Prezentarea Sectorului 1 al Bucurestiului

7/29/2019 Prezentarea Sectorului 1 al Bucurestiului

1/24

3


2/24

CUPRINS

1. Scurta prezentare a Sectorului 1 pag:3 2. Localizarea geograficapag: 5

2.1. Cadru geographicpag: 5

2.1.1. Rauri si lacuri pag:62.1.2. Paduri pag:

72.1.3. Parcuri pag:

73. Istoric pag:8

3.1. Sfatul orasenesc pag:10

3.2. Micul paris se naste din ideea unor primari vizionari

pag: 114. Populatia pag:17

4


3/24

Scurta prezentare a Sectorului 1

Descentralizarea si apropierea deciziei de cetateni(subsidiritate) sunt doua concepte extreme de actuale si in Bucurestiulde astazi,la 16 ani de la inlaturarea regimului communist. Primarii siautoritatile locale cunosc cel mai bine realitatiile teritoriului pe care iladministreaza, problemele cu care se confrunta cetatenii precum sisolutiile de rezolvare a acestora.

Prin legea municipiului Buc. Din 1 martie 1926, intra invigoare in 1927, capitala a fost impartita in patru sectoare, fiecareavand primarul si consiliul sau. Parlamentul din acea a cosiderat inmod just ca un oras cu peste 600.000 de locuitori poate fi administratefficient doar daca o parte din atributii sunt transferate catreautaritatile sectoarelor. In perioada interbelica sau croit artereleprincipale din bucurestiul modern si pietele mari (Piata Victoriei, PiataPalatului, Piata Universitatii, Piata Romana etc), s-a realizat canalizareasi alimntarea cu apa, s-a pavat si asfaltat un numar foarte mare destrazi, au fost ridicate mai multe cladiri de interes public, printre siPalatul Comunal din bulevardul Banu Manta nr. 9, muzee (MuzeulSatului, Muzeul Taranului Roman), au fost construite scolii, spitale, s-asistematizat cursul raului Colentina si s-a creat salba de lacuri Buftea,Mogosoaia, Sraulesti, Grivita, Herastrau, Baneasa, Floreasca, Tei, s-aucreat parcurile din nordul Bucurestiului, Parcul National (astaziHerastrau), Parcul Bordei, Parcul Kiseleff, s-au amenajat strandul sistadionul Tineretului.

In darea de seama citita in data de 15 martie 1937 cuocazia implinirii a trei ani de mandat si a zece ani de la intrarea invigoare a reformei administrative, Primarul Sectorului I Galben, IoanSabareanu ilustra progresele evidente care au fost determinate deimpartirea Bucurestiului in sectoare.

O alta mare reforma in administratia comunala a fostinfaptuita la 1927, cand dintro necesitate a timpurilor si pentru o maibuna ingrijire a Capitalei, s-a hoterat impartirea pe sectoare a intrguluiBucuresti, luand astfel nastere Sectorul I Galben, Sectorul II Negru,Sectorul III Albastru si Sectorul IV Verde. Prin acest sistem s-a urmarit

5


4/24

ca edilii, avand un camp de activitate mai restrans, sa se acupeindeaproape de sectorul lor. Cred ca sa realizat un proces simtitor intendinta de astazi (1937 n.n.), prin care se incerca restrangereainitiativei primariilor de sectoare si instituirea unei tutele exagerate, vasigur in detrimentul sectoarelor si o piedica serioasa in dezvoltarea

rapida a Bucurestiului. Ca aceasta este adevarul o dovadeste faptul caSectorul I Galben, care de la 1927 pana la 1930 a ramas alipit lamunicipiu, a fost oprit in dezvoltarea lui I celelalte sectoare. Adminstratde organele municipiului, a trebuit sa se rezume la ceea ce era in 1927si, in afara de deschiderea Bulevardului I. C. Bratianu , nici o alta marelucrare de estetica nu s-a realizat pana cand si-a capatat indepenta,ca si celelalte trei sectoare. Afirmatiile facute in 1937 de PrimarulSectorului I Galben, Ioan Sabareanu, sunt mai acuale ca oricand. Inultima perioada, au fost elaborate diverse proiecte de reformaadministrativa, care prevedeau, printre altele, restrangerea atributiilorprimariilor de sectoare sau chiar desfiintarea acestora si transformarea

lor in directii. Ca primar de sector, consider dimpotriva, ca pentru omai buna administrare a Bucurestului ar trebui extinse atributiileprimariilor de sector si nicidecum restranse. Astfel de initiative nucontin interesele bucurestenilor si sunt in contradictie cu principiileUniunii Europene. ImpartireaBucurestiului in sectoare a condus la omai buna alocare si o mai judicioasa utilizare a resurselor financiare ininteresul cetatenilor.

