Sinteza Procedura Civila Sng

  • View
    227

  • Download
    2

Embed Size (px)

Text of Sinteza Procedura Civila Sng

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    1/53

    Principiile fundamentale ale procesului civil. ART*(2-23)

    Princ. liberului acces la justitie reglementat de art 5 din Cod. stabileste faptul ca judecatorul areindatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor judecatoresti potrivitlegii. Judecatorul e obligat sa primeasca/sa solutioneze numai cererile care sunt de competenta instantelor

    judecatoresti. Imprejurarea ca in conditiile art. 129 necompetenta e de ordine publica in cazulnecompetentei generale cand pricina nu este de competenta instanteor judecatoresti iar in conditiile art130 necompetenta generala poate fi invocata de judecator sau de parte in orice stare a pricinii nu poateconduce la o alta concluzie decat aceea pe care am semnalat-o. Faptul ca in mod eronat au fost primitecereri care nu sunt de competenta instantelor ci de competenta unui organ fara activitate jurisdictionalarespectiv de competenta unui organ cu activitate jurisdictionala va avea drept consecinte respingereacererii ca inadmisibila sau declinarea ei catre org. cu activ. jurisdictionala competent. Judecatorii nu potrefuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara, sau incompleta. In astfel de situatii cand nuexista un text de lege aplicabil spetei, judecatorul va recurge la uzante, la obicei, iar in lipsa de uzante varecurge la metoda analogiei aplicand texte de lege din materia cea mai apropiata. In cazul in care nuexista nici intr o materia apropiata, atunci judecatorul va solutiona pricina pe baza principiilor generale

    ale dr. tinand cont de circumstantele cauzei si de cerintele echitatii. Doar in aceasta situatie precum siatunci cand solutioneaza o actiune in anulare impotriva hot. arbitrale in masura in care partile au conferitca litigiul sa fie solutionat in echitate, plata se poate face in echitabil. Este interzis judecatorului sastabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta in solutionarea unei cauze.Exista 2 cazuri in care o hotarare judecatoreasca poate contine dispozitii generale obligatorii pt. toateinstantele. Este cazul deciziei pronuntate asupra recursului in interesul legii respectiv al deciziei date pt.dezlegarea unor chestiuni de dr. Aceste 2 tipuri de hotarari nu pot fi date decat de instantele superioare.Aceste hot. sunt obligatorii pt. toate instantele.

    Principiul fundamental al dr. la un proces echitabil in termen optim si previzibil. Are in vedere faptul cadin momentul. in care o persoana s-a adresat unei instante de judecata are dr. sa beneficieze de toategarantiile procedurale de natura sa asigure respectarea dr. recunoscute de conventia europeaza a dr.omului. 'Oricine are dr. la un proces echitabil, la judecarea cauzei in termen optim si previzibil de catre oinstanta independenta, impartiala si stabilita prin lege. In acest scop, instanta are dr. sa dispuna toatemasurile permise de lege pt. desfasurarea cu celeritate a judecatii. Judecatorul ascultand partile si tinandcont de circumstantele cauzei estimeaza durata necesara cercetarii procesului si va consemna incheiereade sedinta aceasta durata. Pt motive temeinice, ascultand din nou partile, judecatorul poate sa reconsiderefie in sensul prelungirii, fie in sensul diminuarii durata initial fixata.Tot pt a asigura celeritatea

    procesului,. jud. poate sa fixeze termene scurte chiar de la o zi la alta si sa dispuna citarea partilor nu doar prin procedura clasica a transmiterii citatiei prin ..... fax, posta electronica, prin orice alt mijloc decomunicare care asigura transmiterea textului actului si continuarea numirii lui in masura in care partile

    au indicat in cererile lor date privitoare la asemenea mijloace de comunicare. De asemenea in masura incare reclamantul nu savarseste anumite acte de procedura indeplineste anumite obligatii in termenelestabilite prin lege sau fixate de judecator se va putea dispune suspendarea procesului judecatii iar pt.repunerea cauzei pe rol daca si cererea initiala s-a timbrat, reclamantul va trebui sa achite taxa judiciarade timbru.

    Independenta instantei.

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    2/53

    Independenta judecatorilor decurge din modul de recrutare a acestora. Numai pe baza de concurs,organizat de Consiliul Superior al Magistraturii iar cei care promoveaza, umeaza timp de 2 ani cursurileIMN. La final, sunt judecatori stagiari. Anual se organizeaza. si examene de admitere in magistratura pt.cei cu o vechime de cel putin 5 ani. Ei sunt numiti direct judecatori definitivi, insa sunt obligati periodicsa urmeze niste cursuri de pregatire. Mai rezulta si din durata numirii lor. Sunt numiti pana la varsta de

    pensionare, mandatul lor nefiind limitat pt. o anumita perioada de timp.Inamovibilitatea acestora caresintetic spus inseamna ca judecatorul nu poate fi detasat, delegat, transferat, sanctionat, decat in cazurilesi in conditiile prevazute de lege si numai de catre CSM. Nivelul pregatirii profesionale. Instanta trebuiesa fie stabilita prin lege pt respectarea acestui princ. fundamental, ceea ce inseamna ca atunci candinteresele sale ar cere-o, Guvernul nu ar putea sa infinteze prin hotarare de Guvern o instanta de judecata.Ele sunt stabilite, create, infiintate, desfiintate numai prin lege.

    Principiul legalitatii

    UN principiu constitutional, faptul ca justitia se infaptuieste in numele legii iar judecatorii suntindependenti si se supun numai legii. Justitia, se infaptuieste prin ICCJ si prin celelalte instante

    judecatoresti stabilite prin lege. Cand ne referim la justitie ne referim la instante. In sensul Constitutiei, nufac parte din justitie, nici Ministerul public si nici CSM. PUTEREA JUDECATOREASCA apartineinstantelor, Ministerul public si CSM-ul facand parte intr-adevar alaturi de instante din autoritatea

    judecatoreasca ca una din autoritatile statului, asadar independenta justitiei apartine instantelor, judecatorilor. Procedura de judecata si competenta instantelor judecatoresti sunt stabilite prinlege(Constituitia) si in fine, hotararile judecatoresti sunt supuse cailor de atac in termenele si conditiile

    prev. de lege. Principiul egalitatii in procesul civil, partilor le este garantata exercitarea dr. procedurale inmod egal si fara discriminari. In aplicarea principiului constitutional al egalitatii in justitie, toti cetateniiindiferent de nationalitate, rasa, sex, avere, sunt judecati de catre aceleasi instante de judecata curespectarea acelorasi reguli de procedura. Faptul ca exista organe cu activitate jurisdictionala carefunctioneaza in afara sistemului instantelor judecatoresti nu constituie o nesocotire a acestui principiu pt.ca orice persoana se va adresa/va trebui sa se adreseze acelor org. de jurisdictie in masura in care cerereasa face parte din categoria celor stabilite de lege ca fiind de competenta acelor organe. Egalitatea in

    justitie inseamna si faptul ca orice persoana care are o anumita calitate in cadrul procesului civil arevocatia la aceleasi dr. pe care le are orice alta persoana care are aceeasi calitate in procesul civil.

    Principiul disponobilitatii. In continutul principiului disponibilitatii intra urm dr:

    1. Dr persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil. Spre deosebire de procesul penal guvernat deoficialitate se spune ca in procesul civil, judecatorul asteapta procesul. El trebuie sa fie investit cu

    judecata unei cereri asa incat ca regula judecatorul civil nu se investeste din oficiu. Exista si sit. deexceptie, in procesul de divort in care sunt copii minori, judecatorul se va pronunta chiar daca nu a fost

    formulata o cerere asupra exercitarii autoritatii parintesti si a cheltuielilor cu privire la intretinereacopiilor. In proc de divort, judec. se pronunta din oficiu asupra numelui pe care il vor purta sotii dupadesfacerea casatoriei, cererea de punere sub interdictie poate fi facuta de orice persoana interesata ceea ceapare ca o limitare a acelui dr. (de a porni sau nu proc. civil). De asemenea, pt. apararea anumitor interesesau anumitor categorii de pers. ministerul public poate sa porneasca orice actiune atunci cand e vb deminori disparuti, pers. puse sub interdictie si in alte cazuri prev de lege. . Dr de a determina limitele ob. siale procesului. Limitele obiectului adica pretentia celui care formuleaza o cerere sunt determinate in cazul

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    3/53

    cererii de chemare in judecata de catre reclamant. Instanta este legata de obiect in sensul ca nu poate saacorde altceva mai mult sau mai putin decat s-a cerut. Se acorda altceva atunci cand se schimba obiectul.Se acorda mai mult decat s-a cerut atunci cand, de pilda, reclamantul cere obligarea paratului la 1milionlei si instanta il obliga la un milion cinci sute de mii, pt. ca asa reiese din dovezile adm. SE POATE DAMAI PUTIN DECAT S A CERUT NU ATUNCI CAND in acelasi exemplu, daca din dovezile adm. ar

    rezulta ca paratul datoreasca 500.000 lei si isntanta il obliga la aceasta suma si a acorda mai putininseamna inseamna a lasa nesolutionate capete de cerere cu indrumarea catre parti, dar pt. solutionarealor, sa porneasca alt proces. Spre deosebire de ob. care este legata, nu este tinuta de cauza cererii dechemare in judecata care este temeiul juridic al cererii fundamentul raportului juridic litigios. Dupa ce

    pune in discutia partilor in respectarea unui alt principiu fundamental, acela al contradictorialitatii, noultemei juridic, instanta se poate pronunta in raport de alt temei juridic decat acela pretins de catrereclamant. Limitele apararii sunt fixate de catre parat. care in functie de interesele sale procesuale si canedepunerea intampinarii atrage decaderea din dr, de adm. dovezi si de a invoca exceptii de procedurarelative, alega daca depune sau nu intampinare(actul de prcedura prin care paratul se apara). Sferasubiectiva a procesului, poate fi largita de parti prin formularea unor cereri de interventie fortata prinatragerea unor terte persoane. La randul lor, tertii pot interveni voluntar prin formularea de cereri deintervenite voluntara, principala sau accesorie. In mod exceptional, atunci cand instanta constata ca pt.solutionarea unei cereri este obligatoriu sa participe la judecata si persoane care nu au fost chemate in

    judecata pune in vedere partilor acest aspect si in masura in care tertii nu sunt introdusi in proces, cerereava fi respinsa. 3. Dr, de a savarsi acte procesuale de dispozitie adica de a renunta la judecata sau la dr.subiectiv, dr. de a accepta pretentiile celeilalte parti sau hotararea pronuntata si dr. partilor de a pune capatlitigiului prin incheierea unei tranzactii. Sunt insa si limitari ale acestui dr. de pilda in actiunile privindstarea civila nu se poate renunta la judecata. 4. Dr. persoanei interesate de a exercita sau nu caile de atacin cazurile prev. de lege. Si principiul disponibilitatii e limitat prin faptul ca procurorul. care a participatla judecata(nu si cel care nu a participat), indiferent daca a facut sau nu procesul civil poate sa exercitecaile de atac impotriva oricarei hotarari. 5. Dr de a cere sau nu executarea silita a hotararii. Acela care

    obtine castig de cauza se poate adresa executorului judecatoresc pt. a cere executarea silita a hotararii incazul in care debitorul cel condamnat(cel obligat) la o anumita prestatie nu-si executa obligatia de bunavoie. Tine insa de disponibilitate ca cel care a obt. castig de cauza sa nu mai urmareasca executarea silitaa hotararii, multumindu-se doar cu faptul ca a obt. castig de cauza in procesul civil. Prin exceptie,

    procurorul poate sa ceara punerea in executare silita a hotararilor judecatoresti pronuntate in favoarea(numai in...) favoarea minorilor, interzisilor, disparutilor.

