Cer Senin 5-6 - Revista Fortelor Aeriene Romane

www.roaf.ro/ro/cersenin

Revista For]elor Aeriene Rom#neRevista For]elor Aeriene Rom#ne

Nr. 5-6 (106-107) � 2009Nr. 5-6 (106-107) � 2009

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr. 5031/2009

Responsabilitatea privindtehnoredactarea

[i corectura revine \n totalitateredac]iei revistei

{oseaua Fabrica de Glucoz`

nr.2-4, sector 2, Bucure[ti

Telefon: 021/232.63.27;021232.21.83 int . 104,110

E-m@il: cer sen in@ roaf. r o

ISSN 1582-6317. B 916.09;

C 3146.18

PER ASPERA

AD ASTRA

Redac]ia

Secretar de redac]ie:

c`pitan MIRCEA BARAC;

[email protected] major SORIN S~FTOIU;

e-mail: [email protected]

DORINA-{EILA DUMITRESCU;e-mail: [email protected]

Tehnoredactare:LUCIAN TEODORESCU;


Fotoreporter:

ADRIAN SULT~NOIU


COPYRIGHT:

Este autorizat` oricereproducere, cu condi]ia

specific`rii sursei.

C O N S I L I U L E D I T O R I A L

AL REVISTEI

“CER SENIN”

Pre[edinte

Membri


general-maiorVIRGIL RISTEA

Redactori:

Redactor-[ef:c`pitan-comandor {TEFAN POPA;


AGEND~ – pag. 4-8

INTERVIUL REVISTEI – pag. 10-11

EXERCI}II BILATERALE – pag. 12-14

EVENIMENT – pag. 15

REPORTAJ – pag. 16-17, 26-27

OAMENI {I FAPTE – pag. 18-19

“JOINT” NA}IONAL – pag. 20-21

A-10 – pag. 22-23

STANDARD NATO – pag. 24-25

FOR}ELE AERIENE |N LUME –

pag. 28-31

OAMENII DINTRE NOI – pag. 32-33

INSTRUC}IE – pag. 34-35

EXPERT DIXIT – pag. 36-37

|NV~}~M@NT – pag. 38-39

TEHNIC~ – pag. 40-41

EXERCI}II CULTURALE – pag. 42-43

SUMAR

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redac]ieitexte [i fotografii care se \ncadreaz`\n tematica revistei.Manuscrisele nu se \napoiaz`.R`spunderea juridic` pentru con]i-nutul articolelor apar]ine \n exclusi-vitate autorilor, conform art. 206 CP.

Revist` editat` de Statul Majoral For]elor Aeriene

Coperta I – ROUEX ‘09 – Evaluare [iantrenamentCoperta IV – Speran]a execut`rii misi-unilor cu sisteme digitale(foto: Adrian SULT~NOIU)

Procesare texte:LEANA TUDORAN;


colonel conf. univ. dr. Silviu POPESCUe-mail: [email protected]


general de flotil` aerian` dr. Alexandru-Petru G~LU{C~

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 3

25 OCTOMBRIE –

ZIUA ARMATEI ROM@NE

Anii c#nd, pe 25 octombrie, popula]iaRom#niei vibra la unison \n amintirea jertfeieroilor sì, c#nd defil`rile [i manifest`rileorganizate de [i cu militari nu aveau nimicdesuet sunt, de ceva vreme, trecu]i subf`ra[ul istoriei recente.

Momentele \n care rom#nii, datorit` uneigreu descifrabile alchimii a sufletuluicolectiv, sim]eau nevoia s` dedice o clip` dereferin]`, de gra]ie, unei autorit`]i \nalte – \nspe]` Armata Rom#n` – sunt din ce \n ce mairare.

“Rom#nii, cu mic, cu mare, tresalt` la su-

netul tr#mbi]elor biruitoare. Ardealul a

revenit ast`zi, prin lupt` dreapt` [i jertf` vred-

nic`, la trupul din care

a fost rupt” spunea, la 26octombrie, ministrul der`zboi de atunci, gene-ralul Mihai RACO-VI}~, la o zi dup` cefusese eliberat`, \n1944, “ultima palm` de

p`m#nt rom#nesc de

sub ocupa]ia hitlerist`”.

|nt#mpl`tor sau nu, 25octombrie era [i ziua dena[tere a suveranului deatunci al Rom#niei,Regele Mihai I.

Probabil c`, dinmotive diferite, de lanep`sare istoric` la fr`m#nt`ri cotidiene, dela implic`ri pentru capital politic la contextullipsit de perspective, rom#nii au ales, ca [i\n acest an, s` considere ziua de 25 octombrieo zi f`r` importan]`.

Consecven]i memoriei [i datoriei impusede cei care au \n]eles cu adev`rat ce\nseamn` spiritul militar [i patriotismul curat– eroii Rom#niei – militarii au omagiat, [i \nacest an, memoria [i trecutul mult maiglorioase dec#t mediocra contempora-neitate. For]ele Aeriene Rom#ne au fost, [ide aceast` dat`, la \n`l]ime, o altitudine [i oatitudine specifice lor.

Activit`]ile desf`[urate de bazeleaeriene, cu zboruri demonstrative,participarea la comemorarea, la Carei, amomentului eliber`rii p`m#ntului rom#nesc,desf`[urarea unui exerci]iu militardemonstrativ \n Parcul Tineretului,organizarea unei expozi]ii cu specific militarla Palatul Parlamentului, implicarea \nactivit`]ile organizate \n Parcul Carol [i la

Plutonier major Sorin S~FTOIU

Universitatea Na]ional` de Ap`rare, au fostr`spunsul la indiferen]a majoritar` arom#nilor.

“Dac` armata s`rb`tore[te cu m#ndrie

ziua este [i pentru c` \n ultimii ani,

transform`rile au f`cut-o s` devin` o armat`

puternic`, capabil` s` apere interesele

Rom#niei nu numai \n interiorul grani]elor,

ci [i al`turi de alia]i \n teatre de opera]iuni,

fie c` vorbim de Balcanii de Vest, de

Afganistan sau Irak. Se cuvine s` ne g#ndim

cu dragoste [i respect [i la militarii care \[i

ap`r` patria departe de frontierele ]`rii [i la

militarii care au c`zut \n opera]iunile din Irak

[i Afganistan”, declara pre[edintele ]`rii\ntr-un scurt discurs sus]inut la ansamblulmonumental din Carei, Satu Mare.

A[a este... Avem eroi [i ast`zi. Doar cèi sunt privi]i ca militari stimula]i de avantajefinanciare [i nu ca lupt`tori profesioni[ti,dedica]i armei [i armatei rom#ne, caspeciali[ti ce aleg s` seperfec]ioneze \n situa]iireale.

S`rb`toarea ZileiArmatei a marcat [idepuneri de coroane [imomente solemne laMorm#ntul SoldatuluiNecunoscut din ParculCarol [i la MonumentulEroilor Patriei de laAcademia Militar` dinBucure[ti. Oficialit`]ileprezente, printre care amremarcat pe ministrulap`r`rii na]ionale dom-

nul Mihai ST~NI{OAR~, [eful StatuluiMajor General, amiralul GheorgheMARIN, [eful Statului Major al For]elorAeriene, generalul-maior dr. Ion-AurelSTANCIU, membrii din conducereaMinisterului Administra]iei [i Internelor,politicieni, reprezentan]i ai organiza]iilorneguvernamentale, cadre militare \n rezerv`[i retragere, ata[a]i militari, cu to]ii au oferitun pios omagiu celor c`zu]i \n lupt`.

Sper`m ca, de la an la an, spiritul zilei de25 octombrie s` reintre \n inimile rom#nilor,s` readuc` concepte precum patriotism,d`ruire [i ]ara la normalitatea semantic`.

25 OCTOMBRIE –

ZIUA ARMATEI ROM@NE

4 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

AGEND~

Organizat` cu sprijinul For]elorAeriene Bulgare, \n perioada 05-07.10 a.c.,la Plovdiv, conferin]a a adunat peste 120de participan]i din 13 ]`ri. |n cele 3 zile dedesf`[urare, au sus]inut prezent`rireprezentan]i ai parlamentului bulgar, aiguvernului bulgar – general-locotenentAnyu ANGELOV, adjunctul ministruluiap`r`rii, ai armatei bulgare – general-maior Constantin POPOV, [eful For]elor

Conferin]a interna]ional`

“South-Eastern Air Forces

– Current Status and Ways Ahead”C`pitan Gabriel R~U

Aeriene, dar [i invita]i din afar` – generalde flotil` aerian` Victor STR|MBEANU,[eful Centrului de Opera]ii Aeriene dincadrul SMFA, general-locotenent MuriceLee MCFANN, comandantul CC-AIRIzmir.

Reprezentantul Statului Major alFor]elor Aeriene Rom#ne a sus]inutlucrarea cu tema “Developing Modern Air

Forces – Approaches and Programmes),interven]ie aplaudat` [i recunoscut` cauna dintre cele mai complexe prezentate.

Per ansamblu, conferin]a a \mbun`-t`]it percep]ia privind progresele ob]inutede c`tre For]ele Aeriene din sud-estulEuropei, pe drumul dificil al transform`rii[i integr`rii \n structurile euroatlantice,\ntr-un mediu de securitate \n continu`dinamic`. De asemenea, s-a subliniatfaptul c` \mbun`t`]irea procedurilor deoperare, al`turi de progresul tehnologic\n domeniul C4ISR, contribuie laafirmarea unor for]e aeriene puternice,interoperabile. De aceea, tehnologia deultim` or`, combinat` cu lec]iileopera]ionale, sunt parte a succesului \nviitor a For]elor Aeriene.

Suplimentar, generalul de flotilàerian` Victor Str\mbeanu a prezentat[efului For]elor Aeriene Bulgare [i unprim proiect al acordului tehnic privindprocedurile “Cross Border” dintreRom#nia [i Bulgaria \n vederea execut`riiServiciului de Poli]ie Aerian`, precum [iinvita]ia de a continua negocierile \nvederea perfect`rii acordului.

Ca finalitate, conferin]a a crescuttransparen]a privind capabilit`]ile aerieneexistente [i planificate \n regiune, \ncontextul acutiz`rii lipsei resurselornecesare continu`rii procesului detransformare, reprezent#nd mijlocul deidentificare a solu]iilor at#t de c`trepoten]ialii utilizatori militari, c#t [i dereprezentan]ii industriei de ramur`.

Desf`[urat \n perioada 31.08-04.09 a.c., exerci]iul bilateralrom#no-ungar “ADTRAC 2009” a constituit o bun` oportunitatepentru militarii din For]ele Aeriene Rom#ne [i cele din Ungariade a se antrena \n executarea procedurilor de predare-primire acontrolului tactic (TACON) pentru aeronavele rom#ne[ti [iungare care execut` misiuni de Poli]ie Aerian`, cu trecereafrontierei de stat dintre cele dou` ]`ri.

Faptic, exerci]iul a cuprins dou` etape de desf`[urare: etapaI – interceptarea unei aeronave AN-26 apar]in#nd For]elor AerieneUngare (HUAF), care a simulat \nc`lcarea regimului de zbor, dec`tre dou` aeronave MiG-21 LanceR, apar]in#nd Bazei 71 Aerian`C#mpia Turzii, \n zona comun`, \nso]irea acesteia [i aterizareape aerodromul de la C#mpia Turzii [i etapa a-II-a: decolareaaeronavei AN-26, interceptarea de c`tre dou` aeronave MiG-21LanceR, \nso]irea acesteia p#n` \n zona de frontier` comun`, deunde a fost preluat` de avioane JAS 39 Gripen.

|n perioada 04-09 octombrie, la Copenhaga, Danemarca, s-au desf`[urat lucr`rile SeminaruluiProfesional al Biroului Interna]ional de Cooperare Lingvistic` (BILC), cu tema “Sala de clas` asecolului al XXI-lea”. Seminarul a urm`rit promovarea mijloacelor moderne \n predare-\nv`]are\n cadrul institu]iilor militare de \nv`]`m#nt [i prezentarea bilan]ului de activit`]i desf`[urate dec`tre BILC \n anul 2009.

Din partea Rom#niei a participat profesorul Ana-Maria COMES de la Centrul Principal de|nv`]are a Limbilor Strìne din cadrul SMFA, care a sus]inut dou` prezent`ri: “Integrareamijloacelor tehnologice \n activitatea de predare-\nv`]are, desf`[urat` la clas`“ [i “Rolurileprofesorului de limbi strìne [i sala de clas` a secolului al XXI-lea”.

|n cadrul seminarului s-au mai discutat teme precum necesitatea implement`rii mijloacelortehnologice relevate \n cadrul conferin]ei \n procesul educa]ional sau necesitatea ca profesorulsecolului XXI s` fie nu doar lingvist, ci [i cunosc`tor al mijloacelor tehnice [i informatice aplicabilestudierii unei limbi strìne. S-a constat, pe durata dezbaterilor, c` performan]a \n procesul \nv`]`rii-pred`rii este mult \mbun`t`]it` de prezen]a acestor factori tehnologici [i faptul c` progresultehnologic atrage dup` sine reevaluarea metodelor de predare [i a mijloacelor didactice.

“Exerci]iul ADTRAC 2009”

Locotenent-colonel Robert MANEA

Seminar lingvisticProfesor Ana-Maria COMES

Seminar lingvistic

Conferin]a interna]ional`

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 5

AGEND~

La data de 25 octombrie, au fost avansa]i \n grad urm`torii ofi]eridin conducerea Statului Major al For]elor Aeriene [i unit`]i subordonate

Generalul de flotil` aerian` VirgilRISTEA, loc]iitorul [efului Statului Majoral For]elor Aeriene – la gradul de general-maior

Comandorul dr. Alexandru-PetruG~LU{C~, [eful Instruc]iei [i Doctrinei \ncadrul Statului Major al For]elor Aeriene –la gradul de general de flotil` aerian`

Comandorul {tefan D~NIL~,comandantul Bazei 90 Transport Aerian –la gradul de general de flotil` aerian`

SEMINAR METEOROLOGIC

Seminarul meteorologic pentrudislocare \n teatre de opera]ii NATO(NATO Operations METOC Pre-deployment Seminar – NOMPS) s-adesf`[urat la Centrul Educa]ional alServiciului Militar German deGeoinforma]ii din Baza Aerian`Furstenfeldbruck, \n perioada 12-16octombrie.

La curs au participat 16 ofi]eri dincadrul For]elor Aeriene [i Terestre a 9]`ri: Rom#nia, Polonia, Cehia, Canada,

Locotenent-comandor Nicolae FILOTI

Fran]a, Belgia, Olanda,Marea Britanie [i SUA,sub \ndrumarea directà celor 14 instructoriproveni]i de la SHAPEJ3 JOS METOC, Esca-dronul MeteorologicOpera]ional al USAFE

de la Sembach,Germania, A3MeteorologicalS q u a d r o n ,Trenton, Canada,10 Tactical Wing,Belgia [i Luch-t m a c h tMeteorlogischeGroep, Olanda.

Pe parcursulseminarului s-auprezentat aspectereferitoare la or-ganizarea [i struc-tura NATO [i ISAF,

organizarea structurilor de asiguraremeteorologic` \n NATO, teatrul de ope-ra]ii din Afganistan [i asigurarea meteo

\n zon`, implementarea conceptuluiNATO de sprijin meteorologic [ioceanografic integrat (IMETOC), zonade opera]ii Kabul, conceptele deevaluare rapid` a mediului (RapidEnvironmental Picture) [i imaginerecunoscut` a acestuia (RecognisedEnvironmental Picture) [i sta]iameteorologic` automat` mobil`tactic`.

Din partea Rom#niei a participatlocotenent-comandorul Nicolae

FILOTI, ofi]er meteorolog \n cadrulCentrului de Opera]ii Aeriene, ocaziecu care ofi]erul [i-a asigurat preg`tireanecesar` \ndeplinirii func]iei deFORECASTER la Biroul Meteorologic depe Aeroportul Interna]ional Kabul.

6 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

AGEND~

Sâmb`t`, 19 septembrie 2009, Batalionul 4Rachete Sol-Aer, din Brigada 1 Rachete Sol-Aer,,General Nicolae D~SC~LESCU”, a s`rb`torit 50 deani de la înfiin]are. Unitate de elit`, structura a celebrato jum`tate de veac \n slujba armatei, a For]elorAeriene, a imaginii kaki cu zgomot de rachete \nfundal. Istoria celor 50 de ani a cunoscut repere cuad#nci reverbera]ii, cu cariere duse p#n` la sacrificiu,uneori, cu profesioni[ti [i experien]` tranzitat` degenera]ii de racheti[ti.

Divizionul 1 Foc din compunerea Regimentului27 Artilerie Antiaerian` Mixt a fost înfiin]at între 01.09– 15.10.1959, în baza Ordinului Marelui Stat Majornr. CL 002232 din 31.08.1959, fiind prima unitate derachete antiaeriene din Armata României. Ast`zi,

Semicentenarul primului batalion derachete sol-aer din Armata Rom#nieiSemicentenarul primului batalion derachete sol-aer din Armata Rom#niei

Plutonier majorSorin S~FTOIU

Batalionul 4 Rachete Sol–Aer, se dore[te a ficontinuatorul tradi]iilor Divizionului 1 Foc, p`str`torulmoral al izb#nzilor din vremuri mai pu]in senine.

Primul comandant al batalionului a fost c`pitanulConstantin Mircea AELENEI, al c`rui nume unitateadore[te s` îl poarte în mod onorific. ,,În prezent suntini]iate demersurile pentru atribuirea acestei denumiriionorifice”, ne-a declarat comandantul batalionului,locotenent-colonelul M`rg`rit PUFLEA.

Cinstirea activit`]ii derulate pe parcursul uneijum`t`]i de secol a dezv`luit etape importante \n via]abatalionului, trecut, \n urma restructur`rilor strategice[i de personal recente, [i pe la nivel de divizion. Astfel,

am remarcat, din alocu]iunile vorbitorilor, participareala numeroase exerci]ii complexe cu trageri de lupt`,cu rachete sol-aer, în ]ar` [i în strìn`tate, unde aob]inut rezultate foarte bune, participarea, \n lunaaprilie 2008 la opera]ia de securitate aerian` pe timpulSummit-ului NATO 2008, desf`[urat la Bucure[ti, dar[i executarea, în luna mai 2008, a exerci]iului cu trupe[i trageri de lupt` ,,ISTRIA 08".

“Dedica]ia pentru ritmul caden]at al tragerii curachete, camaraderia [i servitutea profesional` aureprezentat atu-urile batalionului \n cei 50 de ani deactivitate. Sper`m c` exemplul acestor profesioni[tieste unul repetitiv, [i avem convingerea c` rachetelesol-aer vor reprezenta, \n viitorul apropiat, aceea[icomponent` sigur`, viabil` a p`zitorilor cerului”,spunea, \n alocu]iunea sa, generalul (r) MihaiILIESCU, unul dintre devota]ii armei racheteantiaeriene.

Programul activit`]ilor dedicate anivers`riibatalionului a inclus un ceremonial militar [i religios,trei exerci]ii simulate cu tehnica din dotarea Brig`zii1 Rachete Sol-Aer, desf`[urate de c`tre subunit`]ide rachete sol-aer [i de poli]ie militar`, în cooperarecu Poli]ia local` [i subunit`]i ale Inspectoratului pentrusitua]ii de urgen]` Giurgiu.

La activit`]i au fost prezen]i generalul-maior dr.Niculae TABARCIA directorul Statului Major Generalal Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, generalul (r) MihaiILIESCU, pre[edintele Asocia]iei Na]ionale a CadrelorMilitare în Rezerv` [i în Retragere din România,colonelul Dan CAVALERU, comandantul Brigazii 1Rachete Sol-Aer, oficialit`]i ale administra]iei locale,cadre militare active [i în rezerv`.

Efectivele Batalionului 4 Rachete Sol-Aer auîncheiat festivitatea cu o defilare în fa]a asisten]ei peritmul muzicii militare apar]inând Diviziei 1 Infanterie,,Dacica” condus` de capitanul Daniel FLOREA.

|n perioada 12–23 octombrie 2009, patrubatalioane apar]in#nd Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer,,General Nicolae D`sc`lescu” au desf`[urat o tab`r`de instruc]ie \n Poligonul de la Capu Midia.

Scopul general al activit`]ii a fost men]inerea [idezvoltarea capacit`]ilor opera]ionale a subunit`]ilorde lupt` pentru \ndeplinirea misiunilor. ,,Centrul degreutate al misiunii \l reprezint` activit`]ile practiceorganizate pentru cre[terea capacit`]ii de manevr` [ireac]ie a subunit`]ilor, executarea lucr`rilor de\ntre]inere sezoniere la tehnic` [i executareatragerilor de instruc]ie pe ]inte aeriene marcate”, ne-aprecizat loc]iitorul comandantului brig`zii, colonelul dr.Constantin R@ILEANU.

Printre obiectivele urm`rite a fost [i testareacapacit`]ii de manevr` pe distan]e cuprinse \ntre 250[i 400 de km. De asemenea, s-a \ncercat [i adaptareala noi condi]ii a personalului debutant sau cu experien]`mai mult teoretic`. “O parte \nsemnat` din personalulparticipant, \n special solda]ii [i grada]ii voluntari, suntpentru prima oar` la o astfel de activitate, [i de aceeacont`m pe \mbun`t`]irea capacit`]ilor de exprimareprofesional` [i \n situa]ii reale de lupt` a acestora. Eitrebuie s` fie c#[tigul principal al acestei tabere deinstruc]ie. Lucrul \n comun \ntre militarii de genera]iidiferite faciliteaz` transferul experien]ei c`tre cei veni]imai nou \n domeniu [i o <<sudare>> a echipelor,pentru a putea ac]iona oric#nd \n situa]ii complexe”,este de p`rere colonelul Niculae PETRE ,

TAB~R~ DE INSTRUC}IE LA CAPU MIDIAMaior Adrian EN~CHESCU

planificatorul misiunii.Anul acesta, toate subunit`]ile s-au deplasat

numai pe cì rutiere, confrunt#ndu-se cu realit`]ile vie]iicotidiene [i cu v#rsta unei tehnici aflate ,,la a treiasau a patra tinere]e”. “Aceste aparente neajunsurii-au ajutat, \n mod involuntar de multe ori, peplanificatori, \n crearea unor condi]ii c#t mai vitrege [imai dure, mai apropiate de c#mpul de lupt`, lucrucare ne-a mobilizat suplimentar”, spunea [efuldeta[amentului brig`zii,colonelul Claudiu HERME-NIUC.

Subunit`]ile, militarii,tehnica, acest trio inseparabil,s-a aflat, \n cadrul Taberei deInstruc]ie din Poligonul CapuMidia, \ntr-o lupt` permanent` cu timpul [i cuinamicul aerian – inamicmarcat de avia]ia proprie, auexersat la capacitatea deac]iune [i, concomitent, auoferit ,,botezul focului” noilorveni]i. Tensiunea, dinamismul,emo]ia \nceputului, uneoridramatismul ac]iunilor s-au\mpletit \n spatele unor st`ri

aparente de calm, aten]ia m`rit` [i concentrareamaxim` finaliz#ndu-se cu un scurt strig`t de bucuriela succesul ac]iunii sau cu t`cerea ap`s`toare, scurt`,dar puternic`, la momentele de nereu[it`.

Reluarea rapid` a ac]iunilor aeriene, cu o nou`misiune de \ndeplinit, nu ofer`, \ns`, prea multe astfelde clipe. Bucuria [i triste]ea sunt doar exprim`riinterioare. “Jocul colectiv” continu`. Componen]iiechipelor trebuie s` treac` de exigen]ele evaluatorilor[i s` recunoasc` lec]iile \nv`]ate. Acestea vor fi celecare, odat` cu revenirea \n loca]iile de baz`, se vorconstitui \n bazele preg`tiri pentru un nou sezon deantrenamente [i trageri, a[a \nc#t “por]ile albastre”ale zonei dedicate s` fie \n siguran]`.

TAB~R~ DE INSTRUC}IE LA CAPU MIDIA

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 7

AGEND~

Pe data de 29 septembrie 2009 s-au împlinit 40 deani de la trecerea în nefiin]` a generalului de corp dearmat` Nicolae D~SC~LESCU, cel al c`rui nume estepurtat, în mod onorific, de c`tre Brigada 1 Rachete Sol-Aer, începând cu anul 1995, când, în urmatransform`rilor ce s-au produs în structura sa [i a relu`riitradi]iei de acordare a denumirilor onorifice unit`]ilormilitare, marea unitate de rachete sol-aer a primit unnou drapel de lupt` [i denumirea de ,,General NicolaeD~SC~LESCU”.

Pentru a marca acest moment, la sediulcomandamentului Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer, a avutloc un ceremonial militar [i religios. Invita]ii [i-au reamintitclipe din via]a militarului, fapte care le-au marcatcarierele [i personalit`]ile.

Generalul Nicolae D`sc`lescu s-a n`scut la 16iunie 1884 în comuna C`ciule[ti, jude]ul Neam], ca fiual lui Ioni]` Dasc`lu [i al Ecaterinei Dasc`lu. Dupàbsolvirea Liceului cu profil real ’’Petru Rare[’’ din Piatra

Neam], este admis ca elev al [colii de ofi]eri de artilerie,geniu [i marin` în anul 1906, [coal` pe care o absolv`la 1 august 1908 cu gradul de sublocotenent.

Cariera sa, una de o fermitate sonor` [i de omoralitate absolut`, a adunat repere importante:comandant baterie tunuri la Roman, înlocuitor lacomanda divizionului de care apar]inea, func]ie de pecare a intrat în lupt` în Primul R`zboi Mondial, undesubunitatea sa a fost întrebuin]at`, datorit` tragerilorprecise, ca baterie antiaerian`; avansat la gradul dec`pitan în 1916 [i maior în 1917, a mai ocupat func]ii

Comemorarea ,,generalului-soldat”Comemorarea ,,generalului-soldat”

de comandant al Divizionului 1 Tunuri din Regimentul 4Artilerie Bacù, [ef de stat major la Divizia 14 Infanterie,lector la {coala Militar` de Infanterie, sub-[ef al StatuluiMajor al Corpului 5 Armat`, iar un an mai târziu, [ef destat major la Divizia 1 Aero, func]ie pe care o ocup`pân` în anul 1929 când, la 1 octombrie, este avansat lagradul de colonel.