Sectorul 1, fara idoiala, una din cele mai dinamice zoneale Capitalei, aici dezvoltandu-se in ultimul timp mari proiecteimobiliare si de afaceri. Cu o suprafata de 67,5 km patrati si aproape300.000 de locuitori, cu zone rezidentiale si gazduind importante

obiective economice sociale ale Romaniei si multe din societatilecomerciale cele mai importante, sectorul 1 a devenit ceea ce esteastazi nu numai datorita aszarii sale geografice ci si prin efortulnostru.

6


5/24

LOCALIZARE GEOGRAFICA

Acoperind cea mai mare suprafata di nordul Capitalei siprelungindu-se pe Campia Vlasiei din Judetul Ilfov, spre localitatileOtopeni, Snagov, Mogosoaia, Buftea, Chitila, Sectorul 1 are o intinderede 67,5 kmp si o populatie de circa 283.217 locuitori, avand un numarde 101.517 gospodarii.

Pornind, ca si celelalte sectoare, din centrul Capitalei,respective din apropierea kiometrului 0, Sectorul 1 se invecineaza inpartea de vest cu Sectorul 6 (prin Calea Giulesti si Calea Plevnei), inpartea de est cu Sectorul 2 (dea lungul Caii Floreasca), iar in sud cuzone din sectoarele 3 si 5, limitele fiind urmatoarele:

Vecinatati:

-la nord, catre orasul Otopeni si comuna Mogosoaia, limitafiind pe Soseaua de Centura si Soseaua:-la est, catre orasul Voluntari si catre sectorul 2 al

Municipiului Bucuresti, limita traverseaza padurea Tunari pe stradaVAdul Moldovei, apoi continua pe Campul Pipera, Soseaua Pipera,Calea Floreasca, Strada Polona , Strada A.D. Xenopol, strada Pitarmos,Bulevardul Nicolae Balcescu, ajungand in Piata Universitatii;

-la sud, catre sectoarele 3 si 5 ale Municipiului Bucuresti,limita se gaseste pe bulevardul Carol I, bulevardul Regina Elisabeta,Bulevardul Kogalniceanu, Calea plevnei, Splaiul Independentei;

-la nord si nord-vest, catre sectorul 6 al Municipiului

Bucuresti, limita se gaseste pe strada Mircea Vulcanescu , stradaDinicu Golescu, strada Viting , Calea Plevnei, Calea Giulesti, linia CFpana la Statia CF Chiajna si de aici cu comuna Chtila, dealunguldrumului Rudeni-Chiajna si al soselei de centura pana la limita comuneiMogosoaia.

7


6/24

CADRUL GEOGRAFIC

Suprafata sectorului 1 este dominata de un relief plat decampie strabatut in partea de nord de cursul raului Colentina, cumeandre largi care au favorizat amenajarea lacurilor Straulesti ,

Grivita, Baneasa , Herastrau si Floreasca. Pe intinsa Campie a Vlasiei,acoperita odinioara de codrii bogati, ce protejau Bucurestiul in partealui nordica, s-au pastrat palcuri de paduri situate de-a lungul soseleiBucuresti-Ploiesti si padurile Baneasa, Tunari, Snagov, astaziamenajate ca locuri de agrement.

RAURI SI LACURI

Teritoriul secorului este strabatut de la vest catre est de

raul Colentina,pe o lungime de 14,3 km; raul avand o latime carevariazaintre 7-15 m sio

8


7/24

adancime de 1 pana 3 m; viteza apei este de 3 m/s. pe cursul inferioral raului Colentina , in centrul sectorului , se afla o retea de lacuriamenajate incepand cu deceniul patru al secolului XX-lea, dupa cumurmeaza:

- lacul Straulesti, are o suprafata de 33 ha , cu un volum

de 0,7 mil m3

, un debit vehiculat de 2,5 m/s , o lungime de 2,3kilometri, latimea intre 100-300 m si o adancime de 1 pana la 5 m.- lacul Grivita, are o suparafata de 53 de ha , cu un volum

de 1 milion m3 , un debit vehiculat de 2,5 m/s o lungime de 3,8 km,latimea intre 50-500 m si o adancime de la 1 pana la 4 m.

-lacul Baneasa, are o suprafata de 40 ha, un volum de600000 m3, cu un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lumgime de 3 km,latimea intre 50-400 m, si o adnacime de la 1 la 3 m.

- lacul Herastrau, are o suprafata de 77 ha, cu un volum de2300000 m3, cu un debit vehiculat de 2,5 m/s, o lungime de 2,8 km,latimea intre 50-1000 m, si o adancime de la 1 la 5 m.

