12
STRăBATEţI CAPITALA FILă CU FILă! „ORAșUL MEU ESTE AșA CA UN MEMBRU AL FAMILIEI” LA ETAJ, PRIN BUCUREșTIUL TURISTIC p.06 Adevăratele poveşti se regăsesc în cărţile despre Bucureşti, despre istoria lui, de- spre magia oamenilor de litere, şi nu numai, care au trăit în acest oraş, despre muzee, străzi şi câte şi mai câte. p.05 Patru autobuze cu etaj plimbă turiştii prin centrul Capitalei. Împrumutate de la Regia de Transport din Constanţa, autobuzele vor mai putea fi văzute prin Bucureşti, cel mai probabil, până în luna octombrie. p.04 Andrei Bîrsan a înfiinţat în 2007 Asociaţia Bucureştiul meu drag pentru a spune în imagini, noi şi vechi, povestea oraşului în care s-a născut, pe care îl iubeşte aşa cum este și în care trăieşte zi de zi . ZILELE BUCUREȘTIULUI S U P L I M E N T A L Z I A R U L U I R O M â N I A L I B E R ă M I E R C U R I , 2 1 S E P T E M B R I E 2 0 1 1 Capitala, la 552 de ani Capitala, la 552 de ani

Supliment Zilele Bucurestiului

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Supliment Zilele Bucurestiului

Citation preview

Page 1: Supliment Zilele Bucurestiului

Străbateţi Capitala filă Cu filă!

„Orașul meu eSte așa Ca un membru al familiei”

la etaj, prin buCureștiulturiStiC

p.06 Adevăratele poveşti se regăsesc în cărţile despre Bucureşti, despre istoria lui, de-spre magia oamenilor de litere, şi nu numai, care au trăit în acest oraş, despre muzee, străzi şi câte şi mai câte.

p.05 Patru autobuze cu etaj plimbă turiştii prin centrul Capitalei. Împrumutate de la Regia de Transport din Constanţa, autobuzele vor mai putea fi văzute prin Bucureşti, cel mai probabil, până în luna octombrie.

p.04 Andrei Bîrsan a înfiinţat în 2007 Asociaţia Bucureştiul meu drag pentru a spune în imagini, noi şi vechi, povestea oraşului în care s-a născut, pe care îl iubeşte aşa cum este și în care trăieşte zi de zi .

ZILELE BUCUREȘTIULUI

s u P l i m e n T A l z i A R u l u i R o m â n i A l i B e R ă ⁄ m i e R C u R i , 2 1 s e P T e m B R i e 2 0 1 1

Capitala, la 552 de aniCapitala, la 552 de ani

Page 2: Supliment Zilele Bucurestiului

2 R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1

publiCitateAni Honcioiu, Adriana Alexiuc, Claudiu Stana,Marius Mihai, Andra Nistor, Luminița Manta

DireCtOr De publiCitateAndrei [email protected]; 021.202.82.17

Zilele buCureștiului este un supliment al ziarului

Cotidianul românia liberă este un produs

aDreSaNerva Traian nr.3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041;Telefon: 021.2028290; Fax: 021.2028143

tiparUnited Print

ZilelebuCureștiului

Capitala, la 552 de ani

L a toate acestea s-au adăugat numeroase evenimente şi spectacole, desfăşurate atât în Centrul Istoric, cât şi în Piaţa Constituţiei. Parcurile au fost,

de asemenea, pline de oamenii veniţi să se plimbe cu trăsura, ca în Bucureştiul inter-belic, sau pur şi simplu curioşi să asiste la atelierele meşteşugăreşti.

Evenimentele speciale au început încă de vineri, 16 septembrie, în Centrul Istoric, o zonă pe care municipalitatea a încercat să o amenajeze, dar ale cărei străzi sunt încă în şantier, în cea mai mare parte. Cu toa-te acestea, bucureştenii au fost prezenţi să vadă, ceea ce oficial s-a numit festiva-lul „Bucureşti – metropolă vie”. Mai exact, festivalul a cuprins muzică live, acrobaţii, mimă, teatru de stradă, spectacole cu pi-cioroange şi costume. În Centrul Vechi, manifestările au început cu un spectacol de hairstyle cu totul altfel. Specialişti coa-

faţi şi îmbrăcaţi extravagant, veniţi toc-mai din Barcelona, i-au transformat pe do-ritori în adevărate vedete contemporane.

În acelaşi timp, pe străzile pavate răsuna muzică de toate tipurile.

Dintr-o direcţie se auzeau cele trei fan-fare, una de la Bucureşti, una de la Giur-giu şi una de la Slobozia, care au colindat străduţele, spre încântarea doamnelor şi a domnilor mai în etate. Pentru tineret, din alte colţuri ale centrului Capitalei răsunau trubadurii.

Au existat şi locuri de distracţie pentru copii, mai ales în prima parte a zilei. Cei mici au fost încântaţi că se pot poza cu sta-tuile mişcătoare, care se găseau în Centrul Vechi, sau alături de cei doi cocoşaţi, care umblau pe străzi îmbrăcaţi în haine mai ciudate. Amintind din nou de perioada in-terbelică, un comediant promitea oameni-lor că le poate citi viitorul.

