revistaABBNR 1 2003abbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis1-03.pdf · 2007-01-08 · O listå uriaøå de cuvinte ordonate alfabetic; construitåîn timpul indexårii documentelor

Sumar

Cuvânt de începutVictor Duõescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2

CAZUL “BIBLIOTECA NAÕIONALÅ”

Mulõumiri...Vali Constantinescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

Cronologia evenimentelor 2002Letiõia Constantin . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

Biblioteca Naõionalå a României în ”date” . . . . . . . . . . . . . . .7

Posibilitåõi de conservare a colecõiilor BNR- câteva propuneri -

Isabela Liøman; Carmen Stângaciu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

AGENDÅ PROFESIONALÅ

Proiectul Rameau. PrezentareDenise Rotaru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

Un eveniment: Site-ul Bibliotecii Naõionale a României Tabita Chiriõå . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

Biblioteca Naõionalå Virtualå – Propunere de proiectLuminiõa Gruia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .16

Raportul Comisiei de Statisticå pe anul 2002Magdolna Firoiu; Claudia Dumitran; Denise Rotaru . . . . . .19

BIBLIOTECA XXI

Biblioteci, bibliotecari øi Asociaõii ale Bibliotecilor în Statele Unite în 2001. Diferenõa în epoca cunoøtinõelor

Michael Dowling . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .26

ØTIRI . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

“MAXIME ØI SENTINÕE” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

1

CUVÂNT DE ÎNCEPUT

Am fost întrebat care ar fi rostul acestui buletin.Cred cå în asocierea unor persoane cu aceleaøi interese profesionale

transparenõa totalå este esenõialå.

Unul dintre scopurile acestui modest buletin este tocmai acesta. Nu estenormal ca numai cei din conducerea unei organizaõii så cunoascå ce seîntâmplå, iar ceilalõi membri så afle doar câte ceva, de cele mai multe orideformat, de pe culoarele instituõiei.

De aceea, vom încerca så cuprindem în aceste pagini tot ce face øi maiales tot ce produce asociaõia noastrå. Buletinul va fi scris nu doar de un grupde persoane ce se considerå “elitist”, ci de toõi membrii asociaõiei care auceva de spus.

Vom încerca så coagulåm în jurul acestui buletin tot mai multe persoanecare så devinå nu numai camarazi în realizarea unui scop, ci øi prieteni.

Vom încerca så combatem tot ce este învechit, tot ce õine de o tradiõieprost înõeleaså, så luptåm împotriva unor automatisme comode. Sloganulnostru va fi:

Jos gândirea leneøå !

Vrând, nevrând, începutul este modest. Lipsa de fonduri nu ne permiteså scoatem decât un astfel de buletin, care så aparå într-un numår infim deexemplare.

Så speråm cå într-un an, doi vom putea spune cå avem o adevåratårevistå.

Victor DuõescuMartie 2003

Asociaõia bibliotecarilor din Biblioteca Naõionalå a României

2

MULÕUMIRI...

Fårå îndoialå, acõiunile ABBNR n-ar fi avut nici un ecou fårå ajutorulmass-media.

Atunci când toõi salariaõii Bibliotecii Naõionale se gândeau cu groazåla ce ar fi însemnat pentru ei mutarea publicaõiilor stivuite în localul BNRdin Bulevardul Unirii (aproape 3 milioane de documente) øi cândscepticismul pusese ståpânire pe noi toõi, ziarul Adevårul a tras semnalulde alarmå - articolul doamnei Cristina Modreanu, øefa Departamentului deCulturå, ziarul Adevårul, din 29 iunie 2002, ca urmare a sesizårii fåcute denoi printr-un memoriu înmânat numai cu o zi înainte, a cåzut ca un tråsnet,ignorând øi fåcând så disparå totodatå neîncrederea sau frica unor„cârcotaøi” din Asociaõia noastrå.

Au urmat multe articole - în mai toate cotidianele - împotriva måsuriiabuzive a Guvernului. Fårå så supåråm sau så nedreptåõim pe cineva, nepermitem så amintim în ordine aleatorie: România Liberå, CurierulNaõional, Ziua, Cronica Românå, Jurnalul Naõional, Cotidianul, Azi,BBC, Europa FM, Europa Liberå, Radio România Internaõional,Mediafax, Antena 1, B1TV, Realitatea TV, postul desfiinõat azi OTV øi,mai târziu, øi postul naõional TVR 2. Tuturor le mulõumim, în egalåmåsurå, øi le spunem cå susõinerea lor a ajutat enorm la schimbarea decizieiGuvernului (GH 758/13.06.2002).

Mulõumim personalitåõilor culturii române care ne-au ajutat øi ne-aususõinut în egalå måsurå: Nicolae Manolescu, Mircea Dinescu, MirceaMartin, Alexandru George, Octavian Paler, Ion Bogdan Lefter, IoanGroøan, Zoe Petre, fostul ministru al Culturii, Ion Caramitru etc.

Adresåm mulõumirile noastre membrilor Blocului Naõional Sindical,domnilor D. Costin øi M. Bråtianu, care ne-au susõinut enorm, atât ideatic– må refer la apelurile BNS cåtre Parlament, Guvern, la susõinerea ideii deBibliotecå Naõionalå în stråinåtate; demersurile fåcute pe lângå ambasade,instituõii guvernamentale au fost sprijinite de acelaøi BNS -, cât øi fizic – afost alåturi de noi în acõiunile de protest organizate în vara anului 2002.

Øi bibliotecile judeõene meritå mulõumirile, consideraõia øi respectulnostru pentru promptitudinea øi înõelegerea de care au dat dovadå în

3

CAZUL „BIBLIOTECA NAÕIONALA”

acõiunile de solidaritate, prin articolele din presa localå sau prin apelurilecåtre Parlament. Am înõeles astfel ce înseamnå solidaritatea de breaslå...Recunoaøterea noastrå totalå!

Din påcate, din partea Ministerului Culturii, a Guvernului sau aParlamentului n-am primit înõelegerea necesarå. Dupå ce Guvernul a anulatHG 578, cererile noastre înaintate Parlamentului – Comisiilor de culturå(Senat – Adrian Påunescu; Camera Deputaõilor – Mihai Målaimare) auråmas fårå råspuns. Se spune cå dl. Målaimare ne-ar fi dat dreptate.Dreptate? Cum? Unde? Când? Såraca Bibliotecå... Bine i se mai potriveøteBibliotecii Naõionale epitaful deja atåt de cunoscut : „Aici zace Hans carea murit cu dreptatea de partea lui”...

Avem un cuvânt special pentru toõi salariaõii Bibliotecii Naõionale, alõiidecât membrii Asociaõiei Bibliotecarilor: colegii noøtri de la Laboratorul dePatologie a cårõii, Tipografie, Contabilitate, Serviciul Administrativ etc. Lemulõumim tuturor pentru sprijin øi colaborare!

Sperând cå n-am supårat prea multå lume, încheiem øi spunem, cumbine scria un ziarist, cå acõiunea de protest a bibliotecarilor din BibliotecaNaõionalå a fost un exemplu de consecvenõå øi curaj în menõinerea uneipoziõii juste. Într-adevår, am creat un curent de opinie, având alåturi de noimulõi membri ai societåõii civile. Semn bun pentru societatea civilåromâneascå!

Vali Constantinescu


4

CRONOLOGIA EVENIMENTELOR

DIN 2002

- 23 octombrie 2001 – Memoriu adresat Parlamentului, Preøedinõieiøi Ministerului Culturii intitulat: Avem nevoie de Bibliotecå Naõionalå?