- lacul Floreasa , are o suparafata de 70 ha, un volum de1600000 m3 , cu un debit vehiculat de 2,5 m/s, cu o lungime de 3 km,latimea intre 100-800 m, si o adancime de la 1 la 5m.

In sectorul 1 se afla si un alt lac, amenajat, situat in cel maivechi parc din Bucuresti. Lacul Cismigiu , care are o suprafata de 2,9ha,lungimea de 1,3 km, latimea de 50 m, si adancimea de la 1 la 2 m.

PADURI

Suparafata totala a padurilor este de 1352,1 ha.Padurea Mogosoaia: are o suprafata de 61,8 ha.Padurea Baneasa : are o supafata de 625, 5 ha.Padurea Tunari: are o suprafata de 664,8 ha.

PARCURI

Suparafata totala a parcurilor este de 1644 kmp.Parcul Bazilescu: Bd. Bucurestii noi, cu o suparafata de

125400 mp.

9


8/24

Parcul Sf. Maria: Str. Karol Knappe, cu o suprafata de19350 mp.

Parcul Copilului : Str Siret, cu o suprafata de 975 mp.Parcul Stadiounului Tineretului: Bd. Marasti, u o suprafata

de 1350 mp.

Parcul Herastrau: Sos. Kiseleff, cu o suprafata de 1295000mp.Parcul Cismigiu: Bd. Regina Elisabeta, cu o suprafata de

139000 mp.Parcul Kiseleff: Sos. Kiseleff, cu o suprafata de 31690 mp.Parcul Bordei: Bd. Aviatorilor, cu o suprafata de 12260 mp.Parcul Garii de Nord: Piata Garii de Nord, cu o suprafata de

18940 mp.

ISTORIC

Istoria unui oras este un drum cu doua sensuri.Intr-un sens , evenimentelor social-politice, trecerea

impacabila a timpului, modificarea gustului estetic in arta constructieieditilitare, asftel spus toti factorii obiectivi sau subiectivi careconditioneaza evolutia urbei, lasa, in felul sau, un semn in imagineacontemporana a orasului. In celalalt sens, istoria unui oras poate fireconstituita din aceste semne, pe care imaginea orasului le pastreazade-a lungul timpului. Cu cat istoria orasului este mai bogata, cu atateste mai interesanta descifrarea ei.

1


9/24

Bucurestiul, ca mai toate capitalele batranului continent,are o istorie atat de bogata , incat aceasta nu poate fi cunoscuta doarprin contact direct cu imaginea contemporana a orasului, ci necesitaun studio aprofundat al numeroasaelor documente referitoare laevolutia sa istorica. Ca existenta documentara, el a deposit oi jumatate

de mileniu iar pe teritoriul sau exista dovezi ale prezentei umane cu ovechime de peste 150 mii ani, si mai mult dovezi clare ale continuitatiilocuirii pe acestemeleaguri.

Dinpunct de vedereal organizariiadministrative aasezarii, primeleinformatii neparvin din

secolele XV-XVI,cand autoritateacomunala secompunea dintr-un judet(carmuitor deoras , primar),ajutat de 12pargari alesidintre batrani,negustorii sau

boierii dincomunitate. Intreatributiilejudetului si alepargarilor erauurmatoarele:preschimbarea actelor vechi de scutiri si a dreturilor intarite de fostidomnitori , judecarea pricinilor targovetilor, stabilirea pacii intre parti,efectuarea de cercetari, fixartea tuturoir darilor, intarirea actelor devanzare, strangerea de amenzi, masurarea terenurilor si verificareaunitatilor de masura, apararea locuitorilor asezarilor impotriva

raufacatorilor, protejarea obstii impotriva calamitatilor.

1


10/24

O catagrafie realizata de austrieci, datata 1798, arata caBucurestiulera impartitin cinciplasi, cu

21 de

mahalale(cartiere) si 6006 case. Ceea ce a devenit ulterior Sectorul deVerde a fost mai intai plasa Mogosoaia, cu 21 de mahalale si cu multecase domnesti si boieresti. Din 1807, s-a facut despartirea orasului incinci culori numite vapseli (ce au inlocuit vechile plasi), suprafataactuala a Sectorului 1 fiind cuprinsa atunci in vapseaua verde. Intimpul Razboiului Ruso-Turc(1806-1812), culorile sau boielile, cum li

se spuneau pe vremea aceea, erau in numar de cinci, respectiv: Rosu,Galben , Negru, Albastru si Verde. Culoarea Rosu , cu cea mai micasuprafata, care includea centrul comercial si o portiunea de pe maluldrept al Dambovitei, a fost desfiintata la inceputul secolului al XX-lea,iar suprafata sa asimilata de celelalte patru culori.