Sărbătoarea începută vineri a continuat

şi sâmbătă cu spectacole, alte cântece de fanfară şi târguri de meşteşugari. Seara a avut loc un concert extraordinar în Piaţa Constituţiei, cum puţini s-ar fi aşteptat. De la ora 20.30, pe scena special amenajată din faţa Palatului Parlamentului au putut fi ascultaţi peste o sută de artişti, o îmbi-nare între stilul clasic şi muzica pop, dar şi Bogdan Ota, pianistul român care a uimit Norvegia.

În ultima zi a sărbătorii, duminică, s-a organizat prima Gală Folk You de la Bucu-reşti, la care au participat Emeric Set, Flo-rin Chilian, Nicu Alifantis, Vama, Alina Manole Band, Mircea Vintilă, Taxi, Mircea Baniciu, Zdob şi Zdub.

De asemenea, Piaţa Constituţiei a fost animată, pe parcursul întregii zile de du-minică, de un concert special dedicat li-ceenilor din Bucureşti, ca şi de Parada elevilor, un spectacol cu tradiţie în cadrul Zilelor Bucureştiului.

Trei zile şi trei nopţi au petrecut bucureştenii de ziua oraşului în care locuiesc. Precum în poveşti, Capitala, care a împlinit 552 de ani, a avut parte de o sărbătoare cu de toate: muzică clasică, ritmuri de fanfară, piese de teatru, concerte de folk.

BALKANIK!

23 – 24 septembrieUranus 144Este primul festival de muzică şi cultu-ră balcanică din România, care aduce pe aceeaşi scenă trupe din Turcia, Serbia, Ungaria şi România, printre care Taraf de Haidouks şi Orchestra Salijevic din Serbia, Mahala Rai Banda din satul Zece Prăjini. Concertele vor începe vineri de la ora 19.00 şi sâmbă-tă de la 18.00. Pe lângă spectacolele de muzică live, vizitatorii se pot bucura de târg de produse handmade, dar şi de diverse degustări.

OKtOBer Fest 201121 – 25 septembrieParcul Tineretului

Weismainer, Krombacher, Monchshof, Warsteiner, Oettinger sunt doar câteva din mărcile de bere pe care vizitatorii le vor putea gusta la festivalul din Par-cul Tineretului, alături de preparate din cultura culinară germană, dar şi din cea românească. În fiecare seară vor avea loc spectacole de percuţie, pantomimă şi stand-up comedy, dar şi concerte în aer liber.

PLImBAre Pe CALeA VICtOrIeI

24 septembrieFundaţia Calea Victoriei organizează o incursiune altfel în viaţa unui bulevard foarte cunoscut al Capitalei. Este un traseu cultural pe urmele unor oameni care au trăit în acest oraş şi au lăsat semne memorabile în urma lor: scrii-tori, politicieni, istorici, muzicieni sau actori. De exemplu, într-unul dintre palatele Căii Victoriei a locuit omul cel mai bo-gat din țară, căruia îi ziceau Nababul. Puțin mai încolo, un orfan de mamă de la Câmpulung a înființat Institutul de Istoria Artei. Într-o altă casă de pe Ca-lea Victoriei a cântat Liszt. Lector va fi Mariana Radu, iar preţul de participare este de 30 de lei.

evenimente

FOTO MEDIAFAx

eDitOr COOrDOnatOrEugenia Mihalcea

GrafiCă și preluCrare fOtOAnca Marisac

fotografii Silviu Ciobanu; Alexandra Radu; Mihai Barbu; Mediafax (coperta)

Page 3: Supliment Zilele Bucurestiului

Atestat în hrisoavele lui Vlad Ţepeș

Prima menţionare a numelui „Bucureşti” datează însă din 20 septembrie 1459 şi apare într-un docu-

ment emis din cancelaria voievo-dului Vlad Ţepeş.

Oraşul, despre care există dovezi arheologice că ar fi fost locuit din cele mai vechi timpuri, a primit numele de „Micul Paris” odată cu transformarea radicală prin care a trecut în timpul lui Carol I.

De asemenea, ultimele decenii ale veacului al xIx-lea şi începutul secolului al xx-lea completează zestrea urbanistică a Bucureştiu-lui cu alte clădiri monumentale,

datorate unor arhitecţi străini sau puţinilor arhitecţi români instruiţi în şcolile din străi-nătate, în special în Franţa. Bucureştiul devine, în aceeaşi perioadă, şi un important centru economic, sunt înfiinţate bănci, sunt construite importante pa-late publice. Calea Victoriei, în zona centrului istoric al Capitalei dominat de bisericile şi hanurile specifice evului mediu, a sufe-rit  diverse transformări. Au apă-rut construcţii impunătoare, cum ar fi clădirea CEC (arhitectul el-veţian Paul Gottereau), societatea Agricolă, Hotel de France,  Poşta Centrală.

