de nivel inferior celui statal care au competente exercitate printr-un guvern cu responsabilitatile unui organ alesrdquo Corespunzator acestei definitii se identifica urmatoarele tipuri de regiuni

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puterea de a emite legi sisau acte normative regionale intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere constituite prin votul autoritatilor locale alese

Din punct de vedere al existentei unui unui tip de guvern regional avem urmatoarea clasificare

- regiuni cu o gama larga de puteri (landurile germane)- regiuni cu puteri avansate (comunitati autonome spaniole)-regiuni cu puteri limitate (provinciile olandeze)- regiuni fara puteri (comitate engleze si irlandeze regiunile grecesti ldquonomoirdquo)Formele preferentiale de integrare a unui spatiu regional sunt- integrarea prin fuziune sau absortie (a subregiunilor)- integrarea prin coordonarea strategiilor globale armonizare- integrarea prin rezistenta la integrare (solidaritati pozitive locale sau

teritoriale ca reactie la logica integrarii sau armonizarii)Rezultanta europeana a unei integrari intraregionale de mai sus trebuie sa fie o unitate

NUTS (Nomenclatorul UE al Unitatilor Teritoriale Statistice) corespunzatoare regiunii cadrul receptiei si utilizarii resurselor de dezvoltare ale UE

5Integrarea icircn Uniunea Europeană

Icircn urma celui de al doilea război mondial Europa suferise mari pierderi umane şi materiale Se confrunta cu o criză politică morală şi intelectuală icircşi pierduse prestigiul icircn lume mai ales icircn raport cu SUA care se afla icircntr-o perioadă de prosperitate economică

Tot icircn această perioadă Europa ajunsese divizată icircn ciuda atacirctor elemente comune la care europenii ţineau Divergenţele icircntre statele europene au contribuit la alunecarea Europei icircn Războiul rece iar ca urmare a acestui război mari puteri europene au ajuns pe loc secundar Astfel se explică faptul că pe de o parte endinţele spre unitatea europeană sunt impulsionate icircn primul racircnd din interiorul acestor state Pe de altă parte aceste impulsuri vin din profilierea comunismului dinspre rsărit şi din ameninţarea americană

Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie cunoscută drept Comunităţile Europene Ea a icircnceput sub forma a trei organizaţii distincte dar totuşi icircnrudite icircntre ele

- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (European Coal And Steal Comunity sau ECSCCECO)

- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom)- Comunitatea Economică Europeană (CEE numită şi Piaţa Comună)Icircn practică instituţiile şi politica acestora au devenit tot mai greu de distins proces

confirmat de amendamentele succesive aduse tratatuluiDupă război uni oameni politici au demonstrat că pentru a nu se mai repeta greşelile

trecutului este nevoie de o solidaritate europeană care să nu fie icircn contradicţie cu solidaritatea naţională şi să nu dăuneze identităţii naţionale Aşa dar alături de identitatea naţională şi nu icircn contradicţie cu ea apare identitatea europeană care va presupune o conştiinţă europeană Ideologia naţională a secolului al-XIX-lea urmează a fi icircnlocuită cu ideologia integrării europene Aceasta nu icircnseamnă respingerea valorii naţiunii ci asumarea unei realităţi că mai există şi alte valori comparabile ca importanţă

Problema practică ce icircşi aştepta soluţionarea prin integrarea europeană era una a armonizării intereselor statelor naţionale a asigurării dezvoltării lor economice şi concomitenşa evitării conflictelor dintre ele

Icircn Europe integrată patriotismul adică dragostea faţă de propria ţară se menţine şi este icircnsoţit mai accentuat de toleranţă şi de solidaritate cu alte ţări

Noua construcţie a Europei unite a putut icircncepe numai icircn Europa Occidentală şi numai după reconcilierea franco-germană Ideea călăuzitoare a lui Jean Monnet unul din oamenii politici ai timpului icircn acest sens este că războiul dintre Franţa şi Germania nu trebuie niciodată să mai tulbute politica şi prosperitatea continentului

Demersul pentru integrarea europeană s-a făcut mai icircntacirci icircn plan economic unificarea politică obiectivul final

Pe fondul unei noi construcţii europene care s-a realizat icircn etape democraţiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare

Pacircnă icircn anul 1950 s-a realizat refacerea economică postbelică Planul Marshall dublat de o puternică voinţă de reconstrucţie opţiunea pentru economia de piaţă icircntr-o anumită măsură rolul statului icircn economie dar şi icircmputernicirile unei noi integrări europene au făcut ca icircn anii 1950-1960 să crească ritmurile de dezvoltare S-au realizat progrese icircn automatică cibernetică icircn cercetarea ştiinţifică şi alte ramuri moderne icircn timp ce vechile industrii erau icircn recul iar populaţia satelor cunoştea un adevărat exod spre marile aglomerări urbane devenite oraşe icircn mişcare

Icircn 9 mai 1950 Robert Schuman ministrul de externe al Franţei inspirat de Jean Monnet propune planul ce va sta la baza Comunitătii Europene a Cărbunelui şi Oţelului CECO (Declaraţia Schuman) iar pe 1 aprilie 1951 este semnat Tratatul de la Paris pentru constituire CECO de către Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda

Deceniul 1961-1970 a adus o accentuare a procesului de concentrare a industriei şi a băncilor schimbări icircn structura socio-profesională şi creşterea calităţii vieţii Astfel pe 25 martie 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) de către cele şase ţări- Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma care au intrat icircn vigoare la 1 ianuarie 1958

Scopul CEE era icircnlăturarea progresivă a barierelor vamale libera circulaţie a forţei de muncă şi a capitalului

Cele trei comunităţi CECO CEE şi EURATOM au ajuns cu timpul tot mai de nedeosebit Tratatul de fuziune din 1965 a dat tuturor o comisie şi un consiliu comun Pe de altă parte Uniunea Europeană a icircnregistrat o considerabilă expansiune ca număr de membri odată cu intrarea Regatului Unit Irlandei şi Danemarcei icircn 1973 a Greciei icircn 1981 a Spaniei şi Portugaliei icircn 1986 a Suediei Austriei şi Finlandei icircn 1994

Dacă numărul de membrii a crescut jurisdicţia politică a Uniunii Europene s-a adacircncit incluzacircnd sistemul monetar european Programul Pieţei Unice politica regională şi socială precum şi elemente de cooperare icircn materie de politică externă şi icircn domeniul apărării

Acest proces de adacircncire a fost facilitat de amendamente la tratate cel mai recent fiind bdquo Tratatul de la Maastichtrdquo (semnat icircn 1991 intrat icircn vigoare icircn noiembrie 1993) care a transformat oficial CEE icircn Uniunea Europeană care icircşi propune extinderea procesului de integrare pentru a realiza şi o uniune politică a ţărilor europene Pentru asta a fost necesară elaborarea unei legislaţii europene care a impus schimbări icircn legislaţia statelor membre sau a celor ce vor să adere la Uniunea Europeană

Menţinacircnd obiectivul neclar ldquo Euroentuziaştiirdquo şi susţinătorii icircnfocaţi ai autonomiei naţionale au fost de obicei capabili să icircncheie compromisuri care sunt socotite a fi icircn interesul tuturor Faptul acesta propulsează procesul de integrare icircn pofida agitaţiei aşa icircncacirct suntem martorii apariţiei unei Uniuni Europene ca o entitate tot mai asemănătoare unui stat icircn sistemul internaţional ceea ce poate duce la schimbarea conceptelor tradiţionale de suveranitate şi de organizaţie internaţională

5Obiectivele politicilor regionale ale Uniunii Europene

Politicile regionale ale ţărilor vest europene aveau o gamă largă de scopuri şi obiective Icircn termeni economici obiectivele politicilor regionale făceau obiectul a două tipuri de scopuri eficienţă naţională agregată-care implică o mai eficientă alocare a resurselor regionale pentru maximizarea cacircştigului naţional net şi echitate interregională care implică o distribuţie egală icircn spaţiu a veniturilor şomajului sau infrastructuriiPentru multe state se putea identifica o tendinţă pe termen lung de a acorda prioritate echităţii icircn condiţiile creşterii economice şi eficienţei icircn perioade de recesiune şi stagnare Icircn majoritatea ţărilor politicile au apărut icircn anii rsquo50-rsquo60 pentru a contracara rămacircnerea icircn urmă a zonelor industriale rurale de munte sau mărginaşe Obiectivele politicilor erau concepute icircn termeni de reducere a disparităţilor icircn spaţiu legate de creştere economică infrastructură şi şomaj Iniţial noile obiective au fost percepute ca fiind un răspuns la un proces limitat de adaptare structurală ce avea loc icircn unele regiuni vechi industrializate Cu toate acestea era un fapt recunoscut că politica regională trebuia să icircnglobeze o dinamică clară care să vină icircn icircntacircmpinarea cerinţei continue pentru restructurare locală şi regională pentru mărirea competitivităţii şi a productivităţii pentru inovare şi internaţionalizare Interesul predominant pentru eficienţă macroeconomică era icircntacirclnit icircn diferite perioade de timp şi la unele dintre cele mai mari state ale UE cum ar fi Marea Britanie şi Franţa care au cunoscut icircn ultimii 20 de ani rate ridicate ale şomajului la nivel naţional şi care au mari zone ce se confruntă cu declin industrial şi probleme socialeŢelurile de echitate ale politicilor regionale nu au dispărut constituind un obiectiv prioritar icircn ţările nordice Pentru Finlanda cele trei obiective principale ale politicii erau dezvoltarea regională echilibrată dezvoltare independentă icircn cadrul regiunilor şi crearea de locuri de muncă icircn timp ce icircn Suedia obiectivul politicii regionale icircl constituia crearea de regiuni care să fie ldquoegale din punct de vedere economic ecologic industrial şi socialrdquo Icircn Germania ldquoegalizarea condiţiilor de trai şi muncărdquo era icircnscrisă icircn Legea de Bază a Republicii Federale obiectivele politicii regionale continuacircnd să pledeze pentru reducerea disparităţilor interregionale icircn relaţie cu generarea de venituri şi oportunităţi de angajare

6Scurta prezentare a Finlandei si Suediei

Suedia este o ţară nordică privind Peninsula Scandinavă icircn Europa de Nord Suedia are frontiere terestre cu Norvegia la vest şi Finlanda la nord-est şi este conectat la Danemarca prin Podul Oresund Acesta a fost un membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 1995 Capitala şi cel mai mare oraş este Stockholm cu o populatie de 802611 şi 2 milioane icircn zona metropolitană şi este de departe cel mai populat oraş icircn Suedia şi Scandinavia Suedia este ţara cea mai vizitat din ţările nordice cu 52 milioane de vizitatori icircn 2007 La 449964 km2 (173732 sq mi) Suedia este cea mai mare ţară de zona icircn Europa de Nord şi al patrulea cel mai mare din Europa Cu o populaţie totală de peste 92 milioane dintre care aproximativ 78 milioane sunt suedezii etnice Suedia are o densitate scăzută a populaţiei de 20 de persoane pe km sup2 (52 per mp MI) Aproximativ 84 din populaţie trăieşte icircn zone urbane Finlanda oficial Republica Finlanda o ţară nordică situate icircn regiunea Fennoscandian din nordul Europei Se icircnvecinează cu Suedia la vest Rusia la est şi Norvegia la nord icircn timp ce

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

O incercare de a explica dezvoltarea unei regiuni a fost Teoria bazei economice conform careia unele activitati sunt esentiale (de baza) in sensul ca o dezvoitare a acestora determine dezvoltarea generala a regiunii in timp ce altele sunt neesentiale adica progresul lor este determinat de dezvoltarea generala a regiunii Teoria bazei economice identifica activitatile de baza ca fiind acele activitati care aduc capital din exterior in principal prin producerea de bunuri si servicii destinate exteriorului regiunii activitatile care produc pentru piata locala sunt prin urmare considerate a fi participanti pasivi la cresterea economica dezvoltarea lor fiind doar o consecinta a a nivelului ridicat al venitului si al cererii existente pe piata respective

Aceasta teorie prezinta insa cateva neajunsuri importante- activitatile de baza in cresterea economica nu trebuie sa fie neaparat cele

exportatoare ci cele care due la schimburi interregionale semnificative indiferent daca regiunea luata ca ansamblu este net exportatoare sau net importatoare

- exportul e considerat a fi singura sursa de crestere economica concluzia care se desprinde fiind ca pentru a se dezvolta din punct de vedere economic o regiune ar trebui sa importe mai mult decat exporta adica sa aiba o balanta comerciala deficitara

Un alt model il reprezinta Analiza resurse-rezultate Esenta acestui model o constituie studierea fluxurilor economice care au loc la nivelul unei regiuni fiind luate in considerare urmatoarele cinci principale sectoare economice- Sectorul intermediar - reprezentat de firmele private- Gospodariile - familii si indivizi rezidenti sau angajati incadrul regiunii- Sectorul public - autoritatea locala si nationala- Exteriorul - indivizi si activitati din afara regiunii- Sectorul de capital - stocurile de capital fix si circulant

Fluxurile de bunuri si servicii au loc si in interiorul sectorului intermediar intre diversele firme care il compun aceste fluxuri alcatuind cererea intermediara Cererea finala e reprezentata de fluxurile de bunuri si servicii dinspre sectorul intermediar catre celelalte sectoare intrucat aceste produse nu vor fi supuse prelucrarii ci vor fi destinate exportului consumului in gospodarii sau in sectorul public sau incorporarii in stocul de capital

Modelul studiat ia in considerare numai fluxurile dintre sectorul intermediar si celelalte sectoare ignorand transferurile dintre gospodarii sectorul public exteriorul si sectorul de capital In ciuda acestui neajuns modelul resurse-rezultate este util pentru evidentierea anumitor efecte cumulative ale relatiilor verticale

Analiza resurse-rezultate este evident un progres fata de teoria bazei economice nu numai pentru ca ia in calcul mai multe elemente intr-o maniera mai detaliata dar si pentru ca admite ca si alti factori in afara de exporturi pot fi cauze ale cresterii cererii finale si deci ale cresterii economice

Modelele prezentate au doar rolul de a urmari relatiile de cauzalitate dintre diferite fenomene fara a identifica sursa cresterii economice Dar este evident ca in dezvoltarea economica a unei regiuni sunt implicati si alti factori externi cum ar fi Comertul -exportul si importul de bunuri si servicii Migratia fortei de munca Migratia factorilor de productie in special a capitalului Politicile statului referitoare la colectarea si repartizarea veniturilor

21 Convergenta interregionala

Studiul factorilor care determina inegalitatile regionale (identificate in primul rand prin inegalitatile in nivelul veniturilor) a dus la o ipoteza interesanta care a pornit de la

observarea unei legaturi sistematice intre convergenta si divergenta regionala pe de o parte si stadiul procesului de dezvoltare pe de alta Astfel stadiile timpurii ale dezvoltarii economiei nationale sunt asociate cu disparitati crescute intre nivelurile veniturilor regionale in timp ce intr-o economie care a atins maturitatea in dezvoltare veniturile tind sa conveargaPrin urmare in tarile care au trecut de la o economie predominant agrara la una in care predominante sunt sectoarele secundar si tertiar observam ca noile activitati tind sa se concentreze in cateva orase-cheie care au contacte cu tarile mai avansate si care dispun de o populatie numeroasa si diversificata ca structura In acest stadiu al dezvoltarii majoritatea regiunilor nu au inca un potential suficient al pietei locale si resurse locale pentru a sustine activitati noi si nefamiliare Din aceasta cauza este foarte probabil ca migratia fortei de munca sa se produca dinspre zonele mai inapoiate spre cele industrializate Acest gen de migratie are un inalt grad de selectivitate numerosi cercetatori in domeniu demonstrand clar ca imigrantii au de regula cariere si statut-uri net superioare non-imigrantilor cu aceleasi studii varsta calificare profesionala si apartinand aceleiasi culturi fenomen care defavorizeaza regiunile de origine ale imigrantilor

3 Obiective si politici regionale

Criteriie de evaluare a dezvoltariia Criteriul social vizeaza atingerea unui venit cat mai ridicat pe cap de locuitor

reducerea somajului siguranta locului de munca echitate sociala b Criteriul economic care ia in considerare cresterea economica regionala

agregataStatul poate incuraja dezvoltarea regiunilor mai defavorizate prin programe de

calificare si recalificare a fortei de munca disponibile (ducand la reducerea somajului) prin servicii de informare cu privire la oferta de locuri de munca eliminarea discriminator de orice fel din procesul de angajare incurajarea mobilitatii fortei de munca

31 Tipuri de patologii regionale

- Regiuni Inapoiate in tari subdezvoltate aflate in pragul industrializarii dar si in majoritatea statelor dezvoltate

- Regiuni aflate in recesiune - caracterizate prin reducerea ratei de crestere economica somaj si migrarea fortei de munca spre alte zoneAceasta situatie se poate datora unei economii regionale bazate pe un numar redus de activitati care au incetat sa se mai dezvolte sau chiar au intrat in declin

- Regiuni afectate in crestere economica excesiva ndash cum ar fi zonele urbane si zonele turistice caracterizate printr- o concentrare a dezvoltarii economice in detrimentul altor regiuni si prin atragerea masiva a fortei de munca din alte zone care duce la poluarea mediului taxe si cheltuieli de intretinere ridicate trafic greoi

32 Modalitati de interventie a statului la nivel local si regional

-Facilitarea accesului agentilor economici la resursele de capital printr-un nivel redus ai dobazilor la credite si o serie de scutiri de asemenea statul prin intermediul agentiilor locale si regionale de dezvoltare poate face investitii directe in achizitionarea de pamant sau chiar construirea de parcuri industriale

-Prin intermediul serviciilor de transport asigurate Construirea sau amenajarea de noi drumuri porturi cai ferate

-Achizitii guvernamentale care de multe ori sunt folosite ca stimulente pentru cresterea cererii din zonele mai defavorizate

- Subventionarea activitatilor de cercetare care poate duce la identificarea de noi modalitati mai eficiente de folosire a unor resurse regionale mai putin cautate

- Elaborarea si finantarea de planuri si programe de dezvoltare regionala- Alocarea de fonduri de la buget pentru imbunatatirea serviciilor publice

locale in special pentru amenajarea si construirea de scoi retele de canalizare biblioteci asigurarea asistentei medicale sa

- Instruirea resurselor umane prin investitii in educatie in calificare si recalificare asigurarea asistentei la cautarea unui loc de munca in combaterea discriminarii de orice fel in incurajarea mobilitatii fortei de munca

In legatura cu strategia care ar trebui urmata este necesar sa fie luate in discutie urmatoarele probleme

-Este de dorit sa se obtina prosperitatea zonei sauprosperitatea oamenilor

-Calitate sau eficienta -Concentrarea sau dispersarea ajutoarelor guvernamentale - Alegerea instrumentelor adecvate de interventie a statuluiLuand in considerare cele patru chestiuni mai sus enumerate apar doua variante

teoretice de interventie a statului- fie consideram forta de munca imobila si atunci politica economica a statului ar

trebui concentrata pe dezvoltarea zonei pe atragerea de investitori si deci de noi locuri de munca strategie bazata pe ipoteza ca orice regiune are potentialul ei de dezvoltare iar principalul instrument de interventie a statului este acordarea de stimulente potentialilor angajatori

- fie consideram ca forta de munca poate fi stimulata pentru a se deplasa in alte zone si ca unele regiuni sunt lipsite de resursele necesare

4 Consideratii privind fundamentele teoriei europene de integrare regionala

Definitia unei regiuni in acceptiunea Consiliului Europei este aceea de interval de dimensiuni medii capabil de a fi determinat geografic si considerat a fi omogen Este vorba insa doar de omogenitatea politica si administrativa pentru ca in acceptiunea definitiei ARE (Adunarea Regiuniunilor Europene) regiunile sunt entitati politice de nivel inferior celui statal care au competente exercitate printr-un guvern cu responsabilitatile unui organ alesrdquo Corespunzator acestei definitii se identifica urmatoarele tipuri de regiuni

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puterea de a emite legi sisau acte normative regionale intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere constituite prin votul autoritatilor locale alese

Din punct de vedere al existentei unui unui tip de guvern regional avem urmatoarea clasificare

- regiuni cu o gama larga de puteri (landurile germane)- regiuni cu puteri avansate (comunitati autonome spaniole)-regiuni cu puteri limitate (provinciile olandeze)- regiuni fara puteri (comitate engleze si irlandeze regiunile grecesti ldquonomoirdquo)Formele preferentiale de integrare a unui spatiu regional sunt- integrarea prin fuziune sau absortie (a subregiunilor)- integrarea prin coordonarea strategiilor globale armonizare- integrarea prin rezistenta la integrare (solidaritati pozitive locale sau

teritoriale ca reactie la logica integrarii sau armonizarii)Rezultanta europeana a unei integrari intraregionale de mai sus trebuie sa fie o unitate

NUTS (Nomenclatorul UE al Unitatilor Teritoriale Statistice) corespunzatoare regiunii cadrul receptiei si utilizarii resurselor de dezvoltare ale UE

