Rămâi TÂNĂR Urmează-Mă! - Biserica Adventistă · 2021. 2. 2. · UNIUNEA DE CONFERINŢ E A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A Ş APTEA DIN ROMÂNIA Pantelimon 2020 Rămâi TÂNĂR!

UNIUNEA DE CONFERINE A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A APTEA DIN ROMÂNIA
Pantelimon 2020
Devotional 2021.indd 1Devotional 2021.indd 1 10/30/2020 9:59:13 AM10/30/2020 9:59:13 AM
© 2020 – Editura Via i Sntate. Toate drepturile de reproducere total sau parial rezervate.
Lectura manuscrisului: Ioan Gelu Poenariu, Adrian Neagu Redactare: Cristinel Sava Corectur: Livia Mihai Tehnoredactare i copert: Irina Toncu
Crile Editurii Via i Sntate pot fi achiziionate prin reeaua sa naional de librrii: www.viatasisanatate.ro/librarii
Pentru comenzi prin pot sau prin ageni de vânzare: Editura Via i Sntate Telefon: 021 323 00 20, 0740 10 10 34 Fax: 021 323 00 40 E-mail: [email protected] Site: www.viatasisanatate.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a României Rmâi tânr! Urmeaz-M!. - Pantelimon: Via i Sntate, 2020 ISBN 978-606-911-924-2
2
3
PREFA
Cum ar fi oare dac bunicii ar avea energie nelimitat i o sntate ca în prima parte a vieii? Atunci s-ar bucura de înelepciunea anilor i de avântul
tinereii în acelai timp. Combinaia aceasta ar pune împreun marile avantaje ale fiecrei vârste.
Aa tria apostolul Pavel! Uitându-se în oglind, descoperea tot mai multe semne ale trecerii anilor, dar de fiecare dat, în mod paradoxal, simea c puterile i se înnoiesc pe zi ce trece. El mrturisea în a doua lui scrisoare ctre corinteni c „noi nu cdem de oboseal. Ci chiar dac omul nostru de afar se trece, totui omul nostru dinuntru se înnoiete din zi în zi” (2 Corinteni 4:16).
Experiena lui îmi amintete de povestirile scrise pe primele pagini ale Bibliei. Umanitatea din primul mileniu de via al acestei planete i din cea mai mare parte a celui de-al doilea a avut o experien irepetabil. Btrâneea era lipsit de boli i neputine, iar copiii aveau acces permanent la resursele emoionale i intelectuale ale înaintailor, pân la a aptea sau chiar a opta generaie. Dac am fi trit atunci, puteam vorbi cu strbunicii strbunicilor fr bariere de cultur, limb, regiune sau anotimp! Erau privilegii extraordinare, pe care nimeni nu le-a mai avut dup aceea.
Când ne referim la ultima generaie de pe pmânt, Dumnezeu dorete s reediteze istoria prtiei dintre generaii. În Biserica Adventist de Ziua a aptea din România sunt muli credincioi în vârst, iar în unele biserici sunt foarte puini copii i tineri. Mai mult decât în alte perioade din trecut, în vremurile noastre oricine are de învat de la aceti copii i tineri. Ce minunat ar fi ca generaiile de adventiti s stea împreun fr prejudeci, în dragoste de Dumnezeu i slujindu-i pe semeni! Cât de bine ar fi dac avantajele pe care le are fiecare vârst ar fi puse împreun la lucru! Atunci, familia adventist ar avea un impact semnificativ în societatea româneasc i în lume.
Pentru aceasta, am fcut propuneri ca în anul 2021, anul copiilor i al tinerilor, conductorii bisericii s manifeste deschidere pentru a asculta opinia tinerilor. M atept ca reprezentani ai acestora s fie invitai s asiste la unele edine administrative în care biserica naional ia decizii. Îmi doresc ca un spirit de inocen i putere s se manifeste la toate vârstele, iar vocile copiilor i ale tinerilor s fie auzite, înelese i respectate.
Misiunea divin pentru zilele din urm este ca inima prinilor s se întoarc spre copii i inima copiilor s fie în armonie cu a prinilor lor (Maleahi 4:6). Aa vom putea pregti calea pentru venirea Domnului Isus Hristos i nu vom obosi, pentru c „omul nostru dinuntru se înnoiete” în fiecare zi de har.
Dumnezeu s binecuvânteze copiii, tinerii, adulii i btrânii bisericii!
Aurel Neau Preedintele Uniunii de Conferine a Bisericii Adventiste din România
4
SIGLE
Dac nu se specific altfel, citatele din Scriptur sunt luate din Biblia sau Sfânta Scriptur a Vechiului i Noului Testament, cu trimiteri, traducerea Dumitru Corni- lescu, ediie revizuit ortografic, Asociaia Biblic Român „Casa Bibliei”, Bucureti, 2016.
Alte versiuni utilizate:
NTR Biblia. Noua traducere în limba român, International Bible Society, 2006, tiprit 2007.
Sigle ale crilor lui Ellen White
1–4bSG Spiritual Gifts, Seventh-day Adventist Publishing Association, Battle Creek, 1858 (vol. 1), 1860 (vol. 2), 1864 (vol. 3–4b).
1–9MB Mrturii pentru biseric, ed. a 2-a, rev., Via i Sntate, Bucureti, 2010 (vol. 1, 9), 2011 (vol. 2), Pantelimon, 2013 (vol. 3), 2015 (vol. 4), 2016 (vol. 5), 2017 (vol. 6–8).
1–21MR Manuscript Releases, Ellen G. White Estate, Silver Spring, 1981 (vol. 1), 1987 (vol. 2), 1990 (vol. 3–19), 1993 (vol. 20, 21).
CA Cminul adventist, ed. a 2-a, rev., Via i Sntate, Bucureti, 2010.
CCH Calea ctre Hristos, ed. a 10-a, Via i Sntate, Pantelimon, 2013.
CF Credina i faptele, Via i Sntate, Bucureti, 2005.
CFD Chemai s fim diferii, Via i Sntate, Bucureti, 2002.
CMF Cugetri de pe Muntele Fericirilor, Via i Sntate, Bucureti, 1996.
DV Divina vindecare, ed. a 4-a, rev., Via i Sntate, Pantelimon, 2014.
Ed Educaie, ed. a 2-a, Via i Sntate, Pantelimon, 2016.
EUZ Evenimentele ultimelor zile, Via i Sntate, Bucureti, 2003.
Ev Evanghelizare, Via i Sntate, Bucureti, 2008.
FA Faptele apostolilor, ed. a 5-a, Via i Sntate, Pantelimon, 2014.
FÎ Familia împlinit: un vis ce poate deveni realitate, Via i Sntate, Bucureti, 2008.
ÎC Îndrumarea copilului, ed. a 3-a, Via i Sntate, 2014.
5
MN Mrturii nepublicate, DSG Press, Cluj, [f.a.].
MPSE Mrturii pentru pastori i slujitorii Evangheliei, Via i Sntate, Bucureti, 2007.
MS Mrturii despre Sabat, Via i Sntate, Bucureti, 2005.
OHC Our High Calling, Review and Herald, Washington, D.C., 1961.
PDH Parabolele Domnului Hristos, Via i Sntate, Bucureti, 2004.
PFEC Principiile fundamentale ale educaiei cretine, Via i Sntate, Bucureti, 1997.
PP Patriarhi i profei, ed. a 5-a, Via i Sntate, Pantelimon, 2015.
PR Profei i regi, ed. a 7-a, Via i Sntate, Pantelimon, 2019.
SA A Solemn Appeal, Seventh-day Adventist Publishing Association, Battle Creek, 1870.
SPT Solii pentru tineret, ed. a 2-a, Via i Sntate, Pantelimon, 2015.
TBCC Testimony for the Battle Creek Church, Pacific Press, Oakland, 1882.
TCBC Testimony to the Church at Battle Creek, Seventh-day Adventist Publishing Association, Battle Creek, 1872.
Te Temperana, Via i Sntate, Bucureti, 2002.
TV Tragedia veacurilor. Marea lupt dintre Hristos i Satana, Via i Sntate, Pantelimon, 2011.
VI Viaa lui Iisus, ed. a 9-a, Via i Sntate, Pantelimon, 2015.
„El va întoarce inima prinilor spre copii i inima copiilor spre prinii lor,
ca nu cumva, la venirea Mea, s lovesc ara cu blestem!”
(Maleahi 4:6)
7
Argument Vineri, 1 ianuarie
URMEAZ-L PE TÂNRUL ISUS!
„«N-ai nici cincizeci de ani», I-au zis iudeii, «i ai vzut pe Avraam?!»”
(Ioan 8:57)
Lucrarea principal a lui Isus Hristos s-a desfurat în anii tinereii. Faptul c avea o vârst uor imatur i-a fost reproat cu subîneles de ctre mai-marii iu-
deilor, oameni încrunii i experimentai. Aceti btrâni priveau la Isus ca la un tânr necstorit i fr educaie, crescut într-o regiune ru famat i fr istoric spiritual (Ioan 1:46; 7:15,52), înconjurat de discipoli chiar mai tineri.
Motivul pentru care Dumnezeirea a plnuit ca Hristos s lucreze mântuirea oamenilor în anii tinereii poate fi îneles în parte din istoria i administraia evreiasc. Vârsta prevzut pentru leviii care activau la Templu era de la 25 la 50 de ani sau chiar de la 30 la 50 de ani, în cazul celor care aveau cea mai onorabil slujb (Numeri 8:24,25; 4:3). Cei ce aveau obligaia s poarte arm i oamenii în putere se numrau de la vârsta de 20 de ani pân la 60 de ani (Numeri 1:2,3; Leviticul 27:1-7), o perioa- d de lucru aproape dubl fa de cea pretins preoilor.
În jur de 30 de ani (Luca 3:23), Isus din Nazaret devine o persoan public i triete foarte intens anii hotrâi în sfatul Celui Preaînalt. Domnul Isus a lucrat cel mai mult ca adult tânr. Nu era nici copil, dar nici obosit de btliile vieii. În acest rstimp al veniciei, înainte de a atinge maturitatea deplin – dup cum considerau iudeii –, Hristos ne-a dat cel mai frumos model de umanitate i jertf.
De astzi, Biserica Adventist de Ziua a aptea din România îi îndreapt atenia în mod deosebit ctre generaiile de copii i tineri. Ei sunt soluia pentru cele mai mari provocri i pentru cele mai grele timpuri. La vârsta btrâneii, profetul bisericii ne-a îndemnat s le spunem tinerilor c „ne gsim acum în crize periculoase i vrem s tim cum s discernem evlavia cea adevrat” (MN, p. 454).
S ne rugm ca tinerii notri s fie ajutai, înlai i încurajai, „dar într-un mod corect, poate nu aa cum doresc ei, ci într-un mod care-i va ajuta s aib mini sfinite. Ei au nevoie de o religie bun, sfinitoare mai mult decât orice altceva” (Ibidem, pp. 454–455).
Provocare: Când numeri anii, nu uita c, uneori, mai puin înseamn mai mult! Renun la prejudecata fa de cei neexperimentai!
Aurel Neau Uniunea de Conferine
Soarele apune: B 16:47, CT 16:37, IS 16:31, MS 16:45, SM 16:47, DJ 16:57, AR 16:59
8
SOLUII PENTRU RECONCILIERE
„Dac m socoteti dar ca prieten al tu, primete-l ca pe mine însumi.”
(Filimon 17)
Înc din cele mai vechi timpuri, exist mrturii ale modurilor în care diferitele generaii s-au raportat la realitate. Tinerii s-au simit nedreptii i neînelei,
în timp ce seniorii au perceput atitudinea junimii ca fiind lipsit de respect nu doar la nivel interpersonal, ci i în ceea ce privete o lung i validat orânduire social i spiritual. Sursele de conflict se regsesc predominant în stilul de via, normele sociale, valorile culturale, regulile diferite izvorâte din aceleai principii religioase, metodele de comunicare, nivelul de educaie, noile tehnologii i lupta pentru putere.
Epistola lui Pavel ctre Filimon ofer soluii de reconciliere. Filimon, moier, deintor de sclavi, lider influent al bisericii, nu reuete s creeze o atmosfer pro- pice transmiterii valorilor cretine tânrului sclav Onisim. Dimpotriv, discrepana dintre ceea ce predica i ceea ce era, la care se adaug o înelegere diferit a raportu- rilor sociale, declaneaz în Onisim dorina de a fugi, ieind astfel de sub influena lui Filimon. Lipsa de experien a lui Onisim îl împiedic s îneleag repercusiu- nile faptelor sale: îi risc viaa, produce pagube materiale i vduvete biserica de prezena sa.
Interesant este soluia pe care o ofer Pavel. Îl ajut pe Onisim s îneleag c revolta i impulsivitatea sunt nocive i-l trimite spsit la Filimon. Pe de alt parte, nu mic i-a fost mirarea lui Filimon când a citit recomandrile lui Pavel. Cum s-l primeasc pe acest tânr sclav neînsemnat, care a produs atâta pagub, ca pe marele evanghelist Pavel? „Primete-l ca pe mine însumi” era o somare prin care i se cerea renunarea la orgoliu, demonstrat prin eliberarea din sclavie a tânrului. Pentru ca aceast relaie s funcioneze, era necesar acceptarea i practicarea empatiei din ambele direcii. Nu toate ideile creative ale tinerilor sunt valide, aa cum i practicile care au funcionat în trecut pot fi îmbuntite semnificativ dac este exersat acceptarea i se renun la orgolii.
