Sindromul Smith

Embed Size (px)

Text of Sindromul Smith

Sindromul Smith- MagenisSindromul Smith Magenis se caracterizeaz prin dismorfism facial particular, retard de dezvoltare, deficiene cognitive i anomalii comportamentale asociate cu microdeleia unor gene contigue din regiunea 17p11.2 i are o frecven de 1: 25 000 de nou nscui proximativ 75% din pacienii cu SMS au o deleie tipic de 4 Mb a intervalului 17p11.2. Restul pacienilor au deleii atipice, mai mari sau mai mici, ale aceluiai interval. Majoritatea trsturilor sindromului SMS sunt atribuite singurei gene cunoscute din intervalul critic deletat 17p11.2, gena RAI1 (retinoic acid induced gene 1). Pacienii cu deleii mari, care sunt extinse distal de regiunea critic i includ gena PMP22 au risc pentru neuropatia ereditar cu pareze induse de presiune, HNPP. Aceste tulburari sunt prezente in grade variabile la diferiti pacienti, unele putand chiar lipsi la anumite persoane cu acest sindrom. Astfel: peste 75% din persoanele cu SMS prezinta: modificari craniofaciale si scheletale de tip: cap mic (brahicefalie), hipoplazie mediofaciala, prognatism mandibular, anomalii dentare (absenta premolarilor), trasaturi particulare ale fetei: o fata mare, in forma de patrat, cu partea din mijloc a fetei larga si plata, baza larga de implantare a nasului, sprancenele cresc si deasupra bazei nasului, nas mic si carn, buza superioara carnoasa modificari ORL: anomalii ale urechii medii si ale laringelui, voce nazonata tulburari neuropatie neuro-comportamentale: periferica, disfunctii hipotonie, senzoriale hiporeflexie, (sensibilitate semne redusa de la

durere), vorbire intarziata, intarziere in dezvoltare si deficite cognitive, tulburari de somn cu inversarea ritmului somn-veghe, tulburari de comportament cu stereotipii si auto-agresivitate 50-75% din indivizi cu SMS prezinta: hipoacuzie statura mica scolioza afectiuni traheobronsice anomalii oculare: miopie, microcornea, anomalii ale irisului 1

hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie constipatie modificari ECG

modificari mai putin comune (prezente la mai putin de 50%): malformatii cardiace disfunctii tiroidiene imunodeficiente

Diagnosticul clinic este suspectat la pacienii care prezint un set complex de semne (tabel 1): facies distinctiv care devine pregnant cu naintarea n vrst, hipotonie infantil moderat, cu dificulti de alimentare, anomalii scheletale minore, statur mic, brahicefalie, anomalii oftalmologice i otolaringologice, retard de vorbire cu sau fr surditate, neuropatie periferic; anomaliile cardiace i renale fac parte din tabloul sindromului. Toi pacienii prezint deficiene cognitive i retard de dezvoltare precum i un fenotip neurocomportamental particular cu tulburri de somn, stereotipii i deficiene de adaptare. Tulburrile de somn se caracterizeaz prin cicluri scurte i fragmentate de somn cu trezire frecvent noaptea sau dimineaa devreme i somnolen n timpul zilei. Fiziopatologic, ritmul circadian al melatoninei este anormal. Manifestrile fenotipice pot fi subtile n prima copilrie, adesea diagnosticul fiind pus la vrsta colar cnd dismorfismul facial i comportamentul particular devin evidente. Istoricul prenatal indic scderea miscrilor fetale la 50% din pacienii cu SMS. Nou nscutul afectat este la termen, are greutate, talie i perimetru cranian normale; talia i greutatea au o evoluie descendent n se menine de regul normal. Dismorfismul facial este puin evident n perioada de sugar, caracterizat prin hipoplazia etajului mijlociu al feei, nas mic cu vrf ridicat, buz superioar eversat, micrognatism. Dificultile de alimentare includ disfuncii orale motorii marcate cu supt foarte dificil, tulburri de deglutiie i reflux gastroesofagian. Hipotonia din perioada de sugar este nsoit de hiporeflexie i letargie generalizat, similar cu cea din sindromul Down. n primul an de via se observ retardul achiziilor motorii i de integrare senzorial. Somnul este fragmentat n cicluri scurte, cu treziri frec vente noaptea i somnolen excesiv ziua. Prinii nu recunosc aceste probleme nainte de primele 12-18 luni de via, descriind 2 primele luni de via n timp ce perimetrul cranian

copilul ca fiind bebeluul perfect, care plnge puin i doarme mult. Plnsul este rar, adesea rguit. Disfunciile ritmului circadian apar la aproximativ 9 luni de via i se accentueaz progresiv n timpul copilriei. n copilrie dismorfismul facial devine evident i este asociat cu debutul fenotipului comportamental. Strabismul, miopia progresiv se pot accentua cu naintarea n vrst. Dup vrsta de 4 ani 60 % din pacieni prezint scolioz. Talia este mic, sub percentulul 5 la 70% din pacieni. Sunt frecvente otitele medii (mai mult de trei episoade pe an) cu risc crescut pentru surditatea conductiv. Paralizia parial a corzilor vocale explic vocea groas, rguit. Insuficiena velofaringian i anomaliile corzilor vocale contribuie la retardul de vorbire. Deficienele neurocomportamentale sunt evidente din prima copilrie i se accentueaz cu vrsta. n adolescen, dismorfismul facial se contureaz foarte bine cu evidenierea prognatismului i accentuarea hipoplaziei etajului mijlociu al feei. Deficienele comportamentale i tulburrile de somn definesc tabloul sindromului la aceast vrst. La adult persist hipoplazia etajului mijlociu al feei i prognatismul marcat, scolioza se accentueaz dar se constat o atenuare relativ a deficienelor comportamentale particulare sindromului. Sindromul SMS trebuie difereniat de alte sindroame caracterizate de hipotonie infantil, retard mintal, statur mic, facies distinctiv i tulburri comportamentale: sindromul VCF, sin - dromul Prader Willi, sindromul Williams, sindromul Fragil X, sindromul Down. Muli copii cu sindrom SMS sunt diagnosticai cu deficit de atenie, hiperactivitate sau autism datorit retardului de vorbire, stereotipi

