of 16/16
Localizarea României România este o țară situată în sud estul Europei Centrale,pe cursul inferior al Dunării,la nord de Peninsula Balcanică și la țărmul nord vestc al Mării Negre.Se învecinează cu Bugaria la sud,Serbia la sud est,Ungaria la nord vest,Ucraina la nord și est și Republica Moldova la est,iar țărmul Mării Negre se găsește la sud est. 1

România Agroturistică Pentru Străini

  • View
    13

  • Download
    0

Embed Size (px)

DESCRIPTION

România agroturistică pentru străini

Text of România Agroturistică Pentru Străini

Localizarea Romniei Romnia este o ar situat n sud estul Europei Centrale,pe cursul inferior al Dunrii,la nord de Peninsula Balcanic i la rmul nord vestc al Mrii Negre.Se nvecineaz cu Bugaria la sud,Serbia la sud est,Ungaria la nord vest,Ucraina la nord i est

Localizarea Romniei

Romnia este o ar situat n sud estul Europei Centrale,pe cursul inferior al Dunrii,la nord de Peninsula Balcanic i la rmul nord vestc al Mrii Negre.Se nvecineaz cu Bugaria la sud,Serbia la sud est,Ungaria la nord vest,Ucraina la nord i est i Republica Moldova la est,iar rmul Mrii Negre se gsete la sud est.

1Ci de acces.

Cu avionul:zboruri regulate ale companiei aeriene romneti i ale companiilor strine cu filiale la BucuretiLeag Bucuretiul de cele mai mari aeroporturi din lume.Cu trenul:trenuri rapide internaionale fac legtura ntre Bucureti i principalele capitale ale Europei precum i ntre Litoralul Mrii Negre i oraele mari ale rii.Cu maina:cile de acces n Romnia sunt Berlin,Varovia,Budapesta-Petea E81;Viena,Praga,Budapesta-Bor E60 sau NdlacE64 sau Vrand E671;Trieste,Belgrad-MoraviaE70 sau Porile de Fier E70;Atena,Tirana,Sofia-Giurgiu E85:Istanbul,Sofia-Vama Veche E87;Moscova,Kiev,Chiinu-AlbiaE580;Vrovia,Kiev,Cernui-Siret E85;Toate drumurile sunt marcate n concordan cu reglementrile naionale,i se conduce pe partea dreapt a drumului.

Infrastructur

Aflat pe locul 97 la categoria infrastructur Romnia sta destul de prost comparativ cu rile care ne nconjoar,ca o Comparaie cu rile din regiune,ungurii sunt pe locul 50 iar Grecia este pe locul 43,mult peste Romnia,iar bulgarii suntpe locul 76.(www.capital.ro).Infrastructura de transport este una din componentele cheie ale creterii economice,aceasta i productivitatea dintr-o anumit regiune este strns legat de infrastructura de transport ntruct sistemele de transport genereaz o productivitate mai ridicat prin costuri logistice mai reduse i accesul mai uor la pieele de aprovizionare i de munc.

Branduri

V invitm s explorai grdina din Carpai.Acesta este ndemnul ctre strini al Ministerului Turismului,care a lansatla Shanghai ateptatul brand turistic la Romniei.Brandul este susinut de un element grafic puternic ancorat n natura i tradiia romneasc,completat de o invitaie adresat publicului int.Simbolul grafic sugereaz,varietatea formelor de relief specifice Romniei i trimite la elementele primordiale pmnt-ap,natura slbatic,aventur i dinamism.Acest proiect se constituie ntr-o invitaie adresat tuturor celor care doresc s descopere locuri minunate,crri neumblate,cu natura neatins,cultur autentic i tradiii strvechi.Elemente de identificare

Romnia locul unde eti mereu acas

Resurse naturale

Resursele naturale ale Romniei sunt un izvor nesecat de aur i bogii.Avem rezerve de gaze naturale,de petrol,crbune.Romnia are n explorare aproape 80 de tipuri de resurse minerale, de la alabastru,ape geotermale i naturale,i pn la minereuri auro-argentifere,cuar,calcar,marmur,lignit i minereuri de molibden sau de uraniu date culese de la Agenia Naional pentru Resurse Minerale(ANRM)www.gandul.info