Roag-L pe Isus s-i dea capacitatea de a-i înelege i a-i aprecia pe cei care gândesc diferit!
Provocare: Contacteaz o persoan care nu face parte din generaia ta (cu o diferen de vârst de plus sau minus 30 de ani) i comunic-i aprecierea ta!
Ioan Gelu Poenariu Uniunea de Conferine
9
MISIUNI EUATE
„Dar Roboam a lsat sfatul pe care i-l ddeau btrânii i s-a sftuit cu tinerii care crescuser cu el i care erau împrejurul lui.”
(1 Împrai 12:8)
Roboam, fiul lui Solomon, se vede ajuns conductor al unui regat care atinsese culmea prosperitii pe parcursul domniilor predecesorilor si. Ceea ce visa-
se, crescând alturi de tatl su i privind cu admiraie la stilul autoritar, aproape despotic, de raportare a acestuia la supuii si, i se aeza acum înainte. Astfel, Roboam las deoparte sfatul celor cu experien, de a îndatora poporul prin fapte de buntate, i alege sfatul tinerilor, al prietenilor si, de a trata poporul cu i mai mult severitate.
De ce alege Roboam în acest fel? Evident, sfatul celor din aceeai generaie cu el era pe placul su, în acord cu propriile gânduri i aspiraii. i de aici putem extrage o prim provocare în dreptul celor tineri: „Vei cuta mereu compania celor care rezoneaz cu viziunea ta, cu propriile ateptri de la via. Dar nu uita niciodat c lucrurile se petrec i în cellalt sens; viziunea i ateptrile tale cu privire la via vor purta mereu urma celor cu care te însoeti.”
Exist îns i o alt lecie valoroas, din pcate uneori pierdut din vedere chiar de aceia care au cea mai mare nevoie de a o înva, ocupai fiind s arate cu degetul spre cei tineri. Este posibil ca un eec la fel de mare pe care versetul de azi îl scoate la lumin s in de generaia celor în vârst, a celor cu experien, i s reprezinte nereuita acestora de a transmite principii i valori sntoase urmtoarei generaii.
Înva-ne, Doamne, i ajut-ne ca fiecare în parte, dar împreun, btrâni i tineri, s ne îndeplinim cu succes misiunea pe care ne-ai încredinat-o pentru acest timp!
Provocare: D sfaturi la vârsta la care acestea sunt primite, pe un ton i într-un mod în care s fie acceptate, dar nu uita c, la un moment dat, sfaturile îi vor pierde puterea i tot ce va rmâne va fi ceea ce ai cldit pân la acel moment, în mod deosebit prin exemplul tu!
Mihai Liviu Papadopol Conferina Muntenia
10
ÎNTOARCEREA ÎNSEAMN REORIENTARE
„El va întoarce inima prinilor spre copii i inima copiilor spre prinii lor, ca nu cumva, la venirea Mea, s lovesc ara cu blestem!”
(Maleahi 4:6)
Întoarcerea spre ceilali este mai mult o recalculare a traseului, chiar o reconfigu- rare a obiectivelor.
Întoarcerea spre copiii notri înseamn c am fost orientai spre altceva, din moment ce una dintre cele mai importante promisiuni ale lui Dumnezeu este c ne va întoarce inima spre ei. Noi am fost setai, orientai greit. Prioritile, ateptrile, obiectivele noastre legate de copii au fost diferite de planul lui Dumnezeu. Poate c am vrut o carier râvnit sau bnoas pentru ei i am forat nota cu meditaiile i cursurile extra; poate c am fost setai pe prestigiu i renume (eventual s ne fac mândri pe noi) i am omis pasiunile lor reale, înbuite; poate c am fost mai mult interesai de visul nostru împlinit prin ei, i nu de visul lor sau al lui Dumnezeu.
E momentul unor întrebri sincere: Sunt sigur, ca printe, c visul meu este i visul copilului meu? Am convingerea c felul meu de a-L impune pe Dumnezeu este i felul în care dorete El s fie cunoscut de copilul meu?
Trebuie s reverific obiectivele, s restabilesc destinaia i s reconfigurez tra- seul; Dumnezeu Se ofer s fac acest lucru împreun cu noi, în inima noastr. Întoarcerea inimii este cea mai complicat i mai dificil manevr. Este nevoie de contientizare i de umilin; trebuie s recunoatem c eram orientai greit sau diferit de planul lui Dumnezeu. Apoi, inima noastr „nespus de rea” va suferi nite crize de orgoliu, de egoism i de restabilire a ritmului. În inim se duce greul rz- boaielor. Din fericire, Dumnezeu nu vrea s reorienteze doar mintea, ci El va aciona direct la inim.
Doamne, ajut-m s îneleg visul Tu pentru copilul meu! Ajut-m s îi fiu alturi pe drumul pe care îl chemi Tu!
Provocare: Asum-i riscul i discut deschis cu copilul sau copiii ti! Afl de la el/ei ce viseaz, încurajeaz-l(i) s îi exprime visul i invit-l(i) s îi prezinte viziunea i argumentele lui/lor! Abine-te de la opoziie i contraziceri! Ia-i timp, roag-te, mediteaz, apoi gsete o cale de a susine i, unde e cazul, de a îmbunti visul copilului sau copiilor ti!
Daniel Chirileanu Conferina Moldova
11
FIU RU I NEASCULTTOR
„«Fiu ru i neasculttor, nu tiu eu c i-ai luat ca prieten pe fiul lui Isai, spre ruinea ta i spre ruinea mamei tale? […] Trimite s-l caute i s mi-l aduc, fiindc este vrednic de moarte.» Ionatan a rspuns tatlui su, Saul, i i-a zis: «Pentru ce s fie omorât? Ce a fcut? i Saul i-a îndreptat sulia spre el, ca s-l loveasc.»”
(1 Samuel 20:30-33)
Asistm în acest capitol biblic la un puternic conflict între generaii. Saul, îm- prat i tat, copleit de invidie, renun la raiune i, cu orice pre, dorete
s îl elimine pe David, rivalul la tron. Ionatan, fiul „ru i neasculttor”, este mult mai echilibrat i mai raional, dei el este motenitorul de drept al tronului tatlui su. Este admirabil felul în care fiul, dup ce a fost jignit, rmânând respectuos, îl înfrunt totui pe tatl su, artându-i lipsa de logic i de corectitudine a comportamentului su. Din pcate, reacia tatlui este aceea a omului care, neavând niciun argument, recurge la mânie, violen i chiar crim.
E adevrat c în conflictul nostru vorbim despre doi aduli, dar situaii din viaa real demonstreaz c nu de puine ori prinii sunt cei care greesc. Sau la tine acas nu se întâmpl niciodat aa? Din pcate, cei mai muli prini au o atitudine categoric, radical, impulsiv, izvorât din convingerea c ei au dreptate i copiii sunt cei care trebuie corectai. Poate fi aa. Dar dac totui nu este?
Te provoc ca, începând cu ziua de astzi, indiferent de vârsta copilului, ori de câte ori ai un conflict cu fiul sau fiica ta, spre deosebire de Saul, s ai demnitatea de a asculta cu interes poziia acestuia, de a cuta s înelegi argumentele lui/ei i de a-i reevalua poziia cu sinceritate i umilin, cu dispoziia de a accepta, atunci când este cazul, c tânrul/tânra are dreptate. E greu, e foarte greu, dar nu e chiar imposibil. Vei vedea c, având o astfel de atitudine, relaia se va îmbunti.
Roag-te lui Dumnezeu s te ajute s îi tratezi cu respect pe cei tineri! Provocare: Cere-i iertare unui tânr pentru o greeal pe care ai fcut-o fa
de el!
12
SFÂRIT DE CONFLICT
„Slava tinerilor este tria, dar podoaba btrânilor sunt perii albi.”
(Proverbele 20:29)
Conflictul dintre generaii… Gsim chiar i în Scriptur cazuri unde putem observa acest conflict: diferena dintre sfatul tinerilor i cel al btrânilor de
pe vremea lui Roboam sau încurajarea pe care Pavel i-o adreseaz lui Timotei, care arat c tinerii erau dispreuii (1 Timotei 4:12). Ce vor s ne transmit aceste versete? Se pare c aceste discordane între generaii nu au aprut odat cu libertatea de exprimare, nici cu progresul tehnologiei, nici mcar cu avansarea tiinei. Conflictul apare acolo unde exist diferene de opinii, viziuni diferite, valori diferite. i, cum Dumnezeu ne-a creat unici, este imposibil s trecem prin via fr conflicte. Problema nu const în existena conflictului, ci în modul de aplanare, de rezolvare a acestuia. Lew Gervais povestete urmtoarele în revista Men of In- tegrity [„Brbai integri”]:
„Bill era un biat cu prul vâlvoi. inuta lui pentru facultate era compus dintr-o pereche de blugi i un tricou cu guri în el. El devenise cretin de curând, în urma unor studii biblice inute în campusul su.
Vizavi de campus se afla o biseric conservatoare, unde veneau numai oameni îmbrcai bine. Într-o zi, Bill s-a hotrât s mearg la biserica aceea. A ajuns puin mai târziu i era i descul. Sala era plin. Bill mergea încet pe culoar, încercând s gseasc un loc liber. Ajunsese aproape de amvon i tot nu gsise vreun loc liber, aa c s-a aezat jos, pe covor. Era o situaie stânjenitoare pentru oamenii din biseric.
În clipa urmtoare, din spatele bisericii, un btrân îmbrcat la costum s-a ridicat i a început s mearg spre Bill sprijinit în bastonul su. Credincioii nu tiau la ce s se atepte de la o persoan de 80 de ani care mergea s stea de vorb cu un student ghemuit pe covor. Toi ochii erau îndreptai spre scena care se desfura în faa lor. Pastorul nu i-a început predica, ci a ateptat s vad ce va face btrânul.
Btrânul, ajuns lâng Bill, a dat drumul bastonului i, cu mare greutate, s-a aezat pe covor lâng tânr.
— Ceea ce o s predic astzi, a spus pastorul, nu v vei aminti niciodat. Ceea ce tocmai ai vzut nu vei uita niciodat.
Te rog, Doamne, s m ajui s iubesc i s vd aa cum vezi Tu! Provocare: Începe astzi o alian – aliana între generaii! Poi începe din casa ta!
Bobi Ciocârlan Conferina Muntenia
13
LIANTUL DINTRE GENERAII
„Dup aceea, voi turna Duhul Meu peste orice fptur; fiii i fiicele voastre vor proroci, btrânii votri vor visa visuri i tinerii votri vor avea vedenii.”
(Ioel 2:28)
Diferenele majore dintre generaii sunt accentuate de resursele pe care le are fiecare dintre noi: pe de o parte, tineri entuziati, plini de energie, dornici de
a experimenta i de a realiza multe, pe de alt parte, btrâni cu experiene de via profunde, cu tact i înelepciune. În general, punctele tari ale unei generaii repre- zint vulnerabilitile celeilalte generaii. Mai exact, tinerilor entuziati i idealiti le lipsesc experiena de via, înelepciunea i viziunea profund asupra punctelor eseniale. Btrânilor notri înelepi i trecui prin via le lipsesc în general entuziasmul, gândirea idealist i obiceiul de a visa cu ochii deschii.
În biserica noastr, nu este greu s ne poziionm într-una din tabere: fie s pri- vim cu neîncredere spre ziua de mâine, sceptici la ceea ce pot face generaiile viitoare i cu pronosticuri sumbre, fie s ne încruntm spre trecut, acuzând înaintaii notri de toate lipsurile de azi. Locurile în care tensiunile dintre generaii sunt vizibile reclam o singur mare lips: Duhul Sfânt. Echilibrul promis de Dumnezeu pentru timpul din urm este revrsarea Duhului Su, care are darul de a armoniza generaii i de a completa lipsuri. Surprinztor i sfidând ateptrile, revrsarea Duhului Sfânt nu le aduce tinerilor mai mult visare idealist i btrânilor mai mult înelepciune i viziune, ci, inând cont de vulnerabilitile fiecrei generaii, le va aduce tinerilor lumin, direcie i viziune, iar btrânilor o perspectiv luminoas asupra viitoru- lui, sub forma unor visuri trite, poate, chiar i cu ochii deschii. O familie peste care Duhul Sfânt este revrsat are parte de armonie i înelegere, de colaborare i împreun-simire, de înelepciune i entuziasm, de visuri i de viziuni.