A[a cum l-au cunoscut [i acum, amintit, colegii,tovar`[ii [i prietenii sì, generalul D`sc`lescu a fost uncomandant dârz care a [tiut s` respecte legiler`zboiului. {i-a atras critici lu#nd frecvent ap`rareaunor subordona]i comandan]i acuza]i pe nedrept deînfrângerile suferite în unele lupte purtate în Campaniadin Est. Pe timpul opera]iunilor militare, în cadrulCampaniei din Vest, din zona ora[ului Banska-Bistrica,aflându-se permanent în linia întâi, este grav r`nit înlupt`, dar nu p`r`se[te frontul [i r`mâne la comand`pentru a fi sigur de succesul opera]iunilor.

Pentru meritele sale, generalul a fost decorat [icitat în Înalte Ordine de Zi ale Comandamentului SupremAliat. Serviciile aduse patriei i-au fost recompensate prindecorarea sa cu Ordinul Mihai Viteazul – în rang decavaler dar [i cu conferirea de-a lungul anilor a unorordine, medalii [i decora]ii de pace [i de r`zboi precum:

– Ordinul “Coroana Rom#niei” clasa a IV-a cuspade [i panglic` V.M. – 1918;

– Medalia “Crucea Comemorativ`” 1916–1918;– Ordinul ,,Mihai Viteazul” clasa a II-a – 1941;– Medalia Jubiliar` ,,Carol I” – 1905;– Ordinul “Steaua Rom#niei” clasa a IV-a – 1929;– ,,Medalia Aeronautic`“ prin Înalt Decret al

Majest`]ii Sale Regele – 1933;


– Ordinul “Coroana Rom#niei” în grad de comandor– 1941.

La 1 august 2003, cu ocazia s`rb`toririi a 30 deani de la înfiin]area Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer s-ainaugurat, în memoria generalului D`sc`lescu, unansamblu monumental la intrarea în unitate, realizat princontribu]ia personalului brig`zii.

,,Ast`zi se împlinesc 40 de ani de la trecerea înnefiin]` a generalului Nicolae D`sc`lescu, personalitatemilitar` de importan]` major` pentru istoria militar` aRomâniei din prima jum`tate a secolului XX”, remarcaîn alocu]iunea sa, comandantul brig`zii colonelul DanCAVALERU.

“Suntem onora]i ca o unitate militar` s` îi poartenumele pe Drapelul de lupt`, pe ecusoane, pedocumente [i coresponden]`, pe plachetele, insignele[i diplomele înmânate merituo[ilor cu ocaziaanivers`rilor, s`rb`torilor na]ionale, evenimentelorfestive [i competi]iilor sportive. Ne bucur`m c` o strad`[i un liceu din Piatra Neam] îi poart` numele. Deasemenea, suntem m#ndri c` sala de tradi]ii a mariiunit`]i are în patrimoniul sù documente valoroase,fotografii, brevete, medalii, memoriul personal [i ]inutade campanie ce au apar]inut generalului NicolaeD`sc`lescu. Se cuvine s` îi purt`m [i noi numele îninimi iar prin ac]iunile noastre s` fim demni de numelesù !”, concluziona comandantul Brig`zii 1 Rachete Sol-Aer.

Dumnezeu s` îl odihneasc` în pace al`turi de eroiineamului românesc!

Ce sunt aviatorii?Sunt oameni cu adev`rat nemuritori,Care au \ndr`znit s` zboare p#n’ la nori.Pentru care c`derea nu \nseamn` moarteCi e doar o cale de-a merge mai departe.

E-a[a de falnic`-n`l]area,C`tre v`zduhul infinit,Ferice de acela carePrintre nori ve[nici a trìt.

ILEANA CRISTINA GHI}~,{coala cu cls I–VIII, Ungheni, Arge[

Iar din acel moment ei simtC`-n ceruri este casa lor,{i sufletul ei \[i hr`nesc,Cu fiecare magic zbor.

De-aceea s` nu pl#nge]i jalnicDac` nu m` voi mai \ntoarce,C`ci am r`mas sus \ntre \ngeriUnde-i frumos [i mie-mi place.

{i sufletul \mi este vesel,Aici sus nu e durere,Nu sunt lacrimi [i amaruri,Sunt doar bucurii [i stele.

07 noiembrie 2009 – doi ani de la trecerea\n nefiin]` a celor trei eroi de la Ungheni:comandor av. Nicolae Bucur, locotenent av.Ionel Craiu [i maistru militar Adrian Ticea

Av i a t o r i i

8 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

AGEND~

Actul de na[tere al structurii centrale depersonal a Armatei a fost semnat la 9octombrie 1862 , când, domnitorulAlexandru Ioan Cuza a promulgat ÎnaltulDecret prin care Ministerul de R`zboi,rezultat în urma unific`rii politico-administrative era reorganizat pe dou`direc]ii:

- Direc]ia I – Direc]ia Personal [i

Opera]ii Militare;

- Direc]ia a II-a – Direc]ia Adminis-

tra]ie General`.

Atribu]iile noii structuri de personalînfiin]ate eviden]iaz` o activitate deosebit decomplex`, care poate fi apreciat` la adev`rataei dimensiune prin prisma realiz`rilor din aniiurm`tori.

Astfel, Direc]ia Personal [i Opera]iiMilitare r`spundea de problemele privinddislocarea [i disciplina trupelor, mar[urilor[i manevrelor, organizarea taberelor deinstruc]ie [i – foarte important – de „formareaunei armate active”, cerin]` imperioas` aepocii. Tot în sarcina acestei direc]ii reveneauproblemele referitoare la recrutare (stabilireacontingentelor, chemarea recru]ilor,încorporarea [i eliberarea documentelorpentru l`sarea la vatr`), angaj`rile pe baz`de voluntariat [i reangaj`rile în armat`, (înepoca domniei lui Cuza serviciul militardevenind obligatoriu).

ZIUA RESURSELOR UMANEC`pitan-comandor

{tefan POPA

Este lesne de în]eles c`, atunci când s-apus problema reînnoirii tradi]iei de cinstire[i s`rb`torire a categoriilor de for]e armate,a armelor [i specialit`]ilor militare, personalulcare î[i desf`[oar` activitatea în acestdomeniu, s` î[i aleag` aceast` zi, de 9octombrie, ca Ziua Resurselor Umane,s`rb`toare legitimat` prin Ordinul ministruluiap`r`rii na]ionale nr. M. 32 din 23 februarie

2006.S`rb`torirea Zilei Resurselor Umane

constituie un eveniment major pentrupersonalul ce lucreaz` în structurile deresurse umane din SMFA, activitate ce s-adesf`[urat în cazarma Batalionului decomunica]ii, la care au participat generalul-maior dr. Ion-Aurel STANCIU, [efulStatului Major al For]elor Aeriene, generalulde flotil` aerian` Virgil RISTEA, loc]iitorul[efului Statului Major al For]elor Aeriene,colonelul conf. univ. dr. Mihai-SilviuPOPESCU, [eful resurselor din SMFA,generalul de flotil` aerian` (r) TacheJURUBESCU, colonelul {tefanSTOICHECIU, [eful Serviciului personal/Direc]ia personal [i mobilizare/SMG,locotenent-colonelul Ion MIH~LCESCU,loc]iitor al [efului Serviciului Istoric,

comandorul Ion M~L~ELEA, [efulServiciului personal [i mobilizare,comandorul T`nase J~NEL, [ef Sec]iemanagement personal, personalul celucreaz` în structurile de resurse umane dinSMFA [i unit`]ile subordonate, comandan]i[i ofi]eri în rezerv` care [i-au desf`[uratactivitatea în aceste structuri, al]i invita]i.

Cu aceast` ocazie comandorul IonM`lèlea, [eful Serviciului resurse umane dinSMFA a prezentat un scurt istoric al structurilorde resurse umane din armata român`. „Amadus în actualitate aceste aspecte cu privire laevolu]ia diferitelor componente ale structurii depersonal, pentru a încerca s` punem în eviden]ìmportan]a [i rolul jucat de acestea înfunc]ionarea structurilor militare în diferiteperioade istorice. {i ast`zi, poate mai mult decâtoricând, structurile de resurse umane din StatulMajor al For]elor Aeriene sunt chemate s`r`spund` unor noi provoc`ri. Apreciem càceast` etap` în evolu]ia For]elor Aeriene estepoate una dintre cele mai complexe pe care le-a parcurs categoria noastr` de for]e”, a ]inut s`precizeze comandorul Ion M`lèlea.

Generalul-maior dr. Ion-Aurel Stanciu,[eful SMFA a felicitat întregul personal carelucreaz` în structurile de resurse umane [i aprezentat mesajul domniei sale dedicatacestei zile speciale pentru resursele umane.

„Cu ocazia acestei zile deosebite, felicitcadrele militare [i personalul civil care î[idesf`[oar` activitatea în domeniul resurselorumane, pentru eforturile depuse în aceastètap` deosebit de intens` [i de complex` pecare a parcurs-o categoria noastr` de for]e. {tiuc` întregul personal din structurile de resurseumane a f`cut dovada unui înalt profesionalism[i a în]eles importan]a transform`rilor actuale,care stau la baza evolu]iei For]elor Aeriene într-un organism eficient, capabil s` îndeplineasc`cu succes toate misiunile încredin]ate.Eforturile sus]inute [i aportul adus de fiecarepersoan` din familia acestei frumoasespecialit`]i militare v-au adus respectul [irecunoa[terea binemeritat` de profesioni[ti

consacra]i ai Resurselor Umane”.

Joi, 01 octombrie 2009, la AcademiaFor]elor Aeriene „Henri Coand`“ de laBra[ov, a început noul an universitar 2009/2010.

„O nou` c`l`torie pe drumul cunoa[terii,o nou` aventur` printre h`]i[urile [tiin]ei [itehnicii, o nou` provocare la care vor fisupuse, deopotriv`, ambele tabere, cele deo parte [i cealalt` a catedrei. O provocarece va avea ca rezultat crearea de noipersonalit`]i, cizelarea unor comporta-mente, dar mai ales conturarea noului tiparde ofi]er al For]elor Aeriene, un ofi]ercompatibil cu standardele moderne [iperfect integrat în matricea ofi]erului<<european>> [i al NATO”, dup` cumspunea comandantul (rectorul) Academiei,

UN NOU EFORT

ACADEMICPlutonier majorSorin S~FTOIU

comandorul profesor universitar dr.Gabriel-Florin MOISESCU.

Festivitatea s-a desf`[urat într-un cadrusolemn, cu participan]i [i invita]i de onoare,printre care generalul-maior dr. Ion-AurelSTANCIU, [eful Statului Major al For]elorAeriene, generalul-maior Ion {TEFAN,

loc]iitor pentru Resurse al [efului StatuluiMajor General, domnul Horia MATEI,consilier al ministrului ap`r`rii, colonelul

Marian ZANC~, [eful Serviciului PoliticiEduca]ionale din Direc]ia Management [iResurse Umane, comandorul MirceaB~L~{CU}~, reprezentant al StatuluiMajor al For]elor Navale, prefectul jude]uluiBra[ov, domnul Ion GON}EA,comandan]i ai marilor unit`]i [i unit`]i dinFor]ele Aeriene [i din alte structuri deap`rare.

Plini de emo]ii au fost tinerii boboci,105 studen]i, din care 75 de bìe]i [i 30 defete, care au participat pentru prima dat` lao festivitate militar`. „Dup` nivelul ridicatal \nsu[iri mi[c`rilor de front, primulelement descoperit [i \nv`]at \n carieramilitar`, ace[ti tineri se dovedesc a fi demnide \ncrederea [i respectul nostru, [i suntconvins c` ei vor reprezenta, cu m#ndrie [iprofesionalism, viitorul For]elor AerieneRom#ne”, a fost mesajul [efului StatuluiMajor al For]elor Aeriene, generalul-maiordr. Ion-Aurel STANCIU, \n cuv#ntul sùde deschidere a anului universitar.

ZIUA RESURSELOR UMANE

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 9

PELERINAJ

Potrivit unei vechi legende, M`n`stirea Dintr-un Lemn ar fi luat fiin]` în primele decenii ale secoluluial XVI-lea prin ridicarea în acest loc a unei bisericu]ede lemn din materialul unui „singur lemn – un b`trân[i falnic stejar”, “bisericu]` ridicat` în cinstea IcoaneiMaicii Domnului, icoan` ce se p`strez` [i acum înbiserica de piatr` a acestei m`n`stiri”. În baza acesteitradi]ii, a[ezarea monahal` poart` denumirea deM`n`stirea Dintr-un Lemn.

Cea mai veche m`rturie despre m`n`stire a fostconsemnat` în scris de diaconul Paul de Alep, carel-a înso]it pe patriarhul Macarie al Antiohiei înc`l`toriile acestuia prin }`rile Române, între anii1653-1658. Paul de Alep scrie c`: „în timpurile vechitrìa prin împrejurimi un Eremit, care de[teptându-seodat` din somn, a g`sit o icoan` a Maicii Domnuluiatârnat` pe un pom, ce-i zise: “Dorin]a mea este catu s` zide[ti pentru mine o m`n`stire din acest pom”.Deci eremitul se ridic`, tìe arborele [i începu cuacesta zidirea unei biserici pe care o acoperi [i oconstrui numai cu lemnul acestui singur arbore”,m`rturie preluat` [i de doamna Emilia CIORAN înminunata sa lucrare – „C`l`toriile Patriarhului Macariede Antiohia în }`rile Române 1653-1658", ap`rut` înanul 1900.

A[a cum se obi[nuie[te în fiecare an înperioada dinaintea S`rb`torii Na[terii Domnului,

lspre sf#r[itul anului, un grup de persoane dinStatul Major al For]elor Aeriene [i din unit`]isubordonate (cadre militare, grada]i [i solda]ivoluntari, personal civil contractual) au efectuatun pelerinaj la M`n`stirea Dintr-un Lemn dinjude]ul Vâlcea. Cu aceast` ocazie, cei prezen]iau vizitat bisericu]a de lemn, biserica de piatr`,muzeul m`n`stirii, Casa Domneasc`, bibliotecaregretatului general-locotenent Paul Teodorescu,care între anii 1938-1940 a îndeplinit func]ia deministru în cadrul Ministerului Aerului [i Marinei,s-au închinat [i rugat la icoana Maicii Domnului[i, nu în ultimul rând, au adus daruri pentru sfântula[ez`mânt monahal.

Grupul nostru de militari ai For]elor Aeriene apornit în pelerinaj la una dintre cele mai vechi,frumoase, grandioase [i cu o via]` duhovniceasc`îmbun`t`]it` – M`n`stirea Dintr-un Lemn, într-o zi de

CERUL DIN NOIdecembrie în care razele soarelui au r`mas captiveprintre norii v`zduhului ai c`ror fulgi de nea urmaus` primeneasc` natura în a[teptarea s`rb`torii, aNa[terii Pruncului Iisus. Dup`câteva ore de [erpuit cu micro-buzul într-un trafic sufocat derealitatea luptei cotidiene a omuluipentru existen]`, dar [i a preg`-tirilor de s`rb`tori, am ajuns ladestina]ie. Dintr-o dat`, cu to]ii amfost surprin[i de sentimentulfaptului c` am intrat într-o alt`lume.

Chiar la intrare, ne impre-sioneaz` ordinea [i cure]enia dininteriorul m`n`stirii. În stânganoastr` ni se dezv`luie în toat`splendoarea ei, falnica Cas` deoaspe]i, frumoas` [i primitoare, înfa]a noastr` se deschide o intrareprin care descoperim bisericazvelt`, alb` [i mândr` în toat`str`lucirea ei. Aici se ]in slujbelebiserice[ti, culminând cu dumne-zeiasca Sf. Liturghie, aici se înal]ìmnuri [i cânt`ri bizantine, pringlasurile tinerelor înve[mântate înnegru, aici este izvorul sfin]eniei.Mìcu]ele de aici poart` necon-tenit, dar nu cu u[urin]`, firulrug`ciunilor de zi [i de noapte [i privegheaz`candelele sfinte, aprinse cu câteva sute de ani înurm`.

Înaint`m cu pa[i sfio[ispre biserica m`n`stirii. Pede o parte, frumuse]eabisericii, ordinea, cur`]enia,elegan]a, pe de alt` parte,frumuse]ea naturii încon-jur`toare, lini[tea tainic` [iap`s`toare, dar bucu-r`toare pentru suflet, toatene d`deau fiorul unei înaltetrìri spirituale. Odat`p`truns în incinta m`n`s-tirii, strìnul n-ar b`nui c`în aceast` cetate împo-dobit` cu flori de toateculorile, cu o stare de spiritcaracteristic` rigorii [iascult`rii se g`sesc fiin]ecare privegheaz` într-o

necontenit` împletire a muncii cu rug`ciunea [i càlbe sunt nop]ile lor în timp ce toaca ocole[te biserica.

Am fost întâmpina]i de preacuvioasa maic`stare]`, stavrofora Emanuela Oprea al`turi de unsobor de maici.

– Bine a]i venit, cu pace, abia deslu[im cuvintelemaicii stare]e, cople[it` [i ea de emo]ia revederii.

Am vizitat împreun` cu maica stare]` [i sora Sofia,care este ghidul m`n`stirii, bisericu]a de lemn, bisericade piatr`, muzeul, Casa Domneasc`, bibliotecaregretatului general-locotenent Paul Teodorescu care\n perioada 1938-1940 a \ndeplinit func]ia de ministrula Ministerul Aerului [i Marinei, precum [i minunataser` a m`n`stirii, menit` s` aprovizioneze cu legumeproaspete buc`t`ria, aproape în tot timpul anului. Apoi,au urmat clipe de medita]ie [i rug`ciune. Am purtat odiscu]ie cu maica stare]`, care a avut bun`voin]a s`ne pun` la curent cu activit`]ile [i greut`]ile m`n`stirii,de faptul c` se lucreaz` la construc]ia noii biserici,precum [i cu evenimentele mai importante ce au avutloc în anul 2009. Întreaga sa via]` monahal` o împarteîntre rug`ciune [i misiune, între lini[te [i ascultare, întresupraveghere, laud`, mustrare [i c`lùzirea mìcu]elor[i mirenilor pe calea mântuirii. Acum, grija cea mareeste ridicarea noii biserici.

La plecare am luat cuvânt de folos [i binecuvântarede la Preacuviosul P`rinte arhimandrit doctor ChesarieGheorghescu, care printre altele ne-a spus s` avemmare grij` de „cerul” din noi.

Mìcu]ele M`n`stirii Dintr-un Lemn, p`zind cu sfin]enieînd`tinatele pravile, trìesc caîntr-o familie în care s`l`-[luie[te duhul comuniunii.Urmând tradi]ia ortodox`,maicile de aici, îmbin` muncafizic` la diferite ascult`ri cutrìrea duhovniceasc`, precum[i cu truda pe t`râm cultural.Pentru transmiterea pe maideparte a cuvântului DomnuluiIisus Hristos, dar [i pentruperpetuarea istoriei [i atradi]iei, maicile tinere seîndeletnicesc [i cu arta scri-sului [i a crea]iei artistice.

Rug` pentru memoria eroilor

Morm#ntulgeneralului-

locotenentPaul Teodorescu

C`pitan-comandor{tefan POPA

10 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

INTERVIU

Interviu cu generalul de flotilàerian` dr. Victor STR|MBEANU,comandantul Componentei Opera]ionaleAeriene

– Domnule general, pe de o parte,transform`rile structurale [i organiza]ionalena]ionale, regionale [i mondiale, implicatede apartenen]a la NATO [i EUROCONTROL,pe de alt` parte transform`rile din For]eleAeriene, de programele de înzestrarerealizate sau în curs de derulare [i deresursele existente, impun un nou Conceptde operare [i management în spa]iul aerianal României. Care sunt obiectivele principaleale acestui nou concept?

– Nu sunt afectate numai operarea [imanagementul spa]iului aerian. Întreg sistemulse transform` sub imperativul INTEGR~RII înspa]iul euroatlantic. Este esen]ial s` se în]eleg`faptul c` accederea în Uniunea European` [i înNATO nu este acela[i lucru cu integrarea înaceste structuri. Accederea este un moment dereferin]`, important dar punctual, [i nu reprezint`decât începutul unui amplu [i complex procesde transformare care afecteaz` societatearomâneasc` în ansamblul ei [i, în mod particular,în domeniul securitatii na]ionale din care sub-domeniul securit`]ii aeriene este doar o parte. Înacela[i timp trebuie luat în considerare faptul c`,în timp ce noii membrii fac eforturi sus]inutepentru ridicarea la standardele euroatlantice, nicimembrii tradi]ionali nu stau pe loc în a[teptareanoilor veni]i, ci trec ei în[i[i prin ample procesetransforma]ionale, ceea ce pentru nou veni]icomplic` suplimentar procesul integr`rii [i ridicèxponen]ial efortul [i costurile integr`rii. Dac`ne referim strict la operarea [i managementul înspa]iului aerian, nu cred c` putem vorbi de unnou concept, ci mai degrab` de continuareatransform`rii în vederea optimiz`rii eficien]ei înutilizarea spa]iului aerian [i m`ririi siguran]eidiver[ilor operatori civili [i militari din sistem.

Una din ideile de for]` ale acestei transform`rieste utilizarea flexibil` a spa]iului aerian, învirtutea c`reia operatorii civili [i militari trebuies` coopereze îndeaproape în gestionarea fiec`reizone [i fiec`rui e[alon din spa]iul aerian înbeneficiul maxim al fiec`rei categorii de operatori.Aceasta are multiple implica]ii în plan conceptual,procedural, tehnic etc.; procesul este în plin`desf`[urare, s-au f`cut progrese semnificative,îns` trebuie continuat. O consecin]` direct` aacestuia este necesitatea moderniz`riiaeronavelor, infrastructurilor aeroportuare,sistemelor de comand`-control, sistemelorlogistice etc. Fiecare din consecin]ele enun]atemai sus are particularit`]ile [i direc]iile sale deac]iune, de la modific`ri simple ale sistemelor denaviga]ie (pentru m`rirea preciziei) sau aleechipamentelor de comunica]ii (pentrureducerea ecartului de frecven]`, de exemplu),pân` la procese mai ample de integrare asistemelor civile [i militare de control al spa]iuluiaerian, de restructurare [i reorganizare asistemului în ansamblu. O alt` idee de for]` careinfluen]eaz` transformarea sistemului aerian, datfiind poten]ialul excep]ional al vectorilor aerieni[i consecin]a direct` a evenimentelor de tip 911în acela[i timp, este necesitatea producerii unuir`spuns rapid [i adecvat împotriva amenin]`rilorde acest tip, caz în care, de[i r`spunderea revineaproape exclusiv For]elor Aeriene, cooperarea cupartea civil` revine, din nou, cu necesitate. Iarexemplele pot continua.

– Ne apropiem de finele anului 2009,am putea face o radiografie a ceea ce s-arealizat pân` în prezent?

– Nu cred c` sunt eu cel mai în m`sur` s`fac o radiografie a ceea ce s-a realizat în acest an

pentru c` eu am revenit în cadrul For]elorAeriene Române, practic, din luna august. Amurm`rit îns` de la distan]`, atunci când timpulmi-a permis, ceea ce se înt#mpla în ]ar`, în spe]`în For]ele Aeriene. Dup` un început de an nefast,determinat de evenimentul Ciorogârla, care aveas` produc` schimb`ri radicale [i majore la nivelulconducerii, odat` ce aceasta (noua conducere)[i-a asumat responsabilit`]ile aferente s-aurealizat foarte multe lucruri, se v`d deja efectebenefice în planul rela]ion`rii inter-umane, înplanul reorganiz`rii for]elor aeriene pe structurinoi (flotile, centre de mentenan]`, baz`logistic`), de asemenea s-au înregistrat progreseîn planul acceler`rii înzestr`rii, s-a l`rgit gamade posibilit`]i de ac]iune împotriva aeronavelorinfractoare prin extinderea Serviciului Poli]ieAerian` cu aeronave subsonice [i elicoptere etc.Din p`cate s-a ajuns la un nivel minim istoric, alplanului de preg`tire în zbor pentru pilo]iiopera]ionali, cu mult sub limita recomandat` dealia]ii cu experien]`, iar aceasta va aveaconsecin]e negative serioase opera]ionale [ipoate chiar asupra securit`]ii zborului în aniiurm`tori. Pe ansamblu, a fost un an bun, dens,cu multe activit`]i interne [i interna]ionale, cuexerci]ii concentrate, poate prea mult, în a douaparte a anului datorit` alinierii la practica alia]ilorde a reduce ritmul preg`tirii în lunile de var`(perioada concediilor). Foarte multe s-aurealizat, mai sunt înc` multe activit`]i în planpân` la sfâr[itul anului, din care unele înderulare, [i ar fi o eroare s` ne deconcentr`mprematur.

– Domnule general, din fi[a cuprincipalele date [i informa]ii rezult` faptulc` a]i fost promovat pe func]ii importantedin For]ele Aeriene, dar [i din structurileNATO. Peste tot a]i avut o conduitìrepro[abil`, cu r`bdare, tact, inteligen]`,profesionalism, diploma]ie [i mult`modestie. Cum a]i dobândit aceste calit`]iexcep]ionale?

– Sunte]i prea generos în enumerareacalit`]ilor mele. Am avut [i e[ecuri, neajunsuri[i neîmpliniri, dar am înv`]at din ele [i probabilc` în acest mod am reu[it s` ob]in rezultate dince în ce mai bune. De[i ca pilot de vân`toareobi[nuit s` lupt cel mai adesea singur cu“inamicul”, cu mediul, cu tehnica [i uneori cupropriile-mi limite umane, [i am în consecin]`tendin]a de a încerca s` m` descurc pe contpropriu, am acordat întotdeauna aten]ieoamenilor [i am încercat s`-i stimulez, s` scotce este mai bun din fiecare, s` înt`resc spiritulde echip`. Mi-am format de-a lungul anilor unstil de conducere, de “leadership” dac` dori]i,care probabil c` nu este perfect, dar care mi-aasigurat succesul organiza]iilor na]ionale sauinterna]ionale în care am lucrat sau pe carele-am condus. Dac` se poate vorbi de un succespersonal, atunci trebuie men]ionat c` acestan-ar fi fost posibil f`r` implicarea [i devotamentuloamenilor de excep]ie cu care am lucrat.

