STRATEGIA DE DEZVOLTARE

BUCURESTI 2035

GHEORGHE PATRASCU

ARHITECT SEF AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

IUNIE 2012

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

BUCURESTI_date generale

Municipiul Bucureşti, primul dintre oraşele ţării ca mărime şi importanţă politică, economică, financiar-bancară, comercială, cultural-ştiinţifică şi turistică,

• se întinde pe o suprafaţă de 238 kmp

• are o populaţie de 1.921.751 locuitori (conform datelor înregistrate la recensământul din anul 2002)

• este împărţit în 6 sectoare administrative

este străbătut de cele doua râuri: Dâmboviţa – prin centru, de la vest la est , ce intra in oraş prin lacul artificial LACUL MORII Colentina – in partea de nord a oraşului, formând o salba de lacuri

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Municipiul Bucureşti detine un triplu statut:

• Cea mai mare Aglomeraţie Urbana a tarii: are relaţii structurale cu vecinatatile, are rangul I in reţeaua naţionala de localitati, înglobează 10% din totalul populaţiei României in inima Aglomeraţiei;

• Metropola europeana: aproximativ 2.000.000 locuitori in oraş; poziţionare geografica favorabila la intersecţia unor importante coridoare de transport;

• Capitala europeana: capitala României, cel mai important centru politic si administrativ al tarii; rol important in Regiunea Centrala si Sud – Est europeana.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

CONTEXT EUROPEAN

Municipiul Bucuresti este situat la 44°24'49" latitudine Nordica (ca Belgrad, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) si la 26°05'48" longitudine Estica (ca Helsinki sau Johannesburg).

Avand aproximativ 2.000.000 de locuitori, Bucurestiul este a treia capitala din regiune, dupa Atena si Istanbul si a sasea ca marime, din Uniunea Europeana.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Bucuresti_relatii in teritoriul european

• Coridor 4, Vest-Est: Berlin/Nuremberg – Prague – Budapest –Bucharest–Constanta–Istanbul /Thessaloniki;

• Coridor 9, Nord-Sud: Helsinki – St. Petersburg – Kiev/Moscow – Chisinau/Odessa–

Bucharest – Dimitrovgrad – Alexandropolis;

• Coridor 7 – Dunărea, aflata la ~ 65 km distanta de Bucuresti, incluzand si canalul Dunăre – Marea Neagra.

In concordanta cu harta reţelei coridoarelor de transport Pan-European, Bucurestiul este in nod al acestei reţele – fiind intersecţia a doua dintre cele mai lungi coridoare:

Capitala României trebuie sa se integreze in structura marilor centre urbane ale Europei - condiţie de supravieţuire si valorificare eficienta a resurselor existente si a potenţialului propriu, in contextul globalizării economice si culturale.

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Bucuresti_in context national

Orasul este situat in Sud – Estul Romaniei, la 64 km distanta de fluviul Dunarea, la 100 km de Carpati si la 250 km distanta de Marea Neagra.

Coridoare de comunicatie

Tr

an

sfe

r d

e

fun

cti

un

i c

om

un

e –

re

lati

i in

dif

er

en

te s

au

n

es

ati

sfa

ca

toa

re

Campina

Sc

him

ba

re

a

pr

ofi

lulu

i fu

nc

tio

na

l –

lo

cu

ire

te

mp

or

ar

a

sa

u s

pe

cia

liz

ata

Ploiesti

localitati

BUCURESTI

localitati

Giurgiu

Cresterea populatiei - transfer

Transfer al functiunilor specifice

Schimbarea profilului functional

cresterea populatiei - transfer

Adaptarea profilului functional

Conectare la retele/coridoare europene

BUCURESTI

RELATII IN TERITORIU PE AXA NS

Bucuresti_in context regional

Capitala Romaniei este situata in Regiunea 8 de Dezvoltare, impreuna cu judetul Ilfov

• Policentricitate;

• Complementaritate;

• Conectivitate

CONCEPTUL STRATEGIC BUCURESTI 2035

O strategie de dezvoltare are rolul de a nu lasa lucrurile sa se intample pur si simplu, ci printr-un proces amplu de reflectie, analiza si propunere are rolul de a canaliza si potenta valorile orasului, vizand rezolvarea problemelor majore ale acestuia.