Doamne, avem nevoie de tineri i avem nevoie de btrâni! Binecuvânteaz deopotriv generaiile din biserica noastr i unete-le în acelai spirit!
Provocare: Când te-ai rugat ultima dat pentru Duhul Sfânt? Cere-I astzi s te ajute s-i vezi pe ceilali prin ochi binecuvântai!
Felix Muat Conferina Muntenia
14
AJUTOR!… INCENDIU!
„Dac este cu putin, întrucât atârn de voi, trii în pace cu toi oamenii.”
(Romani 12:18)
Privesc, cu lacrimi în ochi, ce scindare a produs pcatul între om i Dumnezeu, între om i om, între generaii. Dar, cu lacrimi de fericire, Îl admir pe Domnul
Hristos, care a venit s umple prpastia adânc cu crucea i dragostea Sa. Când soul meu a primit district în judeul Teleorman, la un moment dat un
frate l-a rugat s vin urgent deoarece izbucnise un „foc”. Auzind aceasta, s-a grbit s mearg i s-l sting cu toat fora mijloacelor cereti: Duhul Sfânt, Scriptura i rugciunea.
În aceeai curte locuiau dou generaii: un frate împreun cu soia sa i, respectiv, fiul lor împreun cu soia i cei doi copilai, unul de doi ani i cellalt de dou luni. Ana, nora, se afla într-o perioad foarte grea. Bebeluul plângea foarte mult, mai ales noaptea, trezindu-l i pe friorul lui. Abia pe la ora 3 noaptea copiii se liniteau i reuea i sora Ana s adoarm. La ora 5 dimineaa, socrul îi btea în geam i o striga impuntor:
— Ano, scoal repede, c e mult de lucru azi la grdin! Soul meu a stat de vorb cu fiecare dintre ei. L-a sftuit pe socru s se poarte cu
dragoste, respectând independena i autonomia familiei fiului su. Apoi i-a chemat la o discuie comun. Le-a citit din Scriptur i s-au plecat pe genunchi, implorând prezena Duhului Sfânt, care s vindece relaiile dintre cele dou generaii. Acas, eu m rugam fierbinte. Soul meu s-a întors radiind de fericire. Dragostea divin învinsese!
„Disciplinai-v pe voi îniv în Domnul! […] Domnul Hristos s fie modelul vostru. El s fie Acela care v poate da putere s biruii” (CA, p. 80).
Scumpi prini i socri, scumpi tineri (fii i fiice, gineri i nurori, copii i nepoi), nu uitai: pcatul este cel ce ne desparte i creeaz prpastii între noi! În schimb, ceea ce ne unete este dragostea divin manifestat în faptele mrunte ale vieii. Fii plini de dragoste, i fericirea va fi diadema strlucitoare a vieii voastre!
Doamne, ajut-m s m disciplinez astzi pe mine ca s îi pot iubi mai mult pe ceilali!
Provocare: Ce ai putea face astzi ca s ari mai mult empatie pentru cineva din familia ta?
Magdalena Toma Conferina Muntenia
15
Prpastia dintre generaii Sâmbt, 9 ianuarie
DRAGOSTEA CARE TE ÎNTOARCE DIN DRUM
„Te voi aeza din nou, i vei fi aezat din nou, fecioara lui Israel! Te vei împodobi iari cu timpanele tale i vei iei în mijlocul jocurilor voioase.”
(Ieremia 31:4)
Eram în clasa a dousprezecea i, în confuzia mea cu privire la viitor, am l- sat garda jos în multe privine. Deseori, avântul meu spre libertate, prieteni i
lume se întâlnea cu vorbele prinilor, pe care cutam s-i in cât mai departe de ceea ce vedeam eu c intr în contradicie cu sfaturile lor.
Într-o noapte târziu, ajuns acas din locuri despre care nu a fi vrut s am nicio discuie cu mama sau cu tata, am intrat încet în cas, cutând s nu m aud nimeni. Camera prinilor avea ua deschis i mama, pe genunchi, se ruga pentru mine. M atepta… Ore întregi în rugciune pentru mine… Aproape c nu mai puteam s fac niciun pas. Îmi venea s intru în pmânt, îmi era ruine s m întâlnesc cu ochii ei, care nu au putut adormi de grija mea. Zgomotul arcurilor, atunci când m-am aezat pe pat, i-au dat mamei semnalul c sunt acas. S-a ridicat de pe genunchi i a venit la mine. Era senin i cu faa blând. M temeam c m va întreba de unde vin, de ce aa târziu, cum de am uitat tot ce am învat de la ei… Dar cu buntate mi-a spus doar:
— E târziu i n-ai mâncat nimic. Nu i-e foame? Pentru a doua oar îmi venea s intru în pmânt de ruine. Niciun repro, nicio
acuz, nicio întrebare acuzatoare, nimic. Atunci, chiar la ora aceea târzie, copleit de ceea ce triam, am luat cea mai important hotrâre. Atunci am îneles toate sfaturile lor, atunci am îneles ce este dragostea necondiionat i diferena fa de lumea de afar, de unde veneam. Fr s mai spun nimic, m-am plecat pe genunchi i I-am dat viaa mea lui Dumnezeu. Atunci am hotrât c îmi voi onora prinii i Îl voi urma pe Dumnezeu toat viaa!
Prea adesea, suntem aspri i nerbdtori unii cu alii. Dar când descoperim minunea iubirii lui Dumnezeu în viaa noastr, învm s îi iubim pe ceilali. Atunci vom ti s artm buntate fa de cei mici i fa de cei mari. Atunci suntem gata s Îl întâlnim pe Isus pentru c frumuseea iubirii Sale se oglindete în noi.
Doamne, Îi mulumesc pentru cei care mi-au artat iubire i buntate! Ajut-m s art i eu iubire i buntate fa de cei din casa mea i fa de semenii mei!
Provocare: Roag-te astzi pentru prinii ti! Mulumete-I lui Dumnezeu pentru buntatea i dragostea lor pentru tine!
Daniel Oncea Conferina Muntenia
16
MENTORI SAU PZITORI?
„Punei-v dar în inim i în suflet aceste cuvinte pe care vi le spun. […] S învai pe copiii votri în ele i s le vorbeti despre ele când vei fi acas,
când vei merge în cltorie, când te vei culca i când te vei scula.”
(Deuteronomul 11:18,19)
Atunci când ne natem i începem s descoperim lumea, una dintre cele mai frecvente impresii este aceea c lumea începe cu noi. Cu greu reuim
s concepem c lucrurile au o istorie foarte vast, iar noi suntem doar o pies într-un puzzle imens. De înelegerea i asumarea acestui concept depinde modul de desfurare a vieii noastre. Înelegerea istoriei i a cursului lucrurilor care au ajuns pân la noi astzi ofer o perspectiv cu totul nou asupra realitii pe care o trim.
În versetul de astzi, Dumnezeu poruncete ca adevrul s fie dat mai departe în fiecare generaie. Aa se face c adevrul adus de Isus acum dou mii de ani a ajuns pân la noi astzi i noi ne putem bucura de el. Generaii întregi de cretini i-au asumat cu brio aceast responsabilitate. Urmrind realitatea de astzi, constatm c ne aflm într-o criz de desfurare a acestui proces de transmitere a adevrului. Un numr din ce în ce mai mare de tineri nu mai preiau adevrul pentru a-l duce mai departe. Sunt mai multe cauze pentru care se întâmpl acest lucru, îns astzi ne vom uita doar la una dintre ele.
Ceea ce face ca adevrul s fie îmbriat de tineri nu sunt neaprat argumentele teoretice, ci entuziasmul i pasiunea celui care îl prezint. Tinerii au nevoie de oameni care sunt atât de convini de adevr, încât aceasta se vede în viaa lor i în bucuria cu care îl prezint. Entuziasmul fa de adevr va produce adevrai ucenici. Muli membri i-au asumat rolul de pzitori ai adevrului, fiind gata s penalizeze pe oricine calc adevrul. Adevrul nu are nevoie de pzitori, ci de propovduitori. Dac membrii i-ar propune mai degrab s vorbeasc cu entuziasm i bucurie despre adevr decât s fie pzitori (paznici) ai adevrului, cu siguran c biserica va avea un viitor strlucit prin noua generaie care va duce stindardul mai departe.
Doamne, f-ne mesageri plini de bucurie ai adevrului Tu i f ca entuziasmul nostru, împreun cu lucrarea Duhului Sfânt, s aduc multe roade!
Provocare: Propune-i astzi s începi s parcurgi o carte despre doctrina bisericii! Asigur-te c înelegi exact fiecare punct din mrturisirea de credin!
Gabriel Iarca Conferina Muntenia
17
BIRUINA PRIN CUVÂNT
„Strâng Cuvântul Tu în inima mea, ca s nu pctuiesc împotriva Ta!”
(Psalmii 119:11)
Isus este în grdina Ghetsimani împreun cu ucenicii Si. La ceas târziu de noapte i de istorie, ucenicii sunt extrem de obosii i fizic, i spiritual. Isus are nevoie
de împreun-simire. Nu pentru c este slab, ci pentru c asupra sufletului Su apas povara pcatelor omenirii. Îi gsete pe ucenici dormind, iar mâhnirea din sufletul Su este atât de puternic: „Ce, un ceas n-ai putut s vegheai împreun cu Mine!” (Matei 26:40). Chinul pcatului era copleitor chiar i pentru El, Fiul lui Dumnezeu. Ceea ce Îl face s ias biruitor în cea mai lung noapte este relaia strâns cu Tatl, ajungând pân la predarea total a vieii: „Fac-se voia Ta!” (Ma- tei 26:42).
Când în lupta noastr spiritual simim chinul pcatului, adic „zidul de desprire” dintre noi i Dumnezeu nostru (Isaia 59:2), este important relaia pe care am cldit-o zi de zi cu Tatl ceresc. Cât de puternic este? De soliditatea legtu- rii noastre spirituale cu Cerul depinde reuita noastr în lupta cu pcatul. Cum vom face s avem o legtur solid cu Dumnezeu? „Strâng Cuvântul Tu în inima mea, ca s nu pctuiesc…” Isus fcea lucrul acesta zilnic. Pe tine ce te împiedic?
Consecvena cu care studiem Cuvântul lui Dumnezeu, adunându-l în minile i inimile noastre, va determina succesul nostru pe plan spiritual. A-i preda viaa cu totul în mâna Sa înseamn a cunoate i a accepta voia Sa, iar aceasta vine doar în urma unei relaii puternice, a unei încrederi totale. Copilul se arunc în braele tatlui pentru c tie c va fi prins.
Roag-te pentru un prieten care a uitat cât de bine este în braele lui Dumnezeu! Roag-te pentru copii i tineri ca, în tumultul agitaiei cotidiene, s nu neglijeze strângerea Cuvântului lui Dumnezeu în inimile lor.
Provocare: Ofer-i ansa unei noi viei prin predare total! Dumnezeu st cu braele întinse. Ai încrederea unui copil!
Geo Mogheri Conferina Transilvania de Sud
18
UN DAR DE CALITATE
„S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu toat puterea ta.”
(Deuteronomul 6:5)
S-L iubeti pe Domnul pare cel mai uor lucru. Iubirea e atât de uor de mr- turisit, dar poate deveni o problem atunci când trebuie s o i demonstrezi. Obinuim ca, din când în când, s facem o triere a jucriilor pe care le avem, ca s
le oferim altor copii. Într-o astfel de zi, dup ce le-am reamintit bieilor c nimic din ceea ce este defect nu trebuie s fie pus în punga cu daruri, s-au dus la jucriile lor i au început s selecteze. Dup un timp au venit cu braele pline i cu zâmbete pân la urechi. La un moment dat am înlemnit! Una dintre cele mai frumoase jucrii se afla printre cele ce urmau s fie „sacrificate”. Atunci, cu un aer serios, l-am întrebat pe mezin dac este sigur de alegerea fcut. I-am adus aminte cât de mult iubete el „mainua cu ochi” i c, odat oferit, nu o mai putem lua înapoi etc. Parc mi-a fi dorit s renune. S-a întâmplat exact opusul. Dorina de a o oferi era tot mai puternic. În final, am admirat hotrârea lui de a drui ceva de calitate.
S-L iubeti pe Domnul cu toat inima ta, s fii dispus s Îi oferi ceva bun, util, nestricat… Tu eti dispus s Îi oferi inima? Dar ai putea spune c inima nu e nici bun, nici nestricat; ce poate face din ea? Pentru ea i-a dat Isus viaa, fiindc o vrea schimbat, transformat, blând i iubitoare. S-I dai inima aa cum este ea e cel mai de pre lucru de oferit, pentru c El o poate face perfect.
