Click here to load reader

SOCIOLOGIE JURIDICA

  • View
    918

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Notes

Text of SOCIOLOGIE JURIDICA

1 Cursul 1 08.10.2009 Precursori ai sociologiei juridice Sociologie generala Sociologie -> A. Comte (stiinta pozitiva care avea sa inteleaga pozitiv realitatea sociala). Comte a fost inginer si a cautat sa inteleaga procesele sociale prin prisma unei cunostinte certe. El a inteles sociologia ca o stiinta generala a societatii. Cand si in ce context a aparut sociologia juridica? Sociologia juridica este o ranmura a sociologiei. S-au specializat seturi de metode si tehnici pentru anumite procese. Nu toate fenomenele din societate pot fi intelese, interpretate cu aceleasi metode. Aici se inscriu si fenomenele care au o reglementare stiintifica. Legea este elaborata, adoptata si urmarita in aplicarea ei de catre o institutie Parlament. Sociologia juridica a aparut ulterior sociologiei generale (ulterior fazei incipiente a acesteia), cateva decenii mai tarziu , in ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, termenul fiind creat de Juristul Daniel Anzilotti 1892-1893. Anzilotti o numea sociologia del diritto . El a intuit nevoia unei astfel de discipline si s-a antrenat sa puna bazele ei. Motto-uri Sociologia juridica a fost predata de oameni care au avut formatie ata de sociolog cat si de jurist. Maurice Hariou si Georges Gurtvich MAURICE HARIOU el. GEORGES GURTVICH putina sociologie te indeparteaza de drept, iar mai multa sociologie te readuce la

putin drept te indeparteaza de sociologie, iar mai mult drept te readuce la ea.

Daca nu ai idee cat de cat de drept te indepartezi de sociologie, cu cat intri in realitatea juridica, ai nevoie de sociologie pentru a-ti revigora discursul, pentru a vedea impactul dreptului in societate. Jean Carbonnier ne explica de ce sociologia juridica este mult intarziata creari sociologiei generale => juristii si sociologii au avut mai multa vreme retineri in a colabora unii cu ceilalti, insa in cele din urma juristii si sociologii au invins aceste retineri si au reusit sa conlucreze. Jean Carbonnier spunea ca timp de mai multe decenii sociologii si juristii au sapat fiecare paralel la galeriile cunoasterii, sfarsind prin a se intalni. Dreptul este un subsistem al sistemului social si din sociologie nu poate lipsi dreptul ca parte a sistemului social. Dreptul este emanatia unor institutii emanate de catre oameni. De ce, cand si la ce foloseste teoria sociologiei juridice?

2 Nici o stiinta nu este creata de un singur individ, un individ poate da scanteia. Aristotel a imaginat aproape toate stiintele si a pus bazele multora. Se spune ca gandirea moderna este o reluare (un laitmotiv) al gandirii grecesti. O stiinta se creeaza in timp, bazele ei se pun in timp. Evolutia sociologiei juridice -> Montesquieu Pentru crearea unei stiinte trebuie sa satisfacute mai multe conditii -> sa intelegi faptele din domeniul respectiv prin prisma dreptului. Montesquieu a inteles ca si in fenomenele sociale si viata sociala se manifesta legi si legitati si trebuie sa facem diferenta intre cele juridice si... In aceeasi perioada cu Anzilotti si in deceniile urmatoare sociologia juridica a fost dezvoltata de o serie de personalitati cum ar fi Emile Durkheim (a pus bazele sociologiei juridice, dar mai ales pe cele ale sociologiei generale). In opera sa se gasesc notiunile: drept restituitiv, drept represiv, solidaritate mecanica si solidaritate organica. Max Weber este autorul unei sociologii comprehensive, dar a aplicat aceasta comprehenisune si in drept. Dictionarele celebre consemneaza ca adevarat creator al sociologiei juridice pe profesorul Eugen Ehrlich, profesor australian, a predat la universitate, iar in 1913 a publicat primul tratat de sociologie juridica numit Bazele sociologiei dreptului . GEORGES GURTVICH a contribuit la dezvoltarea sociologiei juridice. In prima jumatate a secolului XX Bronislaw Malinowski a propus o explicatie culturalista a reglementarilor sociale si a acordat o mare atentie studierii controlului social ca un intreg. Theodore Geiger (1891 -1952) a promovat doctrina realismului social in drept, a abordat problema raporturilor dintre teoria generala a dreptului si sociologia dreptului, considerand ca prima trebuie sa se dezvolte plecand de la sociologie si sa evolueze inspre sociologia juridica. De asemenea, el a facut o distinctie intre sociologia materiala a dreptului si sociologia formala a dreptului. SCOALA AMERICANA A JURISPRUDENTEI SOCIOLOGICE (Edward A. Ross si Roscoe Pound) In mod distinct in sociologia americana s-a remarcat sociologul care a introdus functionalismul Talcott Parsons. El a creat o sociologie juridica de factura structural functionalista in centrul careia se afla ca problema cadrul, ordinea sociala si mijloacele de conservare ale acesteia. Din perspectiva functionalismului Parsons defineste dreptul ca un subsistem al sistemului social global. Dupa el, dreptul cuprinde un sistem de norme abstracte precum si norme insotite de anumite sanctiuni si norme ce decurg din statusurile si rolurile indivizilor, grupurilor si colectivitatilor. Jean Carbonnier mergea pana acolo incat a creat mai multe ramuri ale sociologiei juridice (sociologia legii, sociologia dreptului penal, sociologia dreptului civil, sociologia dreptului comercial). A fost un foarte documentat si creativ istoric al sociologiei juridice. El a inteles si abordat stiinta dreptului in corelatie cu sociologia. A realizat si controlat numeroase teme de cercetare socio-juridica pentru