- 20 februarie 2002 - Memoriu øi cerere de audienõå adresatePreøedintelui României;

- 9 iulie 2002, ora 8:00 - Fotografie de grup: 120 de angajaõi aiBibliotecii Naõionale a României s-au adunat pe treptele clådirii situate înSplaiul Unirii, în semn de protest faõå de hotårârea Guvernului (HG 578din13.06.02

- 16 iulie 2002 - Scrisoare deschiså adresatå ministrului RåzvanTheodorescu

- 16 iulie 2002 – Pichetarea sediului Guvernului României;

- 23 iulie 2002 – Pichetarea sediilor unor ambasade, precum øi cele aleUNESCO, ONU;

- 26 iulie 2002 – Scrisoare deschiså adresatå prim-ministruluiRomâniei, Adrian Nåstase;

- 27 iulie 2002 - Memoriu øi audienõå la cabinetul domnului MihaiMålaimare, preøedintelui Comisiei de Culturå a Camerei Deputaõilor;

- 1 august 2002 – Înfiinõarea Asociaõiei Prietenii Bibliotecii Naõionalea României. Membri fondatori: Marcel Zambaccian, Adrian Boeriu,Tudor Ghinea, Ana Maria Smigelschi, Hermina G.B. Anghelescu,Constanõa Duinea, Tudor Octavian, George Pruteanu, MirceaAnghelescu, Carmen Bendovschi, Puia Masichievici, Ion C. Rogojanu,Victoria Stoian;

BIBLIOPOLIS An I Nr. 1/2003

5

- 7 august 2002, orele 17:00 - Maså rotundå organizatå de Grupul deDialog Social privind Cazul Bibliotecii Naõionale. Participanõi: FlorinRotaru, secretar de stat, Dan Matei, director al CIMEC; Ion DanErceanu, director general BNR, Rodica Maiorescu, director adjunct alBNR, Codruõa de Hillerin, director de investiõii BNR, Victor Duõescu,preøedinte ABBNR, Mona Muscå, deputat, Ana Øincai, AndreiOiøteanu, Stelian Tånase, Radu F. Alexandru, membri GDS, GeorgePruteanu, senator, Nicolae Noica, Dumitru Bålåieõ, deputat, CristianTeodorescu, Revista România Literarå. Moderator: Adrian Cioroianu;

- 8 august 2002, 10:00 – 11:00 – Pichetarea sediului central al BNR.Majoritatea bibliotecilor judeõene au organizat simultan acõiuni similare;

- 20 august 2002 - Apel cåtre Parlamentul României, însoõit de obibliografie a articolelor despre cazul BNR, apårute între 2001-2002;

- 17 decembrie 2002 - Comunicat de preså al ABBNR privind situaõiaBNR – bilanõul evenimentelor din 2002.

Letiõia Constantin


6

BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI“ÎN DATE”

- Nr. sedii: 13 (fårå sediul din Unirii)- Suprafaõå totalå (fårå sediul din Unirii): 18.235 mp. (din care 2.116

mp. – depozite cu rafturi; 3.280 mp. – depozite “stivå”).

- Nr. total u.b., conform situaõiei din 10.06.2002, repartizate astfel:13.483.208 ( din care: 12.283.143 u.b. – fondul împrumut al BNR;

1.200.065 u.b. – Depozit Legal).

- Nr. såli (în Bucureøti): 13- Nr. locuri: 304- Nr. cititori înscriøi: 75.141

- Starea colecõiilor: Depozit general: nr. u.b. disponibile: 1.233.565(adicå 9,1% , din care 7,7% pe loc, iar restul – cu aprobare – colecõiispeciale, teze de doctorat).

- Colecõii speciale: nr. u.b.: 316.996

- Starea depozitelor: 2.433 mp. – depozite bune/satisfåcåtoare2.963 mp. – depozite improprii

- Personal: de specialitate: 206,5auxiliar: 94,5


7

POSIBILITÅÕI DE CONSERVARE A COLECÕIILORBIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI

- CÂTEVA PROPUNERI -

Colecõiile Bibliotecii Naõionale a României au ca principal materialconstitutiv hârtia, care, dupå cum se øtie, este expuså multor factori dedeteriorare - higroscopitate, conõinutul de ligninå øi aciditatea substanõelorde încleiere, prezenõa acizilor øi peroxizilor care-i macinå continuurezistenõa, umiditatea, manipularea incorectå a documentelor etc.

Colecõiile de ziare constituie partea cea mai vulnerabilå a ansambluluicolecõiilor. Cum hârtia respectivå este fragilå “din naøtere”, durata de viaõåa acestor colecõii este cu mult mai micå decât cea a fondului de carte.

Biblioteca Naõionalå va trebui så aplice în mod strict urmåtoarelemåsuri de protejare a colecõiilor sale:

- 1. Menõinerea unei U.R. constante (45%-55%); pentru aceasta,conservatorul colecõiilor va urmåri zilnic înregistrårile termohigrografelor,pentru a lua måsurile care se impun. Eliminarea surplusului de umiditate sepoate realiza prin folosirea aparatelor de dezumidificat aerul. Aceste aparatelipsesc în momentul de faõå. - 2. Îmbunåtåõirea izolårii termice a sålilor dedepozitare. - 3. Sistemul de încålzire artificialå din timpul iernii trebuie såfuncõioneze continuu, evitându-se întreruperile care pot crea oscilaõiidåunåtoare ale temperaturii øi umiditåõii. - 4. Reducerea temperaturilor dindepozite la nivelul de 150 –180 (cel mult) în tot timpul anului. În BibliotecaNaõionalå, toate depozitele cu orientare spre råsårit øi apus sunt deosebit deexpuse la efectele unor temperaturi crescute. Aceste spaõii se încålzescexcesiv în perioada mai - septembrie. - 5. Asigurarea funcõionårii continuea sistemului mecanic de aerisire a depozitului de la subsol. Cel maiimportant factor de risc din aceastå zonå este umiditatea. Cum aceasta arevalori mari, o bunå parte a anului, va fi necesar så se monteze øi aici aparatepentru eliminarea surplusului de umiditate. - 6. Dacå efortul financiar dedotare va fi mult prea mare, se va putea recurge la o alternativå care såsoluõioneze problema protejårii fondului de carte valoros. Aceaståalternativå va consta în gruparea valoricå a cårõilor din ambele depoziteastfel: de o parte - fondul valoros de carte øi cu un grad mare de solicitare;


8

de cealaltå parte - fondul de mai micå valoare, solicitat foarte puõin saudeloc. - 7. Depozitarea cårõilor valoroase la mezanin. În acest fel, necesarulde dotare tehnicå va fi mult mai redus, asigurându-se în schimb protecõianecesarå tuturor cårõilor valoroase. Deøi aceastå soluõie va impune transferulunui numår destul de mare de cårõi de sus, jos øi invers, acest lucru va meritaefortul øi va putea fi efectuat într-un termen relativ scurt printr-o bunåorganizare. - 8. Transportarea oricårui fond de carte, de orice mårime,inclusiv a cårõilor solicitate la sålile de lecturå, så se facå cu ajutorul cutiilordin carton. Så se renunõe la împachetarea øi legarea cårõilor cu sfoarå,precum øi la depozitarea lor în maldåre, chiar pentru perioade scurte detimp, pentru cå aceste procedee brutalizeazå cartea.

Izabela Liøman;Carmen Stângaciu


9

DESPRE PROIECTUL RAMEAU

… Ajuns astfel la stadiul de om-cålåtor, Omul resimõea nevoia de acomunica din ce în ce mai mult despre cele pe care le afla pe drum. Iarlimbile erau tare încurcate. Øi-atunci a inventat Internetul. Babilonia era însåøi mai mare : fiecare pe limba lui vorbea øi numai despre ce i se pårea lui cåøtie spunea.

Øi-atunci, Omul a inventat un sistem de comunicare traductibil în câtmai multe limbi, în care a adunat tot ce aflase. Øi l-a numit mai întâi LCSH(Library of Congress Subject Heading), apoi LAMECH... øi apoiRAMEAU.

Deci,

… CE ESTE RAMEAU ?

Un sistem de comunicare, un limbaj.O listå uriaøå de cuvinte ordonate alfabetic; construitå în timpul

indexårii documentelor dintr-o bibliotecå, din subiectele acestordocumente. Documentele pot fi aøezate pe orice fel de suport ( de la CD-uri,la tåbliõele de la Tartaria).

Un limbaj de indexare care conõine un vocabular controlat, format dinaproximativ 300.000 de cuvinte (227.500, mai precis) ai cårui termeniaparõin tuturor zonelor de cunoaøtere umanå, pe baza cåruia se poateconstrui vedeta de subiect în fiøierul bibliografic.