Henry Varley îi spunea lui Moody, înainte ca acesta s devin celebru: „Pân acum, lumea înc nu a vzut ce poate face Dumnezeu printr-un om care I se consa- cr Lui pe deplin.”
Ai oferit totul? Roag-L acum pe Tatl ceresc s fac din inima Ta una perfect pentru Împria Sa!
Provocare: Lumea mai are înc multe de vzut la tine, pentru c Îl iubeti pe Dumnezeu „cu toat inima ta, cu tot sufletul tu i cu toat puterea ta”, nu-i aa?
19
UNDE PSTREZI PORUNCILE?
„Porunca aceasta pe care i-o dau eu azi nu este mai presus de puterile tale, nici departe de tine. […] Dimpotriv, este foarte aproape de tine,
în gura ta i în inima ta, ca s-o împlineti.”
(Deuteronomul 30:11-14)
Într-o discuie cu bieii notri despre tentaia Evei de a mânca din fructul oprit, mezinul ne-a pus urmtoarea întrebare:
— De ce nu a lsat-o Dumnezeu s mnânce din acel pom? Încercând s-i explicm unui copil de ase ani, i-am dat urmtorul exemplu: — Este ca atunci când noi te rugm s nu foloseti foarfeca decât în prezena
noastr, pentru a nu se întâmpla ceva ru. E vorba de ascultare. Tu poi, nu-i aa? În dup-amiaza acelei zile, soia a gsit o mare parte din colul lenjeriei de pat
tiat cu foarfeca, punctul culminant fiind descoperirea unei tieturi în perdea. A urmat în mod firesc întrebarea:
— Ce ai fcut? tii care a fost rspunsul? — Am vrut s vd cum este. Biatul cel mare, asistând la discuia noastr i fcând o paralel la subiectul bi-
blic de la „altarul de diminea”, mi-a spus: — Dac nu-l atenionai, nu tia! Dac Dumnezeu nu-i punea Evei interdicia,
poate nu ar fi tentat-o, a continuat el. Tocmai aceasta este ascultarea. S tii ce ateapt Dumnezeu de la tine i s îi
doreti s împlineti. Viaa ta nu va fi neaprat impecabil, fr greeal, dar cel puin tii care este inta pe care trebuie s o atingi i te asiguri c ai de partea ta sprijinul divin.
Ce înseamn s ai poruncile în inima ta? S le cunoti, s tii care este limita i s te opreti. Nu de fric, nu de teama de ceea ce ar putea urma, ci pentru c aa a zis Tata. Iar El tie cel mai bine. Asta nu ne transform în roboi teleghidai, ci în copii ai lui Dumnezeu. Poruncile nu pun în jurul nostru un „zid al restriciilor”, ci un „zid de protecie”.
Doamne, ajut-m s Te ascult i s Te cred pe cuvânt! Doamne, pune un zid de protecie în jurul copiilor i tinerilor care sunt în jurul nostru!
Provocare: Oprete-te câteva clipe i caut s rspunzi la urmtoarea întrebare: Sunt poruncile Domnului i în inima ta?
20
CÂT MAI DEVREME!
„Ia aminte la strigtele mele, Împratul meu i Dumnezeul meu, cci ctre Tine m rog! Doamne, auzi-mi glasul dimineaa! Dimineaa, eu îmi îndrept rugciunea spre Tine i atept.”
(Psalmii 5:2,3)
Care sunt primele lucruri pe care le faci dimineaa când te trezeti? Te uii la tiri? Te apuci imediat de treab? Iei în mân o carte de citit, poate chiar
Biblia? Sunt dou lucruri foarte importante amintite în acest pasaj în care psalmistul
ne dezvluie filozofia sa de via i obiceiurile sale în primele momente ale zilei. În primul rând, David recunoate c exist un Împrat mai mare decât el. Nu era o practic obinuit pentru ceilali conductori de popoare din jurul su. Cei mai muli dintre ei se considerau zei (faraonii) sau de sorginte divin. David recunoate c depinde de Împratul ceresc.
În al doilea rând, descoperim c David Îi ofer primele momente ale zilei lui Dumnezeu. Atunci când mintea este odihnit i limpede, primul lucru pe care îl face este acela de a se pune la dispoziia Creatorului, aa cum o coal alb este gata s primeasc însemnrile pline de inspiraie ale unui scriitor. Interesant! Se roag i ateapt. Ce ateapt? Firete, rspunsul lui Dumnezeu! Ce lecie preioas într-o lume în care rbdarea devine un lux! Din pcate, nu mai tim ce înseamn lucrul acesta.
Martin Luther, în cartea Un mod simplu de a ne ruga (1535), ne ofer un sfat practic cu privire la rugciune. El recomand ca rugciunea „s fie prima îndelet- nicire a dimineii i ultima a serii. Pzete-te cu atenie de acele false i amgitoare idei care îi spun: «Mai ateapt un pic! M voi ruga într-o or, prima dat s fac asta sau cealalt.» Astfel de gânduri te îndeprteaz de la rugciune spre alte treburi care îi capteaz atât de mult atenia, încât nu se mai alege nimic din rugciunea pentru acea zi.”
Doamne, ajut-ne ca împreun – copii, prini i bunici – s-i oferim cel mai bun moment al zilei!
Provocare: Pune deoparte un timp de calitate pe care s îl petreci cu Dumnezeu! F lucrul acesta în mod regulat în urmtoarea sptmân!
21
ÎN CUTAREA LUMINII
„Cci la Tine este izvorul vieii; prin lumina Ta vedem lumina.”
(Psalmii 36:9)
Într-o cltorie cu familia, strbtând o zon muntoas, ne-am propus un joc: cine se apropia cel mai mult (în estimarea pe care o fcea lungimii tunelului pe
care îl traversam) de lungimea real a acestuia. Îi imaginezi încântarea copiilor când ei erau cei care ghiceau cel mai bine lungimea. Entuziasmul era cu atât mai mare când observau primele semne de lumin, apoi ieirea din tunel.
Întotdeauna în viaa spiritual cutm lumina. Trim un timp în care internetul ofer multe oportuniti, avem la dispoziie articole i videoclipuri bogate, predici la un click distan, televiziuni cretine, cri în bibliotec, dar, te întreb acum, cât de luminos este drumul tu?
Un lucru e sigur, palpabil – lumina de la captul tunelului, Sfânta Scriptur, singurul far în întuneric, care îi lumineaz atât de clar i de puternic drumul spre cer.
Tânrul clugr augustin Martin era în cutarea luminii, a pcii sufleteti. Su- periorul su, dr. Johann von Staupitz, cunoscându-i zbuciumul sufletesc, i-a dat tot felul de sfaturi. Unul dintre acestea era legat de citirea Bibliei. Martin Luther nu doar a citit-o, ci chiar a memorat Noul Testament în limba latin. Înc se simea în întu- neric. Între timp a fost numit preot, dar nici activitile strict legate de aceast slujb nu l-au ajutat. Nici pelerinajul de patru sptmâni la Roma, „Oraul etern”, înaintea cruia s-a aruncat cu veneraie la pmânt i a strigat: „Fii salutat, Rom sfânt!”, nu i-a fost de folos. Abia atunci când a îneles esena adevratei relaii cu Isus Hristos a putut s exclame plin de bucurie: „Mi s-a prut c m nscusem din nou pe deplin i c ptrundeam pe ui deschise în Paradis. Toat Biblia avea pentru mine o alt fa” (Martin H. Kobialka, Revoluie la Vatican, Zappy’s, Câmpina, 2003, p. 14).
Ca s vedem lumina, avem nevoie de adevrata Lumin. „Prin lumina Ta vedem lumina”, prin Cuvântul Tu avem drumul deschis.
Doamne, celor care stau în întuneric, tineri i vârstnici, Te rugm s le ari lumina Ta!
Provocare: Deschide-I azi lui Dumnezeu i las-te purtat de lumina Sa!
22
CUVÂNTUL VIU
„Cci Cuvântul lui Dumnezeu este viu i lucrtor, mai tietor decât orice sabie cu dou tiuri: ptrunde pân acolo c desparte sufletul i duhul,
încheieturile i mduva, judec simirile i gândurile inimii.”
(Evrei 4:12)
tiai c poi s trieti în propria via puterea Cuvântului lui Dumnezeu? Tex- tul pe care tocmai l-ai citit spune clar c, atunci când deschidem Cuvântul, el
ne deschide viaa, ne cerceteaz gândurile, ne judec simmintele, ne analizeaz motivele cele mai intime i ne provoac la schimbri profunde, pe care fie le acceptm, fie nu.
Anual se vând peste 100 de milioane de Biblii, deci câte o Biblie la fiecare trei se- cunde. Doar în Statele Unite se vând anual peste 20 de milioane de exemplare. Dei este cea mai vândut carte, Biblia este i cea mai necitit. Cât de „viu i lucrtor” este acest Cuvânt al lui Dumnezeu?
Predicatorul englez din secolul al XIX-lea George Müller, cunoscut pentru îngri- jirea a peste 10 000 de orfani ale cror nevoi erau împlinite cu resurse ce veneau ca rspuns la rugciunile pline de încredere în Dumnezeu, a avut o experien special cu privire la Biblie. El mrturisete:
„Timp de cel puin 10 ani, obinuiam s m rog dup ce m îmbrcam dimineaa. Acum am descoperit c cel mai important lucru pe care trebuie s-l fac este s studiez Cuvântul lui Dumnezeu i astfel s fiu mângâiat, încurajat, avertizat, mustrat, învat i s fiu condus într-o comuniune practic cu Domnul. […] Dar care este hrana sufletului? Nu rugciunea, ci Cuvântul lui Dumnezeu; i, mai mult, nu simpla citire a Cuvântului lui Dumnezeu, astfel ca acesta s treac prin minile noastre la fel cum trece apa printr-o eav, ci contientizând ceea ce citim, meditând i apli- cându-l inimii” (Harold L. Calkins, Mari predicatori, Prisma, Târgu-Mure, 1998, pp. 30–31).
Roag-te ca textul pe care îl citeti în fiecare zi s prind via pentru tine i „toat casa ta”!
Provocare: Citete câteva versete din Cuvântul lui Dumnezeu ca i cum ar fi fost scrise special pentru tine! Las cuvintele Scripturii s ajung în cele mai tainice unghere ale sufletului tu!
23
CU TOTUL DESTOINIC
„Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El.”
(Proverbele 30:5)
Poate c ne-am simi mai confortabil dac am avea libertatea de a decide ce sau cât anume din Biblie este inspirat. Ori de câte ori am da de pasaje care ne tul-
bur confortul spiritual, am avea libertatea de a pune eticheta „neinspirat”, „fr putere pentru zilele noastre”, „demodat”, „mit” etc. Din pcate, lucrul acesta s-a întâmplat în istorie prin „înalta critic”, ale crei roade le culegem pân în ziua de azi, îns cei care L-au crezut pe Dumnezeu „pe Cuvânt” au avut parte de schim- barea inimii.
Dwight L. Moody (1837–1899) i-a început viaa de slujire fiind implicat în atât de multe activiti bune, încât nu mai avea timp s se pregteasc pentru cele trei întâlniri spirituale pe care le avea zilnic cu credincioii. Era contient c sufletul lui era gol i c predica din amintiri i din ideile pe care le mai auzea pe la prieteni. El mrturisea: „Nu apuc s studiez nici mcar cinci minute pe zi, aa încât trebuie s vorbesc la întâmplare.”
Moody l-a întâlnit pe predicatorul Henry Moorehouse, care l-a introdus în fas- cinanta lume a Bibliei. Acesta i-a spus cu tristee: „Navighezi pe o rut greit. Dac îi vei schimba calea i dac vei înva s predici cuvintele lui Dumnezeu, i nu pe ale tale, El va face din tine o mare putere spre bine.” Un lucru este cert: Moody a descoperit cu adevrat c „toat Scriptura este insuflat de Dumnezeu i de folos” (2 Timotei 3:16). El s-a lsat transformat de Cuvântul lui Dumnezeu. Se spune despre el c a influenat mai multe viei decât oricare alt evanghelist de pân la el (Harold L. Calkins, Mari predicatori, Prisma, Târgu-Mure, 1998, pp. 101–112).
Doamne, deschide-mi ochii i inima pentru mesajul Tu de azi! Provocare: F din Cuvântul lui Dumnezeu ghidul cltoriei tale spre cer!
24
IMPOSIBIL S NU DAI. DAR CE DAI?
„Atunci, Petru i-a zis: «Argint i aur n-am, dar ce am, îi dau: În Numele lui Isus Hristos din Nazaret, scoal-te i umbl!»”
(Faptele apostolilor 3:6)
Cu sau fr intenie, contieni de efecte sau nu, dup un plan bine stabilit sau la întâmplare, indiferent cine suntem, în fiecare zi oferim. Oferim multora, i
