Sindromul Münchausen 1

Sindromul Münchausen

Karl Friedrich Hieronymus, Baron v. Münchhausen(1720-1797)

Sindromul Münchausen (CIM-10 - Munchausen syndrome,ICD10: F 68.1, ICD-9: 301.51) este o tulburare mentală (patologiepsihiatrică, o patomimie) asociată cu dificultăți emoționale severe,care aparține de grupa tulburărilor facticioase. Sindromul apare deobicei la persoane cu tulburări de personalitate și este caracterizatăprin necesitatea de a simula o maladie neconexată la un profitdirect și obiectiv (spre deosebire de simulanți, în engleză :malingering, în franceză : malingre[1]), prin care pacientul cautăsă beneficieze de îngrijiri medicale pentru afecțiunea sa imaginară.

Descrierea bolii

Sindromul Münchausen[2] descrie o maladie psihică, o formă demitomanie (patomimie), asociată cu dificultăți emoționale severe,care se exprimă prin dependența pacientului de spitalizare cuscopul de a obține atenția și asistența personalului medical.Patognomonică (specifică bolii) este mimarea repetată a unor boliorganice, de obicei acute și dramatice, cu care pacientul umblă dela un spital la altul in cautare de tratament. Internările repetate seobțin, de regulă, la spitale diferite, în timpul gărzilor aglomerate,prin simularea unor boli, prin autoadministrarea de substanțe nocive, medicamente contraindicate și în cantitățipericlitante, prin infestarea voluntară a unor plăgi existente sau provocate etc., fără scopul de a obține avantajemateriale: bani, loc de cazare, despăgubiri, etc. (malingering). Pacientul va prefera să inducă în eroare personalulconsultant și administrativ prin furnizare de date personale, antecedente, simptomatologie, eronate. Pacientul, deșisimulează boala conștient și limpede, „ca în carte”, cerințele sale sunt inconștiente, confuze. El are tulburări deidentitate (reale, sau mimate), hipersensibilitate, pretinde îngrjiri și atenție, manifestând suspiciuni, adeseavehemente, față de personalul sanitar, pe care il testează, îl manipulează și îl provoacă continuu [3].

Morbiditatea (frecvența bolii într-o populație) este redusă, dar mortalitatea poate varia între 5% și 20%, în funcție denivelul serviciilor medicale și al organizării organizațiilor de sănătate publică, adică, într-o țară cu servicii desănătate publică performante, legătura eficientă și directă (on-line) dintre medici și spitale duce la detectarea rapidă apacienților și aplicarea tratamentului adecvat. Întrucât pacienții simulează boala sau gravitatea ei, Richard Asher[4] adescris și denumit acest sindrom în 1951, după numele ofițerului german Karl Friedrich Hieronymus, BaronMünchhausen (1720-1797), celebru pentru relatarea extrem de exagerată a unor date biografice și povestiri dinrăzboi[5].

Sindromul Münchausen 2

SimptomeBolnavul/bolnava mimează simptome imaginare, mincinoase, exagerează o simptomatologie reală, adeseaautoprovocată, alterează probele de laborator, etc. Printre semnele care ar trebui să atragă atenția se numără:

•• O istorie medicală dramatică, dar inconsistentă.•• Prezentarea de simptome neclare și greu controlabile care se agravează sau se schimbă odată cu începerea

tratamentului.•• Simptomatologii care revin după un tratament eficient.• O bună cunoaștere a terminologiei medicale și a descrierii simptomatologiei „ca în carte”.•• Cicatrici chirurgicale multiple.•• Rezultatele negative ale analizelor atrag apariția de simptome noi.•• Simptomele se exprimă numai când pacientul este singur, neobservat.•• Istorie de tratamente la diferiți medici, clinici, spitale, adesea, în orașe diferite.•• Evitarea contactului personalului medical cu familia, sau prietenii pacientului.•• Prezentarea de date personale eronate.• Pacientul are noțiuni medicale relativ avansate, datorate unor studii în domeniul medical, terminate sau

parțiale, apartenența la o familie de personal medical, etc.. Recent au fost descrise cazuri de sindromMünchausen care folosesc informații medicale obținute prin internet[6][7].