5Integrarea icircn Uniunea Europeană

Icircn urma celui de al doilea război mondial Europa suferise mari pierderi umane şi materiale Se confrunta cu o criză politică morală şi intelectuală icircşi pierduse prestigiul icircn lume mai ales icircn raport cu SUA care se afla icircntr-o perioadă de prosperitate economică

Tot icircn această perioadă Europa ajunsese divizată icircn ciuda atacirctor elemente comune la care europenii ţineau Divergenţele icircntre statele europene au contribuit la alunecarea Europei icircn Războiul rece iar ca urmare a acestui război mari puteri europene au ajuns pe loc secundar Astfel se explică faptul că pe de o parte endinţele spre unitatea europeană sunt impulsionate icircn primul racircnd din interiorul acestor state Pe de altă parte aceste impulsuri vin din profilierea comunismului dinspre rsărit şi din ameninţarea americană

Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie cunoscută drept Comunităţile Europene Ea a icircnceput sub forma a trei organizaţii distincte dar totuşi icircnrudite icircntre ele

- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (European Coal And Steal Comunity sau ECSCCECO)

- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom)- Comunitatea Economică Europeană (CEE numită şi Piaţa Comună)Icircn practică instituţiile şi politica acestora au devenit tot mai greu de distins proces

confirmat de amendamentele succesive aduse tratatuluiDupă război uni oameni politici au demonstrat că pentru a nu se mai repeta greşelile

trecutului este nevoie de o solidaritate europeană care să nu fie icircn contradicţie cu solidaritatea naţională şi să nu dăuneze identităţii naţionale Aşa dar alături de identitatea naţională şi nu icircn contradicţie cu ea apare identitatea europeană care va presupune o conştiinţă europeană Ideologia naţională a secolului al-XIX-lea urmează a fi icircnlocuită cu ideologia integrării europene Aceasta nu icircnseamnă respingerea valorii naţiunii ci asumarea unei realităţi că mai există şi alte valori comparabile ca importanţă

Problema practică ce icircşi aştepta soluţionarea prin integrarea europeană era una a armonizării intereselor statelor naţionale a asigurării dezvoltării lor economice şi concomitenşa evitării conflictelor dintre ele

Icircn Europe integrată patriotismul adică dragostea faţă de propria ţară se menţine şi este icircnsoţit mai accentuat de toleranţă şi de solidaritate cu alte ţări

Noua construcţie a Europei unite a putut icircncepe numai icircn Europa Occidentală şi numai după reconcilierea franco-germană Ideea călăuzitoare a lui Jean Monnet unul din oamenii politici ai timpului icircn acest sens este că războiul dintre Franţa şi Germania nu trebuie niciodată să mai tulbute politica şi prosperitatea continentului

Demersul pentru integrarea europeană s-a făcut mai icircntacirci icircn plan economic unificarea politică obiectivul final

Pe fondul unei noi construcţii europene care s-a realizat icircn etape democraţiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare

Pacircnă icircn anul 1950 s-a realizat refacerea economică postbelică Planul Marshall dublat de o puternică voinţă de reconstrucţie opţiunea pentru economia de piaţă icircntr-o anumită măsură rolul statului icircn economie dar şi icircmputernicirile unei noi integrări europene au făcut ca icircn anii 1950-1960 să crească ritmurile de dezvoltare S-au realizat progrese icircn automatică cibernetică icircn cercetarea ştiinţifică şi alte ramuri moderne icircn timp ce vechile industrii erau icircn recul iar populaţia satelor cunoştea un adevărat exod spre marile aglomerări urbane devenite oraşe icircn mişcare

Icircn 9 mai 1950 Robert Schuman ministrul de externe al Franţei inspirat de Jean Monnet propune planul ce va sta la baza Comunitătii Europene a Cărbunelui şi Oţelului CECO (Declaraţia Schuman) iar pe 1 aprilie 1951 este semnat Tratatul de la Paris pentru constituire CECO de către Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda

Deceniul 1961-1970 a adus o accentuare a procesului de concentrare a industriei şi a băncilor schimbări icircn structura socio-profesională şi creşterea calităţii vieţii Astfel pe 25 martie 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) de către cele şase ţări- Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma care au intrat icircn vigoare la 1 ianuarie 1958

Scopul CEE era icircnlăturarea progresivă a barierelor vamale libera circulaţie a forţei de muncă şi a capitalului

Cele trei comunităţi CECO CEE şi EURATOM au ajuns cu timpul tot mai de nedeosebit Tratatul de fuziune din 1965 a dat tuturor o comisie şi un consiliu comun Pe de altă parte Uniunea Europeană a icircnregistrat o considerabilă expansiune ca număr de membri odată cu intrarea Regatului Unit Irlandei şi Danemarcei icircn 1973 a Greciei icircn 1981 a Spaniei şi Portugaliei icircn 1986 a Suediei Austriei şi Finlandei icircn 1994

Dacă numărul de membrii a crescut jurisdicţia politică a Uniunii Europene s-a adacircncit incluzacircnd sistemul monetar european Programul Pieţei Unice politica regională şi socială precum şi elemente de cooperare icircn materie de politică externă şi icircn domeniul apărării

Acest proces de adacircncire a fost facilitat de amendamente la tratate cel mai recent fiind bdquo Tratatul de la Maastichtrdquo (semnat icircn 1991 intrat icircn vigoare icircn noiembrie 1993) care a transformat oficial CEE icircn Uniunea Europeană care icircşi propune extinderea procesului de integrare pentru a realiza şi o uniune politică a ţărilor europene Pentru asta a fost necesară elaborarea unei legislaţii europene care a impus schimbări icircn legislaţia statelor membre sau a celor ce vor să adere la Uniunea Europeană

Menţinacircnd obiectivul neclar ldquo Euroentuziaştiirdquo şi susţinătorii icircnfocaţi ai autonomiei naţionale au fost de obicei capabili să icircncheie compromisuri care sunt socotite a fi icircn interesul tuturor Faptul acesta propulsează procesul de integrare icircn pofida agitaţiei aşa icircncacirct suntem martorii apariţiei unei Uniuni Europene ca o entitate tot mai asemănătoare unui stat icircn sistemul internaţional ceea ce poate duce la schimbarea conceptelor tradiţionale de suveranitate şi de organizaţie internaţională

5Obiectivele politicilor regionale ale Uniunii Europene

Politicile regionale ale ţărilor vest europene aveau o gamă largă de scopuri şi obiective Icircn termeni economici obiectivele politicilor regionale făceau obiectul a două tipuri de scopuri eficienţă naţională agregată-care implică o mai eficientă alocare a resurselor regionale pentru maximizarea cacircştigului naţional net şi echitate interregională care implică o distribuţie egală icircn spaţiu a veniturilor şomajului sau infrastructuriiPentru multe state se putea identifica o tendinţă pe termen lung de a acorda prioritate echităţii icircn condiţiile creşterii economice şi eficienţei icircn perioade de recesiune şi stagnare Icircn majoritatea ţărilor politicile au apărut icircn anii rsquo50-rsquo60 pentru a contracara rămacircnerea icircn urmă a zonelor industriale rurale de munte sau mărginaşe Obiectivele politicilor erau concepute icircn termeni de reducere a disparităţilor icircn spaţiu legate de creştere economică infrastructură şi şomaj Iniţial noile obiective au fost percepute ca fiind un răspuns la un proces limitat de adaptare structurală ce avea loc icircn unele regiuni vechi industrializate Cu toate acestea era un fapt recunoscut că politica regională trebuia să icircnglobeze o dinamică clară care să vină icircn icircntacircmpinarea cerinţei continue pentru restructurare locală şi regională pentru mărirea competitivităţii şi a productivităţii pentru inovare şi internaţionalizare Interesul predominant pentru eficienţă macroeconomică era icircntacirclnit icircn diferite perioade de timp şi la unele dintre cele mai mari state ale UE cum ar fi Marea Britanie şi Franţa care au cunoscut icircn ultimii 20 de ani rate ridicate ale şomajului la nivel naţional şi care au mari zone ce se confruntă cu declin industrial şi probleme socialeŢelurile de echitate ale politicilor regionale nu au dispărut constituind un obiectiv prioritar icircn ţările nordice Pentru Finlanda cele trei obiective principale ale politicii erau dezvoltarea regională echilibrată dezvoltare independentă icircn cadrul regiunilor şi crearea de locuri de muncă icircn timp ce icircn Suedia obiectivul politicii regionale icircl constituia crearea de regiuni care să fie ldquoegale din punct de vedere economic ecologic industrial şi socialrdquo Icircn Germania ldquoegalizarea condiţiilor de trai şi muncărdquo era icircnscrisă icircn Legea de Bază a Republicii Federale obiectivele politicii regionale continuacircnd să pledeze pentru reducerea disparităţilor interregionale icircn relaţie cu generarea de venituri şi oportunităţi de angajare

6Scurta prezentare a Finlandei si Suediei

Suedia este o ţară nordică privind Peninsula Scandinavă icircn Europa de Nord Suedia are frontiere terestre cu Norvegia la vest şi Finlanda la nord-est şi este conectat la Danemarca prin Podul Oresund Acesta a fost un membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 1995 Capitala şi cel mai mare oraş este Stockholm cu o populatie de 802611 şi 2 milioane icircn zona metropolitană şi este de departe cel mai populat oraş icircn Suedia şi Scandinavia Suedia este ţara cea mai vizitat din ţările nordice cu 52 milioane de vizitatori icircn 2007 La 449964 km2 (173732 sq mi) Suedia este cea mai mare ţară de zona icircn Europa de Nord şi al patrulea cel mai mare din Europa Cu o populaţie totală de peste 92 milioane dintre care aproximativ 78 milioane sunt suedezii etnice Suedia are o densitate scăzută a populaţiei de 20 de persoane pe km sup2 (52 per mp MI) Aproximativ 84 din populaţie trăieşte icircn zone urbane Finlanda oficial Republica Finlanda o ţară nordică situate icircn regiunea Fennoscandian din nordul Europei Se icircnvecinează cu Suedia la vest Rusia la est şi Norvegia la nord icircn timp ce

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

observarea unei legaturi sistematice intre convergenta si divergenta regionala pe de o parte si stadiul procesului de dezvoltare pe de alta Astfel stadiile timpurii ale dezvoltarii economiei nationale sunt asociate cu disparitati crescute intre nivelurile veniturilor regionale in timp ce intr-o economie care a atins maturitatea in dezvoltare veniturile tind sa conveargaPrin urmare in tarile care au trecut de la o economie predominant agrara la una in care predominante sunt sectoarele secundar si tertiar observam ca noile activitati tind sa se concentreze in cateva orase-cheie care au contacte cu tarile mai avansate si care dispun de o populatie numeroasa si diversificata ca structura In acest stadiu al dezvoltarii majoritatea regiunilor nu au inca un potential suficient al pietei locale si resurse locale pentru a sustine activitati noi si nefamiliare Din aceasta cauza este foarte probabil ca migratia fortei de munca sa se produca dinspre zonele mai inapoiate spre cele industrializate Acest gen de migratie are un inalt grad de selectivitate numerosi cercetatori in domeniu demonstrand clar ca imigrantii au de regula cariere si statut-uri net superioare non-imigrantilor cu aceleasi studii varsta calificare profesionala si apartinand aceleiasi culturi fenomen care defavorizeaza regiunile de origine ale imigrantilor

3 Obiective si politici regionale

Criteriie de evaluare a dezvoltariia Criteriul social vizeaza atingerea unui venit cat mai ridicat pe cap de locuitor

reducerea somajului siguranta locului de munca echitate sociala b Criteriul economic care ia in considerare cresterea economica regionala

agregataStatul poate incuraja dezvoltarea regiunilor mai defavorizate prin programe de

calificare si recalificare a fortei de munca disponibile (ducand la reducerea somajului) prin servicii de informare cu privire la oferta de locuri de munca eliminarea discriminator de orice fel din procesul de angajare incurajarea mobilitatii fortei de munca

31 Tipuri de patologii regionale

- Regiuni Inapoiate in tari subdezvoltate aflate in pragul industrializarii dar si in majoritatea statelor dezvoltate

- Regiuni aflate in recesiune - caracterizate prin reducerea ratei de crestere economica somaj si migrarea fortei de munca spre alte zoneAceasta situatie se poate datora unei economii regionale bazate pe un numar redus de activitati care au incetat sa se mai dezvolte sau chiar au intrat in declin

- Regiuni afectate in crestere economica excesiva ndash cum ar fi zonele urbane si zonele turistice caracterizate printr- o concentrare a dezvoltarii economice in detrimentul altor regiuni si prin atragerea masiva a fortei de munca din alte zone care duce la poluarea mediului taxe si cheltuieli de intretinere ridicate trafic greoi

32 Modalitati de interventie a statului la nivel local si regional

-Facilitarea accesului agentilor economici la resursele de capital printr-un nivel redus ai dobazilor la credite si o serie de scutiri de asemenea statul prin intermediul agentiilor locale si regionale de dezvoltare poate face investitii directe in achizitionarea de pamant sau chiar construirea de parcuri industriale

-Prin intermediul serviciilor de transport asigurate Construirea sau amenajarea de noi drumuri porturi cai ferate

-Achizitii guvernamentale care de multe ori sunt folosite ca stimulente pentru cresterea cererii din zonele mai defavorizate

- Subventionarea activitatilor de cercetare care poate duce la identificarea de noi modalitati mai eficiente de folosire a unor resurse regionale mai putin cautate

- Elaborarea si finantarea de planuri si programe de dezvoltare regionala- Alocarea de fonduri de la buget pentru imbunatatirea serviciilor publice

locale in special pentru amenajarea si construirea de scoi retele de canalizare biblioteci asigurarea asistentei medicale sa

- Instruirea resurselor umane prin investitii in educatie in calificare si recalificare asigurarea asistentei la cautarea unui loc de munca in combaterea discriminarii de orice fel in incurajarea mobilitatii fortei de munca

In legatura cu strategia care ar trebui urmata este necesar sa fie luate in discutie urmatoarele probleme

-Este de dorit sa se obtina prosperitatea zonei sauprosperitatea oamenilor

-Calitate sau eficienta -Concentrarea sau dispersarea ajutoarelor guvernamentale - Alegerea instrumentelor adecvate de interventie a statuluiLuand in considerare cele patru chestiuni mai sus enumerate apar doua variante

teoretice de interventie a statului- fie consideram forta de munca imobila si atunci politica economica a statului ar

trebui concentrata pe dezvoltarea zonei pe atragerea de investitori si deci de noi locuri de munca strategie bazata pe ipoteza ca orice regiune are potentialul ei de dezvoltare iar principalul instrument de interventie a statului este acordarea de stimulente potentialilor angajatori

- fie consideram ca forta de munca poate fi stimulata pentru a se deplasa in alte zone si ca unele regiuni sunt lipsite de resursele necesare

4 Consideratii privind fundamentele teoriei europene de integrare regionala

Definitia unei regiuni in acceptiunea Consiliului Europei este aceea de interval de dimensiuni medii capabil de a fi determinat geografic si considerat a fi omogen Este vorba insa doar de omogenitatea politica si administrativa pentru ca in acceptiunea definitiei ARE (Adunarea Regiuniunilor Europene) regiunile sunt entitati politice de nivel inferior celui statal care au competente exercitate printr-un guvern cu responsabilitatile unui organ alesrdquo Corespunzator acestei definitii se identifica urmatoarele tipuri de regiuni

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puterea de a emite legi sisau acte normative regionale intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere constituite prin votul autoritatilor locale alese

Din punct de vedere al existentei unui unui tip de guvern regional avem urmatoarea clasificare

- regiuni cu o gama larga de puteri (landurile germane)- regiuni cu puteri avansate (comunitati autonome spaniole)-regiuni cu puteri limitate (provinciile olandeze)- regiuni fara puteri (comitate engleze si irlandeze regiunile grecesti ldquonomoirdquo)Formele preferentiale de integrare a unui spatiu regional sunt- integrarea prin fuziune sau absortie (a subregiunilor)- integrarea prin coordonarea strategiilor globale armonizare- integrarea prin rezistenta la integrare (solidaritati pozitive locale sau

teritoriale ca reactie la logica integrarii sau armonizarii)Rezultanta europeana a unei integrari intraregionale de mai sus trebuie sa fie o unitate

NUTS (Nomenclatorul UE al Unitatilor Teritoriale Statistice) corespunzatoare regiunii cadrul receptiei si utilizarii resurselor de dezvoltare ale UE

5Integrarea icircn Uniunea Europeană

Icircn urma celui de al doilea război mondial Europa suferise mari pierderi umane şi materiale Se confrunta cu o criză politică morală şi intelectuală icircşi pierduse prestigiul icircn lume mai ales icircn raport cu SUA care se afla icircntr-o perioadă de prosperitate economică

Tot icircn această perioadă Europa ajunsese divizată icircn ciuda atacirctor elemente comune la care europenii ţineau Divergenţele icircntre statele europene au contribuit la alunecarea Europei icircn Războiul rece iar ca urmare a acestui război mari puteri europene au ajuns pe loc secundar Astfel se explică faptul că pe de o parte endinţele spre unitatea europeană sunt impulsionate icircn primul racircnd din interiorul acestor state Pe de altă parte aceste impulsuri vin din profilierea comunismului dinspre rsărit şi din ameninţarea americană

Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie cunoscută drept Comunităţile Europene Ea a icircnceput sub forma a trei organizaţii distincte dar totuşi icircnrudite icircntre ele

- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (European Coal And Steal Comunity sau ECSCCECO)

- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom)- Comunitatea Economică Europeană (CEE numită şi Piaţa Comună)Icircn practică instituţiile şi politica acestora au devenit tot mai greu de distins proces

confirmat de amendamentele succesive aduse tratatuluiDupă război uni oameni politici au demonstrat că pentru a nu se mai repeta greşelile

trecutului este nevoie de o solidaritate europeană care să nu fie icircn contradicţie cu solidaritatea naţională şi să nu dăuneze identităţii naţionale Aşa dar alături de identitatea naţională şi nu icircn contradicţie cu ea apare identitatea europeană care va presupune o conştiinţă europeană Ideologia naţională a secolului al-XIX-lea urmează a fi icircnlocuită cu ideologia integrării europene Aceasta nu icircnseamnă respingerea valorii naţiunii ci asumarea unei realităţi că mai există şi alte valori comparabile ca importanţă

Problema practică ce icircşi aştepta soluţionarea prin integrarea europeană era una a armonizării intereselor statelor naţionale a asigurării dezvoltării lor economice şi concomitenşa evitării conflictelor dintre ele

Icircn Europe integrată patriotismul adică dragostea faţă de propria ţară se menţine şi este icircnsoţit mai accentuat de toleranţă şi de solidaritate cu alte ţări

Noua construcţie a Europei unite a putut icircncepe numai icircn Europa Occidentală şi numai după reconcilierea franco-germană Ideea călăuzitoare a lui Jean Monnet unul din oamenii politici ai timpului icircn acest sens este că războiul dintre Franţa şi Germania nu trebuie niciodată să mai tulbute politica şi prosperitatea continentului

Demersul pentru integrarea europeană s-a făcut mai icircntacirci icircn plan economic unificarea politică obiectivul final

Pe fondul unei noi construcţii europene care s-a realizat icircn etape democraţiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare

Pacircnă icircn anul 1950 s-a realizat refacerea economică postbelică Planul Marshall dublat de o puternică voinţă de reconstrucţie opţiunea pentru economia de piaţă icircntr-o anumită măsură rolul statului icircn economie dar şi icircmputernicirile unei noi integrări europene au făcut ca icircn anii 1950-1960 să crească ritmurile de dezvoltare S-au realizat progrese icircn automatică cibernetică icircn cercetarea ştiinţifică şi alte ramuri moderne icircn timp ce vechile industrii erau icircn recul iar populaţia satelor cunoştea un adevărat exod spre marile aglomerări urbane devenite oraşe icircn mişcare

Icircn 9 mai 1950 Robert Schuman ministrul de externe al Franţei inspirat de Jean Monnet propune planul ce va sta la baza Comunitătii Europene a Cărbunelui şi Oţelului CECO (Declaraţia Schuman) iar pe 1 aprilie 1951 este semnat Tratatul de la Paris pentru constituire CECO de către Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda

Deceniul 1961-1970 a adus o accentuare a procesului de concentrare a industriei şi a băncilor schimbări icircn structura socio-profesională şi creşterea calităţii vieţii Astfel pe 25 martie 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) de către cele şase ţări- Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma care au intrat icircn vigoare la 1 ianuarie 1958

Scopul CEE era icircnlăturarea progresivă a barierelor vamale libera circulaţie a forţei de muncă şi a capitalului

Cele trei comunităţi CECO CEE şi EURATOM au ajuns cu timpul tot mai de nedeosebit Tratatul de fuziune din 1965 a dat tuturor o comisie şi un consiliu comun Pe de altă parte Uniunea Europeană a icircnregistrat o considerabilă expansiune ca număr de membri odată cu intrarea Regatului Unit Irlandei şi Danemarcei icircn 1973 a Greciei icircn 1981 a Spaniei şi Portugaliei icircn 1986 a Suediei Austriei şi Finlandei icircn 1994