    Principiul existentei obligatiei partilor in desfasurarea proc. civil,partile au obligatia sa indeplineascaactele de procedura in conditiile, ordinea si termenele fixate prin lege sau stabilite de judecator auobligatia sa-si probeze pretentiile si apararile si sa contribuie la desfasurarea cu celeritate a procesuluicivil. Fata de aceasta obligatia stabilita cu val. fundamentala a procesului, art 254 al. final stab. ca partile

    nu pot invoca in caile de atac faptul ca instanta nu a adm. din oficiu dovezi cu care ele ar fi treb sa leceara in termenele si conditiile prev de lege. Codul a stabilit o obligatie si in sarcina tertilor de a contribuila solutionarea unui proces pt ca in situatia in care indiferent dupa cum este vb despre o persoana fizicasau despre o persoana juridica daca detin dovezi decesare pt. solutionarea procesului pot fi citate camartori si sa li se puna in vedere ca sub sanctiunea de amenzi sau de despagubiri pt. intarziereasolutionarii procesului sa se prezinte in instanta si sa imbratiseze dovezile prin care se pretinde ca le detin.

    Principiul exercitarii cu buna credinta a dr. si a indeplinirii cu buna credinta a obligatiilor. procesuale.Dr

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    4/53

    procesuale trebuie sa fie indeplinite cu buna credinta potrivit scopului in vederea caruia au fostrecunoscute de lege si fara a se incalca dr. procesuale ale altei parti. Nu numai apararea paratului poate safie abuziva ci orice participant la procesul civil, poate sa si exercite sau sa-si indeplineasca obligatiile

    procesuale in mod abuziv. De pilda reclamantul actioneaza abuziv daca introduce cererea de chemare in judecata fara sa urmareasca un interes in scop legitim ci doar cu intentia de a-l sicana pe parat. Simpla

    respingere a cererii de chemare in judecata nu inseamna doar prin aceasta ca reclamantul a actionatabuziv. Pt a se ajunge la stabilirea faptului ca reclamantul a exercitat abuziv dr. de sesizare a instantei,trebuie sa se stabileasca faptul ca a actionat cu rea credinta, cu intentie sau cel putin cu o culpa grava indorinta de a-i provoca paratului o paguba materiala sau chiar morala. De asemenea actioneaza abuziv,

    partea care , invoca o exceptie de neconstitutionalitate doar cu intentia de a obtine amanarea procesului.Dupa modificarea legii 47/1992 pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate, judecata

    procesului nu se mai suspenda de dr. ci este la aprecierea instantei daca suspenda sau nu judecata. Insa pt.ca instanta sa analizeze in ce masura se impune sau nu sesizarea Curtii Cosntitutionale este necesar saasculte toate partile asupra acestui aspect. Prin urmare, procedeaza abuziv partea care , in lipsaadversarului sau invoca o exceptia de neconstitutionalitate stiind ca instanta va trebui. sa acorde untermen pt. ca partea care lipseste sa ia cunostinta de exceptia de necosntitutionalitate invocata si sa seexprime asupra ei. De asemenea procedeaza abuziv, de ex. expertul care, conditioneaza depunerea laraportul de expertiza de majorarea onorariului de expert. Abuzul e savarsit nu in privinta solicitariimajorarii onorariului ci pe planul conditionarii depunerii rap. de expertiza de incuviintarea unui onorariumai mare. Partea care isi exercita abuziv dr. procesuale raspunde pt. prejudiciile materiale si morale

    provocate celeilalte parti si poate fi obligata de asemenea la amenda judiciara. Pt obtinerea despagubirilor,cel prejudiciat va trebui. sa actioneze pe cale separata prin introducerea unei alte actiuni, in schimbamenda judiciara e aplicata de instanta chiar in cursul procesului in care s a produs abuzul. Nu e vb despreo dubla sanctiune pt. aceeasi fapta intrucat despagubirile sunt datorate partii prejudiciate prin abuzul dedr. pe cand amenda judiciara se face venit la stat.

    Principiul dr. la aparareE un principiu cosntitutional, iar codul preia textul care stab. ca "dr la aparare egarantat". Dr la aparare e garantat prin instituirea in cod a unor texte din care rezulta asigurarea dr. laaparare din posibilitatea partilor de a-si angaja un avocat in conditiile legii 51/1995 si din instituireaajutorului public judiciar. Codul stab. ca instanta nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea

    partilor daca legea nu prevede astfel.Pt asigurarea dr. la aparare dar si a unui alt principiufundamental(contradictorialitatii) e obliagatoriu ca pt insasi valabilitatea hot. partile sa fie legal citaterespectiv sa fie prezente inaintea judecatorului, sit. in care chiar daca citarea nu a fost indeplinita inconditii de regularitate procedurala, nulitatea se acopera. Pe tot parcursul proc. partile tre sa si facacunoscute reciproc si in timp util direct sau prin intermediul instantei sau dupa caz motivele de fapta si dedr. pe care se intemeieaza intentiile si apararile lor precum si mijloacele materiale de proba de care intelegsa se serveasca astfel incat fiecare dintre ele sa si poate organiza apararea. Sunt siuatiit in care implicarea

    cererilor a inscrisurilor poate fi facuta numai prin intermediul isntantei, partile putand sa si comunicedirect acte de procedura sau inscrisuri numai cand legea prevede aceasta. De ilda, cererea de chemare in

    judecata poate fi comunicata paratului numai prin intermediul instantei reclamantul neputand solicitainstantei chiar facand dovada ca i-a transmis paratului cererea sa sa fixeze termen pt judecata cererii.Aceasta deoarece, judecatorul dispune comunicarea catre parat a cererii de chemare in judecata numaidupa ce, in prealabil, a procedat la regularizarea acesteia adica a verificat faptul ca cererea de chemare in

    judecata curpinde toate elementele. cuprinse de cod pt insasi valabilitatea sa si este legal timbrata. De

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    5/53

    asemenea, pot fi comunicate cererea reconventionala intampinarea, cererile de interventie voluntara saufortata in cazul in care una dintre parti doreste sa inmaneze adversarului sau acte de procedura sauinscrisuri chiar la termen o va putea face direct dupa incuviintarea instantei. Presedintele completului dacuvantu partilor in ordinea fixata de legiuitor si poate schimba aceasta ordine numai pt. motive temeinice.Pe parcursul proc. instanta ar putea sa incuviinteze dovezi daca se face dovada ca exista una dintre sit.

    anume prevazute pt care dovada ar putea fi ceruta pe parcursul proc. Daca dovezile nu sunt cerute princererea de chemare in judecata respectiv prin intampinarea de catre parat intervine sanctiunea decaderii.Totusi s-ar putea incuviinta dovezi ulterior daca de pilda necesitatea adm. probei ar iesi din dezbateri si

    partile nu puteau s-o prevada. Sau daca adm. probei nu duce la amanarea procesului. Dupa adm. dovezilorce au fost incuvintate de isntanta, reclamantul va intocmi prin avocatul sau concluzii scrise privindsustinerea pretentiilor sale pe care le comunica prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire saudirect sub luare de semnatura celorlalte parti inclusiv ministerului piblic daca participa la judecata. Dupa

    primirea concluziilor scrise ale reclamantului, celelalte parti vor intocmi propriile concluzii scrise pe carele comunica in aceleasi conditii reclamantului. Pe tot parcursul procesului, partile au dr,. sa fiereprezentate sau asistate in cond. legii. inaintea instantelor de fond (sunt instante de fond prima isntanta siisntanta de apel pt ca ambele judeca atat sub aspectul temeiniciei cererii cat si al legalitatii spre deosebirede isntanta de recurs care verifica numai legalitatea hotararii), partile pot fi reprezentate si printr unmandatar neavocat. In recurs cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prinavocat sau consilier juridic in cond. legii. Reprezentarea in aceste conditii e de natura sa afecteze insasilegalitatea, valabilitatea cererii de recurs sau a intampinarii. Prin exceptia, asistarea prin avocat nu enecesara daca insasi partea sau mandatarul ei care este sot sau ruda pana in gradul 2 cu partea estelicentiat in dr. Partile lipsite de mijloace materiale care pot beneficia de ajutor public judiciar la cerere nudin oficiu, ajutor care poate sa imbrace forma amanarii reducerii scutirii de plata taxelor judiciare detimbru sau sub forma asistentei sau reprezentarii printr un avocat desemnat de barou. Pe tot parcursul

    proc. judecatorul trebuie sa incerce solutionarea amiabila a litigiului pt care poate sa dispuna infatisarea partilor inaintea sa chiar daca sunt reprezentate in conditiile art 227 din Cod.