Cauzele sindromului MünchausenEtiologia (cauzele) sindromului Münchausen nu este cunoscută. În afecțiunile fizice, factorii psihologici contribuiedirect sau indirect la etiologie. Stresul psihologic poate precipita sau altera evoluția unei boli, chiar și a unorafecțiuni majore. Emoțiile pot acționa asupra sistemului nervos autonom. Printre teoriile sugerate se consideră cazuricare au avut o copilărie neglijată sau au suferit abuzuri, boli sau internări în spital pe perioade îndelungate saurepetate, persoane cu probleme de personalitate etc. Pacientul poate selecta inconștient un simptom, ca o metaforăpentru condiția sa psihosocială, ca o conversie, un proces inconștient de transpunere a unei anxietăți sau dificultățipsihice, într-un simptom somatic[8].

Morbiditatea (frecvența) sindromului MünchausenNu există statistici cu rezultate nete, dar este vorba de o boală rară. Numărul cazurilor depistate este în funcție deexistența unei înregistrări centralizate, la nivel statal, adică, în țările în care se mai practică înregistrarea medicalămanuală, posibilitatea de depistare a bolnavilor este mai limitată.Deși poate apărea la toate vârstele, chiar și la copii, sindromului Münchausen este mult mai frecvent la adulții tineri,mai des la bărbați decât la femei (spre deosebire de sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) - vezi mai jos -care este mai frecvent la femei).

DiagnosticulDiagnosticarea sindromului este foarte dificilă din cauza lipsei de corectitudine a pacientului. Medicul trebuie săelimine o serie de boli simulate sau mentale, să examineze atent rezultatele ilogic-patologice ale testelor de laborator,să insiste pentru a obține documente medicale anterioare, etc. și să nu se eschiveze de a folosi observarea ocultă șiurmărirea prin camere de filmat ascunse. Este necesar un examen psihologic/psihiatric[9].

Diagnostic diferențial

• Malingering, sau simularea, prezintă o simptomatologie asemănătoare sindromului Münchausen, auto-provocatăvoluntar de pacient în scopul de a obține avantaje personale: bani, loc de cazare, despăgubiri, eschivare de laserviciul militar, de privare de libertate (închisoare), etc.

• Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) - vezi mai jos.

Sindromul Münchausen 3

• Sindromul Ganser, descris ca un mecanism etiologic de disociere isterică. Sindromul Ganser a fost încadratdrept afecțiune simulativă cu simptome psihologice în clasificarea DSM III-1980, iar în anul 2000 a fostclasificat, împreună cu „răspunsurile aproximative” drept „afecțiune disociativă dacă nu este altfel specificat” deșirămâne valabilă și catalogarea ca „boală disociativă cu semne și simptome predominant psihologice”[10][11]

• Isteria[12].

TratamentulDeși pretind intervenții și tratamente, chiar și cu mari riscuri, bolnavii de acest sindrom sunt recalcitranți latratamentul specific afecțiunii, deci rezultatele sunt slabe, cu șanse reduse de ameliorare.Tratamentul constă în modificarea mediului de trai al pacientului, asigurarea unei atmosfere afective pozitive și aunei activități profesionale izolată de contacte cu cea medicală. Se recomandă psihoterapia personală și familială.Tratamentul medicamentos va fi luat în considerare în funcție de starea de depresie, anxietate sau de tulburările depersonalitate, iar administrarea se va face sub control. Este mai înțelept a se încerca o ameliorare printr-o gestionaremai bună a condițiilor de viață a pacientului, decât insistența - cu șanse reduse - de a vindeca[13].

ComplicațiiÎn sindromul Münchausen complicațiile provin din bolile simulate, care, în afară de alterarea sănătății, pot fi fatale(operații cu extirpări inutile, autoadministrarea de medicamente contraindicate sau de alte substanțe nocive, ș.a.[14].

Prevenirea boliiNu este cunoscută o cale de prevenire a bolii, dar diagnosticarea și tratarea din timp pot fi benefice[15].

Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy)

Baronul von Münchhausen - caricatură deGustave Doré

Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy - MSP), cunoscut șisub numele de sindromul lui Polle (Polle era fiul baronuluiMünchhausen, mort în anii copilăriei în împrejurări neelucidate), este otulburare psihică a unui adult (în majoritatea cazurilor, mame) descrisăși denumită în 1977 de medicul pediatru englez Roy Meadow, care apublicat un caz de abuz al unei mame față de propriul copil prinprovocarea deliberată de boli[16]. Se deosebește de sindromulMünchausen prin mijlocul prin care mama sau adultul afectat obțineatenția medicală, care este, de regulă, propriul copil sau, mai rar, orudă, o persoană, sau un grup de persoane aflate în grija sa și care esteutilizat ca surogat (înlocuitor). Prezentându-se întotdeauna foarteîngrijorat și protector el va falsifica istoricul bolii surogatului și-i vaacuza afecțiuni grave, provocate sau simulate, mutilări, etc., careadesea pot fi letale[A][17][18][19].

