Nr. 2 (87) 2006Publica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` deStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor Aeriene

C

E

R

S

E

N

I

N

www.roias.rowww.roias.rowww.roias.rowww.roias.rowww.roias.ro

MUZEUL AVIA}IEI,

O ISTORIE

A ARIPILOR ROMÂNE{TIMUZEUL AVIA}IEI,

O ISTORIE

A ARIPILOR ROMÂNE{TI

For]ele Aeriene Rom#ne –

Lider la Kabul

CER SENIN

CUPRINS

Interviu

Misiune

C-27 J Spartan

Reportaj

Instruc]ie

Pagina 4

Pagina 44

Pagina 20

Pagina 26

Pagina 18

LECTUR~ PL~CUT~!+

File de istorie – Dezvoltarea artileriei [i rachetelor sol-aer\n perioada 1970 – 1989 (1) (4848484848)

+

Instruc]ie – Jurnal de “campanie”! (2020202020)

2 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Arhiva – www.roaf.ro-

Interviu – For]ele Aeriene Rom#ne, un partener capabil [icredibil \n cadrul misiunilor NATO (44444)

+

Nr. 1 – 8/2005+

+ Centenar “Traian Vuia” (3636363636)

CUPRINS-

CER SENIN

+ Lec]ii \nv`]ate – |nv`]#nd din experien]` (4040404040)

+ Printre radiolocatori[ti – Avatarurile pasiunii (4242424242)

+ Reportaj – Jocul cu “focul” (4444444444)

Aerospa]iale (3434343434)+

+

+ NATO – \n schimbare (2222222222)

+ Exerci]iu – {oimul 2005 (1919191919)

+ Misiune – For]ele Aeriene Rom#ne – Lider la Kabul (1111188888)

+ Agend` (77777)

+ Album “Cer Senin” – C-27J Spartan (2626262626)

+ For]ele Aeriene \n lume (2828282828)

+ In memoriam – Cu g#ndul prin ne[tiut (4646464646)

+ Eveniment (1212121212)

Nr. 1/2006-

Nr. 2/2006-

+ Am primit la redac]ie (4747474747)

+ Informare (5050505050)

Comandor

DUMITRU BERBUNSCHI

Cazul specialCazul special

Cazul special este o excep]ie.Ofer` o imagine concretizat` în trecerea aceea periculoas`, zbor la limita

extrem`, c`tre polul distrugerii ori salv`rii. Catastrof` sau via]`. Nimic maicategoric \ntre alb [i negru.

Iar atunci c#nd se moare \n urma unui caz special grav, dou` sunt motivele:ne\ncrederea sau excesiva încredere în sine. Cea din urm` se r`sfr#ngetrufa[` \n ac]iuni concrete, \n riscuri incon[tient asumate. Necunoa[terea desine \nseamn` supralicitarea propriilor calit`]i. Ne\ncrederea este moarteacurajului [i calvarul inteligen]ei, sec`tuind puterea uman`.

Cazul special este starea aceea oarb` [i surd` fa]` de normalitate, fa]` dezborul legat [i cu rost cunoscut, rev`rs#ndu-[i efectele asupra vie]ii echipajului[i st`rii aeronavei. Chinul, teama nu bine precizate [i efortul min]ii suntvecinii cazului special ce poate surveni de sub umbra oric`rui zbor calm [ilini[tit. R`spunderea, st` \n frunte. |n planuri, \ns`[i via]a.

Cazul special duce omul viu – pilotul – [i fierul treaz – aeronava – c`treacea s#c#itoare destina]ie incert` care poate fi ne[tiutul, acolo unde ateriz`rilesunt totdeauna ultimele. |n crucea devenirii r`m#ne mintea. Bagajul nev`zut,cu semn de individualitate. Doar cu ea po]i spulbera erorile, asana defectele,iar calit`]ile pe care nu le po]i numi, vor deveni materia fecund` a “\ntoarceriiacas` s`n`tos”.

Atunci, \n clipele acelea grele, toate g#ndurile nefolositoare le arunci \nurm`, strângi la piept trupul cuno[tin]elor vitale, iar din regatul lucrurilor[tiute alegi ra]iunea, pentru a face din zbor o punte \ntre malurile lui drepte

care r`m#n decolarea [i aterizarea. Un caz special rezolvat este ca undesc#ntec. Este ceremonialul care te scap` de cinismul [i perfidianereu[itei, de temeri, obsesii [i angoase. Te cur`]` de \ndoieli, \ntine-rindu-te cu un zbor c#t o via]`.

Nici un pilot nu seam`n` cu alt pilot. Nu-i unul mai bun sau mai r`u.Doar provoc`rile sunt altele [i \n]elesurile diferite. Un caz specialrezolvat este ca o via]` tr`it`. Am \ncrustat sub ultima circumvolu]iunestarea, emo]ia, teama [i g#ndul salvator din zborul tocmai trecut, amdeslu[it \n]elesul pe foaia alb` a min]ii [i a r`s`rit fizionomia victoriei:m`sura.

Izvorând de sub poala valen]elor umane, \ncrederea [i ne\ncredereazidesc m`sura. Sufletul omenesc brodat [i din periculoase extreme,

are rezerve de siguran]` [i echilibru interior. S`p#nd \n piatra lui,vom sim]i precis [i lucid cecececece putem face, c#tc#tc#tc#tc#t, dar mai ales cumcumcumcumcum.A[a ne afl`m m`sura.

Mai r`m#ne doar s` o p`str`m.

MOTO : ,,Dac` am pierdut controlul avionului sau dac` nu mai

sunt capabil s` determin pozi]ia acestuia în spa]iu,CATAPULTEZ indiferent ce se va spune despre mine. M`voi gîndi atunci numai la so]ie [i copii.”

Principiu promovat înAvia]ia Militar` American`

INTERVIU

4 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Securitatea [i ap`rareana]ional`

– Domnule general-locotenent, v` rog– Domnule general-locotenent, v` rog– Domnule general-locotenent, v` rog– Domnule general-locotenent, v` rog– Domnule general-locotenent, v` rogs` ne oferi]i punctul dumneavoastr` des` ne oferi]i punctul dumneavoastr` des` ne oferi]i punctul dumneavoastr` des` ne oferi]i punctul dumneavoastr` des` ne oferi]i punctul dumneavoastr` devedere referitor la statutul For]elor vedere referitor la statutul For]elor vedere referitor la statutul For]elor vedere referitor la statutul For]elor vedere referitor la statutul For]elor AerieneAerieneAerieneAerieneAerieneRomâne, v`zut prin prisma concep]iei deRomâne, v`zut prin prisma concep]iei deRomâne, v`zut prin prisma concep]iei deRomâne, v`zut prin prisma concep]iei deRomâne, v`zut prin prisma concep]iei deap`rare na]ional`.ap`rare na]ional`.ap`rare na]ional`.ap`rare na]ional`.ap`rare na]ional`.

– Politica de securitate [i ap`rare na]ional` estestrâns condi]ionat` de muta]iile profunde din mediulgeopolitic [i militar contemporan. Acest fapt nupresupune, îns`, eliminarea sau neglijarea factoruluimilitar, ci stabilirea locului [i rolului acestuia în func]iede noile realit`]i.

În aceste condi]ii, For]ele Aeriene Române,entitate omogen`, supl` [i dinamic`, se prezint` cao component` de baz` a sistemului na]ional de ap`rare– componenta cea mai modern`, cea mai consistent`,cea mai performant` din punct de vedere tactic,operativ [i strategic. Astfel, printre principalele misiuni

FOR}ELEAERIENE ROMÂNE,UN PARTENERCAPABIL{I CREDIBIL|N CADRULMISIUNILOR NATO

Interviu acordat revistei

“CER SENIN”

de generalul-locotenentGHEORGHE CATRINA,

[eful Statului Majoral For]elor Aeriene

ale For]elor Aeriene Române se impun asigurareasuveranit`]ii României, 24 de ore din 24, prinsupravegherea spa]iului aerian na]ional, cooperareacu alte for]e în misiuni NATO sau interna]ionaledestinate men]inerii [i impunerii p`cii, pe de o parte,luptei împotriva terorismului interna]ional, pe de alt`parte, participarea la înl`turarea urm`rilor unorcalamit`]i sau la rezolvarea unor situa]ii de urgen]`.

– Care ar fi „lec]ii le înv`]ate” în urma– Care ar fi „lec]ii le înv`]ate” în urma– Care ar fi „lec]ii le înv`]ate” în urma– Care ar fi „lec]ii le înv`]ate” în urma– Care ar fi „lec]ii le înv`]ate” în urmaconflictelor recente din conflictelor recente din conflictelor recente din conflictelor recente din conflictelor recente din Afganistan [i IrakAfganistan [i IrakAfganistan [i IrakAfganistan [i IrakAfganistan [i Irakîn leg`tura cu amenin]area asimetric`, darîn leg`tura cu amenin]area asimetric`, darîn leg`tura cu amenin]area asimetric`, darîn leg`tura cu amenin]area asimetric`, darîn leg`tura cu amenin]area asimetric`, darmai ales dup` participarea For]elor mai ales dup` participarea For]elor mai ales dup` participarea For]elor mai ales dup` participarea For]elor mai ales dup` participarea For]elor AerieneAerieneAerieneAerieneAerieneRomâne în singura angajare în teatrul deRomâne în singura angajare în teatrul deRomâne în singura angajare în teatrul deRomâne în singura angajare în teatrul deRomâne în singura angajare în teatrul deopera]ii executat` dup` cel de-al doileaopera]ii executat` dup` cel de-al doileaopera]ii executat` dup` cel de-al doileaopera]ii executat` dup` cel de-al doileaopera]ii executat` dup` cel de-al doilear`zboi mondial, respectiv Opera]iunear`zboi mondial, respectiv Opera]iunear`zboi mondial, respectiv Opera]iunear`zboi mondial, respectiv Opera]iunear`zboi mondial, respectiv Opera]iuneaAl thea?Al thea?Al thea?Al thea?Al thea?

– Conflictele armate din zona Golfului Persic [iKosovo, r`zboiul din Bosnia-Her]egovina,confrunt`rile dintre unele state ale fostei URSS sauinterven]ia armat` a SUA în Somalia [i a Rusiei înCecenia, pot fi apreciate ca „scenarii” reprezentative

pentru un viitor r`zboi. Deci, un viitor r`zboi – cel maiprobabil – nu va consta într-o confruntare armat` demare amploare spa]ial`, ci se va desf`[ura pe zonegeografice relativ restrânse unde, îns`, se vordesf`[ura cele mai sofisticate arme, tehnologii [i sevor confrunta doctrine diferite.

În acest context, superioritatea aerian`,superioritatea aerian`,superioritatea aerian`,superioritatea aerian`,superioritatea aerian`,angajarea cu precizie, superioritatea infor-angajarea cu precizie, superioritatea infor-angajarea cu precizie, superioritatea infor-angajarea cu precizie, superioritatea infor-angajarea cu precizie, superioritatea infor-ma]iilorma]iilorma]iilorma]iilorma]iilor, opera]iile bazate pe efecte, mobi-, opera]iile bazate pe efecte, mobi-, opera]iile bazate pe efecte, mobi-, opera]iile bazate pe efecte, mobi-, opera]iile bazate pe efecte, mobi-litatealitatealitatealitatealitatea reprezint` elementele esen]iale aleperspectivei strategice de întrebuin]are a For]elorAeriene în orice tip de conflict armat, simetric sauasimetric. Caracterul \ntrunit al opera]iilor militareeste, de asemenea, \n mod evident, o condi]ie asuccesului.

Astfel, din lec]iile înv`]ate de c`tre For]eleAeriene ale celorlalte ]`ri membre NATO în urmarespectivelor conflicte, privind amenin]area asimetric`,avem în vedere dezvoltarea capacit`]ii de a executaatacurile aeriene cu precizie, elaborarea unei concep]iiprivind opera]iile urbane care s` precizeze rolulsprijinului aerian apropiat [i executarea deantrenamente de c`tre for]ele ce urmeaz` a fidislocate în teatrele de opera]ii. Toate acestea trebuies` asigure un ritm ridicat al opera]iilor aeriene,delegarea autorit`]ii stabilirii ]intelor comandantului,care ar putea face posibile opera]ii de r`spuns rapide,precum [i desf`[urarea unor procese de planificareale opera]iilor aeriene [i de dare a misiunilor maiflexibile, concomitent cu îmbun`t`]irea metodelorprivind evaluarea cu acurate]e a rezultatelor asupra]intelor.

Concret, dup` revenirea din teatrul de opera]ii adeta[amentelor Alpha [i Bravo, care au ac]ionat timpde un an de zile în cadrul Opera]iuniiOpera]iuniiOpera]iuniiOpera]iuniiOpera]iunii Althea,Althea,Althea,Althea,Althea, pecerul din Bosnia-Her]egovina sub comand` EUFOR,putem aprecia c` am „identificat”„identificat”„identificat”„identificat”„identificat” [i ne-amcompletat ciclul real al înv`]`rii cu canoanele dureale teatrului de opera]ii aeriene. Ce [tiam teoreticbine – baz` strict` de selec]ie pentru personalulaeronavigant [i cel logistic din ambele deta[amente– am completat fericit cu experien]a unic` a misiunilorexecutate în „c`tarea” armelor. Nu-i pu]in lucru.Pentru noi, pentru For]ele Aeriene, pentru oamenii

FOR}ELEAERIENE ROMÂNE,UN PARTENERCAPABIL{I CREDIBIL|N CADRULMISIUNILOR NATO

El icopterul IAR-330 SOCAT s-aremarcat drept un simbol puternic [irobust al misiunii “Althea”

INTERVIU

5CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

care au ac]ionat în aceast` misiune, experien]acap`t` valen]e mult mai mari decât tezele unei lec]ii:este experien]a câmpului de lupt`.

– În ceea ce prive[te For]ele – În ceea ce prive[te For]ele – În ceea ce prive[te For]ele – În ceea ce prive[te For]ele – În ceea ce prive[te For]ele Aeriene,Aeriene,Aeriene,Aeriene,Aeriene,care este impactul importan]ei crescândecare este impactul importan]ei crescândecare este impactul importan]ei crescândecare este impactul importan]ei crescândecare este impactul importan]ei crescândea Puterii a Puterii a Puterii a Puterii a Puterii Aeriene asupra doctrineiAeriene asupra doctrineiAeriene asupra doctrineiAeriene asupra doctrineiAeriene asupra doctrineiopera] iona le , s t ruc tur i i [ i p lanur i lo r deopera] iona le , s t ruc tur i i [ i p lanur i lo r deopera] iona le , s t ruc tur i i [ i p lanur i lo r deopera] iona le , s t ruc tur i i [ i p lanur i lo r deopera] iona le , s t ruc tur i i [ i p lanur i lo r deinvest i ] i i?invest i ] i i?invest i ] i i?invest i ] i i?invest i ] i i?

– În ultimii ani a fost intensificat procesul deelaborare al doctrinelor For]elor Aeriene, atât caurmare a necesit`]ii privind dezvoltarea uneicomponente conceptualecomponente conceptualecomponente conceptualecomponente conceptualecomponente conceptuale corespunz`toareconflictelor armate moderne [i cerin]elor degestionare a crizelor, cât [i asigur`rii compatibilit`]iiconceptuale cu NATO, ca urmare a accederii înaceast` Alian]` politico-militar`.

Prin con]inutul lor, noile doctrine încearc` s`

direc]ioneze modul de întrebuin]are al For]elorAeriene în cadrul ap`r`rii colective [i în opera]iilede stabilitate, pentru ob]inerea gradului dorit decontrol asupra spa]iului aerian.

De asemenea, se abordeaz` [i modul deîndeplinire al unor misiuni pe timp de pace, cum arfi serviciul de „Poli]ie Aerian`“, participarea larezolvarea urgen]elor civile sau înl`turarea efectelordezastrelor.

În acest sens, procesul de restructurarerestructurarerestructurarerestructurarerestructurare

al For]elor Aeriene Române s-a desf`[urat [ise desf`[oar` pe baza urm`toarelor principii:::::dimensionareadimensionareadimensionareadimensionareadimensionarea For]elor Aeriene în raport cuobiectivele acestora [i resursele alocate;as igu ra rea e f i cac i t` ] i i Fo r ]e lo r as igu ra rea e f i cac i t` ] i i Fo r ]e lo r as igu ra rea e f i cac i t` ] i i Fo r ]e lo r as igu ra rea e f i cac i t` ] i i Fo r ]e lo r as igu ra rea e f i cac i t` ] i i Fo r ]e lo r Ae r ieneAer ieneAer ieneAer ieneAer ienela r`zboila r`zboila r`zboila r`zboila r`zboi prin realizarea identit`]ii structurale,func]ionale [i ac]ionale în toate situa]i i le;as i gu ra rea unu i ech i l i b ru î n ceea ceas igu ra rea unu i ech i l i b ru î n ceea ceas igu ra rea unu i ech i l i b ru î n ceea ceas igu ra rea unu i ech i l i b ru î n ceea ceas igu ra rea unu i ech i l i b ru î n ceea cep r i v e [ t e m i s i u n i l e , p e r s o n a l u l ,p r i v e [ t e m i s i u n i l e , p e r s o n a l u l ,p r i v e [ t e m i s i u n i l e , p e r s o n a l u l ,p r i v e [ t e m i s i u n i l e , p e r s o n a l u l ,p r i v e [ t e m i s i u n i l e , p e r s o n a l u l ,c o n c e pc o n c e pc o n c e pc o n c e pc o n c e p te l e [ i ech ipamen te l ete l e [ i ech ipamen te l ete l e [ i ech ipamen te l ete l e [ i ech ipamen te l ete l e [ i ech ipamen te l e ca re s`permit` ca structurile organizatorice ale For]elorAer iene s` poa t` îndep l i n i m is iun i l erepartizate, s` aib` capacitate ridicat` dereac]ie, s` fie flexibile [i s` poat` desf`[uraac]iuni de durat`; dependen]a structuri lordependen]a structuri lordependen]a structuri lordependen]a structuri lordependen]a structuri loro rgan i za to r i ce de n i ve l u l dezvo l t ` r i io rgan i za to r i ce de n i ve l u l dezvo l t ` r i io rgan i za to r i ce de n i ve l u l dezvo l t ` r i io rgan i za to r i ce de n i ve l u l dezvo l t ` r i io rgan i za to r i ce de n i ve l u l dezvo l t ` r i ia rmamen tu l u i [ i t ehn i c i i d i n do ta re ,a rmamen tu l u i [ i t ehn i c i i d i n do ta re ,a rmamen tu l u i [ i t ehn i c i i d i n do ta re ,a rmamen tu l u i [ i t ehn i c i i d i n do ta re ,a rmamen tu l u i [ i t ehn i c i i d i n do ta re ,sistemele de armament [i tehnica din dotarenecesitând personal într-un anumit num`r [i

de o anumit` specia-l i za re ; r e a l i z a r e ar e a l i z a r e ar e a l i z a r e ar e a l i z a r e ar e a l i z a r e ai n t ei n t ei n t ei n t ei n t e rrrrr ooooo p e r ap e r ap e r ap e r ap e r a b i l i t ` ] i ib i l i t ` ] i ib i l i t ` ] i ib i l i t ` ] i ib i l i t ` ] i icu structurile similaredin armatele statelormembre NATO.

Ca urmare, pr inplanurile de modernizareale For]e lor Aer ieneRomâne, au fost deru-late programe, cum ar fi:modernizarea avionuluiMiG-21 LanceR, a c`ruiavionic` a permis cre[te-rea eficacit`]ii [i efici-en]ei privind preg`tirea,executarea [i analizamisiunilor de lupt`; mo-dernizarea elicopterului

IAR-330 SOCAT, care constituie prima platform`aerian` de lupt` antiblindate; achizi]ionarearadarelor digitale tridimensionale – FPS 117;achizi]ionarea sistemului ASOC pentru realizareaimagini i aeriene complete; achizi ] ionareasistemelor de ident i f icare amic–inamic;achizi]ionarea radarelor de medie [i joas`altitudine GAP FILLER; achizi]ionarea unuisistem de rachete sol-aer cu b`taie medie de tipHAWK.

Misiunile curente[i angaj`rile viitoare

– Care sunt, domnule general-locote-– Care sunt, domnule general-locote-– Care sunt, domnule general-locote-– Care sunt, domnule general-locote-– Care sunt, domnule general-locote-nent, principalele activit`]i în curs denent, principalele activit`]i în curs denent, principalele activit`]i în curs denent, principalele activit`]i în curs denent, principalele activit`]i în curs dedesf`[urare?desf`[urare?desf`[urare?desf`[urare?desf`[urare?

– În ultimii ani, For]ele Aeriene Române aupromovat o serie de reforme curajoase, de substan]`,angajându-se constant pe coordonatele calit`]ii,moderniz`rii [i eficientiz`rii utiliz`rii resurselor [imijloacelor din înzestrare. Un efort constant a vizat[i vizeaz`, în continuare, crearea [i profesionalizareaunui fond calitativ superior de cadre, determinareaacestora s` slujeasc`, cu devotament [i fidelitate,categoria for]elor armate c`reia îi apar]in.

Astfel, dac` Opera]iunea Althea a solicitat,efectiv, calit`]ile exclusive de profesioni[ti ai cerului,ai artei pilotajului, de combatan]i pe frontul luptei cuun inamic invizibil, îns` perfid [i disimulat, consacrândmisiuneamisiuneamisiuneamisiuneamisiunea ca fapt` [i echipajulechipajulechipajulechipajulechipajul ca patrul`combatant`, am apreciat ca oportun` angajarea altui„pachet de for]e” în misiunea „terestr`“ de gestionare[i conducere, în calitate de „LEAD NA„LEAD NA„LEAD NA„LEAD NA„LEAD NATION”TION”TION”TION”TION”, atuturor opera]iunilor care se vor derula pe aeroportulcivil [i militar din Kabul, pentru o perioad` de patruluni. {i aceast` misiune este una f`r` precedent.

– Exist`, dincolo de riscuri, un câ[tig– Exist`, dincolo de riscuri, un câ[tig– Exist`, dincolo de riscuri, un câ[tig– Exist`, dincolo de riscuri, un câ[tig– Exist`, dincolo de riscuri, un câ[tigu[or de cuantificat în aceast` nou` provo-u[or de cuantificat în aceast` nou` provo-u[or de cuantificat în aceast` nou` provo-u[or de cuantificat în aceast` nou` provo-u[or de cuantificat în aceast` nou` provo-care?care?care?care?care?

––––– Nu este u[or de decelat riscurile. Îns`, euapreciez ca fiind mult mai important de eviden]iatcondi] ia favorabil` înv`]`ri i [i experien]eicondi] ia favorabil` înv`]`ri i [i experien]eicondi] ia favorabil` înv`]`ri i [i experien]eicondi] ia favorabil` înv`]`ri i [i experien]eicondi] ia favorabil` înv`]`ri i [i experien]eirealerealerealerealereale pentru deta[amentul românesc din For]eleAeriene, care are ocazia s`-[i probezeprofesionalismul [i capacitatea opera]ional` de aac]iona la conducerea unei grup`ri multina]ionale.Misiunea onoreaz`, dar oblig` la noi eforturi. Puneîn valoare calitatea uman` [i capacitateamanagerial`. Nu-i o misiune oarecare, nu are nimicdin administrarea lini[tit` a unui aeroport, fie el cuun trafic sus]inut, la vreme de pace. Înseamn`,înainte de toate, expunerea la multiple amenin]`ri.M`suri de protec]ie comune. Ac]iuni în calitate delider r`spunz`tor de soarta întregii grup`ri na]ionale,

Realizarea interoperabilit`]iicu structurile similare ale Alian]ei

Nord-Atlantice, o problem` rezolvat`cu succes de

For]ele Aeriene Rom#ne \n cadrulmisiunilor comune

Prezen]a pilo]ilor rom#ni \n misiuni dificile este cerut`insistent de partenerii din NATO

INTERVIU

6 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

dar [i de ac]iunile tuturor operatorilor aerieni [itere[tri din acea zon` fierbinte.

– For]ele – For]ele – For]ele – For]ele – For]ele Aeriene Române, propor]ionalAeriene Române, propor]ionalAeriene Române, propor]ionalAeriene Române, propor]ionalAeriene Române, propor]ionalcu misiunile curente [i angaj`rile viitoare,cu misiunile curente [i angaj`rile viitoare,cu misiunile curente [i angaj`rile viitoare,cu misiunile curente [i angaj`rile viitoare,cu misiunile curente [i angaj`rile viitoare,au un plan de transformare în derulare sauau un plan de transformare în derulare sauau un plan de transformare în derulare sauau un plan de transformare în derulare sauau un plan de transformare în derulare sauplanificat a fi declan[at în viitor? Care arplanificat a fi declan[at în viitor? Care arplanificat a fi declan[at în viitor? Care arplanificat a fi declan[at în viitor? Care arplanificat a fi declan[at în viitor? Care arfi obiectivele imediate [i de perspectiv`fi obiectivele imediate [i de perspectiv`fi obiectivele imediate [i de perspectiv`fi obiectivele imediate [i de perspectiv`fi obiectivele imediate [i de perspectiv`ale For]elor ale For]elor ale For]elor ale For]elor ale For]elor Aeriene Române?Aeriene Române?Aeriene Române?Aeriene Române?Aeriene Române?

– În prezent, sunt în curs de derulare programecare contribuie la realizarea arhitecturii viitorului sistemal Ap`r`rii Aeriene, cum ar fi: modernizareaelicopterelor IAR-330 pentru misiunile de transportaerian; achizi]ionarea sistemelor de naviga]ie aerian`[i de aterizare de precizie; realizarea sistemului decomand` [i control aerian na]ional; achizi]ionarea deavioane de transport între teatre [i intra-teatru;achizi]ionarea [i modernizarea sistemelor de rachetesol-aer [i a sistemelor ap`rare aerian` cu raz` scurt`de ac]iune; continuarea contractului de achizi]ionarea radarelor de tipul GAP FILLER; achizi]ionareaavionului multirol.

Am semne serioase c` [i în viitor conducereaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale va avea în aten]iealocarea unor resurse similare anilor anteriori, astfelîncât investi]iile angajate [i cele planificate s` poat`fi sus]inute bugetar, iar cea mai valoroas` avere –oamenii – s`-[i des`vâr[easc` profesionalismul.

Certificarea competen]ei[i provoc`rile viitorului

––––– Anul 2006 este unul al pragurilorAnul 2006 este unul al pragurilorAnul 2006 este unul al pragurilorAnul 2006 este unul al pragurilorAnul 2006 este unul al pragurilorvalorice de demonstrat. Ce înseamn`,valorice de demonstrat. Ce înseamn`,valorice de demonstrat. Ce înseamn`,valorice de demonstrat. Ce înseamn`,valorice de demonstrat. Ce înseamn`,domnule general-locotenent, dardomnule general-locotenent, dardomnule general-locotenent, dardomnule general-locotenent, dardomnule general-locotenent, dar, mai ales,, mai ales,, mai ales,, mai ales,, mai ales,ce presupune aceasta pentru For]elece presupune aceasta pentru For]elece presupune aceasta pentru For]elece presupune aceasta pentru For]elece presupune aceasta pentru For]eleAeriene Române?Aeriene Române?Aeriene Române?Aeriene Române?Aeriene Române?

– Anul 2006 este un timp al începerii procesuluicomplex de evaluare [i de certificare a structurilor de

for]e angajate de România, ca aliat între stateleTratatului Nord-Atlantic. Iar For]ele Aeriene de]inmajoritatea în privin]a obiectivelor for]ei.obiectivelor for]ei.obiectivelor for]ei.obiectivelor for]ei.obiectivelor for]ei.Concep]ia mea este c` pachetele de for]e pachetele de for]e pachetele de for]e pachetele de for]e pachetele de for]egenerate de structura noastr` – atunci când primeaz`profesionalismul individual [i spiritul de echip` – nuau cum s` nu fie [i acceptate. Cunosc în detaliuperforman]ele profesioni[tilor din For]ele Aeriene. Îns`,[tiu în egal` m`sur` c` un deta[ament, indiferentcare i-ar fi specialitatea, m`rimea ori valoarea tactic`,nu se preg`te[te peste noapte. Presupune eforturi,cel mai des anonime. Disipate în spiritul onest decamaraderie al oric`rui lupt`tor. Când ai de îndeplinitmisiuni deosebite, în]elegerea [i sus]inerea trebuies` fie pe m`sur`. Asta înseamn`, în primul rând,promisiune onorat`. Iar onoarea, cu atât mai multonoarea militar`, este o chestiune de civiliza]ie.

– Din triada misiunilor onorate, lipse[te– Din triada misiunilor onorate, lipse[te– Din triada misiunilor onorate, lipse[te– Din triada misiunilor onorate, lipse[te– Din triada misiunilor onorate, lipse[teavia]ia de vân`toare. Unde îi afla]i deve-avia]ia de vân`toare. Unde îi afla]i deve-avia]ia de vân`toare. Unde îi afla]i deve-avia]ia de vân`toare. Unde îi afla]i deve-avia]ia de vân`toare. Unde îi afla]i deve-nirea?nirea?nirea?nirea?nirea?

– Mediul aerian este un t`râm al statelor bogate.Nu spun o noutate. Este o eviden]` a unui secol deavia]ie. Îns`, diviziunea muncii pe cerul r`zboinic oripa[nic al planetei ce-[i trimite mesagerii prin Cosmos,presupune înv`]`tur`. Înseamn` pricepere. Reclam`talent. Necesit` sacrificiu. Avia]ia de vân`toare s-aconsacrat din începuturi ca arm` a permanen]ei, treaz`,ager` [i determinant` în asanarea oric`rei forme deagresiune. Aceasta i-a r`mas [i ast`zi determinarea.

„BALTIK 2007" va fi misiunea extern` viitoare,desf`[urat` la nord de… vest, în ]`rile baltice,sus]inut` de avia]ia de vân`toare. Serviciul de lupt`„Poli]ie Aerian`“ este misiunea executat` la vremede pace, în timp de criz`, dar mai ales la r`zboi.Avem tradi]ie în executarea acestui gen de misiuni.S-au executat în România de când exist` avia]iemilitar`. Nu am nici cea mai mic` emo]ie din acestpunct de vedere. Misiunea are în spate ore de zbor [ioameni antrena]i înc` din anii 1995–1996, când amdebutat cu misiuni comune interne [i interna]ionaleîn cadrul Parteneriatului pentru Pace.

În concluzie, putem aprecia c` prin capacit`]ilesale, For]ele Aeriene Române pot contribui ladescurajarea [i prevenirea agresiunii, solu]ionareaunor situa]ii de criz`, contracararea puterii aeriene aunui eventual agresor, desf`[urarea unei ap`r`ristrategice active [i câ[tigarea ini]iativei, îndeplinireascopului final, precum [i a obliga]iilor asumate destatul român prin tratate [i alian]e.

– Cum sunt percepute For]ele – Cum sunt percepute For]ele – Cum sunt percepute For]ele – Cum sunt percepute For]ele – Cum sunt percepute For]ele AerieneAerieneAerieneAerieneAerieneRom#ne de c`tre alia]i i din NARom#ne de c`tre alia]i i din NARom#ne de c`tre alia]i i din NARom#ne de c`tre alia]i i din NARom#ne de c`tre alia]i i din NATTTTTO, prinO, prinO, prinO, prinO, prinprisma misiunilor \ncredin]ate [i executate,prisma misiunilor \ncredin]ate [i executate,prisma misiunilor \ncredin]ate [i executate,prisma misiunilor \ncredin]ate [i executate,prisma misiunilor \ncredin]ate [i executate,la doi ani de la integrarea \n la doi ani de la integrarea \n la doi ani de la integrarea \n la doi ani de la integrarea \n la doi ani de la integrarea \n Alian]a Nord-Alian]a Nord-Alian]a Nord-Alian]a Nord-Alian]a Nord-At lant ic`?At lant ic`?At lant ic`?At lant ic`?At lant ic`?

– Misiunile executate de For]ele Aeriene Rom#ne\n decursul ultimilor doi ani, al`turi de partenerii dinNATO, au confirmat faptul c` suntem o structur` defor]e compatibil` cu cerin]ele [i misiunile Alian]eiNord-Atlantice, iar corecta orientare [i rapiditateatransform`rii a fost remarcat`, \n aprecieri exprimatef`r` rezerve, de structurile de conducere ale NATO.Ne-am dovedit \n acest r`stimp capacitatea, valoarea,adaptabilitatea, profesionalismul.

M`rturie privind \ncrederea \ntr-un partenercapabil [i credibil sunt misiunile complexe stabilitede c`tre comandamentele NATO pentru For]eleAeriene Rom#ne: ALTHEA; KAIA; BALTIK 2007.Avioanele MiG-21 LanceR, aparatele de transportC-130 Hercules [i elicopterele IAR-330 SOCAT auac]ionat irepro[abil de pe multe din aerodromurile]`rilor NATO sau partenere, personalul navigant [ide comand` s-a ridicat \ntotdeauna la nivelula[tept`rilor, la exigen]ele impuse de misiunile la careau participat.

Dovada aprecierilor pozitive de care se bucur`For]ele Aeriene Rom#ne o constituie faptul c`, [i a[dori s` subliniez acest aspect, prezen]a noastr` \nmisiuni dificile este cerut` insistent de partenerii dinNATO. Iar acest lucru nu este la \ndem#na oricui.

– Ce dori]i s` transmite]i, domnule– Ce dori]i s` transmite]i, domnule– Ce dori]i s` transmite]i, domnule– Ce dori]i s` transmite]i, domnule– Ce dori]i s` transmite]i, domnulegeneral-locotenent, personalului din For]elegeneral-locotenent, personalului din For]elegeneral-locotenent, personalului din For]elegeneral-locotenent, personalului din For]elegeneral-locotenent, personalului din For]eleAeriene Rom#ne [i nu se reg`se[te \nAeriene Rom#ne [i nu se reg`se[te \nAeriene Rom#ne [i nu se reg`se[te \nAeriene Rom#ne [i nu se reg`se[te \nAeriene Rom#ne [i nu se reg`se[te \naceast` convorbire special`?aceast` convorbire special`?aceast` convorbire special`?aceast` convorbire special`?aceast` convorbire special`?

– Este o certitudine faptul c` misiunile For]elorAeriene vor fi, \n viitorul apropiat, din ce \n ce maidificile, mai apropiate de realitatea dur` a conflictuluiaerian modern. Astfel, exigen]ele vor spori, \ns`motiva]ia [i satisfac]iile profesionale vor fi, deasemenea, pe m`sura cerin]elor.

|n aceste condi]ii, statutul de militar al For]elorAeriene Rom#ne trebuie s` se manifeste la nivelulfiec`ruia dintre noi prin con[tientizarea faptului c` va finecesar s` facem fa]`, \n orice moment, provoc`rilor,muncii responsabile, \ntr-o echip` interna]ional̀ al c`reiscop este de a face lumea mai sigur` [i mai bun`.

Din aceste considerente, le doresc oamenilor dincategoria noastr` de for]e s` se impun`, \n continuare,\n postura de cei mai valoro[i militari rom#ni.

––––– A[a s` fie, domnule general-loco-A[a s` fie, domnule general-loco-A[a s` fie, domnule general-loco-A[a s` fie, domnule general-loco-A[a s` fie, domnule general-loco-tenent! V` mul]umim foarte mult!tenent! V` mul]umim foarte mult!tenent! V` mul]umim foarte mult!tenent! V` mul]umim foarte mult!tenent! V` mul]umim foarte mult!

A consemnat,comandor

DUMITRU BERBUNSCHI

Generalul-locotenent Gheorghe Catrina, un liderreceptiv la problemele [i la sugestiile oamenilor

AGENDA

7CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

La \nceputul lunii martie, For]ele Aeriene

Rom#ne au primit vizita delega]iilor militare ale Colegiului de R`zboi al For]elor

Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, vizit` planificat`\n cadrul c`l`toriei de studii regionale efectuat` dec`tre ofi]erii studen]i americani \n ]ara noastr`.

|n cadrul cursului de studii regionale studen]iicerceteaz`, analizeaz` [i evalueaz` o zon` geografic`prin prisma priorit`]ilor [i responsabilit`]ilor cu care sepoate confrunta un comandant militar \n calitate decombatant. Cursul are drept scop preg`tirea ofi]erilorstuden]i prin provocarea cre[terii interesului de a seangaja \n mod eficient \n cercetarea zonei geograficedin punct de vedere teoretic, urm#nd ca, ulterior, s`discute anumite probleme de interes cu liderii militaridin regiune, \n cadrul \nt#lnirilor organizate.