Istoriceøte vorbind, RAMEAU-l ( Répertoire d’Autorité-matièreEncyclopédique et Alphabétique Unifié) s-a nåscut din instrumentele de

10

... de aceea s-a numit cetatea aceea Babilon,

pentru ca acolo a amestecat Domnul limbile a tot påmântul øi de acolo i-a impråøtiat Domnulpe toatå faõa påmântului. (Facerea. Cap.11,1)

AGENDÅ PROFESIONALÅ

indexare ale Bibliotecii Naõionale a Franõei (fiøierul lor de autoritate) øi dinLAMECH (Liste d’Autorité Matière Encyclopédique Collective etHiérarchisée) aparõinând Bibliotecii Universitare din Laval…care a tradusøi adaptat LCSH (Library of Congress Subject Heading).

Biblioteca Naõionalå a Franõei îl utilizeazå începând cu 1987. Øi tot deatunci dateazå øi reõeua RAMEAU în Franõa, constituitå din BibliotecaNaõionalå, bibliotecile publice øi cele universitare.

Desigur, øi pânå acum s-au folosit instrumente de indexare.Clasificarea Zecimalå (Dewey, Universalå øi celelalte adaptåri) suntinstrumente excelente de indexare a unui subiect, cu toate faõetele sale.Indexurile pe subiecte folosite în cazul cataloagelor sistematice suntcunoscute øi folosite de multå vreme în lume.

Nu este nici o îndoialå ca limbajul cifrelor va råmâne cel mai sinteticøi mai precis în operaõia de clasificare. Dacå cifra este un simbol, atuncicuvântul nu poate fi decât descriptorul såu. Øi nici un simbol nu poate fidecriptat perfect printr-un singur cuvânt…

Dar, din cauza avalanøei de informaõii transmise cu o uluitoarerepeziciune prin mijloacele electronice, aceste instrumente, bazate pe cifre- folosite cu drag de catalogatori - au devenit insuficiente. În bibliotecå,utilizatorul (cititorul) cautå så regåseascå, så cerceteze pe toate faõetele saleun subiect sau o gråmadå de subiecte de ultimå orå de care « a auzit », avåzut prin ziare, prin stråinåtate, pe Internet (Babilonul modern) etc. Iarindexul pe subiecte a devenit insuficient. Aøa s-a ajuns la necesitatea creåriiunui limbaj capabil så unifice cât mai mult posibil toate cunoøtintele umane,satisfåcând într-o måsurå mult mai largå cerinõele utilizatorului. S-aîndeplinit aceasta prin construirea LCSH/LAMECH /RAMEAU. Doar cåaceastå putere de exprimare sinteticå - puterea singularå a cifrei - nu maiexistå aici. Totdeauna exista avantaje øi dezavantaje …

Avantajul imbatabil al RAMEAU-ului råmâne faptul cå este un fiøier deautoritate mult mai larg, un sistem deschis, deci construibil, constituitodatå cu « drumurile » cålåtorului-om în lumea cunoaøterii. Dar,

DE CE NE TREBUIE NOUÅ RAMEAU ?

Din aceleaøi motive pentru care le trebuie tuturor oamenilor–cålåtori.


11

Clasificarea Zecimalå Universalå e admirabilå, e superbå, am putea zice,dar acest lucru nu ajunge. Nu mai ajunge. Din experienõa clasificatorului,pot spune, fårå øovåire, cå au existat øi existå multe cazuri în care indiciiEdiõiei Medii CZU nu acoperå satisfåcåtor subiectul unui document.MasterFile Reference-ul din 1997, cu toate acele Extensions øiCorrections pe care le scoate periodic, nu mai poate face faõå acesteiavalanøe de informaõii, fapt dovedit din plin de absenõa unor noõiuniimportante øi de dezvoltarea altor noõiuni secundare etc. Øi atunci, seimpune completarea lacunelor dintr-un limbaj cu altul, mai bogat -RAMEAU. Re-formatorul Rameau. Un vocabular-mamut, cuprinzândcunoøtinõele cele mai avansate, în limba latinå.

Nimic mai prielnic pentru noi. Este momentul så ne constituim øi noi unrepertoriu enciclopedic de vedete de subiect, utilizat la scarå naõionalå.

O datå introdus în reõelele româneøti de biblioteci, acest repertoriu devedete de subiect ne va deschide noi perspective, în primul rând deîmbunåtåõire a descrierilor bibliografice, apoi de dezvoltare a colecõiilor dedocumente, de reorganizare a lor øi acesta va fi øi primul pas pe tårâmulmult râvnitului Catalog National Partajat. Toate acestea pe plan intern. Peplan internaõional, integrarea în rândul « vorbitorilor » de RAMEAU, înmarea lor majoritate francofoni, participarea la programele de dezvoltare alimbajului RAMEAU, iniõiate de Biblioteca Naõionalå a Franõei, vorînsemna un alt pas înainte al reõelelor de biblioteci româneøti în cooperareacu bibliotecile lumii.

Proiectul RAMEAU angreneazå o mulõime de factori - cam tot ceea ceînseamnå bibliotecar, soft-ist øi hard-ist, profesor, documentarist, cercetatoretc. Så vedem

CINE PARTICIPÅ

la acest proiect de implementare a RAMEAU-ului în biblioteci øi nunumai ? - ABBPR, ABBNR, ABIR øi ministerele de resort.

Într-o prima etapå, cea a traducerii, la iniõiativa ABBPR, s-a format ungrup de traducåtori din Biblioteca Naõionalå øi din alte 8 biblioteci:Biblioteca Metropolitanå « M. Sadoveanu », Bibliotecile Judeõene :Bråila, Cluj, Constanõa, Galaõi, Iaøi, Bibliotecile Universitare dinBucureøti øi Iaøi, Biblioteca Universitåõii Tehnice din Iaøi, precum øi unreprezentant al CIMEC.


12

Ca o scurtå parantezå la eventuala întrebare fireascå, dar nepoliticoaså:« de ce bibliotecarii, øi nu un grup de specialiøti efectueazå aceaståtraducere ? », s-ar putea råspunde fårå ezitare: « din cauza imenseiexperienõe acumulate în munca de zi cu zi în prelucrarea cårõii din toatedomeniile cunoaøterii umane ». Filologul – cel care formeazå cea mai mareparte din colectivul de bibliotecari - are aceeaøi flexibilitate øi putere deanalizå-sintezå mentalå ca øi programatorul, dupå cum spun statisticilemondiale. Fårå îndoialå înså, traducerea va fi realizatå cu ajutorulmaterialelor de referinõå øi al specialiøtilor din domeniile vizate.

Traducerea RAMEAU va comporta adaptarea (eliminarea, echivalarea)la realitåõile proprii (istorice, geografice etc.).

Dupå traducere, este necesar ca descriptorii acestui repertoriu så fiecomparaõi, spre a fi echivalaõi cu noõiunile din celelate indexuri de subiecte– indexul de subiecte CZU carte øi periodice, în speõå. Desigur, indexulCZU este mult mai sintetic, deci mai mic. Noõiunile vor trebui echivalate,spre a se evita redundanõa în baza de date. Dar

PE CE SUPORT SE VA TRADUCE ?

Deocamdatå, s-a optat pentru ISIS. Adaptårile pentru export/import dinISIS în TINLIB (pe care se lucreazå în majoritatea bibliotecilor) sau înALEPH sau în VUBIS vor fi realizate prin colaborare cu firma TINLIB-România, respectiv cu firme locale.

Formatul folosit este UNIMARC.În a doua etapå a proiectului sunt necesare gestionarea fiøierului de

autoritate RAMEAU øi întreõinerea/administrarea bazei de date. Se vaconstitui un grup operativ RAMEAU al Bibliotecii Naõionale, aflat subdirecta îndrumare a Agenõiei Bibliografice Naõionale.

Gestionarea corectå a unei baze de date atât de complexe nu se poaterealiza fårå colaborarea bibliotecilor/instituõiilor de specialitate.Colaborarea Bibliotecii Naõionale a Franõei cu øase biblioteci-« expert » (Biblioteca Facultåõii de Matematicå, Biblioteca Facultåõii de Chimie,cea a Facultåõii de Fizicå, precum øi cele ale Facultåõilor de Farmacie,Medicinå, Øtiinõe Naturale) constituie un exemplu în acest sens.

Gestionarea fiøierului de autoritate presupune actualizareadescriptorilor RAMEAU, urmårirea aplicårii corecte a regulilor de indexareconform standardelor în uz, construirea unui site de propuneri – din partea


13

utilizatorilor - de îmbogåõire a vocabularului RAMEAU, publicarea –periodic - a modificårilor operate.