Dacă numărul de membrii a crescut jurisdicţia politică a Uniunii Europene s-a adacircncit incluzacircnd sistemul monetar european Programul Pieţei Unice politica regională şi socială precum şi elemente de cooperare icircn materie de politică externă şi icircn domeniul apărării

Acest proces de adacircncire a fost facilitat de amendamente la tratate cel mai recent fiind bdquo Tratatul de la Maastichtrdquo (semnat icircn 1991 intrat icircn vigoare icircn noiembrie 1993) care a transformat oficial CEE icircn Uniunea Europeană care icircşi propune extinderea procesului de integrare pentru a realiza şi o uniune politică a ţărilor europene Pentru asta a fost necesară elaborarea unei legislaţii europene care a impus schimbări icircn legislaţia statelor membre sau a celor ce vor să adere la Uniunea Europeană

Menţinacircnd obiectivul neclar ldquo Euroentuziaştiirdquo şi susţinătorii icircnfocaţi ai autonomiei naţionale au fost de obicei capabili să icircncheie compromisuri care sunt socotite a fi icircn interesul tuturor Faptul acesta propulsează procesul de integrare icircn pofida agitaţiei aşa icircncacirct suntem martorii apariţiei unei Uniuni Europene ca o entitate tot mai asemănătoare unui stat icircn sistemul internaţional ceea ce poate duce la schimbarea conceptelor tradiţionale de suveranitate şi de organizaţie internaţională

5Obiectivele politicilor regionale ale Uniunii Europene

Politicile regionale ale ţărilor vest europene aveau o gamă largă de scopuri şi obiective Icircn termeni economici obiectivele politicilor regionale făceau obiectul a două tipuri de scopuri eficienţă naţională agregată-care implică o mai eficientă alocare a resurselor regionale pentru maximizarea cacircştigului naţional net şi echitate interregională care implică o distribuţie egală icircn spaţiu a veniturilor şomajului sau infrastructuriiPentru multe state se putea identifica o tendinţă pe termen lung de a acorda prioritate echităţii icircn condiţiile creşterii economice şi eficienţei icircn perioade de recesiune şi stagnare Icircn majoritatea ţărilor politicile au apărut icircn anii rsquo50-rsquo60 pentru a contracara rămacircnerea icircn urmă a zonelor industriale rurale de munte sau mărginaşe Obiectivele politicilor erau concepute icircn termeni de reducere a disparităţilor icircn spaţiu legate de creştere economică infrastructură şi şomaj Iniţial noile obiective au fost percepute ca fiind un răspuns la un proces limitat de adaptare structurală ce avea loc icircn unele regiuni vechi industrializate Cu toate acestea era un fapt recunoscut că politica regională trebuia să icircnglobeze o dinamică clară care să vină icircn icircntacircmpinarea cerinţei continue pentru restructurare locală şi regională pentru mărirea competitivităţii şi a productivităţii pentru inovare şi internaţionalizare Interesul predominant pentru eficienţă macroeconomică era icircntacirclnit icircn diferite perioade de timp şi la unele dintre cele mai mari state ale UE cum ar fi Marea Britanie şi Franţa care au cunoscut icircn ultimii 20 de ani rate ridicate ale şomajului la nivel naţional şi care au mari zone ce se confruntă cu declin industrial şi probleme socialeŢelurile de echitate ale politicilor regionale nu au dispărut constituind un obiectiv prioritar icircn ţările nordice Pentru Finlanda cele trei obiective principale ale politicii erau dezvoltarea regională echilibrată dezvoltare independentă icircn cadrul regiunilor şi crearea de locuri de muncă icircn timp ce icircn Suedia obiectivul politicii regionale icircl constituia crearea de regiuni care să fie ldquoegale din punct de vedere economic ecologic industrial şi socialrdquo Icircn Germania ldquoegalizarea condiţiilor de trai şi muncărdquo era icircnscrisă icircn Legea de Bază a Republicii Federale obiectivele politicii regionale continuacircnd să pledeze pentru reducerea disparităţilor interregionale icircn relaţie cu generarea de venituri şi oportunităţi de angajare

6Scurta prezentare a Finlandei si Suediei

Suedia este o ţară nordică privind Peninsula Scandinavă icircn Europa de Nord Suedia are frontiere terestre cu Norvegia la vest şi Finlanda la nord-est şi este conectat la Danemarca prin Podul Oresund Acesta a fost un membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 1995 Capitala şi cel mai mare oraş este Stockholm cu o populatie de 802611 şi 2 milioane icircn zona metropolitană şi este de departe cel mai populat oraş icircn Suedia şi Scandinavia Suedia este ţara cea mai vizitat din ţările nordice cu 52 milioane de vizitatori icircn 2007 La 449964 km2 (173732 sq mi) Suedia este cea mai mare ţară de zona icircn Europa de Nord şi al patrulea cel mai mare din Europa Cu o populaţie totală de peste 92 milioane dintre care aproximativ 78 milioane sunt suedezii etnice Suedia are o densitate scăzută a populaţiei de 20 de persoane pe km sup2 (52 per mp MI) Aproximativ 84 din populaţie trăieşte icircn zone urbane Finlanda oficial Republica Finlanda o ţară nordică situate icircn regiunea Fennoscandian din nordul Europei Se icircnvecinează cu Suedia la vest Rusia la est şi Norvegia la nord icircn timp ce

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

-Prin intermediul serviciilor de transport asigurate Construirea sau amenajarea de noi drumuri porturi cai ferate

-Achizitii guvernamentale care de multe ori sunt folosite ca stimulente pentru cresterea cererii din zonele mai defavorizate

- Subventionarea activitatilor de cercetare care poate duce la identificarea de noi modalitati mai eficiente de folosire a unor resurse regionale mai putin cautate

- Elaborarea si finantarea de planuri si programe de dezvoltare regionala- Alocarea de fonduri de la buget pentru imbunatatirea serviciilor publice

locale in special pentru amenajarea si construirea de scoi retele de canalizare biblioteci asigurarea asistentei medicale sa

- Instruirea resurselor umane prin investitii in educatie in calificare si recalificare asigurarea asistentei la cautarea unui loc de munca in combaterea discriminarii de orice fel in incurajarea mobilitatii fortei de munca

In legatura cu strategia care ar trebui urmata este necesar sa fie luate in discutie urmatoarele probleme

-Este de dorit sa se obtina prosperitatea zonei sauprosperitatea oamenilor

-Calitate sau eficienta -Concentrarea sau dispersarea ajutoarelor guvernamentale - Alegerea instrumentelor adecvate de interventie a statuluiLuand in considerare cele patru chestiuni mai sus enumerate apar doua variante

teoretice de interventie a statului- fie consideram forta de munca imobila si atunci politica economica a statului ar

trebui concentrata pe dezvoltarea zonei pe atragerea de investitori si deci de noi locuri de munca strategie bazata pe ipoteza ca orice regiune are potentialul ei de dezvoltare iar principalul instrument de interventie a statului este acordarea de stimulente potentialilor angajatori

- fie consideram ca forta de munca poate fi stimulata pentru a se deplasa in alte zone si ca unele regiuni sunt lipsite de resursele necesare

4 Consideratii privind fundamentele teoriei europene de integrare regionala

Definitia unei regiuni in acceptiunea Consiliului Europei este aceea de interval de dimensiuni medii capabil de a fi determinat geografic si considerat a fi omogen Este vorba insa doar de omogenitatea politica si administrativa pentru ca in acceptiunea definitiei ARE (Adunarea Regiuniunilor Europene) regiunile sunt entitati politice de nivel inferior celui statal care au competente exercitate printr-un guvern cu responsabilitatile unui organ alesrdquo Corespunzator acestei definitii se identifica urmatoarele tipuri de regiuni

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii sau de un acord federal

- regiuni investite cu puteri legislative in domeniul legislatiei primare intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puterea de a emite legi sisau acte normative regionale intr-un cadru instituit de legislatia nationala a caror existenta nu e garantata de constitutia tarii

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere constituite prin votul autoritatilor locale alese

Din punct de vedere al existentei unui unui tip de guvern regional avem urmatoarea clasificare

- regiuni cu o gama larga de puteri (landurile germane)- regiuni cu puteri avansate (comunitati autonome spaniole)-regiuni cu puteri limitate (provinciile olandeze)- regiuni fara puteri (comitate engleze si irlandeze regiunile grecesti ldquonomoirdquo)Formele preferentiale de integrare a unui spatiu regional sunt- integrarea prin fuziune sau absortie (a subregiunilor)- integrarea prin coordonarea strategiilor globale armonizare- integrarea prin rezistenta la integrare (solidaritati pozitive locale sau

teritoriale ca reactie la logica integrarii sau armonizarii)Rezultanta europeana a unei integrari intraregionale de mai sus trebuie sa fie o unitate

NUTS (Nomenclatorul UE al Unitatilor Teritoriale Statistice) corespunzatoare regiunii cadrul receptiei si utilizarii resurselor de dezvoltare ale UE

5Integrarea icircn Uniunea Europeană

Icircn urma celui de al doilea război mondial Europa suferise mari pierderi umane şi materiale Se confrunta cu o criză politică morală şi intelectuală icircşi pierduse prestigiul icircn lume mai ales icircn raport cu SUA care se afla icircntr-o perioadă de prosperitate economică

Tot icircn această perioadă Europa ajunsese divizată icircn ciuda atacirctor elemente comune la care europenii ţineau Divergenţele icircntre statele europene au contribuit la alunecarea Europei icircn Războiul rece iar ca urmare a acestui război mari puteri europene au ajuns pe loc secundar Astfel se explică faptul că pe de o parte endinţele spre unitatea europeană sunt impulsionate icircn primul racircnd din interiorul acestor state Pe de altă parte aceste impulsuri vin din profilierea comunismului dinspre rsărit şi din ameninţarea americană

Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie cunoscută drept Comunităţile Europene Ea a icircnceput sub forma a trei organizaţii distincte dar totuşi icircnrudite icircntre ele

- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (European Coal And Steal Comunity sau ECSCCECO)

- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom)- Comunitatea Economică Europeană (CEE numită şi Piaţa Comună)Icircn practică instituţiile şi politica acestora au devenit tot mai greu de distins proces

confirmat de amendamentele succesive aduse tratatuluiDupă război uni oameni politici au demonstrat că pentru a nu se mai repeta greşelile

trecutului este nevoie de o solidaritate europeană care să nu fie icircn contradicţie cu solidaritatea naţională şi să nu dăuneze identităţii naţionale Aşa dar alături de identitatea naţională şi nu icircn contradicţie cu ea apare identitatea europeană care va presupune o conştiinţă europeană Ideologia naţională a secolului al-XIX-lea urmează a fi icircnlocuită cu ideologia integrării europene Aceasta nu icircnseamnă respingerea valorii naţiunii ci asumarea unei realităţi că mai există şi alte valori comparabile ca importanţă

Problema practică ce icircşi aştepta soluţionarea prin integrarea europeană era una a armonizării intereselor statelor naţionale a asigurării dezvoltării lor economice şi concomitenşa evitării conflictelor dintre ele

Icircn Europe integrată patriotismul adică dragostea faţă de propria ţară se menţine şi este icircnsoţit mai accentuat de toleranţă şi de solidaritate cu alte ţări

Noua construcţie a Europei unite a putut icircncepe numai icircn Europa Occidentală şi numai după reconcilierea franco-germană Ideea călăuzitoare a lui Jean Monnet unul din oamenii politici ai timpului icircn acest sens este că războiul dintre Franţa şi Germania nu trebuie niciodată să mai tulbute politica şi prosperitatea continentului

Demersul pentru integrarea europeană s-a făcut mai icircntacirci icircn plan economic unificarea politică obiectivul final

Pe fondul unei noi construcţii europene care s-a realizat icircn etape democraţiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare

Pacircnă icircn anul 1950 s-a realizat refacerea economică postbelică Planul Marshall dublat de o puternică voinţă de reconstrucţie opţiunea pentru economia de piaţă icircntr-o anumită măsură rolul statului icircn economie dar şi icircmputernicirile unei noi integrări europene au făcut ca icircn anii 1950-1960 să crească ritmurile de dezvoltare S-au realizat progrese icircn automatică cibernetică icircn cercetarea ştiinţifică şi alte ramuri moderne icircn timp ce vechile industrii erau icircn recul iar populaţia satelor cunoştea un adevărat exod spre marile aglomerări urbane devenite oraşe icircn mişcare

Icircn 9 mai 1950 Robert Schuman ministrul de externe al Franţei inspirat de Jean Monnet propune planul ce va sta la baza Comunitătii Europene a Cărbunelui şi Oţelului CECO (Declaraţia Schuman) iar pe 1 aprilie 1951 este semnat Tratatul de la Paris pentru constituire CECO de către Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda

Deceniul 1961-1970 a adus o accentuare a procesului de concentrare a industriei şi a băncilor schimbări icircn structura socio-profesională şi creşterea calităţii vieţii Astfel pe 25 martie 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) de către cele şase ţări- Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma care au intrat icircn vigoare la 1 ianuarie 1958

Scopul CEE era icircnlăturarea progresivă a barierelor vamale libera circulaţie a forţei de muncă şi a capitalului

Cele trei comunităţi CECO CEE şi EURATOM au ajuns cu timpul tot mai de nedeosebit Tratatul de fuziune din 1965 a dat tuturor o comisie şi un consiliu comun Pe de altă parte Uniunea Europeană a icircnregistrat o considerabilă expansiune ca număr de membri odată cu intrarea Regatului Unit Irlandei şi Danemarcei icircn 1973 a Greciei icircn 1981 a Spaniei şi Portugaliei icircn 1986 a Suediei Austriei şi Finlandei icircn 1994

Dacă numărul de membrii a crescut jurisdicţia politică a Uniunii Europene s-a adacircncit incluzacircnd sistemul monetar european Programul Pieţei Unice politica regională şi socială precum şi elemente de cooperare icircn materie de politică externă şi icircn domeniul apărării

Acest proces de adacircncire a fost facilitat de amendamente la tratate cel mai recent fiind bdquo Tratatul de la Maastichtrdquo (semnat icircn 1991 intrat icircn vigoare icircn noiembrie 1993) care a transformat oficial CEE icircn Uniunea Europeană care icircşi propune extinderea procesului de integrare pentru a realiza şi o uniune politică a ţărilor europene Pentru asta a fost necesară elaborarea unei legislaţii europene care a impus schimbări icircn legislaţia statelor membre sau a celor ce vor să adere la Uniunea Europeană

Menţinacircnd obiectivul neclar ldquo Euroentuziaştiirdquo şi susţinătorii icircnfocaţi ai autonomiei naţionale au fost de obicei capabili să icircncheie compromisuri care sunt socotite a fi icircn interesul tuturor Faptul acesta propulsează procesul de integrare icircn pofida agitaţiei aşa icircncacirct suntem martorii apariţiei unei Uniuni Europene ca o entitate tot mai asemănătoare unui stat icircn sistemul internaţional ceea ce poate duce la schimbarea conceptelor tradiţionale de suveranitate şi de organizaţie internaţională

5Obiectivele politicilor regionale ale Uniunii Europene

Politicile regionale ale ţărilor vest europene aveau o gamă largă de scopuri şi obiective Icircn termeni economici obiectivele politicilor regionale făceau obiectul a două tipuri de scopuri eficienţă naţională agregată-care implică o mai eficientă alocare a resurselor regionale pentru maximizarea cacircştigului naţional net şi echitate interregională care implică o distribuţie egală icircn spaţiu a veniturilor şomajului sau infrastructuriiPentru multe state se putea identifica o tendinţă pe termen lung de a acorda prioritate echităţii icircn condiţiile creşterii economice şi eficienţei icircn perioade de recesiune şi stagnare Icircn majoritatea ţărilor politicile au apărut icircn anii rsquo50-rsquo60 pentru a contracara rămacircnerea icircn urmă a zonelor industriale rurale de munte sau mărginaşe Obiectivele politicilor erau concepute icircn termeni de reducere a disparităţilor icircn spaţiu legate de creştere economică infrastructură şi şomaj Iniţial noile obiective au fost percepute ca fiind un răspuns la un proces limitat de adaptare structurală ce avea loc icircn unele regiuni vechi industrializate Cu toate acestea era un fapt recunoscut că politica regională trebuia să icircnglobeze o dinamică clară care să vină icircn icircntacircmpinarea cerinţei continue pentru restructurare locală şi regională pentru mărirea competitivităţii şi a productivităţii pentru inovare şi internaţionalizare Interesul predominant pentru eficienţă macroeconomică era icircntacirclnit icircn diferite perioade de timp şi la unele dintre cele mai mari state ale UE cum ar fi Marea Britanie şi Franţa care au cunoscut icircn ultimii 20 de ani rate ridicate ale şomajului la nivel naţional şi care au mari zone ce se confruntă cu declin industrial şi probleme socialeŢelurile de echitate ale politicilor regionale nu au dispărut constituind un obiectiv prioritar icircn ţările nordice Pentru Finlanda cele trei obiective principale ale politicii erau dezvoltarea regională echilibrată dezvoltare independentă icircn cadrul regiunilor şi crearea de locuri de muncă icircn timp ce icircn Suedia obiectivul politicii regionale icircl constituia crearea de regiuni care să fie ldquoegale din punct de vedere economic ecologic industrial şi socialrdquo Icircn Germania ldquoegalizarea condiţiilor de trai şi muncărdquo era icircnscrisă icircn Legea de Bază a Republicii Federale obiectivele politicii regionale continuacircnd să pledeze pentru reducerea disparităţilor interregionale icircn relaţie cu generarea de venituri şi oportunităţi de angajare

6Scurta prezentare a Finlandei si Suediei

Suedia este o ţară nordică privind Peninsula Scandinavă icircn Europa de Nord Suedia are frontiere terestre cu Norvegia la vest şi Finlanda la nord-est şi este conectat la Danemarca prin Podul Oresund Acesta a fost un membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 1995 Capitala şi cel mai mare oraş este Stockholm cu o populatie de 802611 şi 2 milioane icircn zona metropolitană şi este de departe cel mai populat oraş icircn Suedia şi Scandinavia Suedia este ţara cea mai vizitat din ţările nordice cu 52 milioane de vizitatori icircn 2007 La 449964 km2 (173732 sq mi) Suedia este cea mai mare ţară de zona icircn Europa de Nord şi al patrulea cel mai mare din Europa Cu o populaţie totală de peste 92 milioane dintre care aproximativ 78 milioane sunt suedezii etnice Suedia are o densitate scăzută a populaţiei de 20 de persoane pe km sup2 (52 per mp MI) Aproximativ 84 din populaţie trăieşte icircn zone urbane Finlanda oficial Republica Finlanda o ţară nordică situate icircn regiunea Fennoscandian din nordul Europei Se icircnvecinează cu Suedia la vest Rusia la est şi Norvegia la nord icircn timp ce

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

- regiuni investite cu puteri decizionale (nu legislative) avand consilii de conducere constituite prin votul autoritatilor locale alese

Din punct de vedere al existentei unui unui tip de guvern regional avem urmatoarea clasificare

- regiuni cu o gama larga de puteri (landurile germane)- regiuni cu puteri avansate (comunitati autonome spaniole)-regiuni cu puteri limitate (provinciile olandeze)- regiuni fara puteri (comitate engleze si irlandeze regiunile grecesti ldquonomoirdquo)Formele preferentiale de integrare a unui spatiu regional sunt- integrarea prin fuziune sau absortie (a subregiunilor)- integrarea prin coordonarea strategiilor globale armonizare- integrarea prin rezistenta la integrare (solidaritati pozitive locale sau

teritoriale ca reactie la logica integrarii sau armonizarii)Rezultanta europeana a unei integrari intraregionale de mai sus trebuie sa fie o unitate

NUTS (Nomenclatorul UE al Unitatilor Teritoriale Statistice) corespunzatoare regiunii cadrul receptiei si utilizarii resurselor de dezvoltare ale UE

5Integrarea icircn Uniunea Europeană

Icircn urma celui de al doilea război mondial Europa suferise mari pierderi umane şi materiale Se confrunta cu o criză politică morală şi intelectuală icircşi pierduse prestigiul icircn lume mai ales icircn raport cu SUA care se afla icircntr-o perioadă de prosperitate economică

Tot icircn această perioadă Europa ajunsese divizată icircn ciuda atacirctor elemente comune la care europenii ţineau Divergenţele icircntre statele europene au contribuit la alunecarea Europei icircn Războiul rece iar ca urmare a acestui război mari puteri europene au ajuns pe loc secundar Astfel se explică faptul că pe de o parte endinţele spre unitatea europeană sunt impulsionate icircn primul racircnd din interiorul acestor state Pe de altă parte aceste impulsuri vin din profilierea comunismului dinspre rsărit şi din ameninţarea americană

Uniunea Europeană ar fi trebuit să fie cunoscută drept Comunităţile Europene Ea a icircnceput sub forma a trei organizaţii distincte dar totuşi icircnrudite icircntre ele

- Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (European Coal And Steal Comunity sau ECSCCECO)

- Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom)- Comunitatea Economică Europeană (CEE numită şi Piaţa Comună)Icircn practică instituţiile şi politica acestora au devenit tot mai greu de distins proces

confirmat de amendamentele succesive aduse tratatuluiDupă război uni oameni politici au demonstrat că pentru a nu se mai repeta greşelile

trecutului este nevoie de o solidaritate europeană care să nu fie icircn contradicţie cu solidaritatea naţională şi să nu dăuneze identităţii naţionale Aşa dar alături de identitatea naţională şi nu icircn contradicţie cu ea apare identitatea europeană care va presupune o conştiinţă europeană Ideologia naţională a secolului al-XIX-lea urmează a fi icircnlocuită cu ideologia integrării europene Aceasta nu icircnseamnă respingerea valorii naţiunii ci asumarea unei realităţi că mai există şi alte valori comparabile ca importanţă

Problema practică ce icircşi aştepta soluţionarea prin integrarea europeană era una a armonizării intereselor statelor naţionale a asigurării dezvoltării lor economice şi concomitenşa evitării conflictelor dintre ele

Icircn Europe integrată patriotismul adică dragostea faţă de propria ţară se menţine şi este icircnsoţit mai accentuat de toleranţă şi de solidaritate cu alte ţări

Noua construcţie a Europei unite a putut icircncepe numai icircn Europa Occidentală şi numai după reconcilierea franco-germană Ideea călăuzitoare a lui Jean Monnet unul din oamenii politici ai timpului icircn acest sens este că războiul dintre Franţa şi Germania nu trebuie niciodată să mai tulbute politica şi prosperitatea continentului

Demersul pentru integrarea europeană s-a făcut mai icircntacirci icircn plan economic unificarea politică obiectivul final

Pe fondul unei noi construcţii europene care s-a realizat icircn etape democraţiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare

Pacircnă icircn anul 1950 s-a realizat refacerea economică postbelică Planul Marshall dublat de o puternică voinţă de reconstrucţie opţiunea pentru economia de piaţă icircntr-o anumită măsură rolul statului icircn economie dar şi icircmputernicirile unei noi integrări europene au făcut ca icircn anii 1950-1960 să crească ritmurile de dezvoltare S-au realizat progrese icircn automatică cibernetică icircn cercetarea ştiinţifică şi alte ramuri moderne icircn timp ce vechile industrii erau icircn recul iar populaţia satelor cunoştea un adevărat exod spre marile aglomerări urbane devenite oraşe icircn mişcare

Icircn 9 mai 1950 Robert Schuman ministrul de externe al Franţei inspirat de Jean Monnet propune planul ce va sta la baza Comunitătii Europene a Cărbunelui şi Oţelului CECO (Declaraţia Schuman) iar pe 1 aprilie 1951 este semnat Tratatul de la Paris pentru constituire CECO de către Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda

Deceniul 1961-1970 a adus o accentuare a procesului de concentrare a industriei şi a băncilor schimbări icircn structura socio-profesională şi creşterea calităţii vieţii Astfel pe 25 martie 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) de către cele şase ţări- Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma care au intrat icircn vigoare la 1 ianuarie 1958

Scopul CEE era icircnlăturarea progresivă a barierelor vamale libera circulaţie a forţei de muncă şi a capitalului

Cele trei comunităţi CECO CEE şi EURATOM au ajuns cu timpul tot mai de nedeosebit Tratatul de fuziune din 1965 a dat tuturor o comisie şi un consiliu comun Pe de altă parte Uniunea Europeană a icircnregistrat o considerabilă expansiune ca număr de membri odată cu intrarea Regatului Unit Irlandei şi Danemarcei icircn 1973 a Greciei icircn 1981 a Spaniei şi Portugaliei icircn 1986 a Suediei Austriei şi Finlandei icircn 1994

Dacă numărul de membrii a crescut jurisdicţia politică a Uniunii Europene s-a adacircncit incluzacircnd sistemul monetar european Programul Pieţei Unice politica regională şi socială precum şi elemente de cooperare icircn materie de politică externă şi icircn domeniul apărării

Acest proces de adacircncire a fost facilitat de amendamente la tratate cel mai recent fiind bdquo Tratatul de la Maastichtrdquo (semnat icircn 1991 intrat icircn vigoare icircn noiembrie 1993) care a transformat oficial CEE icircn Uniunea Europeană care icircşi propune extinderea procesului de integrare pentru a realiza şi o uniune politică a ţărilor europene Pentru asta a fost necesară elaborarea unei legislaţii europene care a impus schimbări icircn legislaţia statelor membre sau a celor ce vor să adere la Uniunea Europeană

Menţinacircnd obiectivul neclar ldquo Euroentuziaştiirdquo şi susţinătorii icircnfocaţi ai autonomiei naţionale au fost de obicei capabili să icircncheie compromisuri care sunt socotite a fi icircn interesul tuturor Faptul acesta propulsează procesul de integrare icircn pofida agitaţiei aşa icircncacirct suntem martorii apariţiei unei Uniuni Europene ca o entitate tot mai asemănătoare unui stat icircn sistemul internaţional ceea ce poate duce la schimbarea conceptelor tradiţionale de suveranitate şi de organizaţie internaţională

5Obiectivele politicilor regionale ale Uniunii Europene

Politicile regionale ale ţărilor vest europene aveau o gamă largă de scopuri şi obiective Icircn termeni economici obiectivele politicilor regionale făceau obiectul a două tipuri de scopuri eficienţă naţională agregată-care implică o mai eficientă alocare a resurselor regionale pentru maximizarea cacircştigului naţional net şi echitate interregională care implică o distribuţie egală icircn spaţiu a veniturilor şomajului sau infrastructuriiPentru multe state se putea identifica o tendinţă pe termen lung de a acorda prioritate echităţii icircn condiţiile creşterii economice şi eficienţei icircn perioade de recesiune şi stagnare Icircn majoritatea ţărilor politicile au apărut icircn anii rsquo50-rsquo60 pentru a contracara rămacircnerea icircn urmă a zonelor industriale rurale de munte sau mărginaşe Obiectivele politicilor erau concepute icircn termeni de reducere a disparităţilor icircn spaţiu legate de creştere economică infrastructură şi şomaj Iniţial noile obiective au fost percepute ca fiind un răspuns la un proces limitat de adaptare structurală ce avea loc icircn unele regiuni vechi industrializate Cu toate acestea era un fapt recunoscut că politica regională trebuia să icircnglobeze o dinamică clară care să vină icircn icircntacircmpinarea cerinţei continue pentru restructurare locală şi regională pentru mărirea competitivităţii şi a productivităţii pentru inovare şi internaţionalizare Interesul predominant pentru eficienţă macroeconomică era icircntacirclnit icircn diferite perioade de timp şi la unele dintre cele mai mari state ale UE cum ar fi Marea Britanie şi Franţa care au cunoscut icircn ultimii 20 de ani rate ridicate ale şomajului la nivel naţional şi care au mari zone ce se confruntă cu declin industrial şi probleme socialeŢelurile de echitate ale politicilor regionale nu au dispărut constituind un obiectiv prioritar icircn ţările nordice Pentru Finlanda cele trei obiective principale ale politicii erau dezvoltarea regională echilibrată dezvoltare independentă icircn cadrul regiunilor şi crearea de locuri de muncă icircn timp ce icircn Suedia obiectivul politicii regionale icircl constituia crearea de regiuni care să fie ldquoegale din punct de vedere economic ecologic industrial şi socialrdquo Icircn Germania ldquoegalizarea condiţiilor de trai şi muncărdquo era icircnscrisă icircn Legea de Bază a Republicii Federale obiectivele politicii regionale continuacircnd să pledeze pentru reducerea disparităţilor interregionale icircn relaţie cu generarea de venituri şi oportunităţi de angajare

6Scurta prezentare a Finlandei si Suediei

Suedia este o ţară nordică privind Peninsula Scandinavă icircn Europa de Nord Suedia are frontiere terestre cu Norvegia la vest şi Finlanda la nord-est şi este conectat la Danemarca prin Podul Oresund Acesta a fost un membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 1995 Capitala şi cel mai mare oraş este Stockholm cu o populatie de 802611 şi 2 milioane icircn zona metropolitană şi este de departe cel mai populat oraş icircn Suedia şi Scandinavia Suedia este ţara cea mai vizitat din ţările nordice cu 52 milioane de vizitatori icircn 2007 La 449964 km2 (173732 sq mi) Suedia este cea mai mare ţară de zona icircn Europa de Nord şi al patrulea cel mai mare din Europa Cu o populaţie totală de peste 92 milioane dintre care aproximativ 78 milioane sunt suedezii etnice Suedia are o densitate scăzută a populaţiei de 20 de persoane pe km sup2 (52 per mp MI) Aproximativ 84 din populaţie trăieşte icircn zone urbane Finlanda oficial Republica Finlanda o ţară nordică situate icircn regiunea Fennoscandian din nordul Europei Se icircnvecinează cu Suedia la vest Rusia la est şi Norvegia la nord icircn timp ce

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Noua construcţie a Europei unite a putut icircncepe numai icircn Europa Occidentală şi numai după reconcilierea franco-germană Ideea călăuzitoare a lui Jean Monnet unul din oamenii politici ai timpului icircn acest sens este că războiul dintre Franţa şi Germania nu trebuie niciodată să mai tulbute politica şi prosperitatea continentului

Demersul pentru integrarea europeană s-a făcut mai icircntacirci icircn plan economic unificarea politică obiectivul final

Pe fondul unei noi construcţii europene care s-a realizat icircn etape democraţiile occidentale au parcurs mai multe stadii de dezvoltare

Pacircnă icircn anul 1950 s-a realizat refacerea economică postbelică Planul Marshall dublat de o puternică voinţă de reconstrucţie opţiunea pentru economia de piaţă icircntr-o anumită măsură rolul statului icircn economie dar şi icircmputernicirile unei noi integrări europene au făcut ca icircn anii 1950-1960 să crească ritmurile de dezvoltare S-au realizat progrese icircn automatică cibernetică icircn cercetarea ştiinţifică şi alte ramuri moderne icircn timp ce vechile industrii erau icircn recul iar populaţia satelor cunoştea un adevărat exod spre marile aglomerări urbane devenite oraşe icircn mişcare

Icircn 9 mai 1950 Robert Schuman ministrul de externe al Franţei inspirat de Jean Monnet propune planul ce va sta la baza Comunitătii Europene a Cărbunelui şi Oţelului CECO (Declaraţia Schuman) iar pe 1 aprilie 1951 este semnat Tratatul de la Paris pentru constituire CECO de către Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda

Deceniul 1961-1970 a adus o accentuare a procesului de concentrare a industriei şi a băncilor schimbări icircn structura socio-profesională şi creşterea calităţii vieţii Astfel pe 25 martie 1957 sunt semnate tratatele care instituie Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM) şi Comunitatea Economică Europeană (CEE) de către cele şase ţări- Belgia Franţa Germania Italia Luxemburg şi Olanda cunoscute sub numele de Tratatele de la Roma care au intrat icircn vigoare la 1 ianuarie 1958

Scopul CEE era icircnlăturarea progresivă a barierelor vamale libera circulaţie a forţei de muncă şi a capitalului

Cele trei comunităţi CECO CEE şi EURATOM au ajuns cu timpul tot mai de nedeosebit Tratatul de fuziune din 1965 a dat tuturor o comisie şi un consiliu comun Pe de altă parte Uniunea Europeană a icircnregistrat o considerabilă expansiune ca număr de membri odată cu intrarea Regatului Unit Irlandei şi Danemarcei icircn 1973 a Greciei icircn 1981 a Spaniei şi Portugaliei icircn 1986 a Suediei Austriei şi Finlandei icircn 1994

Dacă numărul de membrii a crescut jurisdicţia politică a Uniunii Europene s-a adacircncit incluzacircnd sistemul monetar european Programul Pieţei Unice politica regională şi socială precum şi elemente de cooperare icircn materie de politică externă şi icircn domeniul apărării

Acest proces de adacircncire a fost facilitat de amendamente la tratate cel mai recent fiind bdquo Tratatul de la Maastichtrdquo (semnat icircn 1991 intrat icircn vigoare icircn noiembrie 1993) care a transformat oficial CEE icircn Uniunea Europeană care icircşi propune extinderea procesului de integrare pentru a realiza şi o uniune politică a ţărilor europene Pentru asta a fost necesară elaborarea unei legislaţii europene care a impus schimbări icircn legislaţia statelor membre sau a celor ce vor să adere la Uniunea Europeană

Menţinacircnd obiectivul neclar ldquo Euroentuziaştiirdquo şi susţinătorii icircnfocaţi ai autonomiei naţionale au fost de obicei capabili să icircncheie compromisuri care sunt socotite a fi icircn interesul tuturor Faptul acesta propulsează procesul de integrare icircn pofida agitaţiei aşa icircncacirct suntem martorii apariţiei unei Uniuni Europene ca o entitate tot mai asemănătoare unui stat icircn sistemul internaţional ceea ce poate duce la schimbarea conceptelor tradiţionale de suveranitate şi de organizaţie internaţională

5Obiectivele politicilor regionale ale Uniunii Europene

Politicile regionale ale ţărilor vest europene aveau o gamă largă de scopuri şi obiective Icircn termeni economici obiectivele politicilor regionale făceau obiectul a două tipuri de scopuri eficienţă naţională agregată-care implică o mai eficientă alocare a resurselor regionale pentru maximizarea cacircştigului naţional net şi echitate interregională care implică o distribuţie egală icircn spaţiu a veniturilor şomajului sau infrastructuriiPentru multe state se putea identifica o tendinţă pe termen lung de a acorda prioritate echităţii icircn condiţiile creşterii economice şi eficienţei icircn perioade de recesiune şi stagnare Icircn majoritatea ţărilor politicile au apărut icircn anii rsquo50-rsquo60 pentru a contracara rămacircnerea icircn urmă a zonelor industriale rurale de munte sau mărginaşe Obiectivele politicilor erau concepute icircn termeni de reducere a disparităţilor icircn spaţiu legate de creştere economică infrastructură şi şomaj Iniţial noile obiective au fost percepute ca fiind un răspuns la un proces limitat de adaptare structurală ce avea loc icircn unele regiuni vechi industrializate Cu toate acestea era un fapt recunoscut că politica regională trebuia să icircnglobeze o dinamică clară care să vină icircn icircntacircmpinarea cerinţei continue pentru restructurare locală şi regională pentru mărirea competitivităţii şi a productivităţii pentru inovare şi internaţionalizare Interesul predominant pentru eficienţă macroeconomică era icircntacirclnit icircn diferite perioade de timp şi la unele dintre cele mai mari state ale UE cum ar fi Marea Britanie şi Franţa care au cunoscut icircn ultimii 20 de ani rate ridicate ale şomajului la nivel naţional şi care au mari zone ce se confruntă cu declin industrial şi probleme socialeŢelurile de echitate ale politicilor regionale nu au dispărut constituind un obiectiv prioritar icircn ţările nordice Pentru Finlanda cele trei obiective principale ale politicii erau dezvoltarea regională echilibrată dezvoltare independentă icircn cadrul regiunilor şi crearea de locuri de muncă icircn timp ce icircn Suedia obiectivul politicii regionale icircl constituia crearea de regiuni care să fie ldquoegale din punct de vedere economic ecologic industrial şi socialrdquo Icircn Germania ldquoegalizarea condiţiilor de trai şi muncărdquo era icircnscrisă icircn Legea de Bază a Republicii Federale obiectivele politicii regionale continuacircnd să pledeze pentru reducerea disparităţilor interregionale icircn relaţie cu generarea de venituri şi oportunităţi de angajare

6Scurta prezentare a Finlandei si Suediei

Suedia este o ţară nordică privind Peninsula Scandinavă icircn Europa de Nord Suedia are frontiere terestre cu Norvegia la vest şi Finlanda la nord-est şi este conectat la Danemarca prin Podul Oresund Acesta a fost un membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 1995 Capitala şi cel mai mare oraş este Stockholm cu o populatie de 802611 şi 2 milioane icircn zona metropolitană şi este de departe cel mai populat oraş icircn Suedia şi Scandinavia Suedia este ţara cea mai vizitat din ţările nordice cu 52 milioane de vizitatori icircn 2007 La 449964 km2 (173732 sq mi) Suedia este cea mai mare ţară de zona icircn Europa de Nord şi al patrulea cel mai mare din Europa Cu o populaţie totală de peste 92 milioane dintre care aproximativ 78 milioane sunt suedezii etnice Suedia are o densitate scăzută a populaţiei de 20 de persoane pe km sup2 (52 per mp MI) Aproximativ 84 din populaţie trăieşte icircn zone urbane Finlanda oficial Republica Finlanda o ţară nordică situate icircn regiunea Fennoscandian din nordul Europei Se icircnvecinează cu Suedia la vest Rusia la est şi Norvegia la nord icircn timp ce

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

5Obiectivele politicilor regionale ale Uniunii Europene

Politicile regionale ale ţărilor vest europene aveau o gamă largă de scopuri şi obiective Icircn termeni economici obiectivele politicilor regionale făceau obiectul a două tipuri de scopuri eficienţă naţională agregată-care implică o mai eficientă alocare a resurselor regionale pentru maximizarea cacircştigului naţional net şi echitate interregională care implică o distribuţie egală icircn spaţiu a veniturilor şomajului sau infrastructuriiPentru multe state se putea identifica o tendinţă pe termen lung de a acorda prioritate echităţii icircn condiţiile creşterii economice şi eficienţei icircn perioade de recesiune şi stagnare Icircn majoritatea ţărilor politicile au apărut icircn anii rsquo50-rsquo60 pentru a contracara rămacircnerea icircn urmă a zonelor industriale rurale de munte sau mărginaşe Obiectivele politicilor erau concepute icircn termeni de reducere a disparităţilor icircn spaţiu legate de creştere economică infrastructură şi şomaj Iniţial noile obiective au fost percepute ca fiind un răspuns la un proces limitat de adaptare structurală ce avea loc icircn unele regiuni vechi industrializate Cu toate acestea era un fapt recunoscut că politica regională trebuia să icircnglobeze o dinamică clară care să vină icircn icircntacircmpinarea cerinţei continue pentru restructurare locală şi regională pentru mărirea competitivităţii şi a productivităţii pentru inovare şi internaţionalizare Interesul predominant pentru eficienţă macroeconomică era icircntacirclnit icircn diferite perioade de timp şi la unele dintre cele mai mari state ale UE cum ar fi Marea Britanie şi Franţa care au cunoscut icircn ultimii 20 de ani rate ridicate ale şomajului la nivel naţional şi care au mari zone ce se confruntă cu declin industrial şi probleme socialeŢelurile de echitate ale politicilor regionale nu au dispărut constituind un obiectiv prioritar icircn ţările nordice Pentru Finlanda cele trei obiective principale ale politicii erau dezvoltarea regională echilibrată dezvoltare independentă icircn cadrul regiunilor şi crearea de locuri de muncă icircn timp ce icircn Suedia obiectivul politicii regionale icircl constituia crearea de regiuni care să fie ldquoegale din punct de vedere economic ecologic industrial şi socialrdquo Icircn Germania ldquoegalizarea condiţiilor de trai şi muncărdquo era icircnscrisă icircn Legea de Bază a Republicii Federale obiectivele politicii regionale continuacircnd să pledeze pentru reducerea disparităţilor interregionale icircn relaţie cu generarea de venituri şi oportunităţi de angajare

6Scurta prezentare a Finlandei si Suediei

Suedia este o ţară nordică privind Peninsula Scandinavă icircn Europa de Nord Suedia are frontiere terestre cu Norvegia la vest şi Finlanda la nord-est şi este conectat la Danemarca prin Podul Oresund Acesta a fost un membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 1995 Capitala şi cel mai mare oraş este Stockholm cu o populatie de 802611 şi 2 milioane icircn zona metropolitană şi este de departe cel mai populat oraş icircn Suedia şi Scandinavia Suedia este ţara cea mai vizitat din ţările nordice cu 52 milioane de vizitatori icircn 2007 La 449964 km2 (173732 sq mi) Suedia este cea mai mare ţară de zona icircn Europa de Nord şi al patrulea cel mai mare din Europa Cu o populaţie totală de peste 92 milioane dintre care aproximativ 78 milioane sunt suedezii etnice Suedia are o densitate scăzută a populaţiei de 20 de persoane pe km sup2 (52 per mp MI) Aproximativ 84 din populaţie trăieşte icircn zone urbane Finlanda oficial Republica Finlanda o ţară nordică situate icircn regiunea Fennoscandian din nordul Europei Se icircnvecinează cu Suedia la vest Rusia la est şi Norvegia la nord icircn timp ce