3 viitor, in special pentru speciile de drept. Aceasta structurare a dreptului a propus-o el in sociologia juridica generala si sociologia juridica speciala, in conceptia acestei discipline si a raportului ei cu alte discipline sociale. 15.10.2009 Obiectul si raporturile sociologiei juridice cu alte discipline socio-umane Si sociologia juridica este folositoare prin continut si prin metode altor discipline si alte discipline ii sunt folositoare sociologiei juridice. Este nevoie de o cercetare mai complexa, inter si transdisciplinara. Legitimitatea sociologiei juridice decurge din faptul ca realitatea juridica este subsistem al sistemului social global, iar acesta este obiectul de studiu al sociologiei generale. Componentele realitatii juridice cum sunt institutiile juridice si legile sunt manifestari ale fenomenelor sociale. Reactia oamenilor fata de legi, sanctiuni, convingerile si asteptarile lor in raport cu justul, cu dreptul si justitia fac parte din cadrul mai general, al atitudinilor, comportamentelor, ce constituie cu predilectie obiectul sociologiei generale. Obiectul sociologiei juridice, cum preciza Jean Carbonnier il constituie fenomenele de drept a caror caracteristica este juridicitatea (faptul ca acele fenomene sunt reglementate juridic de norme stricte). Obligatiunile si permisiunile sunt precizate in texte de lege, coduri scrise, sunt adoptate de forul legislativ, nu au caracter facultativ, sunt egale pentru toti membrii societatii si se aplica prin forta sanctiunii. Raportul sociologiei juridice cu criminalistica Criminalistica are ca obiect elaborarea metodelor si procedeelor tehnico stiintifice si tactice de descoperire, ridicare, fixare si examinare a urmelor infractiunii precum si de descoperire si identificare a infarctorilor. Criminalistica are si discipline specializate pentru a realiza cele de mai sus: dactiloscopia, balistica judiciara, chimia judiciara, traseologia). Toate acestea ofera sociologiei juridice si criminologiei concluzii despre criminalitate, despre mijloace dolosive folosite de infractori, in special in producerea infractiunilor deosebit de periculoase, ca asasinatele, terorismul, vandalismul incendiar. Se poate intelege ca succesele criminalisticii depind in mare masura de modul de cunoastere si de aplicare de catre criminalist a datelor si mijloacelor oferite de stiinta sociologiei juridice si criminologiei generale. Un asemenea sprijin este necesar si in cunoasterea raporturilor intre tipuri de crime si de autori pentru intelegerea pe aceasta baza a etiologiei crimei concrete si elaborarea mijloacelor profilactice adecvate in combaterea infractiunii grave. Toate produsele acuitatii umane reflecta personalitatea autorilor lor si constituie o sursa de cunoastere a acestora. In psihologie si aceasta poarta numele de metoda de cercetare a personalitatii prin analiza produselor activitatii acesteia. Sociologia juridica, criminalistica si criminologia conlucreaza si in studiul consecintelor infractiunilor (inclusiv ale victimizarii). Criminologia studiaza un fenomen social si anume criminalitatea. Ea este stiinta genezei si profilaxiei criminalitatii in scopul apararii societatii

4

contra acestui fenomen social si a consecintelor sale victimizatoare. Legatura dintre criminologie si sociologia juridica este determinata de necesitatea de a studia criminalitatea ca fenomen social, ori aceasta are nevoie de date cu privire la celalalte fenomene sociale si la corelarea lor cu criminalitatea. In cercetarile domeniului sau, criminologia recurge de multe ori la metode s tehnici care apartin sociologiei. Raporturile sociologiei juridice cu filosofia, psihologia si economia politica Sociologia juridica se interfereaza si conlucreaza si cu psihologia si filosofia, in special cu teoria cunoasterii. De pilda filosofia studiaza fenomenele si legile sufletului omenesc, ori dreptul este un fenomen spiritual omenesc si se delimiteaza ca urmare a convingerilor si aprecierii oamenilor constituiti in societate. Pentru a intelege originea dreptului este necesar a cunoaste si natura proceselor psihice, a activitatii spiritului. Dreptul se adreseaza constiintelor individuale, le solicita respect, o anumita conduita determinata astfel si prin aceast, normele sociologiei juridice se reintorc catre acelasi spirit care le-a conceput. Insusi Platon a dat analizei justitiei o baza psihologica. Sociologia juridica conlucreaza si cu economia politica sau stiinta organizarii sociale a bogatiei. Frecvent, un fapt social are simultan un aspect juridic si unul e

Search related