SFATUL ORASENESC

1


11/24

O noua organizare administrativa a fost realizata in timpulRegulamentului organic. Bucurestenii administrau orasul prinreprezentanti alesi de ei. Astfel, in noiembrie 1831 s-a format primulsfat orasenesc, compus din cinci madulari(membri), fiecare cuatributii precise, iar la 2 decembrie 1832, prin ofisul dat de

generralul Pavel D. Kiseleff in timpul administratiei militare ruse (1829-1834), se valideaza proiectul pentru administratia oraseneasca. Sfatuloarsenesc decidea, astfel, infiintarea Casei Sfatului sau amagistratului. In 1848, sub influenta curentului Europeanrevolutionary, Guvernul vremelnicesc ii va schimba numele in SfatulMunicipal. In 1862, Bucurestii devin Capitala Principatelor Unite, astfelse creeazaconditiilecare vorpermite

desfasurarea unor actiuni mai largi de sistematizare. In a douajumatate a secolului al XIX-lea, transformarile din domeniularchitectural sunt tot mai evidente. Numarul cladirilor construite dinmateriale durabile creste semnificativ.

Modernizarea orasului reclama organizarea acestuia dupaun plan de ansamblu. Progesele devin evidente. Strazile sunt pietruie,intr-un ritm mai accentuat decat in perioada anterioara. Seamenajeaza noi piete si o serie de gradini publice.

1


12/24

Prin noua Lege Comunala din 1864, a lui Alexandru IoanCuza, Sfatul isi modifica numele, dupa model francez, in ConsiliulComunal. Presedintele sfatului se va numi primar, iar numarulconsilierilor va creste. Asadar, in 1864 se infiinteaza Primaria orasuluiBucuresti, trebuirle gospodaresti ale Capitalei fiind conduse de

Consiliul Comunal.In perioada 1866-1906, timp de 40 de ani, s-au succedat23 de primari care au contribuit, fiecare in felul sau, la schimbareaimaginii oarsului, dintr-un targ oriental intr-o Capitala Europeana.Nicolae Cretulescu, C.N. Brailoiu, Pake Protopopescu sunt doar cativadintre primarii care s-au implicat cu daruire in modernizarea orasului.

Influentele preponderant franceze din administratie,observate, de altfel, in mai toate domeniile de activitate(cultura,industrie, arhitectura, comert), l-au facut pe istoricul Neagu Djuvarasaaprecieze intr-una din cartile sale ca: vointa de occidentalizare a fostasa de mare, incat se poate spune ca romanii au fost colonizati practic

de francezi fara prezenta colonizatorului, ceea ce reprezinta una dincele mai mari reusite ale epocii moderne.Procesul de modernizare si organizare administrative va fi

continuat prin legea lui


13/24

complexa si problemele cu care se confruntau edilii Capitalei au facutindispensabila trecerea la o noua forma de organizare administrativ-teritoriala a orasului.

Astfel, in februarie 1926 s-a adoptat Legea de organizare aMunicipiului Bucuresti, Capitala fiind impartita in patru sectoare:

Galben, Negru, Albastru si Verde.Cele patru sectoare deveneau persoane juridice autonome,cu bugetedistincte.Sectoareledin acei anierauconduse decate unConsiliuComunal,

care alegeaprimarul sicele douaajutoare,

viceprimarul si secretarul. In urma acelei legi fundamentale,descentralizarea administrative a devenit evidenta.

Oragnizarea legislativa a functionat pana la 27 martie1936, cand a fost aprobata o noua lege administrativa. Astfel, s-auadus unele modificari in conducerea sectoarelor: bugetul unic pentruintreg Municipiul Bucuresti, regulamentele, dispozitiile, hotararileintrau in competenta Municipalitatii. De asemenea, incasareataxelor(cotelor) aditionate de Ministerul de Finante se facea tot decatre organele municipalitatii, iar primarul de sector nu mai indeplineaatributiile unui prim gospodar de resedinta urbana, el devenind unsimplu administrator.

In perioada interbelica, Municipiul Bucuresti avea patrusectoare: de Galben, de Negru, de Albastru si de Verde si 13 comune

suburbane (foste asezari rurale), respective Baneasa, Colentina,Fundeni, Pantelimon, Principele Nicolae, Dudesti-Cioplea, Popesti-Leordeni, Serban Voda, Militari, Rosu, Regele Mihai, Grivita siLupeasca.