PROFESIONISM, INTEROPERABILITATE{I AVATARURI ALE RE-ADAPT~RII

PROFESIONISM, INTEROPERABILITATE{I AVATARURI ALE RE-ADAPT~RII

C`pitan-comandor {tefan POPA

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 11

INTERVIU

– Care sunt activit`]ile principale ceurmeaz` a fi desf`[urate de COA, pân` lafinele anului 2009?

– Cele din mandatul structurii în primulrând, COA împreun` cu AOC-ul [i cu structurileopera]ionale subordonate operativ, lucrez` cufoc continuu, 24/7. În acela[i timp, continu`mseria exerci]iilor, preg`tirea personal`,finalizarea evalu`rii sistemului de comand`-control, participarea la grupurile de lucruinterna]ionale, direct sau prin reprezentan]iino[tri la NATO HQ, la SHAPE sau lacomandamentele aliate întrunite [i de arm`.Continu`m s` ]inem “angaja]i” vecinii no[tri,membri sau parteneri, în efortul de optimizarea Serviciului de lupt` Poli]ie Aerian` [i suntemîn avangard`, din acest punct de vedere. În acestsens, am lansat o nou` invita]ie alia]ilor bulgariîn vederea încheierii unui acord “cross-border”similar celui deja opera]ional cu alia]ii unguri.Cu partenerii (Ukraina, Moldova, Serbia) avemîn vedere angajarea comun` în programul ASDE(Air Situation Data Exchange) când noua etap`finan]at` din fondurile comune NATO va filansat`. În plan intern, lucr`m pentru finalizareadocumentelor necesare extinderii Serviciului delupt` Poli]ie Aerian` sub comand` na]ional`,împotriva ]intelor care evolueaz` cu viteze [i laînal]imi mici, cu elicopterele SOCAT, similarincluderii avioanelor IAR-99 {OIM în acestserviciu. Apoi, mai avem la orizont preg`tireatragerilor cu armament [i muni]ii de precizie,preg`tirea deta[amentelor pentru NRF, pentrurotirea EOD etc., etc. Dar, mai înainte de toate,ceea ce m` preocup` este reconstruirea uneiechipe viabile [i eficiente, nu atât în cadrul COA,unde sunt norocos s` conduc o echip` bun`, câtmai ales, în corelarea COA cu celelalte structurisubordonate opera]ional. Acestea, împreun` cuCOA, au trecut, în ultima vreme, prin mai multeschimb`ri structurale, organiza]ionale,schimb`ri de loca]ii etc. [i, este literalmentenevoie s` înt`rim leg`turile func]ionale.

– Domnule general, a]i îndeplinitfunc]iile de director adjunct [i [ef de statmajor la PCC, iar ulterior de loc]iitor alcomandantului Diviziei de CooperareMilitar` din cadrul SHAPE, Mons, Belgia,pentru o perioada de doi [i, respectiv unan. Ce ne pute]i spune despre activitateadesf`[urat` la SHAPE?

– Sunt multe de spus, dar timpul nu nepermite. A fost o experien]` extraordinar` [iplin` de înv`]`minte. Am lucrat în mediulinterna]ional prin excelen]`, interac]ionândcurent cu reprezentan]i din peste 50 de ]`ri(membri [i parteneri). Am în]eles ([i aplicat)modul de lucru al NATO la nivel strategic [i chiarla cel politico-militar. Partea a doua a mandatuluia fost extrem de efervescent`, întrucât s-areorganizat întreaga activitate de cooperare lanivel strategic. Practic, s-a constituit o Diviziede Cooperare Militar` care a înglobat toateorganiza]iile ce se ocupau anterior cu diferiteaspecte ale cooper`rii. Astfel, fosta PCC(Partnership Coordination Cell), structurile decooperare din SHAPE J5 (PMX), ACT (Ti-340),SHAPE J3 (ICC – International CoordinationCenter), SHAPE J7 (OCC – OperationalCapability Concept) au intrat în componen]a

diviziei nou create. Am avut privilegiul [ir`spunderea, în acela[i timp, s` conduc echipade implementare a noii structuri [i, ulterior, s`lucrez ca loc]iitor al [efului acestei divizii. A fostdificil, o real` provocare, am înv`]at mult, amacumulat experien]` [i concluzii din care celpu]in o parte sunt aplicabile [i în sistemulna]ional. Aparent îns`, aici nu este nevoie deaceast` experien]`. Singurul efect în planprofesional pentru mine r`mâne deocamdat`,faptul c` am ie[it din ceea ce alia]ii no[tri,vorbitori de limb` englez`, denumesc “fasttrack”. Aici s-a pornit de la premisa c` ultimafunc]ie ocupat` a fost de comandant de bazàerian` (func]ia de pe care am plecat la SHAPE)iar experien]a [i formele de preg`tire prin caream trecut sunt chestiuni, mai mult sau mai pu]in,personale. Poate c` eu nu am \n]eles corectabordarea carierei militare. Înc` nu-mi este claracest aspect. În schimb îmi este foarte clar c`îmi voi face datoria cât pot de bine acolo undemi se ordon`, a[a cum am f`cut întotdeauna,atât timp cât voi r`mâne în sistem.

– De curând a ie[it de sub luminatiparului volumul “Despre LOVITURA DESTAT [i ap`rarea împotriva ei”, al c`reiautor sunte]i. Ce va determinat s` scrie]iaceast` carte?

– Ca [i în cazul primei c`r]i publicate(“Puterea Aerian` în raport cu SecuritateaNa]ional` [i Global`“), o nelini[te interioar`probabil. Nu pot s` asist la spectacolul din jurulmeu f`r` s`-l analizez, iar atunci c#nd experien]a[i nivelul de în]elegere îmi permit, îmi aducpropria contribu]ie la jocul vie]ii. Cartea la careface]i referin]` este de esen]` politic`, dar are [icomponente de securitate, chiar militare. Laacest moment, trebuie s` fac o precizare: îmiconvine perfect neutralitatea politic`,determinat` de statutul de militar activ, dar astanu m` împiedic` s` analizez derularea vie]iipolitice interne [i interna]ionale. “Pentru ceivrednici, lumea nu este mut`“, a spus Goethe.Cred c` am în]eles ce este în spatele fascina]ieiputerii politice [i am considerat c` pot emiteopinii pertinente referitoare la aspectul în cauz`.Scopul este foarte ambi]ios de altfel; cartea sevrea un minitratat despre lovitura de stat [iap`rarea împotriva ei, universal valabil, absolutindependent [i deta[at de istoria modern` [icontemporan` a oric`rei na]iuni sau stat. Esteun proiect personal pe care sper c` societatearomânesc` îl va aprecia [i, asta se va vedeacurând, func]ie de succesul pe pia]`. A]iremarcat, cu ocazia corecturii, c` nu am f`cutnicio referire la postura de militar, ci am folositnumai titlurile [tiin]ifice civile. În contextulr`spunsului la întrebarea anterioar`, asta chiareste o “chestiune personal`“.

– Domnule general, nu de mult timpa]i fost numit comandantul ComponenteiOpera]ionale Aeriene (COA). Este o func]ieimportant` [i destul de dificil`, în sensulc` v` ocup` mult timp. Mai ave]i timppentru dumneavoastr` personal [i pentrufamilie?

– Dificultatea const`, nu numai în faptul c`îmi ocup` mult timp, ci în principal, în nivelulînalt de complexitate [i de r`spundere.

Reprezint` îns` esen]a activit`]ii opera]ionale aFor]elor Aeriene. Personal, o iau ca pe o nou`provocare [i, recunosc c` îmi este u[or s` lucrezcu o echip` foarte bun`; am înv`]at deja mult,simt c` mai am pân` la atingerea “niveluluipropriu de incompeten]`“ [i, sper c` pot s`confirm în continuare investi]ia [i încredereacare mi-au fost acordate.

Într-adev`r, nu prea mai am timp pentru mine[i familie. Pe de o parte, programul prelungit dela serviciu (fiind la început, am nevoie s` citescmai mult s`-mi intru repede [i pe deplin înatribu]ii, în paralel cu rutina zilnic`), pe de alt`parte, naveta de la c`minul militar [i între celedou` loca]ii SMFA [i COA (în traficul dinBucure[ti!) iar la sfâr[it de s`pt`mân`, la Fete[ti,nu-mi las` prea mult timp pentru proiectelepersonale. {i a[ fi vrut s` m` duc, din când încând la oper`, teatru sau la un concert. Cât desprefamilie, suntem geografic dispersa]i (fiul cel marea r`mas în Belgia pentru finalizarea studiilor, so]iacu serviciul la Fete[ti, iar eu cu fiul cel mic, studentla aeronave, în Bucure[ti). Compens`m îns`distan]a fizic` printr-un plus de afec]iune.

– În afar` de cele discutate, considera]ic` ar mai fi ceva de adùgat?

– Multe, dar timpul nu ne permite. Printrealtele, mul]umiri pentru activitatea redac]iei “CerSenin” [i s` fi]i con[tient de rolul extrem deimportant pe care aceasta \l are ca vector deimagine pentru For]ele Aeriene. Aceasta (opinia)este cu atât mai important`, cu cât statutul demilitar activ nu permite dezvoltarea [i exprimareaei liber`. În armatele democratice, [i nu numai,militarii vor continua s` execute ordine pân` cândconflictul între con[tiin]a proprie [i consecin]eleordinelor ating punctul critic, dincolo de care, încel mai bun caz, î[i dau demisia. Nici o na]iunenu vrea s` fie ap`rat` de o armat` f`r` con[tiin]`,iar dumneavoastr`, formatorii de opinie ave]i încuvânt, o arm` teribil`.

– Câteva gânduri pentru personalulFor]elor Aeriene?

– S` în]eleag` imperativele epocii,dificult`]ile economice [i politice române[ti [is` aib` încredere în actuala conducere a StatuluiMajor al For]elor Aeriene.

Pentru comandan]ii de unit`]i, în special,pentru cei tineri sau nou numi]i, eventual dupò ascensiune rapid`, s` nu se lase contamina]ide sindromul napoleonic în varianta carpato-danubiano-pontic`. S` aib` permanent \n vederefactorul uman ca principal` prioritate. Deasemenea, s` \n]eleag` c` avioanele, radarele,tunurile [i rachetele nu sunt “ale lor”, oameniinu sunt “ai lor”, vremea “feudalismului militar”a trecut de mult, iar principiul “accountabilit`]ii”func]ioneaz` [i în România. Calitatea actului decomand` este crucial`, dar indiferent de geniulcomandantului, în final rezultatul este convertitîn practic` de subordona]i.

Indiferent câte trese sau stele acumul`m peumeri, în final nu suntem decât ni[te gestionaritemporari ai resurselor pe care ]ara ni le punela dispozi]ie ca s` le convertim eficient însecuritate.

– V` mul]umim pentru amabilitate,domnule general!

12 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

EXERCI}IU BILATERAL

Datorit` unei loca]ii deosebite, aunei infrastructuri mult \mbun`t`]ite[i a dedica]iei personalului existent,Baza 71 Aerian` de la C#mpia Turzii adevenit destina]ia preferat` departenerii din cadrul Alian]ei Nord-Atlantice de executare a exerci]iilorbilaterale sau multina]ionale cu For]eleAeriene Rom#ne. Cel mai recent dintreacestea, “Dacian Thunder 2009” – unexerci]iu aerian bilateral desf`[urat deFor]ele Aeriene Române [i For]eleAeriene ale SUA sta]ionate în Europala care au participat aproximativ 500de militari romani [i americani,aeronave de atac la sol A-10 Thunder-bold, MiG-21 LanceR [i elicopterePuma SOCAT.

“Baza 71 Aerian` Câmpia Turziieste preg`tit` în orice moment s` fac`fa]` provoc`rilor determinate decomplexitatea unui exerci]iu comun.Fie c` sunt de natur` logistic`, de


Ceremonia de deschiderea exerci]iului

Zori de zi la Luna

“DACIAN THUNDER 2009”“DACIAN THUNDER 2009”

operare sau de comand`-control,aviatorii ardeleni pot ob]ine prinprofesionalism [i foarte mult` munc`rezultate remarcabile ce se potconcretiza în succesul unei misiuni saurealizarea unui obiectiv. Asta audemonstrat în acest an la fiecare dinexerci]iile na]ionale sau interna]ionalela care Baza 71 a participat”, spuneacomandorul Laurian ANASTASOF,comandantul bazei.

Aflat la cea de-a patra edi]ie,exerci]iul de zbor în comun româno-american, ce s-a desf`[urat la Baza 71Aerian` ,,General Emanoil Ionescu”Câmpia Turzii, a devenit deja o tradi]ie.

Sub numele de cod ,,DacianThunder”, exerci]iul comun româno-american face parte din procesul deinstruire a for]elor opera]ionale [i s-acaracterizat printr-un nivel ridicat decomplexitate, dat de scenariile

construite pentru an-trenarea for]elor [imijloacelor partici-pante în vederea rezol-v`rii situa]iilor gene-rate de amenin]`rilede tip nou.

“Complexi ta teaexerci]iului a solicitatla capacitate maxim`structurile de statmajor ale bazei, dar afost o oportunitate dea acumula noi infor-ma]ii privind proce-durile [i metodeleutilizate de alte struc-turi NATO. Implicarea

în exerci]iu a \ntregului personal adovedit profesionalismul [i seriozi-tatea [i, nu în ultimul rând, nivelulridicat de adaptabilitate la oricesitua]ie nou ap`rut`”, declara [eful destat major al bazei, comandorul IonelPILAT.

,,Dacian Thunder 2009" a fosteviden]iat ca o întregire a efortuluiFor]elor Aeriene, efort \ntins pe durataunui an de instruc]ie, efort definit prinparticiparea, \n cadrul acestuiexerci]iu, la misiunile executate al`turide for]ele [i mijloacele Escadrilei 81apar]inând Bazei 52 USAFE de laSpangdahlem, Germania – 5 aeronaveA-10 – [i for]e [i mijloace din Baza 71aerian` – 8 avioane MiG-21 LanceR,Baza 95 Aerian` – 4 avioane MiG-21

LanceR [i Baza 90 Aerian` – 4elicoptere IAR-330 PUMA SOCAT dincadrul Statului Major al For]elorAeriene, toate acestea fiind dislocateîn Baza 71 Aerian`.

“Sunt foarte impresionat de toat`lumea pentru capacitatea de a vorbiun “limbaj comun” – ceea ce cusiguran]` ajut` la misiunile pe care noile execut`m. Pentru a realiza un sprijinaerian de apropiere, am început s`lucram cu for]ele de lupt` specializateîn cùtare [i salvare”, a spus loco-tenent-colonelul Ronald Stuewe, co-directorul exerci]iului.

,,Dacian Thunder” a fost chemat s`îmbun`t`]easc` rezultatele ob]inute laexerci]iul comun desf`[urat înprim`vara acestui an – ,,Strike Lance

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 13

EXERCI}IU BILATERAL

|n a[teptarea decol`rii

A-10 \n amurg rom#nesc

Locotenent-colonel ScottHurrelbrink,comandantul

deta[amentuluiamerican

09" – prin executarea misiunilor deap`rare aerian`, de interdic]ie aerian`,de sprijin aerian apropiat, cùtare-salvare [i evacuare medical`.

Este, de asemenea, pentru primadat` c#nd, la un exerci]iu comunromâno-american de trageri realeparticip` elementele For]elor Terestre,reprezentate prin personal de dirijarea avia]iei în zona ac]iunilor de lupt`pentru executarea misiunilor de lupt`de tip ,,close air support”. A[adar, prin,,Dacian Thunder 09" s-a realizat unprim pas în aplicarea, împreun` cu unpartener strìn, a conceptului ,,joint”în cadrul desf`[ur`rii instruc]iei [ievalu`rii capabilit`]ii For]elor Aerienela sfâr[it de an, de acee[i p`rere fiind[i locotenent-colonelul Scott

Hurrelbrink, comandantul deta[a-mentului american: “Cât timp am

lucrat cu pilo]i de LanceR, ace[tia aufost incredibil de pricepu]i [i ne-amdesf`[urat activitatea în armonie,]inând cont de \ntreaga preg`tire de-alungul anilor. Ei sunt partenerii no[tri,sunt aviatori incredibil de califica]i [ise dovedesc o solu]ie viabil` pentrumisiuni de tip <<joint>>”.

Tehnic privind, personalul partici-pant la exerci]iu a reu[it s` \ndepli-neasc` toate cerin]ele acestuia. Scopulprincipal al exerci]iului a fost acela dea aplica tacticile [i procedeele asociateutiliz`rii puterii aeriene, în vedereamaximiz`rii eficacit`]ii ac]iunilor delupt`. Prin desf`[urarea misiuniloraeriene s-a urm`rit, de asemenea,dezvoltarea abilit`]ilor participan]ilor înexecutarea misiunilor de atac la sol,MEDEVAC, a misiunilor de ap`rare aeri-an` împotriva ]intelor aeriene,interdic]ie aerian` [i cùtare-salvareprin lupt`, dar [i perfec]ionarea deprin-derilor personalului în exercitareaatribu]iilor specifice, în domeniile ope-ra]iilor aeriene, de comand` [i control,logistic` [i asigurare de lupt`.

|n aceast` ordine de idei, asigurarealogistic` a exerci]iului a fost una demn`de standardele impuse de NATO, curezolvarea micilor inad-verten]e pe loc, cu resur-se puse la dispozi]ie \ntermeni [i cantit`]i con-form preg`tirii anterioare.“Elementul de noutatepentru acest exerci]iu l-areprezentat caracteristicasa ,,joint”, care a pus laîncercare posibilit`]ile deasigurare logistic` adisloc`rilor, a desf`[ur`riimisiunilor, a redisloc`rilor,toate desf`[urate pe fon-dul activit`]ilor curente pecare Baza 71 Aerian` ledesf`[oar` în aceast`perioad`. Nivelulasigur`rii materialelor pentru activit`]ia fost unul bun, rezultatele cu siguran]`fiind unele pozitive [i, chiar dac` efi-cien]a SOP-urilor pe care le folosim î[i

dovede[te viabilitatea,Dacian Thunder a repre-zentat pentru noi o bunòportunitate de a înv`]amai mult, de a gestiona maibine [i de a ne ridica nivelulde în]elegere a modului deasigurare a misiunilor delupt` în cadru întrunit”, aconcluzionat comandorulLian SOME{AN, [efullogisticii din Baza 71Aerian`.

Principalii viza]i \ncadrul exerci]iului, pilo]ii [itehnicii au avut mult delucru. Nu le-a p`rut rù. |n

condi]iile \n care, datorit` unorelemente contextuale mai pu]infericite, num`rul orelor de zborexecutate scade la cote chiar alar-mante, un astfel de exerci]iu este “aurcurat”. Astfel, pe durata exerci]iuluis-au executat peste 150 de misiuni,totalizând peste 200 ore de zbor. Încadrul acestora, s-au executat misiunide tipul CAS (Close Air Support), lacare au participat for]e [i mijloaceUSAFE (aeronavele A-10) din cadrul

Bazei 95 Aerian` (avioanele MiG-21LanceR), misiuni CSAR (CombatSearch and Rescue), la acesteaparticipând for]e [i mijloace din cadruldeta[amentului USAFE (aeronaveleA-10) [i din cadrul Bazei 90 Aerian`(elicopterele IAR-330 PUMA SOCAT) [imisiuni DACT, în zonele restric]ionatepentru acest exerci]iu, la acesteaparticipând for]e [i mijloace din cadruldeta[amentului USAFE (aeronavele A-10) [i din cadrul Bazei 71 Aerian` (MiG-21 LanceR).

“Dacian Thunder ’09" a reu[it s`testeze capacitatea personalului decomand` de a coordona, sincroniza [iintegra complexul de misiuni ce sedesf`[oar` într-un exerci]iu de tip joint.Concomitent, a constituit o bunòcazie de a cunoa[te [i de a aplica înzbor tehnicile [i procedurile altor tipuri

14 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

EXERCI}IU BILATERAL

|narmarea avioanelor pentrutrageri reale

Refacerea capacit`]iide lupt` a aeronavei

de avioane decât cele pe care le avemnoi în dotare. Efortul comun a fostfacilitat de nivelul ridicat de preg`tirea personalului navigant [i de asigu-rarea, dar [i de maniera de lucrustandardizat`, care a dus la prezen]aunui limbaj comun [i a unei în]elegerifacile între participan]i, atât la sol cât[i în zbor.

Am lucrat cu oameni cu niveluri,atest`ri [i calific`ri pe diferite tipuri demisiuni [i competen]e, pentru carecomunicarea [i coordonarea suntelemente fundamentale [i sper c` amdemonstrat c` putem s` atingem, lar#ndul nostru, un astfel de nivel deperforman]`“, a spus locotenent-comandorul Sorin AVRAM, directorulexerci]iului, la \ncheierea acestuia.

Putem spune c` “Dacian Thunder’09" a fost un succes pe linie. “Noi amreu[it s` ne \ndeplinim obiectivele pro-

puse, de[i num`rul [i complexitateaacestora ne-au p`rut la \nceput destulde grele de atins. Am reu[it, a[adar,s` ne preg`tim pentru executareazborurilor comune, cu aeronave A-10,MiG-21 LanceR [i IAR-330 SOCAT, înscopul cre[terii nivelului de preg`tirepentru executarea opera]iilor aeriene(misiuni de tipul CAS,CSAR [i DACT), s` nep e r f e c ] i o n ` mprocedurile [i ac]iunileBazei 71 Aerian` înasigurarea sprijinuluina]iunii gazd`, s` neantren`m în executareaprocedurilor specificepentru dislocare/redis-locare [i asigurare asprijinului logistic pentrutoate misiunile, s` desf`-[ur`m opera]iuni înconformitate cu docu-mentele de planificarecurent` [i a Procedurilorde Operare Standard

(SOP), s` nea n t r e n ` mp e r s o n a l u limplicat în uti-lizarea corect` at a c t i c i l o r ,tehnicilor [i pro-cedurilor NATO,dar, mai ales, s`ne perfec]io-n`m deprinde-rile echipajelora e r o n a v e l o rparticipante [i

s` cre[tem intero-perabilitatea în t r ep a r t e n e r i iNATO”, a fost con-cluzia comandan-tului Bazei 71 Aeri-an`, comandorulL a u r i a n

ANASTASOF.Aspectele pozitive au fost reliefate

[i de ambasadorul SUA \n rom#nia,domnul Mark Gitenstein: Acestexerci]iu, cel de-al [aselea executatde For]ele Aeriene ale SUA \nRom#nia, a demonstrat, \nc` o dat`,valoarea [i profesionalismul militarilorrom#ni [i posibilit`]ile de inter-cooperare. Dup` 5 ani de la intrarea\n Alian]a Nord-Atlantic`, Rom#nia s-a dovedit, [i prin prisma activit`]iimilitarilor rom#ni, un membru viu [icapabil, apt s` desf`[oare misiuni

comune de tip NATO. A[ dori s`-ifelicit pe militarii rom#ni [i americani,at#t b`rba]i c#t [i femei, pentru efortuldepus \n scopul indeplinirii misiunilorexerci]iului.”

E bine c#nd se poate. E binec#nd te ridici la nivelul parteneruluide \ntrecere, chiar dac` scopul finaleste acela[i. De multe ori, armelecu care duci lupta sunt inegale. Decele mai multe ori, trebuie s`scoatem din m#nec` a[ii demoda]iai unei democra]ii ne\mplinite: curaj,d`ruire, sacrificiu, camaraderie.Probabil c`, \n scurt timp, am puteaavea arme egale. Vor mai conta a[iino[tri atunci ?

Ultimele verific`ri \nainteazborului

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 15

EVENIMENT

Anul acesta se \mplinesc 150 de ani de la \nfiin]area SMG, elementul strategic al conducerii Armatei Rom#niei. Pentru amarca acest moment aniversar, vom prezenta o scurt` istorie a structurii:

1859, 12/24 noiembrie – Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza este înfiin]at Statul MajorGeneral.

1865, 1/13 mai – Este dizolvat temporar Statul Major General, iar atribu]iile sale îi revin Direc]iei I din Ministerul de R`zboi.Ofi]erii care fac parte din Statul Major General sunt repartiza]i la cele patru comandamente de divizii teritoriale, precum [i la alteunit`]i, constituind Corpul de Stat Major.

1882, 29 noiembrie/11 decembrie – Prin Înaltul Decret nr. 2945/1882este înfiin]at Marele Stat Major, alc`tuit din trei sec]ii [i pus în subordinea Ministerul de R`zboi; i se precizeaz` atribu]iile de

ansamblu [i elementele componente.1883, 6/18 martie – Prin Înaltul Decret nr. 890/1883 este promulgat` Legea asupra serviciului de stat major; fostul Corp de

Stat Major se desfiin]eaz`.1889, 8/20 august – În conformitate cu prevederile Înaltului Decret nr. 2073/1889, este înfiin]at` {coala Superioar` de

R`zboi, având rolul de a forma ofi]erii de stat major.1894, 2/14 noiembrie – Prin noul Regulament de func]ionare a Ministerul de R`zboi, Marele Stat Major înceteaz` a mai fi

o direc]ie a ministerului [i devine un „serviciu special” în cadrul acestuia.1913, 23 iunie/6 iulie – Armata este mobilizat` în vederea particip`rii la al doilea r`zboi balcanic; este creat Marele Cartier

General, care func]ioneaz`, pân` la 22 august/4 septembrie 1913, succesiv în localit`]ile Bucure[ti, Corabia, Turnu M`gurele,Samovit, Cervenibeg, Plevna, Zimnicea.

1918, 24 aprilie/7 mai – România este obligat` s` semneze cu Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria [i Turcia Tratatul depace de la Bucure[ti. Ca urmare, Marele Cartier General se demobilizeaz`, revenind la structura Marelui Stat Major din 1916.

28 octombrie/7 mai – Potrivit Înaltului Decret nr. 3179/1918, are loc a doua mobilizare a armatei; se reconstituie MareleCartier General, pe dou` e[aloane.

1932, 28 aprilie – Este promulgat`, prin Înaltul Decret nr. 1536/1932, Legea nr. 125 relativ` la modificarea Legii de organizarea armatei. Conform acesteia, „Marele Stat Major al armatei este organul prin care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale dirijeaz`, conduce[i controleaz` preg`tirea de r`zboi a armatei”.