De asemeni, se vor realiza produse RAMEAU-România, cu urmåtorulconõinut: un CD cu baza de date, un CD cu modificårile periodice, un CDcu regulile de indexare.

Am prezentat aici, în linii mari, un prim proiect. El reprezintå una dintreetapele unui mare PROIECT. Acela de a reveni la un sistem de comunicarecomun tuturor oamenilor, aøa cum a fost el la începuturi.

Øi, pentru cå este doar un proiect – adicå supus modificårilor -, vå rogså participaõi la dezvoltarea lui, la îmbunåtåõirea lui, prin observaõiiledumneavoastrå.

Denise Rotaru


14

UN EVENIMENT: SITE-UL BIBLIOTECIINAÕIONALE A ROMÂNIEI

Cu o mistrie din fibrå HTML, plinå de biõi øi de pixeli, am pornit mai an så neconstrim home-pagina sau, cum ar zice « prutenii », casa electronicå a BiblioteciiNaõionale a României.

« Diriginte de øantier » a fost Øtefania Dinu de la firma RPDesign, iar designera fost Titi Popovici - specialistul nostru în ale frumosului. La proiect au participat, cumic cu mare, toatå suflarea bibliotecii. Fiecare a fost chemat så propunå una sau maimulte « camere », cu mobilå cu tot. Dupå ce am adunat proiectele tuturor camerelor,ne-am uitat în dreapta, ne-am uitat în stânga, øi am pornit så stabilim « arhitectura » -arhitecturå joaså, cå aøa se poartå aståzi, så nu oboseascå omul dând prea mult cudegetul în capul mouse-ului. Aøa cå, din holul de primire, care se aflå la adresawww.bibnat.ro, cu maximum 4 clicuri, ajungem la cele mai îndepårtate încåperi alesite-ului.

Ce dorim? Så afle omul - de departe sau mai de aproape - orice informaõie desprebiblioteca noastrå: servicii oferite, amplasarea sediilor øi, în cadrul sediilor, sålile delecturå puse spre folosul utilizatorului, serviciile oferite øi diversele formulare ce potfacilita drumul la aceste servicii, informaõiile despre activitåõi culturale care s-audesfåøurat øi care se vor desfåøura în biblioteca noastrå. Spre delectare øi meditaõie,am gåsit cu cale så oferim o expoziõie virtualå, cu imagini ale documenteloraparõinând Colecõiilor Speciale.

Pentru ca aceia care sunt doritori så poatå lua legatura unii cu alõii, am oferit øiun forum de discuõii øi, de asemenea, am presårat în toate camerele adresele de emailale persoanelor ce pot fi contactate în diverse probleme, precum øi alte coordonate(adrese øi numere de telefon).

Dar omul cautå la noi în primul rând cartea, aøa cå IME-ul ne-a pus la dispoziõievarianta WEB a catalogului bazei de date a bibliotecii, astfel încât poõi afla informaõiidespre documentele aflate în bibliotecå, accesând catalogul on-line. În curând vomavea øi cataloage mai mici, care vor pune la dispoziõia utilizatorului informaõii privindanumite genuri de publicaõii, cum ar fi: CIP, DOCUMENTA ISTORIAE, ABSI.

Cu un efort comun, poate pânå la anul, vom avea øi o variantå englezeascå apaginii noastre WEB.

Dar vorba multå nu ajutå, aøa cå vå invit så puneõi mâna pe mouse øi så våplimbaõi prin casa noastrå virtualå øi, daca e ceva ce nu vå place, v-aø firecunoscatoare dacå mi-aõi da de øtire ce øi cum pe adresa: [email protected].

Tabita Chiriõå


15

BIBLIOTECA NAÕIONALÅ VIRTUALÅ- PROPUNERE DE PROIECT -1

DIGITIZAREA - De ce? Pentru cine? Ce? Cu ce? Cum?

De ce?Dificultåõi: Este costisitoare;

Necesitå folosirea unor echipamente performante;Presupune personal calificat;


16

1 Acest material a fost prezentat la Conferinõa Naõionalå a ANBPR, carea avut loc la Buøteni, în octombrie 2002, precum øi la Zilele BiblioteciiNaõionale a României, organizate în noiembrie 2002.

Impune folosirea unor soluõii tehnice avansate pentru stocareape termen lung a resurselor digitale;

Aøa cå, de ce så ne batem capul?!De ce?Avantaje: Acces rapid, simultan, de la distanõå;

Acces rapid la pårõile componente ale unui document,îmbunåtåõirea calitåõii cåutårilor în documente;

Prezervarea documentului original;Repunerea în circulaõie a unor documente dificil de consultat

(rare, fragile);Identificarea - prin comparaõie - a unor documente aflate fizic în

locuri diferite;Participarea la baze de date de resurse electronice la nivel local,naõional øi internaõional;Integrarea diverselor tipuri de resurse media.

Pentru cine?Utilizatorii bibliotecilor, muzeelor, arhivelor;Profesioniøtii din domeniul informårii øi documentårii;Cercetåtorii;Instituõiile culturale sau firmele private; Orice alte persoane interesate.

Ce?« Nu digitizåm cårõi!… Avem atâtea documente în colecõiile speciale pecare nu le-a våzut nimeni øi este mai important så le scoatem la luminå... »(James Billington, Library of Congress)Criterii de selecõie: Valoare intrinsecå;

Complementaritate;Cererea utilizatorilor;Reprezentativitate pentru culturanaõionalå în contextul globalizårii.

Cu ce ?Resurse;Echipamente IT;Resurse umane;Comunicaõii.


17

Cum?Program naõional de digitizare;Proiecte.

Program Naõional de DigitizareScop: Definirea prioritåõilor pentru proiectele majore de digitizare;Instituõii participante: biblioteci, muzee, arhive;Strategie.

Fazele programului1. Chestionar în vederea analizårii situaõiei existente øi a stabilirii strategiei;2. Centralizarea datelor;3. Crearea unei echipe coordonatoare, formatå din reprezentanõi ai tuturorinstituõiilor interesate;3. Elaborarea strategiei;4. Desfåøurarea proiectelor monitorizate de echipa coordonatoare aprogramului.

Care sunt principalele direcõii ale programului?1. Digitizarea documentelor de patrimoniu: carte rarå, carte veche,manuscrise, stampe, fotografii, documente istorice, periodice vechi,incunabule, documente audio-video analogice etc;2. Introducerea în colecõiile Bibliotecii Naõionale Virtuale a unor publicaõiicurente (cårõi fundamentale ale culturii române, lucråri øtiinõifice, publicaõiide referinõe, publicaõii periodice) prin încheierea de protocoale cu firmeleproducåtoare (edituri).

Care sunt sarcinile echipei coordonatoare?1. Elaborarea strategiei;2. Depistarea unor surse alternative de finanõare;3. Asigurarea asistenõei metodologice pentru redactarea proiectelor;4. Monitorizarea etapelor proiectelor.

Luminiõa Gruia


18

ACTIVITATEA COMISIEI DE STATISTICÅA ABBNR ÎN ANUL 2002

Înfiinõatå anul trecut, Comisia de Statisticå a ABBNR a încercat så fie,încå din capul locului, un seismograf al activitåõii noastre, un tensiometrupentru pulsul circuitului cårõii øi al informaõiei în Biblioteca Naõionalå, pescurt øi în afara oricårei metafore, ceea ce ar trebui så fie statistica îngeneral, un adevårat instrument de evaluare øi de management. Activitateaacestei comisii nu a fost øi nu este posibilå decât cu sprijinul tuturormembrilor Asociaõiei, al profesioniøtilor din BNR, conøtienõi cå analiza øidiagnosticul sunt douå etape indispensabile în elaborarea oricårei strategiide vindecare, de menõinere øi de îmbunåtåõire a sånåtåõii acestui organismcare este Biblioteca Naõionalå a României.

Aceeaøi idee a stat øi la baza întâlnirii la nivel naõional a Comisiei deStatisticå a FABR, din 4-5 iulie 2002, gåzduitå de Biblioteca Judeõeanå„Octavian Goga” din Cluj Napoca, la care au participat: D-na Doina Popa,Preøedintele Comisiei, D-na Adriana Szekely, ABIR øi Dl. Liviu Butuc,Biblioteca Metropolitanå „Mihail Sadoveanu”, ABIDOB. În cadrulacestei întâlniri, au fost prezentate datele statistice colectate din toate celetrei tipuri de biblioteci – naõionalå, publice, universitare – øi au fostdiscutate, pe rând, respectivele situaõii statistice, au fost propuse modificårila formularul de statisticå, menite så punå datele colectate de acord cucerinõele actuale, precum øi så optimizeze modalitåõile de colectare øi deinterpretare a datelor, precum øi structura lucrårii Starea bibliotecilor dinRomânia în anul 2001.