C`l`toriile de studii regionale ofer` fiec`rui studentocazia de a evalua o anumit` zon` a lumii unde uncomandament regional unificat trebuie s`implementeze strategia militar` na]ional` \n sprijinulpoliticii de securitate a Statelor Unite, \n perspectivaconfrunt`rii cu provoc`rile pe care o poate \nt#mpinaFor]a Expedi]ionar` Aerian` [i Spa]ial` American`.

|n]elegerea acestui proces de implementare

solicit` evaluarea complexit`]ii mediului interna]ionalde securitate al regiunii unde are loc c`l`toria destudii [i familiarizarea cu modul \n care statelerespective r`spund cerin]elor politicii guvernamentaleale SUA.

Cea mai eficient` modalitate de a valida\nv`]`mintele desprinse din studiile teoretice \n cadrulseminariilor este c`l`toria \n regiunea studiat` pentrudiscu]ii directe cu reprezentan]i politici [i cu liderimilitari ai na]iunilor respective. Oportunitatea de adiscuta cu ace[tia \n propria lor ]ar` ofer` ocaziaunor discu]ii deschise [i obiective despre problemeconsiderate a fi relevante.

Vizita \n Rom#nia a celor 16 cursan]i [i 2 profesoriamericani a reprezentat ultima etap` a c`l`toriei destudii care a mai cuprins Polonia, Austria [i Cehia.Prin briefing-urile la care au luat parte \n cadrul viziteila Statul Major al For]elor Aeriene [i la Baza 90Transport Aerian, ofi]erii studen]i americani au avutprilejul: s` \n]eleag` mai bine modul de desf`[urareal procesului de transformare care a fost parcursp#n` \n prezent de c`tre For]ele Aeriene Rom#ne; s` cunoasc` unele aspecte referitoare la structurade for]e \n viitorul apropiat [i programul \nfiin]`rii unor

baze americane pe teritoriul ]`rii noastre; s`cunoasc` modul de preg`tire al personalului navigant[i lec]iile \nv`]ate de acesta prin participarea la misiuniexterne, transport de trupe \n teatrul de opera]ii,participarea la misiunea „ALTHEA”, exerci]iile [imisiunile executate \n cooperare [i colaborare cuparteneri str`ini [i, \n mod special, cu militari dinStatele Unite; s` cunoasc` modul actual decolaborare al For]elor Aeriene Rom#ne cu For]eleAeriene ale SUA [i perspectivele acestei colabor`ri;

s` \n]eleag` realit`]ile din Rom#nia dup` aderarea\n Alian]a Nord-Atlantic` [i \nainte de aderarea laUniunea European`.

Studen]ii americani au dovedit o bun` \n]elegerea problemelor puse \n discu]ie, iar ofi]erii din unit`]ilevizitate au r`spuns cu promptitudine [i tact la\ntreb`rile acestora. Studen]ii [i profesorii americaniau apreciat nivelul de preg`tire al pilo]ilor rom#ni careparticip` \mpreun` cu personal din alte state la misiuniinterna]ionale, precum [i profesionalismul ofi]erilorde stat major afla]i \n diferite teatre de opera]ii.

Comandor ION DRAGOMIR

INSTRUIREA PERSONALULUI DINFOR}ELE AERIENEALE }~RILOR MEMBRE NATO

La sf#r[itul lunii martie a.c. a avut loc la Helsinki, Finlanda,o conferin]` organizat` [i coordonat` de Sub-Grupul For]elorAeriene (Air Force SubGroup – AFSG) din cadrul Grupului deinstruire al NATO (NATO Training Group – NTG).

Activitatea a avut drept scop coordonarea modului deinstruire a personalului for]elor aeriene din ]`rile membre NATO, evaluareaproiectelor [i a termenelor de finalizare pentru Grupul de Lucru Performan]eUmane \n Avia]ia Militar` (Human Performance in Military Aviation WorkingGroup) [i analizarea proiectelor SMART (Simulated Mission And RehearsalTraining). Acestea vor asigura executarea unor exerci]ii la nivel \ntrunit, at#t lanivel na]ional, c#t [i la nivel NATO [i IOC (Initial Operational Capability), destinateantrenamentului echipajelor [i comenzii statului major NATO.

Concluzia rezultat` \n urma activit`]ii a constat \n faptul c` toate for]eleaeriene ale ]`rilor participante la lucr`rile AFSG \[i reevalueaz` dimensiunea [i sesupun unui amplu proces de transformare [i modernizare pentru a putea \ndeplinisarcini mai complexe \n contextul noului concept NRF (NATO Response Force).Astfel, o aten]ie deosebit` se acord` \mbun`t`]irii procesului de selec]ie [i evaluarea noilor studen]i, av#nd \n vedere trecerea de la aeronave clasice, la aeronave cu

sistem de avionic` digital. |n acest sens, reprezentantul NATO Training Group(NTG) a prezentat obiectivele de viitor [i importan]a finaliz`rii documentelor delucru, care s` se transforme \n standarde de instruire a personalului navigant.

Totodat`, s-a stabilit c` Programele European Joint Jet Pilot Training– ENJJPT [i NATO Flying Training Center – NTFC continu` s` fie cele maiimportante programe comune de formare a pilo]ilor ]`rilor membre NATO.

Formarea unor pilo]i rom#ni \n cadrul acestor programe, care s`contribuie, ulterior, la formarea altor pilo]i \n ]ar`, constituie o modalitateeficient` de modernizare a procesului de instruire a pilo]ilor \n For]eleAeriene Rom#ne.

C`pitan-comandor EUGEN SUCIU

Sub lupa speciali[tilor,

Vizita delega]iilor militare ale Colegiului de R`zboial For]elor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii

Vizita delega]iilor militare ale Colegiului de R`zboial For]elor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii

AGEND~

8 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

|n perioada 13.03–16.03.2006 a avut loc, laCartierul General al NATO de la Bruxelles-Belgia,reuniunea Subcomitetului pentru Naviga]ie alConsiliului NATO pentru Consultare, Comand` [iControl.

Activitatea a avut ca obiective de baz` analizasitua]iei actuale [i a perspectivelor de evolu]ie alesistemelor de naviga]ie \n cadrul NATO, realizareacolabor`rii \n vederea redact`rii [i actualiz`riidocumentelor de referin]` \n domeniul sistemelor denaviga]ie [i, nu \n ultimul r#nd, stabilirea cadrului decooperare [i schimb de experien]` \ntre ]`rile membreNATO, \n procesul test`rii [i evalu`rii echipamentelorspecifice.

Din concluziile reuniunii s-a desprins ideea c`for]ele Alian]ei Nord-Atlantice trebuie s` dispun` deinforma]ii de pozi]ie, naviga]ie [i sincronizareaccesibile la nivel global, protejate la interferen]e

Evolu]ia sistemelor de

naviga]ie \n cadrul NATO(inten]ionate sau acciden-tale) [i cu acces restric-]ionat.

De asemenea, s-astabilit c` p#n` \n anul2017, echipamentul debaz` pentru apropiere deprecizie [i aterizare va firadarul de precizie – PAR,iar dup` anul 2018, acestava fi \nlocuit cu Sistemulde Apropiere de Precizie [iAterizare – PALS.

Totodat`, a fost ana-lizat` posibilitatea ca Serviciul Guvernamental (PRS)al sistemului GALILEO s` dispun` de aplica]ii [i \ndomeniul militar. Pentru aceasta, este necesar`evaluarea implica]iilor unei posibile utiliz`ri, \n comun,

ale serviciilor oferite de sistemele GPS [i GALILEO.

Maior ing. PETRU{ NEAC{U

|n cursul lunii martie a.c. a avutloc la Cartierul General al NATO de laBruxelles, Belgia, reuniunea Comitetuluipentru Naviga]ie, Comunica]ii [iSupraveghere al Comitetului NATOpentru Managementul Traficului Aerian– NATMC-CNS.

Principala tem` de discu]ie a fost

NAVIGA}IE,COMUNICA}II{ISUPRAVEGHEREAERIAN~|N NATO

cre[terea substan]ial` a traficului aerian\n Europa, fapt ce reprezint` una dinmarile provoc`ri pentru avia]ia militar`[i civil`, \n \ncercarea comun` de astabili noile direc]ii de dezvoltare ce vorfi necesare, astfel \nc#t s` fie asigurataccesul continuu al aeronavelor \nspa]iul aerian. Un aspect particular \n

aceast` privin]` este reprezentat deaeronavele militare, inclusiv cele tactice,a c`ror cerin]` de operare \n traficulaerian general (General Air Traffic –GAT), c#nd zborurile sunt conduse \nconcordan]` cu regulile [i procedurileICAO (Organiza]ia Interna]ional` aAvia]iei Civile) [i legisla]ia [i regulileavia]iei na]ionale, a crescut \n ultimiiani [i continu` s` creasc`.

Pentru gestionarea acestei situa]ii,Comisia European`, EUROCONTROL[i NATO au emis strategii de dezvol-

tare, recomand`ri, reguli [i proceduricare au fost sau vor trebui transpuse\n legisla]ia na]ional` [i care, inevitabil,vor avea impact asupra avia]ieina]ionale civile [i militare.

|n prezent, \n domeniul comunica]iiloraeronautice se desf`[oar`, sub directacoordonare a EUROCONTROL,Programul European de ExtindereOrizontal̀ [i Vertical̀ a zonei cu ecart defrecven]` de 8,33 KHz, ca r`spuns lacre[terea congestiei de frecven]` \n VHF.

De asemenea, Statul Major alFor]elor Aeriene [i Direc]ia General` deAvia]ie din Ministerul Transporturilor vorelabora, \n acest an, un plan na]ionalunitar de aplicare privind recomand`rileEUROCONTROL [i solicit`rile NATOat#t pentru componenta civil`, c#t [ipentru cea militar`.

Locotenent-colonelNICOLAE MARIA-

ZAMFIRESCU

Este un adev`r bine cunoscut de to] ipacien]ii care au trecut prin Sec]ia Medical`II c` doctorii, asistentele, \ntreg personalulce fo rmeaz` aces t m inuna t co lec t i v d inSpi ta lu l Cl in ic de Urgen]` Mi l i tar Central„Carol Davila” fac din profesie o datorie demare onoare. Dovad` num`rul mare de bolnavicare apeleaz` la serviciile acestei sec]ii, alcelor care [i dup` externare, de[i li se ofer`posibilitatea s` se \ndrepte c`tre alte institu]iimedicale, mai titrate, tot aici revin. Fiindc`indiferent de gradul sau func]ia celui aflat \nsuferin]`, pentru medicii [i asistentele de lasec]ia sus-numit`, bolnavii sunt egali [i trata]icu aceea[ i a ten ] i e [ i g r i j ` , cu un \na l tprofesionalism.

Are cu c ine se m#ndr i conf . univ. dr.c o l o n e l N i c o l a i e T u d o r , [ e f u l S e c ] i e i

NAVIGA}IE,COMUNICA}II{ISUPRAVEGHEREAERIAN~|N NATO

Medical` II, el \nsu[i un profesionist [i un finp s i h o l o g , u n d i a g n o s t i c i a n d e e x c e p ] i e .C o l o n e l u l d r . L i v i u V e r d e [ , l o c o t e n e n t -colonelul dr. Mihai Cojocaru, doamnele doctorJinga [i Ioni]`, ajutoarele sale cu mai mult`experien]`, sunt seconda]i \ndeaproape dec`pitan dr. Raluca Costache, aflat` la cap`tulreziden]iatului, mereu cu acela[i binef`c`tor[i \ncurajator z#mbet pe buze [i cu o mareiub i re [ i \n ]e le -gere fa]` de sufe-rin]a celui de pepa tu l de sp i t a l .De asemenea ,locotenentu l dr .D a n i e l C r i s t e areprezint` un nu-me de cert` per-spec t i v` , ce seva afirma negre-

[it [i de care se va vorbi, cu siguran]`, lasuperlativ \n medicina militar`.

Am avut prilejul s` discut`m \n mai multer#nduri cu militari \n termen, cadre active [i\n rezerv` din For]ele Aeriene, veterani der`zboi, membri de familie care au fost, la unmoment dat, interna]i \n aceast` sec]ie. To]iau avut numai cuvinte de laud` la adresamedicilor, a asistentelor medicale, \n fruntecu as i s t en ta [e f` , omn ip rezen ta [ ia t o t [ t i u t oa rea doamn` Magda Ch i r i ac .|ns`n`to[ i ] i sau pe ca le de a sc`pa deefectele bolilor care i-au marcat mult timp,ace[ti oameni la care ader`, cu toat` inima[ i cu to t su f le tu l [ i semnata ru l aces to rr#nduri, admir` minunatul colectiv al Sec]ieiMedical` II.

Comandor (r) PETRE B@N~

AGEND~

9CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

|n cursul lunii martie a.c. a avut loc la CartierulGeneral al NATO de la Bruxelles, Belgia, reuniuneaGrupului de Lucru pe linie de Comunica]ii alOrganiza]iei pentru Managementul Sistemului deComand`-Control Aerian al NATO (NACMO) –ACCS Communication Working Group (ACWG).

|n cadrul \ntrunirii au fost abordate subiecteprivind pachetele de capabilit`]i referitoare lasistemul de comunica]ii [i control aerian [i astudiului de implementare al acestora \n domeniulcomunica]iilor sol-aer-sol, comunica]iilor sol-sol [isecuritatea informa]iilor.

La aceast` activitate au fost invita]i, pentruprima dat`, cu statut de observatori, [i reprezentan]ina]ionali din noile state membre NATO. Astfel, dincele [apte noi state integrate \n Alian]a Nord-Atlantic`, numai Lituania, Slovacia [i Rom#nia aufost reprezentate la lucr`rile acestui grup de lucru,\ntruc#t noile na]iuni NATO sunt \n curs de a fi

Reuniune de lucru

Managementul asigur`rii comunica]iilor\n cadrul sistemului de comand`

[i control aerian al NATOimplicate \n programul ACCS (sistem decomand` [i control aerian).

ACWG este un grup de comunica]ii pentruACCS, ce \[i desf`[oar` activitatea subdirecta coordonare a NACMA (Agen]ia NATOpentru Managementul programului ACCS), iarprincipalele sarcini ale grupului constau \n: armonizarea proiectului [i cerin]elor de comunica]iipentru ACCS cu planurile [i sistemele din NATO [icu cele na]ionale; coordonarea efectiv` cu altegrupuri de lucru cu activitate relevant` pentru ACCS;

dezvoltarea politicii [i arhitecturii comunica]iilorpentru sistemele dislocabile din ACCS.

|n acest moment se afl` \n derulare, \n cadrulProgramului SCCAN, dezvoltarea unor re]ele decomunica]ii, utiliz#nd ca suport re]eaua RTP-STAR,destinate for]elor opera]ionale.

Informa]iile prezentate \n cadrul acestui grup delucru constituie aspecte importante pentru

armonizarea proiectului na]ional cu cerin]ele NATO.De asemenea, prezen]a unui reprezentant na]ional\n grupul de lucru, ar reprezenta o oportunitatepentru ]ara noastr` \n scopul promov`riiinfrastructurii de comunica]ii, ca suport pentruinstalarea unui ARS (element ACCS care\ndepline[te func]iile de control al misiunilor aeriene,producere a imaginii aeriene recunoscute – RAP [ifuziune a senzorilor) \n Rom#nia.

Locotenent-colonelNICOLAE MARIA-ZAMFIRESCU

| n perioada 16–31.03.2006, cu ocazia „Zilei NATO”, la Baza 90 TransportAerian s-a desf`[urat Campionatul de fotbal \n sal`, organizat de

Statul Major al For]elor Aeriene, cu participarea a opt echipe: dou` de la StatulMajor al For]elor Aeriene [i c#te o echip` de la Jandarmeria Rom#n`, Academiade Poli]ie, C.O.A.P., Brigada 1 Rachete Sol-Aer, Statul Major al For]elorNavale [i Baza 90 Transport Aerian. Echipele au fost repartizate prin tragere

la sor]i, \n dou` grupe, primele dou` echipe din fiecare grup` merg#nd maideparte \n semifinale.

|n finala mare, echipa Bazei 90 Transport Aerian a \nvins echipa StatuluiMajor al For]elor Aeriene, ocup#nd astfel locul I, \n timp ce echipele Brig`zii1 Rachete Sol-Aer [i Academiei de Poli]ie [i-au disputat finala mic`, primaie[ind \nving`toare.

Premierea echipei c#[tig`toare s-a desf`[urat \n data de 31.03.2006, peBaza Sportiv` a Statului Major al For]elor Aeriene, \n prezen]a generalului-generalului-generalului-generalului-generalului-maior Mihail Orzea]`.maior Mihail Orzea]`.maior Mihail Orzea]`.maior Mihail Orzea]`.maior Mihail Orzea]`.

C`pitan MARIUS {TEFANofi]er cu Educa]ia Fizic`, Baza 90

Transport Aerian

Campionat de fotbal

|n data de 23 martie 2006, la{coala de Aplica]ie pentru For]eleAeriene “Aurel Vlaicu” [i {coalaMilitar` de Mai[tri [i Subofi]eri aFor]elor Aeriene „Traian Vuia”, a avutloc vizita de lucru a loc]iitoruluiata[atului ap`r`rii al Marii Britanii laBucure[ti, comandantul decomandantul decomandantul decomandantul decomandantul deescadril` Mark Stanleyescadril` Mark Stanleyescadril` Mark Stanleyescadril` Mark Stanleyescadril` Mark Stanley.....

Vizita oficialului a avut ca scopmonitorizarea proiectului demarat \ncursul anului 2003 privind imple-mentarea modelului britanic depreg`tire militar` de tip „Leadership”,model prin care elevii [colariza]i laBoboc, de[i de forma]ie tehnic`, vortrebui s` de]in`, la absolvire, pe l#ng`cuno[tin]ele de specialitate, [i

OASPE}IDINMAREA BRITANIELA BOBOC

cuno[tin]e privind modul de conducereal grupurilor mici.

Pe parcursul \nt#lnirii s-auprezentat informa]ii [i aspectereferitoare la rolul celor dou` institu]iide \nv`]`m#nt, vizit#ndu-se at#tfacilit`]ile de zbor, c#t [i cele adminis-trative, logistice, de instruc]ie [i\nv`]`m#nt. De asemenea, au fostorganizate briefing-uri de informarecu personalul didactic [i cu staff-ulde conducere.

„Suntem convin[i c` prinactivitatea didactic` intens` ce sedesf`[oar` aici, prin talent, devota-ment, pasiune [i munc` sus]inut` secaut` atingerea nivelurilor de instruireconform standardelor de performan]`din NATO”, a declarat comandantulcomandantulcomandantulcomandantulcomandantulde escadril` Mark Stanleyde escadril` Mark Stanleyde escadril` Mark Stanleyde escadril` Mark Stanleyde escadril` Mark Stanley.....

Locotenent-comandorDAN HAGEANU

AGEND~

10 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

General de flotil` aerian`Ion {TEFAN,director RoIAS – 2006

Privilegiul de a zbura le-a fost d`ruit doar p`s`rilor. Omul ainventat un aparat pentru a gusta bucuria zborului, pe care Dumnezeunu a vrut s` i-o d`ruiasc`. Astfel, s-a n`scut avionul – simbiozaperfect` \ntre om [i pas`re, dintre cumin]enia pasului [i visul dezbur`tor. Cereasca treime a aeronauticii rom#ne[ti a sfin]it idealulzborului: Traian Vuia, Henri Coand`, Aurel Vlaicu. Iar l#ng` at#teastele sclipitoare, alte stele f`r` nume au ars \n propriul lor vis, pentrua \mplini n`zuin]a de a zbura.

C#nd privi]i cerul, fascina]i de elegan]a cu care zboar` o pas`re,opri]i-v` o clip` [i \ncerca]i un joc al imagina]iei: suprapune]i aripilorp`s`rii, aripile unui avion [i spiritul unui pilot. Ve]i tr`i un sentiment deuimire, de fascina]ie [i tr`inicie.

Dac` vre]i s` vede]i oameni care-[i sfideaz` condi]ia de fiin]`f`r` aripi, v` a[tept cu mare pl`cere la o „parad` celest`“, c`tresf#r[itul „lunii Cuptor”, \n Baza Aerian` „Mihail Kog`lniceanu”, undevom fi preg`ti]i s` pred`m o lec]ie de curaj [i virtute a [oimilor cu aripif`cute, [i nu n`scute. Aici, va fi ceremonialul cerului [i al p`m#ntului,preg`tit sub semnul colabor`rii cu to]i care iubesc AVIA}IA [i carecred c` „un kilometru de autostrad` te duce un kilometru, dar unkilometru de pist` te duce oriunde”.

Celor care [tiu c` spectacolul aerian este tradi]ie [i inova]ie,matematic` [i poezie, ambi]ie [i \n]elepciune, le fac invita]ia de a fiprezen]i la acest mare eveniment aeronautic, pentru a descifratraiectoriile „desenate” pe cer de aviatori rom#ni [i str`ini, din pestedou`zeci de ]`ri, de para[uti[ti militari [i civili, de a[ii unei profesiiridicat` la rang de m`iestrie, iar la sol, \n expozi]ia static`, pentru acunoa[te aeronave moderne, de ultim` genera]ie.

Celor care p`[esc pentru prima dat̀ \n acest „univers al miracolului[i riscului”, le propun s` ne cunoasc` pentru a sim]i puterea fierului [isuple]ea g#ndului rebel. Atmosfera unic` a Spectacolului AerianInterna]ional, v` va oferi o oportunitate rar` de a tr`i o experien]`diversificat` [i bogat`, la o distrac]ie grozav` [i multe puncte deinteres.

V` a[tept cu ner`bdare s` admira]i aeronavele multirol, la sol [i\n zbor, s` v` \nt#lnesc la RoIAS – 2006, indiferent dac` sunte]i unprieten vechi sau nou. Eu [i colegii mei vom fi preg`ti]i s` prezent`mun mare spectacol aerian cu sprijinul celor ce iubesc avia]ia [i pentrucare CERUL \nseamn` ACAS~.

ROM@NIA

20 de aeronave MiG-21; 4 aeronave L-39;7 aeronave IAR-99 {OIM; 2 aeronave C-130 HERCULES; 20

de aeronave IAR-330 SOCAT; 9 aeronave IAR-316; 8 aeronaveIAK-52; forma]ii de acroba]ie aerian` ale avia]iei sportive(aeronave de tipul Extra 300L, Gliders IS 28 B2, ZLIN 142,IAR 46); lans`ri de para[uti[ti.

RoIAS 2006,

Centenarul Zborului Mecanic –

Un Spectacol Eveniment

– peste 30 de ]`riinvitate;– peste 100 deaeronave;– peste 1000 despeciali[ti de avia]ie.

29-30 iulie 2006/Aeroportul Mihail Kog`lniceanu/Constan]a

www.roias.roUrm#ndu-[i visul de a zbura, rom#nul Traian Vuia a efectuat, \n

data de 18 martie 1906, pe c#mpul de la Montesson, Fran]a, primulzbor mecanic cu un aparat mai greu dec#t aerul, reu[ind s`p`r`seasc` orice contact cu solul prin propriile mijloace de bordale avionului. Traian Vuia devenea, astfel, realizatorul zboruluimecanic.

Acum, la \mplinirea a o sut` de ani de la acest eveniment care aschimbat nu doar cursul istoriei, ci [i modul de a g#ndi [i a ac]ionaal omului, se cuvine s` ne oprim o clip` pentru a-i “venera” pe ceicare au \ndr`znit [i s-au sacrificat pentru cauza avia]iei.

Deoarece cultura unui popor [i gradul lui de civiliza]ie se potaprecia dup` cum acesta [tie s` perpetueze memoria [i fapteleoamenilor s`i ilu[tri care s-au sacrificat cu abnega]ie pe altarul [tiin]ei,pentru binele omenirii.

AGEND~

11CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

|n perioada 16.03–25.03.2006, companiaLockheed Martin a organizat o conferin]` [i o vizit`de informare a utilizatorilor de sisteme radar FPS-117/TPS-77, activit`]i la care au participat, dinpartea For]elor Aeriene Rom#ne, \n calitate deutilizator al radarului FPS-117, generalul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorMarinel Nicolae Marinel Nicolae Marinel Nicolae Marinel Nicolae Marinel Nicolae [i locotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelullocotenent-colonelulIoan Ghi]`.Ioan Ghi]`.Ioan Ghi]`.Ioan Ghi]`.Ioan Ghi]`.

Conferin]a utilizatorilor de sisteme radar FPS-117/TPS-77 a reunit peste 80 de delega]i din 9 ]`ricare au achizi]ionat aceste sisteme (SUA, MareaBritanie, Germania, Italia, Canada, Islanda,Singapore, Arabia Saudit` [i Rom#nia), scopurileprincipale ale activit`]ii const#nd \n: stabilireaunei comunic`ri unitare [i permanente \ntreproduc`tor [i beneficiari; \n]elegerea necesit`]ilorutilizatorilor de radare [i g`sirea celor mai bune c`ide sprijin a acestora; prezentarea tipurilor decontracte de suport logistic practicate [i amoderniz`rilor realizate; prezentarea unor noiproduse ale companiei Lockheed Martin; schimbde experien]` \ntrre beneficiari.

Programul conferin]ei a cuprins o serie deprezent`ri referitoare la aspecte privind gestionareasistemului radar FPS-117. |n acest sens a fostprezentat conceptul de mentenan]` de la distan]`,dezvoltat \n cadrul Air Logistic Center dinSacramento, pentru controlul [i supraveghereaparametrilor radarelor FPS-117 instalate \n Alaska(radarele achizi]ionate de Rom#nia au \ncorporat`aceast` facilitate prin Centrul de Mentenan]` de laDistan]`, care func]ioneaz` pe structuraechipamentului de comand` la distan]` SRCC,dispus \n Comandamentul Opera]ional AerianPrincipal).

De asemenea, au fost prezentate modalit`]ilede realizare ale suportului logistic, pentru radareleFPS-117, implementate \n Marea Britanie [i Italia.Totodat`, a fost analizat` experien]a Marii Britanii

CONFERIN}A UTILIZATORILOR

DE RADARE FPS-117

[i Italiei \n cadrul Grupului de lucru „AN/FPS-117Support Conference”, acesta reprezent#nd organismulde conducere [i coordonare ale activit`]ilor de suportlogistic, pentru radarele FPS-117, desf`[urate deNAMSA.

|n ceea ce prive[te nout`]ile tehnice [i tehnologiceale radarelor FPS-117, analizate \n cadrul conferin]ei,

acestea constau \n: reducerea num r̀ului de modulecomponente de la 400 la numai 27; \nlocuireasistemului de operare Windows 2000/NT cu WindowsXP; cre[terea capacit`]ii de calcul cu 40 la sut`;

echiparea instala]iei de emisie cu un nou sintetizatorde frecven]e mai compact [i mai fiabil – peste 13.500ore de func]ionare (modernizare executat` deja laradarele din Rom#nia). Totodat̀ , un moment important,\n cadrul prezent`rilor, a fost marcat prin realizareademonstra]iei practice a moderniz`rii procesorului dedate (DP) [i de semnal (SP).

Din concluziile conferin]ei s-a desprins faptulc` state ca SUA, Anglia, Germania, Italia au dez-voltat niveluri superioare de mentenan]` proprii(DEPOT III). |n paralel, unele dintre acestea (Anglia,Germania, Italia) beneficiaz` [i de serviciilelogistice ale NAMSA. De asemenea, companiaLockheed Martin sprijin` \nfiin]area unor centreregionale de mentenan]`, astfel de centrefunc]ion#nd deja \n Marea Britanie [i \n Italia.

To]i beneficiarii au ar`tat c` performan]eleradarului FPS-117/TPS-77 fac din acesta principalulradar terestru de supraveghere la mare distan]` dinlume, iar moderniz`rile aduse de firma produc`toaredetermin` prelungirea, cu 10–12 ani a duratei deexploatare a radarelor FPS-117, dincolo de limitanormal` de 20 de ani.

Locotenent-colonel IOAN GHI}~

Vizita de informare la Centrul de Excelen]`Lockheed Martin – Lighthouse – din Suffolk,Virginia, a permis delega]iei rom#ne s` seinformeze asupra preocup`rilor companiei \ndomeniul sistemelor de comand`-control [i desimulare a unor situa]ii din teatrele de opera]ii.Astfel, pornind de la scenarii proprii sau de lascenarii [i cerin]e emise de entit`]i din domeniul ap`r`rii [i securit`]ii SUA, suntrealizate [i testate, \n detaliu, diferite variante de r`spuns la criz`. |n cadrulpreocup`rilor acestui centru, un loc aparte \l reprezint` „R`zboiul asimetric”,managementul fluxului de date [i dimensionarea canalelor de comunica]ii, \n timpce securitatea transmisiilor de date este realizat` prin produse hardware [i software.Informa]iile primare preluate de la diver[i senzori sau sisteme de arme (racheteMEADS, sisteme de avertizare timpurie aeropurtate APS-145 sau AHE, sistemeradar terestre de supraveghere, avioane de lupt` sau avioane f`r` pilot etc.) suntcomparate cu „amprentele” din bibliotecile de date ale sistemului [i, prin identificare,permit luarea rapid` a deciziei sau informarea diferitelor elemente din c#mpul de

lupt` (trupele speciale, bateriile de rachete,lupt`torii individuali, structuri ale administra]ieietc.).

De asemenea, Centrul de Excelen]` dispunede un simulator performant pentru avionul delupt` F-35, care permite instruirea pilo]ilor [iintegrarea lui \n simularea misiunilor globale.Periodic, sunt convocate echipe reprezent#nddiverse structuri ale sistemului de ap`rare, c`rorale sunt prezentate faze ale produselor, \n scopulanalizei specializate [i ob]inerii reac]iei unorstructuri competente fa]` de sistemul realizat.Totodat`, Centrul de Excelen]` poate primi sprestudiu [i rezolvare concep]ii de opera]ii.

CONFERIN}A UTILIZATORILOR

DE RADARE FPS-117

12 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

EVENIMENT

Ziua de 18 martie 1906 aveas` r`m#n`, \n con[tiin]a locui-torilor micu]ei comune Monte-sson, aflat` la c#]iva kilometride Paris, o zi de referin]` privind\ndeplinirea unuia dintre viseleancestrale ale omenirii – zborul.Chiar dac` cel care a reu[itpentru prima dat` acest lucru nua fost un compatriot, el avea s`devin` cel mai iubit simbol dec`tre localnici.

Astfel, la 100 de ani de laefectuarea primului zbormecanic, personalitatea celuicare a fost Traian Vuia s-a aflat,din nou, \n prim-planul aten]ieicomunit`]ii franceze dinMontesson. |n data de 18 martie2006, prim`ria ora[ului Monte-

sson a organizat o serie deevenimente pentru cinstireamemoriei inginerului rom#n,celui care avea s` fac`, prin

activitatea sa, cunoscut numelelocalit`]ii franceze pe \ntregmapamondul.

Desf`[urat` \n prezen]aoficialit`]ilor franceze, repre-zentate de primarul ora[uluiMontesson, Jean-Francois Bel[i de directorul Muzeului Aerului[i Spa]iului, Gerard Feldzer, [ia [efului Cancelariei primuluiministru al Rom#niei, ministrulAleodor Fr#ncu, marcareacentenarului zborului lui TraianVuia a cuprins mai multe activit`]iorganizate sub patronajuldirectorului general al UNESCO,Koichiro Matsuura. Dintreacestea, cele mai interesantes-au dovedit a fi lansarea, de c`treministrul rom#n, a emisiunii

filatelice speciale „CentenarulTraian Vuia”, prin care au fostintroduse \n circuitul po[tal oserie de 3 timbre [i o coli]`

filatelic` perforat`,precum [i dou` pli-curi „prima zi” [i treic`r]i po[tale [i pre-zentarea detaliat` ae v e n i m e n t e l o rpetrecute \n ziua de18 martie 1906.

De asemenea,participan]ii la eve-niment au omagiatmemoria inventato-rului rom#n prindepunerea de co-roane la statuia luiTraian Vuia aflat` \npia]a central` cuacela[i nume, dincentrul Monte-sson-ului.

La manifestareau mai participat, cainvita]i speciali,ambasadorul Rom#niei la Paris,Sabin Pop, delegatul permanental Rom#niei pe l#ng` UNESCO,ambasadorul Andrei Magheru[i pre[edintele ConsiliuluiGeneral [i deputat de Yvelines,

Pierre Bedier, precum [i odelega]ie a For]elor AerieneRom#ne, condus` de generalulde flotil` aerian` LiviuBurhal`.

Fideli memoriei lui Traian Vuia care,\n anul 1934, a vizitat uzinele IAR de laBra[ov, peste o sut` de aviatori, studen]i[i ofi]eri bra[oveni au rememorat, \n datade 18 martie, cutez`toarea isprav` ainginerului rom#n – desprinderea de solcu un aparat mai greu dec#t aerul doarprin mijloacele mecanice ale acestuia, \nistorica zi de 18 martie 1906.

Simpozionul „100 de ani de la zborullui Traian Vuia”, desf`[urat cuparticiparea Academiei For]elor Aeriene„Henri Coand`“ din Bra[ov, a Funda]ieiAerospa]iale Rom#ne, Asocia]iei Rom#nepentru Propaganda Istoriei [iAeronauticii [i a Asocia]iei Generale aInginerilor din Rom#nia, a oferitparticipan]ilor un prilej deosebit pentrua-l repune \n drepturi pe adev`ratulp`rinte al avionului modern.

CENTENAR “TRAIAN VUIA”LA BRA{OV

Bra[ovenii, care sem#ndresc cu amintireacuvintelor adresate deTraian Vuia \ntr-o scri-soare c`tre inginerulGeorge Lipovan, \n anul1935, \n care aviatorulspunea: „am vizitat fabricaaeronautic` din Bra[ov [iam fost surprins c` esteat#t de bine \nzestrat`“, au]inut s` fie printre primiicare evoc` faptele deose-bite ale inventatoruluirom#n. Simultan cuactivitatea desf`[urat` la

Poalele T#mpei, manifest`ri similarespeciale au avut loc la Academia Rom#n`,la Muzeul Avia]iei [i la Montesson, l#ng`Paris.

13CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

EVENIMENT

|n cadrul manifest`rilor organizate cu ocazias`rb`toririi, sub egida „100 de ani de zbor mecanic”,a Centenarului „Traian Vuia” de c`tre Statul Major alFor]elor Aeriene, la Baza 90 Transport Aerian s-adesf`[urat, \n data de 17 martie, „Ziua Por]ilorDeschise”.

Activitatea, care a beneficiat de suportulcompartimentului de Rela]ii Publice din cadrulcategoriei de for]e amintite, a oferit posibilitatea, \n

premier`, unui grup de elevi de la colegiul bucure[tean„Sf#ntul Sava” de a se familiariza cu terminologiaspecific` avia]iei militare, de a se bucura deprezentarea detaliat` a caracteristicilor unei posibileviitoare meserii sau pasiuni [i, nu \n ultimul r#nd, de

ZIUA „POR}ILOR

DESCHISE” LA BAZA 90

TRANSPORT AERIANa vedea la lucru speciali[ti aiFor]elor Aeriene Rom#ne.

„Este o bun` ocazie pentrucrearea unor rela]ii socio-umaneinedite, este, de asemenea, ooportunitate oferit` cu d`rniciede c`tre reprezentan]ii avia]ieimilitare rom#ne pentruasigurarea unei c#t mai corecte [i mai variate analize

privind cariera viitoare a elevilor”,ne-a declarat diriginta clasei,doamna Liana IbrionLiana IbrionLiana IbrionLiana IbrionLiana Ibrion.