1941, 21 iunie – Se mobilizeaz` Marele Cartier General, organizat pe dou` e[aloane: E[alonul 1, urmând trupele, afunc]ionat succesiv la Odobe[ti, Roman, Ia[i, Chi[inù, Tighina. E[alonul 2 a r`mas la Bucure[ti, cu misiunea de a se ocupa detrupele din interior.

2 august – Marele Cartier General-E[alonul 2 ia denumirea de Marele StatMajor-Partea Sedentar`.22 noiembrie – Potrivit aprob`rii mare[alului Ion Antonescu, Marele Cartier General ia titulatura de Marele Stat Major

General al Armatei (ini]iativ` de scurt` durat`), având în compunere:Statul Major al Armatei;Statul Major al Aeronauticii;Statul Major al Marinei.1942, 8 august – Este mobilizat E[alonul 1 al Marelui Cartier General care, de la 20 august 1942, începe s` func]ioneze la

Rostov. Sub conducerea sa sunt asigurate transportul [i intrarea în dispozitiv a trupelor române care afluiau spre front.20 octombrie – E[alonul 1 al Marelui Cartier General se contope[te cu Cartierul Grupului de Armate „Mare[al Antonescu”,

sub denumirea Marele Cartier General.1943, 15 ianuarie – Marele Cartier General revine la Bucure[ti. La Rostov r`mâne un deta[ament de leg`tur` al Marelui

Cartier General pe lâng` Grupul de Armate „Don”, care a func]ionat succesiv la Taganrog, Stalino [i Zaporoje. La 22 februarie 1943revine în ]ar`.

30 ianuarie – Marele Cartier General se contope[te cu Marele Stat Major-Partea Sedentar` sub denumirea Marele Stat Major.23 august – În fruntea Marelui Stat Major este numit generalul de divizie adjutant Gheorghe Mihail. Totodat`, prin Înaltul Ordin

de Serviciu nr. 1, regele îl îns`rcineaz` s` conduc`, în numele sù, „opera]iile tuturor for]elor armate – de uscat, aer [i marin` –,pân` la stabilirea raporturilor de comandament, în cooperarea viitoare cu trupele Na]iunilor Unite”.

1970-1974 – Marele Stat Major se implic` în conceperea [i materializarea ac]iunilor de angajare a armatei în economiana]ional̀ . În aceast` perioad`, este construit Transf`g`r`[eanul, drum strategic cu o lungime total̀ de 90,167 km.

1989, decembrie – Militarii români sunt implica]i în evenimentele care au dus la pr`bu[irea regimului comunist.1994, iulie – Marele Stat Major prime[te denumirea de Statul Major General.2004, 15 aprilie – {eful Statului Major General, generalul Mihail Popescu, particip` la SHAPE (Mons, Belgia) la ceremonia

organizat` cu prilejul admiterii celor noi [apte state în Alian]a Nord-Atlantic`. La 2 aprilie, la sediul NATO, la Bruxelles, [i în fa]aPalatului Parlamentului, la Bucure[ti, s-au desf`[urat ceremonii de arborare a drapelului României [i al NATO.

2006, 28 iulie – Este adoptat` Legea 346 privind organizarea [i func]ionarea Ministerului Ap`r`rii. Potrivit legii, Statul MajorGeneral este o structur ̀central̀ , subordonat̀ nemijlocit ministrului ap`r`rii. Statul Major General asigur ,̀ conform legii, conducerea,organizarea, planificarea [i opera]ionalizarea for]elor, ridicarea gradual̀ a capacit`]ii de lupt` [i mobilizarea armatei, conducereaopera]iilor întrunite, antrenarea comandamentelor [i trupelor, preg`tirea de baz` [i de specialitate a personalului militar în activitate[i în rezerv`, managementul carierei individuale a personalului militar, planificarea armamentelor, standardizarea în domeniulmilitar, implementarea sistemului comand`, control, comunica]ii, computere, informa]ii, informatic`, supraveghere, recunoa[tere,logistic` [i infrastructur`, desf`[urarea rela]iilor militare interna]ionale, asisten]a religioas` în Ministerul Ap`r`rii [i încheiereaîn]elegerilor tehnice cu armatele altor state, promoveaz` valorile specifice culturii militare [i de educa]ie civic`. De asemenea,potrivit prevederilor legii, Statul Major General „preg`te[te [i conduce structurile militare care particip` la misiuni militare în afarateritoriului statului na]ional”.

13 septembrie – |n fruntea Statului Major General este numit viceamiraluldr. Gheorghe Marin, avansat în luna noiembrie la gradul de amiral. Este primul amiral din istoria armatei române care ocup`

acest post.

Cei interesa]i mai pot consulta:Istoria Statului Major General. Documente, 1859–1947, Bucure[ti, EdituraMilitar`, 1994;Statul Major General, 1859–2004. Istorie [i transformare, coord. general-maior dr. Mihail Orzea]`, Bucure[ti, Centrul Tehnic-

Editorial al Armatei, 2004;Colec]ia revistei Gândirea militar` româneasc`.

În perioada 22.08–23.08 a.c., laMangalia, s-a desf`[urat spectacolulaerian AEROMANIA, ac]iuneorganizat` cu sprijinul Prim`rieiMangalia, al companiei Astra Asigur`ri[i Aerodromul Tuzla [i dedicat`, gratuit,turi[tilor, celor care caut` alternative dedivertisment, dar [i iubitorilor avia]iei[i sporturilor extreme.

Aflat la cea de-a patra edi]ie, [idevenit odat` cu cea de-a doua edi]ie,un eveniment al ora[ului Mangalia,spectacolul s-a desf`[urat \n zonaterasei Laguna [i i-a adus, din nou, \nfa]a spectatorilor pe cei mai buni pilo]i

rom#ni [i strìni, \ntr-un cadru care las`pilo]ilor libertatea de a propune unprogram demonstrativ potrivitaeronavelor [i abilit`]ilor lor de a pilota.

Vedeta de anul acesta a fost, dinnou, multiplul campion mondial [irecordman Jurgis Kairys, al`turi decare s-au remarcat, [i de data aceasta,Zoltan Veres – cel care a intrat \n CarteaRecordurilor pentru cel mai marenum`r de tonouri efectuate succesiv,Ali Ozturk – cu celebrul avion biplan

Purple Violet, forma]ia de acroba]ieaerian` Iac-arii Acroba]i [i mul]i al]ii,arti[ti ai cerului [i man[elor, pe carepublicul de la Mangalia a \nv`]at s` \iaprecieze.

De asemenea, spectatorii de pe plajaLaguna au putut urm`ri [i o parad` aaeronavelor Regional Air Services,lans`ri de para[uti[ti – coordonate decampionii Adrian [i Cristina Constan-dache, precum [i o demonstra]ie dezbor de parapant`.

Spectacolul aerian

AEROMANIAPlutonier majorSorin S~FTOIU

Maior dr. Florin {PERLEA

16 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

REPORTAJ

“Paradoxal, noi abia a[tept`maceast` perioad` a anului. Este unalini[tit`, \n care te po]i ocupa deasigurarea unei rela]ii optime om-radar, \n care po]i atinge maximuldorit \n exercitarea atribu]iilor

profesionale”, ne \nt#mpin`comandantul unit`]ii, maiorulGheorghe VASILESCU. Militar cuexperien]`, fiind prezent la Schitude peste 20 de ani, comandantulse simte aici aproape ca acas`.“Cunosc fiecare col]i[or al unit`]ii,la majoritatea schimb`rilor am fostde fa]`, iar oamenii mi-au devenit

“Frumos e timpul mohor#t” –spunea \ntr-una din c`r]ile saleun mare autor de romanepoli]iste. P#n` la momentulsosirii la Schitu, credeam c` edoar o figur` de stil. Toamnat#rzie ce ne-a \nt#mpinat la malulm`rii avea s` ne \nve]e \nc` cevadin exprimarea emo]iilor. Epavam`rea]` a unui Costine[tire(amintit) de colegulfotoreporter veghea trufa[` peste]`rmul pustiit de v#nt. DoarObeliscul, \n cùtarea m#ndrieide alt`dat`, p`rea s`contrabalanseze o imagine trist`,mohor#t`. Ceva mai \ncolo,radiolocatori[tii de la Schitu \[i\ncepeau rutina zilnic`, antenelesta]iilor dorind parc` s` mai\ntoarc` odat` vara din drumprin jocul aprig al rota]iilor.

camarazi. Am avut [i noroc, \nspecial datorit` loca]iei unit`]ii, dar[i a colectivului ce s-a creat aici”,completeaz` ofi]erul.

Cele 4 radare din dotarea com-paniei alc`tuiesc un grup stabil.Poate datorit` cerului noros [i av#ntului aprig ce sufl` dinspremare, ni se par pu]in tulburate,ostile chiar. Numai c` noi nu amvenit s` le tulbur`mmersul, ci doar s` leadmir`m fluxul ne\n-trerupt. At#t c#t maipoate fi el...

“Sigur, [i noi a[tep-t`m s` primim GAP-FILLER-ul. Mai ales c`,datorit` interven]ieispeciali[tilor no[tri,p e r f o r m a n ] e l eacestuia au fostm`rite prin cobor#reaunor game de frec-ven]`, \n scopulacoperirii [i zonelor de altitudinemic`. Totu[i, aceste sta]ii pe care

lucr`m se prezint`, \nc`, la un nivelbun de acoperire a misiunilor. Credc` tranzi]ia va fi ceva mai lent` spredomina]ia total` a digitalului”.

Vorbele coman-dantului ne induc oclip` de medita]ie.Exemplele, chiar re-cente, de utilizare aradarelor de tip ana-logic \n diverse misi-uni de acoperire cudate, desf`[urate \nzone cu misiuni delupt` reale, \i daudreptate. Progresul nupoate fi oprit. Ner`m#ne doar varianta\ncetinirii lui.

“Haide]i s` vede]i unitatea”, ne\ndeamn` comandantul. Dornici s`capt`m [i alte opinii, \l urm`m.|nt#mpl`tor sau nu, primul popas\l facem la popot`. Cum s-ar spune,e al doilea birou, pe st#nga. “Ne

gospod`rim cum putem. Serviciulexternalizat de hr`nire nu este o

|N A{TEPTAREA GAP-ULUI.LA SCHITU.

|N A{TEPTAREA GAP-ULUI.LA SCHITU.

Maiorul Gheorghe Vasilescu,comandantul unit`]ii

Maistrul militar cls. a-IV-aAlexandru Botnariuc, viitorul

operator al radarului digital

Psihologie versus [tiin]`militar` – locotenentulMarian Sp`taru


CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 17

REPORTAJ

solu]ie viabil` pentru firmele dinapropiere. Poate doar \n cele treiluni de atrac]ie turistic`. Dar, vàsigur, calitatea hranei este maibun` dec#t ceea ce ne pot oferiaceste firme. Eu sunt aici de-un leatcu comandantul [i g`tesc ca pentrucopiii mei”, ni se destìnuiedoamna Aurica LUPU. A[a cum st`

\n firea localnicilor, face de toate laSchitu. G`te[te, sp`l`, calc`. {i nuse pl#nge. Poate pu]in, de esca-padele pesc`re[ti ale so]ului,activit`]i mai determinante dec#tcele casnice.

Dintr-odat` sim]im o vibra]iesubtil`, un fream`t sonor. Estemomentul punerii \n func]iune asta]iilor. Ajuns \ntre timp l#ng`grupul nostru, locotenentul MarianSP~TARU, [ef radar [i viitor loc]iitoral comandantului, ne disecàceast` vibra]ie: “Suntem mul]umi]ic` toate radarele aflate la dispozi]iesunt func]ionale la capacit`]ioptime. Ar fi frumos, dac` acestlucru nu ar fi printre pu]inele motivede satisfac]ie”.

Problemele sau disfunc]ionalit`-]ile ne sunt apoi dezv`luite, calm,f`r` patim`, conform diplomei pecare scrie “licen]iat \n psihologie”.A[a afl`m c` \ncadrarea cu personaleste satisf`c`toare, ceva peste 70la sut`. C` asigurarea material` sedesf`[oar` \n condi]ii s` le spunemnormale, cu sincope rare, mai alesdatorit` noii subordon`ri la ounitate cu o loca]ie \ndep`rtat`. Càsigurarea psihologic` [i religioas`

este asigurat` de Poligonul CapuMidia, \n timp ce asigurareamedical` este mai mult la “m#na”unui sanitar numit prin cumul. C`func]ii le pentru speciali[tiiradiolocatori[ti au o stagnare laanumite grade, impus` de un ghidal carierei parc` prea \nchistatpentru aceast` arm`. {i, nu \nultimul r#nd, c`, mai ales \n aceast`zon`, meseria [i cariera de militarnu mai reprezint` un atuu, oalegere pe care s` nu o mai po]irefuza.

Sim]im, dintr-odat`, altfel frigulde afar`. Astfel de opinii pertinente,stimulate de o concuren]` asociet`]ii civile din ce \n ce maivizibil` [i adesea nedreapt` \n luptastimulilor materiali, induc senza]iireci pe coloana vertebral`. U[or\ng#ndura]i, intr`m \n cabina delucru de la sta]ie. O lumin` vie ne\ndreapt` g#ndurile [i spin`rile.

Maistrul militar clasa a-IV-aAlexandru BOTNARIUC, operatorradar, [ofer [i macargiu, z#mbe[te.“S` v` prezint punctul meu delucru. S` v` ar`t ecranele, pupitrul”,ne invit` \nùntru militarul, \n timpce m#na valseaz` u[or pesteelementele prezentate. “Eu suntmul]umit cu ceea ce am [i cu ceeace cred c` a[ putea realiza. Aici am\n]eles c` teoria din [coal` esteuna, [i \nv`]area din defecte alesistemelor este alta. Aici amcunoscut speciali[ti cu experien]`[i am \ncercat s` preiau din

exemplele lor. Nu m` tenteaz`, \nmod deosebit, lucrul \n societateacivil`. Plata ar fi cam la acela[i nivel,dar volumul de munc` uria[. |n

plus, la fel ca so]ia mea, devenitòfi]er de transmisiuni pe filierìndirect`, vreau s` cred c` pot aveaaceea[i [ans`. A[adar, armata \mieste aproape [i trebuie s` \i r`m#nloial”.

Prin geamul cabinei \[i face,timid, apari]ia un cr#mpei delumin`. Afar`, soarele se zbate s`sparg` plafonul de nori, s` ofereclipe de str`lucire P-14-lui, P-37-uluisau PR-V-13-ului. Ceva mai departe,OBORONA ne salut` lent, cu antenasa greoaie.

|nainte de a pleca, trecem musaipe la capel`. A[a este. Prima capel`din For]ele Aeriene Rom#ne a fostconstruit` [i hirotonisit` aici, laSchitu. Militarii de aici se m#ndresccu acest lucru. Slujbele se ]innormal, c#teodat`, la un praznicsau o mare s`rb`toare, particip` [ioamenii locului.

“Frumos e timpul mohor#t”. Depe cump`na unde stau radarele,plaja [i marea se v`d dezgolite dehido[enia implic`rii turi[tilor. Epava[i Obeliscul sunt tot acolo. Deveghe. Fra]i peste nisipul M`riiNegre cu sta]iile de radioloca]ie.|nc` o dat`, am descoperit, odat`cu problemele [i n`zuin]ele lor,militari, camarazi, tovar`[i, prieteni,speciali[ti... Oameni.

Toamn` t#rzie la Schitu

De veghe...

“Mama” militarilor de la Schitu –Aurica Lupu

18 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

OAMENI {I FAPTE

Din c#nd \n c#nd, la preg`tirilede comandament, ne suntprezentate buletinele informativeale armatei. Undeva la urm`, suntevenimentele deosebite. Printre ele,accidentele de circula]ie \n care suntimplica]i militarii. |n ultima vreme,tot mai dese. Este doar una dinatribu]iile Poli]iei Militare. La nivelulStatului Major al For]elor Aeriene,aceast` arm` are reprezentare \nBiroul Poli]ie Militar`.

“Atribu]iile noastre func]ionaleau dep`[it, de mult timp, nivelulpatrul`rii \n scopul descoperirii desolda]i \mbr`ca]i civil, sau acorect`rii unor atitudini mai pu]insociale din partea cadrelor militare.Acum, principalele noastre misiunisunt asigurarea ordinii [i disciplinei,efectuarea serviciului de paz` \ncadrul diverselor misiuni [i a loca-]iilor unde se desf`[oar` acestea,dar [i controlul [i \ndrumareacircula]iei la \nso]irea coloaneloroficiale”, sintetizeaz` activitateadepus` \n cadrul biroului, [efulacestuia, locotenent-colonelulGabriel STOICA.

Ca organ reprezentativ alcategoriei de for]e, Biroul Poli]ieMilitar` [i, implicit, cei cinci oamenicare \l compun au ca sarcin` [icontrolul \n unit`]ile subordonate.Faptul c` trebuie \ndeplinite acestecerin]e nu aduce, sine qua non,atributul de organ de anchet`. |nprincipal, misiunile de verificaresunt mai mult unele de coordonare,

“Nu suntem organe de anchet`”– Biroul Poli]ie Militar` din S.M.F.A –

Plutonier major Sorin S~FTOIU{eila DUMITRESCU

de oferire a posibilit`]ilor deremediere a problemelor, dar maiales, de \ncercare a prevenirii lor.Dovada c` militarii de la Poli]iaMilitar` sunt speciali[ti st` \nsuccesul asigur`rii unor activit`]iimportante, cu nivel de implicaremajor`, precum “EURAC 09”, Confe-rin]a Interna]ional` a {efilor de Stat

Major al For]elor Aeriene, desf`[u-rat` la Poiana Bra[ov \n luna sep-tembrie.

Una din premisele catalog`riieronate a activit`]ii Biroului dePoli]ie Militar` drept cele ale unui“organ de anchet`“ sunt actele care

reglementeaz` misiunile acestuia.De multe ori, con]inutul acestoraaduce contradic]ii majore \n fa]aspectrului realit`]ii. Regulamentelemilitare generale – RG1, RG2 [i RG3,regulamentele militare despecialitate, ordinele [i dispozi]iileministrului ap`r`rii, ale [efuluiStatului Major General, precum [ipreciz`rile [efului Statului Major alFor]elor Aeriene sunt acte ce potsuferi \mbun`t`]iri concrete, care s`se plieze pe realit`]ile contextualeale activit`]ii din For]ele Aeriene.Datorit` \nscrisurilor din aceste acte,uneori, reprezentan]ii Poli]iei Militaredevin, de exemplu, simpliobservatori la evenimentele rutiere

care se \nt#mpl` \n afara unit`]ilormilitare, unde se aplic` legilesociet`]ii civile.

“Semnalul de alarm` pe caredorim s` \l tragem vizeaz` circula]iacadrelor militare pe drumurilepublice cu autoturismele personale.Numai \n anul 2009 s-au \nregistrat14 evenimente de circula]ie dincare, \n 11 dintre ele au fostimplicate autoturismele personaleale angaja]ilor MApN, iar \n trei dintrecazuri – vehicule militare. A[ vreas` aduc \n aten]ia colegilor doardou` dintre cazuri: cel alsublocotenentului Avram Sorin,decedat \n luna mai dup` ce acondus autoturismul personal cu ovitez` de 210 km pe or` [i subinfluen]a bùturilor alcoolice [i celdin luna martie, \n care un maistrumilitar de la Baza 90 TransportAerian nu a condus autoturismulpersonal adaptat la condi]iile devreme, fapt care a dus la r`nireagrav` a doi pasageri din ma[in` [ila decesul altuia. Constat`m tot maimulte \nc`lc`ri ale legisla]iei \nvigoare din partea personalului”,este concluzia [efului Biroului Poli]ieMilitar`.

|n urma acestor evenimente,structura de Poli]ie Militar` a SMFA

“Nu suntem organe de anchet`”

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 19

OAMENI {I FAPTE

a luat mai multe m`suri de stoparea incidentelor, prin emiterea, \nlunile februarie-martie a.c., c`tre

unit`]ile subordonate categoriei defor]e, a preciz`rilor [efului [iloc]iitorului SMFA, generalul-maiordr. Ion-Aurel STANCIU, respectivgeneralul-maior Virgil RISTEA,preciz`ri care au ca scop prevenireaproducerii de evenimente pedrumurile publice.

Totu[i, pentru a \ncheia \ntr-onot` oarecum optimist`, comparativcu anul 2008, s-a \nregistrat osc`dere cu 25% a num`rului deaccidente rutiere \n unit`]ile SMFA..De asemenea, [edin]ele de preg`tirela care au participat reprezentan]iai Poli]iei Rutiere, ai ParchetelorMilitare [i reprezentan]i dinGarnizoana Bucure[ti, au dus laprezentarea de m`suri incluse \nPlanul de Ac]iuni comune dintreMApN [i MAI.

Activitatea Biroului de Poli]ieMilitar` din cadrul SMFA, puternicsus]inut` [i de cei doi subofi]eri ce

formeaz` echipajulde control [i \ndru-mare a circula]iei, cucele dou` autoturis-me de poli]ie militar`destinate misiunilordin ora[, este unacomplex`. Misiunileexecutate de pluto-nierul major FlorinGIURGIU [i plutonieradjutant principalMarin VARZ~ – ac]iunimultiple de \nso]ire acoloanelor oficiale,\nso]ire transport de

arme [i muni]ie la solicitareacomandantului SMFA [i \nso]ire acoloanelor cu echipamente militarela exerci]ii na]ionale [i multina]io-nale – se doresc a aduce un climatopera]ional competitiv.

C#nd lucrezi adesea 12 ore pezi, dintre care cel pu]in 6 pe teren,c#nd o misiune de verificare [icontrol dureaz` cel pu]in 3 zile, numai po]i spune c` este chiar opl`cere. E clar c` faci lucrul acestadin pasiune, din dorin]a de preve-nire a evenimentelor, de corectarea unor atitudini comportamentaleeronate, \n special la volan. E clarc` nu e[ti nici DNA, nici ParchetulMilitar, nici alt` instan]` militar` saucivil`. Doar \]i faci “jocul” a[a cumtrebuie, a[a cum scrie \n fi[apostului.

F.D.Ex. – adev`rsau provocare

În baza prevederilor protocoalelor [iconven]iilor încheiate între societatea civil` [iarmat` privind colaborarea în domeniulmanagementului traficului aerian, utilizareaflexibil` a spa]iului aerian [i implementarea unorstandarde [i proceduri de lucru comune, în scopulrealiz`rii func]ionalit`]ii integrale a Sistemuluimodernizat de management al traficului aerian[i în conformitate cu recomand`rile NATO, ICAO(International Civil Aviation Organization) [iEUROCONTROL, la Centrul de Opera]ii Aerienes-a sim]it nevoia introducerii unui sisteminformatic care s` prelucreze cererile de zbormilitare, s` proceseze [i s` transmit` planurilede zbor militare [i civile denumit F.D.Ex. – (FlightData Exchange).

Acest sistem este un sistem informatic militarcreat în scopul:

a) realiz`rii coordon`rii pretactice [i tactice

a traficului aerian între aeronavele civile [i celemilitare;

b) integr`rii din punct de vedere informa]ionalcu sistemul civil de management al traficuluiaerian – FDP (Flight Date Proccesing) ALENIA;

c) transmiterii informa]iilor de planificare/programare zbor (militare [i civile) c`tre sistemulmilitar de supraveghere a situa]iei aeriene –ASOC (Air Sovereignty Operations Center);

d) proces`rii planurilor de zbor civile [i militare[i transmiterii acestora c`tre ASOC.

Sistemul are o arhitectur` flexibil` ce permiteindependen]a utiliz`rii acestuia de c`tre operatoriidin bazele aeriene. P#n` acum se folosea, curezultate bune, versiunea “FDEx-2.8”, care a fostimplementat` începând cu luna decembrie 2006.Îns`, în perioada 2006–2008, s-au constatat oserie de deficien]e de ordin tehnic dar [iopera]ional, precum imposibilitatea modific`rii/anul`rii unor cereri de zbor în dinamic` sau dup`ce acestea au fost transmise spre avizare [iaprobare.

Pentru rezolvarea acestor inadverten]e, înluna septembrie a acestui an, speciali[tii de la“Romsys”, al`turi de cei ai Centrului de Opera]iiAeriene (dintre care îi amintim pe locotenent-comandorul Virgil AIONOAIEI [i c`pitanulFlorin {OICA au fost prezen]i în unitate pentrutestarea tehnic` [i opera]ional` a noii versiuni“F.D.Ex.-3.1”.

Locotenent-comandorVirgil AIONOAIEI

20 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

NATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARE“JOINT” NA}IONAL

Baza 71 Aerian` de la C#mpia Turziia mai g`zduit un exerci]iu. De aceast`dat` unul na]ional, de tip „joint”, decomandament cu trupe dislocate \n teren,cu implic`ri din toate categoriile de for]earmate rom#ne. Pe fundalul oferit de otoamn` t#rzie la Luna, exerci]iul desf`-[ur#ndu-se \n perioada 28 septembrie –3 octombrie 2009, militarii au \ncercat s`\[i descopere poten]ialul actual deinterven]ie rapid` [i s` \[i \mbun`t`]easc`capabilit`]ile de cooperare cu categorii defor]e diferite.

Scenariul exerci]iului, unul fictiv, cutema “Ofensiva pentru eliberarea unuistat membru NATO”, a reprezentat oadev`rat` provocare pentru militariiimplica]i. El a fost unul specific uneicampanii militare, cu structuri implicatep#n` la nivel de batalion, incluzând douàc]iuni militare simultane, cu întrebuin-]area for]elor na]ionale, în cadrul uneiopera]ii întrunite, multina]ional`, tip“articol 5”, de ap`rare colectiv` ateritoriului unor state membre NATO.