    Principiul contradictorialitatii Are in vedere faptul ca partile au dreptul. dar si indatorirea de a participaactiv la sustinerea si dovedirea cererilor lor si la combaterea pretentiilor si sustinerilor adversarului.Rezulta din mai multe aspecte:instanta nu poate hotara asupra unei cereri decat dupa citarea sauinfatisarea partilor daca legea nu prevede altfel. Pt asigurarea contradictorialitatii nu e obligatoriu ca

    partile sa se infatiseze in fata judecatorului ci e obligatoriu ca acestora sa li se asigure posibilitatea de a seinfatisa lucru realizat prin citarea lor legala. Instanta in respectarea princ. contradictorialitatii se poate

    pronunta chiar daca se infatiseaza o singura parte caz in care va tine cont si de cererile, de dovezile adm.si de exceptiile invocate de partea care lipseste si care e legal citata. Mai mult, e respectat principiulcontradcitorialitatii daca lipsesc toate partile legal citate iar cel putin 1 dintre ele a cerut ca judecata sa sefaca in lipsa. Din necesitatea asigurarii celeritatii, solutionarii proc. civil, uneori dar numai cat priveste

    judecata in prima instanta, legiuitorul a intocmit abateri de la contradictorialitate stabilind ca sunt anumitecategorii de cereri care se solutioneaza fara citarea partilor. E cazul conflictului de competenta asupracaruia instanta decide fara citarea partilor chiar printr o hotarare definitiva ceea ce inseamna ca hot. nu esusceptibila nici de apel si nici de recurs sau instanta se pronunta asupra preschimbarii termenului faracitarea partilor. Numai in masura in care preschimba terenul va cita partile comunicandu le noul termen ptca ele nu mai pot fi prezumate a avea cunostinta de termen. Este asigurata contradictorialitatea prin faptulcomunicarii directe sau prin instante a motivelor de fapt si de dr. pe care se intemeieaza pretentiile si

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    6/53

    apararile partilor, mijloacele de proba de care inteleg sa se serveasca. Tine tot de contradictoralitate dar inegala amsura de principiul exerictarii cu buna credinta a dr. procesuale faptul ca partile au obligatia de aexpune sit. de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor in mod corect si complet fara a denatura sauomite fapte pe care le cunosc. Fiecare parte are obligatia de a expune un pct de vedere in legatura cu sit defapt prezentata de adversari. Ceea ce prefigureaza inca de la debutul codului, obligativitatea depunerii

    intampinarii, daca cererea de chemare in judecata cuprind toate elem. prev de lege si cand e cazul e legaltimbrata se comunica paratului care are obligatia ca in 25 zile de la primirea cererii sa depunaintampinare. Se comunica reclamantului care trebuie sa depuna raspuns la intampinare in cel mult 10 zilede la primirea intampinarii, paratul va lua la cunostinta din dosar de raspunsul la intampinare. Daca seformuleaza cereri de interventie voluntara sau fortata se comunica partilor initiale ale procesului pt cainstanta se pronunta asupra admisibilitatii in principiu a cererii de interventie dupa ascultarea partilor.Tine de contradictorialitate faptul ca partile au dreptul. de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt side dr. invocata de catre orice participant la proces incusiv de instanta iar instanta este obligata sa puna indezbaterea partilor toate cererile exceptiile, si imprejurarile de fapt sau de dr. invocate. Instanta nu pate sasi intemeieze hotararea decat pe motove de fapt si de dr. sau pe mijloace de proba care au fost supuse in

    prealabil dezbaterii contradictorii. Instanta nu poate sa surprinda partile si sa se pronunte direct prinhotarare in temeiul unor chestiuni care nu au format obiectul . dezbaterii contradictorii.

    Principiul oralitatii

    Procesele se dezbat verbal cu exceptia cazului in care legea prevede altfel sau partile solicita in modexpres ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar. In nici un sistem procedural nu e unsistem pur oral pt daca ar fi asa instanta de control judiciar nu ar putea face controlul judiciar cata vreme,nefiind consemnate nu cunoaste care sunt cererile partilor dovezile adm. concluziile. Sunt unele actenumai in forma scrisa: actele de investire a instantei sau actele pe care le sav. instanta(incheierea desedinta, hot judecatoreasca, citatia) apoi acte de procedura care sunt savarsite verbal sunt consemnate inscris: depozitia martorului. Raspunsurile la interogatoriu sunt consemnate in scris. Dr de consemnare

    judiciara acordat si verbal; inaintea instantei este in scris. Simplul fapt ca partile cer ca judecata sa se facaexclusiv pe baza actelor de la dosar nu obliga instanta sa procedeze ca atare pt. ca in conditiile art 227 le

    poate cere oricand pe parcursul procesului. sa se infatiseze inaintea ei.

    Principiul nemijlocirii are in vedere faptul ca probele sunt analizate de instanta care judeca procesul cuexceptia cazurilor in care legea prevede altfel. Prevede altfel in urm cazuri: daca se dispune declinarea decompetenta, dovezile administrate. inaintea instantei necompetente raman castigate si vor fi refacute deinstanta competenta numai pt motive temeinice. daca se stramuta dosarul de la o instanta la alta. Deasemenea, daca se adm. dovezi prin comisie rogatorie, instanta care a incuviintat comisia rogatorie se va

    pronunta in raport de dovezi care nu au fost adm. nemijlocit inaintea ei. E posibil ca adm. unei dovezi satrebuie. sa fie facuta de urgenta pt ca exista pericolul ca pana la inceperea procesului proba sa dispara sausa fie greu de administrat, in viitor. In acest caz se declanseaza procedura de asigurare a dovezilor care eintotdeauna de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla martorul sau obiectul cercetarii.

    Principiul publicitatii - are in vedere faptul ca sedintele de judecata sunt publice in afara de cazul in carelegea prevede altfel. Prin amanarea hotararii pana la 31 dec 2015 a dispozitiilor privitoare la cercetarea

    proc in camera de consiliu si in prima instanta cercetarea procesului si dezbaterile in fond se fac in sedinta publica si nu in camera de consiliu. Pe de alta parte, daca dezbaterea publica ar fi de natura sa afecteze

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    7/53

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    8/53

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    9/53

    PARTILE(ART 55-58)Sunt parti reclamantul si paratul,

    precum si, in conditiile legii, tertele persoane careintervin voluntar sau fortat in proces.

    Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

    Capacitatea procesuala de folosinta

    Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civileCu toateacestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate

    juridica, daca sunt constituite potrivit legii.Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fiinvocata in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu arecapacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.

    Capacitatea procesuala de exercitiu

    Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriusau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata decatdaca este reprezentata, asistata ori autorizata in conditiile prevazute de legile sau,dupa caz, de statutele care ii reglementeaza capacitatea ori modul de organizare. Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in oricestare a procesului.Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale suntanulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea insa confirma toate sau

    numai o parte din aceste acte.Cand instanta constata ca actul de procedura a fostindeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentruconfirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.Dispozitiile alin.(5) se aplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.

    Curatela specialaIn caz de urgenta, daca persoana fizica lipsita de capacitatea de exercitiu a drepturilor civilenu are reprezentant legal, instanta, la cererea partii interesate, va numi un curator special,care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea,instanta va numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentantul legal sicel reprezentat sau cand o persoana juridica ori o entitate dintre cele prevazute la art. 56

    alin. (2), chemata sa stea in judecata, nu are reprezentant. Dispozitiile alin. (1) seaplica in mod corespunzator si persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa.Numireaacestor curatori se va face de instanta care judeca procesul, dintre avocatii anumedesemnati in acest scop de barou pentru fiecare instanta judecatoreasca. Curatorul specialare toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantullegal.Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixeaza de instanta, prin incheiere,stabilindu-se totodata si modalitatea de plata. La cererea curatorului, odata cu incetareacalitatii sale, tinandu-se seama de activitatea desfasurata, remuneratia va putea fi majorata.

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    10/53

    Incompatibilitatea --------ABTINEREA-------RECUZAREA . (ART 41-54)

    Fata de marginala de la 41, incompatibilitatea e absoluta in urm sit:

    - judecatorul care a pronuntat o incheiere interlocutorie sau o hotarare prin care s a sol. cauza nu poate sa participe la judecata aceleiasi cauze in apel, recurs, contestatie in anulare, revizuire si nici in caz de casarecu trimitere spre rejudecare. Scopul pt care a fost instituita acest motiv de incompatibilitate a fost ...ca

    judecatorul reverifice legalitatea sau temeinicia propriei sale hot. si sa ajunga sa rejudece cauza dupa ceinstanta de control judiciar a stabilit ca sol. prin care a pronuntat o anterior nu a fost corecta. Incheiereaeste interlocutorie atunci cand contine o solutie care lasa sa se intrevada hot. prin care judecatorul o va

    pronunta in final. Se spune ca incheierea interlocutorie il leaga pe judecator in sensul ca el nu poate reveniasupra masurii sau asupra sol. prin care a dispus de aceasta. Exista incompatibilitate numai daca prinincheierea interlocutorie, judecatorul s-a pronuntat asupra unei chestiuni carea vizeaza fondul nu siincheierea prin care judecatorul s a pronuntat asupra unei chestiuni procedurale. Aceste aspecte suntvalabile pt ipoteza in care se pune in discutie problema incompatibilitatii judecatorului in caz de plasarecu trimitere spre rejudecare. In schimb atunci cand e exercitata o cale de atac, indiferent dupa cum aceasta

    este de reformare (cazul apelului si a recursului) sau e de retractare in cazul contestatiei inanulare.revizuirii, judecat. e incompatibil indiferent daca prin incheierea interlocutorie sau prin hot. finalaa dezlegat o chestiune de fond sau procedurala. Stiinta cailor de atac de reformare, judecat. poate ajungesa devina incompatibil pt ca dupa ce a pronuntat incheierea sau hot. finala este promovat la instanta care

    judeca caile de atac impotriva hot. pronuntate la instanta din care a facut parte. In schimb in cazulcontestatiei in anulare/revizuirii, judecatorul care a pronuntat hot. sau incheierea nu a fost promovat lainstanta superioara ce face parte in continuare din instanta la care era cand a pronuntat hot. Al 2 lea motivde incompatibilitate absoluta art 41 - nu poate sa participe la judecata acela care a fost martor, expert,arbitru, avocat, procuror, in aceeasi cauza. Judecatorul e incompatibil nu pt simplul fapt ca a fost citat incalitate de martor sau a fost desemnat sa intocmeasca un rap de expertiza ci devine incompatibil numaidaca a depus efectiv marturie sau a intocmit raportul de expertiza pt ca numai in aceste cazuri judecatorular ajunge sa si aprecieze propria depozitie sau propriul raport de expertiza. Dupa cum e incompatibil,arbitrul care facand parte din trib arbitral a pronuntat hot. arbitrala si partile au atacat o pe calea act. inanulare. Toate aceste cazuri de incompatibilitate prev de art 41 atrag nulitatea de dr. a hot. daca este

    pronuntata de judecatorul incompatibil pt ca in cond art 45 judecatorul care se afla intr unul din cazurilede incompatibiliatte prev de art 41 nu poate sa participe la judecata chiar daca nu s-a abtinut ori nu afost refuzat.

    Incompatibilitatea poate fi invocata oricand.