Primaria Generala si primariile de sector nu aveau la aceavreme sedii proprii. Primaria de Negru functiona intr-un imobil dinstrada Calarasi; Primaria de Galben si-a ridicat in Piata Amzei, intre anii1935-1936, un sediu impunator , cu birouri, sala de teatru si magazine

1


14/24

moderne la parter si era o entitate architectural distincta; Primaria deVerde (actuala primarie a Sectorului 1)si-a construit un edificiuimpozant pe un teren pe Banul Manta. Primaria Sectorului 1 a fostsingura primarie din Bucuresti construita din temelie, in acest scop,intre 1927-1936. Cladirea construita in stil neoromanesc dispune de o

scara

somptuoasa, de 50 de birouri, o sala mare de marmura pentru consiliisi festivitati, iar turnul Primariei, cu inaltimea de 56 de metri, era inmomentul construirii, cel mai inalt din oras. Opera a arhitectilor N.GEorgescu si G. Cristinel, cladirea dainuie si astazi si indeplinesteacelasi rol de primarie de sector. Sala mare este decorate in fresca, in1936, de cunsocuta pictorita Olga greceanu (1880-1978).

Administratia Municipiului si a comunelor suburbane eracondusa de Consiliul General si de primarul Capitaleim ca edil sef.Consiliul General se compunea din primarii si consilierii alesi ai celorpatru sectoare, din primarii conumelor suburbane si consilierii, careaveau drept de vot consultativ. In timpul guvernarii Maresalului IonAntonescu, cele patru culori au fost desfiintate, dar dupa cateva lunis-a revenit la vechea forma de organizare. Dupa 23 august 1944,

1


15/24

Bucurestiul a fost impartit in trei sectoare, diferentiate prin culori(Sectorul 1 Galben ; Sectorul 2 Negru ; Sectorul 3 Albastru).Instaurarea unui nou regim politic in 1947 a adus si schimbari inorganizarea administrativa a oraselor. In 1950, prin legea data deMarea Adunare Nationala a R.P.A., teritoriul tarii a suferit o noua

impartire teritorial-administrativa: regiuni, raioane, orase si comune.Municipiul Bucuresti a fost strucurat in opt raioane si anume: I.V.Stalin,1 Mai, 23 August, 16 Februarie, Tudor Vladimirescu, Nicolae Balcescu,V.I.Lenin, Grivita Rosie. Actualul Sector 1 corespundea teritoriului aflatin administrarea raioanelor I.V.Stalin si Grivita Rosie. In 1968, cele optraioane in care era impartitBucurestiul redeveneausectoare. Astfel, municpiulBucuresti cuprindea atunciopt sectoare, 12 comunesuburbane si 23 de sate.

Apoi, in 199, cele optsectoare ale Capitalei s-auredus la sase, cele acreexista si astazi.

Dupa 1989, prinlegile administratiei locales-au delimitat competenteledintre primaria Generala aMunicipiului Bucuresti,Primarul si Consiliul Generalpe de o parte si primariile

celor patru sectoare ,primarii si consiliile localepe de alta parte.

Descentralizarea trepatata a permis ca primarii de sectorsa aiba, in acest moment, imporatante atributii. Conform legii, primarul

de sector asigura:-respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale

cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare alegilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hoatrarilor siordonantelor Guvernului;

-dispune masurile necesare si accorda sprijin pentruaplicarea ordinleor si instructiunilor cu character normative aleministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei

1


16/24

publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean; asiguraaducerea la indeplinire a hotararilor consliului local. In situatia in careapreciaza ca o hotarare e ilegala, in termen de trei zile de la adoptareil sesizeaza pe prefect;

prezinta consiliului local, anual ori de carte ori e necesar,

informari privind starea economica si sociala a sectorului, inconcordanta cu atributiile ce revin autoritatilor administratiei publicelocale, precum si informari asupra modului de aducere la indeplinire ahotararilor consiliului local;

-intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheierea exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local;

-exercita functia de ordonator principal de credite;-verifca, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea

sumelor din bugetul local si comunica de indata consiliului local celeconstatate;

-ia masuri pentru prevenirea si limitarea urmarilor

calamnitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, impreuna cuorganelle specializate ale statului. In acest scop poate mobilizepopulatia, agentii economici si institutiile publice din comuna sau oras,acestea fiind obligate sa execute masurile stabilite in planurile deprotectie si interventie elaborate pe tipuri de dezastre;

-asigura ordinea publica si linistea locuitorilor, prinintermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor siunitatilor de protectie cuvila, care au obligatia sa raspunda solicitarilorsale, in conditiile legii;

-indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici,conform angajamentelor contractuale;

-ia masuri de interzicere sau de suspendare aspectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice carecontravin ordinii de dreptori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea silinistea publica;