Obiective antropice

Parcul Natural Vntori;Mnstirea Neam;Mnstirea Vratec;Mnstirea Agapia Veche;Mnstirea Secu;Mnstirea Sihstria;Mnstirea Horaia;Gorj-Pade(Biserica de Lemn din cimitir,Biserica satului,Conacul boierului Palade,Casele Generalului Angelescu,Podul de Piatr,Varnia lu Toi,Moara de la Buza Plaiului.Obiective antropice n Romnia:Climneti,Olneti,Govora,oraele:Cmpulung,Curtea de Arge,Rmnicu Vlcea,Trgu Jiu,Complexul sculptural realizat de Constantin Brncui.etc.Dorna,Neagra arului,Cstelul huniazilor,bastionul i ruinele.Oferta de baz a Romniei n 2014

La nivelul lunii decembrie din anul 2013(MDRT),n Romnia erau autorizate s funcioneze un numr de 7936 de uniti de cazare clasificaten cadrul crora s-u regsit 159.433 de camere i 330.074 de locuri.Structurile de cazare sunt relativ mici avnd n medie 20.2 camere pe unitate de cazare i oferind 43,4 locuri pe structur de primire turistic;dintre acestea 4,02% au mai puin de 6 locuri.Cele mai numeroase structuri de primire turistic cu funciune de cazare sunt pensiunile turistice ( n total 4112 uniti adic 51 %)la nivel Naional .8Oferta de baz a Romniei

Modaliti de petrecere a timpului liber(tradiii)

Miestria ncondeierii oulor de Pati este o tradiie din cele mai vechi timpuri ale romnilor.mpistritul oulor este o tradiie practicat n zonaBucovinei.n Sptmna Mare ncepnd cu ziua de Mari pn Vineri,pe lng simpla vopsire,se practic fie ncondeierea cu pensula fie mpistritul folosindu-se cear.Cu timpul aceast tehnic a ajuns la nivel de art,iar zona Bucovinei nc pstreaz aceste tradiii din generaie n generaie.Modaliti de petrecere a timpului liber:obiceiuri,porturi,ateliere meteugreti,folclor,gastronomie.

Romnia este una dintre puinele riDin lume unde nc n anii 2014 oameniiide la sat mai poart costume tradiionaleIgnatul,la romni reprezint un obicei,Un motiv de mndrie,semnalnd i Apropierea Crciunului.Folclorul la romni reprezint Creaiile artistice ale unei culturi spirituale populareBuctria romneasc este una Divers i bogat n gusturi,culori i arome puternic influenate de Istorie i de tradiii.www.turism.bzi.ro,www.bebelu.ro,www,cuteztorii.ro,cadouridesuflet.ro,www.icr.rowww.radioenigma.ro,www.fanclubcalatorii.ro,Modaliti de petrecere a timpului liber:produse certificate ca mncruri tradiionale.

Magiunul de Topoloveni,este unul din produsele deja certificate ca mcruri tradiionale.Cele mai multe produse tradiionale nregistrateau fost din carne,urmate de cele din lapte,morrit i panificaie,legume-fructe,buturi i pete.Salata de icre de crap,Salata de icre ardeleneasc,pstrv ardelenesc,pastrama pescreasc,batogul afumat,sunt doar cteva din produsele Tradiionale deja omologate din ara noastr.Elementul inedit

Recent putem urmri mesaje de promovare a rii noastre precumcel de pe Travel Channel.Mesajul transmis este:venii s vedei peisaje i tradiii neatinse de vreme i modernitate.(www.romaniaLiber.ro)Aici mesajul videoclipurilor de promovare este acela c te ntorci n Timp i te poi bucura de beneficiile vieii sntoase de la ar unde Se face vin de cas i se mnnc eco.Potenialii turiti pot afla de aici c Romnia are cea mai ntins pdurevirgin din Europa i cel mai mare numr de uri i numeroi lupi.Forme de turism n Romnia