Conceptul Strategic a fost structurat pe cinci planuri majore:

• Orasul si teritoriul;

• Orasul productiv;

• Orasul functional;

• Orasul durabil;

• Managementul orasului.

• Accesibilitate – Deschidere; Accesibilitatea către si dinspre regiune, tara si lume; accesibilitate pentru investitori, vizitatori si vecinii imediaţi; accesibilitate pentru bunuri, finanţe, informaţii; accesibilitate pentru atitudini, tehnologie, cultura; accesibilitatea ca o pre-condiţie a dezvoltării sustenabile; Deschiderea ca atitudine – a comunitatii, a administraţiei, a oraşului;

• Dinamism – Continuitate; Dinamismul ca o caracteristica fundamentala a orasului si mai ales a dezvoltarii sale – un dinamism echilibrat intre diversele planuri ale dezvoltarii (economic, social, de mediu); un dinamism echilibrat spatial; un dinamism coordonat al orasului si al zonei sale de sustinere si influenta; un dinamism sustinut temporal. Continuitatea care sa sustina virtutile dinamismului, ca atribut al eficientei administrative si ca relatie a viitorului cu valorile trecutului;

• Caracter – Conştiinţă; Caracterul oraşului se manifesta pe multiple planuri si se construieşte in timp, puternic determinat de constiinta civica a cetatenilor dar si de “constiinta actului administrativ”;

• Chibzuinţă – Responsabilitate; In administrarea orasului, in definirea directiilor si ritmurilor de dezvoltare, in relatiile cu comunitatea si in gestiunea resurselor, chibzuinta este indispensabila pentru atingerea sustenabilitatii – ea este totodata consecinta responsabilitatii celor care administreaza orasul;

• Adaptabilitate – Mobilitate; Adaptabilitatea este o insusire critica pentru oras, intr-o lume in continua si rapida schimbare, cu competitor bine pregatiti.Mobilitatea in gandire si in plan spatial, pe piata fortei de munca si pe cea a investitiilor, mobilitatea in educatie si in informare – tot atatea posibilitati de crestere a capacitatii de adaptare la schimbarile din exterior ori la cele ce provin din comunitatea bucurestenilor.

CSB 2035

VALORI ALE CONCEPTULUI STRATEGIC BUCURESTI 2035

• Dezvoltare incoerenta si inegala;

• Competitivitate scazuta;

• Dezechilibre sociale;

• Atractivitate scazuta;

• Identitate incerta;

• Fracturi functionale si structurale;

• Spatii publice degradate;

• Poluare urbana;

• Lipsa “unui proiect al orasului”, in ansamblu.

Bucuresti 2012

CSB 2035

BUCURESTI – puncte tari si oportunitati de dezvoltare

Cea mai competitiva economie la

nivel national

Zone cu vocatie de activitati tertiare;

Grad mediu/ridicat de educatie;

Existenta unui numar mare de

universitati;

Rata de dependenta a varstnicilor de

doar 19%;

Fond locativ mare si grad mare de

echipare tehnico – edilitara;

Emergenta unui sector de industrii

creative;

Retea densa de strazi – accesibilitate;

Terenuri compacte, cu suprafata

mare, valorificabile;

Elemente valoroase de patrimoniu

construit;

Parcuri de dimensiuni ample,

elemente naturale definitorii.

Adoptarea de catre UE a Strategiei

2020;

Tendinta usoara de ameliorare a

potentialului demografic al Regiunii

8, ce poate indica o crestere a

competitivitatii pe termen lung;

Localizarea recenta a unor activitati

tertiare, cu vizibilitate medie, in

teritoriul de influenta al Capitalei;

Posibilitatea de finantare, prin

programe europene ce vizeaza

reducerea disparitatilor teritoriale –

coeziunea teritoriala;

Existenta Conceptului Strategic de

Dezvoltare Teritoriala a Romaniei;

Existenta Strategiei Nationale de

Dezvoltare.