    Cazurile de incompatibilitate prev de art 42 sunt reglementate printr o norma dispozitiva astfel incat judecatorul va fi inlaturat din complet numai daca partile formuleaza cerere de recuzare si aceasta e

    admisa. Pt ca nu sunt probleme legate de cele 13 prob. de incompatibilitate - art 42 pctul 1. in cond art 42 pctul (1) e incompatibil judecatorul care si a exprimat anterior parerea cu privire la solutia in cauza pecare a fost desemnat sa o judece. Textul are in vedere faptul ca judecatorul s a antepronuntat aratand cesolutie ar urma sa pronunte in cauza pe care o judeca la mom. respectiv. Imprejurarea ca judecatorul a maisol. o alta cauza chiar identica nu e de natura sa i atraga incompatibilitatea dupa cum faptul ca judecatorula scris o lucrare, a publicat un material intr o revista de specialitate in care a abordat exact chestiuneaasupra careia urmeaza sa se pronunte nu-l face numai pt. aceasta incompatibil. (2)cand exista imprejurari

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    11/53

    care fac justificata temerea ca el,sotul sau ,ascendentii ori descendentii lor sau afinii lor,dupa caz ,au uninteres in legatura cu pricina ce se judeca.(3)cand este sot,ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusivcu avocatul ori reprezentantul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori cu sora sotului uneia dintreaceste persoane.(4)cand sotul sau fostul sau sot este ruda ori afin pana la gradul al 4 lea inclusiv cuvreuna dintre parti.(5)daca el,sotul sau rudele lor pana la gradul al 4 lea inclusiv ori afinii lor,dupa caz

    sunt parti intr un proces care se judeca la instanta la care una din parti este judecator.(6)daca intre el,sotulsau ori rudele lor pana la gradul al 4 lea inclusiv sau afinii lor,dupa caz ,si una din parti a existat un proces

    penal cu cel mult 5 ani inainte de a fi desemnat sa judece pricina.in cazul plangerilor penale formulate de parti in cursul procesului,judecatorul devine incompatibil numai in situatia punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa.(7)daca este tutor sau curator al uneia din parti.(8)daca el,sotul sau,ascendentii oridescendentii lor au primit daruri sau promisiuni de daruri ori alte avantaje de la una dintre parti.(9)dacael,sotul sau ori una din rudele lor pana la gradul al 4 lea inclusiv sau afinii lor,dupa caz se afla in relatii dedusmanie cu una din parti,sotul ori rudele acesteia pana la gradul al 4 lea inclusiv.(10)daca,atunci candeste investit cu solutionarea unei cai de atac,sotul sau o ruda a sa pana la gradul al 4 lea inclusiv a

    participat ca judecator,sau procuror,la judecarea aceleiasi pricini inaintea altei instante.(11)daca este sotsau ruda pana la gradul al 4 lea inclusiv sau afin ,dupa caz ,cu un alt membru al completului de

    judecata.(12)daca sotul,o ruda ori un afin al sau pana la gradul al 4 lea inclusiv a reprezentat sau asistat partea in aceiasi pricina inaintea altei instante.(13)atunci cand exista alte motive care nasc in modintemeiat indoieli cu privire la impartialitatea sa.42 pctul 1 spune ca faptul ca judecatorul pune in discutia

    partilor imprejurari de fapt sau de dr. in respectarea cerintelor art 14 ori invoca exceptii procesuale nu lface sa devina incompatibil. Toate cazurile de incompatibilitate enumerate in art 42 spune reglementate

    printr o nroma dispozitiva ceea ce inseamna ca recuzarea este la latitudinea partilor pt ca art 45 limiteazanumai la incompatibilitatea reglementata prin art 41 nulitatea hot. chiar daca judecatorul nu s-a abtinut orinu a fost recuzat. Cererea de recuzare se face in scris sau verbal in sedinta pt fiecare judecator in parte inacest ultim caz sustinerile partii fiind consemnate in incheierea de sedinta. Numai declaratia de recuzare

    poate fi facuta verbal ulterior partea trebuind sa motiveze in scris cererea, sa arate motivul de

    incompatibilitate si dovezile de care intelege sa se serveasca. Recuzarea trebuie sa fie facuta sub pedeapsadecaderii inainte de inceprea oricarei dezbateri. Dezbaterea la care se refera codul trebuie sa fie inteleasain sensul art 389 din cod ca vizand punerea in discutie a partilor, a tuturor cererilor si apararilor formulatede acestea, invocarea exceptiilor procesuale, adm. de probe prin urmare dezbaterile pana la inceputulcarora tre sa fie facuta cererea de recuzare se situeaza la debutul procesului, dezbateri avand loc si inetapa cercetarii procesului. Asadar dezbaterile la care se refera codul in cazul recuzarii nu se identifica sinu se confunda cu dezbaterile in fond care sunt dezbaterile finale in mom. in care partile pun concluziiasupra intregului proces. Daca motivele de incompatibilitate s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor ori

    partea le-a cunoscut dupa inceperea dezbaterilor cererea de recuzare trebuie sa fie facuta de indata cemotivele de recuzare au fost cunoscute de parte. Partea trebuie sa probeze cand a luat cunostinta demotivul de incompatibilitate. Declaratia de abtinere provine de la judecator si poate fi facuta in scris sauverbal in sedinta caz in care se va consemna in incheierea de sedinta. Judecatorul se poate abtine oricand

    pe parcursul procesului iar judecatorul recuzat poate declara ca se abtine fara ca el sa fie tinut de motivulde incompatibilitate declarat de parte. Nu pot fi recuzati printr o singura cerere toti judecatorii uneiinstante si desigur cu atat mai putin judecatorii instantelor superioare intrucat codul spune ca pot firecuzati numai judecatorii din completul care judeca procesul respectiv. Daca sunt recuzati alti judecatori,cererea de recuzare e inadmisibila. De asemenea e inadmisibila cererea de recuzare prin care se invocaalte motive de incompatibilitate decat aceleea prevazute la art 41 si 42 si este inadmisibila si cererea de

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    12/53

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    13/53

    judecata.rin urmare, interventia in interes propriu tre. sa cuprinda toate elementele prevazute la art 194. inceea ce priveste momentul la care poate fi facuta cererea de interventie principala in interes propriu pt canatura unei cereri de chemare in judecata si pt ca partile sa nu pierda un grad de jurisdictie, regula este cacererea se face in prima instanta inainte de inchiderea dezbaterilor in fond, asta inseamna ca cererea poatefi facuta si dupa ce partile au inceput sa puna concluziile finale in fond insa din mom. in care judecatorul

    s-a retras spre deliberare chiar daca a amanat pronuntarea, cererea nu ar mai putea fi depusa. Cu acordulexpres al partilor din proces, cererea ar putea fi depusa si direct in apel. Se cere numai acordul partilorcare participa la judecata apelului pt ca daca apelul nu priveste toate partile care au participat la judecatain prima instanta nu se va cere si acordul acelora care nu mai participa in apel. Acordul trebuie sa fieexpres, el nepudand fi dedus din tacerea sau absenta partilor si in lipsa de mentiune contrara, in apelcererea de interventie ar putea fi depusa tot pana la inchiderea dezbaterilor in fond. Interventia principalanu este admisibila in caile extraodinare de atac, recurs, contestatie in anulare si revizuire.Insa daca esteatinsa o cale extraordinara de atac si se reia judecata procesului in prima instanta sau in apel, redevinincidente regulile mentionate. Tocmai pt ca tertul interveninet principal tinde sa castige pt sine dreptuldedus judecatii de catre reclamant, interventia nu e admisibila in procesele privitoare la dreptul cucaracter strict personal. Daca in astfel de procese sunt formulate si cereri accesori ssau incidentale care auca ob. dr. patrimoniale, cererea de interventie e admisibila in legatura cu aceste cereri. In conflictelecolective de munca, atunci cand unitatea cere sa se constate nelegalitate declansarii grevei si cere eidespagubiri, in privinta capatului de cerere cu privire la despagubiri s-ar putea formula o cerere deinterventie principala. In schimb in conflictele individuale de munca, tertul nu ar putea sa intervina si sainvoce dr. proprii legate de contractul individual de munca ale altor persoane. In procedura ordonantei

    presedentiale, cererea va fi admisibila numai daca asemenea cererii formulate de reclamant se urmarestenumai luarea unor masuri provizorii iar nu discutarea a insusi dreptului subiectiv. Cererea de interventieaccesorie - are natura juridica a unei singure aparari pt ca tertul intervine numai pt a sprijini apararea pt

    parti. Cererea se face in scris si trebuie sa cuprinda numai elementele prevazute la art 148 al 1, elementevalabile pt orice cerere in justitie respectiv numele partilor, domiciliul sau resedinta acestora, ob. cererii si

    motivarea precum si semnatura. Daca este cazul va fi implicat si nr de telefon, nr de fax, adresa de posteelectronica si alte asemenea mijloace de comunicare care asigura transmiterea textului actului siconfirmarea primirii lui. Cererea de interventie accesorie se depune pana la inchiderea dezbaterilorinclusiv in caile extraordinare de atac pt ca partile nu mai suporta riscul de a fi lipsita de grade de

    jurisdictie in privinta cererii de interventie devreme ce aceasta este doar o aparare. Procedura de judecataa interventiei voluntare e aceeasi indiferent dupa cum interventia e principala sau accesorie. E de retinutfaptul ca tertul devine parte in proces nu prin simplul fapt al inregistrarii cererii sale ci numai dupaadmiterea acesteia in principiu pt a se pronunta asupra admisibilitatii in principiu, instanta verifica dacacererea de interventie are legatura cu cererea principala, daca tertul justifica un interes, daca interventia

    principala e facuta in termen, ori atunci cand e facuta direct in apel, daca exista acordul expres al partilordin proces. Pt a stabili aceste aspecte, isntanta il asculta pe tert care-si sustine cererea si asculta si partileoriginare tocmai pt ca din privinta partilor originare, ascultarea sa nu fie una pur formala, acestora le estecomunicata cererea de interventie inainte de a se pronunta asupra admisibilitatii ei.Asupra admisibilitatiiin principiu instanta se pronunta printr-o incheiere interlocutorie de care este tinuta nemai putand sarevina ulterior asupra soutiei propusa in incheiere. Incheierea de admitere in principiu poate fi atacatanuami odata cu hotararea finala ceea ce inseamna ca nu poate fi atacata saparat, numai ea. Incheierea derespingere ca inadmisibila a cererii de interventie poate fi atacata si trebuie sa fie atacata separat in termende 5 zile care curge de la pronuntare, pt partea prezenta si de la comunicare de pt...Calea de atac e apelul