„Pentru noi, [i aici m` refer la \ntregpersonalul din baz`, acest exerci]iu areprezentat o nou` oportunitate pentrudezvoltarea capacit`]ii de asigurare a

„ROUEX 09" –CALEA SPRE UN„JOINT” MILITAR

DES~VÂR{IT


sprijinului aerian, indiferent de misiuneape care trebuie s` o execut`m. Deasemenea, a constituit [i o verificare apoten]ialului nostruactual referitor laorganizarea [i bunafunc]ionare a unui exer-ci]iu de o asemeneaanvergur`“, declara, la\ncheierea exerci]iuluicomandantul Bazei 71Aerian`, comandorulLaurian ANASTASOF.

|ntr-adev`r, „Rouex09" s-a dovedit a fi unexerci]iu complex, cumisiuni [i implic`ri defor]e deosebite. Desf`-[urat [i pe alte [asepoligoane din ]ar` – Boto[e[ti-Paia,C\r]i[oara, Cincu, Capu Midia, Redea [iV`rs`tur`, cu puncte de comand` aflate\n caz`rmi redislocate pe loca]ii deinstruc]ie, viabile \n situa]ii de lupt` reale,exerci]iul a consemnat participarea apeste 5.000 de militari din toate

categoriile de for]e armate[i aproximativ 900 demijloace de tehnic` milita-r`: tancuri, tab-uri, auto-speciale, instala]ii [i sis-teme de artilerie, autosta-]ii de comunica]ii, avioane,elicoptere, nave ale mari-nei militare.

Totodat`, “Rouex 09” areprezentat [i misiune deevaluare pentru anumiteunit`]i implicate, evaluareexecutat` de c`tre echipemixte, formate din repre-

zentan]i ai Comandamentului Compo-nentei Terestre Sud-Madrid, ai Coman-damentului For]ei |ntrunite–Napoli,precum [i din cadre militare din StatulMajor General [i structuri subordonateacestora. La final, to]i cei prezen]i auapreciat c` exerci]iul a fost unul reu[it,desf`[urat la standarde \nalte.

“Exerci]iul s-a desf`[urat \n parametri[i s-a respectat [i timpul necesar uneiasemenea interven]ii. Militarii suntpreg`ti]i pentru misiuni specifice. Dealtfel, mul]i dintre ei au participat lamisiuni similare \n Afganistan, Irak sauKosovo”, a declarat general de brigadÀlexandru RUS, [eful Direc]iei Opera-]iuni a Statului Major General.

Printre participan]i, am remarcatechipajele din Baza 71 Aerian` C#mpiaTurzii, efectivele Batalionului 30 V#n`toride Munte [i ai Brig`zii Statului Major alFor]elor Terestre, militarii din Brigada 8Artilerie Mixt`, Brigada 10 Geniu,Batalionul 60 Para[uti[ti [i {coala deAplica]ii a For]elor Aeriene.

Toate aceste for]e, sub coordonarea

Comandamentului Opera]ional |ntrunit,a Componentei Opera]ionale prezente \npoligonul Capu Midia, au reu[it s`\ndeplineasc`, cu rezultate optime, toateobiectivele exerci]iului, [i anumeafirmarea for]elor destinate NATO carefinalizeaz` opera]ionalizarea în anul 2009,certificate anterior, perfec]ionareacapacit`]ii de planificare [i conducere aunit`]ilor în timpul opera]iei, aplicarea [iconfirmarea procedurilor de operareconform standardelor [i antrenareaparticipan]ilor în planificarea [idesf`[urarea unor opera]ii întrunite,exerci]ii tactice cu trageri de lupt`.

„Astfel de oportunit`]i, de cooperarecu celelalte categorii de for]e, sunt destulde rare. De aceea, am \ncercat acum s`\nv`]`m c#t mai mult din desf`[urarea pescenariu de lupt` real`, am reu[it s` nemen]inem nivelul de antrenament la

„ROUEX 09" –CALEA SPRE UN„JOINT” MILITAR

DES~VÂR{IT

Comunicare aer-sol: pilot– coordonarea mi[c`rii

Preg`tirea avionuluipentru executarea

de bombardamenteaeriene

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 21

NATO –| NSCHIMBARE




“JOINT” NA}IONAL

cotele cerute de standardele [i doctrinaFor]elor Aeriene [i am exersat sprijinulaerian pentru trupele terestre. Unexerci]iu extrem de util, cu care am doris` ne \nt#lnim de cel pu]in 3 ori pe an”,se declara \nc#ntat unul din pilo]ii de laLuna, c`pitanul Marin IOVU, pilotclasa I.

„Rouex 09" s-a desf`[urat \n treietape: • prima etap`, executat` \nperioada 28-29 septembrie, în poligoanelede pe teritoriul na]ional, cu obiectiv clarevaluarea în vederea afirm`rii a for]elordestinate NATO care finalizeazòpera]ionalizarea în anul 2009, certificateanterior; la aceast` etap` au participatstructuri de opera]ii psihologice, decercetare, de geniu [i de sprijin logistic;• a doua perioad`, desf`[urat` \nperioada 30 septembrie – 1 octombrie, cuobiectiv perfec]ionarea capacit`]ii deplanificare [i de conducere a unit`]ilor întimpul opera]iei, \ncare s-a urm`rit antre-narea simultan` astructurilor de condu-cere opera]ional` denivel operativ [i tactic;• cea de-a treia etap`,desf`[urat` \n peri-oada 1–2 octombrie,finalizat` cu un exer-ci]iu tactic cu trageride lupt`, cu obiectivantrenarea unit`]ilorîn vederea execut`riiunei misiuni într-unteatru de opera]ii [irealizat` \n poligoanele militare.

Aceast` etap` final` a fost, desigur,cea mai spectaculoas`. Elicoptere IAR-330 Puma SOCAT, avioane MiG-21LanceR, transportoare blindate, grupeterestre [i desant aerian. Toate „zbâr-nâind” în poligonul militar de la Cincu,dup` dou` zile premerg`toare de repeti]ii,au transformat poligonul \ntr-un adev`ratteatru de r`zboi. Ac]iunile militare,desf`[urate f`r` cusur, \n ciuda unei

tehnici cu mult sub poten]ialul [i moralulcelor care le deservesc, au fost vizate de

participan]i la nivel\nalt, printre care amremarcat pe [eful Sta-tului Major General,amiralul GheorgheMARIN, ministrul se-cretar de stat al MApN,Aurel Ionel LASCU,consilierul prezidentialIulian Fota, prefectul deBra[ov, Ion GONTEA, ofi]eri din

conducerea celor treicategorii de for]e militare.

„Lupta” a început înjurul orei 11.00, militariiprezentând opera]iuni com-plexe, prin care unit`]iopera]ionalizate din toatecategoriile de for]e alearmatei [i-au demonstratcapacitatea de manevr` [icapacitatea de foc. “Vultu-rul, sunt Stiletul, executCiocanul!” E doar una dinposibilele comenzi date [i

executate la “Rouex 09”.Cu o organizare impecabil`, cu un

num`r record de participan]i, cu misiunide o complexitate nou`, deosebit`, lanivel cu cerin]ele actuale din teatrele deopera]ii, cu o coordonare excelent` \ntremilitari din trei categorii de for]e –aerian`, terestr` [i naval` – exerci]iul“Rouex 09” se deta[eaz` drept cel maiimportant element de preg`tire al armateirom#ne pe anul \n curs.

Totu[i, micile sincope inerenteorganiz`rii [i execut`rii unui exerci]iucu o astfel de complexitate, tehnica dindotare aflat` la un nivel mul]umitor, darnu suficient, au fost aspectele trecutela capitolul “de rezolvat”. Capitol r`mas\n a[teptare de ceva timp, perioad` \n

care suntem obi[nui]i s` vorbim maimult de d`ruirea mil i tari lor, deprofesionalismul acestora, de anumitesitua]ii [i contexte politice sau finaciare.Nu cere nimeni defil`ri precum celeorganizate anul acesta de ZiuaNa]ional` a Republicii Populare Chi-neze, dar un nivel de standard comuncu cel cerut de Alian]a Nord-Atlantic`trebuie, odat` [i odat` atins, [i \n ceeace prive[te tehnica militar`. Indiferentc` este vorba despre avioane de lupt`multi-rol, tancuri [i sisteme blindatesau fregate de lupt`.

Elicopter MEDEVAC la debutul exerci]iului

Modalit`]i de testare a capacit`]ii de lupt`

Trageri reale \n poligonul Cincu

Prob` practic` deechipare a elicopteruluipentru lupt`

24 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

STANDARD NATO

|n 1999, terorismul de abia a fost men-]ionat, NATO nici m`car nu se g#ndise la vreomisiune, \n afara ariei sale tradi]ionale, at#tde ambi]ioas` precum cea din Afganistan, iarprocesul nostru de extindere se afla doar la\nceput.

Dar \n 2001, Alian]a a invocat Articolul 5pentru prima dat`, drept r`spuns la atacurileteroriste din 11 septembrie. |n 2003, ea seangajase deja \n cea mai dificil` opera]ie a sa\n afara ariei tradi]ionale, \n Afganistan.NATO a mers mai departe, prin primirea azece noi membri [i crearea de noi structuri,parteneriate [i ini]iative, precum ConsiliulNATO–Rusia. NATO p`streaz` o “u[`deschis`“ pentru noi membri [i parteneri, iarrela]iile sale cu vecinii [i alte organiza]iiinterna]ionale evolueaz` \n continuare.

NATO este o alian]` a democra]iilor, iarparlamentele [i membrii acestora reprezint`,\n primul r#nd, canale de comunicare \ntrecet`]enii ]`rilor membre NATO [iconducerea Alian]ei. Parlamentarii sunt ceicare trebuie deseori s` explice electoratuluilor de ce resursele limitate aflate la dispozi]iesunt alocate pentru securitate [i de ce estea[a important s` se ri[te via]a militarilor \nopera]ii desf`[urate la mari distan]e.

Noul Concept Strategic va constitui undocument fundamental, care va oferi Alian]eiliniile directoare. |n acela[i timp, acestatrebuie s` fie u[or de citit [i s` prezinte, \ntr-un limbaj ne-echivoc, valorile Alian]ei,precum [i amenin]`rile c`rora trebuie s` lefacem fa]`.

De asemenea, el trebuie s` fac` primiipa[i \n dezvoltarea conceptelor care vorpermite Alian]ei s` devin` o organiza]ie maiflexibil`, mai capabil` s` r`spund` laprovoc`rile emergente.

Nu le putem cere cet`]enilor no[tri s`sprijine misiunile Alian]ei dac` nu clarific`m

Mediul strategic [i Alian]a \ns`[i s-auschimbat mult dup` ce actualulConcept Strategic a fost adoptat cuzece ani \n urm`. Jan Petersen credec` leg`turile NATO cu dezvoltarea,elementele sale ne-militare [idomeniile pe care le acoper` ar trebuiclarificate.Jan Petersen este unul dintre fo[tiimini[tri de externe ai Norvegiei [ieste \n prezent Raportorul Specialpentru contribu]ia Adun`riiParlamentare a NATO la ConceptulStrategic.

care este ra]iunea existen]ei NATO. Dator`macest lucru opiniei publice [i, \n special,institu]iilor noastre militare na]ionale, pentruc` trebuie s` spunem clar care suntprovoc`rile cu care ne confrunt`m [i modul\n care inten]ion`m s` mic[or`m risculpresupus de acestea.

Orice analiz` a literaturii de specialitateprivind afacerile strategice va eviden]ia ogam` larg` de aspecte care se afl` \n sferasecurit`]ii. Aceasta cuprinde preocup`rile \ndomeniul mediului, terorismul, proliferarea,securitatea informa]iilor, securitateaenergetic` [i altele.

Noul Concept Strategic ar trebui s`confirme existen]a unei leg`turi str#nse \ntresecuritate [i dezvoltare [i s` trag` concluziilenecesare privind planificarea [i dislocareafor]elor armate ale Alian]ei.

Se manifest`, de asemenea, un consenssolid \n privin]a faptului c` nu exist` solu]iipur militare la provoc`rile strategice cu carene confrunt`m. Observ`m acest lucru \nAfganistan, unde aspectele militarereprezint` o component` necesar`, dar nusuficient`, a unei solu]ii cuprinz`toare.

Noul Concept Strategic ar trebui s`confirme existen]a unei leg`turi str#nse \ntresecuritate [i dezvoltare [i s` trag` concluziilenecesare privind planificarea [i dislocareafor]elor armate ale Alian]ei. Aceast` leg`tur`solicit` cea mai str#ns` cooperare posibil`\ntre autorit`]ile politice [i militare, pentruplanificarea [i execu]ia misiunilor desf`[uratela mari distan]e. De asemenea, ea presupune\ncurajarea unor contacte mai str#nse [i aimplic`rii organiza]iilor ne-guvernamentale.

Totu[i, \n ultim` instan]`, NATOreprezint` o alian]` politic` [i militar`. Artrebui s` analiz`m cu aten]ie rolul pe careNATO ar trebui s`-l joace \n abordareaprovoc`rilor specifice. De exemplu,

terorismul interna]ional constituie opreocupare major` de securitate – \n special\n ceea ce prive[te poten]ialul pentru ocombina]ie \ntre organiza]iile extremiste [iarmele de distrugere \n mas`. Totu[i, nu esteclar dac` NATO este organiza]ia potrivit`pentru a aborda aceast` amenin]are.

Dar, ca o alian]` a democra]iilor, ar trebuis` fim hot`r#]i s` declar`m deschis c` ne vomproteja cet`]enii \mpotriva celor care se opuncu violen]` principiilor [i valorilor societ`]ilornoastre. Ar trebui, de asemenea, s` folosim

NATO ca pe un forum pentru schimbul deinforma]ii [i coordonarea r`spunsului \n cazulproducerii unui atac.

Este u[or s` enumer`m toate provoc`rilecare pot avea un impact asupra securit`]iinoastre mutuale. Nu este u[or, totu[i, s`determin`m domeniile esen]iale \n care NATOar trebui s` joace un rol semnificativ.

O PERSPECTIV~ PARLAMENTAR~O PERSPECTIV~ PARLAMENTAR~

Placa de la intrarea Centruluide Instruc]ie Militar` din Kabul

NOUL CONCEPT STRATEGIC AL NATO:

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 25

NATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARENATO – |N SCHIMBARESTANDARD NATO

Dar noul Concept Strategic trebuie s` ofac`.

Dac` definim orice ac]iune drept o provo-care de securitate pe care NATO ar trebui sò abordeze, risc`m s` nu asigur`m dec#t preapu]ine resurse ale Alian]ei pentru o gam`larg` de aspecte. Spre deosebire de resurse,provoc`rile de securitate pot fi nelimitate.

Un domeniu \n care nu ar trebui s` existenici un fel de divergen]e este cel al dezvolt`riicapabilit`]ilor militare pentru misiunile pecare trebuie s` le desf`[ur`m ca o alian]`.

To]i parlamentarii cunosc, de asemenea,limitele \n privin]a resurselor. De aceea,concentrarea aten]iei NATO asupralucrurilor pe care aceast` organiza]ie poates` le fac` bine – planificarea, instruirea [idesf`[urarea opera]iilor militare, precum [i\ndeplinirea misiunilor umanitare [i a celorde r`spuns \n cazul urgen]elor civile – vareprezenta o sarcin` important` a nouluiConcept Strategic.

Trebuie s` \n]elegem c` NATO nu poates` satisfac` cerin]ele tuturor, dar c` poateservi, mai cur#nd, ca o important` pies` debaz`.

Un domeniu \n care nu ar trebui s` existenici un fel de divergen]e este cel al dezvolt`riicapabilit`]ilor militare pentru misiunile pecare trebuie s` le desf`[ur`m ca o alian]`.

Unii anali[ti sus]in c` exist` o leg`tur`\ntre ap`rarea teritoriului [i capabilitateaexpedi]ionar`. Totu[i, abordarea potrivitc`reia a fi preg`ti]i s` descuraj`m folosirea

for]ei militare \n Europa [i a fi preg`ti]i s`gestion`m provoc`rile de securitate \ndiferite locuri aflate la mari distan]ereprezint` dou` misiuni aflate \n competi]ieuna cu cealalt` nu este, \n mod necesar, unacorect`.

Consiliul Nord-Atlantic [i ComitetulMilitar sunt entit`]i separate, dar o fuziune

ar putea eficientiza \n mod considerabilprocesul decizional.

Indiferent dac` for]ele noastre suntdislocate la 100 sau 5.000 de kilometri debazele lor, acestea au nevoie de cele maieficiente comunica]ii, cea mai eficient`supraveghere [i cel mai eficient echipament.Ele trebuie s` aib` capacitatea de a se deplasarapid [i trebuie s` fie protejate \mpotrivafocului inamic. {i, probabil, cel mai important,acestora trebuie s` li se asigure instruireanecesar` pentru a putea ac]iona \n modcorespunz`tor, \ntr-o gam` larg` de situa]iiposibile.

Ar trebui, de asemenea, s` analiz`mposibilitatea de a face structurile de decizieale NATO mai flexibile [i mai bine preg`tites` r`spund` \n diferite situa]ii. Consiliul Nord-Atlantic [i Comitetul Militar sunt entit`]iseparate, dar o fuzionare ar putea eficientiza\n mod considerabil procesul decizional.

|n acela[i timp, consensul se afl` \ncentrul procesului decizional al Alian]ei [itrebuie s` r`m#n` elementul fundamental almodului \n care aceasta ia deciziileimportante. Dar este consensul necesar latoate nivelurile [i am putea oare s` fimavantaja]i de un proces alternativ \n cazulunor aspecte mai pu]in importante? Acestaspect nu poate dec#t s` devin` mai evidentpe m`sura dezvolt`rii Alian]ei [i pe m`sur`ce interac]iunea noastr` cu al]i actoriinterna]ionali, precum Uniunea European` [iOrganiza]ia Na]iunilor Unite, cre[te.

Extinderea Alian]ei trebuie, deasemenea, analizat`. De cur#nd au aderat doinoi membri: Albania [i Croa]ia. La Summit-ul de la Bucure[ti am declarat, \n modunanim, c` Georgia [i Ucraina vor adera \nviitor. Adunarea Parlamentar` a NATOsprijin` puternic o extindere rapid` [i amplà Alian]ei.

Cheia longevit`]ii Alian]ei este exactfaptul c` ea s-a dovedit o organiza]ieadaptabil`, care \[i men]ine relevan]a.

Cu toate acestea, ne vom confruntacur#nd cu faptul c` NATO are ni[te limitestabilite \n tratatul sù. Articolul 10 stipuleaz`clar c` orice stat european poate adera laAlian]`, dar exist` din ce \n ce mai pu]ine ]`rieuropene care nu sunt membre NATO. Laun moment dat, va trebui s` decidem dacàceast` limit` de natur` geografic` mai estecorespunz`toare [i, dac` r`spunsul va finegativ, ce implica]ii are acest lucru pentruviitorul Alian]ei.

Mediul strategic s-a modificat \ntr-om`sur` impresionant`. Este acum timpulpentru un nou Concept Strategic.

Cheia longevit`]ii Alian]ei este exactfaptul c` ea s-a dovedit o organiza]ieadaptabil`, care \[i men]ine relevan]a. Pentrua ne asigura c` acest lucru r`m#ne valabil,un nou Concept Strategic trebuie s`stabileasc` \n mod clar scopul existen]eiAlian]ei [i s`-i ofere acesteia liniile directoarenecesare pentru deceniile urm`toare.

www.nato.int

Spargerea barierei sonice nu este marcat`doar printr-un zgomot foarte puternic, ci este\nso]it` [i de un fenomen vizual.

Acest tip de fenomen vizual care aparec#teodat`, dar nu \ntotdeauna la dep`[ireabarierei sonice de unaparat de zbor, a maifost observat \n cazulexploziilor nuclearesau imediat dup`lansarea navetelorspa]iale.

Fenomenul \nc`nu a fost studiat cuaten]ie. Iat` ce credoamenii de [tiin]` c`se \nt#mpl`:

Un strat de pic`-turi de ap` este prins\ntre dou` suprafe]ede aer de mare pre-siune. |n condi]ii deumiditate, se for-meaz` condens \ntre cele dou` straturi de undesonice create de silueta avionului. Acest efectnu coincide \ntotdeauna cu spargerea praguluisonic, alteori coincide cu acest moment.

F-22 Raptorapar]in#nd

For]elor Aerieneale SUA,\n timpul

exerci]iului Golfof Alaska, \n 22

iunie 2009

Pas`rea Colibri zboar` mairepede dec#t un avion

de v#n`toare!Poate c` nu m`soar` mai mult dec#t c#]iva

centimetri \n lungime, dar micu]a pas`re colibrieste mai iute dec#t un avion de v#n`toare [izboar` mai repede dec#t o nav` spa]ial`,sugereaz` un nou studiu al cercet`torilorUniversit`]ii din California.

Conform oamenilor de [tiin]` de aici,pas`rea colibri Anne este capabil` de cele mairapide manevre aeriene din lumea natural`,raportat la dimensiunile sale. Cercet`torii

universit`]ii au descoperit recent c` acest animalpoate plonja prin aer cu viteza de 92,8 kilometripe or`, fiind cea mai rapid` creatur` de peP`m#nt.

Se deplaseaz` \n fiecare secund` pe odistan]` echivalent` cu 383 lungimi de corp, mairepede dec#t un avion cu reac]ie, care parcurge\n zbor 150 lungimi de corp pe secund` [i dec#to nav` cosmic`, care reintr` \n atmosferaterestr` cu viteza de 207 lungimi de corp pesecund`.

For]a G pe care pas`rea colibri o exercitàtunci c#nd se \ntoarce din plonjare este deaproape nou` ori (9 G) mai mare dec#t for]agravita]ional`, echivalentul maximului experi-mentat de pilo]ii avioanelor de lupt`.

dailymail.co.uk

BANGUL

SONIC

26 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

REPORTAJ

E ste dificil s` fii comandant.

Por]i r`spunderea pentru prezentul [i viitorul unor

oameni. Poate de aceea cei mai mari\n grad au sim]it nevoia s` \mpart`comanda cu cei tineri, s` le \mp`r-t`[easc` din cuno[tin]e [i experien]`.S` le predea [tafeta. C`pitan-comandorul C`t`lin TURCU, loc-]iitorul comandantului escadrilei,“m#na st#ng` a comandantului”concretizeaz`: “S-a mers pe promo-varea tineretului. P#n` anul trecut,c#nd au fost repartiza]i la noilocotenentul Lavinia GUIT~ [ic`pitanul Sergiu CORBAN, \nescadril` erau numai pilo]i clasa 1".

Discu]ia se desf`[oar` \n biroulpilo]ilor de AN-2. |n escadril` sunt 40de oameni. Zborul \ncepe cutehnicienii de la sol care fac preg`tireaaeronavei o dat` la \nceput de s`pt`-m#n`; d#n[ii, \mpreun` cu mecaniciide bord, preg`tesc aeronava [i \iconfirm` mecanicului de bord càeronava este preg`tit` de zbor,mecanicul de zbor raporteaz` echipa-jului dac` aeronava este \n func]iunesau dac` exist` vreo suspiciune. |n

|n dic]ionarul explicativ al limbiirom#ne, co]ofana este o pas`rede m`rimea unui porumbel, cucoada lung`, cu penele de pespate negre, lucioase, iar cu celede pe piept [i de pe parteainferioar` a aripilor albe.Cobor#t` din dic]ionar, co]ofanas-a oprit pe elicea unuia dintreavioanele AN-2 de la Bobocpentru a-i ar`ta frumuse]ea [iutilitatea misiunilor ei. În prezentavionul AN-2 este folosit înFor]ele Aeriene Române pentruantrenamentul para[uti[tilor.Deviza Escadrilei AN-2 de laBoboc – “Mereu tineri”.

zbor se pleac` cu o grupare de 10 in[i.Pe l#ng` cei 3–4 pilo]i merg unul saudoi mecanici de bord, un specialistradio, un specialist celul` motor etc.P#n` \n anul acesta, dominat de criz`,serviciul financiar \i sprijinea [i cudeconturi cu bani \n avans pentrumisiuni.

Locotenent -comandorul JeanM U S T A } ~ ,c o m a n d a n t u lpatrulei 1 din ca-drul Escadrilei AN-2, intervine [i el \ndiscu]ie: “|n 2002a \nceput s` sestr#ng` aici tot AN-2-ul din ]ar`; \nbazele de unde auvenit oamenii eraustiluri de via]`,chiar stiluri dezbor diferite; cumam spune, [colidiferite. Ne-a luat ceva timp ca s`dezvolt`m rela]ii interpersonal. S-a\nceput destul de greu, mai ales càeronava AN-2, s` recunoa[tem, a fost

privit` ca o Cenu-[`reas` a avia]iei. Lamijlocul verii lui2005, 3 militari auvenit de la Turda, dela Escadrila de MiG-21; din motivele lor,oamenii au schimbatcategoria de aero-nav`. Acum, to]i suntpilo]i clasa 1 [i in-structori. Asta credc` spune mult. S-amuncit aici [i oa-menii sunt destul devaloro[i. Oricine de

aici poate fi trimis \n misiune pe oriceaerodrom, poate forma un echipaj saudou` [i pleac` lini[ti]i acolo. Ei au fostpromova]i de c`tre comandaescadrilei”.

|n aceea[i \nc`pere se afl` [i loco-tenent-comandorul C`t`lin ANTO-CHE, comandant patrula 3 din Esca-

drila 3 instruc]ie AN-2. Acesta intr` unpic \n detaliile tehnice: “Ne facemtreaba pe o aeronav` care a intrat \nproduc]ie [i care \nc` se fabric` \nChina; am impresia c` denumirea esteY-5; cred c` este singura aeronav` dindotarea armatei rom#ne care \nc` sefabric`. Avem resurse de zborsuficiente ca s` ne asigur`m misiunilepentru urm`torii 6–7 ani, av#nd \nvedere num`rul de ore alocate p#nàcum. Atragem tineri. LocotenentulLavinia GUIT~ s-a prezentat la noi anultrecut….”Subiectul” l-am furat de laOtopeni, tot anul trecut”.

Antoche este pilot instructor deanul acesta, are 33 de ani, c`s`torit,un copil, \n lucru al doilea. La Bobocdin 2003, din momentul \n care s-aformat escadrila 4, prin aducerea \n

DOUÃ ZILE CU ESCADRILADE LA AN-2

{eila DUMITRESCU

Avioane AN-2

C`pitan-comandorul C`t`lin Turcu,loc]iitorul comandantului

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 27

REPORTAJ

aceea[i loca]ie a 4 patrule, care erau\n loca]ii diferite – Bacù, Buzù,C#mpia Turzii, Titu. Spune c` acumsunt un colectiv destul de unit,“\ncerc`m s` \l facem [i mai unit prinmunc` \n comun”.