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Estonia se află la sud traversacircnd Golful Finlandei Capitala este la Helsinki Finlanda a aderat la Uniunea Europeană icircn acelaşi timp cu Suedia care este icircn anul 1995 Aproximativ 53 milioane de oameni locuiesc icircn Finlanda cu majoritatea concentrate in partea de sud a ţării Este ţara opta cea mai mare din Europa icircn ceea ce priveşte zona şi ţara cea mai slab populate icircn Uniunea Europeană Limba maternă pentru majoritatea populaţiei este finlandez un membru al familiei de limbi fino-ugrice cel mai stracircns legate de estonă şi una dintre cele patru limbi oficiale ale UE nu de origine indo-europene Limbă oficială al doilea suedeză este vorbită de o minoritate de 55 la sută Finlanda este o republică democratică parlamentară cu un guvern central cea mai mare parte cu sediul icircn Helsinki şi guvernele locale icircn 415 municipii Un total de un milion de locuitori trăiesc icircn Greater Helsinki (inclusiv de la Helsinki Espoo Vantaa şi Kauniainen) şi o treime din PIB este produs acolo Alte oraşe importante sunt la Tampere Turku şi Oulu

7Politici de dezvoltare regionala si de integrare europeana pentru Finlanda si Suedia

Dacă autoritatea publică centrală se poate implica icircn stabilizarea de ansamblu a economiei naţionale prin politici macroeconomice adegvate autorităţile publice locale se pot implica icircn susţinerea dezvoltării economice regionale Politicile de dezvoltare regională urmăresc realizeze o anumită echitate inter regională icircn condiţii de eficienţă prin eliminarea unor efecte secundare nedorite ale dezvoltării Sprijinul regional adus prin aplicarea acestor politici este destinat creări unor condiţii favorabile pentru investiţiile private şi nu pot fi concepute ca o subvenţie permanentă Obiectivul tradiţional al politicilor de dezvoltare regională icircl constituie reducerea disparităţilor teritoriale realizarea unui echilibru relativ icircntre nivelurile de dezvoltare economică şi socială a diferitelor zone din teritoriul naţional

Obiectivele dezvoltării regionale sunt foarte diverse- susţinere renovarii urbane şi rurale- construirea sau icircmbunătăţirea infrastructurii icircncutajarea aportului de capital şi

implementarea de noi obiective- sprijinirea regiunilor aflate icircn declin industrial pentru reconversia pe traiectorii

viabile- accelerarea creşterii economice prin devierea unor cereri de resurse din zonele

aglomerate spre zonele deficitare- echilibrarea cererii şi ofertei de forţă de muncă icircntre diferite zoneMajoritate ţărilor inclusiv cele dezvoltate economic se confruntă cu probleme

regionale şi icircn consecinţă aplică politici de dezvoltare regională Aceasta deoarece anumite părţi din teritoriile naţionale au fost neglijate sau au cunoscut o anumită icircnticircrziere icircn dezvoltarea generală aşa cum este cazul sudului Italiei sau vestului Irlandei

Există deasemeni regiuni icircn declin icircn raport cu restul ţării ca urmare a unor modificării ale condiţiilor economice Pe de altă parte alte regiuni cunosc o creştere economică puternică datorită tendinţei de concentrare a unor activităţi economice de vicircrf icircn anumite zone ale ţării

Atunci cacircnd aceste disparităţi au atins un nivel considerat inacceptabil autorităţile publice au căutat prin diferite mijloace să neutralizeze atacirct cauzele cacirct şi efectele

Politicile adoptate au urmărit icircn principal adopterea unor măsurii icircn favoarea regiunilor aflate icircn dificultate

Pentru aplicarea acestor politici este necesar mai icircntacirci identificarea regiunilor confruntate cu probleme şi adoptarea unei serii de măsuri icircn domeniul cheltuielilor publice al

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

infrastructurii al punerii icircn valoare a terenurilor al urbanizării şi al dezvoltării economice icircn general

Principalele obiective ale politicilor regionale sunt- dezvoltarea socio-economică echilibrată a regiunilor şi zonelor unei ţări- ameliorarea cadrului de viată al locuitorilor (servicii pentru populaţie habitat)- corelarea selectivă a planurilor de dezvoltare sectorială icircn cadrul planurilor de

amenajare a teritoriului icircn funcţie de impactul dezvoltării sectoriale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei

- gestionarea resurselor locale şi protejarea mediului- utilizarea raţională a terenurilor (icircn special a celor agricole şi forestiere)

Implementare politicilor de dezvoltare regională prin strategii specifice necesită utilizarea unor instrumente economice juridice şi de altă natură

Principalul instrument al politicilor regionale este dat de volumul resurselor financiare care pot fi mobilizate pentru susţinere programelor de dezvoltare regională

Sursele de finanţare provin din taxe şi impozite locale respectiv din transferuri de la bugetul central

Icircn privinţa surselor locale se poate remarca faptul că susţinerea dezvoltării regionale doar prin acest tip de resurse icircnseamnă a intra icircntr-un cerc vicios al dezechilibrelor regionale icircntrucacirct zonele cu activitate economică intensă vor reuşi să colecteze mai multe resurse icircn raport cu zonele mai puţin dezvoltate şi prin urmare vor cunoaşte o dezvoltare mai susţinută Aceasta icircnseamnă că şansa zonelor mai puţin dezvoltate va depinde de posibilităţile acestora de a atrage investitori scordacircndu-le diverse facilităţi Icircn plus transferurile de la bugetul central sunt esenţiale pentru a crea condiţii favorabile de dezvoltare a activităţilor economice şi socilale din zonele mai puţin dezvoltate

Instrumentele politicii de dezvoltare regionale aplicate icircn ţările cu rezultate notabile icircn domeniu sunt derivate din instrumentele de politică macroeconomică şi pot fi definite icircn două mari categorii

A intervenţii directe pentru localizarea şi dezvoltarea anumitor activităţi sau pentru dotarea teritoriului cu anumite utilităţi

- participarea administraţiilor publice locale la dezvoltarea unor elemente de infrastructură economică şisocială

- participarea guvernului sau a administraţieiilor publice locale la constituirea capitalului social al unor noi icircntreprinderi

B stimulente pentru dezvoltare- acordarea unor stimulente financiare- adoptarea unor măsuri de compensare icircn vederea diminuării unor costuri

suplimentare generate de localizarea activităţilor icircntr-un anumit spaţiuPrincipalele tipuri de stimulente financiare care pot stimula dezvoltarea regională sunt- prime pentru investiţii- subvenţii pentru investiţii- acordarea unor icircmprumuturi icircn condiţii avantajoase- acordarea unor facilităţi pentru achiziţionarea sau icircnchirierea de tereniri- acordarea unor facilităţi fiscale ( reduceri la impozite sau chiar suspendarea plăţii

impozitelor pe o anumită perioadă de timp)- adjudecarea unor segmente publiceReducerea disparităţilor regionale icircn domeniul producţiei şomajului şi a veniturilor

constituie un obiectiv politic major Icircnsă reducerea disparităţilor nu este principalul obiectiv al politicilor regionale

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Icircn studiile de specialitate se afirmă că timpurile icircn care creşterea economică mergea de la sine şi icircn care politica regională trebuia doar să orienteze această creştere sunt astăzi depăşite Politica economică este chemată astăzi să promoveze creşterea economică icircn icircntreaga ţară prin icircncurajarea competitivităţii şi a capacităţii regiunilor de a se dezvolta prin ele icircnsele

Se consideră că ar trebui să se acorde un sens mai larg conceptului de disparităţi regionale disparităţi care icircn accepţiunea actuală privesc numai nivelul producţiei al veniturilor sau al şomajului Icircn prezent apar noi tipuri de dezechilibre in special icircn ceea ce priveşte calitatea mediului dotarea cu elemente de infrastructură posibilităţile de educaţie posibilităţile de capital accesul la competiţie şi altele Toate aceste elemente se referă la disparităţi icircn amonte care afectează contextul icircn care operează icircntreprinderile şi autorităţile locale

Icircn prezent se consideră că un alt obiectiv important al politicilor regionale icircl constituie facilitarea ajustărilor structurale şi regionale

Mondializarea rapiditatea progresului tehnologic şi schimbările geopolitice profunde sunt factori care antrenează dispariţia unor ramuri icircntregi de activitate economică fenomen care icircn cazurile fericite este icircnsoţit de apariţia unor noi ramuri economice

Chiar dacă de restructurare profită economia naţională icircn ansamblul ei restructurarea poate să afecteze negativ anumite regiuni ale unei ţări

Această problemă este gravă mai ales pentru ţările din Europa centrală şi de est unde amploarea ajustărilor structurale care se impun este incomparabil mai mare decacirct icircn ţările dezvoltate din Europa de vest

71Reforma regională icircn Suedia

711 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale

Există mai multe motive pentru care nu a existat dezbatere atacirct de mult despre regiunile icircn Suedia Icircn acelaşi timp ca guvernul central le-a delegat mai multe şi mai multe sarcini la municipalitati nevoia de cooperare icircntre zone geografice mai mari a crescut Icircn prezent este recunoscut de asemenea că creşterea regională este posibilă numai icircn cazul icircn care nu există suficiente eforturi efectuate icircn regiune icircn ansamblul său Un alt motiv important este că Suedia a aderat la UE Fondurile structurale necesită o cooperare regională icircn formă de parteneriate de exemplu icircntre municipii şi consilii judeţene Entităţile care nu au cooperat anterior şi-au dat seama de valoarea de a modela viitorul regiunilor icircmpreună

712 Propunerile Comisiei cu privire la administraţia regională

Icircn 1995 Comisia pentru administraţia regională (o comisie oficială de anchetă) a pre-zentat propunerile sale pentru o organizaţie regională nouă icircn Suedia Una dintre propunerile sale a fost că responsabilitatea pentru dezvoltarea regională ar trebui să fie transferată consi-liilor judetene organelor administrative a regiunilor alese icircn mod direct - consilii judetene zonele comune de responsabilitate nu ar trebui să fie restricţionate Consiliile judetene administrative trebuie să se concentreze pe sarcina de a reprezenta guvernul central Orice schimbări icircn repartizarea responsabilităţilor ar trebui să fie bazate pe iniţiative locale şi regionale Ca urmare a propunerii Comisiei reprezentanţi din Skaringne Kalmar si judete Gotland

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

precum şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg a cerut permisiunea din partea guvernului pentru a icircncepe un proiect-pilot icircn care regiunile să aibă organisme autonome de conducere adică regionale care şi- ar asuma responsabilitatea pentru de dezvoltare regională din consiliile judeţene administrative Icircn acelaşi timp au avut loc discuţiile cu privire la fuziuni icircntre judeţe Malmoumlhus Kristianstad au fuzionat icircn judeţul Skaringne şi de la Goumlteborg şi Bohus Aumllvsborg si judetul Skaraborg au fost icircnglobate icircn judeţul Vaumlstra Goumltaland Cererea de demarare a proiectelor pilot şi noi diviziuni judeţ sunt cu toate acestea două chestiuni diferite Proiecte-pilot se referă doar la transferul de responsabilitate din partea consiliilor judetene administrative a regiunilor icircn timp ce fuziunile judeţ sunt permanente

713Proiectele pilot regionale

Icircn 1996 Parlamentul a adoptat o rezoluţie privind proiecte pilot regionale care urmau să fie puse icircn aplicare pacircnă icircn anul 2002 Ca rezultat Skaringne Kalmar Gotland si judete Vaumlstra Goumltaland au stabilit diverse organisme regionale de auto-guvernare consiliile regionale au fost alese icircn mod direct cu sediul icircn Skaringne şi Vaumlstra Goumltaland un consiliu regional ales icircn mod indirect a fost icircnfiinţat icircn Kalmar şi responsabilitatea pentru dezvoltarea regională icircn Gotland a fost transferată la municipalitate O comisie parlamentară pe Regiunilor a fost desemnat pentru a evalua activitatea desfăşurată icircn regiunile nou icircn timpul 1997-2000 astfel icircncacirct să furnizeze Guvernului şi Parlamentului cu susţinerea de date pentru deciziile privind politica viitoare privind organizaţie regională Comitetul a prezentat raportul său icircn 2000 sugeracircnd o perioadă de probă prelungită şi extinsă Icircn ciuda acestui fapt icircn 2001 Parlamentul a decis să lase doar Skaringne iar Vaumlstra Goumltaland continua proiectele regionale 9-pilot pacircnă icircn anul 2006 Icircn multe judeţe municipii şi consilii judeţene vrut să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru dezvoltarea regională icircnsă guvernul suedez nu era pregătit să accepte un puternic regionale de auto-guvernare

714 Consiliile de Dezvoltare Regională

Icircn 2001 Parlamentul a adoptat o nouă legislaţie de deschidere pentru toate judeţele pentru a forma consilii de dezvoltare regională care cuprinde toate comunele icircntr-un judeţ şi pe bază de voluntariat consiliul judeţean Icircn 2003 regiunile din Kalmar şi Gotland au fost direct transformate icircn consilii de dezvoltare regională şi păstrate prin urmare un nivel similar de responsabilitate pentru dezvoltare regională deoarece acestea au avut ca regiuni pilot Icircn acelaşi timp consiliile regionale de dezvoltare au fost create icircn judeţele Blekinge Halland Oumlstergoumltland Uppsala şi Dalarna Icircn 2004 judeţul Soumldermanland va crea icircn mod formal un consiliu de dezvoltare regională Astăzi eforturile ample pentru dezvoltarea de noi acorduri de cooperare regională sunt icircn curs de desfăşurare icircn municipii şi consilii judeţene peste tot icircn jurul Suedia

715Atribuţiile Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor

Guvernul a luat de asemenea iniţiativa pentru revizuirea diviziunii responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni O comisie parlamentară de anchetă a fost numită la icircnceputul anului 2003 Punctul de plecare pentru revizuire este de a menţine puternică auto-guvernarea icircn cadrul municipiilor pentru o responsabilitate naţională puternică şi pentru bunăstarea cetăţenilor icircn icircntreaga ţară Comisia va revizui de asemenea factorii economici şi demografici pentru efectuarea angajamentelor din sectorul public cu

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

privire la toate nivelurile de guvernare Comisia va identifica şi descrie schimbările din societate care pot duce la reformele necesare icircn ceea ce priveşte icircmpărţirea responsabilităţilor icircntre administraţia centrală municipii şi consilii judeţene regiuni

716 Sistemul de planificare suedeză

Icircn Suedia planificarea descentralizată este icircn principal o preocupare municipală Nivelul regional (nivel de judet) nu este aşa puternic icircn mod formal icircn ceea ce priveşte amenajarea teritoriului icircn Suedia La nivel naţional există documente de direcţie şi de orientări dar interpretările şi deciziile pot avea loc icircn principal la nivel municipal Trei niveluri şi structuri formale a sistemului de planificare spaţială sunt dintre temele de discuţie actuală icircn domeniul de amenajare a teritoriului

7161 La nivel local

Municipiile (kommunerna) au monopol de planificare icircn sistemul suedez Ele dezvolta planuri cuprinzătoare care acoperă icircntreg municipiul şi prezintă obiectivele pe termen lung pentru gestionare de terenuri şi apePlanul global nu este obligatoriu dar ar trebui să conţină liniile directoare pentru dezvoltarea viitoareşi posibilitatea de a fi reicircnnoit atunci cacircnd este necesar Decizia de a reicircnnoi este luată de către politicieni cel puţin o dată icircn timpul mandatului lor Planul de dezvoltare detaliat acoperă părţi ale municipiului şi este obligatoriu Acest tip de plan este pregătit atunci cacircnd schimbarea este de aşteptat icircntr-un bloc o parte a unui imobil sau similar Planul detaliat este decisiv pentru autorizaţiile de construcţie şi de asemenea un instrument pentru icircngrijirea de către persoane a patrimoniului construit

7162 La nivel regional

La nivel regional Suedia este icircmpărţită icircn 21 de judeţe (LAN) Consiliului judeţean este autoritatea administrativă de stat regională care verifică dacă interesele naţionale sunt luate icircn considerare la planificarecă legile sunt puse icircn aplicare şi că directivele guvernamen-tale sunt respectate Probleme cum ar fi punerea icircn aplicare a politicii naţionale de dezvoltare regională politica de transport şi politica de mediu sunt icircn responsabilitatea administratiei judetene Este posibil să se facă un plan regional dacă există probleme icircn ceea ce priveşte icircn mod clar icircn mai mult de o municipalitate dar aceasta este voluntară La nivel regional planificarea utilizării terenurilor este relativ slabă icircn comparaţie cu alte ţări nordice

7163 La nivel naţional

La nivel naţional Ministerul Mediului are principala responsabilitate pentru amenajarea teritoriului Ministerele Agriculturii şi Industriei sunt responsabile de aspectele legate de planificare cum ar fi planificarea regională de transport de dezvoltare şi politica agricolă Autorităţile de stat sunt responsabile de elaborarea obiectivelor de politică regională şi cele care pun prin decizii aceste obiective icircn aplicare Consiliul Naţional de Locuinţe Construcţii şi Planificare (Boverket) Administraţia Naţională feroviar (Banverket) Administratia Nationala a Drumurilor (Vaumlgverket) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului (Naturvaringrdsverket) sunt departamentele de stat relevante pentru problemele de planificare a teritoriului Printre sarcinile lor este să monitorizeze şi să evalueze punerea icircn aplicare a politicilor guvernamentale

7164 Sistemul juridic

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Structurile juridice constau din Codul de mediu (Miljoumlbalken) şi Actul de planificare şi de construcţie (Plan-och Bygglagen PBL) Un ingredient icircn structurile juridice este evaluarea strategică de mediu (ESM) adică evaluarea de mediu a planurilor şi programelor Cerintele legale pentru SEA legate de planificare municipală şi utilizarea terenurilor sunt găsite icircn ambele şi icircn Codul de mediu care pune icircn aplicare planuri de dezvoltare cuprinzătoare şi detaliate Există de asemenea cereri pentru SEA icircn activităţile din sectoare diferite de planificare de exemplu planificarea infrastructuriiIcircn Codul de mediu este de asemenea reglementat ceea ce este de interes naţional cum ar fi mediul natural resurse naturale importante zone pentru sport in aer liber etcsituri desemnate ca fiind de interes naţional sunt protejate precum şi orice dezvoltare care le afectează strict reglementată PBL este cadrul legal pentru planificarea cuprinzătoare şi detaliată Legea descrie ce planuri ar trebui să conţină şi modul icircn care procesul de planificare ar trebui să fie organizatExistă mai multe modele de interes public care trebuie să fie luate icircn considerare icircn cadrul sistemului de amenajare a teritoriului Este important ca publicul precum şi reprezentanţi ai tuturor intereselor diferite au un cuvacircnt de spus icircn procesul de planificare Cerinţe cu privire la procesul de planificare pentru asigurarea deschiderii şi a structurilor democratice sunt formulate icircn PBL Planuri trebuie să fie trimise la autorităţile de remitenţe cum ar fi partidele politice autorităţile naţionale ONG-uri muzee etc şi expuse icircn public pentru o anumită perioadă de timp care să permită tuturor posibilitatea să-l atace Autorităţile de remitenţe reprezintă interese diferitelor sectoare cum ar fi icircngrijirea persoanelor a patrimoniului cultural accesibilitatea pentru persoanele cu handicap etc

7165 Schimbările actuale şi dezbaterile privind planificarea suedeză

Slabul nivel regional icircn ceea ce priveşte planificarea fizică icircn Suedia este uneori considerat o problemă Aceasta porneşte de la faptul că municipalităţile icircn loc de a se completa reciproc sunt icircn competiţie icircntr-un mod negativ icircn coordonarea activităţilor lor deşi teritoriul icircnconjurător pentru cei mai mulţi locuitori icircntr-un municipiu este un spaţiu icircn care frontierele administrative continuă să fie invizibile Planificarea regională poate fi spus să fie mai importantă astăzi aşa cum mobilitatea a crescut Este posibil să se călătorească pe distanţe lungi icircn scurt timp şi aspectele legate de naveta zilnică de exemplu sunt mai multe şi mai de discutat şi concepte cum ar fi extinderea de regiuni (regionfoumlrstoring) sunt utilizate De exemplu extinderea regiunilor este de asemenea văzută ca o reacţie cu privire la migraţia din zonele rurale posibilităţile sporite de distanţă lungă naveta care implică creşterea posibilităţilor de a locui icircn zonele rurale Conectat la acest concept sunt regiunile policentrice (regioner flerkaumlrniga) Prin comunicaţii icircmbunătăţite şi condiţiile de viaţă regiuni extinse pot fi realizate şi icircn cadrul acestora Regiunea Malar este un exemplu icircn cazul icircn care liniile de tren rapid icircmbunătăţesc posibilităţile de naveta şi astfel modelele policentrice şi diviziunea funcţională icircn regiune Oficiul Regional de Planificare de la Stockholm a lucrat cu diferite soluţii alternative spre un model policentric din regiune icircn Planul de Dezvoltare Regională (RUFS) Botniabanan este o linie de tren icircntre Sundsvall Umearing şi partea de nord a Suediei a cărei este motivată de către Administraţia Naţională feroviară cu care acesta creează o regiune extinsă ca oferind posibilităţi bune pentru un climat de afaceri competitiv icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi durabilă pe termen lung şi mediu de dezvoltare Planificarea managementului pe uscat şi pe apă icircn Suedia prin urmare are loc icircn principal la nivel municipal şi se concentrează pe planificarea utilizării terenurilor