Aceeaøi dorinõå de mai bine ne-a îndemnat så ne angajåm în mai multedemersuri fåcute anul trecut, demersuri care au însemnat un efort mai mareøi ore suplimentare pentru toõi bibliotecarii implicaõi, un plus de stres, dar øiun strop de satisfacõie. Rând pe rând, membrii Comisiei - d-na OlgaConstantin, d-ra Claudia Dumitran, d-na Magdalena Firoiu, d-naIzabela Liøman øi d-na Denise Rotaru - au realizat o seamå deinstrumente menite så monitorizeze diverse activitåõi: statisticå pentru


19

achiziõii, statisticå pentru îndrumarea cititorilor, statisticå pentru sålile delecturå, chestionare pentru bibliotecari øi cititori.

Vom prezenta o parte dintre concluziile acestora, în cele ce urmeazå:- chestionarele-salariaõi realizate în perioada 1-12.07.2002, fiind chestionaõi105 salariaõi, dintre care au råspuns 104; - chestionar-cititori, realizat înperioada 25.05-25.07.2002, fiind chestionaõi 486 de cititori, precum øi- statistica pentru îndrumarea cititorilor, activitåõi care poartå „semnåtura”d-nei Firoiu, respectiv a D-nei Rotaru, dar øi a tuturor colegilor care auajutat la elaborarea întrebårilor, råspândirea øi multiplicarea materialelor øi,nu în ultimul rând, la completarea lor, celelalte fåcând obiectul unor articoleseparate, prezentate într-un numår viitor al Buletinului.

Ne-am gândit så profitåm de rezultatele simultane ale celor douåchestionare, care au constat în 20 de întrebåri pentru salariaõi øi 26 pentrucititori, øi så procedåm la o prezentare în oglindå a portretelorprotagoniøtilor: Cititorul, Bibliotecarul øi Biblioteca lor.

Portretul robot al Cititorului:Cititorul se recomandå astfel: e mai degrabå tânår - 52%, are vârsta

cuprinså între 19-24 de ani, 20% între 25-30 de ani, doar 8% între 31- 40de ani øi 9% între 41-60 de ani, øi mai degrabå cititoare (aproximativ 63%),în general a terminat sau urmeazå o facultate (74%), e, prin urmare, student(53%) sau intelectual (22%), e studios øi motivat - vine la bibliotecå decele mai multe ori din proprie iniõiativå (55%), dar øi la recomandareaprofesorilor (25%) øi a colegilor (11,5%); nu putem så nu remarcåm rolulrelativ mic pe care îl joacå pårinõii (3,7%), bibliotecarul (2, 4%) øi presa(1,6%) în atragerea în bibliotecå a publicului în general, øi a celui tânår, înmod special, ceea ce are drept cauzå, în bunå måsurå, atât absenõa implicåriibibliotecii în programele educative, dar øi prezenõa slabå a acesteia în viaõapublicå, în comunitate, lucru remarcat øi de bibliotecarii care solicitå„campanii de promovare a bibliotecii”, „un serviciu de marketing”,„organizarea de sesiuni de comunicare, programe culturale”, popularizareaactivitåõilor prin afiøe øi programe”, „materiale de promovare a BNR”, careså facå cunoscutå biblioteca. Toate aceste måsuri pot conduce øi laechilibrarea procentualå a beneficiarilor, pe categorii de vârstå.

Cititorul vine la bibliotecå cu regularitate (48% lunar, 16, 8%trimestrial øi 10, 5% semestrial), este relativ fidel (33% frecventeazåbiblioteca noastrå de 1-3 ani, 22% de 4-7 ani, iar 15,5 de peste 7 ani), ceea


20

ce nu-l împiedicå så frecventeze mai multe biblioteci, adicå foloseøte maimulte surse locale de informare (56% - Biblioteca Centralå Universitarå- 17%, Biblioteca Metropolitanå �Mihail Sadoveanu� - 9%, BibliotecaAcademiei - 7,2%, Biblioteca Institutului Francez - 5, 5%), lucru care artrebui så determine fiecare bibliotecå så gîndeascå o strategie de partajare aresurselor, mai ales pentru cårõile øi periodicele de specialitate stråine pentrucare subiecõii îøi manifestå opõiunea.

O bunå parte dintre datele de mai sus sînt bine ilustrate în graficulcererilor de informare înregistrate la îndrumarea cititorilor. Vom vedea cånumårul mare de studenõi øi-a spus cuvântul în ceea ce priveøte dinamicanumårului de cereri øi a celui de cititori, prin creøterea ambelor în perioadelecare preced sesiunile sau începerea anului øcolar (Fig. 1).

Cititorul este deci, pe de o parte, un personaj dinamic, relativ avizat,care în general øtie ce vrea øi care, mai ales, cautå noul, modernul, pe lângåcerinõele tradiõionale de punctualitate, seriozitate, promptitudine,amabilitate, eficienõå, cerinõe care uneori lipsesc. Dar, pe de altå parte, eleste neglijent - „lipsa permisului”, „nu au nici måcar buletin de identitatela ei”, „subliniazå cårõile”, „îndoaie foile”, „rup pagini” -, încåpåõânat –„nu vor så prezinte buletinul øi fotografia”, „merg la xerox fårå însoõitor”,gålågios - „au telefoane mobile neînchise” øi cu o „õinutå necorespunzåtoare(murdårie)”. Iatå o faõå a Cititorului, aøa cum este ea våzutå dinspreBibliotecar.


21

Fig.1

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

ian. febr. mar. apr. mai. iun. iul. sept. oct. nov. dec.

Nr. cititori Cereri satisfacute Cote blocate Carti lipsa

Portretul robot al Bibliotecarului:

E drept cå primul solicitå ca bibliotecarul „så verifice paginile cårõilorînainte øi dupå primirea lor”, „så stea mai mult în mijlocul cititorilor øi så leacorde atenõie mai mare” øi se plânge de telefoanele mobile ale custozilor øide faptul cå „adesea se întâmplå ca aceøtia så fie mai zgomotoøi decâtcititorii”. Nu numai defectele sunt punctele în care cei doi protagoniøti seîntâlnesc, ei fac aceleaøi propuneri pentru îmbunåtåõirea activitåõiiBibliotecii øi, deseori, sunt de acord în ceea ce priveøte bunul sau prostulmers al lucrurilor. Dar, înainte de a analiza aceste acorduri øi dezacorduri,så-l cunoaøtem pe Bibliotecar, aøa cum se prezintå el însuøi:

Este un profesionist cu experienõå (vezi fig. 2), este mulõumit deactivitatea pe care o desfåøoarå (în totalitate: 41, 34% sau parõial: 51%), dar,în acelaøi timp, este dornic de perfecõionare (80% doresc perfecõionare pemai multe domenii, cu preponderenõå cel informatic – 38, 46%,biblioteconomic - 10%15, 13,5% - o limbå stråinå), conøtient atât delipsurile, cât øi de calitåõile sale – concluzie care se desprinde din punerea„în oglindå” a punctului såu de vedere privind comportamentul faõå decititor – 49% considerå cå se comportå corespunzåtor, 33,65% parõial – øicel al cititorului, pe aceeaøi temå – 61,3% sunt mulõumiõi de ajutorul primitdin partea salariaõilor, 9,8% parõial; de asemenea, 81,5% sunt mulõumiõi deserviciile custodelui.


22

05

101520253035

Maipuþinde 1an

Între 2º i 5 ani

Între 6º i 10ani

Între11 º i20 ani

Peste20 ani

Fig. 2

Nu

mãr

sal

aria

þi

Un alt aspect asupra cåruia Cititorul øi Bibliotecarul sunt de acord esteacela al domeniilor de interes ale primului (Fig. 3).