n Romnia se practic mai multe forme de turism cum ar fi:circuitele culturale,turismul n natur,turismul rural,city break,turismul activ,turismul de aventur,turismul balnear i welness ,turismul balnear maritim,turismul montan i de sporturi de iarn,turismul social,turismul cultural,turismul comercial,turismul de odihn i recreere,turismul de afaceri,turismul de weekend,turismul de tranzit,turismulEducaional,turismul de shopping.Romnia agroturistic pentru strini.Scurt prezentare.Romnia este o ar situat n sud estul Europei centrale,care are ca vecini Bulgaria la sud,Serbia la sud vest,Ungaria la nord vest,Ucraina la nord i est i Republica Moldova la est.n Romnia se poate ajunge att cu avionul deoarece Romnia are legturi cu cele mai mari aeroporturi din lume.Cu trenul de asemenea se poate ajunge din orice col al lumii,ntruct Romnia are legturi cu principalele capitale din centrul Europei.Cu maina de asemenea se poate ajunge din toate colurile lumii,deoarece Romnia are puncte de trecere la Petea,Bor,Ndlac,Vrsand,Moravia,Porile de Fier,Giurgiu,Vama Veche,Albia,Siret.Cu vaporul deoarece avem vase de croazier care fac escal la Constana,sau la porturile de pe Dunre care sunt:Sulina,Tulcea,Brila,Drobeta Turnu Severin i Giurgiu.La capitolul infrastructur Romnia nc st destul de prost ns cert este c se fac progrese n acest sens ara noastr fiind implicat n mai multe proiecte de anvergur pentru dezvoltarea acestui sector.n ceea ce privete brandurile din Romnia,comparativ cu ultimii anii,ceva mai recent deja avem un top al celor mai puternice branduri romneti.Ar fi multe de amintit dar vom aminti doar primele 10:Borsec,Dero,Gerovital,Dorna,Arctic,Dacia,Elmiplant,Aqua Carpatica,Farmec,Petrom.Resursele minerale reprezint totalitatea zcmintelor de minerale i de minereuri a terenurilor cultivabile a pdurilor i apelor de care dispune ara noastr.Resursele naturale din ara noastr sunt resurse care apar n mod natural,n forma lor nemodificat,atunci cnd activitile primare asociate cu acestea sunt exragerea i purificarea acestea fiind opuse creaiei.Obiectivele antropice din ara noastr reprezint un tezaur imens de vestigii arheologice,monumete istorice,de arhitectur sau de art,ca i un inestimabil patrimoniu care atest evoluia i continuitatea de munc i de via,dezvoltarea culturii i artei poporului romn.Romnia agroturistic pentru strini.Scurt prezentare(2)Oferta de cazare n Romnia este dominat de unitile de 3 stele(42%) n Romnia,i de 2 stele(34%) n Romnia,n vreme ce structurile clasificate la 1 stea sunt relativ puine(7%) n Romnia.Structurile clasificate la un nivel superior au o contribuie modest de (15%),iar segmentul de lux este foarte mic,doar circa (2%).Ca modaliti de petrecere a timpului liber n Romnia turitii au la dispoziie o gam varaiat de tradiii,obiceiuri,porturi populare,ateliere meteugreti,folclor,gastronomie,mncruri tradiionale ale noastre cu care se pot delecta ori de cte ori doresc.n incheiere putem concluziona c Romnia este o ar care merit vizitat din plin,aici se gasesc locuri ncrcate de tradiie,locuri neatinse parc de negura vremii,ne putem bucura de diferitele forme de relief oferite de ara noastr,pe placul fiecruia,de buctria impresionant care odat gustat te vei rentoarce mereu la ea,de tradiiile i minunatele obiceiuri de Pati,de Crciun,de minunatele ateliere meteugreti n care meteri pricepui te nva cum s duci mai departe tradiiile i obiceiurile locale.Nu n ultimul rnd tot aici n Romnia noastr minunat te poi bcura de multitudinea formelor de turism regsite aici dintre care amintim:cel balnear,cel de welness,de relaxare,de tranzit,de educaie,de afaceri,de weekend,cultural,de shopping,sau turismul montan.