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Planificarea fizică este văzută ca nucleul dur de planificare regională icircntr-un sens fizic Icircn măsura icircn care aici conceptul de amenajare a teritoriului este pus icircn practică acesta nu a trecut sub pavilionul de planificare Dezvoltarea regională a cunoscut recent o trecere de la accentul pe sprijinirea regiunilor slab dezvoltate din ţară unde oamenii se icircndepărtează icircn care rata şomajului rămacircne ridicată şi nivelul scăzut de educaţie etc la punerea accentului pe toate regiunile cu privire la posibilităţile de dezvoltare Un instrument destul de nou pentru dezvoltare regională sunt Acordurile şi Programele regionale de creştere (Regionala Tillvaumlxtavtal -program)Programele ar trebui să conducă la o utilizare mai bună a potenţialului endogen regional pentru creştere economică sau chiar o creştere durabilă - la perspectivele economice sociale şi ecologice Aceasta ar trebui să vină ca un rezultat al coordonării activităţilor dialogului icircntre sectoare şi o strategie transsectorială pentru creştere economică Structura programelor este inspirată de fondurile structurale ale UE icircn sensul că acestea sunt programe orientate pe proiecte şi elaborate icircn parteneriat Acordurile de creştere sunt difuzate pacircnă la sfacircrşitul anului 2003 şi după această denumire modificare a programelor care se desfăşoară pacircnă icircn 2007 Pentru un proces mai democratic icircn planificarea dezvoltării regionale există icircncercări de autonomia regională extinsă icircn anumite părţi ale ţării Icircn judeţele Skaringne Vaumlstra Goumltaland există organisme regionale selfgoverning (sjaumllvstyrelseorgan) şi icircn mai multe alte judeţe există diverse forme de organisme regionale de cooperare Organismele regionale de cooperare pot conduce de asemenea la cooperarea icircn afara politicii strict regionale cum ar fi planificarea infrastructurii şi turismului Experienţele de asemenea indică faptul că aspectele de mediu ale planificării dezvoltării regionale sunt prezentate cu mai multă atenţie icircn cadrul organismelor de cooperare Icircn plus aceste icircncercări au iniţiat o dezbatere privind diviziunea muncii icircntre nivelurile administrative icircn Suedia

AAspecte democratice ale sistemului de planificare

Icircn momentul de faţă un comitet guvernamental are sarcina de a revizui planificarea şi de construcţie şi propune eventualele modificări Rolul PBL ca un instrument pentru dezvoltarea durabilă trebuie să fie consolidat şi trebuie să acţioneze mai bine decacirct icircn prezent să creeze premisele pentru un mediu bun construcţiei de locuinţe activităţi comerciale şi a mediului de afaceri ca un icircntreg Procesul de luare a deciziilor să fie mai eficientă fără a pune icircn pericol statul de drept sau de participare a cetăţenilor Salvgardarea influenţa cetăţenilor şi un proces democratic de luare a deciziilor este la acest moment pe ordinea de zi nu numai prin remaniere a scrierilor juridice La Stockholm municipalitatea icircn 1996-1999 a reformat sistemul administrativ cu introducerea districteler oraşului O mare parte din servicii municipale a fost apoi transferat la districte 18 icircn acest moment Ideea a fost să facă administraţia municipală mai eficientă şi pentru a creşte posibilităţile ca locuitorii să participe la luarea deciziilor precum şi icircmbunătăţirea serviciilor municipale

B O politică naţională urbană

Nu există nici o politică naţională urbană icircn Suedia dar există o discuţie icircn curs de desfăşurare şi un debut icircn politica urbană icircn planificarea spaţială a regiunilor urbane mari din ţară Există o Comisie cu privire la zonele metropolitane icircn Suedia (Storstadsdelegationen) şi a Consiliului suedez pentru mediul urban (Stadsmiljoumlraringdet) Comisia cu privire la zonele metropolitane este o comisie guvernamentală cu sarcina de a coordona politica metropolitană naţională şi să se asigure că măsurile de icircmbunătăţire a condiţiilor de trai icircn cartierele urbane

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

dezavantajate sunt puse icircn aplicare Icircn regiunea Stockholm există un proiect privind politica urbană cu scopul de a formula o politică naţională Se afirmă icircn acest proiect că politica urbană ar trebui să sublinieze măsurile naţionale necesare pentru orasele mari pentru a contribui la dezvoltarea icircn icircntreaga ţară Icircnainte politica care vizează că dezvoltarea regională s-a axat pe zonele slab populate şi pe a fi o contrapondere la expansiunea urbanăIcircn discuţii la nivel european argumentarea este diferită Investiţiile icircn regiunile urbane sunt motivate de faptul că acesta beneficiază de teritorii icircnconjurătoare Acest lucru la ceea ce priveşte zonele urbane ca poli de creştere a inspirat exemple suedeză de mai sus

C Dezvoltare durabilă

Aspecte de planificare de mediu şi conceptulde dezvoltare durabilă au fost pe ordinea de zi icircn planificarea suedeză de ceva timp de acum şi la icircnceputul anilor 1990 cu un accent crescutStimulentul la nivel municipal este Agenda Locala 21 Programe locale de Investiţii (LIP) sunt exemple de instrumente care vizează o societate durabilăCa efect al AL 21 de lucru a crescut preocuparea de mediu icircn proiectarea globală şi creşterea participării publicului

La nivel naţional există de asemenea cele 15 obiective de mediu o hotăracircre de guvern icircn 1999 Ele descriu calităţile ecologic durabilă pe termen lung icircn ceea ce priveşte mediul şi resursele naturale şi culturale Obiectivele sunt 1 Reducerea impactului schimbărilor climatice 2 Aer curat 3 Naturale acidificare numai 4 O protecţie stratului de ozon 5 Zero eutrofizare 6 lacuri icircnfloritoare şi fluxuri 7 Un mediu echilibrat marin icircnflorirea zonele de coastă şi arhipelaguri 8 Icircnfloritoare zonele umede 9 Un magnific peisaj montan 10 Un radiaţii mediu mai sigur 11 Un non-toxice de mediu 12 De bună calitate a apelor subterane 13 durabilă a pădurilor 14 Un peisaj variat agricole 15 Un mediu bun construit Icircn Codul de mediu din 1999 există reglementări privind standardele de calitate a mediului Acestea se referă la nivelurile de emisie precum şi modul de a controla aceste niveluri Standardele sunt instrumente pentru atingerea obiectivelor naţionale de mediu şi icircn plus ele sunt necesare icircn vederea icircndeplinirii obligaţiilor de membru UE Este sarcina guvernului şi a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să comunice standardele pentru companii Un alt aspect important de planificare pentru o societate durabilă este sectorul de cooperare şi de coordonare Cum poate fi reformat sistemul administrativ pentru a icircncuraja dezvoltarea durabilă Icircn momentul de faţă atenţia guvernului este icircn acest sens prin intermediul Nutek (suedeză Business Development Agency)Comitetul Naţional suedez din Agenda 21 şi Habitat si de asemenea la Oficiile Guvernului Comitetul PBL este de asemenea o parte din această revizuire a sistemului administrativ Consiliul Naţional al

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Locuinţelor de constructii si de planificare au de asemenea atenţia asupra acestui tip de durabilitate Ei văd creşterea democraţiei şi cooperarea icircn materie de planificare şi de o abordare mai holistică a planificării de o importanţă centrală icircn paralel la aspectele ecologice

8 Politica regională icircn Finlanda

O problemă majoră icircn istoria politicii regionale finlandeze a fost problema relaţiei icircntre eficienţă şi echitateDin punct de vedere economic tradiţional este că politicile regionale sunt icircn conflict cu eficienţa macroeconomică astfel icircncacirct un compromis există icircntre obiectivele eficienţei şi a echităţii intervenţia regională are un cost icircn ceea ce priveşte veniturile reale şi de ieşire care rezultă din eficienţa globală redusă Cu toate acestea există şi diferite argumente economice icircn favoarea politicii regionale au fost avansate motive economice legate de factori cum ar fi existenţa a externalităţilor de prevenire a resurselor aflate icircn subutilizarea şi inflaţie excesivă Prioritara au fost icircntotdeauna starea economiei naţionale actuale Se pare că atunci cacircnd condiţiile economice sunt bune măsuri destinate să reducă disparităţile regionale icircn venituri de exemplu sunt indicate mai mult decacirct problemele de interes economic general Pe de altă parte obiectivele de eficienţă sunt accentuate icircn perioadele de depresie şi de şomaj ridicat Ca şi icircn multe alte ţări obiectivele politicii regionale din Finlanda au fost atacirct ambiţioase şi ambigue Icircn general principalele obiective ale politicii regionale au fost după cum urmeazăreducerea diferenţelor de venitcreşterea ocuparii forţei de muncă oprirea migraţiei diversificarea economiiore regionale şi icircmbunătăţirea politicii regionale Politica regională vizează o mai mare egalitate regională Cu toate acestea argumentul eficienţei a fost de asemenea luat icircn considerare chiar dacă această linie de argumentare a fost contestat Justificarea economică timpurie pentru politica regională a fost icircntemeiată pe utilizarea resurselor icircn timp ce mai tacircrziu consecinţele negative ale dezechilibrelor regionale icircn pieţele forţei de muncă au fost de asemenea avansate Icircncepacircnd cu anii 1990 prioritatea icircn politica regională finlandeză fost din ce icircn ce icircn mult dezvoltarea macroeconomică şi eficienţa Dezvoltarea regională şi politicile au fost subordonate la competitivitatea ţării ca un icircntreg

81Sistemul de planificare finlandez

Sistemul de planificare finlandez a fost reformat icircn timpul ultimilor zece ani Aderarea Finlandei icircn UE şi Actul de constructii noi şi Utilizare a Terenului (care este baza pentru planificarea fizică de utilizare a terenurilor) a reconfigurat sistemul de planificare Noul sistem are trei nivele ale planului de utilizare a terenului cu o diviziune clară a muncii icircntre ele planul regional de utilizare a terenului master plan local şi planul local detaliat Icircn plus Guvernul defineşte obiectivele naţionale de utilizare a terenului care sunt supravegheate de un guvern central sau autoritatea de mediu regională (Centre Regionale de Mediu) atunci cacircnd sunt puse icircn aplicare planificarea utilizării terenului Guvernul a stabilit liniile directoare naţionale de utilizare a terenului care a intrat icircntr-o forţă la sfacircrşitul anului 2001 Aceste obiective cuprind de exemplu principalele reţele de infrastructură sau natural şi construit-up domenii de importanţă naţională Icircn plus faţă de schimbări icircn sistemul de planificare structura administrativă a ţării s-a schimbat Potrivit Boumlhme scopul principal al reformei a fost fuzionarea diverselor autorităţi regionale icircn scopul de a realiza o administrare mai simplă şi mai omogenă regional Reforme icircn consiliile regionale au avut loc icircn 1994 cacircnd 20 consilii regionale noi s-au stabilit şi numărul de judeţe a fost redus de la 12 la şase icircn 1997 Icircn Finlanda municipalităţile stat sunt responsabile pentru dezvoltarea regională nu

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

există nici un nivel secundar de auto-guvernare Ţara este icircmpărţită icircn 446 municipii auto-guvernare (din care 111 sunt oraşe) care sunt guvernate de un ansamblu de reguli uniforme Guvernul defineşte principiile de auto-guvernare municipale de legislaţie Planificarea si zonarea zonei municipale precum şi planificarea strategică şi regională icircn cooperare cu alte autorităţi locale sunt unele dintre cele mai importante funcţii legale exercitate de către municipalităţi Consiliile regionale acţionează ca autorităţi de dezvoltare regională Pentru dezvoltarea icircn continuare a unei regiuni fiecare Consiliului Regional icircntocmeşte un plan regional şi un program regional strategic care subliniază obiectivele de dezvoltare regională Programul regional strategic trebuie să includă obiectivele de dezvoltare măsuri esenţiale pentru a atinge obiectivele şi pentru a finanţa programul planificat

82 Responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat

La nivel naţional cele trei domenii de politică de amenajare a teritoriului dezvoltare regională şi politicile de mediu sunt separate icircntre două ministere Ministerul Mediului este responsabil pentru problemele politicilor de mediu (şi dezvoltarea durabilă) precum şi amenajarea teritoriului dezvoltare regională icircn timp ce este icircn cadrul Ministerului de Interne Principalele elemente ale structurilor juridice privind amenajarea teritoriului constă icircn legea de Utilizarea a terenurilor şi actul de Dezvoltare Regională Actul a intrat icircn vigoare la icircnceputul anului 2000 Pe scurt obiectivul principal al noului act este de a mări participarea publicului la dezvoltarea zonelor de la nivel local icircmbunătăţirea dezvoltarii durabile şi de a delega luarea deciziilor de către autorităţile locale Autorităţile locale sunt de aşteptat să adopte o cultură de planificare mai deschisă şi mai interactivă Noua legislaţie deschide oportunităţi mai bune pentru participarea publicului şi implicarea lui deoarece o procedură de participare şi de evaluare vor fi necesare in fiecare proiect de planificare Scopul acestei cerinţe este de a proteja dreptul fiecăruia la un mediu sănătos şi dreptul de a influenţa icircn procesul decizional icircn mediul lui de viaţă propriu Autorităţile locale sunt reprezentate prin mai multe competenţe şi independenţa icircn materie de planificare a utilizării terenurilor Planurile municipale vor fi aprobate de consiliile municipale după negocierile necesare cu comunele icircnvecinate Consiliul Regional şi Centrul Regional de Mediu au avut loc Autorităţile locale elaborează planuri comune de master sau stabilesc zone de dezvoltare Obiectivele politicii regionale naţionale şi măsurile luate pentru a le pune icircn aplicare sunt confirmate icircn politica de programe regionale obiectiv acceptată de către Guvern Actul de Dezvoltare Regională este directorul naţional de dezvoltare regională prin care se vizează dezvoltarea regională echilibrată pe icircntreg teritoriul Finlandei Politica regională naţională vizează recunoaşterea diversităţilor regionale şi potenţialele diferitelor regiuni Icircmpreună cu politicile regionale UE politicile naţionale regionale au ca obiectiv promovarea dezvoltării regionale echitabile icircn Finlanda Programul de politică regională include de exemplu Centrul de Expertiză a Programului Centrul Regional de Dezvoltare cooperarea sub-regională politica urbană rurală şi politica de dezvoltare a zonelor insulei Icircn plus proiectele sunt icircn curs de revizuire a legislaţiei regionale şi strategia de dezvoltare regională tinde să mute activităţile statului pentru a creşte eficienţa ajutorului de afaceri

821 Administraţia regionale de stat

Icircn sensul administraţiei guvernamentale centrale Finlanda este icircmpărţită icircn şase

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

provincii (de stat oficiile provinciale) Ele acţionează ca autorităţi regionale comune cu organe alese icircn mod democratic şi şapte ministere icircn următoarele domenii administrarea socială şi de sănătate educaţie administrare de poliţie serviciile de salvare de administrare a traficului concurenţa şi consumatorii administratia de mediu Există 13 centre de mediu şi Ministerul Muncii are 15 de locuri de muncă şi dezvoltarea centrelor de afaceri cu responsabilitatea pentru politicile regionale ale muncii Icircn plus există departamente şi centre regionale de drumuri forestiere

8211 Planificarea la nivel naţional

Nu există nici un plan naţional spaţial icircn Finlanda Icircn afară de legislaţia generală şi politica statements implicarea la nivel administrativ naţional de amenajare a teritoriului se realizează prin formularea politicilor naţionale şi ghidurile naţionale de utilizare a terenurilor care descrie utilizarea terenurilor din Finlanda departe icircn viitor ghidurile naţionale sunt puse icircn aplicare icircn principal prin intermediul unor planuri regionale Ghidurile naţionale de utilizare a terenului acoperă icircntreaga ţară şi includ cerinţe privind calitatea mediului de viaţă economică si ecologică de dezvoltare a structurilor comunitare conservarea valorilor naturale şi a patrimoniului construitutilizarea asupra resurselor naturale şi reţelele de comunicare funcţionaleGhidurile naţionale de utilizare a terenului sunt de asemenea icircn legătură cu consideraţiile internaţionale (de exemplu PESA) Ele asigura faptul ca problemele de importanţă naţională sunt luate icircn considerare icircn planificarea şi deciziile privind utilizarea terenurilor la nivel regional şi local precum şi de către toate autorităţile guvernamentale

8212 Planificarea la nivel regional

Consiliile regionale sunt statutare autorităţile municipale funcţionează icircn conformitate cu principiile autonomiei locale Consiliile funcţionează precum dezvoltarea regională şi autorităţile regionale de planificare şi sunt responsabile de amenajarea teritoriului Municipalităţile primesc o subvenţie de stat icircn general Principalele sarcini ale consiliilor regionale de gestionare a activităţii de dezvoltare regională responsabilitatea pentru dezvoltarea regională responsabilitatea pentru amenajarea teritoriului icircn raport de funcţiile internaţionale icircn conformitate cu Actul de Dezvoltare Regională şi munca de dezvoltare regionala constă dintr-un plan regional strategic un plan regional şi programe de dezvoltare regională Accentul icircn amenajarea teritoriului şi dezvoltare este pe viziuni şi chestiuni strategice Planul strategic regional (schema de ajutoare regionale) este sarcina cheie a consiliilor regionale ca un document fundamental pentru dezvoltarea regiuniiEl defineşte obiectivele de dezvoltare pe termen lung a regiunii Icircn plus consiliile elaborează programe de dezvoltare regională şi le concilieză cu măsurile de dezvoltare regională a autorităţilor administraţiei regionale obiectivele actuale de dezvoltare a infrastructurii regionale şi pentru a consolida economia regională icircn orice mod posibil Planurile şi programele sunt elaborate icircn cooperare cu statul şi administraţiile locale şi cu icircntreprinderile şi organizaţiile din regiune

8213 Planificarea la nivel municipal

Administraţia publice locale consiliul municipal are dreptul exclusiv de a iniţia efectua şi să adopta planuri locale de masterat şi de planuri locale detaliate Orientare generală a structurii comunităţii utilizarea terenurilor şi diversele activităţi sunt furnizate de

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

către un master plan local care este aprobat de Consiliul Municipal Obiectul de planificare poate fi municipalitatea icircntreaga sau o parte din ea Icircn funcţie de nevoi planul local poate fi fie un plan foarte general strategic sau unul mai detaliat pentru reglementarea directă a clădirii Plan local este utilizat pentru a rezolva problemele privind funcţionalitatea şi structurile comunitare accesibilitatea serviciilor conservarea valorilor naturale si culturale calitatea mediului de viaţă şi de reducere a pericolelor pentru mediu Icircn cazul icircn care planul este icircn curs de elaborare consultările trebuie să aibă loc cu Centrul Regional de Mediu care asigură faptul că obiectivele naţionale sunt luate icircn considerare icircn planurile locale care pot decide de asemeneace planuri comune de master care reglementează planificarea rutier şi şedinţa din comerţul cu amănuntul locurile de muncă şi zonele rezidenţiale Astfel de planuri comune necesită aprobarea Ministerul Mediului Planuri locale detaliate cum ar fi planuri de oraş sunt utilizate pentru reglementarea construcţiilor formarea de peisaje urbane fizice şi dimensiunea şi tipul clădirilor Accentul se pune pe luarea icircn considerare a condiţiilor locale şi promovarea utilizării a stocului de clădiri existente precum şi asigurarea că există suficiente parcuri şi zone de recreere locale Icircn lumina de drepturi publice planurile detaliate nu trebuie să reducă calitatea mediului de viaţă cuiva fără un motiv foarte bun

9 Politica regională a Finlandei

Douăzeci şi şapte de state membre 254 regiuni de extindere a Uniunii Europene este atacirct o oportunitate istorică pentru Europa şi o provocare pentru politica de coeziune Overnight-ul disparităţilor regionale s-a dublat Politica regională europeană care şi-a dovedit valoarea icircn reducerea disparităţilor icircn trecut are acum mai mult de un motiv pentru ca mai mult ca niciodată să aloce mai mult de o treime din bugetul Uniunii ce pentru solidaritatea europeană beneficiarii de coeziune economică şi socială şi de exploatare a avantajelor competitive ale Europei care sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă Icircn mare parte descentralizată se bazează pe iniţiativa şi responsabilitatea tuturor actorilor de dezvoltare regională aducand la acţiunea lor eficientă coeficient de schimbul de experienţe şi obiective comune icircn racircndul europenilor Pentru perioada 2000-2006 Finlanda este beneficiarul de aproape 239 miliarde de euro icircn ajutor din fondurile europene pentru dezvoltarea regiunilor sale cu o densitate foarte scăzută a populaţiei precum şi pentru reconversia zonelor care se confruntă dificultăţi structurale Icircn ceea ce priveşte viitorul provocarea va fi de a icircntări icircn continuare solidaritatea europeană prin intermediul resurselor consolidate şi utilizarea lor cacirct mai eficientă icircn serviciul tuturor cetăţenilor Uniunii şi teritorii icircncepacircnd cu cele mai dezavantajate şi a ajutorului de adaptare icircn conformitate cu situaţii specifice Pentru perioada 2000-2006 Finlanda a beneficiat de cinci programe de dezvoltare regională două programe icircn cadrul Obiectivului 1 al Fondurilor Structurale şi alte trei icircn cadrul Obiectivului 2 Deşi regiunile finlandeze nu sunt printre cele mai dezavantajate icircn termeni de PIB pe cap de locuitor scopul general al ajutoarelor europene este acela de a stopa exodul populaţiei continuă din multe zone rurale şi icircn special din regiunile din nordul icircndepărtat cu o densitate foarte scăzută a populaţiei ( Obiectivul 1) pentru a reduce şomajul la diversificarea bazei industriale şi pentru a consolida structura IMM-urilor Există de asemenea necesitatea de a conserva mediul fragil al Mării Baltice Obiectivul programelor 1 regionale Două programe regionale Obiectiv 1 vizează dezvoltarea socio-economică a zonelor greu populate icircn nordul şi estul Finlandei 1048657 Programul Laumlnsi-Suomi (Finlanda de Vest fostă Vali-Suomi Finlanda Centrală)