CSB 2035

BUCURESTI 2012 - DIAGNOSTIC

CSB 2035

Bucurestiul anului 2012 este rezultatul unui proces de dezvoltare incoerenta si inegala, lipsita de o viziune clara pe termen lung si nesprijinita de cooperare teritoriala, nesustenabila si generand dezechilibre sociale, dezvoltare ca a folosit neadecvat resursele, nevalorificand competentele distinctive locale si care nu s-a concentrat suficient asupra cresterii calitatii vietii locuitorilor.

CSB 2035

BUCURESTI 2035 - VIZIUNE

Bucurestiul este, in 2035, o metropola influenta si integrata European prin durabilitate si caracter, reinventata inteligent si sensibil, o comunitate deschisa si evoluata, o capitala dinamica si creativa.

• Coordonare: coordonarea integrata a dezvoltarii Capitalei;

• Cooperare si crestere: Bucurestiul vazut ca nucleul unui teritoriu echilibrat dezvoltat, cu un

sistem ierarhizat de localitati si poli de scara sub-regionala; crestere coordonata si sustenabil

controlata;

• Conectivitate: existenta unor sisteme de transport integrate inter-modal si urban – teritorial,

constituirea unor coridoare articulate de transport, a nodurilor cruciale de transport,

conectivitate digitala, transport eficient al energiei;

• Competitivitate: economie diversificata a Capitalei in contextul teritoriului sau de sustinere si

influenta, dar orientata spre tehnologii inalte si “industrii” creative, potentata de cercetare si de o

educatie a fortei de munca, economie creatoare de plus valoare comparabila cu media europeana

si cu o amprenta ecologica atent gestionata;

• Calibrare: dezvoltare economico – sociala si spatiala in armonie; re-echilibrare nord – sud;

• Coerenta: investitii publice transparente si potentatoare, justa distribuire spatiala a dotarilor

edilitare ce sunt in acord cu necesitatile;

• Calitate: mediu prietenos si sigur de viata pentru locuitori, imaginea urbana ca valoare

comunitara structuranta;

• Caracter: orasul are identitate diferentiata si un patrimoniu construit valoros protejat, exigent

cu noile dezvoltari;

• Comunitate: diversitate nesegregata;

• Comunicare: administratie deschis orientata catre cetateni, promovare si brand al orasului;

• Continuitate: o continuitate spatiala diferentiata si o continuitate in timp a viziunii,

continuitate de politici publice si programe adaptate nevoilor in schimbare ale unei populatii

dinamice

DEZIDERATE ALE CSB 2035

CSB 2035

OBIECTIVE STRATEGICE

• Comunitate educata si adaptabila, capabila sa răspundă provocărilor;

• Structura echilibrata si dinamica de activitati economice;

• Racord la marile axe de transport si conectare la fluxuri informaţionale globale ;

• Nucleu metropolitan puternic - ancorare funcţionala puternica in teritoriu;

• Mediu de viata sănătos si sigur;

• Gestionarea responsabila si eficienta a energiei;

• Locuire de calitate, fara segregare;

• Servicii sociale performante, adaptate nevoilor si adecvat distribuite spaţial;

• Identitate urbana puternica – rezultat al valorificării istoriei si al construirii de noi însuşiri;

• O dezvoltare urbana planificata, lucid condusa si atent evaluata;

• Administraţie publica performanta, capabila sa construiască parteneriate;

• Capitala de succes, in sistemul marilor oraşe balcanice, oraş – poarta, oraş – punte.

Conceptul Strategic Bucureşti 2035 a identificat “teritoriile de intervenţie” si a propus ca axa majora de dezvoltare strategica in teritoriul Bucurestiului, axa cursului Dâmboviţei, ca arie cu multiplu rol: de ax radiant de dezvoltare urbana, de sutura intre parti fracturate ale oraşului, de legătura a zonelor centrale cu exteriorul oraşului, de ax de polarizare prin prezenta unor noduri importante si a unor activitati de interes public major si de reprezentativitate, de legare a unor spatii urbane majore pe axa V-E, de linie de forţa in comunicarea urbana (nu doar prin trafic).