Misiuni \n cooperarecu For]ele Terestre

Plecarea \n misiuni se desf`[oar`\n propor]ie de 99% pe baz` devoluntariat. N-au zburat niciodat` deCr`ciun sau de Revelion, dar au zburat\n luna decembrie [i ianuarie. Inclusivduminica. Se execut` foarte multemisiuni \n cooperare cu For]eleTerestre, \n func]ie de necesit`]ilecomunicate de ei. “|n momentul \ncare se organizeaz` omisiune la poligonul M`linala care colegii no[tri disloc`200–300 de oameni,facem [i noi un efort, chiardac` este duminic`, s`venim cu o aeronav` saudou`, c#t trebuie [i s` \isprijinim ca s` ias` exer-ci]iul a[a cum trebuie”,spune locotenent-co-mandorul C`t`lin AN-TOCHE.

Colegul mai t#n`r, mais-trul militar clasa a 5-aNicolae PUTINIC~, spe-cialist celul` motor \nescadrila a 3-a, aflat \n ceade-a treia zi la escadril`, adaug` [i elimpresii personale legate desprerela]iile cu colegii sì. Are 22 de ani [ieste de loc din Buzù. “Am f`cut un

stagiu de preg`tire dup` ce amterminat [coala, de 30 de zile, senume[te trecerea la exploatare, dup`care am dat examen [i acum am trecutla exploatarea avioanelor”, detaliaz`maistrul militar.

Cele dou` aero-nave ie[ite la zborpentru exerci]iile cupara[uti[tii survolea-z` pista [i urc` ma-iestuos spre razelesoarelui. |n turnul decontrol, c`pitan-comandorul C`t`linTURCU se face auzit– “AN-2, renun]`m lazbor. E v#ntul despate”.

L#ng` el, pluto-nierul major IonelCOLNICEANU, [efulechipei tehnice, ne spune cu ochii peecran: “Primii pa[i \n armat` i-am f`cut\n 1984; dac` acolo, \n armat` eraregula <<mi[carea se repet` p`n` se

\nva]`>>, aici nu se mai repet` nimic.Aici, o dat` mi[carea f`cut` trebuies` fii sigur de ea. Mergi la carte. Nue[ti l`murit la carte, mergi la

speciali[ti”.Mesajul pe care

vrea s` \l transmitèste c` r`spun-derea este foartemare. “Aeronavaeste foarte veche,dar [i foarte bun`“.Adaug`: “Nu exist`<<nu [tiu>>, nuexist` <<nu cu-nosc>>. Cau]i \ncarte, cau]i la [efi,cau]i la colegi. Nu evorba numai deaeronav`, e vorbade oameni, de

echipaj, de familie”. Mai afl`m [i c` lapilo]i se pl`tesc orele de zbor, “la noise pl`tesc ateriz`rile”.

De[i avionul AN-2 este de origineslav`, comunicarea celor care \lfolosesc se face \n englez`. Sunt

convorbiri radio \ntre aeronav` [i solpentru c` se zboar` pe cìle aerienecivile. “Ne aliniem la standardeinterna]ionale”, vine [i explica]ia.

Sergentul major MariusSP@NU, controlor detrafic aerian, referindu-se la necesitatea convor-birilor dintre pilot [iorganul ATC, spune c`dac` acestea nu arexista, ar fi un adev`rathaos. Convorbirile sunt[i \n limba rom#n` [i \nlimba englez`, din motivde aliniere la stan-dardele interna]ionale.“|naintea noastr`,aceste activit`]i leexecutau pilo]ii cei maiexperimenta]i. Senumeau conduc`tori dezbor. Erau pilo]ii cu cea

mai mare vechime [i cea mai mareexperien]`. De vreo 5 ani \ncoace, lefacem noi, subofi]erii. Am \nv`]at [inoi de la pilo]i, am \nv`]at [iregulamente [i proceduri. Din p`cate,aceste atribu]ii sunt prev`zute pe ofunc]ie nou`, iar aceasta, fiind ]inut`prin cumul, nu este remunerat`.

|ntr-un dic]ionar al\n]elepciunii, se spune c`

nu o[tile sau visteriaconstituie ap`rarea unei

domnii, ci prietenii, pecare nu po]i s`-i

constr#ngi cu armele,nici s`-i c#[tigi cu aur; ei

se dob#ndesc prinservicii [i credin]`.

Escadrila AN-2 de laBoboc r`m#ne o

escadril` a prieteniei!

AN-2 la start:

O echip` t#n`r` [i b`tr#nul AN-2

Verificare parametri \naintede zbor

28 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

FOR}ELE AERIENE |N LUME

Euro HawkCompania Northrop Grumman a \nceput test`rile pentru prima

variant` de Euro Hawk a avionului pilotat artificial RQ-4 Global Hawk(UAV), dup` lansarea sa oficial` la Palmdale, California, pe 8 octombrie.

Acest model, destinat pie]ii europene, este diferit de celelaltevariante prin prezen]a, pe fuzelaj, a numai pu]in de [ase semnalmenteinteligente \n form` de aripi-munte. De asemenea, beneficiaz` de unprogram de software privind controlul zborului updatat [i reglat pentrucerin]ele europene de relief [i clim`. Programul va fi finalizat p#n` lasf#r[itul anului, urm#nd ca din luna februarie a anului 2010 s` \nceap`produc]ia de serie.

Pentru realizarea Euro Hawk-ului, compania Northrop Grummana colaborat cu Departamentul de Stat al SUA, iar primul zbor oficial seva realiza la Baza Aerian` Edwards, \n luna martie. La aceea[i loca]ie,se vor executa [i lucr`ri de dezvoltare a sistemelor de naviga]ie,ob]inere date [i dirijare, \nainte de livrarea c`tre Germania, undevaspre luna septembrie.

www.aviationweek.com

Euro Hawk

Marina American` a terminat testele pentru nouaversiune a avioanelor “Advanced Hawkeye” E-2D, acest“mini-AWACS” folosit [i de For]ele Aeriene [i NavaleFranceze.

Testele au avut loc la sta]ia naval` Patuxent River,Maryland, unde s-au verificat noile capabilit`]i introduse,printre care remarc`m avertizarea imediat` a posibileloratacuri aeriene, detectarea, la scara mai larg` – datorit`\mbun`t`]irii radarului – a amenin]`rilor de atac,executarea de comunica]ii digitale [i supraveghereaspa]iului aerian maritim [i aerian de proximitate.

Contractul de peste 400 de milioane de dolari oferitcompaniei Nortrop Grumman, are ca finalitate livrarea,p#n` la sf#r[itul anului 2010 a primelor trei avioaneE-2D, din totalul de 75 prev`zute.

www.spacewar.com

E-2D HAWKEYE LA FINALUL TESTELOR

Colectivul Tratatului Organiza]ieide Securitate (CSTO), organism oferitde Rusia [i ]`rile ex-sovietice caalternativ` la Alian]a Nord-Atlantic`,a desf`[urat, \n perioada 17-19octombrie, prin For]a de Reac]ieRapid`, un exerci]iu comun, la tab`rade instruc]ie de la Matybulak,Kazakhstan.

La exerci]iu au participat peste7.000 de militari din Rusia, Kazak-hstan, Armenia, Tadjikistan [i Kârgâ-zstan, 120 de tancuri, peste 200 altevehicule blindate, peste 40 zeci deavioane [i elicoptere. Componentaaerian` a executat misiuni de desantaerian, de suport logistic, de tip close

Exerci]iu de tip “joint”,similar cu cele NATO

air support, de atac [i bombardamentla distan]e medii [i mari, remarc#ndu-se capabilit`]ile aeronavelor prezente,\n special cele de tip Suhoi-35.Acestea au reu[it performan]a de adetecta [i ataca simultan peste 25 de]inte aeriene sau terestre.

Grupul constituit ca For]` deReac]ie Rapid` a fost creat \n timpulSummit-ului CSTO din februarie 2009,o alian]` post-sovietic` dorit` a ficonstituit` [i func]ional` dup` modelulNATO, ai c`rui membri sunt Rusia,Armenia, Belarus, Kazakhstan,Kyrgyzstan, Tajikistan [i Uzbekistan.

www.jane’s defence.com

Exerci]iu de tip “joint”,similar cu cele NATO

|n perioada 12—16 octombrie a.c., \n Orientul Mijlociu, s-a desf`[uratun exerci]iu bilateral, israeliano-american, de tip joint, sub numele de“Juniper Cobra 09”.

|n cadrul exerci]iului, desf`[urat o dat` la doi ani, cu \ncepere dinanul 2005, conform unui acord \ncheiat \ntre cele dou` p`r]i, s-au efectuato serie de teste a sistemelor anti-rachet`. Astfel, pe parcursul celor treizile, s-au verificat datele tehnice [i realiz`rile sistemului THAAD(Terminal High Altitude Air Defense), ale rachetelor PAC-3,interceptoarelor Aegis cu baz` la sol, dedicate For]elor Navale, radarelornoi cu band` X [i cele ale noului sistem israelian “Arrow 3” – un complexde sisteme anti-rachete cu raz` mare de actiune, superioar` modelului“Arrow 22”.

Toate aceste sisteme sunt p`r]i componente ale Sistemului Israeliande Ap`rare |mpotriva Rachetelor Balistice, complex ce se dore[te a fiopera]ional la capacitate maxim` p#n` la sf#r[itul anului 2010.

www.junipercobra.com

Exerci]iul “JuniperCobra 09”

Exerci]iul “JuniperCobra 09”

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 29


Ministerul Ap`r`rii din Indiaa decis achizi]ionarea unuinum`r de 50 de avioane de tipSuhoi-30 MKI, avioane de lupt`multi-rol. Conform declara]iiloroficialilor indieni, cele 50 deavioane de lupt` superioarereprezint` un supliment fa]` decondi]iile contractului delivrare. Potrivit datelor din acestcontract, Rusia – ]ara produc`-toare – se obliga s` livreze unnum`r de 230 de avioane de tipSuhoi-30, opera]iune a c`ruicost se ridic` undeva peste 8,5miliarde de dolari.

{eful Statului Major alFor]elor Aeriene Indiene, Pra-deep Vasant Naik, a declarat, la

For]ele Aeriene Indiene

se \nt`resc

semnarea actului adi]ional:“Suntem interesa]i ca for]anoastr` de r`spuns, \n principalla anumite ameni]`ri externe,s` creasc`, suntem doritorinum`rul nostru de aparateperformante [i func]ionale s`se constituie \ntr-o avangard` acapacit`]ii noastre militare”.

Dup` livrarea, de c`treRusia, \ntre anii 1996-1998, a 50de avioane, For]ele AerieneIndiene [i compania Hindus-tani Aeronautics au ob]inut [ilicen]a de co-produc]ie agreatà modelului Suhoi-30.

www.en.rian.ru

Construc]ia primului avion de tip F-35, varianta BK-1, destinat For]elor Aeriene Regale ale Marii Britanii, a\nceput pe data de 30 octombrie la uzinele din Palmdale,California.

BK-1 este un model F-35 B cu decolare scurt` [iaterizare vertical`. Modelul ce urmeaz` a fi livrat Angliei,dup` opera]iunile de testare [i evaluare opera]ional` vafi unul de coproduc]ie interna]ional`. Astfel, companiaNorthrop Grumman va fi responsabil` pentru designul[i produc]ia fuzelajului central, Bae Systems va furnizapartea de avionic`, iar Lockheed Martin va livracomponentele de cockpit [i aripi.

Se estimeaz` c` livrarea avioanelor F-35 BK-1 va\ncepe odat` cu debutul anului 2011 [i va avea caprincipal` destina]ie bazele aeriene de atac [i sprijin\ntrunit din cadrul For]elor Aeriene, dar [i unit`]ilor decoast` ale For]elor Navale.

www.airforcesmonthly.com

F-35, varianta UK, intr` \n produc]ieF-35, varianta UK, intr` \n produc]ie

Avionul M-346 Master, avion destinat antrenamen-tului pilo]ilor din cadrul For]elor Aeriene Italiene, produsde compania italian` Aermacchi, o sucursal` aFinmeccanica, a atins, la \nceputul lunii noiembrie a.c.,cota simbolic` de 1.000 de zboruri executate.

Zborul demonstrativ a fost efectuat de un avionreprezent#nd cel de-al treilea prototip, reprezentativpentru pre-seria M-346 standard. Cele 1.000 de ore dezbor au acoperit misiuni diverse, de la teste privindcompeten]a [i comportamentul diferitelor sisteme aflateasupra sa la cele executate \n sprijinul For]elor Aeriene,de la prezent`ri \n cadrul spectacolelor aeriene p#n` lacele necesare dezvolt`rii.

|n luna decembrie 2008, avionul M-346 Master areu[it s` ating` viteza de 1.17 Mach, devenind cel mairapid aeroplan italian proiectat vreodat`. Autonomiadezvoltat`, completarea [i viabilitatea sistemului dealimentare \n aer [i unghiurile de atac de peste 30 degrade sunt atuurile acestui avion veteran. Pe acest tipde avion au zburat peste 40 de pilo]i militari italieni [ipeste 70 din alte ]`ri, unele chiar exotice, precumEmiratele Arabe Unite sau Singapore.

www.defence-aerospace.com

M-346 Master la cota

1.000

30 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009


Zborul de reconfirmare a capacit`]ii de ac]iune aavionului s-a desf`[urat pe 27 octombrie a.c. la uzinele Saab.Scos temporar de la zbor pentru upgradare, Gripen NGDemonstrator reapare cu o nou` anvergur`, oferit`, \nprincipal, de instalarea radarului AESA.

Pe l#ng` acest sistem, au mai fost modificate sistemulde comunicare prin satelit, sistemul electro-optic deavertizare \mpotriva rachetelor Missile Approach Warning(MAW), dar [i capacitatea intern` de rezerv` cucombustibil.

„Dac`, \nainte, radarul de pe Gripen era controlatmecanic, iar antena lumina o singur` zon` odat`, acum,radarul AESA (Active Electronically Scanned Array), prinmultiplele sale antene ancorate \ntr-una singur`, fac posibil`descoperirea mai multor zone concomitent. De asemenea,prin noul sistem de comunicare, se pot transmite mesajetext [i voce la calitate [i vitez` excep]ionale.

Gripen NG Demonstrator poate, acum, acoperi cea maimare palet` de misiuni \n care sunt agrenate For]ele AerieneSuedeze.

www.af.mil.com

Gripen NG Demonstrator se\ntoarce la zbor

Gripen NG Demonstrator se\ntoarce la zbor

|n data de 9 noiembrie a.c., la Centrul pentru Experien]eMilitare Aeriene, de la Mont-de-Marsan, Fran]a, s-au executato serie de teste pentru determinarea capacit`]ii de lucru \nsistem real a noului sistem de recunoa[tere Reco NG, sistemde genera]ie nou`.

Sistemul, certificat de Directoratul General pentruArmamente din cadrul Ministerului Ap`r`rii pe 12 octombrie,este v`zut ca o alternativ` viabil` pentru detectarea ]intelor [icaptarea digital` a datelor. P#n` acum, numai avioanele MirageF1 CR puteau s` \ndeplineasc` misiuni tactice de recunoa[teredatorit` senzorului intern [i a componentei Presto. Datorit`capacit`]ilor sistemului Reco NG [i avioanele de tip Rafale vorputea executa misiuni similare.

Prezent#nd performan]e superioare, Reco NG va oferi, prinputerea senzorului optic mult mai eficace, imagini prininfraro[u, at#t de pe timpul zilei c#t [i nocturne [i de la \n`l]imivariate. Odat` programat, sistemul va ac]iona automat [i vafurniza datele \n totalitate f`r` interven]ia pilotului, sc`z#ndconsiderabil durata de prelucrare a datelor [i scurt#nd timpulde interven]ie sau de r`spuns.

www.defence-aerospace.com

DEBUT PENTRU SISTEMUL

RECO NG

DEBUT PENTRU SISTEMUL

RECO NG

Secretarul Adjunct al NATO, Claudio Bisogniero, a oficiat,\n cadrul ceremoniei desf`[urat` cu ocazia Reuniunii Mini[trilorAp`r`rii de la Bratislava, Cehia din 23 octombrie, semnarea, dec`tre nou` ]`ri membre, a inten]iei de cooperare [i contribu]ie lacrearea unui program multina]ional referitor la elicoptere ce arputea asigura Alian]ei [i opera]iilor desf`[urate de aceasta suportulaerian adi]ional necesar.

Creat` \n luna februarie a acestui an [i condus` de RepublicaCeh`, For]a Interna]ional` de Elicoptere HIP (HelicopterInterna]ional Programm) este responsabil` pentru dezvoltareaprogramelor interna]ionale de transport cu ajutorul elicopterelor,\n scopul ajutor`rii acelor state care nu au aceste resurse ladispozi]ie. Aceast` ini]iativ` va permite livrarea, de c`tre NATO [ipartenerii sì, \n zone [i teatre de r`zboi, a proviziilor, personalului[i tehnicii necesare.

Declara]ia a fost semnat` de Cehia, Ungaria, Norvegia, Albania,Polonia, Slovacia, Spania, Turcia [i Marea Britanie [i are \n aten]ieutilizarea, pentru misiunile propuse, a elicopeterlor de tip MI-8,MI-17 [i MI-171. |n cadrul ini]iativei a fost introdus, ca programviabil, exemplul de colaborare francezo-englez „Multinational

Ini]iativ` NATO pentru for]amultina]ional` HIP

Pagini realizate plutonier major Sorin S~FTOIU

Helicopter Initiative” (MHI), variant`ce suport` finan]areactivit`]ilor legate de elicopterele proprii.

www.nato.int

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 31


CENTRUL DE CERCET~RI {I ÎNCERC~RIÎN ZBOR

35 de ani de la \nfiin]are

|n urm` cu 30 de ani, \n luna iunie aanului 1974, \n baza unei hot`r#ri aConsiliului de Mini[tri, lua fiin]`, \n cadrulCentrului Na]ional al Industriei Aero-nautice, Centrul de |ncerc`ri \n Zbor, cusediul la Craiova. |n acela[i an, la data de30 octombrie 1974, primul avion cu reac]iede produc]ie rom#neasc`, IAR-93,\mbr`]i[a pentru prima dat` din \naltulcerului, sub aripile sale ocrotitoare,grani]ele na]ionale. Din acel moment,Centrul de |ncerc`ri \n Zbor a devenit unuldintre copiii de suflet ai aeronauticiirom#ne. De-a lungul timpului, oameni de[tiin]`, pilo]i, ingineri [i tehnicieni saupersonal auxiliar [i-au intersectat destinelepe culoarul pasiunii pentru zbor, d#nd via]`celor mai importante proiecte rom#ne[tidin domeniu, “educ#nd” temperamentulc#torva genera]ii de avioane civile saumilitare [i contribuind, astfel, la dezvol-tarea unuia dintre cele mai m`re]e visuriale omenirii.

01 aprilie 1974 - Prin HCM nr. 356se înfiin]eaz` CENTRUL DE ÎNCERC~RIÎN ZBOR în scopul test`rii la sol [i în zbora produselor industriei aeronautice

române[ti militare [i civile.22 martie 1991 - CENTRUL DE

ÎNCERC~RI ÎN ZBOR – CRAIOVA devineSocietate Comercial` “CIZ S.A.”, men]i-nându-[i domeniul de activitate.

18 mai 1994 - se înfiin]eaz` “CEN-TRUL DE CERCET~RI [i ÎNCERC~RI ÎNZBOR”, prin reorganizarea CÎZ-SA, caunitate militar` de cercetare [tiin]ific` [i

testare-evaluare în domeniul aeronautic,integrat` în structura DepartamentuluiÎnzestr`rii Armatei. Unitatea semodernizeaz` iar domeniul de activitate seextinde [i asupra test`rii tehnicii militareimportate.

07 ianuarie 1998 - unitatea esteinclus` în structura Agen]iei de Cercetarepentru Tehnic` [i Tehnologii Militare.

Compania TAROM a \mplinit 55 de anide existen]`.

|nfiin]at` la 18 septembrie 1954, dup`\ncetarea activit`]ii TARS (TransporturileAeriene Rom#no-Sovietice), compania s-adezvoltat an de an, devenind tot maiperformant` [i solicitat`, fiind singuruloperator na]ional de transport aerian.

Ini]ial, compania avea \n dotare avioanede tip Li-2, cu o capacitate de 17–21 pasageri,oper#nd mai \nt#i pe rute interne [i apoi perute externe.

La numai doi ani de la \nfiin]are, ea \[itriplase deja capacitatea de transport.

|n 1961 au fost achizi]ionate primeleavioane turbopropulsoare mediu-curier de tipIL-18, care aveau o capacitate de 109 pasageri[i o vitez` de croazier` de 650 km/h, urmatede turboreactoarele IL-62, Tu-154 [i BOEING707.

TAROM LA 55 DE ANI

Dup` [ase ani, TAROM opera deja c`treaproape toate ]`rile europene, iar \n 1966 aefectuat primul zbor peste Atlantic. Anul 1969a marcat efectuarea primei curse charter spreAmerica de Sud.

|n prezent, TAROM opereaz` pe zbo-rurile interne [i externe cu o flot` compus`din 26 de aeronave de diferite tipuri: 3aeronave BOEING B-737-800, 4 aeronaveBOEING 737-700; 4 aeronave BOEING 737-300; 4 aeronave AIRBUS A318-111; 7aeronave ATR 42-500; 2 aeronave ATR 72-500;2 aeronave AIRBUS A310-325.

Pasiunea pentru zbor [i d`ruirea pentruprofesie au fost, dintotdeauna, calit`]ile deexcep]ie ale personalului TAROM-ului, obun` parte din acesta fiind format, \n decursulcelor 55 de ani de existen]`, \n institu]iile [iunit`]ile operative ale avia]iei militare, laman[a aeronavelor acesteia.

Pagin` realizat` dec`pitan Mircea BARAC

La 25 iulie 1909, aviatorul francez LouisBlériot izbutea prima traversare aCanalului M#necii cu avionul. La un secoldup` acest eveniment, un pilot francez s-aaventurat, \ntr-un avion monoplanasem`n`tor cu cel al lui Blériot, s` refac`zborul acestuia din Fran]a \n Anglia.

Avionul, construit \n 1934, are o elicedin lemn, ro]i de biciclet` [i un motor numai puternic dec#t cel al unei ma[ini detuns iarba. Cu vehiculul astfel echipat,

Edmond Salis a decolat de pe plaja Blériot,din Calais, Fran]a, ajung#nd, 40 de minute

mai t#rziu, de cealalt` parte a CanaluluiM#necii, la Dover. Zborul a durat ceva maimult dec#t acum 100 de ani – Blériotreu[ise traversarea \n numai 38 de minute.

Monoplanul Blériot, devenit faimos \nurma acestui zbor reu[it, a fost v#ndut \npeste 800 de exemplare [i utilizat de for]eleaeriene ale mai multor ]`ri \n timpulPrimului R`zboi Mondial.

RECONSTITUIREA

UNUI ZBOR ISTORIC

32 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

OAMENII DINTRE NOI

La 26 octombrie 2009, Baza 90 TransportAerian Otopeni s-a îmbog`]it cu o lucrare de excep]ie– ansamblul monumental Troi]a Aviatorilor, în`l]atîn memoria aviatorilor c`zu]i la datorie.

Intrat` în patrimoniul For]elor Aeriene o dat`cu ocazia s`rb`toririi Sfântului Mare MucenicDimitrie, izvorâtorul de mir – 26 octombrie 2009 – [ia anivers`rii a 60 de ani de la înfiin]area Bazei 90Transport Aerian Otopeni, Troi]a Aviatorilor a fostsfin]it` [i binecuvântat` de un sobor de preo]i militariîn frunte cu P`rintele Protopop Constantin P~UNde la Protopopiatul Ilfov-Nord Otopeni [i constitueun reper [i un motiv de comemorare a tuturor eroiloraviatori c`zu]i la datorie. La aceast` activitatedeosebit` a bazei aeriene au participat generalul-maior dr. Ion-Aurel STANCIU, [eful Statului Majoral For]elor Aeriene, comandorul Ion M~L~ELEA,[eful Serviciului Resurse Umane, domnul SilviuGHEORGHE, primarul ora[ului Otopeni, fo[ticomandan]i ai bazei aeriene, rudele celor c`zu]i ladatorie, personalul unit`]ii, al]i invita]i.

Troi]a a fost conceput` [i realizat` de p`rinteleMarius GUGUCI, preotul militar al bazei,plutonierul adjutant-[ef Dumitru VASILIU [iGheorghe NEICU, personal civil contractual [i unîndr`gostit al sculpturii în lemn. A fost lucrat` dinlemn de salcâm, tratat` cu ulei de in, iar, la final,acoperit` cu un strat de cear` de parchet.

Ansamblul monumental este o inspirat` [ioriginal` asociere \ntre motive tradi]ionale aleortodoxiei [i tradi]ia simbolistic` a avia]iei militare,izvor#t` din lemnul unui salcâm din cazarma unit`]iimilitare. Pe Crucea propriu-zis` este reprezentat`R`stignirea Domnului Iisus Hristos, iar tija crucii, cuo în`l]ime de 3,5 m, are forma unei pale de avion.În partea dreapt` a Troi]ei s-a amplasat o plac`memorial` cu cele 51 de nume ale celor c`zu]i ladatorie, \n anul 1955.

Frontalul lucr`rii este decorat cu simbolurireprezentative pentru tradi]ia ortodox` [i istoria

TROI}A AVIATORILORC`pitan-comandor

{tefan POPA

aripilor române[ti. Postamentul Troi]ei este realizatîn trepte, platoul de sus imaginând pista de decolare-aterizare a desp`r]irilor [i reg`sirilor aviatorilor no[tri.