Legenda spune că oraşul Bucureşti a fost fondat de un oier pe nume Bucur, dar nu există nicio dovadă în acest sens. Conform unei alte variante mai probabile, Bucureştiul a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân, la sfârşitul secolului al XIV-lea.

PuBlICITATE

R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1 3

Cel mai vechi aşezământ religios din bucureşti este biserica Domnească. Cea mai veche biserică din bucureşti, situată pe strada lipscani, în Centrul Vechi, a fost con-

struită de domnitorul mircea Ciobanul în timpul primei sale domnii (1545-1554) şi se păstrează şi azi în forma originală – Curtea Veche.

Oraşul bucureşti a fost desemnat capitală a ţării româneşti în 1659 de către domnitorul Gheorghe bica.

primele drumuri pavate cu piatră de râu au fost amenajate în 1661. În 1694 s-a înfiinţat prima instituţie de învăţământ superior, respectiv academia Domnească

din actuala zonă a universităţii. Cea mai veche gară de călători din bucureşti este filaret. aceasta a fost dată în folosinţă în

octombrie 1869, cu un an şi o luna mai devreme decât actuala Gară de nord, numită pe atunci Gara târgovişte.

primul teatru din bucureşti, teatrul naţional, a fost inaugurat pe 31 decembrie 1852 cu piesa „Zoe sau amantul împrumutat”. acum, în acel loc se află Hotelul novotel, care a reconstituit faţada teatrului.

ȘtIAȚI CĂ

Bucureştii sunt o creaţie a naţiunii noastre, sunt originalitatea noastră, sunt tot ce am fost în stare să facem...

Bucureştiul a ajuns,  ca prin proprie vitalitate,  să se impună ca o Capitală unică asupra căreia s-a revărsat grija atentă a unor mari oameni pe care însă nu i-am înţeles deplin pentru a li se arăta recunoştinţa cuvenită...”

NICOLAE IORgA – „ISTORIA BUCUREşTILOR”, 1939

Page 4: Supliment Zilele Bucurestiului

4 R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1

[email protected]

De ce aţi înfiinţat Asociaţia Bucu-reştiul meu drag?În decembrie 2007 a fost prima noastră excursie. Mie îmi place Bucureştiul, îmi place fotografia şi le-am pus pe cele două împreună. Din 1979 fac fotografie, mai mer-geam cu un prieten, cu altul, ne plimbam regulat prin Bucureşti, dar mereu apăreau probleme: ba că nu aveam voie să facem fotografii, ba alte probleme. Şi atunci am în-fiinţat asociaţia, căreia i-am spus Asociaţia Bucureştiul meu drag – drag nu este iubit, este aşa ca un membru al familiei, şi cu bune şi cu rele. Cu relele poate mai închizi

Andrei Bîrsan a înfiinţat în 2007 Asociaţia Bucureştiul meu drag pentru a spune în imagini, noi şi vechi, povestea oraşului în care s-a născut şi pe care îl iubeşte aşa cum este şi în care trăieşte zi de zi . Când merge pe stradă, fie că e în drum spre o întâlnire sau spre serviciu (lucrează în domeniul IT), se opreşte câteodată să facă o fotografie. Crede că oraşul se schimbă sub privirile noastre şi este de datoria noastră să-l imortalizăm în cadre care să rămână viitorilor locuitori ai Bucureştiului. În cadrul Asociaţiei, organizează expoziţii de fotografii tematice, excursii foto prin oraş, iar mai nou are în plan realizarea unui centru de memorie vizuală a Bucureştiului.

„Orașul meu este drag, nu iubit, este așa ca un membru al familiei”

ochii, pe unele poate le rezolvi, de cele bune te bucuri. Scopul princi-pal al Asociaţiei este promovarea cunoaşterii Bucureştiului.

În afara plimbărilor, ce alte eveni-mente organizaţi?Am avut expoziţii de fotografie, la metrou, pe gardurile muzeelor, pentru toată lumea. De vineri, de exemplu, vom avea o expoziţie pe gardul Muzeului Municipiu-lui Bucureşti, unde vor fi puse în paralel imagini de azi şi din secolul trecut din Bucureşti. De multe ori, din păcate, fotografia actuală a Bucureştiului arată o involuţie: ori este mult mai murdar, ori zona a decăzut din punct de vedere arhitectural.

Unde aţi observat aceste lucruri?De exemplu, cartierul Floreasca sau centrul Bucureştiului, unde clădirile istorice sunt acoperite cu reclame, iar noi suntem împo-triva reclamelor de pe clădirile istorice.

Dar aveţi exemple de cartiere sau zone care arată mai bine acum decât la începutul anilor 1900?Toate cartierele muncitoreşti, Drumul Taberei, Titan, cele în care a crescut vegetaţia şi le-a făcut mai locuibile. Nu sunt urâte aceste cartiere. Dacă aş compara oraşul cu perioada interbelică, aş putea constata că era acelaşi zbucium, foarte mulţi oameni pe stradă, foarte multe reclame, foarte multe maşini. Iar, prin comparaţie, în anii 70-80 era o acalmie aparentă, aproape idilică, puţine maşini. Acum e un frea-măt, nu neapărat unul bun, dar ceva ce pare viu.