Pentru a îşi atinge obiectivele pentru 2035, este necesar ca Bucureştiul să coopereze cu aşezările din teritoriul său de influenţă şi suport, prin instituirea unei zone sau regiuni Metropolitane prin intermediul căreia să se poata asigura dezvoltarea teritorială durabilă, echilibrată şi coordonată. Nu în ultimul rând, este necesară înţelegerea importanţei cooperării pe orizontală şi verticală în vederea dezvoltării zonei sau regiunii metropolitane a Bucureştiului şi asumarea rolului de capitală.

• Substrategia 1: Rolul de capitală

– Politica P1.1 : Politica de investiții naționale în București și teritoriul de sprijin și influență

• Substrategia 2: Strategie teritorială integrată [metropolitană]

– Politica P2.1 :Politici intercomunale de investiții și servicii publice

– Domeniul: Economie

– Politica PE.1: Politica privind planificarea și dezvoltarea unor zone ce concentrează activități economice

– Politica PE.2: Politica privind sprijin și creșterea performanțelor activităților economice mici și mijlocii

– Politica PE.3: Politica privind activitățile economice terțiare și de “industrii creative” – încurajarea dezvoltării celor locale și atragerea unora noi.

– Politica PE.4: Politică de cooperare internațională și stabilire de parteneriate cu mari investitori/agenți economici

• Substrategia 3: Regenerare urbană

– Politica P3.1 :Politici pe zone

• Substrategia 4: Reabilitarea integrată a zonei centrale

– Politica P4.1: Politici pe zone

DOMENII SI SUBSTRATEGII_CSB2035

• Substrategia 5: Creșterea calității locuirii

– Politica P5.1: Politica de constituire a unui stoc de locuințe sociale/ accesibile economic, corespunzător ca mărime și structură, prin construire sau achiziții

– Politica P5.2: Politica privind ameliorarea calității fondului de locuințe colective

– Politica P5.3: Politica de sprijin pentru îmbunătățirea confortului locuințelor individuale

• Substrategia 6: Reducerea sărăciei

– Politica P6.1: Politica de asistență socială pentru cei mai defavorizați

– Politica P6.2: Politica privind realizarea unor “nuclee de sprijin” (formare profesională, asistență, integrare socială, activități comunitare) în zonele cu concentrare de săracie

– Domeniu: Educaţie

– Politica PEd.1: Politica privind construcțiile și facilitățile pentru educație dar și creșterea performanței educaționale

– Politica PEd.2: Politica privind educația universitară, în parteneriat cu ministerul de resort și cu universitățile, cu prioritate pentru capacitatea și performanțele în cercetare

• Substrategia 7: Gestiunea resurselor de apă

– Politica P7.1: Politica privind alimentarea cu apă și rețeaua de canalizare: calitate, acoperire/extindere rețea, dotări aferente

– Politica P7.2: Politica privind gestiunea apelor de suprafață: râuri, lacuri, ploi

• Substrategia 8: Gestiunea responsabilă a energiei

– Politica P8.1: Politica privind diversificarea tipurilor de surse și creșterea capacității

– Politica P8.2: Politica privind reducerea consumului energetic pentru încălzire și funcționare în clădiri

• Substrategia 9: Spațiile plantate în municipiu; creșterea suprafețelor, ameliorarea distribuției în teritoriu, creșterea calității și diversității

– Politica P9.1: Politica privind crearea de noi parcuri, grădini și scuaruri;

– Politica P9.2: Politica privind ameliorarea calității vegetației, organizării și dotărilor în spațiile verzi existente

– Politica P9.3: Politica privind administrarea și sporirea spațiului verde “difuz”;

– Politica P9.4: Politica de parteneriat cu proprietarii de imobile (mari și mici) privind crearea de spații plantate.