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

anumite zone din regiunile Pohjanmaa Pohjois-Pohjanmaa Etelauml-Pohjanmaa Keski-Pohjanmaa Satakunta Pirkanmaa şi Keski-Suomi 1048657programul Etelauml-Suomi (de Sud) Finlanda anumite zone din regiunile Etelauml-KARJALA Kymenlaakso Paumlijaumlt-Hame Kanta-Hame Pirkanmaa Satakunta Varsinais-Suomi Uusimaa şi Itauml-Uusimaa 1048657 ProgramulIles Ĺland provincia autonomă a Insulelor Ĺland Aceste programe icircn esenţă vizează dezvoltarea IMM-urilor şi asigurarea de cationi diversificaţi de activităţi (40 de resurse) asigurarea unui nivel ridicat de competenţe icircntre forţa de muncă (cu accent special pe noile tehnologii) precum şi icircmbunătăţirea condiţiilor de viaţă locale Pe insulele Ĺland sprijinul pentru IMM-uri se află icircn cadrul unei regiuni ultraperiferice al căror teritoriu este foarte dispersat

Population (2001 in thousands)

Inhabkm(2001)

Per capita GDP (2001 EU25=100)

Employment rate (2002 15-64 yrs)

Unemployment rate(2002)

Finland 5 188 170 1141 681 91 Obj1 regionsItauml-Suomi 679 97 830 599 133 Pohjois-Suomi

557 43 990 620 141

Obj2 regionsEtelauml-Suomi 1 821 348 1067 677 91 Uusimaa (Suuralue)

1 401 1538 1539 753 58

Vaumlli-Suomi 704 164 941 659 93 Ĺland 26 170 1554 776 29

Obiectivul 3 şi pescuit Obiectivul 3 cuprinde măsuri pentru educaţie formare şi ocuparea forţei de muncă precum şi măsuri de sprijin specifice pentru restructurarea sectorului Fi sheries Obiectivul 3 este defalcat icircn două programe Continental Finlanda şi Ĺland Iniţiativele comunitare si acţiuni inovatoare Alte programe sunt puse icircn aplicare icircn Finlanda cu ajutorul fondurilor structurale icircn cadrul iniţiativelor comunitare Icircn plus faţă de EQUAL (egalitatea pe piaţa forţei de muncă) şi LEADER II (dezvoltare rurală) aceste initiative sunt după cum urmează 1048657 programul INTERREG III A de cooperare transfrontalieră a programelor Nord (Finlanda Norvegia Rusia) Europa de Sud Finlanda Estonia Kvarken MittSkandia (Finlanda Suedia Norvegia) Skaumlrgĺrden (Finlanda Suedia) şi de bună vecinătate două programe Euregio Carelia (Finlanda Rusia) şi Europa de Sud-Est Finlanda Rusia 1048657 INTERREG III B programul de cooperare transnaţională Periferia de Nord - Finlanda Suedia Regatul Unit (Scoţia) icircn cooperare cu Insulele Feroe Islanda Groenlanda şi Norvegia - şi INTERREG III B programul de bună vecinătate icircn Regiunea Mării Baltice (11 din ţările de la Marea Baltică)Programele regionale de acţiuni inovatoare sunt bazate pe acţiuni experimentale pe trei teme economia bazată pe cunoaştere şi inovare tehnologică regionala societăţile informaţionale icircn serviciul dezvoltării regionale şi identitatea regională şi dezvoltarea durabilă

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Bugetul disponibil pentru semnatari HELCOM (icircn euro) icircn cadrul programelor operaţionale FEP 2000-2006(Pescuit Fonduri)State Total EFF

budgetPriority axis

Priority axis II Processing aquaculture inland fishing

Priority axis III Collective actions

Priority axis IV

Sustainable development of fisheries areas

Priority axis V

Technical assistance

Total public expenditure

Finland 39448827 3445000 16990000 14783827 3606000 624000 91848827

Sweden 54664803 13666201 10932961 19132681 8199720 2733240 104774205

Total 1299742238 246326596 453086144 441952346 127922354 30454798 1930886113

Alocarea ajutoare din FEP 01-01-2007-31-12-2013

Finlanda35001972Suedia 48502732

23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013

Pentru această perioadă un nou Fond Structural al UE a fost lansat icircn Wanha Satama Fair Centre Helsinki la 25-26 octombrie Fondurile structurale sprijină proiecte de promovare a spiritului antreprenorial inovaţii crearea de reţele şi competenţe Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale Finlanda beneficiază de sprijinul UE din două fonduri structurale Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul Social European (FSE) Beneficiarii de sprijin includ icircn special partea de Est şi din nordul Finlandei zone slab populate regiunile de frontieră şi zonele din sudul şi Finlanda de Vest care se confruntă cu provocări icircn dezvoltarea lor Icircn următorii şapte ani un total de 61 miliarde de euro vor fi cheltuite pentru punerea icircn aplicare a programelor de fonduri structurale icircn care cota de finanţare a UE va fi de 17 miliarde EURO din care finanţarea publică naţională de 2 miliarde de euro şi cotă estimată de de finanţare privată 2400000000 EURO Ţintă programelor FEDR este crearea unor noi locuri de muncă 38000 şi stabilirea de aprox 6500 noi societăţi Prin intermediul unor măsuri FSE o icircncercare se va face pentru a promova icircmbunătăţirea şanselor de angajare şi a competenţelor de aproximativ 450000 de persoane şi crearea de 12000 de noi locuri de muncă şi 7000 noi societăţi Programele Fondurilor Structurale sunt semnificative icircn promovarea competitivităţii regionale şi ocupării forţei de muncă Anual aproximativ 430 milioane de euro vor fi canalizate prin intermediul bugetului de stat pentru punerea icircn aplicare a acestor programe de a promova icircntreprinzător activităţi de inovare promovarea ocupării forţei de muncă şi a structurilor de competenţe

10 Lecţii din Finlanda

Finlanda este o ţară mică ca populaţieiar icircn politicile regionale Finlanda tinde să tină cont de principalele caracteristici geografice şi demografice care constau icircn distanţe lungi şi o populaţie dispersată Cu toate acestea Finlanda este o ţară relativ omogenă fără contraste uriaşe icircntre regiuni sau grupuri de populaţie Acesta este un avantaj care distinge de

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

obicei ţările mici din cele mai mari şi care creează de asemenea un bun punct de plecare pentru politicile regionale Aceasta este de asemenea o lecţie icircnvăţată din politica regională a Finlandei Intervenţia prin impozitare transferurile de venit şi furnizarea de servicii publice este de o importanţă capitală icircn reducerea diferenţelor regionale de venit şi menţinerea nivelului de bunăstare icircn regiuniPolitica regională extinsă este de asemenea importantă pentru alte motive Icircn experienţa finlandeză icircnceputul politicii de infrastructură de icircmbunătăţire a avut efecte pe termen lung privind dezvoltarea regiunilor mai puţin dezvoltate icircn nord şi est Regionalizarea icircnvăţămacircntului universitar s-a dovedit a fi un mijloc foarte eficient de răspacircndire a dezvoltării icircn icircntreaga ţară O vastă reţea de instituţii de icircnvăţămacircnt superior asigură că au un capital uman de icircnaltă calificare care este disponibil icircn icircntreaga naţiune Aceasta la racircndul său acţionează ca un stimulent pentru icircntreprinderi şi sporeşte cultural precum şi atractivitatea economică a regiunilor mai slab dezvoltate Tendinţa de concentrare a populaţiei şi de producţie accelerată icircn anii 1990 era icircn tandem cu stoparea tendinţei de convergenţă icircn diferenţele dintre venituri regionale Avacircnd icircn vedere că forţa motrice este acum de know-how şi de specializare politica regională este cea mai recentă de asemenea pe baza acestor domenii de activitate O icircncercare se face pentru a dezvolta competenţa regională icircn beneficiul competitivităţii regionale Sprijinul este direcţionat icircn centrele regionale Desiguricircn localitati numirea de centre de creştere este o practică discutabilă deoarece creşterea economică nu poate fi generată exclusiv prin mijloace publice Obiectivul cu toate acestea este de a preveni o creştere de a deveni icircn icircntregime centralizate icircntr-o pereche de oraşe mari icircn special icircn regiunea Helsinki Icircn consecinţă concentrarea regională este văzută ca inevitabilă dar totuşi se speră că concentrarea poate avea loc la niveluri inferioare de intensitate Acest lucru ar putea fi văzut doar ca o tactică de icircntacircrziere dar poate reuşi de asemenea din moment ce o politică regională care urmează această strategie este la toate evenimentele icircncercarea de a pluti cu valul Fie că noua politică va fi de succes este o chestiune la care rămacircne să se răspundă Un răspuns nu a fost atins icircn foarte multe regiuni pacircnă icircn prezent Icircn timp ce rezultatele nu par icircncă foarte promiţătoare ar putea fi cazul icircn care acestea vor apărea numai pe termen lung Pentru a rezuma lecţii generale care trebuie icircnvăţate din politica regională finlandeze sunt bull Politica regională luptă forţele pieţei Dimpotrivă forţele pieţei ar trebui să fie valorificate icircn beneficiul dezvoltării regionale mai egale bull Politica regională nu poate reuşi dacă celelalte politici publice lucru cu tărie icircmpotriva ei deoarece şi alte politici pot avea un impact mult mai mare pe regiuni decacirct politica regională explicită bull Politica regională ar trebui să fie constant modificat icircn conformitate cu dezvoltarea economică Pentru a fi eficientă icircn fiecare epocă are nevoie de o politică regională proprie

11 Elemente de comparaţie şi proiecte comune

111Economie

Măsurarea PIB nu este singurul mijloc de definire a regiunilor cu nevoi speciale Icircn regiunile nordice ale Suediei şi Finlandei companiile care exploatează resursele naturale au un efect mare asupra PIB-ului global Impactul şi importanţa economică a acestor companii mari nu sunt reflectate icircn aceeaşi măsură icircn economiile locale Un factor cu care poate măsurată este importanţa relativă a salariilor icircn bugetele companiilor O estimare aproximativă arată că salariile sunt de aproximativ 10 din totalul cheltuielilor pentru acest tip de companii Un alt

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

indicator este nivelul ocupării forţei de muncă din sectorul public şi cota de transfer de venit din totalul veniturilor Acestea sunt factori importanţi pentru a păstra icircn minte atunci cacircnd se uită la PIB-ul ca bază pentru delimitarea zonei pentru fondurile structurale Parametrii socio-economici arată că cele mai nordice regiuni sunt icircn general icircntr-o poziţie nefavorabilă chiar dacă icircn termeni de PIB valorile regionale nu arată o abatere puternică icircn comparaţie Icircn plus faţă de un grad mai mare de dependenţă asupra locurilor de muncă din sectorul public există o proporţie mare de transferuri icircn venitul total Aceste regiuni au şi rate mai ridicate ale şomajului decacirct icircn restul ţărilor şi respectiv discrepanţa este icircn creştere Regiunile cele mai nordice icircn Uniunea nu a putut fi pur şi simplu clasificate ca zonele rurale cu posibilităţi de diversificare economică a producţiei agricole Condiţiile climatice extreme dau puţine oportunităţi pentru agricultură Icircn comparaţie cu zonele montane icircn alte părţi ale Europei regiunile cele mai nordice din Suedia şi Finlanda se bazează aproape exclusiv pe forestiere alternative la producţia agricolă reală sunt puţine Icircn plus sectorul agricol suferă de aceleaşi constracircngeri şi al altor activităţi economice icircn aceste regiuni şi care corespunde costurilor de tranzacţionare mai ridicate Pentru dezvoltarea şi diversificarea viitoare a acestui sector astfel icircncacirct să contribuie la obiectivele de la Lisabona este important să se acorde mijloace suficiente Avacircnd icircn vedere potenţialul de dezvoltare a industriilor de o importanţă vitală pentru restul UE sunt regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei unde s-ar putea organiza o cheie pentru dezvoltarea strategică şi realizările obiectivelor de la Lisabona Icircn sectorul energetic singur aceste regiuni pot contribui cu resurse cum ar fi padurile de gaz şi de GNL precum şi de dezvoltare şi de cercetare icircn bio-energieO politica regională europeană poate aduce o contribuţie prin consolidarea unei economii icircn cazul icircn care mecanismul de piaţă nu reuşeşte să profite Strategiile pentru regiunile cele mai nordice icircn Suedia şi Finlanda trebuie să vizeze creşterea competitivităţii indelungate crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea durabilă Măsuri pentru reducerea obstacolelor icircn scopul de a stimula creşterea potenţialului de a menţine şi atinge rate de creştere ridicate trebuie să fie puse la dispoziţia acestor regiuni Concluzia este că actualul Obiectiv 1 icircn Suedia şi Finlanda vor trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

112Tendinţele demografice

Regiunile nordice specifice icircn comparaţie cu alte zone europene se confruntă cu declinul demografic Tendinţa migraţiei nete poate fi observată icircn toate regiunile theentire Acesta a fost demonstrat icircn studiul privind zonele slab populate că tendinţele migraţiei nete sunt negativ corelate cu cifrele de creştere la nivel naţional Cacircnd are loc o creştere economică naţională populaţia comunelor periferice pierde prin migraţiePoliticile de creştere care nu sunt icircnsoţite de măsuri icircn favoarea zonelor rare prin urmare vor conduce la depopularea crescută Există de asemenea o creştere de icircmbătracircnire a populaţiei Avacircnd icircn vedere că zonele slab populate sunt vaste lipsa de dinamism demografic nu poate icircn general să fie compensată prin excursii extinse naveta şi a actelor de serviciu icircn jurul cel mai apropiat oras Această structură demografică e din ce icircn ce mai fragilă şi presupune provocări importante pentru furnizarea de servicii publice atacirct icircn termeni de costuri disponibilitatea forţei de muncă şi nivelul de educaţie Pentru a icircmbunătăţi echilibrul geografic al dezvoltării economice regiunile cele mai nordice ale Suediei şi Finlandei trebuie să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

113Politica de coeziune UE vizualizari

Regiunile slab populate periferice de nord susţin propunerea Comisiei Europene pentru o politică puternică de coeziune a UE Cadrul financiar al UE pentru perioada 2007-2013 trebuie să reflecte această ambiţie Icircn scopul realizării coeziunii economice şi sociale este important să se concentreze pe regiunile mai puţin dezvoltate menţinacircnd icircn acelaşi timp obiectivul coeziunii teritoriale Icircntr-adevăr icircn spiritul coeziunii teritoriale şi pe baza Tratatului de aderare a Finlandei şi Suediei care este primar legislaţia UE o atenţie specială trebuie acordată regiunilor slab populat periferice de nord Handicapuri permanente naturale şi geografice ale periferiei de nord (densitate scăzută a populaţiei depărtarea extreme şi climat aspru) sunt de natură cumulativă şi icircn ceea ce priveşte consecinţele lor socio-economice comparabile doar cu cele din regiunile ultraperiferice ale UE Dezavantaje structurale permanente de periferie de Nord ar trebui să fie recunoscute independent de cifrele PIB-ului deoarece condiţiile sale severe nu s-au schimbat icircn timp Icircn viitoarea politică de coeziune a UE aceste regiuni ar trebui să fie incluse icircn obiectivul de convergenţă astfel cum s- a subliniat măsurile sale se potrivesc cel mai bine nevoilor lor complexe de dezvoltare regională Meniul propus de competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă este mult prea limitat pentru scopurile lor Icircn timpul următoarei perioade regiunile slab populate ale Finlandei şi Suediei trebuie să fie acoperite de un instrument special garantarea alocărilor financiare icircn paritate cu programele Obiectiv 1 din perioada 2000-2006 Obiectivul actualun buget de doar 17 miliarde de euro ar reprezenta aproximativ 050 din bugetul total propus de Comisia Europeană pentru politici de coeziune de 336 de miliarde de euro Această problemă este marginală financiar pentru Uniunea Europeană icircn general dar crucial pentru periferia de nord icircn general Icircn cele din urmă este necesar să se asigure că condiţiile specifice ale periferiei de nord regiunile slab populate sunt reflectate icircn alte politici europene icircn special politica icircn domeniul concurenţei Orientările privind ajutoarele regionale trebuie să se asigure că intensităţile de ajutor curente pentru aceste regiuni sunt menţinute Din moment ce Finlanda şi Suedia au aderat icircn UE icircn 1994 zone slab populate sunt o problemă pentru politica de coeziune Părţi sub-arctice şi arctice din aceste două ţăriau o densitate a populaţiei medie de sub 5 locuitori pe km patrat cu mult sub nivelul oriunde icircn Uniune cu excepţia cazului in Highlands si Insulele Scotland11 PIB-ul mediu pe cap de locuitor icircn aceste domenii este de 87 din media UE semnificativ mai mic decacirct icircn alte părţi din ţările respective Şomajul de asemenea tinde să fie deasupra mediei naţionale Icircn general proporţia ocupării forţei de muncă este icircn servicii icircn special servicii publice icircn Suedia icircn timp ce icircn Finlanda mai multe persoane lucrează icircn agricultură şi industria icircn special a lemnului celulozei şi hacircrtiei 12 Programe comune

121 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord

Programul dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) La 12 decembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Transfrontalier Operational de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 57 milioane de euro şi include finanţare comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 34 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 04 din totalul investiţiilor alocate Obiectivului Cooperare

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Lappi Pohjanmaa Pohjois-şi Keski-Pohjanmaa icircn Finlanda şi Norrbottens laumln şi părţi de laumln Vasterbottens icircn Suedia Partea rămasă din regiunea laumln Vasterbottens icircn Suedia poate participa la proiecte ca o zona limitrofă primind un maxim de 20 din fonduri FEDR Una dintre axe prioritare ale programului Saacutepmi acoperă regiuni suplimentare icircn Suedia şi Norvegia (Vasterbottens lan şi o mică parte din Dalarnas laumln din Suedia şi fylke Nord-Troslashndelag Soslashr-Troslashndelag fylke şi o parte din fylke Hedmark icircn Norvegia) Oamenii Sami sunt un grup etnic minoritar şi cultural care locuiete icircn Saacutepmi regiunea Sami se icircntinde icircn patru ţări Există aproximativ 79 000 de persoane Sami icircn total (50 000 icircn Norvegia 20 000 icircn Suedia Finlanda icircn 7000 şi 2000 icircn Rusia) Sami regiunile populate icircn Rusia pot participa la proiecte care beneficiază de o maxim 10 din fondurile FEDER alocate priorităţii Saacutepmi

1211Obiectivul şi scopul programului

Programul vizează regiunile slab populate icircmbătracircnirea populaţiei şi densitatea medie a populaţiei de 35 locuitori pe km2 Localizarea geografică climă rece şi pe distanţe lungi necesita grele asupra infrastructurii şi comunicaţiilor icircn timp ce vaste regiuni pe piaţa muncii duc la costuri suplimentare icircn ceea ce priveşte menţinerea unui nivel bun de servicii Obiectivul global al programului este de a consolida competitivitatea şi coeziunea din regiune Pentru Saacutepmi sub-program scopul este de a dezvolta Sami viaţa culturală şi industrie prin utilizarea resurselor lor icircntr-un mod ecologic şi durabil Programul strategic se adresează nevoilor şi provocărilor comune identificate icircn regiunea transfrontalieră prin dezvoltarea de metode şi structuri care să faciliteze cooperarea icircntre regiuni

1212 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircn partea nordică a Scandinaviei Pentru această nouă perioadă acesta va fi singurul program transfrontalier care abordează probleme specifice cu care se confruntă populaţia Sami Impactul preconizat al investiţiei include dezvoltarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare precum şi cooperarea transfrontalieră a adus la un nou nivel noi actori şi expertiza combinate cu regiunea extinsă Programul ar trebui să genereze oportunităţi pentru noi soluţii inovatoare O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizate pentru a evalua producţia şi rezultatele programului Priorităţi Prioritatea 1 Dezvoltarea Economiei [aproximativ 326 din] finanţarea totală Scopul acestei axe prioritare este de a asigura faptul că industria din regiune are un număr mai mare de icircntreprinderi şi cifra de afaceri va creste icircn icircntreprinderile tradiţionale şi noi pacircnă icircn 2013 Acest lucru se va realiza prin dezvoltarea de noi produse şi servicii crearea de reţele şi relaţii de afaceri-to-business şi extinderea pieţelor icircn domenii strategice Prioritatea 2 Cercetare Dezvoltare şi educaţie [aproximativ 242 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt pentru ca instituţiile de icircnvăţămacircnt superior din regiunea Transfrontalieră să dezvolte cooperarea icircn domenii strategice pentru instituţiile de cercetare pentru a dezvolta medii de cercetare comune pentru cercetare industrie şi activităţi de inovare cacirct şi pentru industrie actorilor publici şi instituţiile de cercetare şi educaţie pentru a creşte nivelul de cunoştinţe pentru antreprenoriatul de succes şi medii inovatoare