O atrac]ie deosebit`, \n cadrulevenimentului, a reprezentat-oprezentarea misiunilor bazei, aspecificului acesteia, precum [i aunei p`r]i a tehnicii din dotare.

Intensitatea cognitiv` a elevilora atins, \ns`, pragul maxim \nmomentul detalierii activit`]ilor,obiectivelor [i regulilor de selec]io-nare privind participarea la tab`rade var` pentru cerceta[i, ce va fiorganizat` \n acest an la AcademiaFor]elor Aeriene de la Bra[ov.

Datorit` condi]iilor ce permit participarea oric`reipersoane, cu v#rsta \ntre 14 [i 16 ani, dornic` s`-[icunoasc` aptitudinile [i s`-[i dezvolte atitudinilecomportamentale, elevii au fost extrem de aten]i laprocedura de selec]ie. Discu]iile pe care ace[tia

le-au avut cu 6 dintre absolven]ii primei tabere devar` pentru cerceta[i, prezen]i la manifestare, auconstituit argumentul forte pentru orientarea c`treacest gen de preg`tire individual`.

„Credeam c` vom veni aici [i ne vom plictisi.Trebuie s` recunoa[tem, \ns`, faptul c` pilo]ii,tehnica pe care am v`zut-o (de[i este poate [irezultatul impactului cu un fapt sau o imagine inedit`),prezentarea taberei de var` pentru cerceta[i, auf`cut din aceast` plimbare o surs` concret` pentruo posibil` op]iune viitoare. De asemenea, credemc` ni s-au oferit [i alte elemente pentru a \n]elegece \nseamn` automotivarea, autocunoa[terea [idezvoltarea capacit`]ilor fizice [i mentale” – aveas` remarce, la sf#r[itul activit`]ii, „[efa” clasei deelevi, Mihaela SandraMihaela SandraMihaela SandraMihaela SandraMihaela Sandra.

Impactul pozitiv al vizitei asupra elevilor a fostconcretizat, \n final, prin propunerea repet`rii acestuigen de activitate [i \n alte loca]ii ale For]elor AerieneRom#ne.

|n cadrul manifest`rilorce au avut loc cu ocaziacelebr`rii a 100 de ani de laprimul zbor al lui Traian Vuia,{coala Militar` de Mai[tri [iSubofi]eri a For]elor Aeriene“Traian Vuia” [i {coala deAplica]ie pentru For]eleAeriene “Aurel Vlaicu” auprimit vizita unui grup deelevi ai [colii “EpiscopDionisie Romano” din Buz`u.

PE URMELE LUI VUIAÎnc` de la sosirea în institu]ie,

copiii au fost întâmpina]i decomandantul [colii, colonelulAndrei Ilie, care le-a urat bunvenit în acest “incubator tehnic”al [colii militare române[ti, loculîn care eforturile genera]iilor deinstructori [i profesori militari aufost r`spl`tite, de-a lungul anilor,cu absolven]i eminen]i [i perso-nalita]i marcante ale aeronauticiiromâne.

Dintre nume-roasele labora-toare [i s`li declas` vizitate, ex-pozi]ia de tehnic`- unde au putut s`admire elicopte-rele [i avioaneledin înzestrare - [imuzeul [colii, aufost loca]iile carei-au determinat pecopii s` întrebe

plini de pasiune: ce trebuie s`facem ca s` devenim aviatori?

De[i scurt`, vizita [i-a atinsscopul: cei mici au plecatîncânta]i de ceea ce au v`zut [i,probabil c`, în sufletul lor decopii [tiu acum c` la numai câ]ivakilometri de locul în care tr`iesc[i înva]`, exist` profesioni[ticare prin tot ceea ce facdemonstreaza c` sunt urma[iidemni ai lui Vuia, cel carespunea: “Ce importan]` are cine

a f`cut acest lucru; importanteste c` el exist`. Eu nu amc`utat niciodat` gloria,fiindc` [tiu c` gloria pierdeadesea pe om. Eu nu lucrezpentru gloria mea personal`,ci lucrez pentru gloriageniului uman”.

Locotenent-comandorDAN HAGEANU

Grupaj realizat deplutonier-major SORIN S~FTOIU

ZIUA „POR}ILOR

DESCHISE” LA BAZA 90

TRANSPORT AERIAN

PE URMELE LUI VUIA

14 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

EVENIMENT

„Zi frumoas` de prim`var`, cer senin, albastru. Pu]in v#nt de nord-estla st#nga pilotului. Aparatul a fost \mpins de la hangar la [oseaua care ducede la Montesson la Sena.... Ma[ina continu` accelerarea [i dup` un parcursde circa 50 de metri pierde contactul cu solul. Aparatul se ridicase la circa1 metru \n`l]ime [i a parcurs cam 12 metri \n aer”.

Astfel descria revista „L’Aerophile”, \n num`rul din aprilie 1906, pag. 105,momentul istoric al primului zbor realizat de om cu un aparat mai greu dec#taerul, folosind un sistem propriu de propulsie, decolare [i aterizare.

|n data de 18 martie 2006, la 100 de ani de la evenimentul ce avea s`influen]eze \ntr-o m`sur` greu de anticipat istoria [i evolu]ia omenirii,For]ele Aeriene Rom#ne au marcat, printr-o serie de activit`]i speciale,centenarul zborului pe care rom#nul Traian Vuia l-a efectuat \n data de 18martie 1906 pe c#mpul de la Montesson, Fran]a.

Inaugurarea s`lii “Traian Vuia”, \n noua cl`dire a Muzeului Avia]iei depe strada Fabrica de Glucoz` nr. 2–4, a avut loc \n prezen]a unui numerospublic format din generali, ofi]eri [i veterani de r`zboi, iubitori ai zborului,istorici, jurnali[ti etc.

Cu aceast` ocazie, ministrul ap`r`rii na]ionale, Teodor Atanasiu, adezvelit bustul din bronz al lui Traian Vuia, a t`iat panglica inaugural` [ia vizitat sala „Traian Vuia”, unde sunt expuse planoare, avioane, tehnic`de radioloca]ie, diorame, precum [i artilerie antiaerian`, uniforme, ordine[i medalii, carnete [i brevete de zbor, documente [i c`r]i rare, aparate dezbor, machete etc.

De asemenea, cei prezen]i au asistat la lansarea emisiunii filatelice„Centenarul Zborului Traian Vuia”, precum [i la lansarea lucr`rii jubiliare„Romanian Aeronautical Constructions”.

Manifestarea s-a \ncheiat cu vizionarea filmului documentar „TraianVuia”, din ciclul „Zbur`torii Rom#niei”, realizat de Televiziunea Rom#n`.

MUZEUL AVIA}IEI, O|n data de 2 martie 1990, printr-o Hot`r#re a Guvernului

Rom#niei, a fost \nfiin]at Muzeul Avia]iei, prestigioas` institu]iede cultur`, educa]ie patriotic` [i propagand` tehnico-[tiin]ific`,structur` de referin]` a For]elor Aeriene, punct de atrac]iepentru un numeros [i larg public iubitor de cunoa[tereaglorioaselor tradi]ii ale aripilor rom#ne[ti.

MUZEUL AVIA}IEI, O

15CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

EVENIMENT

O ISTORIE A ARIPILOR ROMÂNE{TIPrimul care a lansat ideea unui muzeu

al avia]iei rom#ne a fost \nsu[i mareleistoric [i om politic Nicolae Iorga. Apoi,dup` primul r`zboi mondial, LigaNa]ional` Aeronautic` a f`cut primeledemersuri concrete, reu[ind s` adune\ntr-un punct muzeistic materialul der`zboi capturat de armata rom#n` petimpul ostilit`]ilor militare. Dup` 1970,gra]ie eforturilor generalilor AurelNiculescu [i Gheorghe Z`rnescu, afla]i,\n acea vreme, la comanda avia]ieimilitare, la Boboc [i Media[ s-au pusbazele viitorului muzeu. |ns` patrimoniulde profil a trecut, printr-un protocol, \nzestrea actualului Muzeu MilitarNa]ional.

Dup` evenimentele din decembrie1989, procesul realiz`rii Muzeului Avia]iei

s-a accelerat. Guvernul a aprobat, la 2 martie 1990, \nfiin]area institu]iei, specific#ndu-se chiar posibila sa loca]ie – Pavilionul „H”, din incinta Parcului Her`str`u. Lucrurile\ns` au trenat, din motive birocratice, iar muzeul a func]ionat, mai bine de un an, \ncorturi (!), \n perimetrul Bazei 90 Transport Aerian. Abia dup` aceea Muzeul Avia]ieia primit un spa]iu c#t de c#t corespunz`tor, pe Aeroportul B`neasa, pentru ca, la\nceputul lui 1999 s` se mute \ntr-o loca]ie de l#ng` aeroportul Otopeni. |ncep#nd cudata de 18 martie 2006, a fost inaugurat` actuala loca]ie a Muzeului Avia]iei.

La nivelului anului 2006, zestrea muzeistic` ainstitu]iei este format` dintr-un num`r de 24 de colec]ii[i 5 arhive documentare, cuprinz#nd \n total peste 15.000de titluri care au apar]inut pionierilor aeronauticii rom#ne[ti[i mondiale, peste 20.000 de volume de specialitate (\nbibliotec`), precum [i un parc cu 62 de piese muzeistice– aeronave, piese de artilerie, rachete antiaeriene, sta]iide radioloca]ie.

O ISTORIE A ARIPILOR ROMÂNE{TI

16 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

EVENIMENT

“|n domeniul avia]iei, rom#nii se pot m#ndri cu multe realiz`ri deexcep]ie, gra]ie unor personalit`]i de geniu ca Traian Vuia, Henri Coand`,Aurel Vlaicu [i mul]i al]ii care, de[i mai pu]in cunoscu]i publicului larg,au adus contribu]ii importante la dezvoltarea avia]iei mondiale.

Este un privilegiu pentru noi faptul c` putem s`rb`tori un evenimentde o asemenea importan]` pentru avia]ia mondial`, cum este centenarulzborului mecanic.

De aceea, suntem datori s` ducem mai departe tradi]ia \nceput` deace[ti oameni minuna]i \n urm` cu o sut` de ani, s` cinstim crezulpentru care unii au pl`tit cu via]a [i s` confirm`m faptul c` suntem,\ntr-adev`r, un popor cu voca]ia zborului.

}in s` mul]umesc, cu aceast` ocazie, tuturor celor care, prin eforturideosebite [i cu o pasiune rar \nt#lnit`, [i-au adus contribu]ia pentru aputea inaugura sala <<Traian Vuia>> a Muzeului Avia]iei, cu ocaziaacestui moment aniversar”.

Eforturile noastre se vor orienta, \n viitorul apropiat, pentru finalizareacelorlalte s`li, astfel \nc#t, la final, s` putem avea un muzeu al avia]iei detalie mondial`, un muzeu care s` reflecte cu fidelitate contribu]iarom#nilor la realizarea acestui vis ancestral al omului, care este zborul”.

General-locotenentGHEORGHE .CATRINA,[eful For]elor Aeriene Rom#ne

17CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

EVENIMENT

„Rom#nia a avut un rol deo-sebit, de pionierat, \n dezvoltareaavia]iei mondiale, datorit` unor\nainta[i de excep]ie, precumTraian Vuia.

Este foarte important s`ar`t`m lumii c` am fost implica]i\nc` de la \nceput \n ceea ce\nseamn` zborul omului, c` amavut speciali[ti [i inventatori \nacest domeniu [i c`, dac` avia]iamondial` a ajuns, \n acestmoment, at#t de departe, un rolesen]ial l-a avut Rom#nia.

|n ceea ce prive[te viitorulAvia]iei Militare, aceasta se afl` \nplin proces de transformare [imodernizare, la fel ca \ntreagaArmat` Rom#n`, pentru a putea ficompatibil` cu misiunile \ncredin-]ate, a[a cum, de altfel, se [i\nt#mpl`“.

TEODOR ATANASIU,ministrul Ap`r`rii Na]ionale

Printre cele mai valoroase colec]ii ale muzeului se num`r` cele dedicatelui Aurel Vlaicu Aurel Vlaicu Aurel Vlaicu Aurel Vlaicu Aurel Vlaicu (diploma de inginer ob]inut` la absolvirea Politehnicii dinMünchen, obiecte personale, documente, brevete, scrisori, caschet` militar`,masc` mortuar`), Henri Coand` Henri Coand` Henri Coand` Henri Coand` Henri Coand` (colec]ie unic` \n lume, cuprinz#nd 80 decolete doar \n parte cercetate, primite de la Paris, diplome, pliante, fotografii,stenograme de la [edin]ele de lucru, insigne, manuscrise originale, scrisori,obiecte personale de vestimenta]ie), Smarandei Br`escu Smarandei Br`escu Smarandei Br`escu Smarandei Br`escu Smarandei Br`escu (2.000 defotografii originale), Elie Carafoli, Henri August Elie Carafoli, Henri August Elie Carafoli, Henri August Elie Carafoli, Henri August Elie Carafoli, Henri August (creator de aparate dezbor), Petre Ivanovici Petre Ivanovici Petre Ivanovici Petre Ivanovici Petre Ivanovici (pilot \n vestita escadril` „Dracii Ro[ii”), RaduRaduRaduRaduRaduManicatide, Francisc Galeno Manicatide, Francisc Galeno Manicatide, Francisc Galeno Manicatide, Francisc Galeno Manicatide, Francisc Galeno (comandantul Grupului 5 Bombardament,din cel de-al doilea r`zboi mondial, decorat cu cea mai \nalt` distinc]ie deavia]ie – Ordinul „Virtutea Aeronautic`“ \n grad de comandor), AlexandruAlexandruAlexandruAlexandruAlexandruMarcuMarcuMarcuMarcuMarcu (a zburat, printre primii pilo]i rom#ni, avionul supersonic MiG-21) etc.

Pagini realizate de c`pitan MIRCEA BARAC

18 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

MISIUNE

Solemnitateade schimbare

a comenziiAeroportului

Interna]ional Kabul,Afganistan

Generalul-locotenent Gheorghe Catrina, [efulStatului Major al For]elor Aeriene, a accentuat \n cadrulinspec]iei efectuate asupra militarilor aviatori, responsa-bilitatea pe care o au: „Faptul c` steagul românesc va firidicat pentru prima dat` din postura de na]iune-lider este,înainte de toate, o mândrie, dar [i o mare datorie pe care oave]i, în a conduce toate activit`]ile de pe un aeroportdeosebit. O astfel de activitate presupune o preg`tire deexcep]ie. Oamenii care merg în Afganistan s` îndeplineasc`aceast` misiune teribil de grea, s-au preg`tit toat` via]a [iau ajuns cei mai buni”.

|n data de 30 martie 2006, comandorul Adriancomandorul Adriancomandorul Adriancomandorul Adriancomandorul AdrianMarinescu,Marinescu,Marinescu,Marinescu,Marinescu, aflat \n fruntea unui deta[ament de 39de oameni, speciali[ti din For]ele Aeriene Rom#ne, apreluat comanda Aeroportului Interna]ional Kabul dinAfganistan (KAIA). Astfel, Rom#nia are \n acestmoment peste 700 de militari \n Afganistan. {tafeta afost predat` de colonelul Konstantinos Prionas,colonelul Konstantinos Prionas,colonelul Konstantinos Prionas,colonelul Konstantinos Prionas,colonelul Konstantinos Prionas,comandantul contingentului din For]ele Aeriene Elenecare a asigurat anterior conducerea acestei structurideosebit de importante.

Ceremonia, prezidat` de loc]iitorul comandantuluiFor]ei de Asisten]` de Securitate din Afganistan (ISAF)– general-maior Hans-Werner Ahrens general-maior Hans-Werner Ahrens general-maior Hans-Werner Ahrens general-maior Hans-Werner Ahrens general-maior Hans-Werner Ahrens –, a fostmarcat` de o parad` militar` \n cadrul c`reia demnitarul

FOR}ELE AERIENE ROM@NE –

„Drapelul României va flutura, timp de patru luni, pe Aeroportul Interna]ionaldin Kabul – remarca de la bun \nceput comandorulcomandorulcomandorulcomandorulcomandorul Adrian Marinescu,Adrian Marinescu,Adrian Marinescu,Adrian Marinescu,Adrian Marinescu,comandantul deta[amentului For]elor Aeriene Rom#ne. Estim`m c ,̀ pe parcursulcelor patru luni, vom avea peste 15.000 de mi[c`ri de aeronave, un transfer deaproximativ 35.000 de pasageri, precum [i un transfer cargo de peste 15.000 demetri cubi”.

Misiunea deta[amentului rom#nesc este una complet`. Astfel, timp depatru luni de zile, militarii rom#ni vor asigura conducerea aeroportului, coordonareaopera]iunilor aeriene zilnice, analiza [i prognoza condi]iilor meteorologice pentruasigurarea securit`]ii zborurilor, aprovizionarea, men]inerea [i îmbun`t`]ireacomunica]iilor, asigurarea sprijinului logistic al opera]iilor de procesare cargo [ipasageri de pe aeroport. |nainte de \ncheiere, comandorul Marinescu a insistatasupra importan]ei ce trebuie acordat` diversit`]ii elementelor multina]ionaleetnice, religioase [i culturale: „Este foarte important ca, prin ac]iunile desf`[urate,s` asigur`m un climat de securitate popula]iei locale”.

“Grani]ele în interiorul c`rora ac]ioneaz` pilo]ii [i speciali[tii militari românisunt cele ale NATO, sau acolo unde Organiza]ia Nord-Atlantic` desf`[oar`misiuni. Misiunea de pe aeroportul din Kabul este o premier`, a[a cum toatemisiunile în care For]ele Aeriene au fost implicate pân` acum în teatrele deopera]ii, s-au constituit în premiere pentru Armata României”, a afirmat c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-c`pitan-comandorul Liliana T`nasecomandorul Liliana T`nasecomandorul Liliana T`nasecomandorul Liliana T`nasecomandorul Liliana T`nase, ofi]erul de rela]ii publice al Statului Major alFor]elor Aeriene.

FOR}ELE AERIENE ROM@NE –

19CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

MISIUNE

LIDER LA KABULLIDER LA KABULNATO a trecut drapelul KAIA \n m#inilenoului comandant.

|n discursul ]inut cu acest prilej,colonelul Prionas a declarat: „Dup` patruluni de zile petrecute în acest loc, euînsumi m` consider un norocos c` amfost la comanda trupelor multina]ionale.Sunt profund recunosc`tor pre[edinteluiAeroportului Interna]ional Kabul [iautorit`]ilor Ministerului Transporturilordin Afganistan pentru ospitalitatea lor,pentru buna \n]elegere [i colaborare.|mpreun`, noi [i autorit`]ile afgane, amrezolvat probleme de interes reciproc [iam urgentat dezvoltarea acestuiaeroport, pentru a l`rgi perspectivelede dezvoltare [i prosperitate a \ntregii]`ri”. Dup` discursul coloneluluiKonstantinos Prionas, loc]iitorulcomandantului For]ei de Asisten]` deSecuritate din Afganistan, i-a \nm#natmedalia NATO.

O dat` cu preluarea oficial` aresponsabilit`]ii complete privindconducerea aeroportului interna]ional,comandorul Marinescu, \n scurtul s`udiscurs, [i-a exprimat clar opinia: “Suntmândru de faptul c` fac parte din familiacomandan]ilor KAIA, c` am privilegiul[i onoarea de a comanda [i dirija\ntreaga activitate din acest aeroportpentru a dezvolta colaborarea cuautorit`]ile locale, cu militarii apar]in#ndunui mediu multina]ional, \n scopulasigur`rii p`cii [i securit`]ii \nAfganistan”.

Ceremonia a fost \ncheiat` degeneralul-maior Hans-Werner Ahrenscare \n discursul s`u, dup` ce a mul]umitc`lduros deta[amentului elen pentrumunca depus` [i buna preg`tireprofesional`, pentru ideile bune [i pentrutoat` energia cheltuit` \n cadrul KAIA,a predat drapelul comandantuluideta[amentului rom#n [i le-a dorittuturor succes \n munca viitoare.

Personalul român instalat înposturile-cheie \n cadrul aeroportuluieste hot`r#t, \nc` de la \nceput, s`-[idovedeasc` aptitudinile [i devota-mentul, subordonate lucrului \n echip`.

PROVOCAREANote de campanie

Dup` cele 7 luni de munc` asidu`acas`, am sentimentul ciudat c` amlipsit numai c#teva zile. Deodat` aparfe]ele cunoscute, sunt civilii cu con-tracte fixe, dar cur#nd apar [i militariicare au revenit \n teatru. Totul este\nconjurat de un spirit camaraderescadev`rat, c`lit \n condi]iile aspre decampanie, aici unde pericolul esteprezent tot timpul.

|mpreun` cu comandantul KAIA,am efectuat o \n vizit` de recunoa[terea bazei.

Am g`sit lucruri bune, o continuare

a muncii depuse \n cursul anului trecut,dar [i alte lucruri inimaginabile. M` referla faptul c` experien]a [i nivelul atins, \nspecial \n ceea ce pri-ve[te siguran]a zborului[i a traficului la sol –FLIGHT SAFETY s-apierdut, iar acum trebuies` disciplin`m iar`[itraficul pietonal [i auto.

F`r` s` devin senti-mental, am intrat \nturnul care mi-a fostdrag c#t timp a reprezen-tat locul meu de mun-c`. Primul popas l-amf`cut la noul director alp`r]ii civile, unde au foststabilite direc]ii concretede ac]iune comun` alecelor dou` p`r]i (civile[i militare), cu amprentaclar` a RO LEAD NATI-ON, de a ridica [tacheta SAFETY c#tmai aproape de cerin]ele ICAO.

Urm`torul pas a fost la sala de

dirijare unde, spre surprinderea mea,t ineri i controlor i afgani af la] i \npreg`tirea „ON THE JOG TRAINING”

[ i -au recunoscut „p ro fesoru l ” [ im-au salutat. La finalul misiunii deanul trecut, eu, adjunctul meu [i doi

controlori de trafic aerian dintre careunul rom#n, c`pitanul Dorin Primac,am evaluat candida]ii afgani pentrucontinuarea preg`tirii \n turnul decontrol al aeroportului – Kabul TWR.

Turul bazei continu` la pom-pieri , ace[ti eroi t`cu]i [i foartesensibili, dar al c`ror profesionalismeste dovedit la fiecare \ncercare aaeroportului. Desigur, au problemede asigurare a func]ionalit`]ii tehnicii[i de \ncadrare, dar nu se pl#ng, cidoar \[i spun p`sul.

Apoi, mergem \n partea de nord,locul unde, \ncet dar sigur, se vormuta toate opera]iunile militare. Aufost terminate opera] iuni le dedeminare [i va \ncepe, \n primafaz`, construc]ia pe orizontal`.

Revenim \n cazarm` pe alt drum.La terminarea turului zonei de respon-sabilitate, aproape umplusem uncarne]el de note cu lucrurile caretrebuie modificate, \nlocuite sauadaptate noilor cerin]e. Urmeaz`stabilirea priorit`]ilor de execu]ie, atermenelor [i a responsabilit`]ilor.

{i acesta este doar \nceputul...

C`pitan-comandorSIMINEL STEREA

|n turnul de controlJurnal

Nu cu foarte mult timp \n urm`, controlul traficuluiaerian \n KAIA era similar unui joc de [ah \n care juc`toriimutau piesele lega]i la ochi. |ntre timp, siguran]a [i fluen]atraficului, c#t [i activitatea ATC (controlori de trafic aerian),au fost considerabil \mbun`t`]ite. Turnul a fost dotat cu unradar de supraveghere care elimin` orice dubii \n privin]asitua]iei aeriene, a pozi]iei [i vectorilor de deplasare aleaeronavelor. Pista aeroportului beneficiaz` de un sistemde iluminare modern a c`rui comand` se afl`, de asemenea,\n turnul de control. Au fost introduse serviciului de informareATIS al aeroportului [i zonele de control. |ns`, cea maiimportant` modificare este apari]ia sistemului de dirijareapropiat` – Kabul Approach [i modificarea, \n consecin]`,a spa]iului aerian [i a responsabilit`]iilor.

Aeroportul Interna]ional de la Kabul se afl` \ntr-o zon`muntoas` care face dificil` orice decolare [i aterizare, darambele facilit`]i ale ATC sunt la nivelul cerin]elor mondiale\n domeniu, at#t ca dotare c#t [i ca preg`tire, iar c#[tigulconst` \n cre[terea nivelului de siguran]` a traficului aerian.

Munca de zi cu zi\n turn este oprovocare, pentruc` nici o zi nuseam`n` cu cea-lalt`, fiecare ate-rizare \n partepoate fi un eveni-ment, a[a c` sun-tem interesa]i caserviciile pe care leoferim s` fie decalitate, activitateade zbor s` se des-f`[oare \n deplin`securitate [i cufluen]` maxim`.

B ine \n ]e les ,misiunea noastr`

aici este de a sprijini speciali[tii afgani \n asigurarea servi-ciilor ATC, p#n` c#nd ace[tia vor fi capabili s` preia controlulspa]iului aerian. Pentru aceasta trebuie preg`ti]i viitorii controloride trafic. O parte din sarcina preg`tirii acestora ne revinenou`, celor care de-a lungul unui proces de instruire de nou`luni, va trebui s` transform`m tineri afgani \n speciali[ti gatas` preia controlul traficului aerian. Aceasta este cea maimare provocare, un nobil efort de a educa, de a atinge scopulvenirii noastre aici, de a ajuta aceast` ]ar` care ne g`zduie[te.

At#t pentru noi c#t [i pentru to]i ceilal]i ATC misiuneaKAIA, este o [ans` unic`: suntem rodul unor [coli diferitede ATC. Dar, am \nv`]at [i “furat” de la [coli ATC (renumite,portughez`, danez`, norvegian`, francez`, canadian`,german`, turc`), de la colegii unguri, bulgari, polonezi,austrieci, lituanieni. Pentru colegi, acela[i sfat: profita]ide experien]a tuturor [i de individualitatea special` aaeroportului \n care lucr`m.

Pentru to]i cei care am lucrat, KAIA nu a sem`nat cunimic altceva. Pentru a face fa]` zi dup` zi, se cere foartemult` flexibilitate, ingeniozitate, adaptabilitate, un pic de curaj[i bine\n]eles mult`, mult` dragoste pentru meseria de ATC.

Ne a[tept`m ca la at#]ia mii de kilometri de cas`, \nmijlocul altor aproximativ 30 de na]iuni, s` g`sim o a douacas`, departe de p`m#ntul natal. Mul]i vin preg`ti]i s`g`seasc` diferen]e [i, culmea, g`sesc mai multe asem`n`ri.Lumea devine dintr-o dat` mai mic`, apartenen]ele na]ionaleparc` dispar [i to]i devin fra]i \n slujb`, misiuni, sarcinicomune, cot la cot \n acela[i barem. Lan]ul de comand`pierde parc` din importan]a relativ` a gradelor, dar c#[tig`ca structur` func]ional`. Fiecare militar de aici este m#ndrude culorile ]`rii pe care o reprezint`, dar munca sa estejudecat` mai \nt#i \n cadrul echipei din care face parte, iaraceasta, aici, poart` sigla ISAF/KAIA : adic` semnul uneivoin]e comune, a unei comunit`]i de decizie [i ac]iune, acon[tiin]ei unei apartenen]e comune.

Locotenent-comandorCRISTIAN R~DOI,controlor de trafic

Pagini realizate decomandor DUMITRU BERBUNSCHI

Terminalul aeroportului Kabul

Turnul de control

20 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

INSTRUC}IE

Adev`rul este c`, atunci când am ales

s` scriu despre trageri de lupt` cu rachete sol-aer într-un poligon, amfost pus în fa]a unei dileme. Nu pentru c` nu a[fi avut despre ce s` scriu, ci pentru c` unsentiment crunt m-a încercat, amintindu-mi dezilele din [coal`… Am realizat, pentru a nu[tiu câta oar`, faptul c` spectaculosul din via]aunui rachetist se reduce, parc` atât de nedrept,doar la câteva zeci de secunde. Restul înseamn`munc` fizic` [i intelectual`. O munc` surd`, pecare numai cine a filtrat praful poligonului prinpl`m#ni [tie s` o aprecieze la adev`rata saintensitate. O munc` greu perceput` îns` demajoritatea celor care caut` spectaculosul, decei pentru care zborul ondulat al rachetei sereduce la o simpl` comand` [i la o simpl`ap`sare a unui buton. În spatele acestui zborsunt, îns`, momente pe care nu ai cum s` leui]i. Clipe pe care le cau]i peste ani în cutia cuamintiri dosit` la nivelul subcon[tientului, clipecare ajung s` te defineasc` în timp ca apar]inândunei arme ca o familie. {i atunci nu [tii desprece s`-]i aminte[ti mai repede: despre împliniri,despre neajunsuri, despre bucurii sau despredezn`dejde? Sunt sentimente care nu cap`t`valoare decât prin evocarea lor într-un întreg.

Îmi va r`mâne mereu în minte primaimagine a poligonului. O imagine ce se repet`la nesfâr[it, la fiecare aplica]ie, la fiecareîntâlnire cu pustiul. Un pustiu care cap`t` via]`prin fiecare om ce-i m`tur` praful cu talpabocancului. Un praf care nu poate fi r`pus nicim`car de vântul n`prasnic ce sufl` iarna tocmaidin pustiul r`s`ritului. Îmi st`ruie în mintezâmbetul unuia dintre colegii mei care, înfofolitîn gluga de la scurt`, se plângea de nep`sareadivinit`]ii: „{i Dumnezeu pare c` nu ]ine deloccu noi… De parc` vrea s` ne testeze rezisten]acu vântul `sta s`lbatic… Î]i taie cheful devia]`…”. {i continua apoi, bomb`nind, s` întind`

JURNAL DE „CAMPANIE”!

„3…2…1…0…. Aten]ie! S-a lansatracheta-]int`….2 are ]int`… }inta

în zon`… Nimici]i la îndep`rtat`…Lansare!”. Un buton ac]ionat cu o

încrâncenare subit`. Câtevasecunde care seam`n` cu unsfâr[it de lume. O plesnitur`

scurt`, apoi un vuiet puternic. S-alansat… Un dans ciudat pe o

traiectorie în c`utarea unui inamic.„Explozie! }int` nimicit`!”.

JURNAL DE „CAMPANIE”!

cablurile înghe]ate între cabinele ce ascund înele nenum`rate ma[ini de calcul analogice.

O priveli[te ciudat`… Atât de aproape denisipul pe care nu-l [tiam decât fierbinte, prinsacum între sloiurile de ghea]`, captiv al uneilumi pe care mul]i dintre noi o asociau cumuntele [i sporturile de iarn`. Trebuia s`învingem iarna, s` d`m via]` pustiului cenu[iu,s` preg`tim spectacolul lans`rii. Exactsentimentul premierei, când ui]i de durere, deoboseal` [i munce[ti asiduu pentru ca în final,la ridicarea cortinei, lumea s` aplaudereprezenta]ia. Aceia[i oameni, îns` o alt` lumedecât cea din divizion. O lume în b`taia vântului,la doi pa[i de o mare furioas`, o presiunecontinu` în lupta cu timpul, cu noi în[ine.Adev`rul este c` nic`ieri nu am v`zut mai mult`determinare ca într-un poligon, mai mult`încrâncenare în lupta cu timpul.

„Aici se înva]` cele mai multe lucruri, în

poligon”, îmi m`rturisea unul dintre mai[trimilitari cu experien]`. „Se înva]` [i acas`, daracolo e[ti mai relaxat. Aici se vede rezultatulmuncii tale. Aici trebuie s` sim]i orice reglaj…mai ales acum…”. {i-mi ar`ta spre pustiulchinuit de viscolul de afar`. Priveam spre el[i-mi d`deam seama c` eram cu to]iiprotagoni[tii unei imense lucr`ri de control, încare principalul corector e realitatea de zi cuzi. Nu oamenii erau, în cele din urm`, cei carene apreciau activitatea, ci timpul, lupta surd`între dorin]a de a duce la final o misiune [iputerea de a-]i croi drum printre numeroaseleobstacole zilnice. Orice defect poate însemnaratarea misiunii, iar orice neaten]ie poatedistruge nu doar propria munc`, ci poatez`d`rnici eforturile întregii echipe. Pentru c`în spatele unei lans`ri nu exist` doar un om,sau doar ni[te oameni, ci un întreg f`r` de carenu se poate.

Scrut#nd orizontul...

21CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

INSTRUC}IE

În poligon, stresul cap`t` o cu totul alt`form`. Nimic nu seam`n` cu ceea ce s-aîntâmplat cu o zi înainte sau cu un an înainte,chiar dac` a[a pare. Fiecare lucru e cu totulnou. Oamenii se schimb` de la an la an,înc`rca]i de alte responsabilit`]i, experimen-tând alte func]ii, alte sarcini. Cei mai în vârst` osimt din plin. Asupra lor poligonul a l`sat urmeadânci, marcate prin calmul [i experien]a cucare privesc fiecare zi ca pe o nou` provocare.Cei mai tineri privesc spre viitor [i încearc` s`se adapteze, cuprin[i de o stare oscilant`, unamestec între team` [i ambi]ie, între lamentare[i revolt`. Sunt, toate acestea, urmele unuipoligon prin care au trecut multe genera]ii [iprin care, cu siguran]`, vor mai trece multegenera]ii în lupta lor pentru a-[i confirmaprofesionalismul .

„Sunt zile în care sim]i c` î]i pierzi cump`tul.Sim]i c` nu se mai termin`, c` e[ti prins aici devalurile astea care vor s` te înghit` cu totul”,

îmi spunea un coleg privind c`tre marea agitat`de un cenu[iu glaciar. „Abia prinzi pu]in curaj[i începi s` te gânde[ti c` e mai u[or, c` se [iîntâmpl` ceva care te face s` cobori cupicioarele pe p`mânt, amintindu-]i c` aici nu eloc pentru vise. Poate doar la sfâr[it… Dup`lansare…”.

A[a am crezut to]i… A[a cred to]i… Privimziua lans`rii ca pe o rena[tere, c`ci via]a unuirachetist se leag`, în mod firesc, de acesteborne, ca puncte obligatorii de trecere. F`r`ele, sutele de ]inte doborâte la antrenamentelevirtuale, miile de comenzi [i rapoarte,mul]imea de nervi tocit` la studiu [i antrena-mente î[i pierd sensul, î[i pierd valoarea prinabsen]a rezultatului lor final. Poligonuladânce[te o regul` atât de clar` prin simpli-tatea sa, în care zâmbetul vine abia dup`explozia la ]int`. Pân` atunci, fiecare secund`se num`r`, f`r` prelungiri, f`r` trageri de timp.M-am întrebat [i am fost întrebat uneori de cee nevoie de atâta munc`… De ce atâta efort,de ce a[a de mult` încrâncenare [i stres? Oricer`spuns a[ fi dat n-a[ fi putut s` surprindadev`ratul sentiment. Pentru c` este, practic,departe de orice explica]ie logic` acelsentiment al reu[itei, al confirm`rii lucruluibine f`cut.

O rachet` înc`rcat` pe ramp`, în poligon,aduce o lini[te ciudat` în cabine. Lini[teadinaintea furtunii… O concentrare întins` lamaxim pe chipul ofi]erului cu dirijarea,operatorilor din cabine, al întregului echipaj.To]i [tiu c` în câteva momente vor primimisiune de lupt`, iar concentrarea lor se va

îndrepta c`tre un punct luminos de pe ecran,c`tre care trebuie dirijat` racheta. Un punctluminos care trebuie c`utat în multitudineade semnale reflectate de furia m`rii. Încearc`s` se încurajeze reciproc. Au mai f`cut astade sute, chiar mii de ori la antrenamente, dartensiunea combaterii reale „pe bune” a unei]inte, cu o rachet` de lupt`, cre[te pe m`suratrecerii timpului. Din acest calm aparent, pestezumzetul ciclic al ventila]iei din cabin`, r`zbatevocea comandantului care anun]` lansarea]intei. Apari]ia acesteia pe ecrane declan[eaz`algoritmul unei ac]iuni de lupt`. Comenzi [irapoarte se succed în doar câteva secunde,totul culminând cu momentul lans`rii. Ocomand`, butonul „lansare” ac]ionat, orespira]ie care \nghea]` \n pl`m#ni. Cabinatresalt` la propriu [i la figurat, c`ci racheta ap`r`sit rampa [i î[i începe cursa c`tre ]int`. Ocurs` dirijat` cu fine]e, secund` cu secund`prin jonc]iunea dintre oameni [i ma[ini.