mai ales copiilor. Ei cresc prin ceea ce le oferim. Marea întrebare este ce le oferim. În afara lucrurilor materiale necesare susinerii
vieii, ce alte domenii vizm ca zone în care s investim? tim c lumea noastr este parte a marii lupte dintre Hristos i Lucifer. În acest context în care Diavolul depu- ne eforturi susinute pentru pierderea copiilor i tinerilor noti, ceea ce oferim ca prini, ca membri ai bisericii i ca slujbai poate fi decisiv.
Ce ofert avem astzi pentru lumea celor ce vin dup noi? Cu ce încercm s lum faa concurenei obraznice a rului? Astzi e ansa noastr s oferim ceva ce nu poate fi egalat.
„Nu exist o lucrare mai nobil pe care am putea s-o facem, nu putem aduce un folos mai mare societii decât acela de a le da copiilor notri o educaie corespun- ztoare, întiprind în mintea lor, prin cuvânt i exemplu, principiul important c în via curia i sinceritatea intelor îi vor califica cel mai bine pentru a-i face partea lor în lume” (PFEC, p. 153).
Ofer astzi: o încurajare copilului biruit de ispit, dezndjduit sau celui ce încearc s
fac un pas mai aproape de Cer; copiii au nevoie de încurajarea noastr pentru a alege i a merge pe drumul cel bun;
un zâmbet de acceptare i bunvoin celui ce a dezamgit sau un zâmbet de încurajare celui ce se îndreapt spre înalt;
o îmbriare cald i curat celui ce d semne c vrea s dezerteze sau celui ce are nevoie de-o asigurare c face bine ceea ce face;
o rugciune tainic, un dar netiut, dar eficient i recunoscut de Cer. Azi este ziua darurilor ce construiesc venicia în inimi de copil. Roag-te i dru-
ie te-te! Doamne, f-ne astzi mai ateni la nevoile celor din jur i ajut-ne s le venim în
ajutor cu înelepciune i dragoste! Provocare: Ofer din timpul tu unui persoane care are nevoie de ajutor!
Romic Sîrbu Uniunea de Conferine
25
FII OM!
„Eu plec pe calea pe care merge toat lumea. Întrete-te i fii om!”
(1 Împrai 2:2)
Ce-ar fi dac ni s-ar cere s oferim un singur i ultim îndemn, un cuvânt care s rmân peste timp i care s ofere direcie? La ce ne-am gândi? S mai lum
în calcul c acest ultim i singur cuvânt de suflet este pentru copilul tu sau pentru un copil din biserica unde mergi pentru închinare. Ce i-ai spune? Ce-ar fi dac i-ai spune: „Fii om”? Probabil c zâmbeti neîncreztor. S-i spui unui om s fie om?
Înainte s moar, David îi adreseaz un astfel de sfat fiului su Solomon. Pe de alt parte, îndemnul „fii om” ne duce cu gândul la momentul creaiei,
când „Dumnezeu a fcut pe om dup chipul Su” (Geneza 1:27). Mai târziu îns, îneleptul consemneaz tristul fapt c „Dumnezeu a fcut pe oameni fr prihan, dar ei umbl cu multe iretenii” (Eclesiastul 7:29). Chipul Lui în om s-a deteriorat prin neascultare, iar sfatul: „Fii om, om dup chipul Lui” este actual, este un sfat de viitor venic!
„Prin atingeri delicate, ajutându-i cu iubire, cutai s modelai caracterele lor [ale copiilor – n.n., R. S.] dup modelul caracterului lui Hristos” (VI, p. 442).
„Fii om”, în dreptul unui copil, înseamn s-i transmii c: Dumnezeu îi iubete pe toi copiii; drept dovad a dragostei pe care ne-o poart, Dumnezeu ne-a dat nite reguli
bune, astfel încât s nu-L rnim pe El, pe noi sau pe ceilali; înclcarea acestor reguli bune se numete pcat, iar pcatul Îl rnete pe Dum-
nezeu, îi rnete pe ceilali oameni i ne rnete pe noi înine (1 Ioan 3:4); Dumnezeu ne iubete i nu vrea s murim pentru totdeauna, aa c L-a trimis
pe Isus s moar în locul nostru (Ioan 3:16); fiecare trebuie s fac propria alegere pentru a accepta c Isus a murit pentru
pcatele noastre i pentru a deveni copilul Su (Ioan 1:12); atunci când Îl invii în viaa ta, Isus te va ajuta s devii o persoan nou. Iat câiva pai simpli, pe înelesul copiilor, spre a deveni om. F drumul acesta
la pas cu ei! Roag-te pentru copii s fie oameni dup modelul Omului Isus Hristos! Doamne, ajut-ne s le vorbim cu înelepciune i tact copiilor despre Tine! Provocare: Împrtete cu un copil frumuseea planului de mântuire! Spune-i
cât de mult îl iubete Dumnezeu i cât de mult Îi pas de el i de fericirea lui!
26
COPIII NOTRI – UCENICII LUI
„Toi fiii ti vor fi ucenici ai Domnului i mare va fi propirea fiilor ti.”
(Isaia 54:13)
Relaia dintre printe i copil se „joac” de obicei pe extreme: fie sufocare, fie distanare; fie presiune i constrângere exagerat (c doar e copilul meu i fac
ce vreau cu el), fie dezinteres i plictis (e treaba lui, face ce vrea, el alege). Amestec de adevr i eroare în fiecare extrem. Dar puinul adevr din fiecare extrem nu face extrema adevrat!
Copiii notri sunt ai notri ca dar din partea Lui i sunt ai Lui pentru c El este Creatorul i Rscumprtorul lor. Între ai notri i ai Lui, ne gsim adevrata responsabilitate fa de ei. Noi avem o responsabilitate uria fa de ei, iar ei, la rândul lor, sunt responsabili fa de El.
Responsabilitatea noastr fa de ei ine de cât de mult ne asemnm în iubirea noastr pentru ei cu iubirea Tatlui ceresc pentru noi. Astfel, ne oferim ca exemple nu ca s avem motiv s le „scoatem” ochii, ci ca, atunci când privesc la noi, s Îl vad pe Hristos, Domnul nostru i al lor.
Astzi e ziua pe care o avem la dispoziie ca s-L descoperim pe El i valorile Lui în vorbirea i gândirea noastr, în faptele i criteriile dup care alegem, în regulile pe care le discutm i implementm în familie i biseric, în felul în care gestionm consecinele pentru alegerile lor greite, astfel încât s-i ajutm s îneleag harul i dreptatea.
„Prinii ar trebui s pstreze mereu în minte lucrul acesta, dându-i seama c copiii lor sunt micuii rscumprai ai Domnului, care trebuie s fie educai pentru a fi utili în slujba Domnului i pentru un cmin în lumea venic viitoare. Tatl i mama, ca învtori în coala din cmin, ar trebui s consacre mâinile, limba, cre- ierul i toate puterile fiinei lor lui Dumnezeu ca s-i poat îndeplini misiunea cea înalt i sfânt” (MN, p. 267).
Acioneaz i roag-te astzi pentru copiii ti i ai bisericii! Ei sunt ai Lui. Roag- te s fie ucenicii Domnului!
Doamne, ajut-ne s nu uitm c toi copiii din familia noastr i din jurul nostru sunt ai Ti! Ajut-ne s le artm dragoste i buntate!
Provocare: Ofer-le copiilor din jurul tu o carte care s le vorbeasc despre Dumnezeu! Spune-le c El îi iubete i este interesat de ei!
27
M VOR CUNOATE
„Niciunul nu va mai înva pe aproapele sau pe fratele su, zicând: «Cunoate pe Domnul!» Ci toi M vor cunoate, de la cel mai mic pân la cel mai mare, zice
Domnul, cci le voi ierta nelegiuirea i nu-Mi voi mai aduce aminte de pcatul lor.”
(Ieremia 31:34)
Verbul „a cunoate” acoper o multitudine de sensuri: de la a lua cunotin de ceva la a avea experiena vieii. Totui, expresia „a cunoate pe Dumnezeu”
depete ca importan i acoper orice cunoatere care se încadreaz în cadrul moral. Isus spunea: „i viaa venic este aceasta: s Te cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu adevrat, i pe Isus Hristos, pe care L-ai trimis Tu” (Ioan 17:3).
Este un privilegiu s-l ajui pe un copil cu tot ce poi s Îl cunoasc pe Dumne- zeu. Iat doar câteva sugestii de care ai putea ine cont în demersul tu, fie c este vorba de copiii ti sau de copiii copiilor ti:
Ofer-le copiilor chiar de când sunt foarte mici învturi biblice temeinice i dragoste!
Ajut-i s devin rspunztori fa de Dumnezeu! Încurajeaz-i s triasc în propria experien diferitele aspecte ale apropierii
de Isus: s cunoasc dragostea i încrederea în Dumnezeu, s aib sentimen- tul de vinovie, s le par ru i s mrturiseasc atunci când au fcut ceva ru, s îi ierte pe alii, s fac un efort pentru a-i schimba comportamentul, s îi ajute pe alii, s se roage i s citeasc Biblia!
Înva-i pe copii s ia decizii mrunte, alegând între bine i ru chiar de când sunt foarte mici!
F tot posibilul ca biserica în care eti membru s fie o comunitate cald, preocupat de binele oamenilor!
Nu exist în viaa aceasta un domeniu al cunoaterii mai important decât cel al cunoaterii de Dumnezeu. F tot ce poi ca fiecare copil s aib parte de aceast cunoatere! Roag-te s fii o carte deschis ca fiecare copil s Îl cunoasc pe Dom- nul!
Doamne, d-ne cuvinte potrivite pentru a le vorbi în fiecare zi copiilor din jurul nostru despre Tine!
Provocare: Vorbete-i astzi unui copil despre iubirea lui Dumnezeu! Roag-L pe Dumnezeu s îi dea înelepciune ca s o faci cât mai frumos cu putin!
28
DISCIPLINA CA SEMN AL IUBIRII
„Recunoate dar în inima ta c Domnul Dumnezeul tu te mustr cum mustr un om pe copilul lui.”
(Deuteronomul 8:5)
Cui îi place mustrarea? Dicionarul definete verbul „a mustra” printr-o serie de sensuri negative, neplcute. Când îns Dumnezeu mustr, înseamn c El dis-
ciplineaz. Iar disciplina Lui este întotdeauna educativ, niciodat pentru a produce doar suferin i durere (Evrei 12:5-11; Apocalipsa 3:19). Obiectivul ei este salvator.
Când introduci disciplina în relaia printe-copil, parc se stric totul. Fr disciplin îns nu se poate, înseamn s nu-i iubeti cu adevrat copilul!
Ellen White afirm c aplicarea corect a principiilor disciplinei „este cea mai frumoas i mai dificil lucrare încredinat vreodat oamenilor. Ea reclam tact, delicatee, o sensibilitate deosebit, o cunoatere a firii omeneti, credin i o rbdare cereasc, precum i dispoziia de a lucra, a veghea i a atepta. Este o lucrare mai important decât orice altceva” (Ed, p. 249; sublinierea noastr, R. S.).
Pentru îndeplinirea acestei chemri sfinte, ia în calcul urmtoarele principii: Cunoate-le i înelege-le lumea! Nu poi înelege totul, dar încearc s înelegi
mcar „de ce”-ul din spatele vieii lor! Poart-te cu afeciune! Fii convingtor, nu zdrobitor! În stabilirea binelui, nu te baza pe poziia ta de
„mai-mare” al copilului tu, ci urmrete convingerea care se construiete pe respect, dialog, colaborare i argumente!
Ofer libertate, dar nu fi libertin! Copiii iubesc libertatea. Libertatea îi câtig i îi formeaz. Ofer libertate în schimbul responsabilitii!
Prefer colaborarea, nu controlul! În loc s impui anumite reguli, mai bine discutai i stabilii împreun regulile pe baza principiilor i explic de ce binele e bine!
Iubete vizibil, palpabil! Dragostea se vede. Ce înseamn dragostea pentru copilul tu? Iubete-l pe limba lui i principial!
Umple totul cu rugciune! Rugciune în tcere, în ascuns, în public. Iubete în disciplin, ca ea s fie salvatoare! Roag-te pentru buntate i fermitate! Doamne, înva-ne s iubim atunci când disciplinm i s fim drepi când iubim! Provocare: Gândete-te astzi la felul în care Dumnezeu aplic disciplina în viaa
ta! Ce principii observi care te-ar putea ajuta în relaia cu ceilali? Romic Sîrbu
Uniunea de Conferine
29
ROAG-TE CA UN PRINTE!
„Pentru copilul acesta m rugam, i Domnul a ascultat rugciunea pe care I-o fceam.”
(1 Samuel 1:27)
În relaia cu noi, oamenii, Dumnezeu Se prezint pe Sine ca printe. El este tat (Maleahi 1:6; Matei 6:9) i mam (Isaia 66:13; Matei 23:37), un printe ideal.