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Prioritatea 3 l Funcţionalitatea regională şi de identitate [aproximativ 242 din] finanţarea totală Scopul cadru al acestei axe prioritare este de a consolida coeziunea prin mai multe conexiuni transfrontaliere şi contacte Acest lucru este de aşteptat să faciliteze transferul de informaţii şi circulaţia persoanelor serviciilor şi a mărfurilor icircn plus faţă de dezvoltarea relaţiilor de cooperare pe termen lung Prioritatea 4 Saacutepmi - regiuni de dezvoltare [aproximativ 118 din] finanţarea totală Această prioritate se referă la o zonă geografică mai mare decacirct icircn restul programului şi include participarea la partenerii ruşi Scopul este de a consolida cultura Sami o industrie prin crearea de oportunităţi pentru o cooperare mai largă şi mai bine structurate de afaceri Prioritatea 5 Asistenţa tehnică [aproximativ 72 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

13Programul Operaţional Nord

Tipul de intervenţie Program Operaţional Data aprobării finale 2007-12-12 Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa Prioritară Contribuţie

UEContribuţie publică naţională

Total Contribuţie

Dezvoltatrea economiei 11 095 705 7 397 137 18 492 842 Cercetare dezvoltareeducaţie 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Functionalitate regionala si identitate 8 241 454 5 494 303 13 735 757 Saacutepmi - funcţionalitate nemărginită Dezvoltare Regională şi de identitate

4 349 845 2 342 224 6 692 069

Asistenţă tehnică 2 037 988 2 037 988 4 075 976 Total 33 966 446 22 765 955 56 732 401

Finlanda Suedia Norvegia 14 Programul Operaţional Botnia - Atlantica

Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

La 29 noiembrie 2007 Comisia Europeană a aprobat un Program Operational Transfrontalier de Cooperare icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia pentru perioada 2007-2013 Bugetul total al programului este de aproximativ euro 61 milioane de euro şi include asistenţa comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) de aproximativ euro 305 milioane Aceasta reprezintă aproximativ 035 din totalul investiţiilor alocate pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană icircn cadrul politicii de coeziune 2007-2013 Programul cuprinde regiunile Keski-Pohjanmaa Pohjanmaa Satakunta icircn Finlanda laumln Vasterbottens LAN Vaumlsternorrlands şi o mică parte din Gaumlvleborgs laumln Regiunea Etelauml-Pohjanmaa icircn Finlanda şi celelalte părţi ale Gaumlvleborgs laumln din Suedia pot participa la proiecte ca arii adiacente au primit un maxim de 20 din fondurile FEDER alocate programului

Consiliul de administraţie al judeţuluiVaumlsterbotten (Laumlnsstyrelsen i Vaumlsterbotten)

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

informaţiile financiare şi tehniceTitlu Programul Operaţional Botnia - AtlanticaTipul de intervenţie Program OperaţionalNumărul deciziei C20075768Data aprobării finale 2007-11-29Repartizarea finanţării pentru fiecare axă prioritară

Axa prioritară Contribuţia UEContribuţia publică naţională

Contribuţia publică totală

Structures for Collaboration

12 949 184 12 949 184 25 898 368

Creştere prin colaborare 15 691 364 15 691 364 31 382 728 Asistenţă tehnică 1 828 120 1 828 120 3 656 240 Total 30 468 668 30 468 668 60 937 336

141 Obiectivul şi scopul programului Zona de program cu frontiera maritimă icircntre Suedia şi Finlanda şi frontierele sale montane icircntre Norvegia şi Suedia este caracterizată prin disparităţi icircn ceea ce priveşte calitatea infrastructurii diferite modele ale populaţiei şi dezvoltarea populaţiei predominant negativ Obiectivul global al programului este de a consolida dimensiunea est-vest şi contribuie la integrarea crescută şi cooperarea pentru creşteri economice mai puternice şi dezvoltarea durabilă Două strategii Programul vor aborda nevoile şi provocările comune identificate icircn regiunea transfrontalieră bull dezvoltarea de comunicare a mediului natural şi cultural icircntr-un efort de a creşte coeziunea regională bull cooperarea transfrontalieră menită să consolideze inovarea şi tehnologia şi pentru a icircmbunătăţi abilităţile şi a competitivitatea industriei şi a comunităţii

142 Impactul preconizat al investiţiilor

Programul adoptat este al treilea icircntr-o serie consecutivă de programe de cooperare transfrontalieră icircntre Finlanda Suedia şi Norvegia Ca atare investiţiile sunt de aşteptat să conducă la activităţile de menţinere a cooperării transfrontaliere icircntre ţările participante consolidarea icircn continuare a legăturilor create icircn perioadele de programare anterioare şi un nou nivel de cooperare transfrontalieră Ar trebui să fie de asemenea o mai bună coordonare de protecţie a mediului cooperarea icircntre instituţiile de icircnvăţămacircnt superior comerţul transfrontalier asistenţa medicală transfrontalieră precum şi de coordonare a siguranţei maritime şi serviciile de urgenţă Atacirct autorităţile de program căt şi evaluatori externi vor efectua analize care sunt instrumente importante de măsurare a rezultatelor O serie de indicatori aplicabili pentru fiecare dintre priorităţile programului vor fi utilizaţi icircn acest scop

1421Priorităţi

Prioritatea 1 Structuri pentru colaborare [aproximativ 425 din] finanţarea totală Obiectivele acestei axe prioritare sunt consolidarea coeziunii icircntre regiuni de dezvoltare

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

transfrontaliere comune de comunicare a mediului natural şi cultural Activităţile care se concentrează asupra mediului de comunicare şi de coeziune vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 2 Creşterea economică printr-o colaborare [aproximativ 515 din] finanţarea totală Obiectivele din cadrul acestei priorităţi sunt de a consolida inovarea şi de a icircmbunătăţi abilităţile şi competitivitatea icircn cadrul industriei şi comunităţii Activităţi axate pe competenţe industrie şi comunitatea vor fi finanţate icircn cadrul acestei axe prioritare Prioritatea 3 Asistenţa tehnică [aproximativ 6 din] finanţarea totală Obiectivul general al acestei axe prioritare este de a sprijini gestionarea evaluarea şi monitorizarea programului

15 Concluzii şi perspective viitoare

151Mijloace de dezvoltare regională Activităţile de afaceri care oferă locul de muncă şi mijloace de trai precum şi servicii publice care vizează egalitatea icircn ceea ce priveşte posibilităţile icircn viaţă rămacircn elementele-cheie ale dezvoltării regionale Principiile fundamentale ale politicii actuale de programe regionale orientate spre convenite la nivelul UE au fost aprobate pacircnă icircn anul 2006 Programele regionale de dezvoltare vor fi finanţate atacirct de UE fondurile structurale şi fonduri naţionale programe focală icircn plus faţă de programele de fonduri structurale includ programelor naţionale de politică urbană şi rurală programele regionale de centru şi centru de expertiză la nivel naţional a programului Dezvoltarea regională a evoluat icircntr-o entitate extrem de complexă Administraţia publică coordonează mai multe proiecte legate de dezvoltarea regională Numărul mare de programe şi de complexitatea şi birocraţia de luare a deciziilor consuma o mare parte a resurselor şi reducerea SSE eficientă şi profitabilitatea de dezvoltare regională O cultură de regiuni de icircnvăţare icircn care proiectele de sprijin reciproc ar trebui să fie atins icircn munca de dezvoltare care implică provincii şi sub-regiuni Cu toate acestea structura regională şi problemele de dezvoltare regională icircn Finlanda şi Suedia diferă de celelalte state membre UE icircntr-o asemenea măsura icircn care există motive extrem de puternic pentru continuarea politicii regionale a UE icircn Finlanda şi Suedia de asemenea după extindere Mai mulţi factori diferenţia Finlanda şi Suedia din alte state membre ale UE slab populate şi a structurii comunitare descentralizate climat aspru si la distanta de peste mări cu privire la domeniile de bază ale UE Comitetul consideră că guvernul ar trebui să simplifice cadrul general al măsurilor de dezvoltare regională şi procesele şi să clarifice naţionale şi regionale de luare a deciziilor legate de acestea Icircn politica sa de UE Guvernul ar trebui să ia măsuri clare icircn favoarea regionale continuă icircn perioada de după 2006 şi clarificarea politicii Uniunii Europene Icircn cele două state de dezvoltare regională şi egalizarea disparităţilor regionale a fost influenţată icircntr-o măsură mult mai mare de servicii publice transferuri de venit investiţiile icircn infrastructură şi icircn impozitarea efectivă decacirct prin măsuri de politică regională Strategiile prezentate icircn politica de larg aşa-numitele regionale sunt prin urmare importante icircn ceea ce priveşte dezvoltarea regională viitoare Ca lărgirea bazei de cunoştinţe a regiunilor este elementul central al dezvoltării lor viitoare Comitetul doreşte să sublinieze importanţa măsurilor aferente Credit pentru dezvoltare regională a universităţilor incluse icircn pachetul de aşa-numitul futures al guvernului serveşte ca un exemplu de astfel de măsuri Comitetul consideră că măsurile de contact pentru a implica icircmbunătăţirea legăturilor IT finanţarea C amp D şi a reţelelor mai eficient utilizacircnd formate de

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

universităţi şi de Politehnica Icircmbunătăţirea bazei de cunoştinţe este de asemenea esenţială pentru proiectele de dezvoltare inovatoare promovarea dezvoltării regionale organizate de Comitetul

1512 Promovarea activităţilor de inovare la nivel regional Icircn ultimii ani s-a observat că promovarea activităţilor de inovare adesea solicită luarea de măsuri mai specifice decacirct cele luate la nivel naţional Acest lucru a mutat atenţia atacirct asupra grupărilor industriale şi entităţile regionale Cu toate acestea se poate icircn mod rezonabil susţine că politica de inovaţie regională icircn Finlanda şi Suedia nu are originea icircn deliberare raţională dar a fost mai degrabă pe baza resurselor disponibile prin intermediul politicilor regionale ale UE şi structurale Forta sistemelor de inovare regionale constă icircn faptul că punctele tari şi punctele slabe ale părţilor implicate precum şi a necesităţilor regionale de dezvoltare sunt cele mai recunoscute la nivel local şi regional Icircn general populaţia medie a regiunilor icircn alte ţări europene este egală cu cea a icircntregii Finlanda Acest lucru subliniază icircn Finlanda aceste măsuri luate de autorităţile publice care să favorizeze cooperarea şi crearea de reţele icircntre regiunile şi creării de reţele regionale cu ţările nordice şi cu zone de Rusia şi statele baltice icircn apropiere de Finlanda Ultimii ani au vazut construirea unui mediu extrem de puternic care să conducă la activităţi de inovare regionale inclusiv Centrelor Nationale de Expertiza programului ocuparea forţei de muncă şi dezvoltare economică şi Centrele de o reţea la nivel regional cuprinzător de Politehnica Preocupare majoră pentru viitorul constă icircn icircmbunătăţirea funcţiilor acestei structuri Comitetul este de părere că finanţarea publică pentru a dezvolta expertiza ar trebui să includă noi mijloace de exploatare care să permită finanţarea mai echilibrată a proiectelor de consolidare a sistemelor de inovare la nivel regional şi sprijinirea dezvoltării regionale Dezvoltator icircncurajarea reţelelor de capacitatea de reicircnnoire şi de creşterea atractivităţii regionale joacă un rol cheie

1513 Democraţie şi participare Dezvoltarea internă a regiunilor icircn special vor necesita puternice abilităţi de luare a deciziilor şi mai clar definite de conducere decacirct icircn prezent Regiunile trebuie să formuleze intenţia lor strategică cu mai mare claritate şi de viteză şi icircntr-un mod mai democratic Acest lucru necesită la racircndul său de dezvoltare icircn regiune şi o cultură a icircnvăţării unanimitate regiuni promovarea Diferenţa de democraţie nu este legată exclusiv la sistemele electorale Pregătirea şi punerea icircn aplicare a programelor de dezvoltare deţine balansa mai reale Programul de lucru orientate spre se bazează pe planurile de regiune-şi programe specifice dar icircn practică de dezvoltare depinde de deciziile luate de către autorităţile publice atacirct la nivel naţional şi regional Icircn ceea ce priveşte democraţia icircn icircndeplinirea sarcinilor de dezvoltare regională abordarea ţări dihotomice planificării regionale autonome combinat cu punerea icircn aplicare icircn principal guvernamentale trebuie să fie privite icircn lumina provocărilor viitoare ca o problemă a cărei efecte pot fi multiplicate de bine participării civice icircn dezvoltarea regională nu este uşor de aranjat nici nu au fost icircn special cetăţeni dornici să profite de oportunităţile oferite participare civică - de asemenea icircn problemele regionale - este mult mai natural legate de implicarea civică icircn administraţia municipală

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Noul experiment implică un nou tip de cooperare la nivel regional şi local cu un ochi la integrarea putere de decizie şi finanţarea dezvoltării de stat şi acordarea mai mare de luare a deciziilor autorităţii de către organisme icircn regiune icircn special la o adunare de delegaţi aleşi de către alegeri directe Pe termen lung acest experiment ar putea duce chiar la o schimbare icircn structura municipale Comitetul este de părere că principiile democratice trebuie să se acorde mai multă greutate icircn dezvoltarea regională icircn timp ce simultan clarificarea responsabilităţilor de conducere Comitetul subliniază faptul că Guvernul trebuie să elaboreze un sistem de luare a deciziilor mai eficientă şi mai democratică decacirct cea curentă icircn cadrul pregătirii pentru dezvoltarea regională 52 Viitoare de dezvoltare regională 521 Breaking cicluri vicios icircn dezvoltarea regională Ruperea cicluri vicios este o modalitate de icircnţelept de pregătire pentru viitor icircn toate politicile publice aceasta poate icircmpiedica bine problemele din icircnmugurire şi adesea de asemenea controale balon inutilă a cheltuielilor financiare Icircmbătracircnire a populaţiei şi a forţei de muncă şi concentrarea regionale sunt evoluţiile că guvernul se aşteaptă ca icircn raportul său pentru a continua Predicţii se bazează pe tendinţele perceptibile icircn ultimii ani ceea ce icircnseamnă că icircncorporează multe incertitudini Vicious cicluri sunt evidente icircn dezvoltarea de centre de creştere cacirct şi zonele de pierdere netă de migraţie Icircn centre de creştere ciclurile vicios implice mai presus de toate infrastructurii comunităţii ridicate şi costurile locuinţelor probleme de trafic şi calitatea serviciilor publice cum ar fi asistenţa medicală şi educaţia şi constituie o ameninţare pentru economiile municipale din aceste regiuni crearea de locuri de muncă reduse din cauza unor probleme cu experienţă icircn centre de creştere economică şi creşterea şomajului au urmat icircncă reprezintă o altă ameninţare Potenţialul de expertiză relativă a zonelor pierdere netă de migraţie se deteriorează ca muta tineri şi educaţi departe slăbirea simultan structura populaţiei de vacircrstă Icircmbătracircnirea populaţiei combinată cu şomaj ridicat duce la o rata de dependenţă dezavantajos şi diminuează baza regiune fiscale Abordarea şomajului şi icircngrijirea persoanelor icircn vacircrstă creşte cheltuielile ceea ce reduce numărul şi potenţial de asemenea calitatea serviciilor publice oferite de către rezidenţi de către municipalităţi Acest lucru icircmbunătăţeşte icircn continuare dorinţa de a migra Domeniul dezvoltării regionale icircntreprinse prin intermediul unor măsuri din sectorul public s-au schimbat Icircn viitor rolul administraţiei publice vor fi evidenţiate icircn furnizarea de icircntreprinderi de afaceri cu medii de operare favorabil de asemenea icircn afara marilor centre urbane Pe de altă parte jucătorii regionale de asemenea trebuie să icircşi asume responsabilitatea pentru utilizarea caracteristicilor regionale ca punct de plecare pentru dezvoltare succesul regiunilor depinde de capacitatea lor de reicircnnoire şi de atractivitatea lor Icircn plus faţă de HMA naţionale şi sub-centrelor ele are de asemenea un număr destul de mare de centre regionale şi de altă natură care icircn principiu oferă o alternativă viabilă pentru locaţia corporative Comitetul consideră că obiectivul politicii regionale ar trebui să fie stabilit la crearea unei reţele de centre regionale care să cuprindă diferitele părţi ale ţării şi menţinacircnd astfel viabilitatea icircntregii naţiuni Centrele de alimenta creşterea ar putea diferi de bine icircn dimensiune şi celelalte calităţi Mai multe evoluţii icircn mod egal ocuparea forţei de muncă regionale echilibrate şi a populaţiei care sunt obiectivul de a crea o reţea de centre regionale ar facilita icircn mare măsură sarcina generale ale politicii regionale de a menţine diferenţele de bunăstare icircn şah Icircn plus aceasta solicită o cooperare mai stracircnsă icircntre municipalităţi şi noi soluţii administrative şi de logistică - icircn special icircn menţinerea şi icircmbunătăţirea nivelului de servicii

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

Comitetul este de părere că municipalităţile ar trebui să fie icircncurajate prin mijloace ale politicii internă şi cu alte stimulente şi sprijin de a coopera icircn ceea ce priveşte fără municipale existente sub-regional sau chiar limitele regionale icircn scopul de a rupe ciclurile vicios găsite icircn dezvoltarea regională Cantitatea şi calitatea cooperării trebuie să crească icircn mod substanţial pentru a stopa spirale grave de dezvoltare icircn timp ce investiţiile de stat icircn infrastructură şi icircn producţia de locuinţe ar trebui să fie icircmbunătăţite

Bibliografie bull httpenwikipediaorg bull Johansson Ulf - Dezvoltare Regională icircn Suedia octombrie 2003 bull Ruotsalainen Arto Haraldsson Petur Ingi Knudsen Jon P şi Tunstroumlm MOA -

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

planificarea regională icircn Finlanda Islanda Norvegia şi Suedia octombrie 2003 bull Felsenstein Daniel şi Portnov Boris A - Disparităţile regionale icircn ţările mici (Capitolul 15 Politica regională Lecţii din Finlanda) Editura Springer Berlin Heidelberg 2005 bull Herrschel Tasillo Newman Peter guvernare Regiunilor Europei Oras Planificare Politica si Politica 2002 bull Kiander Jaakko-statului bunăstării nordice icircn anii 1990 februarie 2003 bull httpeceuropaeuregional_policy bull Einhorn Eric şi John statele Logue-Modern bunăstarea Politica şi Politici icircn Scandinavia Social Democrat Editorii Praeger 1989 bull Bagge Sverre - Regatele scandinave 2005 bull Penttilauml Risto E J - Finlanda ideea de politică externă 2008 bull Jakobson Max - Finlanda icircn noua Europă

Cuprins

1 reforma regională icircn Suedia 3 11 Interes tot mai ridicat icircn domeniul cooperării regionale 3

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

12 Propunerile Comisiei cu privire la 3 din administraţia regională 13 Regional proiecte pilot 3 14 Consiliile Regionale de Dezvoltare 4 15 Comisiei cu privire la repartizarea responsabilităţilor 4 16 Sistemul de planificare suedeză 4 161 Nivel local 4 162 Nivel regional 5 163 Nivel naţional 5 164 Sistemul juridic 5 165 schimbările actuale şi dezbateri privind planificarea suedeză 6 2 Politica regională icircn Finlanda 9 Sistemului de planificare finlandez 10 211 Schimbări recente icircn sistemul de planificare finlandez 10 212 responsabilităţile de amenajare a teritoriului la nivel de stat 10 213 Administraţia de stat regionale 11 214 Planificarea la nivel naţional 11 215 Planificarea la nivel regional 11 216 Planificarea la nivel municipal 13 22 Finlanda Fondurile Structurale 2000-2006 13 23 Finlanda Fondurile structurale pentru perioada 2007-2013 16 3 Elemente de comparaţie şi de proiecte comune 18 31 Aspecte generale 18 32 Consecinţele crizei din 1990 a stat al bunăstării nordice Finlanda şi Suedia 20 4 programe comune 28 41 Finlanda Suedia Norvegia-Programul Operaţional Nord 28 Program dezvoltat icircn cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanţat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) 28 Finlanda Suedia Norvegia 31 42 Botnia Programul Operaţional - Atlantica 31 5 Concluzii şi perspective 33 51 Consolidarea factorii regionali Succes 33 52 Viitorul de Dezvoltare Regională 35 Bibliografie 37

• Politica regionala in Suedia si Finlanda

• Politica regionala in Suedia si Finlanda