Poate tocmai de aceea este greu s` expliciacest sentiment al rachetistului, aceast`îmbinare unic` între zâmbet [i încordare, între

calm [i agita]ie. Un sentiment care nu poate fiîn]eles decât prin experien]a poligonului, prinexisten]a zilnic` în praful înghe]at sau fierbinteal pustiului. Un sentiment pe care genera]iilede racheti[ti [i-l transmit ca pe un simbol alcontinuit`]ii. L-am sim]it de fiecare dat` într-un alt mod, la fiecare dintre aplica]ii, de parc`de fiecare dat` a[ fi c`lcat pentru prima dat` înmijlocul acestei familii, ca un neexperimentatabia ini]iat în tainele zborului dirijat. [i, celmai probabil, de fiecare dat` va fi altfel,deoarece „creierul electronic” ascuns înspatele schemelor, în blocurile metalice alecabinelor complexului de rachete sol-aer, sedezv`luie întotdeauna într-un alt mod [i sub oalt` form`, modelând astfel psihicullupt`torilor. „E un joc cu impulsurile, domnulesublocotenent”, îmi replica maistrul din fa]amea. „Un joc pe care nu avem voie s`-lpierdem, oricâte piedici ni s-ar pune [i oricinesau orice le-ar pune. Dac` aici trebuie s` fiea[a, atunci a[a o s` fie…”. {i tind s`-i daucrezare acestui om. E un joc. Un joc cu zboruldirijat, în care nu distrugerea e scopul final, ciprecizia dansului acesta pe o traiectoriecalculat` matematic de schemele electroniceale complexului. E un joc în care fiecare dintreparticipan]i trebuie s` se autodep`[easc`. {iasta chiar dac` ]inem cont de realit`]ile crunteale zilelor noastre, chiar dac` ]inem cont deanotimp, de vreme, de furia amenin]`toare am`rii, de praful încorsetat de ghe]urile marine,de jocurile de culise ale lumii în care fiecaredintre noi „zbur`m”, mai mult sau mai pu]indirijat...

SublocotenentSORIN-IULIAN CARPEN

|ncet, dar sigur, sprerampa de lansare

R`s`rit la Capu Midia

22 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

NATO – |N SCHIMBARE

Dificult`]icresc#nde

Agenda politic` extrem de bogat` aNATO este o binecuv#ntare cu mai multefa]ete. Pe de o parte, Alian]a nu mai este]inut` \n loc de dezbaterile privindac]iunea \n afara ariei tradi]ionale, \ncadrul c`rora, o interpretare excesiv de\ngust` a Tratatului de la Washington,carta sa fondatoare, a generat limit`risevere \n privin]a activit`]ilor desf`[urate\n afara grani]elor Europei [i Americii deNord. Pe de alt` parte, se pare c` ast`zinici una dintre provoc`rile de securitate

ROLUL NATO |N ASIGURAREASECURIT~}II OCCIDENTULUI

Peter van Ham, directorul Programului Global deGuvernare la Institutul de Rela]ii Interna]ionale Olandez“Clingendael” de la Haga [i profesor la Colegiul Europeidin Bruges, Belgia, analizeaz` provoc`rile c`rora trebuies` le fac` fa]` NATO pe m`sur` ce \[i asum` un rol globalcresc#nd

Analiz`:

nu se mai afl` \n afara sferei de preocup`ria NATO.

Dup` invocarea, la o zi de la produ-cerea atacurilor teroriste din 11septembrie, a Articolului 5 – clauzaap`r`rii colective –, se poate spune c`NATO a evoluat spre ceea ce ChristopherCoker de la {coala de {tiin]e Economicedin Londra nume[te “Poli]istul Global alOccidentului”, o organiza]ie care ajut`lumea s` devin` mai sigur` pentrudemocra]ie [i globalizare. Ast`zi, NATOnu numai c` dep`[e[te \n mod curajosteritoriul ]`rilor aliate, ci este de a[teptats` se implice \n toate aspectele luptei\mpotriva terorismului interna]ional, prin

abordarea problematicii prolifer`riiarmelor de distrugere \n mas` (WDM).Contribu]ia adus` la democratizareaOrientului Mijlociu Extins, instruireafor]elor de securitate irakiene [i sprijinulacordat opera]iei de men]inere a p`cii,ini]iat` de Uniunea African` \n Darfur,sunt argumente ce vin \n sprijinul acestoridei.

Alian]a \[i asum`, de asemenea, noiresponsabilit`]i \n domeniul planific`riiurgen]elor civile. Imediat dup` tsunami-ul asiatic, Jaap de Hoop Scheffer,secretarul general al NATO, a sugerat c`For]a de R`spuns a NATO (NRF) ar fifost dislocat` pentru asigurarea deasisten]` dac` ceva similar s-ar fi\nt#mplat \n spa]iul euro-asiatic. {i, \nsprijinul acestei idei, elemente ale NRFau furnizat un anumit ajutor pentru\nl`turarea urm`rilor \n perioada care aurmat enormei devast`ri produse deuraganul Katrina \n statele Alabama,Louisiana [i Mississippi.

Multitudinea de ini]iative, activit`]i [iopera]ii de pe agenda NATO reflect`, ne-echivoc, eforturile depuse de Alian]`pentru a putea face fa]` provoc`rilor unuimediu strategic \n schimbare. Totu[i, \nacela[i timp, acestea au o importan]`crucial` pentru men]inerea relevan]eiAlian]ei din perspectiva priorit`]iloramericane de politic` extern`. Lista desarcini a NATO cre[te rapid, \n marem`sur` \ntruc#t deciden]ii politici [iformatorii de opinie americani fac oleg`tur` \ntre importan]a strategic` aNATO [i contribu]ia Alian]ei la realizareaobiectivelor americane de politic`extern`, precum [i datorit` faptului c`alia]ii europeni au \n]eles c` NATO nupoate refuza s` ias` din aria sa tradi]ional`[i s`-[i asume noi sarcini dificile dac`dore[te s` supravie]uiasc`.

Anali[tii [i deciden]ii americani sus]inde mult` vreme c` NATO risc` s` devin`irelevant dac` nu \[i reorienteaz` aten]iaasupra Orientului Mijlociu [i dac` nu \[iredefine[te misiunea pentru a abordaamenin]`rile constituite de proliferareaarmelor de distrugere \n mas` [i terorism.S-ar putea ca unele ]`ri, cum ar fi Fran]a[i Marea Britanie, s` aib` o anumit`influen]` asupra Washingtonului, daralia]ii europeni mai mici [tiu foarte binec`, f`r` NATO, impactul lor asuprapoliticii americane este neglijabil. |ntruc#tStatele Unite reprezint` singura super-putere a lumii, influen]area Washing-tonului este echivalent` cu o contribu]iela modelarea cursului istoriei. Drepturmare, europenii au nevoie de un NATOcare ofer` o platform` politic` func]ional`pentru a crea o strategie occidental`colectiv` consistent`. Acesta este motivulnemul]umirii exprimate de fostul cancelargerman Gerhard Schröder la Conferin]a

ROLUL NATO |N ASIGURAREASECURIT~}II OCCIDENTULUI

23CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

NATO – |N SCHIMBARE

de Securitate de la München din lunafebruarie 2005, pentru faptul c` NATO“nu mai reprezint` principalul loc undepartenerii trans-atlantici discut` [i \[icoordoneaz` strategiile”.

Mul]i europeni se tem c` pozi]iaofensiv` adoptat` deseori de Statele Unite\n privin]a ONU [i a altor organiza]iiinterna]ionale va afecta, de asemenea,NATO. Nimeni nu poate uita remarcadeseori citat` a secretarului american alap`r`rii Donald Rumsfeld, care ar`ta c`,\n lumea de ast`zi, “misiunea va definicoali]iile [i nu invers”. Pentru europeni,problema este clar`: ei vor fi nevoi]i s`r`spund` afirmativ atunci c#ndWashingtonul solicit` ca NATO s`\ntreprind` noi activit`]i. |ntrebarea carese pune acum este dac` NATO de]inecoeziunea politic` [i mijloacele militarenecesare pentru a \ndeplini aceste solici-t`ri [i a se ridica la \n`l]imea a[tept`rilor.

TransformareaNATO

|n decursul a cevamai mult de undeceniu, NATO s-atransformat, dintr-oalian]` axat` pe ap`-rare colectiv`, \n ceamai experimentat`for]` de men]inere ap`cii din lume. |ntimpul r`zboiului dinGolf de la \nceputulultimului deceniu alsecolului trecut, NATOs-a aflat de aceea[iparte a baricadei cuFran]a, Marea Britanie

[i al]i alia]i europeni, care au contribuit lacoali]ia condus` de SUA pentru alungareafor]elor irakiene din Kuweit. De asemenea,\n 1995, NATO ocupase deja principalapozi]ie, lans#nd o campanie aerian` \nBosnia-Her]egovina, fapt ce a contribuit la\ncheierea a trei ani [i jum`tate de lupte \naceast` ]ar`, [i conduc#nd apoi o for]` de60.000 de militari pentru supervizareaimplement`rii aspectelor militare aleacordului de pace. Ulterior, NATO [i-aextins rolul \n teren, trec#nd de laconstruirea p`cii la men]inerea p`cii [i apoila construirea unei na]iuni.

Pe m`sura trecerii anilor, \n ultimuldeceniu al secolului XX, NATO a devenitdin ce \n ce mai interven]ionist, dreptr`spuns la conflictul etnic din fostaIugoslavie. |n fa]a unei catastrofeumanitare, NATO a lansat o “interven]ieumanitar`“ pentru a opri purificarea etnic`din Kosovo, \n 1999. Iar \n 2001, Alian]a

s-a dislocat preventiv \n fosta Republic`Iugoslav` a Macedoniei pentru a contribuila dezamorsarea conflictului dintre rebeliietnici albanezi [i guvernul de la Skopje,care amenin]a s` escaladeze.

La Summit-ul NATO din 1999, alia]iiau adoptat o nou` Concep]ie Strategic`,ce reflect` schimb`rile din mediul desecuritate dup` sf#r[itul r`zboiului rece.{i la Summit-ul de la Washington [i la celde la Praga din 2002, alia]ii au lansatini]iative semnificative privind capabilit`]ile– Ini]iativa privind Capabilit`]ile deAp`rare [i Angajamentele privind Capabi-

lit`]ile de la Praga – pentru a \nt`ricapabilit`]ile militare ale Europei [i aasigura certitudinea c` for]ele armateeuropene sunt echipate pentru a se mi[camai repede [i mai departe \n teren.

De[i viteza de transformare a NATOde dup` \ncheierea r`zboiului rece a fostremarcabil`, fiecare pas a fost \nso]it dedezbateri intense privind func]iileprincipale ale Alian]ei. De exemplu, \ncampania preziden]ial` din SUA din 2000,Condolezza Rice, pe atunci consilier alcampaniei Bush, ar`ta c`: “Nu avemnevoie ca Divizia 82 Aeropurtat` s`escorteze copiii la gr`dini]`“ \n Bosnia-Her]egovina [i Kosovo. Campania dinKosovo a provocat, \n special, sentimenteamestecate at#t \n r#ndul americanilor, c#t[i \n cel al europenilor, de[i toate deciziileerau luate de c`tre Consiliul Nord-Atlanticpe baz` de unanimitate.

|n timpul campaniei din Kosovo,Statele Unite au contribuit cu mai mult de75 la sut` la for]ele NATO [i, de aceea, audeterminat at#t cursul, c#t [i ritmul luptei.Drept urmare, alia]ii europeni s-au sim]itmarginaliza]i, realiz#nd c` for]ele lorprezentau neajunsuri \n domenii cum arfi: C4ISR (coman`, control, comunica]ii [i

Componenta aerian` joac`, \ntodeauna, un roldeterminant \n ac]iunile NATO

Aeronavele de transport ale Alian]ei Nord-Atlantice asigur` materialelenecesare \n zonele de conflict

Pilot rom#n, \ntr-o misiune NATO

24 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

NATO – |N SCHIMBARE

informatic`, informa]ii, supraveghere [irecunoa[tere), muni]iile inteligente [imijloacele care puteau fi \ntrebuin]ate \ntoate condi]iile de vreme, ziua [i noaptea.Pentru mul]i americani, Kosovo a eviden-]iat, de asemenea, limitele “duceriir`zboiului de c`tre comisii” [i, \n modcorect sau gre[it, aceast` experien]` anuan]at perspectivele SUA privindNATO. |n plus, Kosovo oferise deja[ansa unei scurte priviri asupraviitorului, \ntruc#t europeniiparticipau, \n principal, la men]i-nerea p`cii dup` ce trupelecombatante americane p`r`siser`scena.

Chiar \n timpul acestei dezba-teri intense despre diviziuneamuncii \n cadrul NATO, atacurileteroriste din 11 septembrie audeschis o nou` er` strategic`. De[iConcep]ia Strategic` a NATO din1999 men]iona doar \n trecereamenin]area terorismului interna-]ional, “r`zboiul global \mpotrivaterorii” a devenit rapid principalaparadigm` de securitate pentruto]i alia]ii. |ntr-adev`r, \n perioadaimediat urm`toare atacurilorteroriste din 11 septembrie, av#nd\nc` proaspete amintirile despreKosovo, Washingtonul a decis s`declan[eze r`zboiul \mpotriva AlQaida [i talibanilor din Afganistan,\mpreun` cu unii dintre alia]i, [i nu\mpreun` cu NATO, sus]in#nd c`cele mai multe for]e europene nuaveau capabilit`]i de lovire de \nalt`precizie necesare desf`[ur`rii uneiastfel de campanii. Astfel, for]eleeuropene au fost dislocate \nprincipal ca for]e de men]inere a

p`cii, dup` terminarea \n mare m`sur` aluptelor. Ulterior, \n august 2003, NATO apreluat comanda For]ei Interna]ionale deAsisten]` de Securitate, mandatat` deONU, \n Kabul, aceasta fiind prima misiunea Alian]ei \n afara spa]iului euro-atlantic.

Invazia Afganistanului [i opera]iile destabilizare care au urmat s-au bucurat de

sprijinul alia]ilor, deoarece, fiind mandateONU, acestea ofereau legitimitate \nambele cazuri. Totu[i, \n cazul Irakului,situa]ia a fost diferit`. Mai r`u chiar, \nlunile dinaintea campaniei pentru\nl`turarea lui Saddam Hussein, chesti-unea Irakului abia ap`rea \n deliber`rileConsiliului Nord-Atlantic. De[i acest lucruar fi putut fi de \n]eles, ]in#nd cont devederile diametral opuse ale principaliloralia]i \n privin]a acestei chestiuni,respectiva omisiune a subminat rolulNATO ca platform` politic` pentruprincipalele provoc`ri de securitate c`roratrebuie s` le fac` fa]` Occidentul.

La Summit-ul din iunie 2004 de laIstanbul, alia]ii au convenit s` ofere sprijinguvernului irakian pentru instruireafor]elor sale de securitate. Totu[i, \n pofidasolicit`rilor americane pentru asigurareaunui rol sporit al NATO \n teren, Alian]a apreferat s` nu \[i asume \n Irak un rolsimilar celui asumat deja \n Afganistan. |nmod evident, acei alia]i care se opuseser`invaziei din Irak au fost aceia[i care autrasat limitele.

Calea de urmat\n viitor

|n timpul r`zboiului rece, sarcinaNATO era clar`. De aceea, \n pofida

diferen]elor, alia]ilor le erarelativ u[or s` se concentrezeasupra acesteia. Totu[i, ast`zi,NATO are at#t de multeprobleme, \nc#t exist` risculunor e[ecuri, care pot afectareputa]ia Alian]ei [i, o dat` cuaceasta, interesele de securi-tate aliate.

Cu c#t NATO va ie[i maideparte [i mai des “\n afara arieitradi]ionale”, cu at#t va fi maimare presiunea pentru a-[i asu-ma mai multe sarcini [i opera]ii.|ntr-adev`r, secretarul generalONU, Kofi Annan, a solicitatAlian]ei s` joace un rol sporit \nAfrica. Iar al]i anali[ti [ideciden]i au \n vedere un rol alNATO \n monitorizarea unuiviitor acord de pace \n OrientulMijlociu \ntre Israel [i Autori-tatea Palestinian` [i chiar \nsprijinirea unui proces denormalizare \n Cipru.

Campania din Kosovo ademonstrat clar alia]ilor euro-peni c` trebuie s`-[i moderni-zeze capabilit`]ile militare dac`doresc s` r`m#n` relevan]i dinpunct de vedere militar pentruStatele Unite. |ntr-adev`r, uniianali[ti au avertizat c` dac`decalajele militare tehnologice

Supravegherea spa]iului aerian de la bordulunei aeronave AWACS

Ajutoarele umanitare sosesc, \n mare parte, pe caleaaerului

25CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

NATO – |N SCHIMBARE

[i doctrinare dintre Europa [i StateleUnite continu` s` creasc`, viitorul NATOca alian]` militar` va fi unul \ntunecat.Ca urmare, Alian]a a ini]iat un procesambi]ios de transformare, care includecrearea unui Comandament Aliat pentruTransformare la Norfolk, Virginia, \nStatele Unite. Dar spiritul transform`riitrebuie s` aib` un impact [i asupraConcep]iei Strategice a NATO, care ar`mas neschimbat` din aprilie 1999.

|ntr-o lume ideal`, alia]ii ar \ncepe s`elaboreze o nou` Concep]ie Strategic`pentru a stabili clar priorit`]ile geo-strategice ale NATO [i atitudinea sa \nprivin]a politicilor referitoare la unele as-pecte, cum ar fi utilizarea for]ei [i rolularmelor nucleare. Dar realizarea consen-sului asupra unor astfel de aspecte

generatoare de divergen]e se va dovedi,probabil, extrem de dificil`. Drepturmare, p#n` \n prezent, alia]ii au deciss` nu deschid` acest viespar. De[iaceast` abordare este de \n]eles, nu se

poate [ti sigur c#t demult Alian]a \[i vamai putea desf`[uraactivitatea \n dome-niul aspectelor de oimportan]` strate-gic` fundamental`.|ntr-adev`r, alia]iieuropeni au sus]inut\n mod argumentatc`, dac` vor fi solici-ta]i s` desf`[oaremisiuni de men]i-nere a p`cii [i deconstruire a na]iuni-lor, ei ar trebui, deasemenea, s` fieimplica]i \n procesuldecizional anterior

\nceperii r`zboaielor.Pentru a revigora

NATO, alia]ii trebuie s`-[i continuie eforturile \nvederea \nt`ririi Consi-liului Nord-Atlantic caforum trans-atlantic dedialog de securitate, \nconformitate cu suges-tiile fostului cancelarSchröder. Aici, procesulde analiz` ini]iat de Jaapde Hoop Schefferpentru a face NATO oalian]` mai politic`, se vadovedi deosebit deimportant.

|n viitor, ConsiliulNord-Atlantic va trebuis`-[i fixeze priorit`]i. |npractic`, acest lucru

\nseamn` c` va trebui s` decid` s` nu\ndeplineasc` anumite sarcini (indife-rent c#t de importante ar putea fiacestea) [i s` nu se angajeze \n anumiteopera]ii (indiferent c#t de l`udabile ar fi

Medicii militari din spitalele de campanienu cunosc no]iunea de odihn`

Alinarea suferin]elor se dovede[te o misiune chiarmai grea dec#t r`zboiul \nsu[i

acestea). O alternativ` ar putea fi cons-tituit` de introducerea conceptului“cooper`rii structurate”, jargonul Uniu-nii Europene pentru oferirea grupurilormici de state UE a op]iunii de a se angaja\n anumite activit`]i f`r` acordul tuturorcelorlalte ]`ri membre, conform propu-nerii avansate de Ben Bot, ministrulolandez al afacerilor externe. Acest lucruar u[ura transformarea NATO \ntr-oorganiza]ie flexibil`, cu o structur` [i omentalitate pozitiv` \n abordareaprovoc`rilor viitoare. Dar pentru a fisiguri c` aceast` flexibilitate nu vagenera dezintegrarea, to]i alia]ii vortrebui s` c#nte dup` aceea[i partitur`.Indiferent de dificult`]ile pe care lepresupune, dezvoltarea unei noi Con-cep]ii Strategice ar putea, totu[i, s`reprezinte purificarea trans-atlantic` decare are nevoie NATO.

http://www.nato.int/docu/review/2005/issue3/romanian/analysis.html

Efectele r`zboiului (foto 1, foto 3)Tot militarii sunt cei caredemareaz` reconstruc]ia zonelorafectate (foto 2)Gata pentru un nou \nceput (foto 4)

ALBUM “CER SENIN”

26 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

ALBUM “CER SENIN”

27CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

CA

RA

CTE

RIS

TIC

I TE

HN

ICO

-TC

AR

AC

TE

RIS

TIC

I TE

HN

ICO

-TC

AR

AC

TE

RIS

TIC

I TE

HN

ICO

-TC

AR

AC

TE

RIS

TIC

I TE

HN

ICO

-TC

AR

AC

TE

RIS

TIC

I TE

HN

ICO

-TA

CTIC

EA

CTIC

EA

CTIC

EA

CTIC

EA

CTIC

E

♦G

reuta

tea m

axim

` l

a d

ecola

re:

....

...3

1.8

00

kg;

♦G

reuta

tea m

axim

` l

a a

teri

zare

: ..

....

30

.50

0kg;

♦|n

c`rc

`tu

ra m

axim

`:

....

....

....

....

....

.11

.50

0kg;

♦C

om

bust

ibil:.

....

....

....

....

....

....

....

....

...1

2.3

20

l;

♦C

om

bust

ibil s

uplim

enta

r: .

....

....

....

....

..1

.52

0l;

♦D

ista

n]a

min

im` d

e d

ecola

re:

....

....

....

..5

80

m;

♦A

ltitudin

ea m

axim

` d

e s

erv

iciu

: ..

....

...9

.14

4m

;

♦V

iteza

maxim

` d

e c

roazi

er`

: ..

....

....

.60

2km

/h;

♦D

ista

n]a

min

im` d

e a

teri

zare

: ..

....

....

....

34

0m

;

♦D

ista

n]a

maxim

` d

e o

pera

re:

– cu \

nc`rc

`tu

r` d

e 1

0.0

00

kg:

....

....

....

....

1.8

52

km

;–

cu \nc`rc

`tu

r` d

e 6

.00

0 k

g: ..

....

....

....

....

.4.2

60

km

.

Coc

kpit-

ul:

est

e co

nfig

urat

pen

tru d

oi p

ilo]i,

cu

posi

bilit

atea

exis

ten]

ei u

nui a

l tre

ilea

loc

\n c

abin

` pe

ntru

un

obse

rvat

or;

ofe

r`o

vizi

bilit

ate

\n e

xter

ior

foar

te b

un`,

av#

nd 1

6 fe

rest

re;

exi

st`

posi

bilit

atea

inst

al`r

ii, \

n sc

op t

actic

, de

Hea

d U

p D

ispl

ay;

aduc

ebe

nefic

iile

Avio

nici

i Int

egra

te M

odul

are,

exi

sten

te p

e av

ionu

l C-1

30J;

dis

pune

de

cinc

i di

spla

y-ur

i co

lor

mul

tifun

c]io

nale

(Col

orM

ultip

urpo

se D

ispl

ay U

nit

) ; e

ste

\nze

stra

t cu

un

rada

r di

gita

l ce

faci

litea

z` i

dent

ifica

rea

core

ct`

a co

ndi]i

ilor

met

eo,

carto

graf

iere

ate

rest

r` d

e pr

eciz

ie,

acur

ate]

ea n

avig

a]ie

i [i a

des

antu

lui a

eria

n.

Tim

pul

de

ascen

siu

ne

p#n` l

a 3

00

0m

:3

min

uteVit

eza m

axim

`:

60

2km

/h

Alt

itudin

ea d

ecro

azie

r`:

10

.00

0m

Posi

bilit

ate

a d

elu

cru

la s

up

rasarc

ini

de 3

,5G

Tim

p d

e c

ob

or#

rera

pid

`de la 3

00

0m

:2

,5 m

inute

PO

SIB

ILIT

~}I

DE

|NTR

EB

UIN

}AR

E

Lans

at \n

anu

l 199

7, a

vionu

l de

trans

port

tact

ic C–

27J S

parta

nC–

27J S

parta

nC–

27J S

parta

nC–

27J S

parta

nC–

27J S

parta

n , \n

corp

orea

z`ac

elea[

i sist

eme d

e pro

pulsi

e [i a

vionic

`, ar

e ace

lea[i

cara

cteris

tici d

e men

tena

n]`

[i de

logis

tic ̀cu

aero

nava

de tra

nspo

rt C–1

30J H

ercu

les. E

ste pr

odus

de co

nsor

]iul

“Loc

khee

d M

artin

Ale

nia

Tact

ical

Tra

nspo

rt Sy

stem

s”, f

orm

at d

in c

ompa

niile

Lock

heed

Mar

tin(S

UA) [

i Ale

nia A

eron

autic

a(Ita

lia),

iar p

rimul

zbor

al u

nui C

-27J

Spar

tan

a av

ut lo

c \n

luna

sept

embr

ie 1

997.

For]e

le Ae

riene

Italie

ne au

com

anda

t un n

umr̀ d

e 12 a

eron

ave p

entru

\nloc

uirea

aero

nave

i de

trans

port

G–2

22, li

vrar

ea \n

cep#

nd \n

anu

l 200

6. |n

luna

apr

ilie 2

003

a fos

t com

anda

t de c

`tre

For

]ele

Aer

iene

ale G

recie

i un n

um`r

de 12

aero

nave

, iar

\n ap

rilie 2

005,

Min

ister

ul A

p`r`

rii di

n Bul

garia

a f`

cut o

com

and`

pent

ru 8

apar

ate.

Misi

unile

prin

cipal

e al

e “S

parta

n-ul

ui”

“Spa

rtan-

ului

”“S

parta

n-ul

ui”

“Spa

rtan-

ului

”“S

parta

n-ul

ui” s

unt: t

rans

port

de m

ater

iale

, tran

spor

tde

trup

e, d

esan

t de

trupe

sau

de m

ater

iale

. Poa

te \n

depl

ini m

isiun

i de

patru

lare

mar

itim`,

ope

ra]ii

tact

ice,

eva

cuar

e m

edic

al`,

real

imen

tare

la so

l sau

de

lupt

`\m

potri

va in

cend

iilor.

Prop

ulsia

est

e as

igur

at`

de d

ou`

mot

oare

AE

2100

D2,

iar e

licea

are

6 p

ale

din

mat

eria

le co

mpo

zite.

Sist

emul

de

prop

ulsie

per

mite

avio

nulu

i ope

rare

a pe

oga

m`

larg

` de

aer

odro

mur

i, inc

lusiv

pe

pist

e sc

urte

sau

neam

enaj

ate.

CA

RG

OC

AR

GO

CA

RG

OC

AR

GO

CA

RG

O

MED

EV

MED

EV

MED

EV

MED

EV

MED

EVA

CA

CA

CA

CA

C

PPPP PA

RA

{U

T~

RI

DE

T

RU

PE

AR

A{

UT

~R

I D

E T

RU

PE

AR

A{

UT

~R

I D

E T

RU

PE

AR

A{

UT

~R

I D

E T

RU

PE

AR

A{

UT

~R

I D

E T

RU

PE

PPPP PA

RA

{U

T~

RI

DE

M

AA

RA

{U

T~

RI

DE

M

AA

RA

{U

T~

RI

DE

M

AA

RA

{U

T~

RI

DE

M

AA

RA

{U

T~

RI

DE

M

AT

ER

IAL

ET

ER

IAL

ET

ER

IAL

ET

ER

IAL

ET

ER

IAL

E

TR

AN

SP

OR

TT

RA

NS

PO

RT

TR

AN

SP

OR

TT

RA

NS

PO

RT

TR

AN

SP

OR

TD

E T

RU

PE

DE

T

RU

PE

DE

T

RU

PE

DE

T

RU

PE

DE

T

RU

PE

Pa

gin

i re

ali

zate

de

AD

RIA

N S

UL

T~

NO

IUs

urs

a:

Ale

nia

Ae

ron

au

tic

a

FOR}ELE AERIENE |N LUME

28 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Escadrila 43 (F) Avia]ie-Bombardament apar]in#nd For]elorAeriene ale Regatului Unit al MariiBritanii [i Irlandei de Nord a dislocat[ase avioane de tip Tornado F3 laBaza Aeronaval` de la Nimes-Garons, \n sudul Fran]ei, pentrudesf`[urarea unui exerci]iu depreg`tire \n comun cu For]ele AerieneFranceze.

Exerci]iul “Lone Bustard” (Dropiasinguratic`), planificat pe durata adou` s`pt`m#ni, a avut ca scopprincipal preg`tirea echipajelor pentruparticiparea la ac]iunile desemnate\n cadrul For]ei de Reac]ie nr. 6 aNATO (NRF 6), misiuni ce vor fiexecutate \ncep#nd cu luna iunie a.c.Obiectivele exerci]iului au mai cuprins[i perfec]ionarea colabor`rii dintreechipajele britanice [i cele franceze,preg`tirea grupului de transport

Charles de Gaulle [i definitivareainstruirii privind noul modul Link 16.

|n cadrul scenariului exerci]iului,avioanele Tornado F3 au jucat, pe r#nd,rolurile de “partener” [i “inamic”,

execut#nd atacuri simulate asuprafregatelor franceze ap`rate deavioanele de atac Rafale. Deasemenea, s-au mai executat zboruricomune cu avioane de tip MirageDassault 2000C, Mirage F1CT [iMirage 2000N.

www.airforcesmonthly.com

Debut pentru Augusta-Bell 212

O nou` versiune a elicopterului model Augusta-Bell 212, AB212ICO, a intrat\n dotarea For]elor Aeriene Italiene, o dat` cu livrarea primului exemplar din celetrei achizi]ionate, Escadrilei 609 de la Grazzanise. Dotat cu un propulsor mult maiputernic dec#t cel al modelului HH-3F, care se afl` \n prezent dislocat \n Irak,elicopterul AB.212ICO se dore[te a reprezenta suportul misiunilor de zbor executatede contingentul italian aflat \n Afganistan.

Printre calit`]ile remarcate la noul model sunt: sistemul automat de lansarea cartu[elor de semnalizare, mitralier` model NATO MG 42/49 de 7,62 mm,fuselajul \nt`rit [i structur` de rezisten]` a cabinei (care poate fi ocupat` de unechipaj format din 2 pilo]i [i 2 tr`g`tori), \mbun`t`]it` pentru rezisten]a la atacuricu armament antiaerian u[or. Chiar [i zona pedalelor de direc]ie, care este ceamai expus` gloan]elor trase de la sol datorit` ferestrelor mari de observare, a fost\nt`rit` cu un scut din Kevlar cu grosimea de 7,62 cm. Singurul lucru care mainecesit` aten]ia inginerilor \l reprezint` incompatibilitatea total` a cabinei cusistemul de vizionare pe timp de noapte, astfel \nc#t opera]iunile nocturne sedesf`[oar` cu toate luminile de bord stinse [i monitoarele acoperite cu band`adeziv` transparent`.

www.defence-aerospace.com

C o m a n d a m e n t u lpentru Rachete [i Avia]ie,din cadrul MinisteruluiAp`r`rii al SUA, a coman-dat companiei LockheedMartin proiectarea [iproducerea unor modelede rachete care s` poat` fiutilizate \n zone de conflict,de c`tre for]ele deinterven]ie rapid`.

|n urma respectiveisolicit`ri, compania ame-rican` a reu[it dezvoltareaUnit`]ii de Reac]ie Rapid`(QRU), un sistem de lan-sare a rachetelor sol-aer ceofer` facilit`]i deosebite.

Bazat pe furnizarea,de c`tre guvernul ameri-can, a unei componente delupt` monolitice cu putereexploziv` extraordinar`,sistemul QRU - ultima

tehnologie integrat` sistemului militar de tactic` a rachetelor(ATACMS) – poate executa trageri la distan]e de p#n` la 300 dekilometri, con]ine o serie de senzori de detectare a ]intelor [iposibilit`]i de realizare a impactului vertical, fapt ce reduce lamaxim pagubele colaterale.

De asemenea, sistemul poate fi folosit \n orice condi]iiclimaterice [i meteorologice [i poate fi utilizat [i \n cadrulcomplexului MLRS (Multiple Launch Rocket System).

www.lockheedmartin.com

RACHETE TACTICEPENTRU FOR}ELEDE INTERVEN}IE

RAPID~

RACHETE TACTICEPENTRU FOR}ELEDE INTERVEN}IE

RAPID~

FOR}ELE AERIENE |N LUME

29CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Speciali[ti ai For]elor Aeriene Chineze, \mpreun` cu ingineri ai companieiChengdu Aircraft Industrial Corporation, au reu[it crearea unui pachet de\mbun`t`]ire a avionului J-10, denumit „Super-10", care se remarc` printr-unmotor mai puternic, sistem de control \mbun`t`]it, o structur` exterioar` multmai rezistent` [i model nou de radar cu infraro[u.

Se estimeaz` c` \n cadrul acestui proiect de dezvoltare a avionului J-10, un num`r de 54 de aparate vor beneficia de noile performan]e, \ncep#ndcu prima luna a anului 2007, urm#nd ca, p#n` la sf#r[itul anului 2010, num`rulaeronavelor modernizate s` creasc` la 88 de unit`]i.

www.janes.com/aerospace

TRANSFORMARE

A AVIONULUI

CHINEZESC J-10

TRANSFORMARE

A AVIONULUI

CHINEZESC J-10

|n perioada 01-02 martie a.c. s-adesf`[urat, la baza Evreux,apar]in#nd For]elor Aeriene Franceze,exerci]iul Volfap 1 – 2006 la care auparticipat 4 escadrile franceze detransport aerian, 4 avioane de atacaerian de tip Mirage, un AWACS [i 8avioane de transport germane.

Principalul obiectiv al exerci]iuluil-a constituit preg`tirea echipajelor [ia personalului care deserve[te

aeronavele, pentru securizarea zoneloraeroporturilor implicate \n opera]iunimultina]ionale. Astfel, scenariulexerci]iului a fost compus din trei faze:para[utarea a 250 de for]e paramilitare\n zona de dislocare MontluconGueret, zboruri de noapte \n sectorulChateauroux-Orleans [i opera]iuni dec`utare-salvare desf`[urate \n zonade antrenament Etamper Montdesin.

www.defense.gouv.fr/air/

Exerci]iul „Volfap 1 – 2006"

Ministrul ap`r`rii din Bulgaria,Vesselin Bliznakov, a semnat, \n datade 13 martie a.c., un contract cubanca francez` Societe Generaleprivind finan]area unui proiect referitorla achizi]ionarea de elicoptere pentruFor]ele Aeriene Bulgare [i pentruMarina Militar` din ]ara vecin`, de lacompania Eurocopter.

Contractul este garantat prindepozitul constituit de bancafrancez`, \n valoare de aproximativ250 de milioane de euro, sum` cereprezint` aproximativ 60 la sut` dinvaloarea total` a contractului – 358de milioane de euro. Depozitul va fiacoperit din fonduri bugetare pl`titede c`tre Ministerul Bulgar al Ap`r`riipe perioada livr`rii aparatelor.