Sunteţi născut în Bucureşti. În ce cartier aţi copilărit şi ce amintiri aveţi despre acel loc?Am copilărit pe Moşilor şi atunci era o zonă foarte frumoasă pentru un copil. Era Hanul Odobeşti, unde ne jucam la butoaie, era o zonă de case, eu am locuit la casă, urcam prin poduri, aveam cine-matografele Mioriţa şi Moşilor, aveam de toate, multe fabrici. O copilărie într-un Bucureşti cu de toate, inclusiv mici meşteşugari. Acum Calea Moşilor este plină de betoane şi de blocuri care se reabilitează în culori puternice, pe e o parte, şi de străzi pe care îţi este frică să mergi, pe de altă parte. Dar orice capitală a lumii are şi o parte bună şi una rea. E uşor să desfiinţezi un oraş, chiar şi Parisul, dacă vrei.

Spuneţi-mi trei locuri din Bucu-reşti care nu sunt foarte vizitate.Mie îmi place foarte mult zona Foişorului de Foc, cu strada Zece

mese, Biserica Silvestru. Pe treptele bisericii am copilărit, am poze de acolo. De asemenea, o altă zonă, deşi foarte tranzitată, dar care îmi place foarte mult, este Piaţa Revoluţiei, are foarte multe statui şi monumente.

Dacă aţi fi ghid turistic pentru un grup de străini, pe unde i-aţi plimba?Din păcate Bucureştiul nu este punctiform, nu îi poţi plimba în

linie. Poţi merge pe Calea Victori-ei, de la Dâmboviţa până la Piaţa Victoriei. un alt loc foarte frumos de vizitat este Mitropolia, la fel şi Biserica Bucur sau Mănăsti-rea Radu Vodă, dar sunt şi alte monumente istorice sau locuri cu verdeaţă, care pot fi arătate. Vrem nu vrem, o atracţie mare este şi Casa Poporului, o avem şi trebuie să ne-o asumăm. Dar nu avem un traseu turistic, ci avem puncte prin oraş.

FOTO CRISTI IVAN

Page 5: Supliment Zilele Bucurestiului

R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1 5

[email protected]

Linia turistică „Bucha-rest City Tour”, un pro-iect derulat de Regia Auto nomă de Trans-port Bucureşti (RATB)

împreună cu Ministerul Dezvoltă-rii Regionale şi Turismului, a fost inaugurat pe 28 iulie. Pe traseul care are 14 staţii circulă 4 autobuze, care se succed la un interval de 15 minute.Biletul de autobuz costă 25 de lei şi este, de fapt, o cartelă valabilă 24 de ore, ceea ce înseamnă că oame-

nii pot coborî unde vor, pot vizita un muzeu, de exemplu, şi apoi pot urca din nou în autobuz.Plimbarea durează aproximativ o oră, pe traseul Piaţa unirii, Piaţa universităţii, Piaţa Romană, Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle, Arcul de Triumf, Piaţa Presei libere şi înapoi pe Kiseleff şi Calea Victo-riei până la Palatul Parlamentului.Dacă la inaugurare autobuzele nu aveau nici un fel de ghiduri turisti-ce, acum sunt dotate cu ghid audio în română şi engleză. Potrivit date-lor RATB, până în prezent au circu-lat cu linia turistică aproximativ 16.000 de călători.

La etaj, prin Bucureștiul turistic

P u B l I C I T A T E

Patru autobuze cu etaj plimbă turiştii prin centrul Capitalei. Împrumutate de la Regia de Transport din Constanţa, autobuzele vor mai putea fi văzute prin Bucureşti, cel mai probabil, până în luna octombrie. 16.000

de călători, străini, dar și români, au mers cu autobuzele RATB pentru turiști din luna iulie, de când s-a înființat această linie specială.

Page 6: Supliment Zilele Bucurestiului

Străbateţi Capitala filă cu filă!Străzile Bucureştiului au, pentru unii trecători, nume necunoscute. Istoria Capitalei se agaţă, de multe ori, într-o singură expresie-clişeu, care este (cu adevărat) puţin cunoscută: Bucureştiul Interbelic. Multe case memoriale din Capitală au pe faţade mici plăcuţe care indică personajul ce a trăit în respectiva clădire. Toate acestea, însă, sunt date seci, bucăţi de informaţii care nu au rolul să atragă. Sunt ca nişte titluri fără text. Adevăratele poveşti se regăsesc în cărţile despre Bucureşti, despre istoria lui, despre magia oamenilor de litere, şi nu numai, care au trăit în acest oraş, despre muzee, străzi şi câte şi mai câte. Editura Vremea a lansat în 2007 o serie numită Planeta Bucureşti, în cadrul căreia apar noi şi noi volume despre Capitală. Întâmplări meşteşugit scrise despre Bucureşti găsiţi, însă, şi la alte edituri.