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    14/53

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    15/53

    pana la primul termen de judecata.Paratul nu este obligat sa formuleze cererea odata cu intampinarea, ciin termenul pentru depunerea intampinarii, adica in cel mult 25 de zile de la comunicarea cererii dechemare in judecata, dupa cum, pentru admisibilitatea cererii de interventie, paratul nu trebuie sa depunaintampinare, el poate opta sa nu depuna intampinare stiind ca va fi decazut din dreptul de a administradovezi....Important este ca cererea de interventie fortata sa fie facut in termenul prevazut.Cererea de

    interventie se comunica tertului si se comunica totodata copie de pe cererea de chemare in judecata, de peintampinare si de pe inscrisurile care le insotesc.Ca si in cazul interventiei voluntare, tertul devine parte in

    proces numai din momentul admiterii in principiu a cererii de interventie, procedura de discutare aadmisibilitatii in principiu fiind aceeasi.Asadar, tertul devine parte in proces si ia procedura in starea incare se afla in momentul admiterii in principiu a cererii de interventie, el dobandind calitatea dereclamant. Specific acestei cereri de interventie fortata este faptul ca paratul initial poate fi scos din

    proces. Astel, daca paratul este chemat in judecata pentru o datorie baneasca, recunoaste datoria si declaraca este de acord sa plateasca celui al carui drept va fi stabilit pe cale judecatoreasca, adica fiereclamantului, fie tertului introdus in proces, va fi scos din proces paratul, in cazul in care consemneaza ladispozitia instantei suma datorata.Se va proceda la fel daca paratul este chemat in judecata petru predareaunui bun sau a folosintei unui bun, asupra bunului instituindu-se un sechestru judiciar. Dupa scoaterea

    paratului din proces, judecata se desfasoara numai intre reclamant si intervenient, iar hotararea ce se va pronunta i se comunica si paratului scos din proces pentru ca ii este opozabila.

    B)Chemarea in garantie

    Oricare dintre partile procesului ar putea sa cheme in garantie o persoana impotriva careia s-ar puteaindrepta pe cale principala cu o cererea in garantie sau in despagubiri. De pilda, comitentul chemat in

    judecata pentru fapta prepusului il cheama in garantie pe prepus pentru ca in ipoteza in care se va admiteactiunea impotriva sa, sa se admita si cererea de chemare in garantie si prepusul sa fie obligat sa-i

    plateasca despagubirile pe care el la randul sau este obligat sa le plateasca reclamantului. Sau,cumparatorul unui bun, chemat in judecata printr-o cerere in revendicare, il cheama in garantie pevanzator. Cererea de chemare in garantie poate fi facuta de catre reclamant sau intervenientul principal

    pana la terminarea cercetarii procesului in prima instanta, ceea ce inseamna si de aceasta data ca dinmomentul in care s-a intrat in dezbaterea fondului, cererea de interventie nu mai poate fi primita, fiindconsiderata tardiv formulata. Ea nu poate fi facuta cu atat mai mult in caile de atac.Paratul trebuie sadepuna cererea de chemare in garantie in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii, iar dacaintampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen de judecata in prima instanta, termen de judecatala care procedura de citare cu paratul este legal indeplinita.Cererea de chemare in garantie se comunicatertului si partii adverse la cererea tertului anexandu-se si copie de pe cererea de chemare in judecata,intampinare si inscrisurile care le insotesc.Se discuta admisibilitatea in principiu a cererii de chemare ingarantie cu parcurgerea aceleiasi proceduri, iar tertul devine parte in proces numai dupa admiterea in

    principiu a cererii de interventie fortata.Cererea de chemare in garantie se judeca odata cu cererea principala. In masura in care cel chemat in garantie vrea la randul lui sa cheme in garantie o alta persoana,o poate face, insa se spune ca sirul chemarilor in garantie se opreste la doua cereri, ceea ce inseamna cacel chemat in garantie de catre cel chemat in garantie nu va putea formula o astfel de cerere de chemare in

    judecata.Tertul chemat in garantie trebuie sa depuna intampinare si daca vrea sa formuleze chemarea ingarantie a unei alte persoane in termenul fixat de instanta si care nu poate sa fie mai lung decat termenulcare se acorda in procesul respectiv pentru judecata cererii principale.In masura in care judecata cererii dechemare in garantie ar duce la tergiversarea, la intarzierea solutionarii cererii principale, cererea de

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    16/53

    chemare in garantie poate fi disjunsa si judecata separat. Dupa disjungere, pentru a se evita pronuntareaunor hotarari contradictorii, solutionarea cererii de chemare in garantie va fi suspendata pana lasolutionarea cererii principale, adica pana la pronuntarea unei hotarari definitive in procesul privitor lacererea principala.Solutiile pe care le poate da instanta asupra acestei cereri de interventie fortataDacacererea de interventie fortata este facuta de catre reclamant (valabil si pentru intervenientul principal), in

    cazul in care se admite cererea de chemare in judecata, reclamantul nu a cazut in pretentii, prin urmare nuar avea de ce sa se indrepte impotriva tertului pe calea unei cereri separate. - se respinge cererea dechemare in garantie ca lipsita de obiect sau de interes.In aceeasi ipoteze in care cererea este facuta dereclamant, daca se respinge cererea de chemare in judecata inseamna ca reclamantul a cazut in pretentii,insa numai pentru acest motiv nu va fi admisa automat cererea de chemare in garantie si cererea va fiadmisa numai daca din probatoriul administrat a rezultat ca tertul ii datoreaza reclamantului despagubirisau garantie.Daca cererea de chemare in garantie este facuta de catre parat, in cazul in care se respingecererea de chemare in judecata, cererea de chemare in garantie se respinge ca lipsita de obiect sau deinteres. Daca se admite cererea de chemare in judecata, nu se admite numai pentru acest motiv cererea dechemare in garantie facuta de parat, ci numai daca din dovezile admistrate rezulta ca tertul ii datoreazadespagubiri sau garantii.

    C)Aratarea titularului dreptului

    Are in vedere faptul ca paratul care detine un lucru pentru altul sau exercita in numele altuia un dreptasupra unui lucru va putea sa-l arate pe cel in numele caruia detine bunul sau exercita dreptul, daca estechemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului. Asadar, spre deosebire decelelelalte forme, poate recurge la aratarea dreptului numai paratul.Paratul este chemat in judecata

    printr-o actiune reala, pentru ca daca este chemat printr-o actiune personala, cererea de interventie nu esteadmisibila.Cererea se depune in termenul prevazut pentru depunerea intampinarii in prima instanta, iardaca intampinarea nu este obligatorie, pana la primul termen de judecata. Tertului i se comunica cerereade interventie si copii de pe cererea de chemare in judecata, intampinare si inscrisurile care il insotesc.Sediscuta admisibilitatea in principiu dupa aceeasi procedura, iar tertul devine parte numai dupa admitereain principiu a cererii de interventie.In caul in care tertul se prezinta, recunoaste sustinerile paratului sireclamantul este de acord cu inlocuirea, tertul va lua locul paratului si judecata va continua intrereclamant si tertul introdus in proces.Daca tertul nu se infatiseaza, daca tertul se infatiseaza dar nurecunoaste sustinerile paratului ori se infatiseaza, recunoaste sustinerile paratului dar reclamantul nu estede acord cu inlocuirea, va ramane in proces in calitate de intervenient principal si va putea sa savarseascaorice acte de procedura pentru ca beneficiaza de independenta procesuala a intervenientului principal.

    Introducerea fortata in proces din oficiu a altor persoane

    In cazul in care legea prevede, precum si in procedura necontencioasa, judecatorul poate sa dispuna

    introducerea fortata in proces din oficiu a unei alte persoane, chiar daca partile se impotrivesc. In procedura contencioasa, daca judecatorul apreciaza ca este absolut necesara prezenta in proces a tertului, pune in discutia partilor necesitatea introducerii tertului in proces. Daca niciuna dintre parti nu solicitaintroducerea tertului in proces, actiunea se respinge printr-o hotarare care este susceptibila numai deapel.Introducerea fortata din oficiu in proces poate fi dispusa numai pana la terminarea cercetarii

    procesului in prima instanta, iar tertul devine parte in proces de la data introducerii sale in proces. Caatare, in acest caz, nu se mai discuta admisibilitatea in principiu a introducerii tertului in proces.Tertului ii

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    17/53

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    18/53

    adversarului partii numai de la data comunicarii, afara de cazul in care aceasta s-a facut in instanta in prezenta partii.Renuntarea la mandat din partea mandatarului trebuie sa fie adusa la cunostinta instantei sia mandantului cu cel putin 15 zile inaintea termenului fixat pentru judecata. Mandatarul nu poate sarenunte la mandat inauntrul termenului de exercitare a cailor de atac.Daca se invoca lipsa dovezii calitatiide reprezentant, instanta va acorda un termen pentru implinirea (acoperirea) lipsurilor, iar daca lipsurile

    nu se implinesc, cererea va fi anulata.Lipsa dovezii calitatii de reprezentant din prima instanta nu poate fiinvocata pentru prima data in apel, ceea ce inseamna ca aceasta neregularitate procesuala se acopera dacanu e invocata in fata instantei de fond.