BULGARIA ACHIZI}IONEAZ~ELICOPTERE EUROCOPTER COUGAR

Aceast` \n]elegere continu`acordul ini]iat de c`tre cele dou` p`r]i\n luna decembrie 2005, prin care seprevedea asigurarea, de c`trecompania Eurocopter, a unui num`rde 18 aparate, dintre care 12 aparatede tip Cougar pentru For]ele Aeriene[i 6 Panthers pentru For]ele Navale.

Livrarea celor 18 elicoptere estestructurat` pe trei perioade, primeletrei aparate urm#nd s` soseasc` laSofia p#n` la sf#r[itul anului 2006.Din cele 12 elicoptere care revinavia]iei, 8 vor efectua misiuni tacticede transport personal [i echipamentmilitar, iar celelate 4 vor executamisiuni \n cadrul opera]iunilor de lupt`SAR.

www.sofianews.com

Germania investe[te \n UAV-uri Dup` predarea sistemului de recunoa[tere pentru

avionul german f`r` pilot KZO (“Kleinfluggerät

Zielortung”), compania EADS lucreaz` \n prezent la

proiectarea [i dezvoltarea unui sistem performant de

conexiune a datelor pentru acela[i tip de avion. Acest

sistem ar urma s` ofere posibilitatea culegerii [i

prelucr`rii datelor captate din zone foarte \ntinse ca

suprafa]`, precum [i o stabilitate a leg`turilor cu sta]iile

terestre.

|n principal, sistemul de conexiune a datelor const`

\ntr-un terminal aerian de preluare a informa]iilor, aflat

la bordul avionului [i un terminal terestru de prelucrare

a acestora, existent la sta]ia de analiz` de la sol. Sistemul

poate prelucra date ob]inute de la o distan]` de peste

180 de kilometri.

www.eads.com

Germania investe[te \n UAV-uri

BULGARIA ACHIZI}IONEAZ~ELICOPTERE EUROCOPTER COUGAR

FOR}ELE AERIENE |N LUME

30 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Radarul APS-143C (V) 3Compania Telephonics, o su-

cursal` a corpora]iei Griffon, a anun]atdelegarea sa de c`tre Divizia deTransport Aerian a companiei CASA-EADS din Spania, pentru producereaa 3 seturi complete din categoria deechipament de telecomunica]ii, \nspecial modelul de radar pentrusupraveghere maritim` APS-143C (V)3, pentru utilizarea acestuia de c`treAgen]ia Spaniol` Aerian` pentruSupraveghere (SASEMAR).

Seturile complete, care vorcon]ine [i facilit`]i pentru executarealucr`rilor de repara]ii [i mentenan]`,vor fi livrate \ncep#nd cu lunaseptembrie 2006. Modelul APS-143 C

(V) este unul extrem de performant,fiind comandat [i utilizat [i de c`treFor]ele Aeriene ale SUA pentruportavioanele sale, \n cadrul pro-gramului Integrated DeepWaterSystem.

|n cazul avia]iei spaniole, radarulva fi integrat Sistemului de Tactic`Opera]ional` (FITS) [i se va erija \ntr-unul dintre cele mai importantecomponente de supraveghere aleavioanelor CN-235 din dotarea Avia]ieide Patrulare Maritim`, for]e ce au camisiuni primordiale c`utarea-salvarea[i recunoa[terea aerian`.

www.telephonics.net

Joi, 30 martie 2006, MinisterulAp`r`rii al Suediei a predat formalprimele 5 avioane de tip „Gripen”Ministerului Ap`r`rii din Ungaria, încadrul unei ceremonii desf`[urate laBaza Aerian` Kecskémet. Festivi-tatea a avut loc în prezen]a mini[trilorap`r`rii suedez, Leni Bjorklund,Leni Bjorklund,Leni Bjorklund,Leni Bjorklund,Leni Bjorklund,[i ungar, Ferenc JuhászFerenc JuhászFerenc JuhászFerenc JuhászFerenc Juhász. Asisten]a,format` din oficialit`]i militare [i civileungare [i suedeze, jurnali[ti din presalocal̀ [i interna]ional̀ , a putut admira,fotografia [i filma avioanele „Gripen”atât în expozi]ie static`, c#t [i într-unzbor demonstrativ.

Activitatea a reprezentat primaetap` a execut`rii contractului deleasing încheiat între MinisterulAp`r`rii din Ungaria [i Departamentulpentru Administrarea Tehnicii deAp`rare din Ministerul Ap`r`rii alSuediei, având ca obiect 14 aeronave„Gripen” de genera]ia a patra, dintreacestea 12 aeronave fiind simpl`comand` [i 2 aeronave dubl`comand`. Contractul a fost încheiatpentru o perioad` de 10 ani, la finalulc`reia cele 14 aeronave vor intra înproprietatea For]elor Aeriene Ungare.Pân` în decembrie 2007 vor fi livrate[i celelalte 9 aeronave.

În cadrul contractului, compania„Gripen International” se oblig` s`livreze aparatele de zbor, s` asigurementenan]a, service-ul [i preg`tirea

pilo]ilor. Preg`tirea personalului pentruexploatarea noilor aeronave a începutîn ianuarie 2005 în Suedia, cu un grupde 5 pilo]i unguri, care vor deveniinstructori de zbor pe „Gripen”.

De asemenea, 19 tehnicieni aufost preg`ti]i la {coala Tehnic` aFor]elor Aeriene Suedeze de laHalmstad, din aprilie 2005 pân` înianuarie 2006.

Folosind cele mai noi tehnologiidin domeniul aeronautic, aeronavelesunt capabile s` execute o gam` larg`de misiuni aer-aer [i aer-sol, precum[i s` gestioneze diferite tipuri dearmament de avia]ie.

Proiectat pentru a face fa]` unoramenin]`ri variate, „Gripen” satisfacetoate exigen]ele de interoperabilitateNATO privind misiunile de lupt` [i

sprijin aerian apropiat, securitateazborului [i eficien]a preg`tirii în zbor.În plus, modernul sistem derealimentare în zbor îi confer` unplus de eficien]` în misiunileîncredin]ate.

Sergent LilianaV`t`m`nescu-Hanga

PRIMELE 5 AERONAVE „GRIPEN”AU INTRAT ÎN DOTAREA FOR}ELOR AERIENE UNGARE

|n cadrul unei ceremonii oficiale desf`[urat` la Baza Aerian` de la Sintra,Portugalia, \n data de 17 martie a.c., a fost semnat un contract \n valoare de270 de milioane de euro pentru livrarea, de c`tre compania EADS CASA, aunui num`r de dou`sprezece avioane C-295 c`tre Forca Aerea Portugesa(For]ele Aeriene Portugheze).

Contractul, semnat \n prezen]a ministrului ap`r`rii din Portugalia, LuisAmado, [i a ambasadorului spaniol \n Portugalia, Enrique Panes, a consfin]itdorin]a oficialilor lusitani de a \nlocui flota curent`, compus` din 24 de avioanede tip CASA C-212 Aviocars, aparate supravie]uitoare celor 26 livrate \n anul1974.

Avioanele vor fi livrate \n dou` variante astfel: [apte aparate echipatepentru transport de echipament militar, \n timp ce un num`r de cinci avioanevor fi echipate [i destinate misiunilor de supraveghere maritim`. Livrareaprimului aparat este estimat` pentru \nceputul anului 2008 urm#nd ca, dup`aceea, s` existe o e[alonare semestrial` pentru fiecare avion executat.

www.airforcesmonthly.com

FOR}ELE AERIENE |N LUME

31

Exerci]iul „Brilliant Arrow” s-a desf`[urat, \n perioada 23 martie –6 aprilie, \n loca]ii din Danemarca [i Germania, pe structura programelorde preg`tire NATO pentru pilo]i [i echipaje, programe convenite ladiversele reuniuni ale ]`rilor membre din Alian]a Nord-Atlantic`.

Activitatea a avut o larg` participare interna]ional`, nu mai pu]in de13 ]`ri fiind prezente cu diverse categorii de personal [i tehnic`. Deasemenea, amintim faptul c` au fost implicate peste 100 de avioane deatac [i 30 de aeronave de transport aerian. Echipajele provenite dinBelgia, Canada, Republica Ceh`, Danemarca, Fran]a, Germania, Grecia,Olanda, Polonia, Spania, Turcia, Marea Britanie [i Statele Unite aleAmericii au trebuit s` fac` fa]` provoc`rii propuse de scenariul exerci]iului:\nt`rirea interoperabilit`]ii \n cadrul misiunilor de r`spundere rapid`\ntrunite [i preg`tirea pentru executarea opera]iilor din cadrulantrenamentelor for]elor de interven]ie rapid` NRF 7 [i NRF 8, prev`zutea se desf`[ura \n perioada iulie 2006 – iulie 2007.

Exerci]iul a fost legat prin structur`, scenariu [i obiective de exerci]iul„Brilliant Mariner”, desf`[urat \n loca]ii specifice marinei militare.

www.nato.int

Exerci]iul

“Brilliant Arrow”

CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Programul radio MARSDepartamentul de Comunica]ii [i Electronic` din cadrul Ministerului Ap`r`rii

al Statelor Unite ale Americii a \ncheiat un contract \n valoare de 312 milioanede dolari, pentru o perioad` de 5 ani, cu compania Raytheon, \n care esteprev`zut` livrarea de sisteme radio ARC-231 pentru elicopterele armateiamericane.

Contractul face parte din strategia de dezvoltare a programului MARS(Multiple-band Avionics Radio Suite), prin care se inten]ioneaz` introducereatehnologiei radio multi-band` de ultim` genera]ie pe elicopterele militare, urm#ndca tot compania Raytheon s` asigure mentenan]a.

|n prezent, sistemul radio ARC-231 – sistem programabil de schimbare [iutilizare a frecven]elor radio – este folosit, \n prezent, pe elicopterele avia]iei [imarinei militare americane \n Irak [i Afganistan. P#n` la finalizarea contractuluise estimeaz` c` cel pu]in 1.000 de elicoptere vor beneficia de aportul adus desistemul radio ARC-231.

www.raytheon.com

Sistemul

JDAM \n Norvegia|n urma unei recente \n]elegeri \ntre For]ele Aeriene Regale Norvegiene [i

compania Boeing, avia]ia militar` din ]ara fiordurilor va beneficia de aportulSistemului pentru Coordonarea Atacurilor Directe cu Muni]ii de R`zboi (JDAM).

Sistemul va echipa flotila de avioane F-16 [i va oferi posibilitatea acestorade a lansa cu o mai mare acurate]e bombe pentru un spectru mult maidiversificat de ]inte, \n orice condi]ii meteorologice. Contractul de livrare includepachetul de ghidare, sistemul de integrare pentru avionul F-16 [i sistemulopera]ional.

„Principalul nostru ]el \l reprezint` implementarea rapid` a noii tehnologiiJDAM, concomitent cu reducerea costurilor [i cu c`utarea solu]iilor deperfec]ionare continu` a acestuia”, a declarat Rick Herdt, [eful programuluiJDAM al companiei Boieng.

Dotat cu sistemul de urm`rire prin satelit GPS-2, noul model JDAMpoate ghida muni]ie de r`zboi de greut`]i variabile, \ntre 225 [i 900 de kilograme.

www.boeing.com

Direc]ia de Administrare a Echipamentelor din cadrul Ministerului Ap`r`riial Suediei a confirmat, \n cursul lunii martie a.c., livrarea primului elicopterA109 LUH (Light Utility Helicopter) c`tre For]ele Aeriene Suedeze.

Aparatul, primul din cele 20 care vor fi livrate avia]iei suedeze, a sosit lauzinele din Linkoping pe traseul Vergiate, Italia – Germania – Suedia. Celelalteaparate vor sosi \n Suedia p#n` la sf#r[itul anului 2009, atunci c#nd este

estimat` livrarea ultimului elicopter, a[a cum prevede contractul \ncheiat \nurma ofertei f`cut` la Salonul Aerian de la Paris din 2001. Valoarea contractului,care include elicopterele, preg`tirea pilo]ilor, asigurarea echipamentelor [i aserviciilor de mentenan]` se ridic` la 1,4 miliarde de SEK, aproximativ 179 demilioane de dolari.

www.airforcesmonthly.com

FOR}ELE AERIENE |N LUME

32 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

C-17 Globemaster –1 milion de ore de zbor

La numai 15 ani de la intrarea \nserviciu, flotila de avioane C-17Globemaster a For]elor Aeriene aleSUA a totalizat 1 milion de ore zburate– echivalentul unui avion care ar zburanonstop, 24 de ore din 24, pe o durat`de 114 ani. Pentru s`rb`torirea acestuieveniment, echipaje apar]in#nd For]elorAeriene ale Regatului Unit al MariiBritanii [i Irlandei de Nord [i avia]ieimilitare americane au efectuat un zbordemonstrativ \n data de 19 martie, labaza aerian` Scott, apar]in#nd For]elorAeriene ale SUA.

Momentul efectiv al execut`riinum`rului record de ore de zbor a fostcalculat ca fiind definit de prezen]aavioanelor C-17 Globemaster \n misiunilede evacuare aeromedical` din Irak [iparcurgerea drumului de \ntoarcere,pentru redislocare la baza militar`Ramstein, Germania.

www.usairforces.com

Escadrila 27 Atac Aerian, cu sediul la Baza For]elor Aeriene ale SUA dinLangley, Virginia, [i-a dislocat efectivele, pentru o perioad` de dou` s`pt#m#ni, laBaza Tyndall, Florida, \n vederea desf`[ur`rii exerci]iului „Combat Archer” (Arca[ulLupt`tor).

Exerci]iul a fost destinat realiz`rii unei noi etape prev`zut` \n cadrul Programuluide Evaluare a Sistemelor de Lupt`, etap` care a inclus participarea la teste aavioanelor F-22. Astfel, trei aparate F-22, dintr-un num`r de patru planificate ini]ial,au executat misiuni de zbor \n cadrul programului, printre care [i trageri cu racheteAIM-9 Sidewinder [i AIM-120 AMRAAM. Tragerile executate, \n num`r de patru,au condus la verificarea sistemelor de telemetrie ale ni[elor interioare de lansarea rachetelor, separate pe fiecare tip de rachet` lansat`.

www.airforcesmonthly.com

|n cadrul unei festivit`]i specta-culoase desf`[urate la Expozi]iaHelli, organizat` de compania TexronInc., prin filiala Bell Helicopter, a fostprezentat cel mai recent produs –noul elicopter Bell 417. Lansarea afost desf`[urat` \n prezen]adirectorului executiv al companiei BellHelicopter, Mike Redenbaugh, carea declarat cu acest prilej: „Modelul417 este r`spunsul nostru la cele mainoi cerin]e ale clien]ilor no[tri – unelicopter puternic, cu un singur motor[i cu facilit`]i adaptate la necesit`]ileactualei strategii. El este creat pestructura modelului 407, men]i-n#ndu-se stabilitatea [i personalitateaacestuia, av#nd \ns` ca plusuri,putere mai mare, capacitate de

NOUL ELICOPTER BELL 417\nc`rcare mai mare [i performan]esporite.”

Astfel, modelul 417 iese \n eviden]`prin designul inovator al cabinei, de tipChelton (remarcabil` prin elementele desticl` prezente preponderent [i spa]iulce poate ad`posti 5 persoane echipatecomplet), prin pachetul de modernizareal echipamentelor electronice de bord,sistemul de telecomunica]ii FADEC [iprin noul motor de tip Honeywell HTS900,care ofer` aparatului peste 970 de caiputere.

Elicopterul Bell 417 va efectuaprimele teste \n luna aprilie [i se sper`ca p#n` la sf#r[itul anului 2008, s` fielivrate primele aparate clien]ilor saufirmelor contractante.

www.bellhelicopter.com

NOUL ELICOPTER BELL 417

PACHET DE MODERNIZAREPENTRU F-16

Flota de avioane F-16 Block 52+, apar]in#nd For]elor Aeriene din Grecia, va beneficia,\ncep#nd cu anul 2007, de noul model de radar aerian AN/APG-68 (V)9, \n urma unui contract\ncheiat cu oficialit`]ile structurii militare elene, \n valoare de 63, 9 milioane de dolari.

Procesul de livrare va debuta cu distribuirea unui num`r de 33 de radare, \nso]ite de 3 pachetecomplete pentru service [i piese de schimb [i se va finaliza, cel mai probabil, la sf#r[itul anului2008, prin achizi]ionarea altor 10 radare.

Modelul AN/APG-68 (V)9 ofer` o cre[tere a procentului privind raza de ac]iune a aparatului cu33 la sut`. Combinat cu alte elemente specifice ale avionului F-16, noul radar ofer` acestuia oautonomie de 24 de ore pentru culegerea de date.

www.northropgrumman.com

PACHET DE MODERNIZAREPENTRU F-16

FOR}ELE AERIENE |N LUME

33CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Compania Lockheed Martin inten]ioneaz`, prinproiectarea unui nou sistem de preg`tire aerian` prinsimulare, s` perfec]ioneze activitatea de preg`tire a pilo]ilormilitari apar]in#nd For]elor Aeriene ale SUA. |n acest sens,s-a \ncheiat un contract \n valoare de 30 de milioane dedolari pentru producerea a trei astfel de sisteme, denumite

C-130J, pentru avia]ia [i marina militar` americane.Datorit` noilor elemente prezente \n modelul C-130J –

fiabilitatea sistemului, manevrabilitatea sporit`, [i, mai ales,posibilitatea de simulare a execut`rii misiunilor de zbor petimp de noapte, prin utilizarea unui sistem integrat deproducere a luminii variate, se sper` ca preg`tirea pilo]ilors` reprezinte, \n final, un echilibru al raporturilor eficien]`-costuri, dar [i o baz` semnificativ \mbun`t`]it` deantrenament.

www.cae.com

SIMULATOR

C-130J

Receptor

terestru

pentru

imagini

aeriene

„ROVER” reprezint` unul dintre cele maiimpresionante elemente ale tehnologiei viitorului\n ceea ce prive[te executarea opera]iunilorcomputerizate”, a declarat locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-locotenent-colonelul Gregory Harbin,colonelul Gregory Harbin,colonelul Gregory Harbin,colonelul Gregory Harbin,colonelul Gregory Harbin, de la BazaAerian` Shaw, apar]in#nd U.S. Air Force. „De[iarat` ca o juc`rie obi[nuit` cu o anten` ata[at`,relief#nd mai mult o imagine de sta]ie de jocuridec#t tehnologie militar` avansat`, ROVER seprezint` drept un echipament performant, vitalpentru oamenii afla]i la sol [i care solicit`informa]ii sau ajutor de la avioane aflate \napropierea zonelor de dislocare a acestora.

|n data de 31 martie a.c., oficiali ai Ministerului Ap`r`rii din Republica Coreea de Sud auprezentat cele mai recente modele de rachete ce vor intra \n dotarea armatei coreene. Astfel, au fostdezv`luite, \n prezen]a ministrului ap`r`rii, Yoon Kwang-Ung, \n cadrul unei ceremonii desf`[urate

la Seul, noile modele de rachete de croazier`,Haseong, precum [i un model de rachete sol-aer culansare de pe um`r, Singung.

Rachetele sol-aer portabile Singung reprezint`primele produc]ii autohtone de gen, p#n` \n prezentacest tip de rachete cu raz` scurt` de ac]iune,destinate ]intelor care zboar` la \n`l]imi mici, fiindimportat din SUA sau din Fran]a. Noul model poatelovi orice ]int` care zboar` pe o raz` de 1,5 kilometri,eficacitatea fiind maxim`, datorit` \mpr`[tierii, \n urmaexploziei, a peste 720 de fragmente \n raza respectiv`.

De asemenea, noile rachete de croazier` Haseong prezint` caracteristici tehnico-tacticeimportante: acestea permit lovirea ]intelor la distan]e de peste 150 de kilometri, au o vitez` maxim`de 83 de kilometri pe or` [i pot fi lansate at#t de pe vase militare, c#t [i de pe elicoptere.

www.defenceindustrydaily.com

Astfel ROVER-ul, \n denumire exact`Captator Telecomandat de Imagini Intense,poate recep]iona imagini video din vecin`tateaavioanelor sau a UAV-urilor sta]ionate, de la odistan]` de 2 km (asem`n`tor sistemuluiisraelian „Wrist Mountain V-Rambo”) pentru caapoi s` le integreze \n cadrul altor programe depozi]ionare [i lovire a ]intelor.

www.defenceindustrydailly.com

PRIMULF-16 POLONEZPRIMULF-16 POLONEZ

Compania Lockheed Martin aanun]at realizarea cu succes a

zborului inaugural al primului avionF-16 preg`tit pentru intrarea \n

dotarea For]elor AerienePoloneze. Zborul test s-a

desf`[urat la baza Fort Worth dinTexas, USA, [i a reprezentat

dep`[irea unei noi etape \n cadrulprogramului polonez privind

avionul F-16 – „Peace Sky”.Aparatul care a efectuat testul

face parte din comanda de 48 deavioane f`cut` de guvernul

polonez [i este propus pentrulivrare p#n` la sf#r[itul anului

2006.Avionul a fost ales de c`tre

guvernul polonez datorit`calit`]ilor sale, cunoscut fiind

faptul c` peste 24 de ]`ri l-au alesca fiind unul dintre cele mai bune

avioane de atac multi-rol, cu untotal de peste 12 milioane de ore

de zbor la activ.

www.lockheedmartin.com

Pagini realizate deplutonier-major SORIN S~FTOIU

34 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

AEROSPA}IALE

Galileo a transmis

primul semnalEuropa se afl` din ce \n ce mai

aproape de realizarea sistemului denaviga]ie prin satelit Galileo, sistemce va dep`[i performan]ele celebruluiGPS american.

Astfel, dup` ce la sf#r[itul anuluitrecut au fost plasa]i pe orbit` primiidoi sateli]i dintr-un total de 30, ce voropera \n cadrul sistemului, satelitulGIOVE-A a transmis deja, la\nceputul acestui an, primul s`usemnal c`tre TERRA.

GIOVE-A este primul satelit alsistemului Galileo care se afl` \n fazade validare pe o orbit` medie aP`m#ntului, iar semnalul primit de lael marcheaz` un pas important \nprocesul de opera]ionalizare asistemului european de navigare prin

satelit, dezvoltat de Uniunea Euro-pean .̀

Marele atu al lui Galileo estefunc]ionarea independent` de GPS,cu care va r`m#ne, \ns`, compatibil.Totodat`, nu va mai fi posibil` blocarea

complet` a accesului public \n noulsistem [i nici diminuarea voluntar` asemnalului – cum permite GPS-ul,pus sub controlul militar american.

www.esa.int

Agen]ia spa]ial`japonez` dezvolt`

comunica]iileprin laser

Agen]ia Spa]ial` Japonez` (JAXA) continu`seria experimentelor de succes \n ceea ce prive[tecomunica]iile optice bazate pe raze laser.

Astfel, dup` ce la sf#r[itul anului trecut s-a reu[itrealizarea transmiterii de date \ntre doi sateli]i, prinintermediul unui fascicul laser, aceea[i tehnologiea fost folosit`, \n data de 31 martie 2006, pentru otransmisie de date \ntre un satelit (Kirari), aflat peo orbit` joas` a P`m#ntului [i o sta]ie de recep]iede la sol.

Avantajele folosirii acestei sofisticate tehnologiiconstau \n: comunica]ii stabile, f`r` interferen]e,echipamente mult mai compacte [i o rat` superioar`de transmitere a datelor.

www.jaxa.jp

Mars Reconnaissance Orbiter –

noua sond` mar]ian`|n luna august 2005 pleca spre Marte, Mars Reconnaissance

Orbiter (MRO), o sond` ce apar]ine agen]iei spa]iale americaneNASA [i este dedicat` studiului planetei ro[ii. Timp de doi anisonda va studia planeta, iar \nc` doi ani va func]iona ca unreleu de transmisie pentru alte sonde mar]iene.

Drumul p#n` la Marte a durat 7 luni, timp \n care navigatoriiNASA au fost obliga]i s` fac` patru corec]ii de traiectorie.

Dup` ce \n luna ianuarie a.c. c`l`toria interplanetar` a luatsf#r[it, sonda fiind preg`tit` pentru intrarea pe orbit` \n jurul luiMarte, \n data de 10 martie, MRO a intrat \n sfera de atrac]iea planetei ro[ii, fiind captat` de atrac]ia gravita]ional` a acesteia.

|n perioada 10 martie – 31 octombrie 2006, navigatoriiNASA se vor folosi de fenomenul de aero-fr#nare pentru\ncetinirea sondei [i pozi]ionarea acesteia pe o orbit` stabil`.Abia din acel moment MRO va putea s` adune date [tiin]ifice.

MRO este a [asea sond` ce studiaz` planeta ro[ie, \nacest moment fiind active roverele NASA Spirit [i Opportunity(aflate la sol), sondele Mars Global Surveyor [i Mars Odyssey

[i sonda agen]iei spa]iale europene, Mars Express.MRO va transmite de 10 ori mai multe date pe minut

dec#t sondele enumerate mai sus, iar calitatea detectorilorsondei va permite cartografierea \ntregii suprafe]e a planetei,detaliile observate fiind de m`rimea unei farfurii.

www.nasa.gov

Rom#nia este cea de-a treia ]ar`dintre fostele ]`ri INTERCOSMOScare ob]ine statutul de Stat EuropeanCooperant al Agen]iei Spa]ialeEuropene (ESA), dup` Cehia [iUngaria.

Acordul a fost semnat laBucure[ti \n prezen]a primului-ministru, domnul C`lin Popescu-T`riceanu [i a secretarului de statpentru [tiin]` [i tehnologie, domnulAnton Anton, de directorul general alESA, domnul Jean-Jacques Dordain[i de pre[edintele Agen]iei Spa]ialeRom#ne, domnul Marius-Ioan Piso,\n data de 17 februarie 2006.

www.rosa.ro

Primul brazilian\n spa]iu

Ca de obicei \n ultimii ani, onavet` Soiuz a efectuat, [i de aceast`dat`, manevra de schimbare aechipajelor de pe ISS.

La bordul capsulei lansat` de pecosmodromul Baikonur s-au aflatastronautul brazilian Marcos Pontes[i cel de-al treisprezecelea echipaj alISS, format din astronau]ii PavelVinogradov [i Jeffrey Williams.

Pentru Brazilia, prezen]a luiMarcos Pontes pe sta]ia Spa]ial`Interna]ional`, cu misiunea de aefectua c#teva experimente \nspa]iu, \n beneficiul ]`rii sale, a fosto premier` absolut`.

Pavel Vinogradov [i JeffreyWilliams au preluat [tafeta turei de[ase luni de la Valeri Tokarev,

cosmonautul cu cele mai multe ore\n spa]iu, [i de la astronautulamerican Bill McArthur.

Noul echipaj ruso-american arede \ndeplinit un num`r de 40 deexperimente [tiin]ifice [i, deasemenea, trebuie s` preg`teasc`sosirea celui de-al treilea membru almisiunii cu num`rul 13, germanulThomas Reiter.

www.nasa.gov

Rom#nia –membru cooperantal Agen]ieiSpa]iale Europene

35CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

AEROSPA}IALE

Pagini realizate deMIRCEA BARAC

Primamisiunec`tre Pluto

Singura planet` nevizitat` de osond` spa]ial` este Pluto. Agen]iaspa]ial` american` va schimbaacest lucru prin lansarea sondeiNew Horizons, realizat` la \nceputulanului \n curs. Aceasta nu va studianumai planeta Pluto, ci [i satelituls`u Charon.

New Horizons este cea mairapid` sond`, ating#nd orbita Lunii\n numai 9 ore, iar pe cea a lui Jupiter\n aproximativ un an. Va ajunge lamarginea sistemului planetar \n anul2015, dup` ce va fi str`b`tut 5,3miliarde de kilometri.

Perioada \n care sonda va trecepe l#ng` Pluto va dura aproximativ24 de ore. |n acest timp se va studiaemisia ultraviolet` a atmosferei, seva cartografia suprafa]a vizibil` aplanetei, se va studia distribu]iatemperaturii la suprafa]` [i, deasemenea, se vor studia particuleleatmosferice.

Dup` ce va trece de Pluto,Charon [i cei doi noi sateli] idescoperi]i de cur#nd, sonda aremisiuni la fel de dificile. Astfel, sevor observa p`r]ile \ntunecate aleplanetei [i ale sateli]ilor s`i [i se vorc`uta inele \n jurul lui Pluto.

Totodat`, va fi observat` otransmisie radio de pe P`m#nt [imodul \n care aceasta este

Venus Express a ajuns la destina]ie Sonda european` Venus Express, lansat` la \nceputullunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la destina]ie –misterioasa planet` Venus.

Dup` o lansare perfect` de pe cosmodromul Baikonur,drumul sondei p#n` la planeta geam`n` a P`m#ntului adecurs f`r` nici o problem`, timp de 155 de zile.

Ajuns` \n vecin`tatea lui Venus \n data de 11 apriliea.c., sonda a fost fr#nat` prin arderea motorului principaltimp de 53 de minute, dup` care s-a \nscris pe o orbit` aplanetei, loc de unde va \ncepe studiul propriu-zis alatmosferei venusiene.

Misiunea oficial` dureaz` patru zile venusiene,echivalentul a 500 de zile p`m#ntene. |ns`, datorit`economisirii de combustibil \n urma lans`rii perfecte,misiunea va putea fi extins` cu \nc` 3 ani. Venus Expressse va roti \n jurul planetei o dat` la 24 de ore, trec#nd pedeasupra polilor.

Atmosfera venusian` este at#t de groas` \nc#t este,practic, „lipit`“ de sol. Datorit` instrumentelor \n infraro[u dela bordul sondei, se va putea studia o parte necunoscut` aatmosferei, cea de la suprafa]` p#n` la 60 de kilometri altitudine.www.esa.int

distorsionat` de atmosfera lui Pluto.|n acest fel se va determina, cuprecizie, compozi]ia [i structuraatmosferei.

Dup` ce sonda va trece de Pluto,vor urma 9 luni \n care se vor primidatele ob]inute de instrumentele dela bord.

Cum sonda se va afla \ntr-oregiune \n care se afl` multe alteobiecte, numite asteroizi, din centuralui Kuiper, NASA va alege unasemenea obiect pentru un survol.Misiunea extins` va dura p#n` \n anul2020.

www.nasa.gov

STARDUST ESTE PE P~M@NT, DAR GENEREAZ~ UN MISTER COSMICLansat` la \nceputul anului 1999, sonda spa]ial` Stardust avea ca

misiune principal` \nt#lnirea cu cometa Wild 2 [i colectarea de particule [ipraf interstelar provenite de la respectiva comet`.

La \nceputul acestui an, sonda Stardust, av#nd la bord particule depraf ale cometei Wild 2, a aterizat \n de[ertul Utah.

P`m#ntenii au putut vedea \n direct pe NASATv, \n data de 15ianuarie, cum capsula a intrat \n atmosfera P`m#ntului, a cobor#t cu ovitez` foarte mare, a \ncetinit prin frecarea cu aerul, [i-a deschis para[uta[i a aterizat lin pe nisipul din Utah.

Analiza chimic` ulterioar` a particulelor colectate de la cometa Wild 2a oferit un rezultat nea[teptat: au fost decoperite o serie de minerale carenu se pot forma dec#t la temperaturi foarte ridicate.

„Este remarcabil: am g`sit [i foc [i ghea]`. |n cel mai rece loc dinsistemul solar am g`sit substan]e care s-au format la temperaturi foarteridicate”, a spus Dan Brownlee, principalul cercet`tor al misiunii [i astronomla Universitatea Washington. www.nasa.gov

Mineral culesde Stardust

de pe Wild 2

Prima imagine a polului sudal planetei Venus trimis`de sonda Venus Expres(nici o alt` sond` nu a maifotografiat aceast` regiune)

12 Aprilie,Ziua Astronautului

|n data de 12 aprilie 1961, IuriGagarin inaugura era spa]ial`, labordul navetei Vostok.

Zborul primului cosmonaut aveas` dureze 1 or` [i 48 de minute.Dup` o rota]ie \n jurul planetei,modulul navetei a aterizat \n regiuneaSaratov. Dup` acest zbor, \ncep#ndcu anul 1962, \n data de 12 aprilieeste s`rb`torit` Ziua Astronautului.

China revizuie[teprogramul spa]ial

China a modificat, de cur#nd,planurile de viitor ale propriuluiprogram spa]ial. Astfel, construc]iaunei mici sta]ii spa]iale pe o orbit` aP`m#ntului de c`tre China, \n viitorulapropiat, va fi gr`bit`.

Conform oficialilor chinezi, Chinava lansa trei misiuni spa]iale, nu doardou`: Shenzhou 8 [i Shenzhou 9 vorfi, \n cele din urm`, dou` navetespa]iale f`r` echipaj uman la bord,ce urmeaz` a fi cuplate pe o orbit` aP`m#ntului. Shenzhou 10 va fi onavet` spa]ial` chinez` (cu echipajuman) ce se va cupla la complexulcreat de Shenzhou 8–9. Va fi creat,astfel, un mic laborator spa]ial. Toatecele trei misiuni sunt programate a filansate \n interval de o lun`, \n cursulanului 2010.

www.spacetoday.net

NASA, dependent`de naveta Soiuz

Oficialii NASA au semnat, la\nceputul acestui an, un nou acord cuagen]ia spa]ial` rus` ROSKOSMOS,pentru a putea beneficia \n continuarede serviciile navetei Soiuz, \n vedereatransportului astronau]ilor americanipe ISS.

Mike Griffin, directorul NASA, adeclarat c` acest lucru a fost impusde faptul c` sunt pu]ine [anse caSUA s` reu[easc` s` creeze un noutip de navet` spa]ial` p#n` \n anul2010.

www.nasa.gov

CALEALACTEE

NavetaVostok

CENTENAR “TRAIAN VUIA”

36 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Copil`ria,Copil`ria,Copil`ria,Copil`ria,Copil`ria,

studi i lestudi i lestudi i lestudi i lestudi i le

pr imarepr imarepr imarepr imarepr imare

[i liceale[i liceale[i liceale[i liceale[i liceale

De origine b`n`]ean, Traian Vuias-a n`scut la 17 august 1872 înlocalitatea Surducul Mic de lâng`Bujor, ca fiu al unui preot de ]ar`. Aurmat cursurile primare în comuneleBujor [i F`get [i le-a continuat pecele secundare la Liceul de stat dinLugoj, care mai târziu va purta numelelui Coriolan Brediceanu. A fost un eleveminent, excelând prin inteligen]`.Fiecare clas` o termin` cu calificativuleximio modo (în mod excep]ional) [itrece examenul de bacalaureat în1892.

Din fraged` copil`rie, pe cândurma înc` [coala primar` [i mai târziu,cursurile secundare – m`rturisesccontemporanii [i colegii s`i – Vuiadovedea o înclina]ie, o irezistibil`atrac]ie pentru mecanica aplicat`.

La zece ani asist` la primelemanifest`ri cu caracter aviatic. Întrealtele, acest fapt este confirmat de elînsu[i, în notele biografice pe care le-a tr imis biografului s`u, domnulGeorge Lipovan.

În aceste împrejur`ri s-a n`scutpredilec]ia lui Vuia pentru zmeie. Cuaten]ie p`trunz`toare, el urm`re[teconstruirea, materialul component,dimensiunile, scheletul, asamblareap`r]ilor, forma geometric`, lansarea,echilibrarea, stabilitatea în atmosfer`,re]inerea la p`mânt etc. Vuia acombinat [i confec]ionat apoi zmeiemai perfec]ionate. În paralel, a

câ[tigat o deprindere [i dexteritatedeosebite în construc]ia lor, ajutat deaptitudinile înn`scute pe care le aveapentru mecanic`.

La Lugoj, ca elev de liceu [i-aînsu[it no]iuni de fizic` [i mecanic`.Nu se mai mul]ume[te s` constru-iasc` zmeie, ci verific` practic cuno[-tin]ele acumulate. Caut` s`-[i explicece se petrece în jurul aparatului,for]ele care ac]ioneaz` [i concur`pentru lansarea [i men]inerea lui înatmosfer`, condi]iile de echilibru [istabilitate, organul regulator – coada.De asemenea, aprofundeaz` efectelecare se produc [i rezult` dinmanevrarea de la sol etc.