Strâns legatå de acest aspect, dar øi de acela al måsurii în careBiblioteca Naõionalå råspunde nevoilor de informare a cititorilor, esteproblema completårii colecõiilor, asupra cåreia existå din nou un acordgeneral: «Nu se vede nici o strategie de achiziõie a marilor titluri, a autorilorrenumiõi din diverse domenii», «insuficiente titluri noi în domeniuløtiinõelor umaniste, sociale, literaturå, filozofie, atât publicaõii româneøti, câtøi stråine, în schimb, existå multå literaturå de consum», spun cititorii;« elaborarea unei reale politici de completare a fondurilor conform nevoilorbeneficiarilor », spun bibliotecarii. O scurtå privire asupra titlurilor trecutede cititori la capitolul: «ce aõi dori så citiõi øi nu existå în bibliotecå?»dovedeøte cå aceste påreri sunt fundamentate. De asemenea, LegeaDepozitului Legal nu este respectatå, ceea ce determinå un cititor såpropunå o coalizare a marilor biblioteci în scopul «unui lobby laParlamentul României pentru o reglementare mai severå a obligaõieieditorilor de a da la fondul de carte exemplarele din fiecare apariõie».

Dacå la aceasta adåugåm øi faptul cå « o parte dintre cårõile nou apårutedupå 1999 sînt blocate », lucru des remarcat de cititori, deci cå ar trebui« îmbunåtåõit circuitul cårõii », ar trebui realizatå îndrumarea în salacataloagelor, achiziõionarea unui numår de calculatoare cu accesINTERNET (doar 16,2% dintre cititori utilizeazå posturile Internet aflate în


23

Fig. 3

57 69 6525 37 23

664 24 46 8 55

105

19 390

20406080

100120

istor

ie

info

rmat

ica

psiho

socio

logie

relig

ie

filozo

fie

geog

rafie

drep

t

chim

ie

filolo

gie

psiho

logie

polito

logie

socio

logie

litera

tura

med

icina

econ

omie

finan

te c

onta

bilita

t

Sala Uniunii Europene) pentru sala cataloagelor, popularizarea maisusõinutå a fondurilor audio-vizuale (doar 25, 7% consultå acest tip demateriale), a serviciilor øi a produselor Bibliotecii, precum øi mai buna lororganizare – vezi cazul Biroului Referinõe (numai 19,5% au apelat laserviciile acestui Birou, dintre care 69,5% au solicitat întocmirea uneibibliografii o singurå datå, 19% de mai multe ori, fiind remarcatå absenõabibliotecarului de referinõe în timpul programului de lucru cu publicul),avem un tablou relativ complet asupra problemelor esenõiale cu care seconfruntå în prezent cititorul øi bibliotecarul.

În atari condiõii, cifrele care indicå gradul de satisfacõie a cititoruluiaratå astfel: 56, 3% considerå cå cererile lor au fost satisfåcute în proporõiede peste 50%, 29, 9% în proporõie de 50%, 7,5% pânå în 30%. Doar 60%dintre cititori considerå cå biblioteca noastrå råspunde cererilor lor deinformare, 34, 5 apreciind cå acest lucru se întâmplå numai parõial.

Revenind la produsele øi serviciile Bibliotecii, putem spune cå:utilizatorii preferå så consulte ambele cataloage – sistematic øi alfabetic(42%), numai catalogul sistematic (35,5%), numai cel alfabetic (22,5%)(fig. 4).

În sistem informatizat, ordinea celor mai folosite cåi de acces - pentrucititori - este urmåtoarea: cåutarea dupå autori (65%), cåutarea dupå titlu(54,5%), dupå cuvinte-cheie (32,7%), cåutari combinate (20%) øi dupåvedeta de subiect (12,5%) (fig. 5).


24

Fig.4

35,5

22,5

42

Se remarcå nevoia cititorilor de a cåuta pe domenii, pe cuvinte-cheie,ceea ce ar trebui så conducå la “introducerea cåutårii pe subiect”, dupå cumremarcå mai mulõi bibliotecari.

În sistem informatic înså, cititorii solicitå mai puõin ajutorulîndrumåtorului: numai 29% au nevoie de îndrumare, 29% parõial, iar 42%nu au avut nevoie.

Marea majoritate a cititorilor este mulõumitå de programul sålilor delecturå (82,5%) ca øi de serviciile custodelui de salå (81,5%), dar lacapitolul propuneri solicitå ca acest program så fie mai puõin flunctuant, såfie prelungit dupå amiaza, sâmbåta øi duminica.

Pe baza datelor furnizate de aceste chestionare, au fost formulate o seriede propuneri care urmeazå så fie discutate în cadrul Comitetului Director, învederea îmbunåtåõirii activitåõii bibliotecii.

Materialul de faõå nu a reuøit så epuizeze, nici pe departe, problematicalargå abordatå de subiecõii chestionarelor. Vom cåuta ca, în numårul viitor alBuletinului, så dezvoltåm aceste teme.

Magdolna FiroiuClaudia Dumitran

Denise Rotaru


25

0 10 20 30 40 50 60 70

1 2 3 4 5

Fig. 5

Michael Dowling

BIBLIOTECI, BIBLIOTECARI ØI ASOCIAÕII ALEBIBLIOTECILOR ÎN STATELE UNITE ÎN 2001.

DIFERENÕA ÎN EPOCA CUNOØTINÕELOR1

Cooperarea a fost øi este esenõialå pentru creøterea statutuluibibliotecilor în SUA. Comitetul organizator al IFLA 2001, care a avut loc înUSA, a fost constituit din 6 asociaõii de biblioteci membre IFLA: AmericaAssociation of Law Libraries (AALL), American Library Asociation(ALA), Association of Library and Information Science Education(ALISE), Association of Research Libraries (ARL), Medical LibraryAssociation (MLA), Special Libraries Association (SLA).

Sub-temele Conferinõei IFLA 2001 au fost: creøterea rolului deconducåtor al bibliotecarilor, furnizarea de învåõåturå pe tot timpul vieõi;gestionarea informaõiei øi a tehnologiei; dezvoltarea politicilor de informare;formarea de parteneriate de cooperare între guverne øi structuri economice,pe de o parte, øi cercetåtori øi oameni de culturå care exploreazå frontierelecunoøtinõelor, pe de altå parte; îmbunåtåõirea calitåõii vieõii cetåõeanului.

Cu o populaõie de 280 de milioane de locuitori, SUA are 120. 000 debiblioteci: Biblioteci publice - 8.967; (Centrale - 8.943; Filiale - 7.147);Biblioteci universitare - 3.408; Biblioteci øcolare - 98.169; Biblioteci speciale- 9.993; Bibliotecile armatei – 341; Biblioteci guvernamentale - 122.289.

Guvernul federal øi bibliotecile. Foarte puõine fonduri vin de laguvernul federal. În afara acestora, guvernul SUA dedicå circa 200.000.000$ pe an, adicå mai puõin de 1 $/cititor. Bibliotecile pot solicita prin programefonduri adiõionale, unde concureazå cu alte instituõii pentru obõinereaacestora. Bibliotecile din învåõåmântul superior, din øcoli elementare øigimnaziale primesc tot sprijinul financiar de la instituõiile tutelare.Bibliotecile publice au mai multe resurse de venit, dar ele sunt finanõate înprimul rând din taxe locale. Spre deosebire de alte õåri, în SUA nu existå undepartament federal special care så råspundå de supravegherea bibliotecilor.Existå douå agenõii federale de distribuire de fonduri federale care facrecomandåri Preøedintelui øi Congresului privind nevoile øcolilor naõiunii.

26

BIBLIOTECA XXI

1 Articol apårut în: IFLA Journal. Vol. 27, nr.3, pg. 133-141

Agenõii bibliotecare de stat øi sisteme de bibliotecå. Fiecare stat dinSUA are o agenõie bibliotecarå de stat, dar, întrucât fiecare stat råspunde decrearea agenõiei proprii, structura øi funcõiile fiecåreia sunt întrucâtvadiferite. Unele dintre funcõiile majore ale agenõiilor biblioteconomice de statsunt: administrarea ajutorului federal øi de stat pentru biblioteci; colectareaøi publicarea statisticilor de bibliotecå; furnizarea de servicii de consultanõå,pregåtirea øi revizuirea legislaõiei de bibliotecå; referinõe øi împrumut depublicaõii pentru agenõiile guvernamentale; continuarea de programe deeducaõie etc.