    ****INCIDENTE PROCEDURALE PRIVITOARE LA COMPETENTAINSTANTEI***ART(129-147)

    *********-EXCEPTIA DE NECOMPETANTA-necompetenta este de ordine publica sau privata.Cazuride necompetenta de ordine publica:in cazul incalcarii competentei generale ,cand procesul nu este decompetenta instantelor judecatoresti.;in cazul incalcarii competentei materiale,cand procesul este decompetenta unei instante de alt grad;in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive ,cand procesul

    este de competenta unei alte instante de acelas grad si partile nu o pot inlatura.Necompetenta generala ainstantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a

    pricinii.Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de parti ori de catre judecator la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate in fata primeiinstante.Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau,dacaintampinarea nu este obligatorie ,cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legalcitate in fata primei instante.Daca necompetenta nu este de ordine publica,partea care a facut cererea la oinstanta necompetenta nu va putea cere declararea necompetentei.La primul termen de judecata la care

    partile sunt legal citate in fata primei instante,judecatorul este obligat,din oficiu ,sa verfice si sastabileasca daca instanta sesizata este competenta general ,material si teritorial sa judece pricinaconsemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pt care constata competenta instanteisesizate.incheierea are caracter interlocutoriu.In mod exceptional ,in cazul in care pt stabilireacompetentei sunt necesare lamuriri ori probe suplimentare ,judecatorul va pune aceasta chestiune indiscutia partilor si va acorda un singur termen in acest scop.Cand in fata instantei se pune in discutiecompetenta acesteia,din oficiu sau la cererea partilor, ea este obligata sa stabileasca instanta competenta,ori,daca este cazul,un alt organ cu activitate jurisdictionala competent.Daca instanta se declaracompetenta, va trece la judecarea pricinii.Incheierea poate fi atacata doar odata cu hotararea pronuntata incauza.Daca instanta se declara necompetenta ,hotararea nu este supusa nici unei cai de atac ,dosarul fiindtrimis de indata instantei judecatoresti competente,sau,dupa caz altui organ cu activitate jurisdictionalacompetent.Daca instanta se declara necompetenta si respinge cererea ca inadmisibila intrucat este decompetenta unui organ fara activitate jurisdictionala sau ca nefiind de competenta instantelor romane,

    hotararea este supusa numai recursului la instanta ierarhic superioara.****************CONFLICTELE DE COMPETENTA-Exista conflict de competenta:cand 2 sau mai multe instante sedeclara deopotriva competente sa judece acelas proces;cand 2 sau mai multe instante si au declinatreciproc competenta de a judeca acelas proces,sau in cazul declinarilor succesive ,daca ultima instantainvestita isi declina la randul sau competenta in favoarea uneia dintre instantele care anterior s au declaratnecompetente.Instanta inaintea careia s a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu judecatacauzei si va inainta dosarul instantei competente sa solutioneze conflictul.Conflictul de competenta ivit

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    19/53

    intre 2 instante judecatoresti se solutioneaza de instanta imediat superioara si comuna instantelor aflate inconflict.Nu se poate crea conflict de competenta cu ICCJ.Hotararea de declinare a competentei sau destabilire a competentei pronuntata de ICCJ este obligatorie pt instanta de trimitere.Conflictul decompetenta ivit intre o instanta judecatoreasca si un alt organ cu activitate jurisdictionala se rezolva deinstanta judecatoreasca ierarhic superioara instantei de conflict.Instanta competenta sa judece conflictul

    va hotari in camera de consiliu ,fara citarea partilor,printr o hotarare definitiva.Conflictul de competentaivit intre 2 sectii ale ICCJ se solutioneaza de COMPLETUL DE 5 JUDECATORI.In cazul declarariinecompetentei ,dovezile administrate in fata instantei necompetente raman castigate judecatii si instantacompetenta investita cu solutionarea cauzei nu va dispune refacerea lor decat pt motive temenice.

    -LITISPEDENTA:nimeni nu poate fi chemat in judecata pt aceeasi cauza,acelasi obiect si de aceeasi parte,inaintea mai multor instante competente sau chiar inaintea aceleiasi instante,prin cereri distincte.Exceptialitispedentei poate fi invocata de parti sau de catre instanta din oficiu in orice stare a procesului in fatainstantelor de fond.Cand instantele sunt de acelas grad,exceptia se invoca in fata instantei sesizateulterior.Daca exceptia se admite,dosarul va fi trimis de indata instantei de fond mai inalte ingrad.Incheierea prin care s a solutionat exceptia poate fi atacata numai odata cu fondul.Cand unul din

    procese se judeca in recurs ,iar celalalt inaintea instantelor de fond ,acestea din urma sunt obligate sasuspende judecata pana la solutionarea recursului.**************CONEXITATEA -Pentru asigurarea unei bune judecati ,in prima instanta este posibila conexarea maimultor procese in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti al caror obiect si cauza au intreele o stransa legatura.Exceptia conexitatii poate fi invocata de parti sau din oficiu cel mai tarziu la primultermen de judecata inaintea instantei ulterior sesizate,care,prin incheiere,se va pronunta asupra exceptiei.Incheierea poate fi atacata numai odata cu fondul.Dosarul va fi trimis instantei mai intai investite,afara decazul in care reclamnatul si paratul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instante.Cand una dintre cererieste de competenta exclusiva a unei instante ,conexarea se va face la acea instanta.In orice stare a

    judecatii procesele conexate pot fi disjunse si judecate separat ,daca numai unul dintre ele se afla in starede judecata. ****************STRAMUTAREA PROCESELOR-Stramutarea procesului poate fi ceruta pt motive de banuiala legitimasi siguranta publica.Banuiala se considera legitima in cazurile in care exista indoiala cu privire laimpartialitatea judecatorilor din cauza circumstantelor procesului,calitatii partilor,ori unor relatiiconflictuale locale.Constituie motiv de siguranta publica imprejurarile exceptionale care presupun ca

    judecata procesului la instanta competenta ar putea conduce la tulburarea ordinii publice.Stramutarea pemotiv de banuiala legitima sau siguranta publica se poate cere in orice faza a procesului.Stramutarea pemotiv de banuiala legitima poate fi ceruta de catre partea interesata ,iar cea intemeiata pe motiv desiguranta publica ,numai de procurorul general de la parchetul de pa langa ICCJ. Cererea de stramutare pemotiv de banuiala legitima este de competenta curtii de apel ,daca instanta de la care se cere stramutareaeste o judecatorie sau un tribunal din circumscriptia acesteia.Daca stramutarea se cere de la curtea deapel ,competenta de solutionare revine ICCJ. Cererea de stramutare se depune la instanta competenta sa osolutioneze ,care va instiinta de indata instanta de la care s a cerut stramutarea despre formularea cereriide stramutare.Cererea de stramutare intemeiata pe motive de siguranta publica este de competenta ICCJ

    ,care va instiinta,de indata ,despre depunerea cererii instanta de la care se cere stramutarea.La primireacererii de stramutare,instanta competenta sa o solutioneze va putea sa solicite dosarul cauzei.Lasolicitarea celui interesat ,completul de judecata poate dispune ,daca este cazul ,suspendarea judecarii

    procesului,cu darea unei cautiuni in cuantum de 1000lei.Pt motive temenice ,suspendarea poate fi dispusain aceleasi conditii fara citarea partilor,chiar inainte de primul termen de judecata.Incheierea asuprasuspendarii nu se motiveaza si nu este supusa nici unei cai de atac.Masura suspendarii judecarii

    procesului va fi comunicata de urgenta instantei de la care s a cerut stramutarea.Cererea de stramutare se judeca de urgenta ,in camera de consiliu,cu citarea partilor din proces.Hotararea asupra stramutarii se dafara motivare si este definitiva.Instanta de la care s a cerut stramutarea va fi incunostiintata de

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    20/53

    indata,despre admiterea sau respingerea cererii de stramutare.In caz de admitere a cererii destramutare,curtea de apel trimite dosarul spre judecata unei alte instante de acelas grad din circumscriptiasa.ICCJ va stramuta judecarea cauzei la una dintre instantele judecatoresti de acelas grad aflate incircumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se aflainstanta de la care se cere stramutarea.Hotararea va arata in ce masura actele indeplinite de instantainainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate.In cazul in care instanta de la care s a dispus stramutarea a

    procedat intre timp la judecarea procesului ,hotararea pronuntata este desfiintata de drept prin efectuladmiterii cererii de stramutare.Apelul sau,dupa caz recursul impotriva hotararii date de instanta la care s astramutat procesul sunt de competenta instantelor ierarhic superioare acesteia.In caz de admitere aapelului sau recursului ,trimiterea spre rejudecare,atunci cand legea o cere,se va face la o instanta dincircumscriptia celei care a solutionat calea de atac.Stramutarea procesului nu va putea fi ceruta dinnou,afara de cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cereriianterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.Cererea de stramutare a cauzei introdusa fara respectareaacestor conditii este inadmisibila pricina se afla pe rolul aceleiasi instante.DELEGAREA INSTANTEI-Cand din cauza unor imprejurari exceptionale,instanta competenta esteimpiedicata un timp mai indelungat sa functioneze ICCJ,la cererea partii interesate,va desemna o altainstanta de acelas grad care sa judece procesul.

    ART 148-152 Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie formulata in scris sisa cuprinda indicarea instantei careia ii este adresata, numele, prenumele, domiciliul sauresedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sauresedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul, valoarea pretentiei, daca este cazul,motivele cererii, precum si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, siadresa electronica sau coordonatele care au fost indicate in acest scop de parti, precum numarulde telefon, numarul de fax ori altele asemenea. Cererile adresate, personal sau prinreprezentant, instantelor judecatoresti pot fi formulate si prin inscris in forma electronica, dacasunt indeplinite conditiile prevazute de lege.In cazurile anume prevazute de lege, cererile facutein sedinta, la orice instanta, se pot formula si oral, facandu-se mentiune despre aceasta inincheiere. Daca, din orice motive, cererea nu poate fi semnata la termenul cand a fost depusa sau,dupa caz, la primul termen ce urmeaza, judecatorul va stabili identitatea partii prin unul dintremijloacele prevazute de lege, ii va citi continutul cererii si ii va lua consimtamantul cu privire laaceasta. Despre toate acestea se va face mentiune in incheiere. Cererile adresate instantelor

    judecatoresti se timbreaza, daca legea nu prevede altfel. Cand cererea urmeaza a fi comunicata,ea se va face in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare, in afara de cazurile incare partile au un reprezentant comun sau partea figureaza in mai multe calitati juridice, cand seva face intr-un singur exemplar. In toate cazurile este necesar si un exemplar pentru instanta.ACESTE DISPOZITII sunt aplicabile in mod corespunzator si in cazul prevazut la art. 148 alin.(4), grefierul de sedinta fiind tinut sa intocmeasca din oficiu copiile de pe incheiere necesare

    pentru comunicare. Daca obligatia prevazuta la alin. (1) nu este indeplinita, instanta va puteaindeplini din oficiu sau va putea pune in sarcina oricareia dintre parti indeplinirea acesteiobligatii, pe cheltuiala partii care avea aceasta obligatie. In cazul in care cererea a fost

    comunicata, potrivit legii, prin fax sau prin posta electronica, grefierul de sedinta este tinut saintocmeasca din oficiu copii de pe cerere, pe cheltuiala partii care avea aceasta obligatie. Lafiecare exemplar al cererii se vor alatura copii de pe inscrisurile de care partea intelege a se folosiin proces. Copiile vor fi certificate de parte pentru conformitate cu originalul. Se vor puteadepune in copie numai partile din inscris referitoare la proces, urmand ca instanta sa ordone,daca va fi nevoie, infatisarea inscrisului in intregime. Cand inscrisurile sunt redactate intr-olimba straina, ele se depun in copie certificata, insotite de traducerea legalizata efectuata de untraducator autorizat. In cazul in care nu exista un traducator autorizat pentru limba in care sunt

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    21/53

    redactate inscrisurile in cauza, se pot folosi traducerile realizate de persoane de increderecunoscatoare ale respectivei limbi, in conditiile legii speciale. Cand cererea este facuta prinmandatar, se va alatura procura in original sau in copie legalizata. Avocatul si consilierul juridicvor depune imputernicirea lor, potrivit legii. Reprezentantul legal va alatura o copie legalizata de

    pe inscrisul doveditor al calitatii sale. Reprezentantii persoanelor juridice de drept privat vor

    depune, in copie, un extras din registrul public in care este mentionata imputernicirea lor. )Organul de conducere sau, dupa caz, reprezentantul desemnat al unei asociatii, societati ori alteientitati fara personalitate juridica, infiintata potrivit legii, va anexa, in copie legalizata, extrasuldin actul care atesta dreptul sau de reprezentare in justitie.Cererea de chemare in judecata sau

    pentru exercitarea unei cai de atac este valabil facuta chiar daca poarta o denumire gresita.Obligatia de a cita partile (ART 153-173)

    Instanta poate hotari asupra unei cereri numai daca partile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant, in afara de cazurile in care prin lege se dispune altfel. Instanta vaamana judecarea si va dispune sa se faca citarea ori de cate ori constata ca partea care lipseste nua fost citata cu respectarea cerintelor prevazute de lege, sub sanctiunea nulitatii.

    Comunicarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura se va face, din oficiu, prin agentii

    procedurali ai instantei sau prin orice alt salariat al acesteia, precum si prin agenti ori salariati aialtor instante in ale caror circumscriptii se afla cel caruia i se comunica actul. Comunicarea seface in plic inchis, la care se alatura dovada de inmanare/procesul-verbal si instiintarea prevazutela art. 163. Plicul va purta mentiunea "PENTRU JUSTITIE. A SE INMANA CUPRIORITATE". Instanta solicitata, cand i se cere sa indeplineasca procedura de comunicare

    pentru alta instanta, este obligata sa ia de indata masurile necesare, potrivit legii, si sa trimitainstantei solicitante dovezile de indeplinire a procedurii. In cazul in care comunicarea potrivitalin. (1) nu este posibila, aceasta se va face prin posta, cu scrisoare recomandata, cu continutdeclarat si confirmare de primire, in plic inchis, la care se ataseaza dovada de

    primire/procesul-verbal si instiintarea prevazute la art. 163. La cererea partii interesate si pecheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura se va putea face in mod nemijlocit prin executori

    judecatoresti, care vor fi tinuti sa indeplineasca formalitatile procedurale prevazute in prezentulcapitol, sau prin servicii de curierat rapid, in acest din urma caz dispozitiile alin. (4) fiindaplicabile in mod corespunzator. Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate facede grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmitereatextului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datelecorespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, vacomunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefieruluicare asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de catredestinatar cu data primirii, numele in clar si semnatura persoanei insarcinate cu primireacorespondentei si va fi expediat instantei prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace.Instanta va verifica efectuarea procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termensi, cand este cazul, va lua masuri de refacere a acestor proceduri, precum si pentru folosirea altormijloace ce pot asigura instiintarea partilor pentru infatisarea la termen. In scopul obtineriidatelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de

    procedura, precum si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata, instantele audrept de acces direct la bazele de date electronice sau la alte sisteme de informare detinute deautoritati si institutii publice. Acestea au obligatia de a lua masurile necesare in vedereaasigurarii accesului direct al instantelor la bazele de date electronice si sistemele de informaredetinute.

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    22/53

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    23/53

    de dovada de indeplinire a procedurii.

    Citatia va cuprinde:a) denumirea instantei, sediul ei si, cand este cazul, alt loc decat sediul instantei unde urmeaza

    sa se desfasoare judecarea procesului;

    b) data emiterii citatiei;c) numarul dosarului;d) anul, luna, ziua si ora infatisarii;e) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a celui citat, precum si locul unde se

    citeaza; f) calitatea celui citat;g) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, ale/a partii potrivnice si obiectul cererii; h)

    indicarea, daca este cazul, a taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar datorate de cel citat;i) mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentantlegal sau conventional ori prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei

    pentru un termen de judecata, cel citat este considerat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata;

    j) alte mentiuni prevazute de lege sau stabilite de instanta;k) stampila instantei si semnatura grefierului.In citatie se mentioneaza, cand este cazul, orice date necesare pentru stabilirea adresei celui

    citat, precum si daca citarea se face cu chemarea la interogatoriu sau daca cel citat este obligat sa prezinte anumite inscrisuri ori daca i se comunica odata cu citatia alte acte de procedura. Incazurile in care intampinarea nu este obligatorie, in citatie se va mentiona obligatia paratului dea-si pregati apararea pentru primul termen de judecata, propunand probele de care intelege sa sefoloseasca, sub sanctiunea prevazuta de lege, care va fi indicata expres.

    Cerintele de la alin. (1) lit. a), c), d), e) si k) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. In caz dealegere de domiciliu sau, dupa caz, de sediu, daca partea a aratat si persoana insarcinata cu

    primirea actelor de procedura, comunicarea acestora se va face la acea persoana, iar in lipsa uneiasemenea mentiuni, comunicarea se va face, dupa caz, potrivit art. 155 sau 156.

    Partea poate alege ca toate actele de procedura sa ii fie comunicate la casuta postala. - Citatia sicelelalte acte de procedura, sub sanctiunea nulitatii, vor fi inmanate partii cu cel putin 5 zileinaintea termenului de judecata. In cazuri urgente sau atunci cand legea prevede in mod expres,

    judecatorul poate dispune scurtarea termenului de inmanare a citatiei ori actului de procedura,despre aceasta facandu-se mentiune in citatie sau in actul de procedura. Daca partea prezenta ininstanta, personal sau prin reprezentant, nu a primit citatia sau a primit-o intr-un termen mai scurtdecat cel prevazut la art. 159 ori exista o alta cauza de nulitate privind citatia sau procedura deinmanare a acesteia, procesul se amana, la cererea partii interesate.Orice neregularitate cu privire la citare nu va mai fi luata in considerare in cazul in care, potrivit

    alin.(1), nu s-a cerut amanarea procesului, precum si in cazul in care partea lipsa la termenul lacare s-a produs neregularitatea nu a invocat-o la termenul urmator producerii ei, daca la acesttermen ea a fost prezenta sau legal citata. In lipsa partii nelegal citate, neregularitatea privind

    procedura de citare a acesteia poate fi invocata si de celelalte parti ori din oficiu, insa numai latermenul la care ea s-a produs. Inmanarea citatiei si a tuturor actelor de procedura se face

    personal celui citat, la locul citarii stabilit potrivit art. 155 alin. (1) pct. 6. Inmanarea se poateface oriunde se afla cel citat.Pentru cei care locuiesc in hotel sau camin, citatia se preda, in lipsalor, administratorului hotelului ori asezamantului, iar, in lipsa acestuia, portarului ori celui carein mod obisnuit il inlocuieste. Pentru cei care se gasesc sub arme, citatia se inmaneaza la unitatea

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    24/53

    din care fac parte. Celor care alcatuiesc echipajul unei nave maritime sau fluviale, in lipsa unuidomiciliu cunoscut, inmanarea se face la capitania portului unde se gaseste inregistrata nava.Pentru detinuti, inmanarea se face la administratia inchisorii. Pentru bolnavii aflati in spitale,sanatorii sau alte asemenea asezaminte de asistenta medicala ori sociala, inmanarea se face laadministratia acestora. Inmanarea citatiilor si a tuturor actelor de procedura in cazurile prevazute

    la art. 155 alin. (1) pct. 1-5 si pct. 12 sau atunci cand actul urmeaza sa fie inmanat unui avocat,notar public ori executor judecatoresc se poate face functionarului sau persoanei insarcinate cu primirea corespondentei, care va semna dovada. In lipsa acestora, inmanarea citatiei sau a actelorde procedura se va face administratorului cladirii, iar, in lipsa, paznicului sau agentului de paza,care va semna procesul-verbal intocmit in acest scop de catre agent, dupa ce acesta din urma acertificat in prealabil identitatea si calitatea sa. ) In cazurile prevazute la art. 161 alin. (4)-(7),unitatea unde se afla cel citat ii va inmana de indata acestuia citatia ori, dupa caz, actul de

    procedura comunicat sub luare de dovada, certificandu-i semnatura sau aratand motivul pentrucare nu s-a putut obtine semnatura lui. In acest din urma caz se va proceda potrivit alin. (1).Dovada se va preda agentului ori va fi trimisa direct instantei, daca inmanarea citatiei nu s-a

    putut face de indata. ) Comunicarea citatiei se va face persoanei in drept sa o primeasca, care va

    semna dovada de inmanare certificata de agentul insarcinat cu inmanarea. Daca destinatarul primeste citatia, dar refuza sa semneze dovada de inmanare ori, din motive intemeiate, nu o poatesemna, agentul va intocmi un proces-verbal in care va arata aceste imprejurari. Dacadestinatarul refuza sa primeasca citatia, agentul o va depune in cutia postala. In lipsa cutiei

    postale, va afisa pe usa locuintei destinatarului o instiintare care trebuie sa cuprinda:a) anul, luna, ziua si ora cand depunerea sau, dupa caz, afisarea a fost facuta;

    b) numele si prenumele celui care a facut depunerea sau, dupa caz, afisarea si functia acestuia;c) numele, prenumele si domiciliul sau, dupa caz, resedinta, respectiv sediul celui instiintat; d)numarul dosarului in legatura cu care se face instiintarea si denumirea instantei pe rolul careia seafla dosarul, cu indicarea sediului acesteia;e) aratarea actelor de procedura despre a caror comunicare este vorba;f) mentiunea ca dupa o zi, dar nu mai tarziu de 7 zile de la afisarea instiintarii ori, cand exista

    urgenta, nu mai tarziu de 3 zile, destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul instantei de judecata pentru a i se comunica citatia. Cand domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediulacestuia nu se afla in localitatea unde instanta de judecata isi are sediul, instiintarea va cuprindementiunea ca pentru a i se comunica citatia destinatarul este in drept sa se prezinte la sediul

    primariei in a carei raza teritoriala locuieste sau isi are sediul;g) mentiunea ca, in cazul in care, fara motive temeinice, destinatarul nu se prezinta pentru

    comunicarea citatiei in interiorul termenului de 7 zile sau, dupa caz, al termenului de 3 zile prevazut la lit. f), citatia se considera comunicata la implinirea acestui termen;

    h) semnatura celui care a depus sau a afisat instiintarea.Mentiunile de la alin. (3) lit. c)-g) se completeaza de catre grefa instantei. Termenele prevazute

    la alin. (3) lit. f) si g) se calculeaza zi cu zi. Despre imprejurarile aratate la alin. (3) agentul vaintocmi un proces-verbal, care va cuprinde mentiunile aratate la art. 164, acesta facand dovada

    pana la inscrierea in fals cu privire la faptele constatate personal de cel care l-a incheiat.Daca destinatarul nu este gasit la domiciliu ori resedinta sau, dupa caz, sediu, agentul ii vainmana citatia unei persoane majore din familie sau, in lipsa, oricarei alte persoane majore carelocuieste cu destinatarul ori care, in mod obisnuit, ii primeste corespondenta. Cand destinatarullocuieste intr-un hotel sau intr-o cladire compusa din mai multe apartamente si nu este gasit laaceasta locuinta a sa, agentul ii va comunica citatia administratorului, portarului sau celui care, in