6 R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1

Diurn şi nocturnAdrian MajuruEditura: Curtea vechePrezentare: „Graţie preocupării sale — şi folosesc termenul doar fiindcă cel de obsesie riscă să aibă o nemeritată cono-taţie negativă — pentru misterele şi întunecimile marelui oraş, pentru ceasurile lui de slavă, ca şi pentru personajele sale pestriţe şi pitoreşti, Adrian Majuru este creatorul unui Bucureşti balzaciano-dickensian, fremătând de viaţă, lumină, cruzime, mister şi poezie. Mai mult chiar, Adrian Majuru este expertul al cărui nume îţi vine primul în min-te atunci când rosteşti cuvântul Bucureşti.” (Doina Jela)

Fraier de BucureştiFlorin IaruEditura: PoliromPrezentare: „Verva şi tandreţea strâns împletite în versurile lui Florin Iaru se regăsesc intacte în prozele scurte – foarte scurte! – pe care poetul a înce-put să le scrie de aproape un deceniu (din 2004, mai exact). Memorialistic în mare parte din „Povestirile din Bucureşti”, el îşi deapănă istorioarele parcă grăbit, parcă nepăsător, de parcă nici n-ar fi mare lucru de spus, doar nu sunt decât scene mărunte, decupate din fluxul cotidian. (…)” (Ion Bogdan lefter)

Poveşti cu statui şi fântâni din BucureştiVictoria Dragu DimitriuEditura: Vremea Prezentare: „Poveştile cu statui şi fântâni din Bucureşti” aduc noi detalii inedite despre podoabele, pierdute sau încă păstrate, ale oraşului, scrise cu acurateţe şi într-un stil fermecător şi captivant. Victoria Dragu Dimitriu a fost realizator la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române şi a semnat emisiunile Atlas Cultural, Eminescia-na, Bucureşti, istorii scrise şi nescrise, Arhipelagul Bucureşti.

În Bucureşti, fără adresăElisabeta IsanosEditura: VremeaPrezentare: Autoarea se plimbă „În Bucureşti, fără adresă”, pentru că oraşul – cu toate ale lui – îi este acasă. O acasă recuperată din preaplinul amintirii de copil cu rădăcini în alte zone istorice ale românităţii, o acasă asumată cultural, mental, sufleteşte. Născută la 8 iulie 1941, la Bucureşti, Elisabeta Isanos este fiica Magdei Isanos şi a lui Eusebiu Camilar. Ab-solventă a Facultăţii de litere, a fost poetă, prozatoare şi traducătoare.

Captivantul Bucureşti interbelicGraziella DoicescuEditura: VremeaPrezentare: Graziella Doicescu evocă atmosfera patriarhală, inconfunda-bilă, a vechiului Bucureşti, îmbinare captivantă de pitoresc balcanic şi de civilizaţie europeană, Bucureştiul biletelor de închiriat şi al simigeriilor, al oltenilor cu cobiliţă şi al lampagii-lor ambulanţi, dar şi cel al teatrelor în care jucau actori de seamă ai operei, în care veneau să dea spectacole cei mai vestiţi artişti lirici ai scenei internaţionale. Scrisă cu dragoste pentru oraş, cartea se întemeiază pe o experienţă trăită.

Bucureşti. De la tramvaiul cu cai la automobilAlexandru LancuzovEditura: Paralela 45Prezentare: Alexandru lancuzov oferă o lucrare valoroasă ca informaţie istorică, inte-resantă şi savuroasă, datorită îmbinării reuşite dintre stilul beletristic, uşor de parcurs, şi informaţia de specialitate. O carte a vacanţelor, a timpului liber sau a referinţelor de specialita-te, este ceea ce Alexandru lancuzov a reuşit să construiască în opera sa despre Bucureşti.

Bucureşti. Amintiri şi plimbăriCatherine DurandinEditura: Paralela 45Prezentare : Acest oraş al Balcanilor ce se vrea european este de fapt un amestec de stânjeneală şi fascinaţie: Bucureştiul sfidea-ză. Parcurgerea în sens invers a istoriei sale ar constitui poate o manieră de urmărire, de abordare şi de înţelegere a construirii pa-sionate a acestor castele de cărţi de joc ale oraşului, ce se năruie ori sunt acaparate de noi stăpâni, care visează mereu în alt fel logica frumuseţii şi a puterii.

Page 7: Supliment Zilele Bucurestiului

R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1 7

PuBlICITATE

Noul AntipaDupă mai bine de doi ani de renovări,

Muzeul Antipa şi-a deschis porţile pentru public sâmbătă, 17 septembrie. Muzeul va putea fi vizitat de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 20.00,

iar un bilet costă 20 de lei pentru adulţi. La subsol se află diorame cu fauna Românie, la parter se regăsesc

toate vieţuitoarele lumii, iar la etaj, roci şi minerale, o sală dedicată insectelor, dar şi un spaţiu pentru

animalele marine.