“Azi, 26 octombrie 2009, la 60 de ani de laînfiin]area bazei, s-a sfiin]it Troi]a Aviatorilor –sculptat` din lemn de salcâm, din cazarma unit`]iimilitare – amplasat` în fa]a platoului de adunare apersonalului din Baza 90 Transport Aerian”, aveas` consemneze în Ordinul de zi pe unitate, generalulde flotil` aerian` {tefan D~NIL~, comandantulbazei. „Sunt foarte mul]umit suflete[te de aceast`m`rea]` realizare [i de gândurile frumoase alepersonalului din Baza 90 Transport Aerian, baz` deelit` a For]elor Aeriene. Consider Troi]a Aviatoriloro minunat` oper` de art`, un simbol fizic al perenit`]iispirituale a memoriei aviatorilor disp`ru]i în condi]iitragice [i un omagiu de suflet în memoria tuturorcelor care au lucrat în aceast` unitate militar` [icare ast`zi, din p`cate, nu mai sunt printre noi.Felicit`ri tuturor celor care s-au ostenit pentrurealizarea acestui ansamblu monumental. Azi amavut bucuria spiritual` de a primi un har de lumin`[i putere dumnezeiasc`”.

Ascunde, Doamne, norii necredin]eiDin cerul Tù br`zdat de ne-n]eles,Aprinde, Doamne, Tu, lumina stins`De \ndur`ri ce pl#ng \n Univers.

|nchide Tu to]ii demonii \n slav`{i lumineaz` crudul Infinit,P`trunde Tu vecia \ntrist`rii{i d`-le lor altarul de argint!

Coboar`, Doamne, Tu pe crucea vie]ii{i urc`-I doar pe Ei \n ve[nicii!S` poat`-atinge neatinsul lumiiS` sting`-n suflete ad#nci f`clii!

|nal]` Tu altare de v`paieAcelor \ngeri ce ni i-ai r`pit!Aprinde tu lum#narea vecieiPentru cei ce la Tine s-au suit!

Suntem prea mici noi s` putem zbura|n oglindirea nemuririi sacre,Suntem prea slabi s` ne urc`m la TineS` ne-nchin`m \n fa]a lor. E noapte.

Prea noapte pentru noi s` deslu[imC`rarea c`tre ve[nicii albastre.E mult prea noapte pentru muritoriiCe sting f`cliile \n ve[nicii de [oapte!

|nchide, Doamne, Tu, moartea amar`{i f`-I mai ve[nici dec#t orice sf#nt!Deschide, Doamne, nemurirea pentruCei care p`trund cerul prin cuv#nt!

Pentru cei care poart`-n suflet vriaVie]ii lor de \ndur`ri [i chin,Une[te, Doamne, Tu inimi de aur|n cerul care picur` venin!

Rug` pentru pi lo] i

Monica BERCEANU

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 33

OAMENII DINTRE NOI

Veteranul de r`zboi, b`rbatul de peste 90de ani, Ion DOBRAN, general de flotilàerian` \n rezerv`, trìe[te singur, laBucure[ti, \ntr-o cas` mare. |nconjurat defotografiile vechilor lui colegi de arme, mor]idemult, mere [i gutui, seniorul de alt`dat` aales s`-[i aminteasc` unul dintre momentelece i-au marcat via]a: moartea c`pitanului sù,Alexandru {erb`nescu.

În aprilie 1944 s-a oprit ofensiva sovietic`pe Nistru, pe linia frontului. Aici, r`zboiul aluat alt` form`. O[tile nu se mai luptau întreele, ci se p#ndeau fa]` în fa]`. Era un r`zboiciudat: de o parte erau rom#nii [i germanii,de cealalt` parte erau ru[ii. Nu se duceaulupte între ei, ci mici întrep`trunderi sau micitaton`ri. În ]ar` nu se sim]ea r`zboiul `sta,înc` era o situa]ie calm`, dar se sim]eaubombardamentele americane care se f`ceaude la 10 la 12.

La 10 intrau la noi [i la 12 plecau. Înmomentul în care se d`dea alarma, toat`lumea pleca în ad`posturi, pivni]e. La ora 12,ie[eau afar` [i via]a continua ca [i cum n-ar fifost r`zboi. Înc` se g`seau produse, destulealimente.

Cum erau bombardamentele astea?Primul bombardament important a venit în]ar` la 1 august 1943. O serie de 107bombardiere a decolat din Libia de ast`ziîntr-un zbor cu totul neobi[nuit, la firul apei,peste Mediterana, la 100 de metri, s` nu fieprinse de radar. Au p`truns prin Bulgaria, aul`sat Ploie[tiul cu rafin`riile în dreapta, s-auapropiat de linia mun]ilor, au virat [i aubombardat cu efecte destul de bune. Întretimp, Ploie[tiul a fost înt`rit cu baloanecaptive, cu tunuri puse pe platforme de trencare coborau cu avioanele, cu cea]` artificial`,cu machete de avioane, m` rog, o întreag`tehnic` menit` s` induc` în eroare.

La 18 august, ca de obicei, ne-am adunatla postul de comand`, ca s` afl`m ce seîntâmpl`. Avioanele care veniser` dinspre

18 august 1944 –O ZI DE R~ZBOI CIUDAT

{eila DUMITRESCU

Libia nu erau avioane care s` bombardezecâmpul tactic, acolo unde se duc luptele, erao avia]ie strategic`. Îi prindeam în radar dinmomentul decol`rii [i vedeam c`, dac` trecAdriatica, înseamn` c` vin ori la noi, ori launguri. Veneau pe la Turnu Severin [i luaulinia mun]ilor sau înainte de Turnu Severin,virau stânga [i bombardau Budapesta. Pestetrei zile Hamburg-ul, Dresda, obiectivele pecare [i le alegeau. Rom#nia a fost bombardat`cel pu]in de 18 ori. Ne-am dus la comandant[i am v`zut c` decoleaz`. Au luat linia de laTurnu Severin linia mun]ilor, [i am fost sigurc` vin la noi. A[teptam s` dea alarma, printr-o rachet` ro[ie, practic o m#n` a destinuluicare se întindea dup` unul sau dup` altul,pentru c` nu era lupt` aerian` \n care s` nucad` c#]iva mortal sau s` fie r`ni]i.

“A r`mas Messerschmitt-ul `sta al meu cares` continue lupta”

S-a dat alarma, ne-am dus la avioane....R`m`sesem pu]ini. Pe 18 august 1943, eraap`rat` de 25 de pilo]i. Asta în momentul încare toat` lumea fugea la ad`post. 25 deoameni se duceau s` le ias` în înt#mpinare.

Am decolat, ne-a dirijat un post care neconducea, am atins Bra[ovul, Transilvanamun]ilor. {tiam c` vin dinspre vest spre est[i într-adev`r, pe la 700-800 de metri i-am z`rit.Noi mergeam pe partea cealalt` a mun]ilor,ei veneau de aici. Erau deja mai sus ca noi.Ultimul bombardament l-au f`cut la 7.000-8.000 de metri, atât se ridicase lupta înîn`l]ime. O bun` parte din avioanele noastre,IAR-90, nu puteau duce lupta la în`l]imea aia[i a r`mas Messerschmitt-ul ̀ sta al meu cares` continue lupta. A continuat s` ia în`l]ime{erb`nescu ca s` ajung` m`car la în`l]imealor. Erau înso]ite de un pâlc de vân`tori de-ailor [i era foarte greu s` ajungi la bombardiere.S-a angajat {erb`nescu, a atacat vân`toarealor ca s` ajung` la bombardiere, apoi to]i în[ir, pentru c` avioanele astea de vân`toarelupt` dou` câte dou`. Ele nu pot trage decâtdrept înainte, nu se pot ap`ra decât unul pealtul. Practic, tu nu te po]i ap`ra de el dac`sunt avioane în spate. Lupta aerian` se duceîn permanent` mi[care, în evolu]ii acrobatice.La un moment dat, prime[te {erb`nescu unmesaj c` sunt bombarda]i. “Nu pot c` suntdeja angajat”, spune el. Dup` ce s-au desf`-[urat luptele individuale, adic` doi c#te doi,el a v`zut c` nu se poate face mare lucru [i avrut s` rup` lupta, a virat s` revin` c`treBuzù, unde era aeroportul nostru de baz`.Deasupra Ciuca[ului, \n picaj, era {erb`nescula mijloc, eu \n st#nga la vreo 100 de metri [i

\nc` un avion, la alt` 100 de metri, to]i\ncerc#nd s` se apere unul pe cel`lalt, \nspecial pe {erb`nescu. O frac]iune desecund` m-am uitat \n st#nga, \n sus, [i\ntorc#nd capul, \l v`d pe al treilea, dar nu \lmai v`d pe {erb`nescu. Atunci am virat bruscca s` v`d ce s-a \nt#mplat cu el. C#nd am virat,am v`zut un avion american care tr`gea orafal` \n avionul c`pitanului. Acesta a intrat\n rafala americanului [i a fost lovit. A \ntorsspre st#nga [i a picat. Am crezut c` sare cupara[uta, dar fusese lovit mortal pe valeaBuzùlui.

De asta, c#nd m` \ntorceam, pe valeaBuzùlui, observasem la r#u, femei caresp`lau rufe [i le \ntindeau pe marginea ierbii,

s` se usuce. Atunci m` \ntre-bam: E r`zboi? Ce r`zboi?Poate doar sus, unde \nsclipiri de argint lupt` zeii cutitanii. Tocmai fusese dobor#tun titan fulgerat. Era c`pitanulAlexandru {erb`nescu. Ulti-mul bombardament ameri-can. Ghinionul ghinioanelor.Pe 19 august s-a declaratarmisti]iu. Asta a fost o zidintr-un r`zboi ciudat.

A fost comandantul Escadrilei 48Vân`toare (albastr`) din Grupul 9Vân`toare. A luat parte la 340 de misiuni,74 de lupte aeriene [i a avut 10 victoriiaeriene confirmate, 3 probabile [i unala sol. Este decorat cu Ordinul SteauaRomâniei, Ordinul Coroana României [iOrdinul Virtutea Aeronautic`.

18 august 1944 –O ZI DE R~ZBOI CIUDAT

34 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

INSTRUC}IE

Zborul – starea denormalitate a unei

baze aeriene

La ie[irea din municipiul Câmpia Turzii am f`cutla dreapta [i am urcat dealul Lunii pân` la poartaBazei 71 Aeriene. Ne întâmpin` blazonul unit`]ii,afi[at cu mândrie pe unul din zidurile punctului decontrol, cu cele [apte cet`]i ale Ardealului în inimac`ruia ne afl`m, pe care cu bucurie descoperimgravat motoul “NIHIL SINE DEO – Nimic f`r`Dumnezeu” sub imboldul c`ruia deja sim]im c` seîntâmpl` dinamic, ordonat, toate activit`]ile bazei. Dela intrare am sim]it o atmosfer` de lini[te, c`[tile dekevlar, vestele antiglon] ale personalului din serviciulde paz`, uniformele oarecum diferite ale miliariloramericani, costumele de zbor, oamenii care forfoteauîn stânga [i în dreapta, cu direc]ii clare [i precise,conduc c`tre importan]a unui exerci]iu bilateral aflatîn derulare. „Mai sunt cincisprezece minute [i sedeclan[eaz` activitatea de zbor, fiecare om trebuies` fie la post, gata s` îndeplineasc` misiunea”,încearc` s`-mi l`mureasc` nedumerirea subofi]erulde serviciu la Punctul de Control, sergentul Alin{OPT~REAN. Este o zi de toamn` cu cer variabil[i destul de rece, foarte bun` pentru activitateaopera]ional` de care trebuie profitat.

Deodat`, lini[tea a fost brusc întrerupt`. Este orafor]ajului cuplat, a tunetului lini[titor ce preveste[teînceputul zborului. A decolat primul avion careexecut` cercetarea meteo. În avionul MiG-21 LanceRdubl` comand` se afl`, locotenent-comandorulAurelian NI}~, c`pitanul C`t`lin C~R~BINEANU,mai zboar` c`pitanii Nicolae SAREALB~, OvidiuMITREA, Marcel MURARU. Director de zbor estelocotenent-comandorul Marin MITRIC~, la sol, înfa]a radarelor, c`pitanii Radu OLAR, Zorin LAZ~R,plutonierul Andreea IPATE-BERCEA [i personalulcivil contractual Monica FILON, doar câ]iva din cei

care ast`zi particip` al`turi de airmanii americani la„Dacian Thunder”.

– Cum a fost anul 2009 pentru Baza 71Aerian`, din punct de vedere al zborului?

– Destul de dificil, a[ putea s` spun c` s-auadunat înc` de la începutul anului o multitudine demisiuni [i exerci]ii, atât na]ionale cât [i interna]ionale,la care personalul Bazei 71 Aeriene a trebuit s`r`spund`. Printre cele mai importante a[ vrea sàmintesc exerci]iul româno-american „Strike Lance”desf`[urat în prim`var` împreun` cu EscadrilaAmerican` 494 care a venit la noi cu 12 avioaneF-15 Strike Eagle, „ROUEX 2009" la care am avutca oaspe]i aviatori din Bazele 95 [i 90 Aeriene [i„Dacian Thunder” desf`[urat împreun` cu Escadrila81 apar]inând USAFE (For]ele Aeriene ale SUA dinEuropa) înzestrat` cu avioane de atac la sol de tipA-10. În var` am executat trageri reale cu racheteaer-aer în cadrul exerci]iului „SWOOP 09", desf`[uratîn poligonul Capul Midia. Apoi a[ mai aminti exerci]iilecu o durat` mai mic` de o s`pt`mân` cum ar fi „AirSolution”, desf`[urat împreun` cu avia]ia sârb`,„ADTRAK” desf`[urat împreun` cu avia]ia ungar` [iexerci]iul sub comanda NATO „NewFipp 09"desf`[urat împreun` cu CAOC 5, la care au participataeronave Gripen apar]inând Ungariei [i aeronavePilatus apar]inând Sloveniei. Tot aici am mai puteaîncadra participarea la nivel de reprezentare cuevolu]ie dinamic` [i prezentare static` la miting-ulaerian de la Batajnita, lâng` Belgrad. La acestea semai pot adùga tragerile reale cu armament clasicaer-sol desf`[urate pe parcursul întregului an [i careau fost planificate [i executate cu 300% mai multdecât anul trecut în poligoanale Cincu [i Bogata. A[dori s` anticipez întrebarea dumneavoastr` [i s`r`spund c` „Da”, planul de zbor a fost suplimentat,atât la avioane cât [i la elicoptere [i c` el esteîndeplinit, în acest moment, în propor]ie de 90%. Ammai avea ca obiective, în acest an, trageri reale cuarmament inteligent aer-sol, care sper`m s` seconcretizeze în luna noiembrie a acestui an. Deosebitde al]i ani este specializarea pe misiuni [i executareainstruc]iei, atât a personalului de asigurare, cât [i apersonalului navigant, fie exploatând MiG-21 LanceR

sau IAR-330, prin exerci]ii reale bazate pe scenariimoderne care au ca punct de plecare noile tipuri deamenin]`ri [i care pot ar`ta în orice moment nivelulde preg`tire al personalului bazei. Rezultate exist`,securitatea zborului este fundamental`, putem [i maibine, am fost [i suntem aprecia]i pentru efortul depus

[i ca deziderat ne-am dori s` îmbun`t`]im, atâtschema de rela]ii pe orizontal` [i vertical` din cadrulbazei, ciclul decizional, cât [i maniera de abordare aactivit`]ilor desf`[urate – ne-a oferit l`muriricomandorul Laurian ANASTASOF, comandantulunit`]ii militare.

Debriefingulmisiunii ... satisfac]ia

reu[itei

Cea mai important` activitate pentru personalulnavigant este f`r` îndoial` – zborul, dar pentruaceasta se impune ca prioritate organizarea [ipreg`tirea în detaliu a fiec`rei ac]iuni. Planificarea


ZBORUL – SATISFAC}IA MUNCIIÎMPLINITE

ZBORUL – SATISFAC}IA MUNCIIÎMPLINITE

ComandorulLian Some[ean,[eful logisticii

ComandorulLaurian

Anastasof,comandantul

Bazei

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 35

INSTRUC}IE

orelor de zbor pentru fiecare pilot este o activitatecomplex` [i foarte delicat`. Mai nou la Baza 71Aerian`, pilo]ii opera]ionali, adic` cei care execut`Serviciul de lupt` „Poli]ie Aerian`“ au ca principalobiectiv executarea misiunilor comune în cadrualiat, de tip CAS (Close Air Support), EW (ElectronicWarfare), AI (Air Interdiction), AD (Air Defence).Zborul de antrenament între aplica]ii [i misiuniinterna]ionale revine instructorilor de zbor [i pilo]ilortineri, care se afl` fiecare în anumite etape aleinstruirii. Criza financiar` prin care trecem ast`zi,încerc`m s` o estomp`m prin planificare judicioas`[i eficient`, în a[a fel încât nimic s` nu influen]ezeîn mod decisiv activitatea opera]ional`. Chiar dac`num`rul de ore de zbor pentru acest an a fostsuplimentat pentru pilo]ii care abia încep s`deprind` aceast` nobil` meserie, ele par a nu finiciodat` suficiente.

„Anul acesta nu ne-au lipsit provoc`rile, iarproblema cea mai grea este pentru cei tineri caresunt în curs de preg`tire pe anumite trepte deantrenament [i pentru care nu sunt alocateniciodat` suficiente ore de zbor. Un pilot tân`r, la25 de ani, ar trebui inclus într-un program depreg`tire cu scop final de a-l forma ca lupt`toraerian, ziua [i noaptea, în condi]ii meteorologicenormale [i grele, pân` în jurul vârstei de 30 de ani,pentru ca pân` la 38 de ani s`-l po]i folosi la maximdin punct de vedere opera]ional. Acesta ar fi cursulnormal al lucrurilor, dac` am avea alocate [i orelede zbor necesare. Dar, ne limit`m la cât avem. Cutoate acestea nu vom face rabat de la normele [iregulile de securitate a zborului”, ne relateaz`locotenent-comandor Sorin AVRAM, instructor-[efcoordonare zbor [i directorul exerci]iului „DacianThunder”.

Pilo]i în barem

Anul 2009 a fost un an foarte greu [i pentruelicopteri[ti. Cu cât un pilot are mai multe ore deantrenament, cu atât mai mult, el poate întrebuin]ala maxim posibilit`]ile tipului de elicopter pe carezboar`. Aceasta presupune [i crearea condi]iilornecesare pentru o astfel de performan]`.

„Datorit` supliment`rii num`rului de ore dezbor, anul acesta am putut executa misiuni cu unanumit grad de complexitate [i dificultate, cum ar ficele pentru for]ele de opera]ii speciale, zborul încondi]ii deosebite, la munte, zborul pe timp denoapte în condi]ii meteorologice grele. Anul acesta,atât în loca]ia Giarmata, dar [i la Câmpia Turzii,pilo]ii de elicoptere au putut ob]ine calific`ri noi pefondul particip`rii la misiunile extrem de importantepe care le-am avut de îndeplinit prin ordin. A[tept`mprovoc`rile pentru anul 2010, când va trebui s`relu`m toate etapele pentru recalificarea pilo]ilor,având în vedere noile obiective ce vor fi încredin]atede Statul Major al For]elor Aeriene, Bazei 71Aeriene. Acum suntem cu pilo]ii în barem [i cuplanul r`mas de îndeplinit, rezolv`m detaliile decalificare pentru misiuni”, ne spune pe un ton realist,c`pitan-comandorul Florin IVANA, comandantulEscadrilei de elicoptere de la Timi[oara.

Vreau s` zbor ...

Este destul de greu s` fi tân`r pilot militar într-o baz` aerian`. În primul rând, faptul c` e[ti la

început de drum [i, ca oriceînceput, este dificil, apoisunt de trecut o serie debariere, printre care aceeaa „mentalit`]ilor”, precum [iaceea a diferen]elor dintregenera]ii. Problema cea maiimportant` pentru tineriipilo]i este [i r`mâne faptulc` nu zboar` cât [i-ar dori.Pilo]ii tineri, de[i pu]ini lanum`r sper` la o situa]iemai bun`, dar, din p`cate,semnele vremii arat` c` vafi din ce în ce mai greu.Oare, speran]a este aceeacare moare ultima ...

„Zborul este visul meu de mic copil. Îmi placeceea ce fac, vreau s` zbor... A[tept de [apte ani [isunt dispus s` o mai fac [i în continuare. Voi facetot ceea ce ]ine de mine [i cred c` va veni unmoment favorabil [i pentru noi. Principala meaproblem` r`mâne timpul. Criteriile pentru selec]iape avionul multirol par din ce în ce mai dure. Am

mai f`cut un pas în acest sens prin începereazborului pe timp de noapte. Ar fi un mare ghinionpentru mine dac` ar veni acel moment [i m-ar g`sinepreg`tit”, a ]inut s` ne precizeze c`pitanulLucian-Alexandru T~TULEA.

SPRIJINUL LOGISTIC –suportul întregii

activit`]i ...

Un element important în cadrul activit`]ii de zboral unei baze aeriene îl constituie asigurarea logistic`.Se asigur` tot ce ]ine de activitatea de zbor, de laasigurarea tehnic`, material`, medical`, financiar`,pân` la asigurarea cu echipament de protec]ie saucostume de suprasarcin`. Am în]eles c` anul acestas-a început cu bine pentru c` pân` în prezent nu aufost dificult`]i majore în asigurarea logistic`. „Oproblem` deosebit` cu care ne-am confruntat anul

acesta a fost volumul mare de activit`]i la care amfost chema]i s` r`spundem. În afar` de activit`]ilecurente reprezentate de îndeplinirea planurilor deinstruc]ie în zbor, atât la MiG-uri, cât [i la elicopteream asigurat sprijinul na]iunii gazd` (HNS – HostNation Support) pentru cele dou` exerci]ii comuneromâno-americane. Suntem solicita]i în continuarepentru misiunile de afluire [i defluire în teatrele deac]iuni militare, în folosul for]elor terestre, dar [i pentruna]iuni aliate [i prietene, vecine, care g`sesc extremde util` [i eficient` colaborarea cu Baza 71 Aerian`.Am asigurat mentenan]a tehnicii de pe teritoriuparticipant` la exerci]ii, am reparat [i asigurat tehnicade lupt` a unit`]ilor române[ti participante laexerci]iile comune desf`[urate cu trageri reale dinloca]ia de baz`. Nu pot s` nu amintesc acum [imisiunile de reprezentare pe care unitatea a fostnominalizat` s` le execute, vizitele la cel mai înaltnivel militar a delega]iilor CAOC 7, [eful For]elorArmate Italiene [i [eful For]elor Armate Regale aleSuediei la care contribu]ia logisticii a fostdeterminant`, atât din punct de vedere al sincroniz`riielementelor de detaliu privind aspectele legate desiguran]`, dar [i cele legate de protocol pentru nivelpatru stele. Desf`[urarea activit`]ii pe trei loca]ii ridicò serie întreag` de probleme, mai ales, de planificarea ritmicit`]ii asigur`rii cu petrol sau al comunica]iilorpe care prin efort sus]inut încerc`m s` le gestion`mcorespunz`tor. O problem` sensibil` o reprezint`lipsa unui necesar minim de lot de piese de schimb,precum [i ad`posturile speciale pentru aeronavecare ne creeaz` mari dificult`]i. În strâns` colaborarecu e[alonul superior, credem c` vom rezolva [iaceste probleme, în mod special, limit`rile privindmentenan]a aeronavelor [i elicopterelor”, ne-aprecizat comandorul Lian SOME{AN, [efullogisticii.

Am plecat din unitatea militar` deavia]ie cu bucuria datoriei împlinite,

dar gândul meu a r`mas la tineriipilo]i militari. Tinere]ea este o stare

special` din via]a unui om. Tinerii nutrebuie judeca]i, ci mai întâi în]ele[i[i apoi ajuta]i. Ei simt nevoia de a li

se r`spunde în mod adecvat. S`l`s`m ca timpul s` lucreze în

favoarea acestor ucenici ai zborului.Dar, s` nu uit`m nici o clip` c`

preg`tirea [i viitorul lor depinde denoi ...

Aspect din timpul antrenamentului

Locotenent-comandorulSorin Avram,instructor-[efcoordonarezbor

36 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

EXPERT DIXIT

Vigilen]a sau aten]ia sus]inutèste o func]ie cognitiv` careintervine \n majoritatea sarci-

nilor de monitorizare (audio, vizuale).Wickens define[te vigilen]a astfel: “Vigi-len]a este o stare de preg`tire pentru adetecta [i a r`spunde la schimb`rispecifice [i certe care apar la intervalealeatorii \n mediul \nconjur`tor”(Wickens 1992).

Cercetarea vigilen]ei a fost \nceput` \nanul 1950 de c`tre N.H. Mackworth.

Trebuie precizat de la \nceput c`, \ncompara]ie cu aten]ia care se caracte-rizeaz` prin orientare [i selectivitate,vigilen]a este un aspect particular alacesteia, caracterizat prin capacitatea de amen]ine aten]ia ridicat` pe perioade lungi,

\n condi]ii demonotonie.

Sarcinile demonitorizare audemonstrat c`dup` primele 30de minute sc`-derea eficien]eieste foarte pro-

nun]at`.Sunt trei grupe principale de factori

care influen]eaz` performan]a \n sarcinilede vigilen]`:

– factori specifici sarcinii;– factori specifici mediului;– factori specifici subiectului.Performan]a \n sarcinile de vigilen]`

este m`surat` \n:– timp de r`spuns;– rat` de detec]ie;– rata alarmelor false;– timpul de rec]ie.

Factorii care influen]eaz` vigilen]aExplica]iile teoretice ale degrad`rii

performan]ei ca indice specific al evolu]ieivigilen]ei au fost date \n termeniiinhibi]iei, modific`rii expectativei(a[tept`rii), filtr`rii [i activ`rii. Teoriile

propuse pun \n eviden]` multiplicitateavariabilelor care intervin \n men]inereast`rii de vigilen]`, dar fiecare \n parte se

sprijin` \n special pe datele rezultate dinanaliza anumitor factori, neglij#nd alteaspecte care r`m#n neexplicate. Aceastaa f`cut posibil` coexisten]a mai multorteorii [i explicarea fenomenului devigilen]` ca \ntreg, concomitent din maimulte puncte de vedere. |n realitate,teoriile respective nu sunt exclusive [i estecert c` fiecare interpretare contribuie laformarea unei concep]ii unitare asupravigilen]ei.