Asemenea îndeletnicir i s-auconstituit într-o ini]iere atractiv` [iagreabil` pentru viitorul inventator,conducându-l ulterior la realizareaprimului zbor pur mecanic din lume.În pu]ine cuvinte, zmeul era pentruVuia singura distrac]ie a copil`riei [itinere]ii.

Cu elicea, de asemenea, s-afamiliarizat de timpuriu. În Banat,b`ie]ii obi[nuiesc s` fac`, din joac`,mori eoliene (de vânt) – o elice cupatru pale, fixat` în vârful unui arboreînalt, pentru a indica for]a [i t`riavântului.

Cei care l-au cunoscut în copil`riepe Vuia î[i aduc aminte de voca]ia sairezistibi l` pentru mecanic`, deatrac]ia puternic`, de pasiunea sapentru a rezolva problema zboruluiomenesc. Înc` de pe b`ncile liceului,obsedat de ideea zborului, Vuia î[i d`seama, bun`oar`, datorit` spirituluis`u de observa]ie ascu]it, c` gâ[telezboar` numai toamna, când aripile lorsunt mai mari. Se poveste[te, de

asemenea, despre marea sa pl`cerede a desface ceasornice, mecanismeetc.

Din tinere]e, fusese atras de[ti in]ele pozit ive. Mintea luip`trunz`toare era însetat` dedescoperirea unor fenomene necunos-cute, ascunse privirilor, fr`mântat den`zuin]a legendar` a oamenilor de azbura. ªi-a închinat toate puterile [ivoin]a înf`ptuirii acestei n`zuin]e,f`când din rezolvarea problemeizborului mecanic îns`[i ra]iunea vie]iilui.

Înc` înainte de a p`r`si plaiurilelugojene, a conceput planurile [iconstruc]ia unui model redus deaparat de zburat, pe care l-a denumitaeroplan-automobil.

Studi i leStudi i leStudi i leStudi i leStudi i le

universitareuniversitareuniversitareuniversitareuniversitare

Dup` ce [i-a luat bacalaureatul laLugoj, Vuia a plecat la Budapesta ca

s` urmeze studii superioare. În centruluniversitar din capitala Ungariei, înciuda vicisitudinilor vie]ii, el a c`utats` traduc` în fapt, în limita posibilit`]ilorsale materiale extrem de reduse,preocuparea din fraged` tinere]e.Construie[te modele de aeroplane,aparate de zburat, juc`rii zbur`toarepe care le experimenteaz` în pofidahazului unor colegi de universitate.Aceste juc`rii, o dat` lansate înatmosfer`, sfidau legile gravita]iei. LaBudapesta, Vuia a urmat, prima oar`,un an la [coala Politehnic`, sec]iamecanic`. Apoi – curios la primavedere – a continuat la Facultatea deDrept, deoarece posibilit`]ile salemateriale nu i-au permis s` urmeze, înmod regulat, cursurile universitare [imai ales pe cele de la [coalaPolitehnic`, unde frecven]a eraobligatorie.

Trista realitate – lipsurile pecuniarel-au împiedicat s` se ocupe intens, dela început, de mecanic`. De altfel, el afost urm`rit necontenit, întreaga via]`de greut`]i materiale, care nu i-aupermis s` dea curs liber aptitudinilor [iînclina]iilor sale naturale.

Urmând dreptul a putut s`studieze [i s`-[i asigure mijloacelenecesare de trai. Pe atunci era aproapeo regul` general` ca studen]ii careurmau dreptul, îndeosebi cei lipsi]i demijloace materiale, s` lucreze în timpulstudiilor universitare în birouri deavocatur`. Cei înst`ri]i f`ceau acestlucru dup` terminarea facult`]ii.

La 6 mai 1901, dup` studiistr`lucite, Vuia a fost promovat doctorîn [tiin]e juridice, sus]inând dizerta]ia:„Militarism [i industrialism,„Militarism [i industrialism,„Militarism [i industrialism,„Militarism [i industrialism,„Militarism [i industrialism,regimul de Status [i contrac-regimul de Status [i contrac-regimul de Status [i contrac-regimul de Status [i contrac-regimul de Status [i contrac-tus”tus”tus”tus”tus”. Prin con]inutul ei, teza dedoctorat a lui Vuia a stârnit un interesdeosebit. Prin originalitate, ideileexpuse [i sus]inute ie[eau din cadrulpreocup`rilor asem`n`toare. Comisiaexaminatoare a fost profund impresio-nat` de aceast` tez`, men]inând-o caexemplar` tuturor facult`]ilor de dreptdin fosta monarhie.

În timpul cât a stat la Budapesta,Vuia a desf`[urat o activitate bogat`la societatea „Petru Maior” a studen]ilor

TRAIAN VUIA – scurt` biografieTRAIAN VUIA – scurt` biografie

Casa din comuna Bujor (Banat) unde a petrecuto bun` parte din copil`rie Traian vuia

CENTENAR “TRAIAN VUIA”

37CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

români din capitala Ungariei. ]ineaconferin]e cu subiecte din domeniultehnicii [i filozofiei [i – posesor al uneiculturi vaste, acumulat` prin lectur`asidu` – expunea u[or, de multe oriimproviza, stârnind interesulauditoriului.

Un coleg de universitate, avocatulIustin Mar[eu din Arad, î[i aminte[tec` Vuia st`tea ore întregi s` rezolve oproblem`, mai ales cele privind [tiin]elepozitive, aplicate. Cu excep]ia timpuluicât a frecventat cursurile anului I al[colii politehnice [i în timpulexamenelor la Facultatea de drept, încei zece ani – 1892–1902 – care s-auscurs de la bacalureat [i pân` laplecarea lui la Paris, Vuia s-a perindat[i a lucrat în diferite birouri de avocatur`din Banat, spre a-[i câ[tiga existen]a.Chiar [i în condi]iile acestor ocupa]iifortuite el nu a neglijat preocup`rileaviatice.

Cum spuneam, lucr`rile de birou,obliga]iile fa]` de societate, de mediulîn care tr`ia, nu l-au îndep`rtat de laîndeletnicirile lui cu caracter inventiv.Adev`rata lui pasiune era tehnica.

În pu]inul timp liber r`mas, pe careal]ii l-ar fi consacrat repausului [idistrac]iilor, Vuia, a construit în afaramodelului de aeroplan-automobil, [i unaparat de fotografiat de dimensiunimari, de concep]ie original`. Numailentilele le-a cump`rat din comer].G`sea timp [i pentru studii filozofice[i sociologice, care-l pasionau înaceea[i m`sur` ca [i [tiin]ele aplicate.Avea o deosebit` admira]ie pentru

Herbert Spencer – lectura lui favorit`–pe care l-a citit în original. Deasemenea, a studiat [i aprofundat înoriginal în limba latin` toate operele luiSpinoza. Complementar volumelorpersonale, o bibliotec` local` bogat`[i variat`, a satisf`cut în condi]iioptime, setea lui pentru cultur` [i [tiin]`.

În afar` de lectur` [i plimb`rile pecare le f`cea aproape zilnic împreun`cu Coriolan Brediceanu pe malulTimi[ului, prin fa]a teatrului pe atunciîn construc]ie, iar cu câ]iva ani maiînainte, urm`rind cu aten]ie lucr`rilede edificare a liceului, Vuia participaregulat la excursii, la manifest`rilecultural-artistice ale lugojenilor, labalurile [i petrecerile diferitelor bresleme[te[ug`re[ti: ale t`b`carilor, alecizmarilor, ale cojocarilor ori alestuden]ilor.

Cu toate aceste preocup`ridiverse, Vuia nu a neglijat societatearomânilor din Lugoj unde, într-oatmosfer` familiar`, cordial`, sediscutau diferite probleme politice,sociale, culturale [i economice privindprogresul românilor din Banat.

Traian Vuia datoreaz` multsociet`]ii române[ti din Lugoj. Înstr`duin]ele [i aspira]iile lui, s-a bazatnu numai pe propriile lui puteri, dar [ipe sprijinul unui m`nunchi de intelec-tuali români din Lugoj care acordau cuentuziasm concursul lor moral [imaterial pentru ridicarea elementelorde valoare.

Pe sprijinul autorit`]ilor nu puteaconta, deoarece interesele acestoraerau diametral opuse de aspira]iile [ilupta pentru libertate a popoareloroprimate de fosta monarhie bicefal`.

Tr`s`turi deTr`s`turi deTr`s`turi deTr`s`turi deTr`s`turi de

personalitatepersonalitatepersonalitatepersonalitatepersonalitate

În timpul sesiunii examenelor laFacultatea de drept [i cu ocaziadeplas`rilor la Universitate, Vuia alocuit împreun` cu Constantin Missits,a[a cum rezult` din scrisorile pe careacesta le-a adresat mamei sale,domiciliat` în Lugoj.

În scrisoarea din 23 octombrie1895, acesta scrie printre altele: „Drag`mam`! Este cel mai bun om pe care [il-ar putea dori cineva. Afar` de aceastaeste vegetarian. Or, vegetarienii nu facnici un r`u. Ar trebui s` ]i-l prezint numai[i, desigur, c` ]i-ar pl`cea [i pentrusimplul fapt c` atunci când eu arunctoate de-a valma [i el este acas`, faceordine imediat f`r` ca s` spun` uncuvânt. Apoi, se poate discuta cu el.Nu este un na]ionalist exaltat, dar totu[ieste un bun român, care are în capmai mult` minte decât mul]i dintre aceicare se laud`”.

Este demn de re]inut c` C. Missitsl-a caracterizat foarte bine pe Vuia,a[a cum a fost în realitate: inteligent,

om bun, ordonat, interlocutor agreabil,bun român, f`r` s` fie na]ionalistexaltat, ceea ce explic` convingerilelui socialiste, pe care le-a p`stratnealterate pân` la sfâr[itul vie]ii.

Pe lâng` voca]ia pentru mecanicateoretic` [i aplicat`, Vuia avea calit`]imorale distinse: simplitate, modestiecuceritoare, sinceritate emo]ionant`,cinste [i corectitudine exemplare. Firesuperioar`, de o inteligen]` sclipitoare,Vuia era destinat gândirii creatoare.Avea o capacitate de gândire tehnico-[tiin]ific` înnoitoare [i o memoriefenomenal`, despre care ne-amconvins în numeroasele noastreconvorbiri cu el. Un om integru în ceamai deplin` accep]iune a cuvântului.

Traian Vuia era con[tiincios înac]iunile lui, meticulos, cu o energiedinamic`, inepuizabil` [i deosebit deperseverent. De asemenea, înpersoana lui se îmbinau calit`]ileomului de [tiin]` [i ale cercet`torului,cu acela al unui excelent experimen-tator. Vuia mai avea o calitatedeosebit`: era tehnician, abil, mecaniccompetent [i un foarte bun realizatorcu bogate [i solide cuno[tin]e, încât[i-a pus singur în practic` ideile.

Pentru el munca era o necesitateorganic`. Nu [tia ce e oboseala, aveao prodigioas` putere de munc` [i amuncit cu râvn`, cu pasiune [i ardoareîn domeniul descoperirilor sale, pet`râm social, politic, literar etc., convinsc` bun`starea oamenilor depinde deprogresele care se ob]in în toateramurile activit`]ii umane. Modestia,privirea lui blând`, luminoas`,inteligen]a, înfrângea orice orgoliu.Ideile [i ra]ionamentele pe care leexprima erau clare, conving`toare,pline de bun sim], bazate pe cuno[tin]etemeinice.

Conversa]ia cu Vuia eraatr`g`toare, plin` de con]inut. Seexprima în cuvinte simple dar îmbinatede a[a manier` încât se sim]ea imediatobi[nuita concentrare [i vigoare aintelectului s`u. Vuia fascina cu privireacând vorbea [i avea darul elocin]ei. O

atmosfer` agreabil` se stabilea întreel [i interlocutor când se antrena îndiscu]ii.

De[i tân`r, pe vremea când era laLugoj, avea cuno[tin]e solide [i ocultur` general` întins`. Aproape nimicnu îi era str`in. Mic de statur`, de oamabilitate nesilit`, extrem de mani-erat, dar plin de naturale]e în mi[c`ri,cucerea prin modestia lui. Judecânddup` sclipirea ochilor s`i negri, te-ai fia[teptat la un temperament vulcanic.Dar Vuia [tia s` se st`pâneasc`. Cândse înfl`c`ra în timpul discu]iei, doarritmul devenea atunci mai vioi, vorbeaîns` tot cu vocea sc`zut`.

{tia s` descrie foarte colorat [ihazliu câte o întâmplare, p`strând ceamai perfect` obiectivitate. Expunerealui te captiva, îi pl`cea varia]ia [i deaceea nu revenea niciodat` asupra unuisubiect deja discutat. Asemeneacalit`]i l-au f`cut s` se bucure de osimpatie unanim`, era foarte solicitat[i c`utat în mijlocul societ`]ii române[tidin Lugoj, cum m`rturisesc cei ce l-aucunoscut. Nu ducea o via]` solitar`, cidimpotriv`, cu o fire comunicativ`,discuta cu verv` admirabil` [i agreabil`.

Traian Vuia, înzestrat cu un bunauz muzical, era meloman. Întinere]e, a tr`it intens o atmosfer`muzical` s`n`toas`. Avea chiar uncult pentru muzica popular` pe care oiubea, o îndr`gea, la fel ca to]ib`n`]enii.

Pe Vuia îl pasionase în egal`m`sur` muzica popular` [i folclorul.De obâr[ie ]`r`neasc`, el a copil`rit, acrescut [i a tr`it, pân` la o anumit`vârst`, în mijlocul poporului. La ]ar`, aavut posibilitatea s` cunoasc` datinile[i obiceiurile str`mo[e[ti, care s-auînr`d`cin`t adânc în sufletul s`u,având s` vibreze tot timpul cuintensitate în via]a lui l`untric`, ceamai tainic`.

În comuna sa natal`, unde a [icopil`rit, aude pentru prima dat`duioasele doine române[ti, alte melodii[i cântece, asist` la jocuri populare,pe care nu le va uita niciodat`.

Traian Vuia(1872-1950)

Vedere spre curte a casei din comuna Bujoe (Banat)

CENTENAR “TRAIAN VUIA”

38 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

REALIZAREAZBORULUI MECANIC (2)

(Schi]` autobiografic`)

REALIZAREAZBORULUI MECANIC (2)

C`l`toria mea la Paris a fost proiectat`pentru dou` luni. Dar \n cursul studiului,entuziasmul meu mergea cresc#nd. Consta-tasem, cu surpriz`, c` exist` toate elementelepentru realizarea zborului mecanic [i m`\ntrebam de ce \[i pierd oamenii timpul cubaloanele c#rmuibile. Este adev`rat c`, pevremea aceea, \n urma succeselor lui Santos-Dumont [i ale aeronautului Lebaudy, aten]iaera purtat` numai spre aparatul „mai u[or dec#taerul”, iar zborul mecanic pur num`ra foartepu]ini adep]i. Era firesc s` fie astfel. Un succes,chiar [i efemer, atrage aten]ia [i face caactivitatea omenirii s` devieze pe o cale carenu este cea mai bun` spre a duce la scop.Pentru a prezenta proiecte cuprinz#nd zborulmecanic, momentul nu era propice. Din aceast`cauz`, nici dl. G. Besançon, directorulrevistei „L’Aerophile”, nu m-a \ncurajat. Condusde entuziamul [i de focul sacru al credin]ei [iignor#nd greut`]ile [i piedicile materiale, amcontinuat, iar \n iarna 1902–1903, ma[ina eradeja conceput` \n toate detaliile.

|n certitudinea mea de a putea realizaimediat [i \n mod practic zborul mecanic amadresat, \n februarie 1903, un memoriuAcademiei de {tiin]e. Aceasta numise ocomisie destinat` a studia memoriile ce i seprezint` relativ la naviga]iunea aerian`. Comisiaera prezidat` de Bouquet de la Grye, inginereminent. Ignorasem, \ns`, c` aceast` comisie\nl`tura orice memoriu relativ la zborulmecanic, prin faptul c` solu]ia aparatului „maigreu dec#t aerul”, o considera himeric`.

Ar`tam apoi importan]a vitezei de transla]ie

pentru sustenta]ie, [i c` viteza mai mare esterelativ mai ieftin` dec#t o vitez` mai mic`,baz#ndu-m` pe experien]ele cercet`torilor. Amar`tat, apoi, c` at#t Langley, c#t [i Drzewiecki,raportorul comisiei de avia]ie a congresuluiaeronautic la Expozi]ia din 1889, au stabilitpentru fiecare vitez` suprafa]a [i greutateaoptim` a ma[inii, fiind dat` puterea motricedisponibil`. Langley scria: „|n transla]iuneaaerian`, fiind dat` o suprafa]` de o m`rime [ide o greutate determinat`, \nclinat` sub unanumit unghi [i \naint#nd cu viteza necesar`spre a se putea sustenta \n zborul orizontal, cuc#t va fi \naintarea mai rapid`, cu at#t mai mic`va fi puterea motrice cerut` pentru a o suporta[i a o avansa. O cantitate determinat` de puteremotrice, \ntrebuin]at` \n acest scop, va ob]inerezultate mai economice la viteze mai mari,dec#t la viteze mai mici. De exemplu: un cal-putere astfel aplicat transport` o greutate maimare la viteza de 20 mile/or`, dec#t la 10 mile,o greutate [i mai mare la 40 mile/or` dec#t la20 [i a[a mai departe, cu o economie cresc#nd`a puterii pentru fiecare vitez` mai mare.

„Prin faptele citate – concludeam – amreu[it s` ar`t c` obstacolele tehnice aleproblemei au disp`rut [i c` solu]ia esteiminent`, e chiar necesar`“.

Restul se raporta la considera]iuni asupraechilibrului longitudinal [i transversal.Memoriul se termina cu o aluzie la aplica]iamilitar` [i ziceam c` aplica]iile \n armatele deuscat [i de ap` sunt at#t de multiple [i at#t deevidente, \nc#t nu mai insist. Contrar afirma]iiloraeronau]ilor [i pacifi[tilor, care credeau c`

Istoria se constituie – [i adesea sereconsider` – în lumina probelor aflate,a verific`rii [i confirmãrii acestora. Dinacest punct de vedere, [i independentde anumite formalit`]i, r`mân ca faptede necontestat urm`toarele priorit`]i alelui Traian Vuia:

– primul avion având un tren deaterizare permanent, f`când parteintegrantã din aparat prin concep]ie [iconstruc]ie;

– primul avion care a zburat cu osingur ̀elice tractiv ,̀ dovedind neconsis-ten]a tezei cuplului de r`sturnare [i aefectelor acestuia;

– primul avion cu aripi pliante,permi]ând apoi deplasarea ca vehiculrutier;

– primul avion având aripi cuinciden]a variabil` în zbor (aparatul Vuianr. 1).

{i, cu o pondere înc ̀superioar̀ , dup`e[ecurile sau încerc`rile neconcludenteanterioare, primul monoplan „modern”,formul` care – cu toat` predominan]a înepoc` a biplanelor – s-a dovedit mult maieficient` [i a ajuns s` reprezinte în zilelenoastre peste 95 la sut` din produc]iaaeronautic ̀mondial̀ .

Sunt, credem, argumente suficientepentru o definitiv` încadrare, ca atare,a lui Traian Vuia, [i prin el a geniuluiaeronautic românesc, pe prima treapt`– a precursorilor – în istoria universal`a locomo]iei aeriene.

Priorit`]i ale lui

Traian Vuia

în domeniul avia]iei

CENTENAR “TRAIAN VUIA”

39CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

solu]ia naviga]iei aeriene va avea ca primrezultat suprimarea r`zboaielor, eu cugetamc` militarii vor fi cei dint#i, care vor adoptaaceast` ma[in` nou` de atac [i de ap`rare.

De[i acest memoriu a fost clasat, nu m-amdescurajat, d#ndu-mi bine seama de valoareacompeten]ei Academiei de {tiin]e pentru omaterie pe care nu a ajuns, \nc`, a o studia. |nmemoriul acela accentuasem, \ndeosebi,importan]a vitezei de transla]ie, f`r` de carezborul mecanic nu se poate imagina prin solu]iaaeroplanului. Ziceam, cum am v`zut, c` esteabsolut necesar, pentru ca un aeroplan s` poat`pluti \n aerosfer`, ca el s` aib` o vitez` orizontal`suficient`. Langley sus]inea c` una dintre celemai mari dificult`]i ale aeroplanului este\n`l]area [i aterizarea lui sigur`, \n timp ce O.Chanute scria, la r#ndul s`u: „Aceste dou` dinurm` probleme, ridicarea [i aterizarea sigur`– f`r` nici o preg`tire pe p`m#nt – par a fifoarte greu de rezolvat [i vor fi, probabil, celedin urm` rezolvate”. Constructorii celor dinurm` ma[ini – este vorba de cele anterioareanului 1906 – nu au priceput importan]a acesteiprobleme, care, dup` justa observare a luiChanute, trebuia s` fie rezolvat` mai \n urm`.

Eram hot`r#t s` execut aceast` ma[in`prev`zut` cu un motor. Prevedeam o greutatede 240 kilograme. Suprafa]a de sustenta]ie de14 metri p`tra]i, motorul de 20 cai putere.Admisesem pentru motor 5 kilograme pe cal-putere. |n acea epoc` nu se putea concepe unmotor mai u[or.

Tot \n prim`vara anului 1903 m`adresasem [i lui Victor Tatin, inginer binecunoscut \n cercurile aeronautice [i cu care 10ani mai t#rziu am colaborat la construc]ia torpileisale aeriene. Nu m-a \ncurajat deloc, str`duindu-se a-mi ar`ta c`, motorul capabil de a ac]iona oatare ma[in` nu exist` \nc`. Nici aceasta nu areu[it a m` descuraja.

M-am adresat apoi casei de automobileClément-Bayard pentru un motor [i, deasemenea, casei Buchet, care construisemotorul special al aeronatului Santos-Dumontnr. 6, cu care buclase Turnul Eiffel. Buchet

murise, iar succesorul lui mi-a r`spuns c` nupoate fabrica un motor mai bun de 10 kilogramepe cal/putere. Acela[i a fost [i r`spunsul caseiClément.

|ntre timp, Victor Tatin \mi luase comandaunei elice. Domnia sa se specializase \nconstruc]ia elicelor. El a construit toate eliceledirijabilelor lui Santos-Dumont. Acestea erauconcepute dup` modelul [i construc]ia eliceicare ac]ionase aeronatul electric al fra]ilorTissandier, iar \n anii 1885 [i 1886 aeronatul„La France” al lui Renard [i Krebs. Eliceaaceasta (descris` \n „L’Aérophile”, octombrie1906, pag. 231–232) avea un „noyeu” turnat \nbronz [i lucrat, avea dou` bra]e, fiecareconstituit prin dou` longeroane \n o]el plin.Aceste piese constituiau arm`tura elicei; o seriede nervuri \n o]el (inima \n lemn), asemeneanervurilor aripilor ma[inilor de mai t#rziu, eraufixate pe aceste longeroane. Totul era \ntinscu m`tase, verni [i ponsat. Elicea avea un pasconstant.

|nainte de a \ncepe construc]ia ma[inii, amexpus planul meu domnului dr. GeorgeDobrin. Acesta era la curent cu plecarea meadin Lugoj, \n iunie 1902, precum [i cu inten]iilemele. Datorit` \ncrederii [i patriotismuluilugojenilor s-au putut aduna fondurile necesarepentru construc]ia ma[inii. Gra]ie apoiprietenului meu, dr. Marius Sturza [i acolegului domniei sale dr. Franz Mayr, care\[i completau studiile \n medicin` la Paris, apoidomnilor Dr`ghicescu, Titulescu, Suciu, s-auadunat fondurile necesare construc]iei ma[inii.Chestiunea motorului nu era \nc` rezolvat`.Aflasem, \ns`, c` se construie[te un motorspecial [i u[or, ac]ionat prin vapori de anhidrid`carbonic` (CO2). V`zusem un model mic \nfunc]iune la Courbevoie. Constructorul, de[ifinan]at de financiari bine cunoscu]i, nu-miinspira \ncredere. M-am re\ntors la Courbevoie\nso]it de dr. Marius Sturza, apoi de inginerulenglez Follows de la firma Crossley. Motorulacesta vertical cu 2 cilindri, efect dublu, eraprev`zut cu un cazan mic [i func]iona cu opresiune de 45 atmosfere. Comandasem acest

motor, care trebuia s`-mi fie livrat \n 3 luni. Nul-am avut niciodat`. Constructorul era insolvabil.Astfel, o parte a fondurilor a fost pierdut`.

Construc]ia ma[inii a fost \nceput` \ntoamna anului 1904. R`mase s` construiesc [imotorul...

Aeroplanul meu era constituit din tuburide o]el f`r` sudur`, \ncheiat cu racorduri \no]el turnat, brasat, a[a cum se construia \nacea epoc` pe [asiu de automobil. Cadrul era\n dou` p`r]i. Cadrul inferior era montat pepatru ro]i. Cele dou` dinainte erau orientabile,montate pe resorturi u[oare. Direc]ia eraireversibil`. Pe acest [asiu era dispusgeneratorul (cazanul) motorului, rezervorulde anhidrid` carbonic`, rezervorul cu petrol,piesele de comand` [i locul pilotului. Cadrulsuperior, mobil, putea lua o pozi]ie longitu-dinal` sub unghiuri diferite prin raport cucadrul inferior. Cadrul superior purta motorul,elicea, aripile, guvernele de profunzime [ide direc]ie. Motorul (Serpollet) cu 4 cilindri,efect simplu. Greutatea 50 de kilograme.Cazanul era tubular, \nc`lzit cu petrol lampant,prin 12 becuri Bunsen de construc]ie proprie.Rezervorul de CO2 lichid avea o capacitate de13 litri. Greutatea total` a motorului era de105 kilograme. Gra]ie unui dispozitiv nouanhidridul carbonic lichefiat era admis \n cazan\n stare lichid`. C`ldura latent` de vaporizareo aducea arderea petrolului \n cazan, [i nu\mprumutat` lichidului \nsu[i. |n felul acesta,presiunea ini]ial` de 45–50 atmosfere eramen]inut` f`r` a se produce congelarealichidului. Motorul acesta furniza 20 de cai-putere \n decurs de 80 minute, timp suficientpentru executarea experien]elor ce amprev`zut.

TRAIAN VUIA

(va urma)

Documentar realizat dec`pitan MIRCEA BARAC

Bib l i og ra f i e :B ib l i og ra f i e :B ib l i og ra f i e :B ib l i og ra f i e :B ib l i og ra f i e :George Lipovan: „Traian Vuia – un pionier al avia]iei

moderne”, Editura Facla, Timi[oara, 1972;George Lipovan: „Traian Vuia – realizatorul zborului

mecanic, Editura Tehnic`, Bucure[ti, 1956;Traian Vuia: „Realizarea zborului mecanic. M`rturii”,

Editura Tehnic`, 1954;Valeriu Avram, Ana Maria-Gu[`, Paul Sandachi:

„Contribu]ii rom#ne[ti \n aeronautic` la \nceputul sec. XX”,Editura Europa Nova, Bucure[ti, 2000;

Ion Iacovachi, Ion Cojocaru: “Traian Vuia: via]a [i opera”,Editura {tiin]ific` [i Enciclopedic`, Bucure[ti, 1988;

Matei I. Oroveanu: Începuturile crea]iei tehnice aeronauticeromâne[ti, 1880–1918, Editura Militar`, Bucure[ti, 1981.

Not`: Fotografiile au fost asigurate deMuzeul Avia]iei [i Academia Rom#n`

LEC}II |NV~}ATE

40 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

– Domnule c`pitan-comandor, v` rog s`dezvolta]i, pentru cititoriino[tri, conceptul de„lec]ii \nv`]ate”.

– Lec]iile \nv`]ate sunt, \nprimul r#nd, un instrument devalidare, diseminare [i verifi-care ale solu]iilor identificate laproblemele \nt#mpinate destructurile For]elor Aeriene, petimpul confrunt`rii cu \ntreagagam` de ac]iuni militare.

|n viziunea exper]ilor, olec]ie \nv`]at` reprezint`concluziile sau experien]elevalidate, ob]inute \n urmaobserv`rii, studierii [i analizeiunei activit`]i de instruire, aunor exerci]ii sau a unor anga-jamente opera]ionale. Aceast`experien]`, benefic` unit`]ilor[i militarilor care au tr`it-o,trebuie s` fie pus` \n valoare [i\n beneficiul celor care nu auavut posibilitatea s` parcurg`asemenea experien]e [i, maiimportant, \n beneficiul celorcare se preg`tesc s` tr`iasc` oexperien]` similar`.

Altfel spus, sistemul lec]ii-

|NV~}ÂND DIN EXPERIEN}~

Lec]ii \nv`]ate. Sunt acesteacu adev`rat at#t deimportante [i necesare?La aceast` \ntrebare aur`spuns afirmativ to]ispeciali[tii militari cupreocup`ri \n acestdomeniu, [i nu numai.Exper]ii consider` c` acestproces nu este nici nou [inici revolu]ionar [i, deasemenea, nu este specificnumai sistemului militar.De[i ideea de a \nv`]a dinexperien]` este veche,sistemele consacrate deculegere [i diseminare \ninteriorul organiza]iilor aucunoscut o aten]ie crescut`\n ultimii ani. Interesulpentru sistemul lec]iilor\nv`]ate a crescut prinpopularizarea conceptuluide „learning organization”,prin dezvoltareamanagementuluicuno[tin]elor [i prinavantajele tehnologieiinformatice, care asigur` oeficien]` sporit` distribuirii[i implement`rii lec]iilor \ninteriorul organiza]iei.

– interviu cu c`pitan-comandorOvidiu B`lan, [eful Biroului

Lec]ii |nv`]ate din Statul Majoral For]elor Aeriene –

Moto:“Cogito ergo sum”

Renes Descartes

lor \nv`]ate este menit s`conserve experien]a [i cuno[-tin]ele personalului din For]eleAeriene [i s` le transforme, dinblocuri cognitive individuale,\ntr-o construc]ie unitar`,generatoare de reglement`ri,standarde, norme [i proceduricu aplicabilitate universal`.

– Apari]ia, \n organi-grama Statului Major alFor]elor Aeriene, a uneistructuri destinate pen-tru gestionarea „lec]iilor\nv`]ate” reprezint` r`s-punsul la cerin]ele unuimediu militar aflat \ntr-o continu` transformare?

– |n unele armate occiden-tale s-a acordat, \nc` de lamijlocul anilor ’80, o aten]iespecial` acestui domeniu [is-au alocat resurse conside-rabile pentru a crea un sistemfunc]ional de valorificare alec]iilor \nv`]ate.

|n mod progresiv, acestconcept se impune ca o pre-zen]` fireasc` \n activitateacurent` a tuturor structurilordin Armata Rom#niei. Caurmare se creeaz`, tot maiaccelerat, premisele pentruintegrarea lec]iilor \nv`]ate \nprocesul de luare a deciziilorpe lan]ul de comand`, cu toateavantajele care deriv` dinacest fapt.

|ns`, pentru a avea efectulscontat, \nv`]`mintele [iexperien]ele dob#ndite tre-buie s` fie adunate, analizate[i formulate adecvat, astfel\nc#t s` poat` fi exploatate [ipuse la dispozi]ia destinatariloratunci c#nd este necesar. |nesen]`, aceasta este [i misi-unea Biroului Lec]ii |nv`]atedin cadrul Statului Major alFor]elor Aeriene. Prin utili-zarea unor metode specifice,activitatea biroului vizeaz`planificarea ac]iunilor decolectare [i colectarea date-lor, analiza acestora [i valida-

rea concluziilor rezultate,publicarea, distribuirea [iarhivarea lor \ntr-un formatu[or de utilizat, \n locul [imomentul dorit, cu scopuldeclarat de a \nt`ri capacitateaopera]ional` a comandamen-telor [i unit`]ilor. Toate aces-tea sunt posibile doar prinsatisfacerea tuturor condi]iilordependente, mai mult sau maipu]in, de activitatea celordirect \ns`rcina]i cu aceast`misiune.

– Care sunt moda-lit`]ile de gestionare aledatelor ce sunt cuanti-ficate \n „lec]ii \nv`]ate”?

– O condi]ie care influen-]eaz` elaborarea de lec]ii\nv`]ate [i cre[terea roluluiacestora \n procesul de instru-ire [i executare a misiunilorconst` \n asigurarea unormijloace de comunicare mo-derne, care s` permit` anali[-tilor s` fie \n contact direct [ipermanent cu elementele deobservare desf`[urate pe teren\n cadrul opera]iunilor mili-tare sau exerci]iilor cu trupe.De asemenea, utilizareamijloacelor informatice estetot at#t de necesar` pentruculegerea de informa]ii [i\nv`]`minte [i analizarea lor,ca [i folosirea mijloacelor [itehnicilor care faciliteaz`accesul la informa]ii, redifu-zarea lor rapid` [i arhivareaelectronic`.

Astfel, unul din elemen-tele de baz` [i, totodat`,poarta principal` de acces laun volum important de cuno[-tin]e va fi constituit din celedou` baze de date indepen-dente, una securizat` [i altadeschis`. La acest capitol,structura special destinat`lec]iilor \nv`]ate din cadrulStatului Major al For]elorAeriene lucreaz` pentruactualizarea [i finalizareaacestora. Baza actual` dedate a lec]iilor \nv`]ate per-mite stocarea, selec]ionarea,c`utarea [i analiza statistic`a datelor.

– Exist` o ierarhizarea acestor experien]e,

|NV~}ÂND DIN EXPERIEN}~

LEC}II |NV~}ATE

41CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

sunt unele mai impor-tante dec#t altele?

– Pentru a sublinia impor-tan]a particip`rii pe o scar` c#tmai larg` \n procesul deidentificare al lec]iilor \nv`-]ate, sugestiv` este una dinclasific`rile f`cute de specia-li[tii occidentali, care ]ine contde nivelurile diferite deaplicare ale lec]iilor \nv`]ate,deci de nivelul posibil deimplicare al personalului. Sevorbe[te, astfel de lec]ii denivel superior, de nivel inter-mediar [i de nivel elementar.

La nivelul superior sesitueaz` lec]iile care privesccadrul general al ac]iunii [istructurilor sale, asigur#nd odefinire c#t mai complet` amediului \n care acestea \[i vor\ndeplini misiunile.

La nivel intermediar se afl`lec]iile desprinse din opera-]iuni [i exerci]ii desf`[urate cuunit`]i la nivel operativ [itactic. Acestea vor servi lacre[terea eficien]ei \ntrebuin-]`rii for]elor \n ac]iuni com-plexe multina]ionale, inter-categorii de for]e [i interarme.

La nivel elementar suntsituate lec]iile desprinse dinopera]iuni sau exerci]ii denatur` a perfec]iona preg`-tirea [i instruirea for]elor \nfunc]iuni opera]ionale diferite.

– Cum este valorifi-cat` experien]a aceasta a„lec]iilor \nv`]ate” \nFor]ele Aeriene?

– |n primul r#nd, BiroulLec]ii |nv`]ate realizeaz` [idifuzeaz` \n mod regulatpropriile publica]ii, \n caresunt prezentate ultimele expe-rien]e acumulate, desprinsedin activit`]ile desf`[urate \nFor]ele Aeriene.

