Sindromul Smith Magenis

  • Published on
    17-Nov-2015

  • View
    9

  • Download
    1

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Incidenta, tablou clinic, diagnostic, diagnostic diferential, tratament

Transcript

<p>Slide 1</p> <p>Sindromul SMITH - MAGENISVerdeata Roxana Gr. VIII</p> <p> Ce este sindromul Smith Magenis? Sindromul Smith Magenis este o tulburare genetica relativ rara, caracterizata de un model specific de trasaturi fizice, comportamentale si de dezvoltare. Se caracterizeaz prin:</p> <p> dismorfism facial particular; retard de dezvoltare; deficiene cognitive; anomalii comportamentale.</p> <p> Cat de comun este sindromul Smith Magenis? Sindromul Smith-Magenis afecteaz 1 din 25.000 de persoane in intreaga lume, insa, cercetatorii cred ca multe persoane cu aceast conditie nu sunt diagnosticate, asadar, adevarata prevalenta poate fi mai aproape de 1 din 15.000 de persoane.</p> <p> Care sunt schimbarile genetice legate de acest sindrom? Aproximativ 75% din pacientii cu SM au o deletie tipica de 4 Mb a intervalului 17p11.2. (roz) Restul pacientilor au deletii atipice, mai mari sau mai mici, ale aceluiasi interval (albastru si rosu) Majoritatea trsturilor sindromului SM sunt atribuite singurei gene cunoscute din intervalul critic deletat 17p11.2, gena RAI1 (retinoic acid induced gene 1). Pacienii cu deleii mari, care sunt extinse distal de regiunea critic i includ gena PMP22 (verde) au risc pentru neuropatia ereditar cu pareze induse de presiune.</p> <p> Poate fi mostenit? Sindromul Smith - Magenis nu este de obicei mostenit. Majoritatea cazurilor apar de novo, rar sunt cazuri secundare rearanjamentelor familiale. Aceasta conditie, de obicei, rezulta dintr-o modificare genetica care se produce in timpul formarii de celule de reproducere sau datorita dezvoltarii fetale precoce.</p> <p> Fenotipul sindromului Smith - Magenis</p> <p> enoftalmie; anomalii ale irisului; microcornee; urechi rotate posterior; surditate conductiva sau neurosenzoriala;</p> <p> buza superioara eversata;</p> <p> prognatism; </p> <p> brahicefalie;</p> <p> facies lat (patrat);</p> <p> hipoplazie medie faciala;</p> <p> voce groasa, ragusita; maini mici si late; brahidactilie; hipotonie infantila;</p> <p> statura mica; scolioza;</p> <p> defecte cardiace; disfunctii traheobronsice; insuficienta velofaringiana; constipatie cronica; anomalii structurale renale;</p> <p> ventriculomegalie moderata; hiporeflexie; letargie; neuropatie periferica; disfunctii motorii si senzoriale; retard mintal ( IQ = 20 78); retard de vorbire; tulburari ale ritmului circadian; stereotipii; autoagresare; onicotilomanie; hiperactivitate;</p> <p> Dismorfismul facial este putin evident in perioada de sugar, caracterizat prin:</p> <p> hipoplazia etajului mijlociu al fetei; nas mic cu varf ridicat; buza superioara eversata; micrognatism;</p> <p> Dificultatile de alimentare includ:</p> <p> disfunctii orale motorii marcate cu supt foarte dificil; tulburari de deglutitie; reflux gastroesofagian;</p> <p> Somnul este fragmentat in cicluri scurte, cu treziri frecvente noaptea si somnolenta excesiva ziua.</p> <p> Parintii nu recunosc aceste probleme inainte de primele 12-18 luni de viata, descriind copilul ca fiind bebelusul perfect care, plange putin si doarme mult.</p> <p> Disfunctiile ritmului circadian apar la aproximativ primele 9 luni de viata si se accentueaza progresiv in timpul copilariei.</p> <p> In copilarie, dismorfismul facial devine evident si este asociat cu debutul fenotipului comportamental.</p> <p> strabismul, miopia progresiva se pot accentua cu inaintarea in varsta;</p> <p> dupa varsta de 4 ani, 60% prezinta scolioza; talia este mica;</p> <p> sunt frecvente otitele medii cu risc crescut pentru surditate conductiva;</p> <p> paralizia partiala a corzilor vocale explica vocea groasa, ragusita; insuficienta velofaringiana si anomaliile corzilor vocale contribuie la retardul de vorbire. </p> <p> In adolescenta, dismorfismul facial se contureaza foarte bine cu evidentierea: prognatismului si a hipoplaziei etajului mijlociu al fetei.</p> <p> Deficientele comportamentale si tulburarile de somn definesc tabloul sindromului la aceasta varsta. </p> <p> La adult, persista hipoplazia etajului mijlociu al fetei si prognatismul marcat dar, se constata o atenuare relativa a deficientelor comportamentale particulare sindromului.