Dragostea lui Dumnezeu ca printe al nostru nu poate fi egalat de nimic. Tot astfel, dragostea noastr de prini ar trebui s fac totul pentru copiii notri.
Acest tot înseamn printre altele s-i pori în rugciune ca printe înaintea Printe- lui ceresc. Cum s te rogi i ce s te rogi când vine vorba de rugciunea pentru copii?
Este potrivit ca, atunci când vii înaintea Lui pentru copilul tu, s te rogi specific, s-I spui Domnului lucruri concrete. De exemplu: „Doamne, Te rog, ajut-mi copilul s nu o mai jigneasc pe sora lui mai mic, s nu-i mai spun: «Urâto!»”
Un alt lucru important este s uneti rugciunea cu aciunea, ca semn al credinei tale în intervenia lui Dumnezeu. Dac te rogi pentru copilul tu ca el s fie mai atent la curenie, atunci ajut-l, apreciaz-i strdaniile, punei-v inte specifice în acest sens! Nu te da btut, fii perseverent în rugciune!
Crede cât vreme trieti, triete cu credina c minunea se poate întâmpla! Pentru ce s ne rugm? S ne însuim câteva perspective inspirate: „Prinii s mediteze i s se roage cu struin pentru înelepciune i pentru
ajutorul divin de care au nevoie pentru a-i educa pe copiii lor, ca s dezvolte un caracter pe care Dumnezeu îl va aproba” (ÎC, p. 135; sublinierea noastr, R. S.).
„S nu fii mulumii niciodat s-i cretei pe copii desprii de Hristos. […] Strigai ctre Dumnezeu zi i noapte. Rugai-v i lucrai pentru mântuirea copiilor votri” (Ibidem, p. 558; sublinierea noastr, R. S.).
Copiii au un loc special pe lista de rugciune a prinilor, a membrilor i a sluj- bailor bisericii. Rugciunea e inta zilei de astzi. Roag-te pentru copiii ti, pentru prietenii copiilor ti i pentru copiii bisericii!
Doamne, Îi mulumesc pentru copiii din familia mea i din biserica mea! Ajut- m s preuiesc acest dar i s îi port mereu în rugciune ctre Tine!
Provocare: Roag-te astzi pentru copiii din familia ta i din biserica ta! Îi tii pe toi pe nume? Amintete fiecare nume înaintea lui Dumnezeu! Propune-i ca mcar o dat pe sptmân s te rogi pentru fiecare în parte!
30
DE VORB CU PRIETENUL MEU
„O zi istorisete alteia acest lucru, o noapte d de tire alteia despre El. i aceasta, fr vorbe, fr cuvinte.”
(Psalmii 19:2,3)
Diferite confesiuni vd rugciunea prin propriii ochi. Unii mediteaz în tcere, alii se roag zgomotos i chiar strig la Dumnezeu, alii se roag la ore fixe
i în grupuri mari, pentru unii e important poziia, în timp ce alii se pot ruga oriunde i oricum. Fiecare are propria înelegere privind modul de raportare la Divinitate.
Dar dac i-as spune c rugciunea poate fi doar o plimbare în tcere printr-o grdin, o edere tihnit, lipsit de cuvinte, în mijlocul creaiei lui Dumnezeu? Cum ar fi ca rugciunea s fie o conversaie cu un prieten drag, cu cel mai bun Prieten?
Austin Miles, autor de versuri cretine, scrie într-unul din imnurile sale: „El merge cu mine i vorbete cu mine i îmi spune c sunt al Su. Bucuria pe care o împrtim în grdin Nimeni nu o cunoate!” (In the Garden „În grdin”) De cele mai multe ori, nu e nevoie de cuvinte prea multe atunci când stai în faa
Creatorului tu. El, care cunoate cele mai adânci i mai intime gânduri, triri, te- meri i bucurii, care vegheaz, fr s Îi cerem, asupra fiecrui pas, care ne iubete chiar i atunci când Îi întoarcem spatele, El nu are nevoie de cuvintele noastre. Noi suntem cei care avem nevoie s verbalizm nevoile i mulumirile noastre ctre El.
Doamne, ajut-ne s descoperim frumuseea caracterului Tu prin intermediul naturii! D-ne putere s învm ordinea i disciplina din preajma noastr!
Provocare: Te invit astzi s îi iei un timp special în care s stai în tcere în mijlocul naturii în prezena lui Dumnezeu. Invit-L la o plimbare pe Cel care a creat natura pentru tine i pentru mine i deschide-i inima s învei despre caracterul lui Dumnezeu din ordinea, frumuseea i diversitatea naturii!
Cristina Capr Conferina Oltenia
31
DIN NOU I DIN NOU
„Buntile Domnului nu s-au sfârit, îndurrile Lui nu sunt la capt, ci se înnoiesc în fiecare diminea!”
(Plângerile lui Ieremia 3:22,23)
Buntatea Domnului nu are margini, iar iubirea Sa fa de fpturile Sale nu cunoate limite, totui dreptatea Sa este la fel de statornic. Desprii de El,
noi suntem fr acoperire, fr putere. De aceea, în fiecare diminea ne cheam la o întâlnire cu El, la o adpare din izvorul nesecat al harului Su. În fiecare zi, Dumnezeu ne adreseaz invitaia s Îl întâlnim în locul secret al inimii noastre pentru a ne umple de putere i iubire pentru ziua respectiv.
De multe ori auzim îndemnuri la redeteptare i reform. Este nevoie de astfel de momente. Ce ar fi îns dac fiecare dintre noi ar beneficia de aceast redeteptare în fiecare zi prin comuniune profund cu Dumnezeu? Ce ar fi dac, în loc s alergm nuci din zori de zi, ne-am lua timp s ne umplem sufletele de linitea Cerului, dac, în loc s pornim grbii în fiece diminea, ne-am programa o întâlnire cu Prietenul nostru cel mai bun? Nu-i aa c zilele noastre ar trece mult mai lin, mai pline de sens? Nimic nu mai doare la fel de mult, nu te mai agit, nu te mai duce la captul rbdrii atunci când tii c lâng tine e Dumnezeul universului, când tii c la dreap- ta ta st Cel care a purtat povara lumii i a ieit biruitor pentru tine.
În fiecare diminea, Dumnezeul universului este dispus s stea de vorb cu noi i s ne umple cu Duhul Su cel Sfânt. S profitm din plin de aceast ofert! Bun- tatea i îndurarea lui Dumnezeu se înnoiesc în fiecare diminea. S ne înnoim i noi legmântul de loialitate fa de El!
Printe, umple-ne inima i viaa cu buntile harului Tu! D-ne din plin îndu- rarea Ta i f s rsar peste noi faa Ta!
Provocare: Începe astzi un jurnal de rugciune, iar dac ai deja unul, ia-i timp s revezi tot ce ai scris în el!
32
MULUMESC, TAT!
„Tu eti Dumnezeul meu, i eu Te voi luda; Dumnezeule, Te voi preamri.”
(Psalmii 118:28)
Când încercrile sau vremurile tulburi vin asupra noastr, avem tendina s Îl bombardm pe Dumnezeu cu diferite cereri. O facem fr s ne dm seama.
E un reflex de supravieuire. tim c doar la El e salvarea i soluia pentru proble- mele noastre. i nu tiu dac e i cazul tu, dar la mine se aplic vorba aceea: „Un necaz nu vine niciodat singur.” De cele mai multe ori, când am o problem, dup ea mai vin i altele, de parc s-au vorbit! Este foarte greu s mergi mai departe i s fii optimist când sufletul tu e inundat de îngrijorare, de gânduri nu tocmai pozitive. Tocmai de aceea în momente ca acestea e important s fim recunosctori, s gsim motive s Îi mulumim lui Dumnezeu pentru tot ce e bun i frumos în viaa noastr.
Dac treci printr-un moment dificil în viaa ta, rugciunile tale s-ar putea s semene mai mult cu o list de plângeri i cereri decât cu un cântec de mulumire. Dumnezeu vrea s Îi predai durerea ta, dar te i invit s Îi oferi mulumire pentru lucrurile frumoase de care te bucuri. În felul acesta, El îi amintete c tu i situaia în care te afli suntei în mâna Lui atotputernic. Fii recunosctor c Dumnezeu e prezent în viaa Ta la fiecare pas pentru a te mângâia i a te sprijini!
Mulumirile pe care I le aducem lui Dumnezeu în timp de criz au, de fapt, sco- pul de a ne încuraja pe noi, de a ne ajuta s vedem c mai exist i luminie în viaa noastr, c nu e totul pierdut, c Dumnezeu e înc acolo. Chiar dac pare c am ajuns la captul puterilor, El este acolo, iar braele Sale puternice ne vor purta i mai departe.
Tat, sunt foarte recunosctoare pentru lucrurile bune pe care le-ai aezat în viaa mea! Sunt recunosctoare pentru prieteni i familie (uneori chiar i pentru strini!) – oameni prin care Îmi vorbeti i prin intermediul crora m ridici. Orice a avea de înfruntat, oricum m-a simi, gsesc mereu lucruri pentru care s fiu mulumitoare: viaa mea, sntatea mea, faptul c Te cunosc pe Tine. Îi mulumesc pentru cine eti Tu i pentru persoana care m-ai creat s fiu!
Provocare: Te provoc ca fiecare moment de prtie cu Tatl tu s îl începi prin a-I mulumi. Gsete de fiecare dat un lucru pentru care s Îi mulumeti, i vei fi mai fericit()!
33
RUG PENTRU PRINI
„Purtai-v sarcinile unii altora i vei împlini astfel legea lui Hristos.”
(Galateni 6:2)
Biblia i Spiritul Profetic abund de îndemnuri pentru prini de a-i susine copiii în rugciune. Peste tot gsim pasaje care îi înva pe prini cum s îi
sprijine în rugciune pe cei care le-au fost dai în îngrijire pentru o vreme. Nic- ieri îns nu gsim sfaturi adresate copiilor în care sunt îndemnai s îi susin pe prini în rugciune. Am ajuns la un punct al maturitii în care ne dm seama c aceti supereroi ai copilriei noastre nu sunt atottiutori, atotputernici. Vedem în ochii lor oboseala de la atâta veghere, chiar dac buzele lor nu o spun. Le vedem mâinile trudite de atâta slujire. Dar aceti îngeri cu chip de om sunt limitai i uneori depii de lumea în care trim i care se mic aa de repede pe lâng ei.
Noi, mugurii credinei lor, lumina ochilor lor, avem datoria s îi purtm în rugciune. i ei sunt ispitii, încercai, în fel de fel de moduri. Uneori, chiar i noi îi punem la încercare! Cu cât înaintm în vârst, noi, copiii lor, devenim parteneri ai lor în viaa de credin. A ne susine reciproc este ceva natural pentru semenii care merg împreun spre Cer.
„Dumnezeu dorete ca familiile noastre s fie simboluri ale familiei cereti. Fie ca prinii i copiii s aib în minte acest lucru în fiecare zi, raportându-se unii la alii ca membri ai familiei lui Dumnezeu. Atunci vieile lor vor constitui pentru lume o imagine a ceea ce pot fi familiile care Îl iubesc pe Dumnezeu i pzesc poruncile Sale” (CA, p. 16). Împreun, susinându-ne reciproc, vom înainta spre casa cereasc i vom fi o lumin i pentru cei din jurul nostru.
i ce se întâmpl dac prinii mei nu sunt temtori de Dumnezeu? Din proprie experien, v spun c ei au nevoie cu atât mai mult s fie susinui în rugciune. Ru- gciunea de mijlocire le deschide îngerilor ua s poat s acioneze i s îi protejeze pe cei care nu cer asta ei înii.
Printe ceresc, Îi predau azi prinii omeneti pentru a-i acoperi cu mâna Ta ocrotitoare, pentru a-i întri cu puterea Ta fr margini i pentru a le da credina neclintit!
Provocare: Afl care sunt anumite probleme i încercri cu care se confrunt prinii ti i roag-te pentru acestea în mod special!
34
SCRISOARE CU UN DESTINATAR I DOI BENEFICIARI
„Mrturisii-v unii altora pcatele i rugai-v unii pentru alii, ca s fii vindecai.”
(Iacov 5:16)
Adesea se întâmpl ca nu rugciunea pentru noi înine s ne întreasc credina i s ne apropie de Dumnezeu, ci rugciunea dezinteresat înlat pentru se-
menul nostru aflat în nevoie. Rugciunea pentru aproapele nostru are puterea de a ne apropia atât de Dumnezeu, cât i de cel pentru care mijlocim.
„Începei s v rugai pentru suflete; apropiai-v de Hristos, de coasta Lui sân- gerând. Împodobii-v viaa cu un spirit blând i linitit i lsai ca cererile voastre umile, zdrobite, s se înale cu struin ctre El, pentru a primi înelepciunea de care avei nevoie ca s v salvai nu doar propriul suflet, ci i sufletele altora” (1MB, p. 432).