De asemenea, arhivareadatelor [i informa]iilor repre-zint` o activitate deosebit`,av#nd \n vedere at#t volumulmare al acestora, c#t [i nevoiade a accede cu u[urin]` la ele.Singura solu]ie viabil` esteutilizarea de sisteme informa-tice performante. Diseminarea\nv`]`mintelor se face \n a[afel \nc#t de „lec]iile \nv`]ate”s` beneficieze un num`r c#t

mai mare de structuri dinFor]ele Aeriene, [i nu numai.Aceasta permite tuturornivelurilor de comand` s`asigure o mai bun` preg`tireopera]ional` a unit`]ilor [i apersonalului. F`r` o difuzarelarg`, „lec]iile \nv`]ate” \[ipierd ra]iunea de a fi. De aceeatrebuie s` se aib` \n vedereutilizarea tuturor vectorilor [imetodelor care s` asigurepromovarea informa]iilor p#n`la nivelurile ierarhice inferi-oare, \n func]ie de nevoileacestora. De asemenea, seurm`re[te integrarea acestor„lec]ii \nv`]ate” \n documen-tele de \ntrebuin]are alefor]elor [i \n metodologiile deinstruire [i \nv`]are. Urm`-rirea [i controlul m`surilorconstituie ultima etap` aciclului. Astfel, se asigur` c`centralizarea arhivelor infor-matizate este indispensabil`pentru studierea unor leg`turiclare \ntre m`surile corectiveluate [i disfunc]ionalit`]ileconstatate ini]ial.

|n concluzie, pe l#ng` \nv`-]`mintele desprinse din analizaopera]iilor militare reale sau dinexerci]iile care au loc \n condi]iisimilare celor de pe c#mpul delupt`, o aten]ie special` trebuieacordat` „lec]iilor \nv`]ate”. Cucertitudine, posibilitatea utili-z`rii unor tehnologii informaticeperformante, printr-o bun`organizare [i coordonare astructurilor specializate, cu-mulat` cu un sistem de coope-rare bine pus la punct cuunit`]ile participante la opera-]iuni multina]ionale, „lec]iile\nv`]ate” pot fi valorificate cumai mult` eficien]` \n procesulde instruire al personalului dintoate structurile For]elor Ae-riene.

– V` mul]umim fru-mos, domnule c`pitan-comandor, pentru l`mu-ririle acordate cititorilorno[tri privind conceptulde „lec]ii \nv`]ate”!

Interviu realizatde c`pitan

MIRCEA BARAC

|n cursul unei misiuni de transport materiale \ntr-ozon` montan` izolat`, echipajul unui elicopter IAR-330 Puma a fost solicitat s` ac]ioneze pentru a

transporta la spital o persoan` bolnav`, care necesita ointerven]ie chirurgical` urgent`. Reglement`rile \n vigoare,la momentul respectiv, prevedeau faptul c` accesul la bordulaeronavelor militare pentru persoanele care nu fac partedin Armata Rom#niei este admis doar de [eful Statului MajorGeneral.

Datorit` lipsei leg`turilor cu organele de decizie [ineav#nd autoritatea de a permite accesul persoanelorstr`ine la bordul aeronavei, comandantul echipajului arefuzat solicitarea de a admite accesul la bord a persoaneibolnave [i a \nso]itorului acesteia.

Ulterior, persoana a fost transportat` de o echip`Salvamont, \ntr-un timp mult mai lung [i \n condi]iile

precare generate de cobor#rea muntelui pe targ`, fiind \nfinal salvat`. Urmare a acestui incident, imaginea For]elorAeriene \n fa]a publicului a avut de suferit, datorit`comentariilor complet nefavorabile ap`rute \n media, \ncondi]iile \n care, chiar \n aceea[i zi, o alt` aeronav` a execu-tat o misiune umanitar`.

De[i comandantul echipajului a luat o decizie corect`,respect#nd prevederile regulamentare \n vigoare la aceadat`, analiza situa]iei respective a dus la concluzia c` estenecesar s` se identifice solu]iile posibile astfel \nc#t, pe viitor,s` fie evitate aceste decizii, fortuite de regulamente darposibil imorale, \n situa]ii de urgen]`.

La propunerea Biroului Lec]ii |nv`]ate, noul regulamentde zbor al For]elor Aeriene Rom#ne, FA/Av-1, care a intrat\n vigoare \n cursul acestui an, ofer` solu]ii pentru situa]iide genul celei prezentate. Astfel, comandantul echipajuluipoate aproba accesul persoanelor care nu fac parte dinArmata Rom#niei, \n situa]ii de urgen]`, cu condi]ia s`anun]e organul de trafic aerian sub a c`rui dirijare [i controlse afl` aeronava respectiv`.

Lec]ie \nv`]at`:

Aprobarea accesului la bordul

aeronavelor, \n situa]ii de

urgen]`, pentru salvarea

persoanelor aflate \n pericol

PRINTRE RADIOLOCATORI{TI

42 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

M` uit în sus... Dup` avioane.{i m` uit dup` avioane de cândm` [tiu. Eram de vreo cinci anicând am început s`-mi “rup” gâtuldup` ele. Erau tot timpul deasupramea [i asta pentru c`, tr`ind laBuz`u, doar vreo 10 kilometri m`desp`r]eau de locul unde drumurileurc` în cer. De unde aripile sezidesc pr in str`danie uman`:[coala de pilo]i de la Boboc. {i,înc` ceva: am avut o gr`mad` devecini care, prin natura profesieilor, erau, mai mult sau mai pu]in,lega]i de zbor. Pi lo] i , tehnici ,ingineri, meteorologi, ofi]eri de statmajor, radiolocatori[ti, artileri[ti.{tiam c` nenea Bostan este peaerodromul cu iarb` de lâng`Dr`gaica, nenea Pascale era laFoc[ani, alt aerodrom la malulMilcovului, nenea Rede[ era totacolo [i mama îmi povestise deun alt nene, Andrasz, care, fiindpilot la Boboc, a c`zut cu avionul,pu]in înainte de na[terea mea.Asta m-a întristat oarecum, chiardac` nu prea în]elegeam eu atuncino]iunea mor]ii. Era ceva... relativ,

AVATARURILE

PASIUNII

dar trist. Oricum, eu eram preocupatde treburi copil`re[ti [i, deseori eramîntrerupt de la ele de... avioane.Devenise o obsesie. Când am maicrescut, îmi f`cusem “pile” la unmagazin de juc`ri i , de unde, odoamn` vânz`toare, vecin` [i ea,care, de multe ori, când se duceadup` marf` la Bucure[ti, c`uta s`-mi aduc`, special pentru mine,machete. Asta-mi era noua preo-cupare care, peste ani, s-a trans-format în pasiune.

Tata [i mama lucrau amândoi,la Depoul de locomotive din Buz`u.Ei m-ar fi vrut în aceea[i bran[`. Euîns`, nu m-am omorât dup` trenuri.Gândul [i idealul meu era s` faccumva s` ajung în carlinga avionului.Asta era! Nu voiam s` aud dealtceva. Trebuia s` m` fac pilot.|ns`, dezam`girea a venit o dat` curesim]irea faptului c`... nu preaaveam înclina]ie c`tre matematici.Asta a fost! Acumulasem, în schimb,foarte multe date despre avia]ie.Eram [i am r`mas un autodidact [iun pasionat în aceast` privin]`. {i,tare-mi pl`cea s`-mi dezv`lui culturaaviat ic` fa]` de pr ie teni [ icuno[tin]e, ori de câte ori aveamocazia.

Visul avea s` mi se împlineasc`,s` devin` realitate, în parte. Am ajunsîn avion, dar nu ca pilot, ci ca pasager,cu ocazia zilelor aniversare ale Avia]ieiRomâne. Dar, mai mult decât atât,am avut fericita ocazie s` stau aproapede p`s`rile de metal începând cu anul1996, când m-am al`turat grupei deplan[eti[ti de la Boboc. Este vorbadespre operatorii control spa]iu aerian.|n arma radioloca]ie. Nou pentru mine[i incitant. Vroiam s` aflu lucruri noi.La început, unde nu aveam în capdecât avioane, am “rulat” mai greu. Nuprea [tiam cum s` “apuc” traiectoriile.Dar, am avut aproape oameni de lacare avea-i ce înv`]a. Cu r`bdare, amp`truns o parte din secreteleradioloca]iei. Am înv`]at. Am sim]itsprijinul din partea colegelor mai vechiîn aceast` meserie. Aceasta mi-a fostsoarta: am lucrat doar cu femei! Aninaîmi cam punea pielea pe b`]: s` înv`]scrisul pe dos, traiectul de zbor alavioanelor, zonele de lucru, restric]iilepermanente [i cele temporare,e[alonarea pe în`l]ime, rutele de zbor,...ateriz`rile.

Ei, mi-am zis, asta-i treab`serioas` [i trebuie s` m` ]in de ea,

mai ales c` aveam fini observatori cuochi ageri [i minte treaz`. Uneori,fa]` de lectorii mei, pur [i simplu, îmiera jen` dac` îmi f`ceau observa]ii.Mai bine mi-ar fi dat o palm`, a[ fisuportat-o cu stoicism. |n decurs dedoi ani eram destul de experimentats` m` pot descurca onorabil.Autodidactul maior Mihai, avea mereude ad`ugat ceva la cuno[tin]elenoastre. Când îl aveam [ef de tur`,adesea st`team pe capul lui [i-lsâcâiam s`-mi spun` despre zonede descoperire, de unghiuri moarte,despre diagrame de directivitate alesta]iilor de radioloca]ie [i alteam`nunte care, de regul`, suntapanajul ofi]erilor [i mai[trilor militaridin aceast` arm`. Unul dintre ei,maiorul C`lin, probabil cea mai jovial`figur` dintre to]i ofi]erii care încadraupunctul de comand`. El era sarea [ipiperul discu]iilor, descre]indu-nefrun]ile atunci când eram pe punctuls` fim cople[i]i de situa]ia aerian`complex`. Eram Centru deRadioloca]ie, iar r`spunderea eramare. Noi eram “ultimul bastion”înaintea e[alonului superior. Datelepe care le transmiteam trebuiau s`fie complete [i f`r` întreruperi.Observarea avioanelor nu maiconstituia o problem` stringent`

AVATARURILE

PASIUNII

PRINTRE RADIOLOCATORI{TI

43CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

pentru mine, deoarece le aveam tottimpul sub ochi, atât la plan[et`, cât[i afar`, în fa]a Punctului deComand`, la zborul de instruc]ie.Când se apropia Ziua Avia]iei, [tiamc` se f`ceau antrenamente pentruaceast` ocazie, a[a c` eram afar`s` urm`resc pe cei mai experimenta]ipilo]i evoluând pe aeronavele L-29,L-39 [i, mai târziu IAR-99 [i IAK-52.

A venit apoi un eveniment multa[teptat : mitingul aerian. Primul [i,de altfel, ultimul la care am asistat.Ei, [i am avut ocazia s` v`d ce amsperat mereu: MiG-ur i le . Da,MiG-urile 23 [i MiG-urile 29 de labaza Mihail Kog`lniceanu [i MiG-urile21 de la Borcea. Poate cea maivestit` baz` aerian` a For]elorAeriene. Asta am [tiut-o [i din vorbeleoamenilor [i din c`r]ile citite, poate[i datorit` unor nume “grele” ca DoruDavidovici [i Dorel Luca – omul caredevenise legenda vie în toat` Avia]iaMilitar` – pilot de MiG-21 despre care[tiam c` reu[ise s` fac` ni[te lucruriuluitoare cu acest avion, pe care nicipilo]ii ru[i nu reu[iser` a[a ceva chiardac`, Rusia este patria-mam` aMiG-ului.

Anii trec, timpul zboar`, suntemîn marginea mileniului trei, o sut` deani de avia]ie a trecut, armatele seredimensioneaz`. Au venit restruc-tur`rile! Au ap`rut noi structuri deorganizare ca urmare a moderniz`rilorf`cute \n ultima vreme. Oamenirecunoscu]i ca foarte buni profesio-ni[ti au plecat. Erau dintre cei cucare \nchegasem un colectiv unit,oameni cu care am suferit [i ne-ambucurat \mpreun`. Ne-am trezit bruscla realitate c#nd am descoperitgoliciunea locurilor, alt` dat` pline deforfot`. Sim]eam c` se apropie funiade par. |ncercam s` disimul`m [i s`ne vedem lini[ti]i de treab`. Inventamun soi de lini[te, presupun#ndapropierea furtunii.

{i, a venit. |ntr-un ianuarie recedin 2004. A c`zut ca un trasnet pestesufletele noastre brusc \nghe]ate,gerul de afar` p`lind \n fa]a lor. Alovit necru]`tor: zero locuri. Nu nevenea s` credem. Poate totu[i...Nimic. Zero! Trebuia s` ne accept`msoarta [i, cu g#ndul la via]a “rece” deafar`, ne-am mobilizat, \ncerc#nd s`ne men]inem drep]i.

Dar, [ansa a venit la fel defulger`tor ca [i restructurareaposturilor noastre. La baza aerian`de la Borcea erau c#teva locuri liberepe care puteam concura. Astfel, amajuns l#ng` MiG-uri. Era fascinant!Numai g#ndul c` am s` le simtmugetul motoarelor m` \nfiora.

Avioane supersonice. N-avusesemparte de asta la Boboc, iar faptul mi sep`rea o baft` enorm` pentru pacosteamea de hobby.

Am g`sit un colectiv pestri] aici.Oameni din mai multe locuri din ]ar`care au ales acela[i drum ca [i mine,datorit` restructur`rilor [i desfiin]`rilorde unit`]i. C`l`r`[eni, g`l`]eni,const`n]eni [i “b`[tina[i”. To]i cusperan]a unui nou \nceput. Comandanoului batalion ne-a luat \n primire cuîn]elegere, acceptând situa]iile maigrele sau mai u[oare ale fiec`ruia,\n]elegând drumul nostru greu, denavet`.

Eu eram cu g#ndul la MiG-uri.Tehnica de radioloca]ie era aproapeidentic` cu cea de la Boboc, a[a c` nuconstituia o noutate. Acum, priveamcu ochii unui “veteran” radioloca]ia.Deh! A[a-i omul! Pu]in` m#ndrie nustric`, dac` este justificat`. |n scurttimp am f`cut rost de un binoclu, de\mprumut, care era nelipsit \n zilele detur`. Spectacolul era total. Zborul dinaceast` baz` aerian` se desf`[oar`cu mult mai mult` dinamic`. La \nceput,am fost uluit. Dar, \ncet-\ncet m-amadaptat. Acroba]iile MiG-urilordeveniser` ceva obi[nuit [i efectivr`m#neam cu gura c`scat`.

Am cunoscut [i un pilot pe avioanesupersonice de vân`toare. L-am v`zut\n prima zi a venirii mele la noul loc demunc` [i nu m-am ab]inut s` nu-l facs`-mi acorde pu]in` aten]ie. Urma s`fiu coleg de tur` cu so]ia lui, operatorcontrol spa]iul aerian [i ea, ca [i mine.Asta m-a \nc#ntat peste m`sur`, pede o parte pentru c` sunt ni[te oamenideosebi]i, au tr`it pe aerodromul del#ng` Dun`re ani buni, iar pe de altapentru c`, aveam ocazia, \n sf#r[it,s` aflu câte ceva din tainele zboruluisupersonic, s`-i ascult pove[tile,pentru c` [tie s` povesteasc`. E\ndr`gostit de zbor. {i, mi-a f`cut osurpriz` de propor]ii: m-a invitat la pist`,la un zbor de instruc]ie. Am crezut casunt \n al nou`lea cer. Am fost chiaracolo, l#ng` pist`, unde urletulmotorului \n for]aj total \l sim]i \n co[ulpieptului. Unde vibrezi nedefinit, o dat`cu metalul dornic s` decoleze. M` potl`uda c` am un prieten pilot desupersonic, [i c` m-am c`]`rat \ncockpit-ul MiG-ului 21 LanceR.Mul]umesc acestui om pentru o [ans`poate, unic`. Mul]umesc [i pentrutrecerile de mare efect pe deasuprapunctului de comand`, ca un salutrespectuos [i demn, care f`ceau totspectacolul, chiar dac`, odat`, era s`surzesc.

A[a am în]eles mai bine ceînseamn` via]a unui pilot. Dincolo desplendoarea aproape ireal` a acesteimeserii, st` o responsabilitate uria[`.Al`turi de radiolocatori[ti, pilo]ii militarisunt parte a primului e[alon de ap`rare

a cerului ]`rii. Via]a, ca pilot de avionsupersonic la Borcea, este taretumultuoas`. Al`turi de zborul deinstruc]ie, care cuprinde misiunilenecesare instruirii [i men]ineriiantrenamentului \n zbor cum suntzonele de lansare, intercept`rile,traiectele, tragerile reale cu rachete aer-aer [i atacul la sol cu bombe, mai sunt[i misiuni comune cu pilo]i din altearmate NATO, dar [i o misiune real`,zilnic`, f`r` \ntrerupere: poli]ie aerian`din pozi]ia la celula de alarm`. Locul \ncare reac]iile sunt rapide \n caz deamenin]are iminent`, avioanele alocateacestei misiuni sunt \n permanen]`gata de interven]ie, cu racheteleacro[ate sub aripi. {i, am mai aflat c`aceast` misiune se asigur`, de c`trepilo]i cu experien]`, propor]ional` curesponsabilitatea.

Numai a[a am dedus mai binemunca mea lâng` avioane. Totdeaunam-am sim]it r`spunz`tor fa]` de ele,fa]` de oamenii care le piloteaz` cumult` m`iestrie, \ncerc#nd s` afi[ezcu c#t mai mult` acurate]e pe plan[et`– tabloul meu de via]` cu semn`tur`descifrabil` – traiectele lor sau, s`transmit datele pe firul inform`riloroportune c#t mai complet [i f`r`\nt#rziere. De multe ori, cu ochii \nplan[et`, \mi aduc aminte de \nceputuric#nd, agita]ia debutantului m` f`ceas` pierd adeseori [irul acestor punctereprezent#nd avioanele, ajutorul venindimediat de la colegii mai experimenta]i,sau de la speciali[tii de la sta]ii care

ref`ceau urgent top`rile sc`pate.Alteori, c#nd aceste „puncti[oare”dispar de pe radar \n apropiereaaerodromului, [tiu c` intr` \n „conulmort” al sta]iei [i m` reped afar`, nu\nainte de a-mi l`sa un \nlocuitor,pentru a urm`ri deseori, spectacolulunei acroba]ii aeriene care abund` \ntonouri, [andele, looping-uri [i, nu \nultimul r#nd, trecerile la vertical`, la\n`l]ime mic`, ce reu[esc mereu s`m` \nfioare de pl`cere.

Deja suntem vechi sub cerulB`r`ganului. Avem doi ani de pelerinajla Borcea. Zvonuri, tot mai sunt. C`vine un stat de încadrare la prim`var`,ba c` \n var`, ba c` \n toamn`, sauc` nu mai vine deloc anul `sta. {isperan]a rena[te ca pas`rea aceea...,dar n-o numesc. S` nu cobesc.

Via]a decurge rutinat` \n tur`.Speran]ele de mai bine se \mpletescîn sufletele oamenilor care respir` peacest t`r#m cu cer, avioane [iaerodrom, iar deasupra tuturor,troneaz` MiG-urile care-[i v`d deplutirea lor, nestingherite de grijilenoastre, p`m#nte[ti. Iar riscul meu,asumat de mic copil, de a c`scagura dup` avioane, s-a transformat\n realitate, o realitate [i cald` [i rece,\n acela[i timp.

LIVIU LAZ~Roperator control

spa]iu aerian

REPORTAJ – PRINTRE SPECIALI{TI

44 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

Zi frumoas`, splendid`, deprim`var`. Drumul c`tre unitate –obositor. Majoritatea personalului\ncadrat la Grupul E.O.D. (grup deneutralizare a dispozitivelor neex-plodate) este navetist. Surprinz`tor,\ns`, chipurile sunt vesele, fe]ele –tinere. V#rste apropiate, astfel \nc#tsocializarea se produce aproapeinstantaneu. Comandantul unit`]ii,maiorul inginermaiorul inginermaiorul inginermaiorul inginermaiorul inginer ConstantinConstantinConstantinConstantinConstantin Cim Cim Cim Cim Cim-----popopopopoia[uia[uia[uia[uia[u, \[i ia \n serios atribu]iile degazd` [i \nnoad` rapid firul conversa]iei.Astfel, istoricul unit`]ii [i al structurii, \ngeneral, ne este dezv`luit \n mersulsprin]ar al ma[inii, \n concordan]` cuvremea idilic` de afar`.

Pe scurt, afl`m c` la \nfiin]area sa,\n data de 1 mai 2004, structura avea\n compunere 2 grupe a c#te 6 militari,fiind subordonat` Companiei Pionieri dincadrul Regimentului 70 Geniu Avia]ie.Structura actual`, alc`tuit` din 2plutoane (un pluton de echipe u[oare,pentru rezolvarea incidentelor UXO –unexploded ordnance – de dimensiunimedii [i un pluton de echipe grele, pentrurezolvarea incidentelor UXO dedimensiuni mari [i pentru interven]ii lamuni]ii chimice) a ap`rut ca stat anex`la acela[i regiment, \n data de 1 august2005.

Drumul c`tre unitate se termin`\n scr#[netul de fr#ne al autobuzuluiunit`]ii. |ns` curiozitatea reporterului\nvinge [i, \nainte ca militarii s`\nceap` executarea procedurilorstandard necesare pentru o nou` zi demunc`, \ntrebarea vine simplu, firesc:„Oameni buni, ce v-a determinat s`opta]i c`tre o astfel de arm`, con[tien]ifiind de periculozitatea acesteia ?”Plutonierul-major Adrian Turi]`Plutonierul-major Adrian Turi]`Plutonierul-major Adrian Turi]`Plutonierul-major Adrian Turi]`Plutonierul-major Adrian Turi]`,administratorul unit`]ii, unul dintre„veterani”, este cel care \ncearc` s`

„Este un <<joc frumos>> careimplic`, \ns`, riscuri enorme. Acest joc,\n care linia de separa]ie \ntre via]` [imoarte devine foarte sub]ire uneori, iarcea mai mic` gre[eal` poate \nsemnatrecerea c`tre cel de-al doilea termenal compara]iei, reprezint` caracteristicameseriei de specialist E.O.D. De aceea,aici nu ve]i \nt#lni dec#t oameniinteligen]i, cu un psihic de fier, cu mult`st`p#nire de sine, inventivi, loiali,s`n`to[i [i cu o mic` doz` de nebunie”.Acestea au fost cuvintele prin caremaiorul Ion Boboc, ofi]er 3 \n cadrulBiroului Geniu E.O.D. din Statul Majoral For]elor Aeriene, ne-a descrisstructura din care face parte. Curio[is` verific`m, \n fapt, elogiul adusoamenilor dispu[i s`-[i sacrifice via]apermanent, am ales s` mergem lastructura reprezentativ` a armei, GrupulE.O.D. dislocat la Regimentul 70 GeniuAvia]ie.

explice sentimentul intrigator resim]itde observatorul extern: „Spre deose-bire de mul]i colegi de-ai no[tri, militarispeciali[ti \n domeniile lor, f`r` \ndoial`,noi nu puteam s` ajungem aici f`r` s`iubim cu adev`rat aceast` meserie.De ce ? Nimeni nu poate lucra \ncondi]iile specifice acestei meserii,nimeni nu se poate \ncadra \n anumitetipare comportamentale obligatoriiexecut`rii misiunilor grupului E.O.D.dac` nu are o pasiune des`v#r[it`pentru acest gen de munc`. Deci,pasiunea, curajul [i lucrul \n echip`sunt principalele motive ale alegeriiacestei arme, o arm` care ne-a redefinitpersonalitatea”.

Colegii subofi]erului, deja puteams`-i numesc a[a, se scuz`: „Trebuies` execut`m procedurile standardexistente \n programul nostru de lucruzilnic. {i apoi, \n scurta pauz` de cafea– suntem oameni normali, totu[i –putem s` ne continu`m discu]ia”. A[ase [i \nt#mpl`. Locotenen]ii LucianLocotenen]ii LucianLocotenen]ii LucianLocotenen]ii LucianLocotenen]ii LucianConstantinescuConstantinescuConstantinescuConstantinescuConstantinescu [i Florin Dr`goiFlorin Dr`goiFlorin Dr`goiFlorin Dr`goiFlorin Dr`goi

sunt singurii ofi]eri ai For]elor AerieneRom#ne acredita]i conform standar-delor NATO, STANAG 2389, anexeleA [i B. |n calitate de speciali[ti, cei doine prezint` misiunile Grupului E.O.D.,structur` din care sunt m#ndri c` facparte.

A[adar, printre misiunile de baz`,at#t din teritoriul na]ional, c#t [i dinteatrele de opera]ii, reg`sim: asana-rea terenurilor [i poligoanelor de muni]iar`mas` neexplodat` \n urma tragerilorde instruc]ie, antrenamentelor [i exer-ci]iilor; neutralizarea dispozitivelorexplozive improvizate folosite degrup`rile teroriste, care vizeaz` perso-nalul, obiectivele [i opera]iile militare;

asigurarea sprijinului E.O.D. petimpul desf`[ur`rii opera]iilor dec`utare-salvare [i evacuare; restabi-lirea, din punct de vedere E.O.D. aoperativit`]ii aerodromurilor, dup`atacurile executate de inamic; elimi-narea UXO, rezultate \n urma foculuiinamicului.

„De altfel, datorit` acestor misiuni,

reprezent`m o component` important`\n cadrul For]elor Aeriene, deoareceincidentele cu UXO sau IED (impro-vised explosive device) pot limita [ichiar interzice desf`[urarea anumitormisiuni de baz` ale avia]iei”, comple-teaz` comandantul unit`]ii, care a prinssf#r[itul detalierii misiunilor structuriipe care o conduce.

Tot comandantul unit`]ii este celce ne informeaz` cu privire la situa]iapersonalului din subordine care, ]in#ndcont de noutatea [i ineditul reliefat dinatribu]iile func]iilor existente, nu esteformat numai din speciali[ti preg`ti]ipe b`ncile unor institu]ii dedicate.Jovial, maiorul inginer Cons-maiorul inginer Cons-maiorul inginer Cons-maiorul inginer Cons-maiorul inginer Cons-tantin Cimpoia[utantin Cimpoia[utantin Cimpoia[utantin Cimpoia[utantin Cimpoia[u \ncearc` s`minimalizeze impactul problematicii \ndiscu]ie: „|ntr-adev`r, la momentulactual, avem speciali[ti din diferite arme– geniu, transmisiuni, rachete, auto –fapt care, \n final, cred c` neavantajeaz`. Sincer s` fiu, nu cred c`preg`tirea unor oameni \n specialitateaE.O.D., \nc` din timpul [colii, ar\mbun`t`]i considerabil calitateaactivit`]ilor noastre. Mult mai benefic`este experien]a acumulat` zilnic,lucr#nd \n domeniu. |n plus, cheltuielilenecesare ar fi net superioare celoractuale. Astfel, este de preferat s`selectezi militari deja forma]i, pe c#tposibil din elita promo]iilor, [i s`-i ini]iezi\n tainele E.O.D.-ului. De altfel, noiam reu[it acest lucru, prin trimitereapersonalului nostru la cursul depreg`tire al operatorilor E.O.D.organizat \n cadrul Centrului E.O.D.de la R#mnicu V#lcea, unde au ob]inutcalificarea ca „Team Leader”. Deasemenea, cei doi tineri locotenen]isunt absolven]i ai Cursului Interna]ionalE.O.D. din Grecia, \n anul 2004, [i aicursurilor de „Combat Life Saver” [i

Tragere cu disruptorul \n poligon

REPORTAJ – PRINTRE SPECIALI{TI

45CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

„Post Blast Investigation” din Alabama,SUA, \n anul 2005. Totodat`, convo-c`rile de specialitate pe care leorganiz`m la nivel de categorie de for]earmate \[i au rolul bine stabilit, deformator pentru personalul care dore[tes` ni se al`ture \n aceast` adev`rat`„aventur`.”

„|ntr-adev`r, accentul pus peformare [i profesionalizare, \n cadrulcursurilor pe care le-am urmat estedes`v#r[it, dar cel mai importantaspect al timpului petrecut l-areprezentat socializarea, crearea unorrela]ii inter-umane semnificative [i,totodat`, elucidarea unor dilemeexisten]iale, pe care noi, cursan]iirom#ni, le resim]eam la plecarea din]ar`, ni se dest`inuie locotenentullocotenentullocotenentullocotenentullocotenentulLucian Constantinescu.Lucian Constantinescu.Lucian Constantinescu.Lucian Constantinescu.Lucian Constantinescu. |n acestsens, \mi aduc aminte cu pl`cere deunul dintre cursan]ii greci, de exemplu,care ne-a dovedit c` orice este posibil.Concret, maistrul militar respectiv, careavea la activ peste 20 de misiuini \nteatre de r`zboi, adunase peste 100de zile de spitalizare, \n urma diverselorprobleme ap`rute (avea numeroasecicatrici), iar acum era prezent aici, cuun z#mbet larg pe buze, \ncerc#nd s`conving` al]i 100 de militari s` urmezeaceea[i cale. <<Pasiunea e pe primulplan, nebunia e de-abia ultima>> –obi[nuia s` spun` militarul grec”.

Eram extrem de curio[i, \n acestecondi]ii, s` afl`m ce p`rere au „jum`-t`]ile” cadrelor, persoanele aflateacas`, av#nd, eventual, [i grija copiilor.Dar, mai ales, cum se \mpac`speciali[tii E.O.D. cu sentimentul c`trebuie s` supravie]uiasc`, \n specialpentru ace[tia din urm`.

„Da, desigur, este elementulcontradictoriu principal, poate singurulcare duce la apari]ia unor ezit`ri fire[ti,

\n momentul lu`rii deciziei de a urmaaceast` cale. Eu, de exemplu, a trebuits` duc mult` munc` de l`murire cu so]iamea, p#n` c#nd aceasta a \n]eles c`meseria pe care am ales-o reprezint`ceea ce \mi doresc, c` to]i camaraziilucr`m \n echip` [i c` preg`tirea pecare o facem continuu reduce la minimriscurile. Cred, \ns`, c` nici acum nuam reu[it s` o l`muresc pe deplin. Cuat#t mai mult, acest factor uman nuface dec#t ca necesitatea preg`tiriiprofesionale s` fie \n]eleas` ca oobligativitate constructiv`“, ne declar`maistrul militar clasa a V-amaistrul militar clasa a V-amaistrul militar clasa a V-amaistrul militar clasa a V-amaistrul militar clasa a V-aGheorghi]` Iordache.Gheorghi]` Iordache.Gheorghi]` Iordache.Gheorghi]` Iordache.Gheorghi]` Iordache. {i, de altfel,prezen]a celor doi mai[tri militari femei\n grupul nostru, ne aminte[tepermanent de importan]a laturii umaneafective”, completeaz` militarul.

Ferm convin[i de relevan]a laturiiteoretice [i a celei privind procesul de

formare a speciali[tilor, am\ncercat s` le oferim o provo-care oamenilor din Grupul E.O.D.,prin dorin]a de a-i vedea la lucru[i de a le admira tehnica dindotare, una futurist` \n domeniu,de un nivel congruent cu cel dincelelalte ]`ri membre NATO.

„Este greu de ales unechipament anume pentru oprezentare <<oficial`>>, ca s`-ispunem a[a. Toate suntinteresante [i cu grad complex\n utilizare. Avem, de exemplu,costume de protec]ie EOD-8 (deultim` genera]ie), aparate curaze X foarte performante,manipulatoare robotice, truseleHook & Line etc. Mai sunt,desigur, [i elemente care suntpe lista produselor ce urmeaz`a fi achizi]ionate, cum ar fidiferi]i robo]i, autospeciale sauchei pentru extragerea focoa-selor. Toate aceste categorii deechipament sunt, \ns`, nule,

dac` nu ai [i oamenipreg`ti]i s` le exploa-teze la maxim carac-teristicile tehnico-tactice, lucru pe care\ncerc`m s`-l reali-z`m, prin preg`tireateoretic` - slide-uri [ipoze specifice”, spu-ne comandantul unit`-]ii.

Destinate, \ngeneral, protec]ieioperatorului [i asist`riiacestuia pe timpulexecut`rii procedu-rilor, echipamenteleies \n eviden]` printehnologia avansat` [iprin manevrabilitateadeosebit`. Unul dintrecele mai interesanteni s-a p`rut a fi apara-

tul cu raze X, motiv pentru care l-ampropus pentru o scurt` prezentare.

Astfel, aparatul are \n componen]`urm`toarele elemente: laptop, rol` decablu, generator de raze X, unitate de

captur` a imaginii, cabluri [i conectori,acumulatori [i geanta pentru transport.Rolul aparatului const` \n scanareaobiectelor suspectate a fi IED [i depunere la dispozi]ia operatorului aimaginilor ob]inute, \n cel mai scurttimp. Modul de func]ionare este relativsimplu: operatorul (aflat \n zona desiguran]`) transmite comanda descanare, stabilind num`rul de impulsurinecesar a trece de \nveli[ul obiectului.Cu c#t materialul este mai gros [i maidens, cu at#t num`rul de impulsuri estemai mare. Comanda pleac` din laptop,prin cablu, la generatorul de raze X.Acesta trage num`rul de impulsuristabilit, iar unitatea de captur`recep]ioneaz` imaginea creat` [i otrimite \napoi la monitorul laptopului.Dac` operatorul nu este mul]umit decalitatea imaginii (prea \ntunecat` sauprea deschis`, detalii neclare etc.),poate efectua alte trageri, cu num`rdiferit de impulsuri. Pentru interpretarea

c#t mai exact` a imaginilor, laptopulare un soft specializat de prelucrare,element care confer` posibilitateaelimin`rii alarmelor false.

Ne-am \nclinat ad#nc [i cu respect\n fa]a acestei demonstra]ii de tehnic`de specialitate [i am recunoscut,desigur, prin prisma ini]ia]ilor \ndomeniu, c` echipamentul aflat \ndotarea Grupului E.O.D. \ntrune[tetoate calit`]ile necesare desf`[ur`riiactivit`]ilor \n deplin` siguran]` [i curezultate maxime.

|ns`, a[a cum se \nt#mpl` defiecare dat` c#nd e[ti „furat” de oactivitate sau de emana]ia pl`cut` aunui colectiv, timpul nu are r`bdare.Incredibil, dar adev`rat. Momentuldesp`r]irii sosise. Vizibil emo]ionat,maiorul inginer Constantin Cim-maiorul inginer Constantin Cim-maiorul inginer Constantin Cim-maiorul inginer Constantin Cim-maiorul inginer Constantin Cim-poia[upoia[upoia[upoia[upoia[u ne-a oferit punctul s`u devedere privind structura pe care oconduce: „|mi doresc ca speciali[tiiGrupului E.O.D. s` fie angrena]i \n c#tmai multe aplica]ii [i misiuni interna-]ionale, acestea reprezent#nd uneledintre cele mai bune modalit`]i deinstruire, perfec]ionare [i dob#ndire ale

abilit`]ilor [i a experien]ei necesareafirm`rii \ntre celelalte structuri similaredin ]`rile membre NATO”.

Impresiona]i de imaginea caracte-rizat` de pericolul, importan]a [i, nu \nultimul r#nd, de spiritul de sacrificiu aloamenilor care \ncadreaz` GrupulE.O.D., p`[im pe poarta unit`]ii \ndrumul spre redac]ie. Soarele z#mbe[teaprig, inima bate pu]in mai tare, mintealucreaz` febril: cu siguran]`, E.O.D.-i[tii sunt oameni dintr-o bucat`, curajo[i,\ncrez`tori \n for]ele proprii [i \n putereacolectivului, cu o minte [i o inim`deschis` \n permanen]` cunoa[terii [iperfec]ion`rii. Descrierea ini]ial`, ceacare ne-a purtat c`tre loca]ia din inimaPantelimonului, este mai mult dec#tadev`rat`. Este un truism.

A consemnatplutonier-major

SORIN S~FTOIU

Utilizare costum E.O.D.-8 [i aparatcu raze X

Foaie de recunoa[tere[i raport UXO

Procedur` IED

46 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

IN MEMORIAM

„A[a suntem alc`tui]i, din fâ[ii de senin [i furtuninecontrolate, cu tr`snete [i fulgere violente... Eram dintrecei care cunosc fulgerele violente [i se întorc dintre ele.”

Doru DAVIDOVICI - „Culoarea cerului” – 1981.