Biblioteci. În ciuda temerilor cå bibliotecile vor deveni desuete în lumeavirtualå de azi, bibliotecile din SUA råmân populare. Ele au îmbråõiøat noitehnologii pentru a furniza noi servicii øi a atrage noi utilizatori. O analizårecentå a stabilit cå 90% dintre americani considerå cå bibliotecile vor finecesare øi în viitor. Amenajårile bibliotecilor trebuie så se schimbe pentru acorespunde nevoilor erei cunoøtinõelor. Peste 1300 de biblioteci publice øiuniversitare au fost construite øi reconstruite în ultimii 6 ani.

Oraøele våd acum bibliotecile ca pe o componentå integrantå aeforturilor lor de revitalizare. Bibliotecile sunt proiectate nu numai pentru aîncorpora tehnologia prezentå øi viitoare, ci øi caracteristicile multifuncõio-nale care så-i atragå pe utilizatori, devenind locuri de reuniune øi centreculturale pentru comunitåõi.

Deøi multe servicii de bibliotecå pot fi folosite electronic din afarabibliotecii (acces la catalogare øi reînoiri automatizate), oamenii vin încå labibliotecå în numår mare. Peste 20 de milioane de oameni viziteazå obibliotecå publicå în fiecare såptåmânå. Peste 35 de milioane de eleviviziteazå bibliotecile øcolare în fiecare såptåmânå. Øi peste 16 milioane destudenõi viziteazå bibliotecile universitare în fiecare såptåmânå.

Bibliotecile publice øi programele culturale:86% dintre bibliotecile publice oferå programare culturale pentru

adulõi;70% dintre bibliotecile publice oferå expoziõii culturale;60% dintre bibliotecile publice organizeazå mese rotunde, întâlniri cu

autori etc;20% dintre bibliotecile publice organizeazå “ateliere” literare,

programe dramatice øi serii de filme.

Perfecõionare profesionalå. Forma de învåõåmânt de specialitate


27

pentru bibliotecarii din SUA este masteratul în øtiinõa biblioteconomiei øia informårii. Din decembrie 2000, existå 58 de programe de licenõå înstudii de biblioteconomie øi informare în SUA øi Canada, acreditate deasociaõia bibliotecilor americane. Deøi unii au prezis decåderea profesiuniide bibliotecar, numårul de studenõi din øcolile de biblioteconomie din SUAa crescut de la 8.925 studenõi în 1989, la 12.292 în 1999 - o creøtere de 27%.În fiecare an, mai bine de 4500 de persoane obõin masteratul oferit de acesteprograme. Licenõiaõii gåsesc posturi nu numai în biblioteci, ci øi în sectorulparticular, care devine tot mai dependent de cei care administreazåcunoøtinõele informaõionale.

Impactul educaõiei biblioteconomice în SUA depåøeøte graniõele õårii.Peste 350 de studenõi stråini studiazå programe de master în SUA, în fiecarean. Lor li se alåturå circa 200 de doctoranzi.

În ideea de a analiza dacå procesul educaõional poate asigura o bunåpregåtire a bibliotecarului în secolul 21, ALA a õinut recent douå congreseprivind educaõia profesionalå, punând accent pe “Educaõia continuå”.

Asociaõiile de bibliotecari. Bibliotecarii øi bibliotecile din SUA aurecunoscut demult valoarea creårii unor asociaõii puternice øi active.Bibliotecarii de azi øi bibliotecile continuå så se bazeze pe asociaõiinaõionale, de stat øi regionale. Asociaõiile bibliotecare naõionale din SUA auoficii care råspund de urmårirea øi influenõarea legislaõiei øi areglementårilor importante din domeniul bibliotecilor. Aceste oficiilucreazå cu asociaõii de stat øi regionale øi cu alte organizaõii, pentru acontrola deciziile din domeniu øi pentru a se asigura cå bibliotecile au un locla masa negocierilor. Oficiile îøi alerteazå membrii când este nevoie de oacõiune imediatå privind legislaõia.

The American Association of Law Libraries (AALL), cu aproape 5000de membri, este lider în promovarea valorii biblioteconomice, promovândprofesiunea de “biblioteconomie juridicå:”.

- American Library Asociation - ALA - are peste 60.000 de membri,incluzând 1700 de membri externi din peste 100 de õåri. ALA are 57 defiliale de stat, regionale øi teritoriale øi vizeazå 5 õinte de acõiune: (1)Diversitate; (2) Educaõie continuå; (3) Echitatea accesului; (4) Libertateintelectualå øi (5) Alfabetizarea în secolul 21. Pentru a-øi spori sprijinulbibliotecilor øi bibliotecarilor, ALA s-a angajat într-o acõiune cu motto-ul:@ biblioteca ta, pentru a reaminti publicului cå bibliotecile de azi suntcentre - moderne øi dinamice – de educaõie, informaõie øi divertisment.

Alte asociaõii:


28

- Asociaõia pentru Educaõie Biblioteconomicå øi Øtiinõa Informårii(ALICE), are ca misiune promovarea excelenõei în cercetare, predare øiservicii de biblioteconomie øi øtiinõa informårii;

- Asociaõia Bibliotecilor de Cercetare (ARA) reprezintå principalele122 biblioteci de cercetare care servesc instituõii majore de cercetare dinSUA øi Canada øi are ca prioritåõi: intensificarea conøtientizårii copyrightuluiîn comunitåõile de cercetare øi educaõionale, îmbunåtåõirea accesului lacercetarea resurselor internaõionale, indiferent de format øi de localizare.

- Asociaõia Bibliotecilor Medicale (MLA) are ca membri peste 1.200de instituõii øi 3.800 de profesioniøti în domeniul informaõiilor despresånåtate. MLA se concentreazå pe recrutarea personalului specializat,precum øi pe creøterea diversitåõii în biblioteconomia øtiinõelor medicale.

- Asociaõia Bibliotecilor Speciale (SLA) are aproape 15.000 demembri din 60 de õåri øi are 56 de filiale în SUA, Canada, Europa øi OrientulMijlociu. Dorinõa SLA este de a se face cunoscutå ca asociaõie profesionalåconducåtoare în industria informaõiilor, un catalizator în dezvoltareaeconomiei informaõionale øi un partener strategic în societateainformaõionalå emergentå. Programul de dezvoltare profesionalå al SLA îiajutå pe specialiøtii în informaõii så-øi dezvolte potenõialul, furnizândoportunitåõi educaõionale bazate pe competenõe profesionale øi personale.

Alfabetizarea informaõionalå – un imperativ al secolului 21. În eracunoaøtinõelor, societåõile vor avea nevoie de cetåõeni alfabetizaõi îndomeniul reõelelor de informaõii. Alfabetizarea informaõionalå poate fidefinitå ca achiziõionarea setului de abilitåõi, pentru a obõine, interpreta øifolosi cunoøtinõele în mod eficient. Nu va fi suficient înså så øtii cum såfoloseøti tehnologia nouå. Oamenii alfabetizaõi informaõional sunt aceia careau învåõat cum så înveõe.

Asociaõia Americanå a Øcolilor de bibliotecå (AASL) øi AsociaõiaBibliotecilor Colegiilor øi Bibliotecilor de Cercetare (ACRL) –departamente ale ALA - au creat standarde de alfabertizare informativåpentru øcolile elementare, gimnaziale øi pentru învåõåmântul superior.Bibliotecile adoptå aceste standarde øi le încorporeazå în insituõiile lor. ALAa creat, de asemenea, Ghidul bibliotecarilor, care så ajute la realizarea uneicomunitåõi alfabetizate informativ.

(Sintezå realizatå de Letiõia Constantin;traducere de Teodor Atanasiu)


29

Culturå øi Educaõie pentrucomunitate. Braøov, 15-21 aprilie 2002

Consiliul Judeõean Braøov a organizat, în perioada 15 – 21 aprilie2002, în colaborare cu Biblioteca Judeõeanå “George Bariõiu” – Braøov,Conferinõa Internaõionalå cu tema: Culturå øi Educaõie pentru comunitate.

Au suøinut comunicåri pe tema multiculturalitåõii øi a educaõieicomunitare specialiøti din domeniul biblioteconomiei øi øtiinõei informåriidin SUA, Anglia, Grecia, Austria, Franõa, Spania, Ungaria øi România. Aufost prezente oficialitåõi ale Consiliului Judeõean Braøov. Programul ainclus øi o întâlnire oficialå la Primåria Predeal.