Ceea ce înstrineaz oamenii unii de alii nu sunt atât de mult diferenele dintre ei, cât faptul c nu sunt dispui s accepte aceste diferene. Dac am reui s acceptm c a fi altfel e bine, c fiecare are o personalitate distinct, alte daruri, o viziune diferit, am putea tri în pace. Dac ne-am da seama c nu diferenele de caracter fac uneori imposibil convieuirea, ci egoismul, am putea s învm s trim frumos unii cu alii.
Dumnezeu nu înceteaz s ne iubeasc din cauz c suntem diferii de El (a se citi pctoi). El ne iubete în ciuda pctoeniei noastre. Acest lucru îl cere de la noi: s iubim la fel ca El. Vom putea iubi ca Isus doar atunci când vom petrece timp în comuniune cu Tatl, la fel cum a fcut-o El. Doar prin puterea lui Dumnezeu ne putem iubi i accepta în ciuda diferenelor dintre noi. Doar prin puterea lui Dumnezeu putem s începem s înelegem motivaiile i împrejurrile care au afectat caracterul sau comportamentul semenilor notri.
Doamne, ajut-m s vd în oameni ce vezi Tu frumos i bun! D-mi putere s descopr lucruri pozitive în cei care astzi îmi par neplcui! Ajut-m s iubesc ca Tine!
Provocare: F o list cu persoane din anturajul tu i în fiecare zi a sptmânii roag-te pentru o alt persoan sau grup! Îi recomand s adaugi pe list nu doar persoane dragi, ci i persoane mai puin apropiate sau chiar persoane care nu îi sunt tocmai simpatice.
35
SINDROMUL STOCKHOLM
„Iau azi cerul i pmântul martori împotriva voastr c i-am pus înainte viaa i moartea, binecuvântarea i blestemul. Alege viaa, ca s trieti, tu i smâna ta.”
(Deuteronomul 30:19)
În 1973, Jan-Erik Olsson încerca s jefuiasc o banc în Stockholm. Jaful nu i-a reuit, îns ce a reuit s obin a fost afeciunea i devotamentul celor patru
angajai ai bncii pe care i-a luat ostatici. Dup un timp aa de scurt petrecut îm- preun cu agresorul, cei patru angajai s-au ataat emoional de acesta, refuzând, dup eliberarea din captivitate, s depun mrturie împotriva lui. Mai mult, ei au decis s strâng fonduri pentru a-l ajuta pe Olsson s scape de pedeaps.
De la Adam i Eva, noi locuim cu agresorul pe aceeai planet. Suntem sub ase- diu continuu. În cazul primilor prini, Satana a reuit s-i câtige omului încrederea prin vorbele pe care i le-a spus. Pe parcursul istoriei, situaia s-a schimbat. Agresorul a folosit când violena, când linguirea, când ademenirea cu vorbe dulci i avantaje care mai de care, dar toate cu acelai scop. De mii de ani ne ine captivi cu bomboa- nele glazurate ale minciunii lui.
M întreb dac nu cumva am dezvoltat i noi aceeai afeciune bolnav fa de agresorul nostru, uitând de Binefctorul nostru.
La ase mii de ani de la cderea în pcat, am fi crezut c oamenii de pe aceast planet s-au sturat s triasc o via de captivi ai tatlui minciunii. i totui, suntem înc aici! Oare am ajuns s credem despre cel care Îl acuz pe Dumnezeu în faa întregului univers c nu este aa de ru, c poate i el sufer i din durere face ru? Oare am dezvoltat sentimente de afeciune, de compasiune pentru cel care chi- nuie omenirea de milenii? Oare am ajuns atât de orbii, încât s acceptm valorile lui ca fiind ale noastre i s nu ne mai oripileze lumea în care trim? Se poate s fi devenit atât de amorii în simuri, încât s nu ne mai deranjeze caracterul bolnav al societii în care trim i care este condus de marele amgitor?
Tat, prin mila Ta, Te rugm s ne ascui simurile spirituale, s ne trezeti cât înc nu e târziu i s ne dai putere s deosebim binele de ru, adevrul de minciun, agresorul de Binefctor!
Provocare: Te invit astzi s îi analizezi poziia în cadrul marii lupte i s decizi de care parte doreti s slujeti!
36
DUMNEZEU TE CHEAM LA LUPT
„Eu deci alerg, dar nu ca i cum n-a ti încotro alerg. M lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovete în vânt.”
(1 Corinteni 9:26)
Ellen White scria: „Am un interes profund pentru tineri i cea mai mare dorin a mea este s-i vd strduindu-se s-i perfecioneze caracterele cretine, c-
utând ca prin studiu plin de râvn i rugciune struitoare s dobândeasc acea pregtire esenial pentru a sluji cu demnitate cauza lui Dumnezeu. Sper i îmi doresc din tot sufletul s-i vd ajutându-se unul pe altul s ating un nivel mai înalt al experienei cretine. […] Dumnezeu dorete ca tinerii s devin brbai i femei plini de seriozitate, pentru a fi pregtii s lucreze în nobila Sa lucrare i pentru a fi capabili s poarte responsabiliti. Domnul cheam oameni tineri, cu inimi neîntinate, puternici, curajoi i hotrâi s lupte brbtete în btlia ce le st înainte, prin care Îl pot proslvi pe Dumnezeu i pot fi o binecuvântare pentru omenire” (SPT, pp. 11, 17).
În caz de conflict armat, sunt trimii în btlie cei mai puternici, mai pregtii i mai devotai soldai. Când Dumnezeu ne cheam în lucrarea Sa, o face pentru c are încredere în noi. El nu are nevoie atât de mult de talentele noastre, cât de devotamentul i hotrârea noastr. Chiar dac nu suntem „geniali” în ce privete anumite abiliti, El poate s suplineasc stângciile noastre. Dumnezeul nostru perfect poate completa ceea ce lipsete din capacitile noastre, dar are nevoie de hotrâ- rea noastr, de tria unui caracter încercat în foc, de umilina unui copil asculttor. Aceasta ne cere El acum, când timpul acestei planete expir.
Suntem la marginea timpului, iar lupta care se d pentru omenire este crâncen. Dumnezeu are nevoie de noi pentru btlia final; are nevoie de viteji purttori de steag, de tineri neînfricai care s umple Pmântul cu strigtul de la miezul nopii. Nu este timp pentru delsare, fric sau distracii.
Tat, îi mulumim pentru vigoarea tinereii noastre i pentru c ne-ai ales s Îi slujim! Întrete-ne paii timizi, inimile neexperimentate i umple-ne cu Duhul Sfânt ca s împlinim voia Ta!
Provocare: Alege ca în fiecare sptmân s faci ceva care s te ajute s îi cldeti un caracter mai puternic! Ai putea s citeti o carte pe sptmân, s te oferi volun- tar pentru o organizaie sau chiar pentru vecini, s te rogi pentru eliminarea unor defecte de caracter etc.
37
UCENICI ACTIVI, NU SPECTATORI!
„Cine este chemat la o slujb s se in de slujba lui. Cine înva pe alii s se in de învtur. Cine îmbrbteaz pe alii s se in de îmbrbtare.
Cine d s dea cu inim larg. Cine cârmuiete s cârmuiasc cu râvn. Cine face milostenie s-o fac cu bucurie.”
(Romani 12:7,8)
Astzi, majoritatea lucrurilor sunt la un click distan de noi. Avem acces rapid la aproape orice. i totui, prea puine lucruri ne mai plac i ne mai atrag pân
la implicare. Acest lucru se întâmpl i pe plan spiritual i în viaa de biseric. Ne plictisim
repede! Crile religioase ni se par neatrgtoare! Serviciile de închinare ne las reci, mai bine stm acas! Cât despre a ne implica în slujire… nici vorb! S fie de mirare c bisericile sunt tot mai goale?
E drept c i acas ne plictisim, aa c, dac prindem ocazia, pentru a ne simi bine, suntem gata s alergm dup senzaional. Avem agenda plin de evenimente, concerte, botezuri, inaugurri de biserici… Acolo unde se întâmpl ceva, hop i noi, pentru c am devenit mari consumatori de spectacol religios. E foarte frumos s vezi bisericile pline pân la refuz la aceste evenimente, dar în Sabatele urmtoare, la programele obinuite, abia dac mai ai pe cine chema la amvon pentru o rugciune!
Trebuie s ne întrebm sincer: Eu cu ce m implic în viaa bisericii? Cu ce contri- bui? Sunt doar un consumator i atât? M pricep la a-i critica dur pe cei care mai fac câte ceva prin biseric, dar eu nu m implic cu nimic în slujire?
Mai exist o problem, a crei seriozitate poate c nu o percepem acum. Copiii notri ne calc pe urme, vor deveni asemenea nou. S nu uitm c suntem exemple pentru tinerii i copiii bisericii. Îi formm ca ucenici activi sau ca spectatori plictisii? Ce îi învm cu privire la contribuia pe care trebuie s o aib în bisericile locale?
Domnul Hristos te-a chemat s fii ucenic, nu spectator. Aadar, IMPLIC-TE! Cânt un cântec, recit o poezie, roag-te, predic, slujete ca diacon! F ceva, orice! Dac toi ne vom implica dup darul primit, se va schimba pulsul în biserici, va fi via.
Doamne, d-ne inimi slujitoare de ucenici activi! Provocare: F-i un test de descoperire a darurilor spirituale i, pe baza rezulta-
telor obinute, implic-te în slujire!
Ciprian Tutan Conferina Banat
„Ce am auzit, ce tim, ce ne-au povestit prinii notri, nu vom ascunde de copiii lor, ci vom vesti
neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui i minunile pe care le-a fcut.”
(Psalmii 78:3,4)
39
SPIRITUL DE CRITIC
„V rugm, frailor, s privii bine pe cei ce se ostenesc între voi, care v cârmuiesc în Domnul i care v sftuiesc.
S-i preuii foarte mult, în dragoste.”
(1 Tesaloniceni 5:12,13)
Am fost dezamgit de pastori în care mi-am pus mari sperane. Am fost dezamgit de prezbiteri care încercau s manipuleze alegerile dup bunul lor plac.
Am fost dezamgit de comitete întregi unde parc nu era loc de Dumnezeu. i am criticat! Doar uneori constructiv…
Îmi dau acum seama c cel mai dezamgit am fost de mine însumi. Visam s am diferite slujbe în biseric în care s m implic, s fac, s schimb… Dar, când am avut ocazia, nu m-am implicat suficient, nu am fcut destul, am euat. i asta m-a fcut i mai critic la adresa altora, pentru c, atunci când ne concentrm asupra neajunsuri- lor altora, ale noastre tind s dispar undeva la periferie.
Adesea exprimm aceste critici în familie, în faa soiei, a soului, a copiilor. În- cet, încet, la mesele noastre de prânz din Sabat discutm doar despre cât de slab a fost predica i cum nimeni nu face nimic în biseric.
Textul de astzi descrie clar relaia cretinului cu liderii bisericii. Un spirit de critic nu este compatibil cu o via dedicat lui Hristos. Eu am libertatea de a ignora textul i de a-mi risca mântuirea, dar spiritul acesta de critic e devastator pentru copiii mei! Când ne ia valul criticismului, le prezentm copiilor notri o biseric pur omeneasc, plin de probleme i de oameni lipsii de Dumnezeu. De ce ar vrea ei s fac parte dintr-o astfel de biseric? Cele zece iscoade, la intrarea în Canaan, vedeau doar oameni obosii, lideri contestabili i un Moise pe care nu-l prea asculta lumea. Iosua i Caleb vedeau i ei toate acestea, dar ei Îl vedeau i pe Dumnezeul pregtit s aduc izbând poporului Su.
Te invit s Îl redescoperim pe Dumnezeu în biserica Sa i aceast biseric s o prezentm copiilor notri.
Roag-te mereu împreun cu copiii ti pentru liderii bisericii voastre! Provocare: Transmite-i astzi un mesaj de apreciere pastorului tu sau unui
slujba din biserica ta!
Ovidiu Pescar Conferina Banat
40
ÎN DREPTUL CASEI MELE
(Neemia 4:6)
S mai fac i alii, îmi spuneam adesea. De ce tot eu? Pentru c prea c nimeni nu prea face nimic în jurul meu. i, când am fcut ceva, nu am fost prea apre-
ciat. Nimeni nu a îneles efortul pe care l-am depus. Pe lâng asta, serviciul meu e stresant i obositor, familia mea are nevoie de mine