-controleaza igiena si salubritatea localurilor publice siproduselor alimentare puse in vanzare pentru populatie, cu sprijinulserviciilor de specialitate;

-ia masuri pentru prevenirea si combaterea pericolelorprovocate de animale, in conditiile legii;

-asigura respectarea prevederilor planului urbanisticgeneral, precum si ale planurilor urbanistice zonale si de detaliu;

-asigura repartizarea locuitelor sociale pe baza hotarariiconsiliului local;

-asigura intretinerea si reabilitarea drmurilor publice, aflatein administrarea sa, in conditiile legii;

-exercita controlul asupra activitatilor din targuri, piete,oboare, locuri si parcuri de distractie si ia masuri pentru bunafunctionare a acestora;

1


17/24

-conduce serviciile publice locale, asigura functionareaserviciilor de stare civila si de autoritatea tutelara, supravegheazarealizarea masurilor de asistenta si ajutor social;

-indeplineste functia de ofiter de stare civila;-emite avizele, acordurile si autorizatiile date in

competenata sa prin lege;-propune consiliului local spre abordare, in conditiile legii,organigrama, statul de functii, numarul personal si regulamentul deoraganizare si functionare a aparatului propriu de specialtate;

-numeste si elibereaza din functii, in conditiile legii,personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatiloradministratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propuneconsiliului local numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, aconducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si a serviciilor publicede interes local;

-raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care

apartin domeniului public si domeniului privat al sectorului;-organizeaza evidenta lucrarilor de constructii din sector sipune la dispozitie autoritatilor administratiei publice centralerezulatatele acestor evidente;

Primarul indeplineste si alte atributii prevazute de lege side alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.

1


18/24

POPULATIA

Atrbu iile Birourilor de Eviden a Persoanelor sunt:

- ntocmesc, p streaz , in eviden a i elibereaz , n sistem

de ghieu unic, certificatele de stare civil , c r ile de identitate i c r ile de aleg tor;

2

Detalii Sector 1

Suprafata in km.p. 67,5

Numar de gospodarii 101.517Spatiu mediu de locuit (m.p.) 15,25

Total Populatie 238.217Densitatea populatiei pe km.p. 3.529

Distributiapopulatiei pe

varste:

Prescolari 19.211Scolari 24.230Liceeni 25.147

Studenti 11.616Intre 20- 60 de ani 123.407

Peste 60 de ani 66.291


19/24

- nregistreaz actele i faptele de stare civil , precum i men iunile i modific rile intervenite nstatutul civil,

n domiciliul ireedin a persoanei;

-ntocmesc ip streaz registrele destare civil ;

-ntocmesc,completeaz ,

rectific , anuleaz sau reconstituieactele destare civil , precum imen iuni f cute pe actele destare civil i pe actele de identitate;

- actualizeaz , utilizeaz i valorific Registrul local de

eviden a popula iei, care con ine datele de identificare i adresele cet enilor care au domiciliul n raza de competen teritorial a direc iei;

- furnizeaz , n cadrul Sistemului Na ional Informatic de Eviden a Popula iei, datele necesare pentru actualizarea Registrului Permanent de Eviden a Popula iei;

- furnizeaz , n condi iile legii, la solicitarea autorit ilor i institu iilor publice centrale, jude ene i locale , agen ilor economici ori cet enilor, datele de identificare i de adres ale persoanei;

- ntocmesc listele electorale permanente, n colaborare cu structurile teritorial ale Centrului National pentru Administrarea Bazelor

de Date de Eviden a Persoanelor;- constat contraven iile i aplic sanc iuni, n condi iile

legii;- primesc cerererile i documentele necesare n vederea

eliber rii paapoartelor simple, permiselor de dconducere, certificatelor de nmatriculare a vehiculelor i le nainteaz serviciilor publice comunitare pentru eliberarea i eviden a paapoartelor, respectiv serviciilor publice comunitare regim permise de conducere i

2


20/24

nmatriculare a vehiculelor, prin intermediul serviciului publiccomunitar jude ean de eviden a persoanelor;

- primesc de la serviciile publice comunitare competentepaapoartele simple, permisele de conducere, certificatele denmatriculare a vehiculelor i pl cile cu numere de nmatriculare a

vehiculelor pe care le elibereaz solicitan ilor; - p streaz registrele de eviden pentru fiecare categorie de documente eliberate;

- ndeplinesc i alte atribu ii stabilite prin reglement ri legale;

- organizeaz activitatea de eliberare a actelor de identitate i a c r ilor de aleg tor, sens n care primete, analizeaz i solu ioneaz cererile pentru eliberarea c r ilor de identitate, stabilirea, restaybilirea ori schimbarea domiciliului, precum i acordarea vizei dereedin ;