3

Diagnosticarea sindromului SMS trebuie urmat de o evaluare complet a pacientului pentru monitorizarea ulterioar a deficienelor i prevenirea complicaiilor (tabel 2).

Diagnosticul citogenetic const n identificarea deleiei 17 p11.2 la majoritatea pacienilor SMS prin cariotipare i marcaj G la o rezoluie de cel puin 550 benzi. Pacienii suspicionai clinic i cu cariotip normal necesit reevaluare ci to genetic i completarea acesteia cu testul FISH (diagnostic citogenetic molecular). Testul FISH cu probe ADN 4

specifice detecteaz 95-100% din deleiile 17p11.2 i este necesar n elucidarea diagnostic a cazurilor particulare. Analiza molecular a genei RAI1 se poate efectua pentru identificarea mutaiilor punctiforme sau a deleiei genei n contextul unui diagnostic clinic cert i al analizei citogenetice i testului FISH negative pentru deleia 17p11.2. Originea parental a deleiei regiunii critice nu se asociaz cu fenotipul, sugernd c amprentarea nu are un rol n expresia fenotipului particular al sindromului SMS. Sindromul Smith Magenis are o ereditate autozomal dominant. Majoritatea cazurilor apar de novo, rar sunt cazuri secundare rearanjamentelor familiale care implic regiunea critic 17p11.2. Sfatul genetic este important, analiza citogenetic parental normal conferind un risc de recuren mai mic de 1%. Acest risc mic de recuren include mozaicismul germinal potenial. n cazuri rare de rearanjamente familiale cromozomiale, pentru sarcinile cu risc este posibil diagnosticul prenatal prin combinarea metodelor de citogenetic clasic cu cele de citogenetic molecular, FISH. Tratamentul in prezenta acestui sindrom depinde de la pacient la pacient si se adreseaza modificarilor prezente; consta in includerea copilului precoce in anumite programe de ingrijire si educare speciala, terapie comportamentala, training ocupational mai tarziu in viata, tratarea tulburarilor de vorbire, tulburarilor fizice, senzitive si de comportament. De asemenea sunt necesare evaluari anuale ale starii de sanatate, cu monitorizarea in special a functiilor tiroidiene, profilului lipidic, aparatului reno-urinar, control oftamologic si ORL, investigatii pentru scolioza si evaluarea periodica a copilului cu monitorizarea dezvoltarii fizice si neuro-comportamentale.

BIBLIOGRAFIE 5

1. Andrieux J, Villenet C, Quief S, Lignon S, Geffroy S, Roumier C, de Leersnyder H, de Blois MC, Manouvrier S, Delobel B, Benzacken B, Bitoun P, Attie-Bitach T, Thomas S, Lyonnet S, Vekemans M, Kerckaert JP. Genotype phenotype correlation of 30 patients with Smith-Magenis syndrome (SMS) using comparative genome hybridisation array: cleft palate in SMS is associated with larger deletions. J Med Genet. 2007 Aug;44(8):537-40. 2. De Leersnyder H, Bresson JL, de Blois MC, Souberbielle JC, Mogenet A, DelhotalLandes B, Salefranque F, Munnich A . Beta 1-adrenergic antagonists and melatonin reset the clock and restore sleep in a circadian disorder, Smith-Magenis syndrome. J. Med. Genet. 2003; 40:74-8. 3. De Leersnyder H, De Blois MC, Claustrat B, Romana S, Albrecht U, Von KleistRetzow JC, Delobel B, Viot G, Lyonnet S, Vekemans M, Munnich A. Inversion of the circadian rhythm of melatonin in the Smith-Magenis syndrome. J Pediatr 2001; 139:111-6. 4. Duncan WC, Gropman A, Morse R, Krasnewich D, Smith ACM. Good babies sleeping poorly: Insufficient sleep in infants with Smith-Magenis syndrome. Am. J. Hum. Genet. 2003; 73 (Suppl):A896. 5. Dykens EM, Smith AC. Distinctiveness and correlates of maladaptive behaviour in children and adolescents with Smith-Magenis syndrome. J. Intellect Disabil. Res. 1998; 42 (Pt 6):481-9. 6. Edelman EA, Girirajan S, Finucane B, Patel PI, Lupski JR, Smith AC, Elsea SH. Gender, genotype, and phenotype differences in Smith-Magenis syndrome: a metaanalysis of 105 cases. Clin Genet. 2007 Jun;71(6):540-50. 7. CRISTINA SKRYPNYK, Sindromul Smith Magenis, Revista Stetoscop, nr. 81-83 dec 2008-febr 2009 8. Finucane B, Dirrigl KH, Simon EW. Characterization of self-injurious behaviors in children and adults with Smith-Magenis syndrome. Am. J. Ment. Retard. 2001; 106:528. 9. Potocki L, Glaze D, Tan DX, Park SS, Kashork CD, Shaffer LG, Reiter RJ, Lupski JR. Circadian rhythm abnormali