Din partea Bibliotecii Naõionale a României a participat LetiõiaConstantin, care a susõinut comunicarea cu tema: Biblioteca Naõionalå aRomâniei – programe culturale în folosul cetåõenilor.

Accademia di Romania – proiect de reorganizare a bibliotecii.Roma, 15 mai – 30 noiembrie 2002

Beneficiind de sprijinul Guvernului italian øi al Bibliotecii Naõionale aRomâniei, Accademia di Romania din Roma a demarat în anul 2002 unproiect de reorganizare a bibliotecii sale, în cadrul programului decolaborare culturalå dintre Guvernul Român øi Guvernul Italian.

În perioada 15 mai – 30 noiembrie a avut loc prima etapå a acestuiprogram, în cadrul cåreia au fost efectuate operaõiuni de cotare, clasificareøi aøezarea la raft a volumelor. S-a demarat de asemenea înregistrareavolumelor într-o bazå de date care în viitor va fi puså la dispoziõia celorinteresaõi, prin intermediul Internetu-lui.

Din partea Bibliotecii Naõionale a României au participat: AdrianaVasile, Mihaela Leaua, Monica Õicu øi Ileana Muicå. Pentru cele 4participante, øederea în Roma a reprezentat øi un foarte bun prilej pentru astabili contacte cu instituõiile italiene de profil øi a oferit posibilitåõisubstanõiale de informare.

În colaborare cu ICI România, a fost dezvoltatå o aplicaõie softwarecare så permitå informatizarea Bibliotecii Accademiei di Romania dinRoma, cea mai importantå instituõie culturalå româneascå din stråinåtate.Programul a fost adaptat în vederea utilizårii lui în toate bibliotecilecentrelor culturale din stråinåtate.

30

ØTIRI

Sånåtatea cårõilor – Simpozion. Oradea, 4 – 5 octombrie 2002

În zilele de 4 øi 5 octombrie 2002, la Biblioteca Judeõeanå “GheorgheØincai” din Oradea, s-a desfåøurat Primul Simpozion al BibliotecilorPublice din România în Domeniul Conservårii DocumentelorBibliografice – Sånåtatea cårõilor.

Biblioteca Naõionalå a României a fost reprezentatå la aceaståmanifestare de restauratori din cadrul Laboratorului de Patologie øiRestaurare a Cårõii, care au susõinut urmåtoarele lucråri: Daniela Prisecaru(øef Laborator) – Activitatea Laboratorului B.N.R. – cerinõe øi premize,Roxana Øorop (restaurator legåturå-carte) – Degradarea fizicå – cauze øiefecte asupra legåturii Evangheliarului de la Iaøi, secolul al XVIII-lea øiGabriela Pisicå (restaurator corp-carte) – Problematica restauråriimaterialului papetar prin metode nedistructive.

A III-a Conferinõå a Bibliotecarilor din Õårile Balcanice. Sinaia,31 octombrie - 2 noiembrie 2002

Între 31 octombrie – 2 noiembrie 2002, a avut loc la Sinaia A III-aConferinõå a Bibliotecarilor din Õårile Balcanice. Au participatreprezentanõi ai marilor biblioteci din Bulgaria, Macedonia, Moldova,Serbia, Turcia øi România. De asemenea, au luat parte la lucrårileconferinõei un grup de studenõi la biblioteconomie din Danemarca, precumøi doamna Hermina Anghelescu, profesor de biblioteconomie în StateleUnite. Tema conferinõei a fost: Bibliotecile în cadrul societåõiiinformaõionale – provocåri, deziderate, realitåõi.

Din partea ABBNR au participat: Rodica Maiorescu, director adjunct alBNR, Luminiõa Gruia, Letiõia Constantin øi Victor Duõescu, care a susõinutcomunicarea: Fiøiere de autoritate regionale – un tezaur internaõional.

În cadrul conferinõei, s-a hotårât crearea unei asociaõii a bibliotecarilordin õårile balcanice. Statutul acestei noi asociaõii va fi aprobat la a IV-aConferinõå a Bibliotecarilor din Õårile Balcanice, care va avea loc tot înRomânia, în luna iulie 2003. Proiectul statutului va fi realizat de doamnaHermina Anghelescu, iar demersurile oficiale pentru înfiinõarea acesteiasociaõii vor fi fåcute de Ministerul Culturii øi Cultelor din România.


31

Sesiunea Naõionalå de Conservare – Restaurare. Buøteni, 22 – 23noiembrie 2002

În perioada 22-23 noiembrie 2002, au avut loc la Buøteni douåevenimente importante: Sesiunea Naõionalå de Conservare –Restaurare, precum øi Salonul Naõional de Restaurare. Au fost prezenõidr. Ioan Opriø, Secretar de Stat în Ministerul Culturii øi Cultelor, øiConstantin Stere, Director al Direcõiei Judeõene pentru Culturå, Culte øiPatrimoniu – Prahova.

Lucrårile sesiunii s-au desfåøurat pe douå mari secõiuni : Conservare øiRestaurare.

Din partea Bibliotecii Naõionale a României au participat: DanielaPrisecaru (øef Laborator), Cristian Bedivan, Gabriela Pisicå, ClaudiaCondruz, Roxana Øorop.

** *

În Zilele de 23 øi 24 noiembrie 2002, Biblioteca Judeõeanå « MihaiEminescu » din Botoøani øi-a serbat aniversarea a 120 de ani de lecturåpublicå.

Evenimentul a inclus: Simpozionul Naõional – Botoøani – Tårâm decarte – 120 de ani de lecturå publicå; lansarea volumului MonografiaBibliotecii Judeõene « Mihai Eminescu », elaborat de Cornelia Viziteu øiOlga-Lia Romanovschi, vernisarea expoziõiilor: Valori patrimoniale –bogåõie spiritualå dåtåtoare de luminå øi înõelepciune øi În lumea cårõii laBotoøani, precum øi vizitarea Fondului Documentar Mihai Eminescu,donaõia I.C. Rogojanu.

Au fost prezente oficialitåõi ale Consiliului Judeõean Botoøani. Dinpartea Bibliotecii Naõionale a României au participat: Dan Erceanu, directorgeneral, Codruõa de Hillerin, director de investiõii, Denise Rotaru, vice-preøedinte al ABBNR øi Letiõia Constantin, redactor-øef Revista BiblioteciiNaõionale a României.


32

Laså så-õi fie cinå carteaØi te vei umple de-ncântareLaså saltea så-õi fie, de odihnåØi vei avea nopõi fårå întristare

Sfântul Efrem Sirul (303-373 d.Hr.)

Legea #1 Nici un catalogator nu va accepta munca altui catalogator

Legea #2 Nici un catalogator nu-øi va accepta propria muncådupå øase luni

Jesse Shera, 1977

Unde se aflå înõelepciunea ce-am pierdut-o în cunoaøtere ?Unde-i cunoaøterea ce-am pierdut-o în informaõie ?

T.S. Eliot

Problemå la zi în Biblioteca Naõionalå – nu sunt rafturi suficiente.

“Primul lucru ce trebuie så se afle într-o bibliotecå este un raft.Din timp în timp, acesta poate fi decorat cu literaturå. Dar raftul elucrul principal”.

Finley Peter DUNNE (1867-1936)

Bibliotecarii de azi, øi aceasta va fi valabilå cu atât mai mult pentrubibliotecarii de mâine, nu sunt dragoni fioroøi interpuøi între oameniøi cårõi. Ei sunt servitorii publici care administreazå bibliotecile îninteresul publicului.

Sir William Osler, 1917

33

“MAXIME ØI SENTINÕE”


34

Asociaõia Bibliotecii Naõionale a României

a deschis contul

Caså pentru Biblioteca Naõionalå,

menit så sensibilizeze øi så solidarizeze cetåõeniiRomâniei faõå de ideea construirii unui nou sediupentru aceastå instituõie.Numerele de cont sunt:

2511.1-3417.1/ROLøi

2511.1-3417.2/USD

Banca Comercialå Românå.

Caså pentru Biblioteca Naõionalå

Documents

revistaABBNR 1 2003abbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis1-03.pdf · 2007-01-08 · O listå uriaøå de cuvinte ordonate alfabetic; construitåîn timpul indexårii documentelor