– Domeniu : Funcţionalitate urbană

– Politica PF.1: Politica privind gestiunea integrată și durabilă a deșeurilor;

– Politica PF.2: Politica pe termen lung de structurare a sistemului ierarhizat de poli urbani

– Politica PF.3: Politica (integrată) privind creșterea calității spațiului public

– Politica PF.4: Politica (funciară) privind buna gestiune a patrimoniului Public

– Politica PF.5: Politica (funciară și financiar fiscală) privind stimularea valorificării compatibile cu interesul public a marilor proprietăți, cu precădere la conversii

• Substrategia 10: Patrimoniu construit

– Politica P10.1: Politica privind monumentele istorice – protejare, intervenții, punere în valoare

– Politica P10.2: Politica privind zonele protejate – gestionare, planificarea și controlul intervențiilor;

– Politica P10.3: Politica privind zonele cu patrimoniu omogen, compact ce necesită reabilitare (și care nu sunt zone protejate)

• Substrategia 11: Mobilitatea

– Politica P11.1: Politică de dezvoltare integrată a transportului pe cale ferată

– Politica P11.1: Politică privind integrarea pentru o funcționare mai bună a transportului public

– Politica P11.3: Politică privind încurajarea transportului eco – (vehicule nepoluante, vehicule electrice, moduri de transport alternative)

– Politica P11.4: Politică privind favorizarea circulației pietonale, (inclusiv prin crearea unor rețele pietonale atât la scara orașului cât și a unor subzone)

– Politica P11.5: Politică integrată de mobilitate în zona centrală cu favorizarea pietonilor și a transportului public

– Domeniu: Management Urban

– Politica PMag.1: Politică de marketing urban, inclusiv construirea și promovarea unui brand urban

– Politica PMag.2: Politică de parteneriat comunitar – relații și proiecte cu societatea civilă (organizații non-guvernamentale și organizații comunitare) la scara orașului sau a unor subzone

• Substrategia 12: Performanța administrativă

– Politica P12.1: Politică privind optimizarea funcționării Primăriei și pregătirea personalului

– Politica P12.2: Politică privind comunicarea cu comunitatea și transparența deciziilor

– Politica P12.3: Politică privind planificarea urbană și monitorizarea evoluției orașului prin stabilirea/reînființarea unei instituții specializate - Centrul de Planificare Urbană și Metropolitană (CPU)

– Politica P12.4: Politică privind structurarea și desfășurarea coordonată a operațiunilor de dezvoltare urbană – Agenția de Dezvoltare Urbană și Parteneriate Publice

– Politica P12.5: seturi corelate de politici multi-anuale bugetare si fiscale

• Dezvoltarea Bucurestiului in urmatorii 25 de ani trebuie planificata strategic si urmarita in

raport cu doua atribute majore ale orasului, al caror nivel trebuie ridicat continuu si sustinut: competitivitatea si locuibilitatea – elementele cheie ale viziunii acestei Strategii.

• In dezvoltarea Bucurestiului, ca si in planificarea dezvoltarii sale economice, sociale si in relatie cu mediul– in particular in dezvoltarea spatiala – coordonarea teritoriala si institutionala la scara teritoriului de sustinere si influenta constituie o prioritate absoluta: atat cooperarea “orizontala”, cu toti vecinii limitrofi sau mai indepartati, cat si coordonarea “pe verticala”, cu nivelul regional si cu cel national;

• Atat pentru construirea unei bune competitivitati si pentru crestera calitatii vietii, cat si pentru o dezvoltare integrata teritorial – la toate scarile – accesibilitatea are un rol cardinal. Cresterea conectivitatii presupune o mai buna coordonare a diferitelor proiecte de investitii in infrastructura, nu doar in raport cu starea economiei, ci si in strans raport cu planificarea dezvoltarii spatiale;

• In planificarea dezvoltarii Bucurestiului – cu precadere in planificarea spatiala, este absolut necesara deplasarea accentului: de la abordarea reactiva la cea pro-activa, de la utilizarea proiectelor singulare (chiar daca necesare) la programe coerente ce transpun in realitate politici pe termen lung sau care genereaza procese de schimbare la scara unei intregi zone urbane.

• O “administratie publica municipala performanta” devine nu doar un obiectiv legat de un management urban de calitate, ci unul dintre obiectivele fundamentale ale Strategiei - calitatea actului de administratie (capacitatea de initiativa si reactie a administratiei locale, mobilitatea si deschiderea ei, supletea si capacitatea de invatare tehnica si institutionala).

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!