Page 8: Supliment Zilele Bucurestiului

8 R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1

[email protected]

F iecare proiect, însă, ori a fost dat în folosință cu întârziere, ori a costat mai mult decât era pre-văzut inițial, ori a iscat

scandaluri internaționale. Arena Naţională ar fi trebuit să fie

inaugurată pe 10 august, cu un meci amical între reprezentativa Româ-niei şi cea a Argentinei, însă partida a fost anulată.

Actuala arenă s-a construit pe am-plasamentul fostului Complex Naţi-onal „lia Manoliu”. la 18 decembrie 2007 au început lucrările de demola-re ale vechiului stadion.

Arena Naţională, care are o clasifi-care de categoria I, are o capacitate de 55.000 de locuri pentru specta-tori, din care 20.000 sunt la Tribuna I şi a fost o investiţie de 200 milioa-ne de euro.

După primul meci, România-Franţa, un raport uEFA cu privire la

starea gazonului de pe Arena Naţi-onală estima că peluza stadionului din Bucureşti va avea nevoie de o re-înnoire majoră în primăvară. uEFA a recomandat ca terenul să nu găz-duiască meciuri cu 10-12 săptămâni înaintea disputării finalei ligii Eu-ropa, programată la 9 mai 2012.În 2013, la 40 de ani de la darea în folosinţă a actualului sediu al Tea-trului Naţional Bucureşti, ar trebui finalizat un proces de modernizare în valoare de 50 de milioane de euro, prin care numărul locurilor în sălile de spectacol va fi aproape dublat, de la 1.720 la peste 3.100.

Centrul Vechi al Capitalei a de-venit, în ultimii ani, polul de dis-tracţie al Bucureştiului. El atrage în fiecare seară mii de români şi nu numai. Nu există turist care să nu fi petrecut măcar o seară pe străzi-le lipscani, Smârdan, Blănari sau Covaci. Deşi pline de restaurante, străduţele din Centrul Vechi mai au mult până vor fi reparate în to-talitate.

Podul Basarab, care se întinde pe 1,9 kilome-tri, este depăşit la capitolul înălţime doar de un pod similar din Millau, Franţa. Cu cei doi piloni înalți de 84 de metri, este cel mai lat pod hobanat (susținut de cabluri conectate la piloni) din Eu-ropa, care închide inelul principal de circulație, redesenează panorama Capitalei şi transformă o zonă murdară a oraşului într-una din cele mai ordonate.

Pasajul Basarab, la care s-a lucrat timp de aproape 5 ani şi 4 luni, susține 4 benzi de circulație şi 2 linii de tramvai pe centrul său şi dirijează traficul care vine dinspre nordul Capitalei spre sud şi vest. Costul inițial al pasajului era prevăzut la 140 de milioane de euro şi termenul de finalizare era stabilit pentru luna octombrie 2009. Costul total a ajuns la aproape 240 de milioane de euro şi po-dul s-a inaugurat cu o întârziere de 2 ani şi 4 luni.

Bucureştiul are, din acest an, un nou Stadion Național, de 55.000 de locuri, un pod care fluidizează traficul într-o zonă foarte circulată, dar şi un nou Centru Vechi.

„Minunile“ anului 2011

Arena Națională

Centrul Vechi

Teatrul Național

Page 9: Supliment Zilele Bucurestiului
Page 10: Supliment Zilele Bucurestiului

10 R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1

Un ceai în curte sau în stil orientalstrAdA de CArteBiblioteca Centrală Universitară din Bucureşti va organiza, până pe 24 sep-tembrie, evenimentul cultural „Strada de c'arte”, un eveniment în cadrul căruia străzile C.A. Rosetti, Boteanu şi golescu se vor transforma într-o zonă pietonală animată de teatru, muzică, pictură, film şi internet gratuit. Proiec-tul în aer liber va include şi ateliere de creaţie pentru copii, la manifestare urmând să participe şi 14 edituri şi 14 birouri de arhitectură. Aula Bibliotecii va găzdui spectacole de teatru, precum „Novecento” cu Claudiu Bleonţ, regia Andra Negulescu, şi one man show-ul „L-V: 8 – 16”, în regia Ioa-nei Păun, un recital susţinut de Maria Răducanu şi filme selectate de Transil-vania Film, printre care „Ursul” de Dan Chişu, „Călătoria lui gruber” de Radu gabrea şi „Caravana cinematografică” de Titus Muntean. La toate evenimen-tele intrarea va fi liberăm, iar în tot perimetrul Străzii de c’arte va exista internet wireless gratuit. Programul complet al manifestării poate fi găsit pe site-ul www.stradadecarte.ro.

eXPLOre dANCeArtişti din peste 16 ţări din Europa, Sta-tele Unite ale Americii, Canada şi Noua Zeelandă îşi vor prezenta la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Tea-trul Odeon şi Teatrul Nottara cele mai recente creaţii coregrafice, în cadrul celei de-a şasea ediţie a festivalului eXplore dance, ce se desfăşoară între 1 şi 16 octombrie, în Bucureşti.eXplore dance festival înseamnă 30 de spectacole, 21 de filme de dans, 8 workshop-uri, 5 discursuri, o masă ro-tundă, dar nu numai.