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    25/53

    mod obisnuit, il inlocuieste. In aceste cazuri, persoana care primeste citatia va semna dovada de primire, agentul certificandu-i identitatea si semnatura si incheind un proces-verbal cu privire laaceste imprejurari.In cazul in care lipsesc persoanele prevazute la alin. (6) si (7), precum si atunci cand acestea,

    desi prezente, refuza sa primeasca actul, sunt aplicabile dispozitiile alin. (3)-(5).

    cazurile prevazute la alin. (3) si (8), agentul are obligatia ca, in termen de cel mult 24 de ore dela depunerea sau afisarea instiintarii, sa depuna citatia, precum si procesul-verbal prevazut laalin. (5), la sediul instantei de judecata care a emis citatia ori, dupa caz, la cel al primariei in razacareia destinatarul locuieste sau isi are sediul, urmand ca acestea sa comunice citatia.

    Cand partii sau reprezentantului ei i s-a inmanat citatia de catre functionarul anume desemnatin cadrul primariei, acesta are obligatia ca, in termen de cel mult 24 ore de la inmanare, sainainteze instantei de judecata dovada de inmanare prevazuta la alin. (1), precum si

    procesul-verbal prevazut la alin. (5). Cand termenul prevazut la alin. (3) lit. f) s-a implinit faraca partea sau un reprezentant al ei sa se prezinte la primarie pentru a i se inmana citatia,functionarul anume insarcinat din cadrul primariei va inainta instantei de judecata, de indata,citatia ce trebuia comunicata, precum si procesul-verbal prevazut la alin. (5). Dispozitiile

    prezentului articol se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de procedura.Dovada de inmanare a citatiei sau a altui act de procedura ori, dupa caz, procesul-verbal vacuprinde:a) anul, luna, ziua si ora cand dovada a fost luata sau procesul-verbal a fost intocmit;

    b) numele, prenumele si functia agentului, precum si, daca este cazul, ale functionarului de la primarie; c) numele si prenumele sau denumirea, dupa caz, si domiciliul ori sediul destinatarului,cu aratarea numarului etajului, apartamentului sau camerei, daca cel citat locuieste intr-o cladirecu mai multe etaje ori apartamente sau in hotel, precum si daca actul de procedura a fost inmanatla locuinta sa, depus in cutia postala ori afisat pe usa locuintei. Daca actul de procedura a fostinmanat in alt loc, se va face mentiune despre aceasta;d) numele, prenumele si calitatea celui caruia i s-a facut inmanarea, in cazul in care actul de

    procedura a fost inmanat altei persoane decat destinatarului;e) denumirea instantei de la care emana citatia ori alt act de procedura si numarul dosarului; f)

    semnatura celui care a primit citatia sau alt act de procedura, precum si semnatura agentului sau,dupa caz, functionarului de la primarie care o certifica, iar in cazul in care se intocmeste

    proces-verbal, semnatura agentului, respectiv a functionarului primariei. Procesul-verbal vacuprinde, de asemenea, si aratarea motivelor pentru care a fost intocmit. Cerintele de la alin. (1)lit. a), c), d), e) si f) sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii. Mentiunile din procesul-verbal

    privitoare la faptele constatate personal de cel care l-a intocmit nu pot fi combatute decat prin procedura inscrierii in fals.

    - Procedura se socoteste indeplinita:la data semnarii dovezii de inmanare ori, dupa caz, a incheierii procesului-verbal prevazut la art.164, indiferent daca partea a primit sau nu citatia ori alt act de procedura personal;in cazul citarii ori comunicarii altui act de procedura efectuate prin posta sau curierat rapid,

    potrivit art. 154 alin. (4) si (5), procedura se socoteste indeplinita la data semnarii de catre parte aconfirmarii de primire ori a consemnarii, potrivit art. 163, de catre functionarul postal sau decatre curier a refuzului acesteia de a primi corespondenta; . in cazul citarii sau comunicarii altuiact de procedura efectuate potrivit art. 154 alin. (6), procedura se socoteste indeplinita la dataaratata pe copia imprimata a confirmarii expedierii, certificata de grefierul care a facuttransmisiunea.

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    26/53

    Cand comunicarea actelor de procedura nu se poate face deoarece imobilul a fost demolat, adevenit nelocuibil sau de neintrebuintat ori destinatarul actului nu mai locuieste in imobilulrespectiv sau atunci cand comunicarea nu poate fi facuta din alte motive asemanatoare, agentulva raporta cazul grefei instantei spre a instiinta din timp partea care a cerut comunicarea despreaceasta imprejurare si a-i pune in vedere sa faca demersuri pentru a obtine noua adresa unde

    urmeaza a se face comunicarea.Cand reclamantul invedereaza, motivat, ca, desi a facut tot ce i-a stat in putinta, nu a reusit saafle domiciliul paratului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanta va puteaincuviinta citarea acestuia prin publicitate. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia lausa instantei, pe portalul instantei de judecata competente si la ultimul domiciliu cunoscut alcelui citat. In cazurile in care apreciaza ca este necesar, instanta va dispune si publicarea citatieiin Monitorul Oficial al Romaniei sau intr-un ziar central de larga raspandire. Odata cuincuviintarea citarii prin publicitate, instanta va numi un curator dintre avocatii baroului, potrivitart. 58, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor paratului. Procedura sesocoteste indeplinita in a 15-a zi de la publicarea citatiei, potrivit dispozitiilor alin. (2). Daca celcitat se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea-credinta, toate actele de

    procedura ce au urmat incuviintarii acestei citari vor fi anulate, iar reclamantul care a cerutcitarea prin publicitate va fi sanctionat potrivit dispozitiilor art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. c) - Candlegea sau instanta dispune ca citarea partilor sau comunicarea anumitor acte de procedura sa sefaca prin afisare, aceasta afisare se va face la instanta de catre grefier, iar in afara instantei, deagentii insarcinati cu comunicarea actelor de procedura, incheindu-se un proces-verbal, potrivitart. 164, ce se va depune la dosar. Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier

    juridic, cererile, intampinarile ori alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, celcare primeste cererea va atesta primirea pe insusi exemplarul care urmeaza a fi depus la instantasau, dupa caz, prin orice alte mijloace care asigura indeplinirea acestei proceduri.Partea prezentain instanta personal, prin avocat sau prin alt reprezentant este obligata sa primeasca actele de

    procedura si orice inscris folosit in proces care i se comunica in sedinta. Daca se refuza primirea,actele si inscrisurile se considera comunicate prin depunerea lor la dosar, de unde, la cerere,

    partea le poate primi sub semnatura.Partea are dreptul sa ridice si intre termene, sub semnatura,actele de procedura si inscrisurile prevazute la alin. (1). - Cand comunicarea actelor de procedurase face prin agenti procedurali, ei nu vor putea instrumenta decat in zilele lucratoare intre orele7,00-20,00, iar in cazuri urgente, si in zilele nelucratoare sau de sarbatori legale, dar numai cuincuviintarea presedintelui instantei. Daca in cursul procesului una dintre parti si-a schimbatlocul unde a fost citata, ea este obligata sa incunostinteze instanta, indicand locul unde va ficitata la termenele urmatoare, precum si partea adversa prin scrisoare recomandata, a careirecipisa de predare se va depune la dosar odata cu cererea prin care se instiinteaza instanta despreschimbarea locului citarii. In cazul in care partea nu face aceasta incunostintare, procedura decitare pentru aceeasi instanta este valabil indeplinita la vechiul loc de citare. . - Citareamartorilor, expertilor, traducatorilor, interpretilor ori a altor participanti in proces, precum si,cand este cazul, comunicarea actelor de procedura adresate acestora sunt supuse dispozitiilor

    prezentului capitol, care se aplica in mod corespunzator.ART 174-179

    Nulitatea actelor de procedura Nulitatea este sanctiunea care lipseste total sau partial de efecteactul de procedura efectuat cu nerespectarea cerintelor legale, de fond sau de forma. Nulitateaeste absoluta atunci cand cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste uninteres public. Nulitatea este relativa in cazul in care cerinta nerespectata este instituita printr-o

  • 8/9/2019 Sinteza Procedura Civila Sng

    27/53

    norma care ocroteste un interes privat. Nulitatea conditionata Actul de procedura este lovit de nulitate daca prin nerespectarea cerinteilegale s-a adus partii o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin desfiintarea acestuia.

    In cazul nulitatilor expres prevazute de lege, vatamarea este prezumata, partea interesata putand face dovada contrara.

    Nulitatea neconditionata Nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari in cazulincalcarii dispozitiilor legale referitoare la:1. capacitatea procesuala;2. reprezentarea procesuala;3. competenta instantei;4. compunerea sau constituirea instantei;5. publicitatea sedintei de judecata;6. alte cerinte legale extrinseci actului de procedura, daca legea nu dispune altfel. Ori de cate

    ori este posibila inlaturarea vatamarii fara anularea actului, judecatorul va dispune indreptareaneregularitatilor actului de procedur Cu toate acestea, nulitatea nu poate fi acoperita daca aintervenit decaderea ori o alta sanctiune procedurala sau daca se produce ori subzista o vatamare.

    Actul de procedura nu va fi anulat daca pana la momentul pronuntarii asupra exceptiei denulitate a disparut cauza acesteia. Nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte din proces, de judecator sau, dupa caz, de

    procuror, in orice stare a judecatii cauzei, daca legea nu prevede altfel. Nulitatea relativa poatefi invocata numai de partea interesata si numai daca neregularitatea nu a fost cauzata prin propriafapta.) Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa trebuie invocata:a) pentru neregularitatile savarsite pana la inceperea judecatii, prin intampinare sau, daca

    intampinarea nu este obligatorie, la primul termen de judecata; b) pentru neregularitati