ComandorDUMITRU BERBUNSCHI

La marginea de jos a mileniului al treilea, dup` ce am petrecuto sut` de ani de „libertate” cereasc`, iar legenda str`daniei luiDedal [i Icar a devenit r`d`cina noastr` p`m#nteasc`,mersul prin aer devine z`bava cea mai apropiat` deo dimensiune existen]ial` fascinant`. Zborulr`m#ne, dincolo de orice defini]ie prozaic`, unsalt \n necunoscut.Ast`zi, la [aptesprezece ani de la ultima sadecolare, Doru Davidovici este c`l`torprin ne[tiut. Aerodromul a r`mas cusoarele-n r`s`rit [i norii deasupra,oglinda sângerie în care se reg`sescimagini ale trecutului,umbre legendare,eroi de fum, personajede poveste.Staturi impun`toaretrec roua dimine]ilorpe jos, croindu-[idrum prin aerulr`coros al c#mpuluide zbor. Eliberat degravita]ie, Doru \[ivede de zborul lui,\ntr-un MiG-21 cu„aripi de argint”u[oare precum panapovestitorului, ca \ntr-oexpresiecurat` a libert`]ii.Cu c`r]ile sale, \ndreptarpentru „p`m#nteni”, Doru Davidovici ne \ndeamn` discret

s`-i c`lc`m urmele prin inima p`m#ntului dup`„zei]a de oricalc”, s`-l \nso]im

\n lumea larg` unde sea[teapt` „intrarea actorilor”,iar c#nd drumul urc` \n cer,

s` scrut`m \mpreun` boltaorizontului rotund c`ut#nd

\n]elesul „lumilor galactice”.|n aceast` cuprindere de cle[tar,

sidefat` cu praful de stele cules\n musta]`, Doru rupe

aparen]ele paradoxale carefac comunicarea grea

[i ne cheam` \n lumeagalant` a aviatorilor,

unde sc#nteierile umane ard cu flac`r`vie, iar timpul devine o unealt`

tocit` de m`surat ve[nicia.Din via]a aviatorilor [tiu bine

c` evenimentelede zbor sunt cele careduc oamenii aerodromului \n ne[tiut.

Ruperea vine brusc, totdeauna cade ca untr`snet [i p#rjole[te \n ad#ncul alc`tuirii de

om, unde zac a[tept`rile, se z`mislesc credin]a[i iubirea, iar la vreme de \mplinire \nflore[tepatima celei mai frumoase profesii din lume.

A[a a plecat [i Doru Davidovici.Atunci, \ntr-un aprilie 1989franjurat de lacrimi uscate,

c#nd \ngropam sub salc#mulde pe c#mp bucata de os

g`sit` \n scaunul de catapultare,g#ndind c` s`v#r[esc ceremonialul

\ntoarcerii \n lut c#nd cerulnu mai exista [i, deopotriv` azi,

c#nd scriu r#ndurile onoarei de a fi tr`it odat` cu el,mi se pare crud [i nedrept.

|ns`, ca s` decolez \n avionul ce mi-a str`juit existen]a \nc` unsfert de secol de atunci, ca s` pot scrie ce mai este pe acolo, pe

sus, acum, m` \mpac. Nu pot schimba rosturi umane. M`ademene[te buna r#nduial` a celor ce [tiu semnul c`l`uzeicare te face s` nu calci aerul \n gol, care deslu[esc f`ptura

ne\ntrupat` a rostului bun din zbor, din via]` [i din scris. A[am-a deprins aerodromul cu oamenii lui. Cu farul lui cu tot.

CU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUTCU G@NDUL PRIN NE{TIUT

47CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

AM PRIMIT LA REDAC}IE

Lucrarea istoriografic` „POLITICA AERIAN~A ROM@NIEI |N PRIMELE DECENII ALESECOLULUI XX”, ap`rut` recent de sub pana [ialeasa cercetare a profesorului drprofesorului drprofesorului drprofesorului drprofesorului dr. V. V. V. V. ValeriualeriualeriualeriualeriuAvramAvramAvramAvramAvram [i a generalului de floti l` aerian`generalului de floti l` aerian`generalului de floti l` aerian`generalului de floti l` aerian`generalului de floti l` aerian`Ion {tefan, Ion {tefan, Ion {tefan, Ion {tefan, Ion {tefan, dezbate judicios modul \n care statulrom#n a acordat importan]a cuvenit` avia]iei militare[i civile de la \nfiin]are [i p#n` la participarea ]`riinoastre la cel de-al doilea r`zboi mondial.

Problematica politicii aeriene [i a doctrineiprivind folosirea avia]iei \n cadrul sistemuluina]ional de ap`rare nu a fost dezb`tut` p#n` \n

momentul de fa]`, \n istoriografia noastr`, prinlucr`ri de sintez` care s` cuprind` o perioad` depatru decenii. Sunt meritorii unele \ncerc`ri, \ns`perioada studiat` se refer` doar la intervalul cuprins\ntre anii 1930–1940.

Av#nd la baz` cercet`ri le efectuate peparcursul unui deceniu \n arhivele militare, civile[i particulare deopotriv`, pun#nd \n valoareinforma]ii [tiin]ifice primite de la cercet`tori dinUngaria, Austria [i Bulgaria, lucrarea distin[ilorautori se constituie \ntr-un punct de vedereargumentat judicios [i sus]inut pe m`sur`, \ndezbaterea problematicii politicii aeriene a Rom#nieide la \nceputul secolului trecut. Munca la aceststudiu, ce reliefeaz` o cercetare arhivistic`deosebit`, a \nceput \n anul 1997. |n urm` cu 28de ani, la Liceul Teoretic din P`t#rlagele, jude]ulBuz`u, profesorul Valeriu Avram \i preda „elevului”Ion {tefan, istoria Rom#niei. Ast`zi, truda primului[i zborul celui din urm` se reg`sesc \n\ngem#narea bl#nd` a r`d`cinilor, care ne poart`la izvoarele zborului. La origini. Astfel, ne putemapropia cu drag de munca lor [i de \n]elesul sublimal ultimei fraze a c`r]ii: „C#nd privi]i cerul [i v`fascineaz` elegan]a cu care zboar` o pas`re, opri]i-v` o clip` [i \ncerca]i un joc al imagina]iei:suprapune]i aripilor p`s`rii, aripile unui avion [ispiritul unui pilot. Ve]i tr`i un sentiment de uimire,de fascina]ie [i tr`inicie”.

Lucrarea, beneficiind de suportul unui bogatmaterial ilustrativ, \n cea mai mare parte inedit,ofer` cititorului posibilitatea de a p`trunde, [i prinintermediul imaginii, \n atmosfera de epoc` a primeijum`t`]i de secol. Ea pune \n lumin` date [i faptepu]in cunoscute [i, astfel, se constituie \ntr-un\ndemn pentru tinerii istorici de a continuacercetarea acestei problematici, de a descoperinoi date [i fapte care s` pun` \n eviden]` contribu]iadeosebit` a rom#nilor la apari]ia [i dezvoltarea

aeronauticii, iar pentru pasiona]i ofer` o „oaz`“ delectur` \ntr-un de[ert al informa]iilor.

ComandorDUMITRU BERBUNSCHI

Orientat cu prec`dere spre problematicapsihologic` a pilo]ilor, volumul “Psihologie Aero-nautic`“ al domnului Marian Popa ni se dezv`luieintens cu ajutorul tabloului complet al abord`rilorpsihologice prezentate, fapt care \l face accesibilpentru toate categoriile de cititori.

Intensitatea document`ri i [ i pasiuneacuv#ntului de specialitate pe care le-am remarcatpe parcursul lectur`rii volumului, \ntregesc dorin]aexpres` a autorului: “\n]elegerea [i sus]inereacapacit`]ii de operare eficient` [i sigur`, \ntr-unmediu care contrazice unele dintre datele esen]ialeale fiin]ei umane, reprezint` principalul obiectiv alacestui volum”.

Concret, am remarcat o bibliografie de peste100 de lucr`ri de specialitate [i cu atingere pedomeniu, orientarea, \n descrierea diferitelor stadiiale sarcinilor care induc la apari] ia diferitelorprobleme de pilotaj, c`tre explicarea “human factors”(factorilor umani) dar [i o emblematic` cunoa[tere,legare [i dezvoltare exponen]ial` a celor dou`concepte principale: pilotajul [i psihologia.

Astfel, devin extrem de interesante capitolelededicate consil ieri i [i interven]iei psihologice,analizei [tiin]ifice privind reac]iile determinate deapari]ia stresului fizic, a celui psihic, precum [i alecelor lal te elemente adiacente – oboseala,solicitarea – [i, nu \n ultimul r#nd, prevenirii prininstruire [i participare constructiv` din punct de

vedere intuitivo-cognitiv al personalului la procesulpsiho-terapeutic.

Mesajul resim]it este unul deschis, imagineadesprins` nu face rabat de la interpretareaprincipiilor de baz` prezente \n psihologia avia]iei– curaj, spirit de sacrificiu [i noble]e uman` - [i,mai mult, invit` la continuitate pentru \n]elegereanecesit`]ii existen]ei componentei aeronautice.Dedicat` tuturor aviatorilor, controlorilor de traficaerian [i para[uti[tilor, militari sau civili, volumul“Psihologie aeronautic`“ se integreaz` perfect \ncon[t i in]a ci t i torului [ i confer` problematici iabordate elemente de siguran]`: “matematica”special istului [i “parfumul” l i terar-l ingvistic alcercet`torului.

Plutonier-major SORIN S~FTOIU

SIGURAN}A ZBORULUI{I “HUMAN FACTORS”

A fost, oare, posibil a[a ceva? Pur [i simplu oarmat` aerian`, dou`, dac` \i lu`m \n calcul [i peenglezi (specializa]i \n bombardamente de noapte),

al`turi de americani, s` asalteze aproape zi de zi[i noapte de noapte cerul unei ]`ri mici, cu sute [isute de avioane de bombardament [i de v#n`toare,[i s` primeasc`, totu[i, o ripost` de care s` seteam` \ntr-un timp, fiindc` erau dobor#]i una-dou`,cu artileria antiaerian` [i avioanele de v#n`toare,la man[a c`rora se aflau cavalerii mor]ii? Nu multprea mediatiza]ii kamikaze. Ci pilo]i rom#ni, uniiabia breveta]i ca pilo]i de lupt`, tineri care, sfid#ndraportul de for]e, 1 la 10–20, plecau la moartesigur`.

Afla]i la a opta carte, Eugenia Ta[c`u [i VictorDonciu nu se dezmint. La fiecare apari]ie editorial`,ei se prezint` cu opere bine fundamentate, bazatepe o documentare extraordinar`, dar [i pe un harliterar deosebit, pe o nemaipomenit` imagina]ie.Deoarece sunt pur [i simplu fantastice \mprejur`rilerelatate, dialogurile inserate, astfel \nc#t ai impresiac` sunt reproduse dup` un reportofon, sau autorii\n[i[i s-au aflat \n acele comandamente aerieneamericane, germane sau rom#ne, unde se hot`ramodul de ducere a opera]iei aeriene. Ori chiar labordul avioanelor de bombardament sau de \nso]ireinamice care veneau, val dup` val, s` \ndoliezeRom#nia [i nevinovatul ei popor.

|n lucrarea a c`rei sugestiv` copert` o vede]i\n acest spa]iu tipografic, autorii surprind numeroasesecven]e ale misiunilor bombardierelor americane[i avioanelor de \nso]ire, precum [i ale lupteloraeriene ale avia]iei de v#n`toare rom#ne contraputernicelor fort`re]e aeriene din compunerea For]eia 15-a Aliate [i a aeronavelor menite s` le asiguresecuritatea aerian`.

Datorit` Eugeniei Ta[c`u [i lui Victor Donciu,lu`m cuno[tin]` de riposta ferm` [i sacrificiileartileriei antiaeriene (p`cat c` autorii n-au intrat maimult \n „intimitatea” misiunilor acestei arme!) aleGrupurilor 6, 7 [i 9 V#n`toare, Escadrila 68 V#n`toarede noapte rom#n`, [i celor dou` Grupuri germane.

Parcurg#nd paginile acestei excelente c`r]i,cititorul poate afla cum a fost posibil ca pilo]ii rom#nis` decoleze, la ordin, ori de c#te ori inamicul aerianinvada spa]iul aerian al ]`rii, angaj#nd lupta cu for]emult superioare numeric raportul ajung#nd, nu odat`, la 20 la 1. Doamne, c#t` lips` de echitate, decavalerism! A[a a ajuns s` piar` eroic mul]i dintrecombatan]ii no[tri, \nsu[i c`pitanul Alexandru{erb`nescu, asul a[ilor avia]iei de v#n`toare. Darpildele de jertf` scrise de ei [i memorabile datorit`[i acestei c`r]i, r`m#n nemuritoare.

Comandor (r) PETRE B@N~

FILE DE ISTORIE

48 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

a cump`na dintre deceniile [apte [i opt alesecolului trecut, societatea rom#neasc`, \ngeneral, via]a politic` [i economic`, \n special,au fost percepute pe plan intern [i interna]ional

ca tinz#nd c`tre un \nalt grad de independen]` fa]` depolitica marilor puteri [i orientate spre dep`[ireacondi]iei de ]ar` \n curs de dezvoltare printr-un sus]inutefort propriu.

O atare pozi]ie a fost \nt`rit` [i de evenimentelece au avut loc \n Cehoslovacia \n august 1968 c#nd,\n urma interven]iei militare a unor state membre aleTratatului de la Var[ovia (ac]iune la care Rom#nia nua participat), s-au n`scut \ntreb`ri de genul: „|ncotrosecuritatea na]ional`? De unde apare garan]ia sauprimejdia existen]ei ei? Din interiorul alian]elor militare,din afara acestora sau din adoptarea unei pozi]iiechidistante fa]` de aceste alian]e?”.

M`sura \n care aceste evenimente, ca [i multealtele, au influen]at sau nu politica militar` rom#neasc`,\n perioada respectiv`, are o mare importan]`. Istoricvorbind, \n]elegerea [i tratarea ap`r`rii na]ionale ca oproblem` ce trebuie rezolvat`, \n primul r#nd, prinfor]e proprii, ca misiune ce apar]ine [i trebuie \nf`ptuit`de c`tre \ntregul popor, a dominat g#ndirea politico-militar` din perioada 1969–1989.

|n acest sens, a fost asigurat un cadruorganizatoric adecvat [i o legisla]ie pe m`sur`, care –dup` cum o s` constat`m – au dat tonul [i \n procesulde dezvoltare a artileriei [i rachetelor sol-aer.

Astfel, \n anul 1969, a fost constituit ConsiliulAp`r`rii ca organ central, \n atribu]iile c`ruia au intratsolu]ionarea principalelor aspecte referitoare laap`rarea ]`rii, at#t \n timp de pace, c#t [i \n timp der`zboi.

Pentru \nt`rirea \n plan executiv a acestoratribu]ii, Marea Adunare Na]ional` a votat \n anul1972, „Legea nr. 14", \n cuprinsul c`reia au foststabilite modalit`]ile de preg`tire a popula]iei, aeconomiei [i a teritoriului pentru ap`rarea ]`rii,atribu]iile consiliilor de ap`rare teritoriale (municipale,or`[ene[ti [i comunale), obliga]iile [i drepturile cereveneau diferitelor structuri ale statului [i organiza]iilorob[te[ti.

DEZVOLTAREA ARTILERIEI {I RACHETELORSOL-AER |N PERIOADA 1970–1989 (1)

De asemenea, tot \n aceast` perioad`, au foststabilite principiile doctrinei militare na]ionale care, \nviziunea conducerii politico-militare din acei ani,semnifica ob]inerea unui grad mai mare deindependen]` a Rom#niei fa]` de structurile deconducere a alian]elor militare (tratatelor bi [imultilaterale) la care ]ara noastr` a constituit partesemnatar`.

|n setul de m`suri care au fost luate \n bazaprincipiilor formulate pentru realizarea [i men]inereacapacit`]ii de ap`rare a ]`rii s-a \nscris [i constituirea,\n anul 1972, a Comandamentului Avia]iei Civile,subordonat Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prinC.A.A.T. Respectivul comandament a preluat subcomand`, la vremea respectiv`, avia]ia de transport,avia]ia utilitar`, avia]ia sanitar` [i sportiv`, precum[i aeroporturile, centrele regionale de dirijare, sec]iilede repara]ii [i fabrica]ie, sec]iile meteorologice, centrulde telecomunica]ii [i agen]iile de profil.

Probleme noi au ap`rut, \n condi]iile prezentate,[i \n leg`tur` cu preg`tirea popula]iei pentru ap`rare,

\n special \n domeniul legat de formarea cadrelormilitare de rezerv` care, potrivit legisla]iei adoptate,a cuprins \ntregul efectiv de absolven]i ai\nv`]`m#ntului superior.

F`r` a nega dreptul [i datoria fiec`rui cet`]ean dea se preg`ti pentru ap`rarea ]`rii, trebuie subliniat faptulc` \ndreptarea aten]iei c`tre cuprinderea \n re]eaua depreg`tire a unui num`r c#t mai mare de poten]ialicomandan]i, nuan]` v`dit cantitativ`, a d`unat laturiicalitative \ntr-un proces [i a[a complicat, cum estecel de formare a rezervei de cadre pentru armat`.

Totodat`, modul \n care au fost \ndeplinite, dec`tre trupe, misiunile ce le-au revenit, uneori \n condi]iifoarte grele, demonstreaz` faptul c` anii de \nceputai deceniului opt al secolului trecut au generat \ncredere\n r#ndul artileri[tilor [i racheti[tilor sol-aer.

Astfel, concep]ia [i direc]iile de ac]iune care aucaracterizat activitatea desf`[urat` de artileria [irachetele sol-aer rom#ne \n perioada 1969–1989pot fi sintetizate, \n principal, prin: organizareaap`r`rii aeriene a unor noi obiective de pe teritoriucare de]ineau pondere \n men]inerea poten]ialului

economic [i de ap`rare a]`rii, a re]elei de aero-dromuri, aeroporturi [iporturi, a complexuluienergetic, rutier [i feroviardin zona Fete[ti–Cerna-vod`, concomitent cu\nt`rirea ap`r`rii la cele lacare exista organizat` oasemenea ap`rare; reintroducerea, \n \nzes-trarea trupelor, a comple-xelor de artilerie antiaerian`(tunuri, aparatur` de calcul[i de radioloca]ie) [i\ntrebuin]area acestorapentru ap`rarea nemijlocit`a obiectivelor, \n special la\n`l]imi mici, \n mod inde-pendent sau conjugate cualte categorii de mijloace

Aspect din cadrul unei aplica]ii, executat` cu eleviai {colii Militare de Ofi]eri de Artilerie Antiaerian`

[i Radioloca]ie – 1971

L

DEZVOLTAREA ARTILERIEI {I RACHETELORSOL-AER |N PERIOADA 1970–1989 (1)

FILE DE ISTORIE

49CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

sol-aer (rachete sol-aer sau mitraliere antiaeriene); \nlocuirea complexelor de rachete sol-aer cu

resursa de func]ionare consumat` sau deveniteneperformante, cu tipuri [i categorii noi de armamentantiaerian sau modernizarea celor existente \nserviciu, concomitent cu dezvoltarea capacit`]ilorde produc]ie specifice armei; trecerea treptat` laautomatizarea proceselor de preg`tire, execu]ie [iapreciere a tragerilor sol-aer, legarea marilor unit`]i[i unit`]ilor de artilerie antiaerian` la re]eleleautomatizate de primire, analiz`, interpretare [itransmitere a datelor asupra situa]iei aerienecuprinse \n sistemul centralizat de cercetare prinradioloca]ie; asigurarea punctelor de comand`ale e[aloanelor care nu beneficiau de asisten]asistemului centralizat, cu mijloace proprii decercetare radiotehnic`; dezvoltarea, \n deplin`concordan]` cu aceste direc]ii de ac]iune, a\nv`]`m#ntului, instruc]iei de specialitate, bazeimateriale [i dispozitivelor de lupt`, urm`rind \nacela[i timp scurtarea baremelor de trecere atrupelor dintr-o stare de preg`tire pentru lupt` \nalta [i de executare a ciclului de combatere [i nimicirea ]intelor.

|n aplicarea acestei concep]ii a fost antrenat`at#t artileria [i rachetele sol-aer din ap`rarea aerian`a teritoriului, c#t [i cea din compunerea trupelor de

uscat, mai ales c`, bun` parte de timp, acestea auac]ionat sub aceea[i comand`.

Este de re]inut faptul c` o parte din evenimentelece au avut loc \n perioada 1969–1989 s-au impus cavaloare istoric` pentru artileria [i rachetele sol-aerprin efectele pe care le-au produs, gener#ndschimb`ri de esen]` \n structura organizatoric` aacestei arme.

Astfel, \n perioada 1969–1972, a fost organizat`ap`rarea aerian` a aerodromurilor [i aeroporturilor depe teritoriu, prin \nfiin]area a 8 divizioane [i 2 bateriide artilerie antiaerian` independente [i \ntrebuin]areaunor subunit`]i similare din subordinea for]elor terestre.De asemenea, re]eaua aeroportuar` Otopeni,B`neasa, Mihail Kog`lniceanu, Bac`u, Ia[i, Suceava,Satu Mare, Baia Mare, T#rgu Mure[, Sibiu, Cluj,Arad, Timi[oara, Craiova, Cataloi–Tulcea, Ghimbav– ca [i cea cu destina]ie pur militar` – Ianca, Borcea,Tuzla, Boteni, Luncani, Deveselu, Sili[tea-Gume[ti,Boboc, Alexeni au fost asigurate cu mijloace decercetare prin radioloca]ie [i de combatere a ]intelor\n regim nemijlocit. Aceast` m`sur` a constituit ocale de reabilitare a artileriei antiaeriene [i de atragere\n serviciul de lupt` permanent a unei p`r]i dinpoten]ialul antiaerian al for]elor terestre.

|n aceea[i perioad` au fost constituite dou`divizioane de artilerie antiaerian` mixte, cu misiuneade a ap`ra aerian porturile Constan]a [i Mangalia,m`sur` aplicat` \n anul 1986 [i pentru cel din zonaMidia-N`vodari.

La data de 1 august 1973 a fost \nfiin]at` primabrigad` de rachete sol-aer din armata rom#n`, prinreorganizarea Regimentului 18 [i 19 ArtilerieAntiaerian` Mixt`, comandate p#n` atunci decolonelul Nicolae Mocanucolonelul Nicolae Mocanucolonelul Nicolae Mocanucolonelul Nicolae Mocanucolonelul Nicolae Mocanu [i colonelul Mirceacolonelul Mirceacolonelul Mirceacolonelul Mirceacolonelul MirceaAelenei.Aelenei.Aelenei.Aelenei.Aelenei. Comanda acestei brig`zi a fost \ncredin]at`colonelului Romulus Ularu.colonelului Romulus Ularu.colonelului Romulus Ularu.colonelului Romulus Ularu.colonelului Romulus Ularu.

|n ziua de 25 octombrie 1973, generalul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorgeneralul-maiorConstantin Dr`ghiciConstantin Dr`ghiciConstantin Dr`ghiciConstantin Dr`ghiciConstantin Dr`ghici – [eful de stat major alC.A.A.T., a \nm#nat drapelul de lupt` comandantuluibrig`zii.

Misiunea acestei mari unit`]i, de a executa [icoordona ap`rarea aerian` a capitalei Rom#niei, afost primit` cu satisfac]ie de \ntregul personal.

La data de 18 martie 1977 a avut loc oreorganizare a C.A.A.T., aspect ce a constat \n ie[ireaavia]iei din compunerea acestui organism [i \nfiin]areaComandamentului Avia]iei Militare.

M`sura a fost benefic` pentru ambele e[aloane.|n aceste condi]ii, avia]ia militar`, categorie de for]ea armatei supus` permanent riscului profesional [iadesea lipsit` de resursele financiare [i materiale carear fi putut reduce acest risc, a fost pus` \n situa]ia dea-[i dr`mui resursele, de a-[i planifica preg`tirea

C`pitan MIRCEA BARAC

Bibliografie:Istoria Artileriei [i Rachetelor Antiaeriene Rom#ne, General

de divizie (r.) Eugen Teodorescu, Locotenent-colonel VisarionNeagoe ;

Istoria Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului Rom#niei, General-colonel (r) dr. Vasile Cutoiu

personalului, de a-[i gestiona \nzestrarea [i asigurareainfrastructurii, \ntr-un cuv#nt de a-[i organiza \n deplin`cuno[tin]` de cauz` activitatea, av#nd la dispozi]ieorgane proprii de decizie [i execu]ie.

F`r` \ndoial` c` nici \n vechea structur`organizatoric`, avia]ia nu [i-a pierdut identitatea –men]inut` prin compartimentul comandantului avia]ieimilitare, cu deosebirea c` deciziile [i parte dinaparatul de execu]ie erau colective.

Aceea[i situa]ie a fost valabil` [i pentruComandamentul Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului, carea r`mas s` se ocupe, \n principal, de aspectele terestreale ap`r`rii aeriene – artilerie [i rachete sol-aer,radioloca]ie [i bruiaj radioelectronic, f`r` a-[i fi diminuat,\ns`, leg`turile de cooperare cu avia]ia, \n general, [icu avia]ia de v#n`toare, \n special. De altfel, f`r` oastfel de pozi]ie, conducerea ap`r`rii aeriene a ]`riinici nu ar fi putut fi asigurat`. Avertismentul istoric dat\n urm` cu dou` decenii [i jum`tate nu se putea ignora...

Dup` cum atest` documentele vremii, contopireacelor dou` comandamente, C.A.A.T. [i C.F.A.M. –produs` \n septembrie 1956 –, a avut ca idee central`tocmai realizarea unei astfel de cooper`ri, care s` leuneasc` for]ele pentru a pune cap`t viol`rii spa]iuluiaerian al Rom#niei de c`tre aeronave str`ine.Deoarece, numai \n perioada 1951–1954, \n spa]iulaerian al ]`rii au fost semnalate 18 zboruri neautorizate(6/1951, 3/1952, 8/1953, 1/1954), cu p`trunderi ad#ncispre interior [i alte viol`ri \n zonele de frontier`.Rezolvarea acestor situa]ii a fost apreciat` canecorespunz`toare [i datorit` lipsei condi]iilororganizatorice [i tehnico-materiale, dar [i a lipsei uneiconcep]ii unitare de conducere.

|ns` condi]iile \n care au fost operate schimb`riledin anul 1977 au fost mult diferite de cele existente \nperioada 1951–1954.

Performan]ele tehnico-tactice atinse demijloacele ap`r`rii aeriene, ca [i modific`rile ap`rute\n con]inutul principiilor de \ntrebuin]are \n lupt` aacestora, au f`cut posibil` o reevaluare a structurilororganizatorice existente \n cadrul acestei categoriide for]e, destinat` a avea ca mediu de confruntarespa]iul aerian.

(va urma)

General-maior Vasile Alexa,comandantul Comandamentului

Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului(1959 – 1975)

Rachet` Sol-Aer, transportat` pe ma[inade transport [i \nc`rcare

50 CER SENIN Nr. 2 (87) 2006

INFORMARE

n perioada 28–30 martie 2006 s-a desf`[urat, la Statul Major General, „Convocarea anual` a consil ieri lor

comandan]ilor pentru probleme ale mai[tri lormilitari [i subofi]erilor”. Pe parcursul convoc`riiau fost discutate, \n cadrul grupurilor de lucru,aspecte diverse privind activitatea de consiliere,precum [i problemele cu care se confrunt` mai[triimilitari, subofi]erii [i militarii angaja]i pe baz` decontract [i s-au trasat orient`rile generale pentruac]iunile din perioada imediat urm`toare [i alecelor de viitor.

|n urma dezbaterilor, au rezultat urm`toareleaspecte: consilierea comandan]ilor reprezint`o activitate ce trebuie reglementat` f`r` echivoc,prin \ntocmirea de standarde care s`-i stabileasc`cadrul general de desf`[urare; este necesar`promovarea principiului competen]ei [i respec-tarea, \n toate \mprejur`rile, a principiului legalit`]ii;

se impune \ndeplinirea tuturor activit`]ilor [imisiunilor \ncredin]ate mai[trilor militari, subofi-]erilor [i militarilor angaja]i pe baz` de contract,grija fa]` de tehnica de lupt` din dotare [i a bunurilormilitare \ncredin]ate, cultivarea \n toate \mpre-jur`rile a exemplului personal [i a spiritului deechip`; necesitatea cre[terii rolului echipei ofi]er-subofi]er, pentru realizarea coeziunii grupurilor.

La nivelul For]elor Aeriene, procesul de reform`

ofer` mai[trilor militari [i subofi]erilor posibilit`]i deafirmare deosebite, ca urmare a schimb`rii filosofieiprivind instruc]ia, \nzestrarea [i managementulpersonalului. Astfel, programele \n curs de derulareurm`resc \nzestrarea cu tehnic`modern`, accentuarea caracteruluipractic al instruc]iei [i o carier`atractiv`, bazat` pe [anse egale,competit ivitate, motivare, compe-ten]` [i transparen]`.

|n prezent, mai[tri i mil itari [isubofi]erii care \[i desf`[oar` activi-tatea \n For]ele Aeriene, reprezint`acea categorie de personal militarprofesionalizat, ce define[te \n primulr#nd specialistul [i apoi lupt`torul,personal capabil s` asigure mente-nan]a tehnicii militare specifice [i s`desf`[oare activit`]i [i ac]iuni mana-geriale de baz`.

Evolu]ia mai[trilor militari [i subofi]erilor \ncarier` se bazeaz` pe transparen]` [i [anse egale,ace[tia ocup#nd \n prima parte a carierei func]ii decomandan]i [i [ef i de microstructuri (echipe,echipaje, posturi, grupe, plutoane), specifice pentrucategoria noastr` de for]e fiind urm`toarele func]ii:tehnic de aeronav`, operator spa]iu aerian,radiotelegrafist [i operator meteo, telegrafist [i

fotometrist de bord, \nso-] i tor de bord, asistentradar, comandant tun,comandant ramp` [icomandant pluton lansare,urm#nd ca \n partea mediea carierei, s` ocupe func]iide speciali[ti tehnici [i [efistructuri tehnice, cum arfi: [ef grup` repara]ii, [efatel ier [i [ef sec] ie. |netapa superioar`, mai[triimilitari [i subofi]erii de statmajor urmeaz` s` ocupefunc]ii \n comandamentede baze aeriene, mariunit`]i [i unit`]i de rachetesol-aer [i radioloca]ie, \ntoate domenii le de statmajor [i administrat iv,

precum [i func]ii de consilieri ai comandan]ilor.|n acest context, statutul profesional al

mai[trilor militari [i subofi]erilor s-a schimbatradical. Astfel, aceast` categorie de personal,devine, pas cu pas, una de cea mai mareimportan]`, cu r`spunderi deosebite \n \ndeplinireamisiunilor For]elor Aeriene, utiliz#nd tehnic` cenecesit` un \nalt nivel de preg`tire profesional`.Un exemplu sugestiv \l reprezint` mai[trii militari[i subofi]erii care exploateaz` tehnica modern` \ncadrul sistemului ASOC, cei care exploateaz`radarele de tip FPS [i aeronavele MiG-21 LanceRsau IAR-330 SOCAT.

De asemenea, un rol important \n formarealiderilor militari de structuri mici \i revine {colii deAplica]ie pentru For]ele Aeriene [i {colii Militarede Mai[tri [i Subofi]eri, unde se desf`[oar`activit`]i de \nv`]`m#nt dup` modelul englezesc[i unde, un rol major se acord` cursului deleadership. Este nevoie ca selec]ia [i preg`tireaacestei categorii de personal s` fie f`cut` cumaxim` r`spundere, deoarece multe din func]iilede mai[tri [i subofi]eri ce vor fi repartizate ]`riinoastre \n cadrul comandamentelor NATO, vor fi\ncadrate cu personal din For]ele Aeriene.

Este de remarcat, din acest punct de vedere,faptul c` mai[trii militari [i subofi]erii din For]eleAeriene s-au remarcat \n cadrul unor misiuniinterna]ionale (misiunea ALTHEA – Bosnia, Poli]ieAerian` – Norvegia) iar \n urm`torii ani, datorit`faptului c` For]ele Aeriene Rom#ne vor participa

la multe alte misiuni \n cadrul Alian]ei Nord-Atlantice, rolul acestora \n preg`tirea [idesf`[urarea misiunilor va fi deosebit deimportant.

|n aceste condi]ii, implementarea manage-mentului carierei individuale va defini cu claritatecondi]iile care asigur` performan]a, [ansele [ioportuni t`] i le ofer i te de s is tem, t raseeleprobabile [i itemii de accedere, iar schimbareastandardelor de preg`t i re [ i apreciere aperforman]elor vor determina [i schimbareamentalit`]ii maistrului militar [i subofi]erului dinFor]e le Aer iene. Acesta va t rebui s` f iecon[t ient de importan]a ro lu lu i s`u [ i amisiunilor \ncredin]ate [i, \n acela[i timp, m#ndruc` face parte dintr-un corp de elit` al ArmateiRom#ne \n general, [i al For]elor Aeriene, \nspecial.

Acestea sunt numai c#teva din provoc`rilecare stau \n fa]a mai[trilor militari [i subofi]erilordin For]ele Aeriene \n viitor, \ns` este clar c`viitorul este al celor care sunt bine preg`ti]i,performan]i [i practici, motiva]i [i f lexibil i latoate schimb`rile sistemului militar.

Maistru militar clasa ICLEMENTIN ISPR~VNICELU

Preg`tirea fizic`, component` de baz` a deveniriiunui militar profesionist

Aspect din momentul instruc]iei la material

PENTRU MAI{TRII MILITARI{I SUBOFI}ERII DIN FOR}ELE AERIENE

PROVOC~RI PREZENTE {I VIITOAREPROVOC~RI PREZENTE {I VIITOAREPENTRU MAI{TRII MILITARI

{I SUBOFI}ERII DIN FOR}ELE AERIENE

|narmarea aeronavelor – prob` de foc a speciali[tilor de avia]ie

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;

FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU;

ADMINISTRATOR:plutonier-majorSORIN S~FTOIU

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 4382/2006

Redac]ia ”CER SENIN”

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti

Telefon/Fax: 021/231.53.82

E-m@il: cersenin@roaf.ro

ISSN 1582-6317. B 222.05; C 1011.00

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

REDACTOR-{EF:comandor

DUMITRU BERBUNSCHI;

SECRETAR DE REDAC}IE:c`pitan MIRCEA BARAC;

C

E

R

S

E

N

I

NPUBLICA}IE EDITAT~

DE STATUL MAJOR

AL FOR}ELOR AERIENE ROM@NE

C O N S I L I U L E D I T O R I A L

AL REVISTEI

“CER SENIN”

Pre[edinte

general-maior dr. MIHAIL ORZEA}~e-mail: morzeata @ roaf.ro

PER ASPERA

AD ASTRA

Coperta 4Bustul lui Traian Vuia, dezvelit cu ocazia inaugur`rii

noului sediu al Muzeului Avia]iei

e-mail: dberbunschi@roaf.ro

e-mail: mircea_barac@yahoo.com

e-mail: leni_tudoran@yahoo.com

e-mail: teodorescu_lucian@yahoo.com

e-mail: adiuss2000@yahoo.com

e-mail: sorin_saftoiu@yahoo.com

general-maior MARINEL NICOLAE

e-mail: nicolae@roaf.ro

general de flotil` aerian` F~NIC~ C@RNUe-mail: fcarnu@roaf.ro

general de flotil` aerian` ION {TEFANe-mail: istefan@roaf.ro

c`pitan-comandor LILIANA T~NASEe-mail: proff@roaf.ro

comandor DUMITRU BERBUNSCHIe-mail: dberbunschi@roaf.ro

Membri

COPYRIGHT:COPYRIGHT:COPYRIGHT:COPYRIGHT:COPYRIGHT:Este autorizat` orice reproducere, cu condi]ia specific`riisursei.

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redac]iei texte[i fotografii care se \ncadreaz` \n tematicarevistei.Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentru con]inutularticolelor apar]ine \n exclusivitate autorilor,conform art. 206 CP.