</p> <p> fig. a) nou-nascut; fig. b) 4 luni; fig. c) 1 an; fig. d) 2 ani; se remarca o pata alba pe partea dorsala a antebratului stang datorata gratajului excesiv; fig. e) 13 ani; fig. f) 20 ani; fig. g) 21 ani; se observa plagi deschise si cicatrici pe antebrate datorate gratajului obsesiv; fig. h), i) brahidactilie; se observa leziuni cauzate de smulgerea unghiilor.</p> <p> Diagnostic Diagnosticul citogenetic consta in identificarea deletiei 17 p 11.2 la majoritatea pacientilor cu sindrom Smith Magenis prin cariotipare si marcaj G la o rezolutie de cel putin 550 de benzi. Pacientii suspicionati clinic si cu cariotip normal necesita o reevaluare citogenetica si completarea acesteia cu testul FISH.</p> <p> Tehnicile de bandare nu reusesc uneori sa surprinda anomalii cromozomiale care se situeaza sub limita de rezolutie a microscopiei optice conventionale, ceea ce impiedica in destule cazuri realizarea unui diagnostic citogenetic corect, cu implicatii in ceea ce priveste sfatul genetic pentru pacient si/sau familia acestuia.</p> <p> Asadar, au inceput sa fie utilizate si diversificate o serie de tehnici care realizeaza marcajul unui cromozom in intregime sau unor fragmente de cromozom cu ajutorul unor coloranti fluorescenti. Aceste tehnici au fost denumite general tehnici de citogenetica moleculara sau tehnici FISH ( fluorescent in situ hybridisation). Principiul de baza consta in hibridizarea ADN ului in situ, adica pe lama de microscopie, cu fragmente de AND artificial obtinute (denumite sonde) si care sunt marcate, la randul lor, cu un colorant fluorescent. Hibridizarea are loc pe baza de complementaritate a secventei intre zona de ADN tinta si secventa sondei de ADN. </p> <p>Testul FISH</p> <p> Foarte multi copii cu boli genetice rare ar putea fi diagnosticati mai devreme si mai putin costisitor ca urmare a cercetarilor care utilizeaza un set de imagini 3D, preluat de la persoanele cu afectiuni deja cunoscute. Peter Hammond, om de stiinta in domeniul calculatoarelor la Institutul UCL explica: Exista multe afectiuni in care faciesul poate capata trasaturi neobisnuite rezultate in urma modificarilor genetice. Aceasta tehnologie, va ajuta doctorii sa puna un diagnostic rapid doar prin examinarea fetei pacientului.</p> <p> Diagnostic diferential</p> <p>DownWilliamsDi GeorgePrader - WilliToate aceste sindroame au in comun:</p> <p> dismorfie faciala caracteristica; hipotonie infantila; statura mica; retard mintal; tulburari comportamentale;</p> <p> fata rotunda; urechi jos inserate; punte nazala aplatizata; gura mica, intredeschisa; fata lunga; arii malare sterse; nas lung, proeminent; retrognatism buze proeminente; buza superioara lunga; nas carn; micrognatism; dantura neregulata; crestere in greutate; acromicrie; hipogonadism; infertilitate;</p> <p> Tratament Tratamentul sindromului Smith Magenis se bazeaza pe gestionarea simptomelor sale.</p> <p> Medicatia este adesea utilizata pentru:</p> <p> reglarea tulburarilor de somn: se administreaza suplimente de Melatonina si Trazodone; De asemenea, blocarea productiei endogene de melatonina prin antagonisti adrenergici, precum Acebutolol, poate imbunatati somnul.</p> <p> ameliorarea tulburarilor de comportament: se administreaza Risperdal.</p> <p> Examinare genetica; Examinare sistemica completa; Examinare neurologica si psihiatrica; Evaluarea ritmului circadian; Examinare echografica renala si cardiaca ( 20% din pacienti au anomalii renale; 45% din pacientii au anomalii cardiace); Radiografie de coloana vertebrala ( 60% din pacienti au scolioza); Examinare imunologica si tiroidiana; Examinare oftalmologica si otolaringologica; Examinare logopedica. Diagnosticarea sindromului Smith Magenis trebuie urmata de o evaluare completa a pacientului pentru monitorizarea ulterioara a deficientelor si prevenirea complicatiilor:</p> <p> Sfat genetic Majoritatea cazurilor de sindrom Smith Magenis apar de novo, rar sunt cazuri secundare rearanjamentelor familiale.</p> <p> Sfatul genetic este important, analiza citogenetica parentala normala conferind un risc de recurenta mai mic de 1%. Acest risc mic de recurenta include mozaicismul germinal potential.</p> <p> In cazuri rare de rearanjamente familiale cromozomiale, pentru sarcinile cu risc este posibil diagnosticul prenatal prin combinarea metodelor de citogenetica clasica cu cele de citogenetica moleculara (FISH).</p> <p> Bibliografiehttp://www.stetoscop.ro/arhiva/2009/81-83/geneticamedicala1.php</p> <p>http://www.nature.com/ejhg/journal/v16/n4/fig_tab/5202009f2.htmlhttp://www.healthinset.com/smith-magenis-syndrome.htmlhttp://news.bbc.co.uk/2/hi/science/nature/6982030.stmhttp://home.everestkc.net/cytognomix/CytognomixPhotos_files/photos/photos/photo_8.html</p>