FILme de CANNes

Proiectul Les Films de Cannes à Bu-carest, iniţiat anul trecut, va fi reluat, în perioada 14 - 20 octombrie, în Capitală, cu proiecţiile mai multor pe-licule care s-au remarcat la Festivalul de la Cannes anul acesta. Proiecţiile vor avea loc la Cinema Studio şi Noul Cinematograf al Regizorului Român. În program se vor regăsi şi „Melancholia” lui Lars Von Trier, pentru care Kirsten Dunst a primit trofeul de interpretare feminină la Cannes, şi „Midnight in Paris”, savuroasa comedie a lui Woody Allen. Programul Les Films de Cannes à Bucarest va fi anunţat pe parcurs şi va fi disponibil, în luna octombrie, pe site-ul www.filmedefestival.ro.

evenimente

Metoc. Numită şi grădina cu smochini din cartierul armenesc, ceainăria se găseşte pe strada Popa Rusu, la numărul 21, destul de greu de găsit dacă nu primeşti îndruma-rea cuiva. În grădină sunt amena-jate mai multe separeuri, care sunt despărţite cu flori şi pomi, creând o atmosferă foarte intimă. Fiecare separeu are mese şi scaune din ră-chită sau lemn, acoperite cu perne comode.

RaMayana. Aflată pe strada Baldovin Parcalabul nr. 11, foarte aproape de Gara de Nord, este o ceainărie-cafenea orientală, cu şase saloane, fiecare amenajat în altă culoare. De altfel, mobilierul, vitraliile, cande-labrele şi draperiile au nuanţă orientală. Ceaiul se ser-veşte pe jos, pe pernuţe, într-un spaţiu foarte intim. Ceainăria are un sistem de Waiter Call, care permite chemarea chelnerului prin apăsarea unui buton.

SeRendipity. Micuţa ceainărie de pe strada Dumbrava Roşie nr. 12, în zona Parcului Ioanid, are două încăperi unde se poate bea un ceai sau chiar o cafea. Există un spa-ţiu cu pernuţe pufoase pe jos şi unul cu canapele. Grădina este spaţioasă şi are un leagăn pentru copii, dar nu numai.

cinci. Se găseşte pe strada Olimpului, la numărul 13, undeva în spatele Mitro-poliei. Clădirea în care se află ceainăria a aparţinut în trecut unui pictor belgi-an, care şi-a construit o casă mare, cu încăperi pentru servitori, cu camere ge-neroase, dar şi cu grădină mare. În meniul ceainăriei veţi găsi multe sortimente de ceai, de la ceai negru, verde şi roşu, până la ceaiuri din fructe. În unele seri au loc spectacole ale Teatrului de Artă Bucureşti.

GReen tea. Ceainăria de pe str. Dr. Burghelea nr.24 are patru sa-loane: salonul clasic, salonul indian, salonul japonez şi mansarda francez-interbelică. De asemenea, mai are şi o grădină frumos amenajată cu fotolii şi mese din paie, unde se poate bea un ceai în linişte, când încă e plăcut afară. În ceainărie există cărţi de citit, jocuri de societate, care pot fi folosite de clienţi.

Odată cu răcirea vremii, un ceai cald, băut într-o grădină cu frunze îngălbenite, departe de agitaţia oraşului, poate fi o alegere înţeleaptă. Vă prezentăm mai jos câteva astfel de locuri.

Page 11: Supliment Zilele Bucurestiului

R o m  n i a L i b e R ă , m i e R c u R i , 2 1 s e p t e m b R i e 2 0 1 1 11

Curtea Berarilor, o berărie româneascăCând şi cum s-a născut Curtea Berarilor?Cu toate că putem să vorbim despre un business relativ tânăr, suntem una din cele mai vechi locaţii din Centrul Istoric. Acum aproape patru ani, când am deschis prima secţiu-ne a Curţii Berarilor, eram una din cele maxim 10 locaţii din Centrul Istoric. Experienţele pe care le propunem noi consumatorilor au ajuns la nivelul conceptual pe care ni l-am propus atunci când am început acest proiect. Noi am stat un an şi am “gândit” toate elementele aces-tui concept, până când am deschis. Curtea Berarilor s-a născut din pasiunea pentru bere, a noastră, a asociaţilor, dar şi pentru că am simţit lipsa unui concept de acest gen pe piaţa din Bucureşti (şi chiar din România). Avem şi alte busi-nessuri pe care le administrăm, dar toate au o legătură cu berea – eu sunt implicat în advertising şi George, asociatul meu, deţine o firmă de distribuţie (bere în principal).