- pentru ndeplinirea ntocmai a atribu iilor din competen ,

r spunde de aplicarea ntocmai a dispozi iilor legale, a ordinelor i instruc iunilor care reglementeaz activitatea pe linia regimului de eviden a persoanelor;

- nregistrez toate cererile, n registrele corespunz toare fiec rei categorii de lucr ri;

- r spund de corectitudinea datelor preluate din documentele primare i nscrise n formularele necesare eliber rii actelor de identitate;

- colaboreaz cu forma iunile de poli ie organiznd n comun ac iuni i controale la locuri de cazare n comun, hoteluri, moteluri, camping-uri i alte unit i de cazare turistica, n vederea

identific rii persoanelor nepuse n legalitate pe linie de eviden a popula iei, precum i a celor urm rite n temeiul legii;

- asigur aplicarea men iunilor corespunz toare n actele de identitate ale cet enilor fa de xare s-a luat m sura interdic iei de a se afla n anumite localit i sau de a p r si localitatea de domiciliu;

- identific pebaza men iunilor operative elementele urm rite, cele cu interdic iaprezen ei n anumite localit i etc. i anun unit ile de poli ie n vederea lu rii m surilor legale ce se impun;

- nmneaz actele de identitate titularilor care au solicitat eliberarea acestora;

- actualizeaz Registrul permanent de eviden a popula iei cu informa iile din cererile cet enilor pentru eliberarea actului de identitate, precum i din comunic rile autorit ilor publice prev zute de lege;

- desf oar activit i de primire, examinare i rezovare a peti iilor cet enilor;

2


21/24

- asigur colaborarea i schimbul permanent de informa ii cu unit ile oprative ale M.A.I., n scopul realiz rii operative i de calitate a sarcinilor ce le revin, n temeiul legii;

- formuleaz propuneri pentru mbun t irea muncii, modificarea metodologiilor de lucru, etc;

- ntocmesc situa iile statistice, sintezele ce con in activit ile desf urate lunar, trimestrial i anual, n cadrul serviciului, precum i procesele-verbale de sc dere din gestiune;

- r spund de activit ile de selec ionare, creare, folosire i p strare a arhivei specifice;

- solu ioneaz cererile forma iunilor operative din M.A.I., S.R.I., S.P.P., Justi ie, Parchet, M.Ap.N., persoane fizice i juridice, privind verificarea i identificarea persoanelor fizice;

- organizeaz , asigur conservarea i utilizeaz , n procesul muncii, eviden ele locale;

- elibereaz acte de identitate persoanelor internate n

unit i sanitare i de protec ie social , precum i celor aflate n arestul unit ilor de poli ie ori n unit i de deten ie din zona de responsabilitate;

- acord sprijin n vederea idntific rii operative a persoanelor internate n unit i sanitare, ce nu posed asupra lor acte de identitate;

- asigur securitatea documentelor serviciului;

Atribu iile Biroului Informatic sunt:

- actualizeaz Registru permanent de eviden a popula iei local cu datele privind persoana fizic n baza comunic rilor naintate de ministere i alte autorit i ale administra iei publice centrale i locale, precum i a documentelor prezentate de cet eni cu ocazia solu ion rii cererilor acestora;

- preia n Registrul permanent de eviden a popula iei

datele privind persoana fizic n baza comunic rilor nominale pentru n scu ii vii, cet eni romni, ori cu privire ls modific rile intervenite n statutul civil al persoanelor n vrst de 0-14 ani, precum i actele de identitate ale persoanelor decedate ori declara iile din care rezult c persoanele decedate nu au avut acte de identitate;

- preia imaginea cet enilor care solicit eliberarea actelor de identitate i a paapoartelor;

2


22/24

- actualizeaz datele i preg tete lotul n vederea producerii c r iolr de identitate i a paapoartelor;

- copiaz pe dischete sau CD lotul cu cererile pentru producerea c r ilor de identitate i a paappoartelor i completeaz fia de nso ire a lotului i celelalte eviden e;

- opereaz n baza de date local data nmn rii c r ii deidentitate;- execut activit i pentru ntre inerea preventiv a

echipamentelor dein dotare;- eviden iaz incidentele de hard-soft i de aplica ie;

- clarific neconcorda ele dintre nomenclatorul arterelor de circula ie i situa ia din teren, respectiv din documentele cet enilor;

- rezolv erorile din baza de date local (contatate cu ocazia verific rii sau semnalate de al i utilizatori);