Diagnosticul

Este similar celui al sindromului Münchausen. Observarea ocultă șiurmărirea prin camere de filmat ascunse sunt determinante pentru realizarea diagnosticului[20].

Sindromul Münchausen 4

Morbiditatea și mortalitateaÎn Statele Unite incidența cazurilor este de aproximativ 2,9 la 100.000 de copii per cohortă (an de viață), cu omortalitate între 9% și 22% dintre cazuri (Rosenberg, 1987[21], Sheppard, 2001 [22]).În privința adulților aflați sub o formă sau alta de tutelă a bolnavului de MSP și abuzați, din cauza problemelorprivind stabilirea unui diagnostic corect, nu se cunosc date statistice consistente.

Aspecte legaleConsiderat ca o situație patologică, în multe state legea consideră cu ambiguitate acest sindrom și vinovățaacuzatului afectat de această patologie față de victimă. În România, acestă ambiguitate a fost soluționată prinHotărârea nr. 49 din 19 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 117 din 16 februarie 2011, care vinesă actualizeze Legea nr. 217/2003 privind violența în familie:

„Sindromul Münchausen prin transfer reprezintă crearea artificială de către părinte (de regulă, mama) a uneiboli a copilului; boala este indusă prin administrarea voluntară a unor medicamente sau substanțe ori prinsusținerea existenței unor simptome la copil care nu au fost niciodată confirmate de către specialiști. Înambele cazuri, părinții solicită medicilor numeroase investigații medicale sau chirurgicale, victimizândrepetat copilul. Orice semn funcțional poate fi invocat de către părinți pentru a obține investigații și proceduridureroase și intruzive pentru copil.” [23].

Note• ABeverley Gail Allitt (n. în Anglia la 4 oct. 1968), supranumită „Îngerul morții”[24] este o celebră criminală „în

serie”. Asistentă pediatrică la secția pediatrică (de copii) a spitalului Grantham and Kesteven Hospital,Lincolnshire, Anglia, ea a fost acuzată în 1991 și găsită vinovată de moartea a patru copii și de rănirea gravă aaltor cinci, aflați în grija ei. Beverly Allitt injecta victimelor insulină sau potasiu pentru a le provoca șoc cardiac.Condamnată numai pentru nouă victime, ea a mai provocat rănirea a încă treisprezece copii. Allitt nu și-a explicatniciodată motivul crimelor. Cea mai pertinentă teorie susține că suferea de sindromul Münchausen by proxy[25].

Article Sources and Contributors 7

Article Sources and ContributorsSindromul Münchausen  Source: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=6198101  Contributors: Alex F., Ark25, CustodieMinori, Danutz, DocMabvse, Ewan, Feri Goslar, Ficatus, GEO,Minisarm, Parvus7, Pocor, Rebel, Remigiu, Ronline, Terraflorin, 5 anonymous edits

Image Sources, Licenses and ContributorsFișier:Portrait muenchhausen.png  Source: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Portrait_muenchhausen.png  License: Public Domain  Contributors: Aiko, Beria, Dmitry Rozhkov,Ecummenic, Exxu, Juiced lemon, Mattes, Rabanus Flavus, ShakkoFișier:dore-munchausen-illustration.jpg  Source: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Dore-munchausen-illustration.jpg  License: Public Domain  Contributors: Original uploaderwas Mikecap at en.wikipediaImagine:Caduceus_yellow.png  Source: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Caduceus_yellow.png  License: Public Domain  Contributors: Edelhart, EugeneZelenko, IlmariKaronen, Luigi Chiesa, Melian, Pfctdayelise, WikipediaMasterFișier:Caduceus_yellow.png  Source: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Caduceus_yellow.png  License: Public Domain  Contributors: Edelhart, EugeneZelenko, Ilmari Karonen,Luigi Chiesa, Melian, Pfctdayelise, WikipediaMaster

LicențăCreative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported//creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/