De ce o berărie românească şi ce înseamnă o berărie românească ?Dacă vorbim despre o berărie ger-

mană sau cehească imediat gândul ne zboară către o imagine clară a ceea ce înseamnă conceptele respective. Ce este o berărie româ-nescă este foarte greu de spus, iar subiectivismul poate juca un rol determinat în descrierea acesteia: găsim câte ceva în vechile hanuri de la intersecţia marilor drumuri comerciale, în schiţele lui Caragi-ale, în unele descrieri ale perioadei interbelice, dar nimic care să poată seta clar acest concept. Pentru noi asta înseamnă că avem în faţă o mare oportunitate, dar şi o mare responsabilitate. Consider că suntem cei care pot construi acest concept. Ca şi suport raţional stă volumul de bere pe care noi îl vindem (cel mai mare din ţară pentru o locaţie horeca), numărul de consumatori care aleg Curtea Berarilor în fiecare an, precum şi poziţionarea berăriei.

Ce aduce Curtea Berarilor nou sau diferit pentru clienţii săi?Aici stă mare parte din valoarea adăugată pe care conceptul propus de noi îl are – toate elementele pe care le aducem sunt născute din feedback-ul pe care îl primim de la clienţii noştri. Nu încercăm să

Vali Vernea (foto) este consumator fidel, dar şi acţionar la Curtea Berarilor.

inovăm de dragul inovaţiei, ci în-cercăm să facem totul cât mai bine cu putinţă şi cât mai personalizat. Costruim şi aducem elemente pe care consumatorii noştri se aş-teaptă să le găsească într-o berărie. În susţinerea celor de mai sus voi face trimitere la două concepte pe care le vom lansa în curând: Halba ta – clienţii noştri fideli vor putea avea propia halbă la Curtea Berarilor; o vitrină cu 110 halbe va fi elementul principal al campa-niei. Halba este inscripţionată cu

numele şi prenumele clientului ce o va primi şi rămâne acestuia pe viaţă. Fiind un număr limitat de halbe, vom acorda maximum 30 pe an.Colecţionarii – o zonă special amenajată aşteaptă colecţionarii de etichete/capace de bere/halbe/etc. Colecţiile pot fi vândute nouă, iar noi le expunem, pentru ca toţi clienţii să cunoască mai multe din istoria berii .

Care sunt obiectivele pe termen

scurt şi lung?Vă voi da un răspuns clar şi la obiect: a. un tip (din Bucureşti) spune: Hai la o bere! - una din primele opţiuni de alegere a locaţiei să fie Curtea Berarilor;b. un tip (care nu este din Bu-cureşti) care vine în Capitală să spună: Mă duc la o bere la Curtea Berarilor!Vrem să fim cea mai bună şi cea mai cunoascută berărie din România.

un bistro intim, cu mâncare sănătoasă

[email protected]

O masă în oraş poate însemna o ie-şire la un restaurant pretenţios, cu un timp de aşteptare a mâncării de peste jumătate de oră, cu preparate cu denumiri greu de descifrat şi cu ingrediente despre care nu ştim nimic. De câţiva ani au apărut în Bucureşti, ca şi în alte mari capitale europene, alternative la aceste tipuri de restaurante. Sunt mici bistrouri, unde mâncarea este proaspătă, preparată şi servită în aceeaşi zi, din produse fără conser-vanţi. În aceste locuri, atmosfera este prietenească, iar clienţii devin repede amicii localului şi, de ce nu, ai bucătăresei.un astfel de loc este şi Violeta’s Vintage Kitchen, un mic bistro

aflat pe strada Batişte nr. 23, colţ cu Jean louis Calderon, unde Violeta găteşte, în fiecare zi, mâncare sănătoasă. O bucătărea-să tânără, absolventă de limbi Străine, mai exact de germană-franceză, Violeta Dincă a fost una din primele care a deschis această piaţă a localurilor prietenoase din Bucureşti. Era o pasionată de gătit şi, aşa cum se şi prezintă pe site-ul bistroului, avea un dor de bucătăria bunicii ei: „Dorul de pâinea proaspăt scoasă din cuptor, de gemurile şi dulceţurile ei, de prăjituri, checuri şi cozonaci plini de nuci şi ciocolată.” Nu are mâncăruri fără gust, nu aer mâncăruri cu gustul potenţat de chimicale, cu alte cuvinte nu are mâncare ieftină sau junk-food. Bucatele care se pregătesc

la Violeta’s sunt din ingrediente proaspete, fără conservanţi, aditivi, prafuri şi margarine şi sunt, pe cât posibil, low-fat. Violeta spune că găteşte cu ulei puţin, şi doar cu uleiuri netoxice (de măsline, de sâmburi de struguri, porumb, palmier şi orez).

Iar cei care vor să înveţe câteva din secretele bucătăriei Violetei, pot alege unul din atelierele de pâine pe care le organizează regulat şi în timpul cărora îşi învaţă participan-ţii cum se dospeşte şi cum se fră-mântă aluatul pentru ca pâinile lor să iasă pufoase şi aromate.

Page 12: Supliment Zilele Bucurestiului