- salveaz i arhivez pe suport magnetic, fiierul de

imagini pentru loturile de c r i de identitate; - furnizeaz , n condi iile legii, date de identificare i de adres ale persoanei c tre autorit ile i institu iile publice centrale, jude ene i locale, agen ii economici i c tre cet eni, n cazul n care sunt necesare prelucr ri de date n sistem informatic;

- administrez re eaua i domeniul sistemului informatic pe probleme de competen a direc ie;

- ntocmete listele electorale permanente;- desf oar activit i de studiu i documentare tehnic , n

scopul cunoaterii tehnologiilor n domeniul informatic i aposibilit ilor de implentare a acestora n cadrul sistemului informatic

local;- colaboreaz cu specialitii structurilor informatice

interconectate la bazele de date comune ale MinisteruluiAfdministra iei i Internelor, n vederea asigur rii utiliz rii datelor n conformitate cu prevederile legale;

- execut opra ii de instalare a sistemelor de oprare a software-ului de baz i de aplica ie pe echipamentele de calcul care impun sistemul informatic local i particip la depanarea i repunerea n func iune a echipamentelor de calcul, mpreun cu specialitii firmei care asigur asisten tehnic n cadrul contractelor de service al echipamentelor de calcul, de comunic ie i software;

- asigur protec ia datelor i informa iilor gestionate i uia m suri de prevenire a scurgerii de informa ii i secrete de serviciu;

- execut alte sarcini dispuse de conducerea direc iei;

2


23/24

Atribu iile Serviciului Integrare European sunturm toarele :

- asigura documentarea si monitorizarea oportunitatilorprivind programele de finantare ale Uniunii Europene, ale Fondurilor dePreaderare (Phare, ISPA) ale Fondurilor Structurale destinateadministratiei publice locale precum si furnizarea acestor informatiicompartimentelor de specialitate si institutiilor din subordineaConsiliului Local al Sectorului 1 eligibile pentru aceste programe siproiecte;

- asigura legatura cu Delegatia Comisiei Europene laBucuresti, cu administratorii Fondurilor de Preaderare si ale FondurilorStructurale in domeniul politicilor si programelor de dezvoltare locala;

- colaboreaza cu entitatile si autoritatile care au atributii in

domeniul integrarii europene (Ministerul Integrarii Europene, directiilede specialitate ale Agentiilor de Dezvoltare Regionala, institutii deinvatamant si ONG-uri) in problematica administratiei publice locale;

- intocmeste si promoveaza proiecte de programe invederea realizarii integrarii europene la nivel local;

- initiaza programe si proiecte in parteneriat cu institutiide invatamant si cu ONG-uri, pentru educarea persoanelor si societatiicivile cu privire la cunoasterea si aplicarea normelor Uniunii Europene.

- redacteaz proiectele n vederea ob inerii de finan ri din fonduri europene sau interna ionale

- asigura documentarea, analiza si intocmirea bazei de

date privind actele normative ale Uniunii Europene in domeniile deinteres municipal;

- analizeaza si sintetizeaza datele privind organizarea sifunctionarea administratiei publice locale din statele Uniunii Europene;

- desfasoara actiuni care au drept scop promovareanormelor comunitare incurajand initiativele locale in ceea ce privesteintegrarea europeana;

- intocmeste proiecte de hotarari ale Consiliului Local side dispozitii ale Primarului specifice domeniului de activitate;

- asigura traducerea materialelor si documentatiilor indomeniul integrarii europene de interes local;

- asigura documentarea, analiza si monitorizareareglementarilor Uniunii Europene care trebuie implementate si aplicatede catre autoritatea publica locala, atat in documentele de lucruelaborate de acestea, cat si in activitatea curenta in domeniulutilitatilor publice si infrastructurii locale;

- elaboreaza norme de aplicare pentru acele documenteale Uniunii Europene (directive sau recomandari) care lasa la

2


24/24

latitudinea autoritatilor publice locale elaborarea setului de masuripentru aplicarea acestora;

- elaboreaza studii si proiecte privind aplicarea acelorreglementari ale Uniunii Europene pentru care nu au fost intreprinsemasuri de implementare pana in prezent si care implica un set de

masuri complexe pentru indeplinirea lor, inclusiv largirea cadruluiinstitutional, organizatoric si financiar in acest sens;- promoveaza asocierea si cooperarea la/cu alte

organizatii, uniuni, federatii eligibile pentru Consiliul Local si PrimariaSecttorului 1 si tine evidenta acestora;

- realizeaza materiale si documentatii de promovare aproiectelor de cooperare si asociere in domenii de interes local;

- asigura si realizeaza materiale de prezentare in vedereapromovarii imaginii Primariei si a Consiliului Local al Sectorului 1.

Documents

Prezentarea Sectorului 1 al Bucurestiului