Rămâi TÂNĂR Urmează-Mă! - Biserica Adventistă · 2021. 2. 2. · UNIUNEA DE CONFERINŢ E A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A Ş APTEA DIN ROMÂNIA Pantelimon 2020 Rămâi TÂNĂR!

Text of Rămâi TÂNĂR Urmează-Mă! - Biserica Adventistă · 2021. 2. 2. · UNIUNEA DE CONFERINŢ E A...

Academia Bârlãdeanã - Academia Barladeana · Cezar Ivănescu este „primul poet tânăr care distinge deopotrivă, în marea simfonie a vieţii, sunetele delicate şi sunetele

Constantin Romanu-Vivu...pati, iar dincoace prin Craiul Munţilor, Avram Iancu, tânăr la 24 de ani, AI. Papiu Ilarian, tânăr de 20 de ani, Constantin Romanu-Vivu, tânăr de 27

Rămâi printre cei mai buni profesionişti cu AutoCAD 2017_brochure.pdf · 2016. 12. 14. · Configurează soluţia software AutoCAD aşa cum nu ai crezut vreodată că este posibil:

Tânăr și bogat de Robert Kiyosaki.pdf

D ininima - Biserica Adventistă · vom putea înainta în sfințenie şi vom corespunde pentru motenirea sfinților în ş lumină. Să începem anul cu totală abnegație. Să ne

Într-o zi, un tânăr s-a oprit în mijlocul unui oraş şi a început să le explice celor din jur

,,O, RĂMÂI … ” de Mihai Eminescu OPERĂ LIRICĂ

Adevarul despre ingeri - Biserica Adventistă...despre alianţa şi guvernarea lor, despre diferitele lor ordine, despre inteligenţa şi agerimea lor şi despre planurile lor pline

RAPORTUL PRIVIND STAREA INVATAMANTULUI PE SEMESTRUL …bolintineanu.ro/starea_invatamantului_LTDB_2018_2019_semI.pdf · motto: “sĂ formezi o echipĂ este doar Începutul, sĂ rĂmÂi

Tânăr Și Bogat de Robert Kiyosaki

Creativitatea în predare...• ”Fiecare copil este un artist, problema este să rămâi artist când crești mare” Pablo Picasso • Dr. George Land, într-un TED, a povestit

NR. 622/22.07.2018 Să ne rugăm pentru Anunț · 2020. 4. 22. · D „Domnul să te binecuvânteze!”, „Fii binecuvântat!”, „Rămâi binecuvântat!” etc. Îmi place să

ORGANIZATORI - spitalgerota.mai.gov.ro · 12.15 - 14.15 TENDINȚE ACTUALE ÎN BOLILE RENALE Proteinuria si adultul tânăr, ... Denervarea renală și tratamentul HTA rezistente la

A Curierul dventist - 12.pdf · vasele sacre ale Iui Israel. Din timp în timp, membri ai bi sericii îşi exprimă îngrijorarea că biserica adventistă este pornită spre compromis,

Prezentarea soiurilor omologate de Institutul Naţional de ... · Caractere morfologice: La dezmugurire, rozeta este este violacee, pufoasă dorsal. Lăstarul tânăr este semideschis,

RIDICĂ ANCORA, TOATE PÅNZELE SUS!Bin/c792dc5e8ded55c20f030b07c7071d92... · TOATE PÅNZELE SUS! Vai, corabia ta are nevoie de reparaţii. Coboară ancora şi rămâi pe loc o tură

NR. 565/17.10 - scoalamatca.adventist.roscoalamatca.adventist.ro/documente/PDI_2018-2023.pdfȘcoala Gimnazială Adventistă Matca CIF 35853876 D.J. 251, nr. 3038, com. Matca, jud

,,O, RĂMÂI”- OPERĂ LIRICĂ

Rămâi la şcoală! Şcoala este şansa ta! absenteism 2011-2012.pdf · administrativ. În literatura de specialitate britanică şi americană, ... Subcultura delincventă nu apare

C. S. Lewis - Sfaturile Unui Diavol Bătrân Către Unul Mai Tânăr

L-ați văzut vreodată pe acest tânăr? Vindea legume în

Dumnezeu și suferința umană - Biserica Adventistă de ... · PDF fileSpre deosebire de ea, toate celelalte cărţi ale Bibliei, ... Marele plan, Editura Humanitas, ... Chiar şi

Nicu Doftoreanu - Tangoul veşnic tânăr

Anchetă asupra unui tânăr care nu a făcut nimicƒ... · Profesiunea: reporter Adi DOHOTARU Volumul omagial Anchetă asupra unui tânăr care nu a făcut nimic s‑a născut accidental,

Rămâi la şcoală! Şcoala este şansa ta!colegiuldumitrumotoc.ro/Mapa absenteism 2011-2012.pdfTeorii ale domeniului devianţei şcolare ... comportamentului deviant. Individul nu

Biserica adventistă din ROMÂNIA

Timorgelfest Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea … Culturii și Cultelor Consiliul Județean Timiș Consiliul Local Timișoara Timorgelfest Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea

BIBLIOSPHERE - bjarges.ro · Istoria scrisului și a cărții Libertango sau despre cum să seduci și să rămâi vulnerabil cât și prin propunerea tematică. Marți, ⏗ noiembrie,

JUCĂTORUL - Biblioteca. Dostoievski - Jucatorul.pdf · Feodor Mihailovici Dostoievski JUCĂTORUL Roman (din însemnările unui tânăr) Capitolul I În sfârşit, m-am întors după

MANUALUL BISERICII - · PDF fileBISERICA ADVENTISTĂ DE ZIUA A ŞAPTEA MANUALUL BISERICII Traducere revizuită în anul 2011, în conformitate cu Manualul Bisericii aprobat de

Documents

Rămâi TÂNĂR Urmează-Mă! - Biserica Adventistă · 2021. 2. 2. · UNIUNEA DE CONFERINŢ E A BISERICII ADVENTISTE DE ZIUA A Ş APTEA DIN ROMÂNIA Pantelimon 2020 Rămâi TÂNĂR!

Text of Rămâi TÂNĂR Urmează-Mă! - Biserica Adventistă · 2021. 2. 2. · UNIUNEA DE CONFERINŢ E A...