1. Teoria inhibi]iei|n mod cronologic, prima teorie

explicativ` a evolu]iei vigilen]ei este teoriainhibi]iei, propus` de N.H. Mackworth(1950). El accept` ca baz` a explica]ieideclinului vigilen]ei teoria clasic` acondi]ion`rii, elaborat` de Pavlov, conformc`reia obi[nuin]a este rezultanta unuiproces de inhibi]ie intern` activ` ar`spunsului neural.

Astfel, Mackworth afirm` ca sc`dereanum`rului de detec]ii se datore[teinhibi]iei interne, \n sensul c` sc`dereanum`rului de r`spunsuri sau lipsa lor esteconsecin]a repet`rii stimulilor [i deci aunei obi[nuin]e fa]` de ace[tia. Salturileregulate ale ar`t`torului ceasului luiMackworth, ca [i alte stimul`ri dinsarcinile de vigilen]`, caracterizate prinmodific`ri discrete [i simple \n mediu,

\ndeplinesc aceast` condi]ie. Ulterior,Mackworth a subliniat c` absen]a \nt`ririir`spunsului (detec]ie), adic` a cunoa[teriirezultatelor activit`]ii, constituie un factorfavorabil apari]iei inhibi]iei. De aceea,orice informa]ii privind evolu]ia detec]iilorau un efect dezinhibant, f`c#nd s` creasc`nivelul vigilen]ei.

Obiec]iile aduse de o serie de autoriteoriei inhibi]iei (de exemplu, c` nu explic`cre[terea probabilit`]ii detec]iei semna-lelor \n func]ie de m`rimea frecven]eiapari]iei lor) sau completarea ei chiar deadep]ii ei (de exemplu McCormack, care\ncearc` s` combine efectele inhibi]iei [iale motiva]iei) constituie indicii desprenecesitatea extinderii [i a \mbog`]irii ei cudate valorificate \n cadrul altor interpret`ri.

2. Teoria a[tept`rii (expectancy)Aceast` teorie fundamenteaz` ideea c`

a[teptarea sau predic]ia observatorului \nprobe de detec]ie este determinat` dedesf`[urarea anterioar` a stimulilor \ncursul activit`]ii [i ca nivel de a[teptare alobservatorului determin` nivelul vigilen]eisale [i prin aceasta \ns`[i probabilitatea sade detec]ie. Elaborarea teoretic` a fostf`cut` de Deese (1955) [i apoi de Baker(1963) [i se bazeaz` pe ipoteza c` obser-vatorul integreaz` informa]iile precedentesub forma unei func]ii a a[tept`rii, caredefine[te varia]iile nivelului de vigilen]` \ntimp dup` semnal. Este evident c` \nprobele de vigilen]` subiectul dezvolt`dou` feluri de a[tept`ri. A[teptarea ca unanumit stimul va fi un semnal [i a[teptareaca un anumit stimul va fi un evenimentindiferent. Aceste dou` atitudini suntindependente, dar, \ntruc#t probabilitateaca un stimul s` fie indiferent este mult maimare dec#t aceea de a fi un semnal,declinul vigilen]ei ar putea proveni dinconfirmarea (\nt`rirea) pe care o cap`t` \nacest sens \n cursul probei. Observatorulse obi[nuie[te astfel s` a[tepte un stimulla care nu trebuie s` r`spund`. De aiciideea unui model nervos al stimulilorrepetitivi, pe baza c`rora elaboreaz`

a[tept`ri privind evenimentele viitoare.Dac` stimulul care urmeaz` corespundemodelului, cu to]i parametrii acestuiainclusiv cel temporal (momentul apari-]iei), evenimentele neurale vor fi inhibate;

VIGILEN}ACONDI}IE FUNDAMENTAL~ A DETEC}IEI SEMNALELOR

Maior psihologConstantin ROANGHE{I

VIGILEN}ACONDI}IE FUNDAMENTAL~ A DETEC}IEI SEMNALELOR

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 37

EXPERT DIXIT

\n caz contrar, ele se vor desf`[ura normalsau vor fi chiar mai reliefate.

{i acestei teorii i-au fost aduse o serie decritici, \ntruc#t ea nu a putut explica unelefapte ferm stabilite \n probele de vigilen]`(efectul favorabil al pauzelor, lipsa alter`riiperforman]ei \n sarcini complexe \n caresemnalele provin de la mai multe surse).

3. Teoria filtruluiElaborat` de Broadbent \n lucrarea

Perception and communication (1958),teoria filtrului a avut drept scop ini]ialelucidarea efectelor zgomotului, f`c#ndapel la aspectul selectiv al aten]iei, dar adevenit cur#nd o explica]ie general` avigilen]ei.

Printre toate mesajele primite deorganele senzoriale, omul face o selec]ieorientat` de scopul urm`rit [i adeseaimpus` de limitele capacit`]ii de tratare ainforma]iei.

Prin punctul de vedere al teoriei filtrului,zgomotul intermitent ar trebui s` ac]ionezemai puternic asupra performan]ei, respectivasupra fluctua]iilor aten]iei, dec#t zgomotulcontinuu. Aceast` tez` este confirmat` deexperien]ele lui M. Woodhead (1959), carea constatat cre[terea num`rului de omisiunidatorit` prezent`rii unor zgomote scurte(1/s) \ntr-o prob` de decizie, precum [i dealte cercet`ri.

{i aceast` teorie trebuie completat` cualte teorii explicative [i cu noi date rezultatedin cercet`ri recente.

4. Teoria activ`riiUna din contribu]iile cele mai

importante ale teoriei activ`rii la \n]elegereavigilen]ei este rela]ia \n U inversat, pe carea stabilit-o \ntre eficien]a performan]eisubiectului [i nivelul sù de activare.Performan]a este slab` c#nd nivelul deactivare este sc`zut, se amelioreaz` c#ndactivarea cre[te [i scade din nou, c#ndaceasta din urm` atinge niveluri prea \nalte,dezorganiz#nd r`spunsurile. Astfel,reducerea sau intensificarea stimul`rii (saua motiva]iei) au ca rezultat o degradare aperforman]ei. Evident c` efectul cre[teriiactiv`rii depinde at#t de nivelul ei ini]ial c#t[i de gradul acestei cre[teri.

Teoria activ`rii ofer` astfel o explica]ie

valabil` a \nrùt`]iriiperforman]ei \n func]iede timp [i de condi]iile delucru, de[i o serie departicularit`]i alecomportamentului \nsitua]ii de vigilen]` nu auputut fi elucidate pe bazaacestei teorii.

Vigilen]`

[i decizie

Analiza vigilen]ei din perspectivadeciziei, \n sensul procesului psihic ceimplic` luarea unei hot`r#ri \[i are originea\n “Teoria detec]iei semnalului” (TDS).

Care sunt premisele aplic`rii TDS \nstudiul vigilen]ei?

Ele constau \n fond \n existen]a a dou`procese succesive de decizie care pot fiurm`rite \n probele de vigilen]`:

– decizia de a fi atent la prob`, de aobserva semnalul;

– decizia de a r`spunde sau nu pe bazaacestei observa]ii.

Ceea ce a adus nou TDS pentru\n]elegerea procesului vigilen]ei estedelimitarea sensibilit`]ii sau a capacit`]iide detec]ie (d’) a observatorului decriteriul lui de apreciere (beta).

Observatorul poate avea o capacitatede detec]ie mare, dar, dac` criteriul lui deapreciere este foarte strict, r`spunsurile pecare le va da vor fi prudente, \n sensul c`va afirma despre un stimul c` este criticnumai \n caz de certitudine absolut`; deaceea num`rul de detec]ii poate s` fie mic,dar mic va fi [i cel al gre[elilor pe care lecomite. Invers, dac` criteriul sù va fi lax,el r`spunde cu o marj` de siguran]` mult

mai mic`, deci la mai mul]i stimuli, ceeace va avea drept consecin]` nu numaicre[terea propor]iei de semnale criticedetectate, dar [i a detec]iilor incorecte.Astfel, de[i sensibilitatea lui r`m#neconstant`, deciziile luate vor fi diferite.

Pe de alt` parte, modificarea sensi-bilit`]ii, \n special reducerea ei \n sarcinisenzoriale de lung` durat` provoac`, lar#ndul ei, o cre[tere a erorilor, ceea ceexplic` \n parte degradarea performan]ei

\n func]ie de timp \n probele de vigilen]`.Incertitudinea temporal`, probabili-

tatea apari]iei semnalului – adic` raportuldintre stimuli critici [i cei indiferen]i – dar[i frecven]a absolut` a stimulilor critici,precum [i dificultatea mai mare sau maimic` de a distinge stimuli de zgomotul defond, to]i ace[ti factori obiectivi contribuie\n mod esen]ial la stabilirea sensibilit`]iiobservatorului [i la determinarea eficien]ei\n proba de vigilen]`.

Nu mai pu]in importan]i sunt factoriicare influen]eaz` gradul de siguran]` \naprecierea prezen]ei sau absen]eisemnalului [i care sunt lega]i de valoareamai mult sau mai pu]in mare pe careobservatorii o atribuie detec]iei corecte, degradul de risc pe care sunt dispu[i s`-lasume. Aceasta depinde evident dec#[tigul sau pierderea pe care o reprezintò detec]ie corect` sau una fals`, \n generalvorbind de consecin]ele pozitive saunegative ale uneia sau alteia pentruobservator.

Modalit`]i

de \mbun`t`]ire

a vigilen]ei

a)cre[terea sensibilit`]ii:– marcarea ]intei \n mod specific;– antrenarea unor procese autonome;– reducerea num`rului de ]inte

poten]iale;– fiecare observator s` urm`reasc`

semnale diferite;– cre[terea intensit`]ii semnalelor.

b)reglarea comportamentelor perso-nale:

– \mbun`t`]irea criteriului personal deapreciere (beta);

– cunoa[terea rezultatelor;– respectarea perioadei de odihn`;– accesul la telefon;– existen]a pauzelor de cafea;– zgomotul de sc`zut;– respectarea programului de

observare.

38 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

|NV~}~M@NT

Sf#r[it de octombrie la {coala deAplica]ie a For]elor Aeriene de laBoboc. Pe platoul din fa]a comanda-mentului, instructorii – 9 la num`r –“doctorii \n [tiin]e militare” explic`celor de la cursurile pe filier` indirect`ce urmeaz` s` execute \n acea zi.

Pe l#ng` instructori mai sunt [i al]ii.“|n spatele unui ofi]er sau subofi]er ceabsolv` un curs pe filier` indirect` sereg`se[te munca a peste 30 depersoane”, ne informeaz` c`pitan-comandorul dr. Marius NICOAR~,comandantul Centrului de Instruirepentru For]ele Aeriene. “Aici se face\nv`]`m#nt [i instruc]ie. Structura aretrei componente importante: avia]ie,radioloca]ie [i ap`rare aerian` cu bazala sol, adic` cele trei arme de baz`din For]ele Aeriene. Cursan]ii de lafiliera indirect` sunt cei care sepreg`tesc la structura de avia]ie. |nafar` de structura de \nv`]`m#nt maiavem [i un modul pentru antrenamentvirtual, care se desf`[oar` pesimulator, plus partea de cercetare \narm`, pentru reglementarea manua-lelor, actelor specifice, doctrinelor pearma avia]ie”.

Anul acesta, filiera indirect`con]ine patru grupe: 3 pentru ofi]eri[i una pentru subofi]eri. Spredeosebire de celelalte categorii defor]e, specialitatea avia]ie a luptatfoarte mult pentru a men]ine duratacursului de specializare la 6 luni de

{coala de Aplica]ie a For]elorAeriene de la Bobocinstruie[te pe filier` indirect`,din septembrie p#n` \n aprilieanul viitor, trei grupe deofi]eri [i o grup` desubofi]eri. Cele treispecializ`ri ale cursan]ilor vorfi: controlori trafic aerian,meteorologi [i ofi]eri de statmajor.

zile. Mai mult, exist` [i o component`care le dezvolt` cursan]ilor preg`tirea\n segmentul de leadership.

“Accentul se pune pe preg`tireamilitar` de specialitate; sunt ofi]eri destat major, o alt`grup` este format`din ofi]eri de avia]iecontrolori de traficaerian, [i cea de-atreia, ofi]eri deavia]ie meteorologi.|n ceea ce prive[tecategoria subofi]e-rilor, ace[tia sepreg`tesc pentrufunc]ii de subofi]eride avia]ie pentrucontrolul traficuluiaerian”, explic` c`-pitan-comandorul dr.Marius Nicoar`.

Experien]` veche\n managementul

educa]ional

|n centrul de preg`tire, cursan]ii tre-buie s` se preg`-teasc` a[a cum vorlupta. Tinerii dinaceast` serie au trecutde un concurs \n careau candidat c#te doioameni pe loc. Avan-tajul a fost c` majo-ritatea au studii supe-rioare \n domeniultehnic, iar o parte pro-vin din mediul militar.

Programul de pre-g`tire, \n mod normal,are cam [ase ore pe

zi, dar instructorii r`m#n cu ei ulterior[i pentru preg`tire suplimentar` p#n`la ora 17, pe segmentele de care aunevoie elevii. “|i vedem c` sunt cucartea [i la dormitor”, remarc`

c`pitan-comandorul Ion CHIREA,loc]iitorul pentru avia]ie alcomandantului. Tot el ne dezv`luie [ielementul de noutate din acest an dela cursurile pe filier` indirect`, [ianume premiera \n ceea ce prive[tepreg`tirea celor 10 ofi]eri meteorologi.

“Ofi]erii de la controltrafic aerian – cei mai

s`n`to[i”

Grupa de cursan]i de controloritrafic aerian num`r` 5 tineri. Trei bìe]i[i dou` fete. Frigul face rotocoale deaburi pe durata convorbirii. C`pitan-comandorul D`nu] SAVA, [efulcatedrei de avia]ie, explic` aceast`stare de fapte: “Conform regulamen-telor de func]ionare, calendaristic nu a

Consecven]` [i dorin]` –filiera indirect`

{eila DUMITRESCU

Consecven]` [i dorin]` –filiera indirect`

Func]ia de controlor trafic aerian –una dintre cele mai mariresponsabilit`]i

Preg`tire teoretic` \n s`li despecialitate

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 39

|NV~}~M@NT

sosit timpul pentru \nceperea serviciuluide tur` la centrala termic`. Dar nu emare lucru. Cursan]ii nu se pl#ng.Concentrarea lor este \n alt` parte”.

Explica]ia pare una logic`: ofi]eriitrebuie s` \nve]e s` g#ndeasc` la recepentru viitorul lor profesional. “Trebuies` le schimb`m modul de a g#ndi. M`refer la navigatori. Trebuie s` iaanumite decizii, \n c#teva secunde, \nmomentele de ac]iune. |n avia]ie nuai timp s` diseci foarte mult o anumit`

situa]ie aerian`. Pentru acest lucrutrebuie s` fii foarte bine preg`titteoretic pentru a evita panica din acelemomente”, completeaz` c`pitan-comandorul Sava.

De altfel, cei 5 tineri de la specia-

lizarea control trafic aerian sunt [i ceimai s`n`to[i din toat` seria, fiindtesta]i at#t medical, c#t [i psihologic,la un nivel superior fa]` de ceilal]i.Dintre disciplinele studiate, suntremarcate de elevi “Managementultraficului aerian” [i “Naviga]ia”, dou`materii pe care, asimilate corespun-z`tor, le vor asigura o adaptabilitatemai rapid` la condi]iile reale dinunit`]i.

“Armata\nseamn`

uniformitate,respect,

siguran]`”

Grupa de ofi]eride stat major num`r`nou` tineri. Din ei, celmai “dezlegat lalimb`“ pare DanielROTARU. “Lucrez \nFor]ele Aeriene din2003, la arma ra-chete sol-aer. Pentru

mine, acest curs reprezint` o ocazieunic`, pentru a-mi \ndeplini un vis”.Mai afl`m de la t#n`rul din Bra[ov c`specialitatea stat major se ocup` cupreg`tirea unor ac]iuni militare pe maimulte niveluri, \n special cele tactic al

luptelor , operativ al b`t`liilor [istrategic al campaniilor.

Cursanta Irina NI}~, nou` \nsistemul militar, vine din via]a civil`.“Am \nv`]at ce \nseamn` armata –\nseamn` uniformitate, respect,siguran]`. Mai \nseamn` [i multe altelucruri, pe care voi \ncerca s` ledescop`r \n timp”. Colegul ei, MihaiIORDACHE este sigur c` “urm`toarele4 luni sunt cele mai importante pentrupreg`tirea noastr`, deoarece vomtrece mai mult pe partea practic` [isper ca deprinderile acumulate \naceast` perioad` s` ne ajute \n\ndeplinirea atribu]iilor func]ionale pefunc]iile \n care vom fi \ncadra]i”.

Soldatul Marcel VOI}~ este unuldintre cei reali[ti. “Cariera pe care amales-o va debuta st#ngaci, dar ea seva cristaliza \ncetul cu \ncetul. Probabilc`, \n primele luni de la absolvireacursului, vom avea de completat h#rtii,apoi u[or-u[or vom trece spre parteapractic` [i spre dezvoltarea capa-cit`]ilor noastre. Sper, doar, s` g`sim\n teritoriu [efi r`bd`tori [i \n]eleg`toricu noi la \nceput”.

G#nduri simple, dar ancorateputernic \n realitate. Nici nu ar puteas` fie altfel. Filiera indirect`, ooportunitate deschis` pentru cei ce vors` serveasc` interesele For]elorAeriene, induce un cadru matur [iprofesionist de exprimare. Chiar [i \nlimbaj, emo]ii [i g#nduri.

Proceduri de baz`\n specialitatea

radioloca]ie

Acum un secol, în octombrie 1909,Louis Blériot a venit la Bucure[ti, lainvita]ia Automobil Clubului Român, [i i-auimit pe români printr-un spectacol aeriang`zduit de Hipodromul de la B`neasa.Centenarul acestui eveniment – primulzbor al unui avion pe cerul românesc – afost s`rb`torit la Muzeul Avia]iei prinlansarea lucr`rii ,,Pas`rea Mìastr`.Rela]iile româno-franceze în domeniulaeronautic’’. Cartea reprezint` rezultatulunei cercet`ri începute în urm` cu 14 anide comandorul Paul SANDACHI,directorul Muzeului Avia]iei, [i prof. dr.Valeriu AVRAM [i este prefa]at` deexcelen]a sa, Henri PAUL, ambasadorulFran]ei în România. Un mare plus al lucr`riieste faptul c` aceasta este bilingv`,traducerea fiind efectuat` de Aurelia [iMihai PETRESCU, profesori de francez`la Liceul Economic-Administrativ dinRo[iorii de Vede.

ROMÂNII, FRANCEZII{I ZBORULSorin TURTURIC~

Avînd ca punct de plecare surse vaste,din arhive sau publica]ii de specialitate, celepeste 300 de pagini nu reprezint` o simpl`trecere în revist` a multiplelor conexiuni pecare românii le-au avut cu francezii în ceeace prive[te istoria zborului, ci aprofundeaz`felul în care acestea s-au dezvoltat. Pe scurt,afl`m detalii interesante despre primeleascensiuni cu baloanele la Bucure[ti, însecolul al XIX-lea, despre activitatea unorpionieri români în Fran]a (Alexandru Ciurcu,Traian Vuia, Henri Coand`) sau despre felulîn care pasiunea Principelui George ValentinBibescu pentru zbor s-a materializat îndiferite proiecte româno-franceze. În timpulPrimului R`zboi Mondial, România a luptatde partea Antantei, iar lucrarea domnilorSandachi [i Avram analizeaz` într-un capitolspecial colaborarea aviatorilor români [ifrancezi pe front, felul în care doctrina,înzestrarea [i instruc]ia din aeronauticaromân` au suferit modific`ri benefice, înritmul impus de experien]a câ[tigat` de c`trefrancezi în luptele cu germanii. Mai afl`m c`în perioada interbelic`, Fran]a a fost atâtfurnizor de avioane pentru avia]ia militar`român`, cât [i investitor, cea mai mare fabric`româneasc` de avioane din epoc`, IARBra[ov, ridicându-se cu capital româno-francez. Penultimul capitol al lucr`rii ana-

lizeaz` ajutorul francez în ceea ce prive[tedezvoltarea industriei aeronautice româ-ne[ti dup` ,,momentul 1968", prin fabri-carea în licen]` a dou` tipuri de elicoptere,destinate în special For]elor AerieneRomâne. În sfîr[it, cartea se încheie cu uncapitol dedicat actualelor rela]ii româno-franceze în domeniul aeronautic.

40 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

TEHNIC~

Una din direc]iile de dezvoltare înavia]ia modern` a fost [i este realizareaunor aeronave f`r` pilot la bord. Un rolcrucial în evolu]ia acestui gen de aparateîl au progresele în domeniul automaticii,sistemelor de senzori, sistemelor decomunica]ii [i a celor de comand` [icontrol la distan]`.

Primele avioane comandate de ladistan]` au fost realizate în perioadaPrimului R`zboi Mondial, fiind folositedrept ]inte aeriene, practic` ce a continuat[i pe durata celui de-al Doilea R`zboiMondial.

Din aceast` perioad`, remarc`mperforman]ele aparatului Fiesler Fi-103,cunoscut [i ca bomba zbur`toare V-1,produs în serie [i utilizat opera]ional dec`tre Germania nazist`, precursorulrachetelor de croazier` de ast`zi. Datorit`faptului c` nu sunt reutilizabile, \n prezentacest tip de aparat nu mai este clasat \ncategoria aeronavelor f`r` pilot, sau UAVdup` terminologia contemporan`.

Odat` cu progresele înregistrate îndomeniul automaticii [i a realiz`rii unor

sisteme de propulsie performante de micidimensiuni, pe lâng` aeronavele utilizateca ]inte aeriene, în anii ’50 au fost realizateprimele avioane f`r` pilot destinate sèfectueze misiuni de recunoa[tere. Acesteaeronave au fost realizate, în principal înStatele Unite, un exemplu fiind aparatulBQM-34 Firebee, produs de TeledyneRyan.

O realizare deosebit` a fost aeronavaLockheed D-21, capabil` s` zboare cuvitez` de 4 ori mai mare dec#t cea asunetului. Acest sistem, par]ial reutilizabil,era ini]ial destinat s` fie lansat de deasuprafuzelajului unui avion de spionaj A-12(precursorul lui SR-71), ulterior fiindtestat` [i lansarea de sub aripa unuibombardier B-52 modificat.

În URSS, primele UAV realizate dup`r`zboi au fost aeronave ]int` proiectate debiroul de proiect`ri Lavocikin(La-17), iarprimele aeronave destinate s` efectuezemisiuni de recunoa[tere au fost proiectatede biroul Tupolev (sistemul derecunoa[tere DBR-1 centrat în jurulavionului f`r` pilot Tu-123).

La începutul anilor ’70, au fost realizateprimele avioane f`r` pilot de concep]ieisraelian`, la început acestea fiind dedimensiunea unor aeromodele radioco-

mandate mai mari, dotatecu camere de luat vederi.

Alte ]`ri care au des-f`[urat activit`]i de pio-nierat în domeniul UAV-urilor au fost Canada [iFran]a, avioane ]int` fiindproduse [i în Australia [iMarea Britanie.

Aeronavele UAV au\nceput s` fie utilizate pescar` larg` abia începânddin anii ’80, beneficiind deprogresele înregistrate înminiaturizarea sistemelorde bord [i mai ales a

echipamentelor electronice destinate a fiinstalate la bordul acestora.

|n prezent exist` o gam` foarte larg`de aeronave f`r` pilot care sunt clasificateatât func]ie de dimensiunea fizic`, [i carevariaz` de la micro-UAV ce pot fi lansatedin mân`, pân` la aparate de dimensiunea

unui avion scurt-curier. O alt` clasificareeste \n func]ie de solu]ia constructiv`: dela aripi zbur`toare, inclusiv aripi delta, laaeronave cu configura]ie normal`,echipate fie cu motoare cu piston, turbo-propulsoare sau turbofan, pân` la aparatecu decolare [i aterizare vertical`, inclusivelicoptere.

Alte clasific`ri, realizate de diferiteorganiza]ii, iau \n calcul altitudinea [iautonomia de zbor – de la aparatele lansatedin mân` capabile s` zboare la altitudinide c#teva sute de metri [i la distan]e decâ]iva km, la aeronave care zboar` laaltitudini medii cu autonomie mare (sauMALE) pân` la aeronave care zboar` laaltitudini mari, peste 9.000 m, pe distan]emari (sau HALE).

Cea mai mare autonomie a unui UAVa fost stabilit` în iulie 2008 de aparatulalimentat cu energie solar` QinetiQZephyr Solar Electric care s-a men]inut înaer 82 h 37 min.

Utiliz`rile principale ale UAV au r`mascele de ]inte aeriene (inclusiv ]inte false)[i pentru misiuni de recunoa[tere. Laacestea se adaug` UAV-urile utilizate

pentru misiuni logistice,cele utilizate în cercetare[i dezvoltare (cum ar fiaripa zbur`toare X-48testat` de NASA) saucele proiectate specialpentru misiuni civile.

Misiunile de recu-noa[tere realizate deUAV-uri sunt foartediverse, de la fotografiere[i transmiterea de ima-gini video în timp real depe câmpul de lupt`, înspectru vizual sau îninfraro[u, la imaginiradar, colectarea desemnale [i comunica]ii,

Ing. D`nu] VLAD

AERONAVE FÃRÃ PILOT

RQ-4 Global Hawk

MQ-8B Fire Scout

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 41

TEHNIC~

colectarea de date despre atacul cu armenucleare, bacteriologice sau chimice(NBC).

În ultimul deceniu a ap`rut [i categoriaavioanelor de lupt` f`r` pilot sau UCAV,capabile de a efectua misiuni autonome deatac u[or, putând lansa rachete, proiectilereactive sau bombe de diametru mic(SDB) contra unor ]inte inamice bineap`rate, în zone de risc ridicat.

Primul UAV utilizat în misiuni de acestgen a fost un avion MQ-1 Predator, echipatcu dou` rachete AGM-114 Hellfireacro[ate sub planuri, utilizat din 2001 înteatrul de opera]ii din Afganistan.

Din acesta, a evoluat MQ-9 Reaper sauPredator B care poate prelua o înc`rc`tur`de lupt` compus` din pân` la 14 racheteHellfire, sau dou` bombe ghidate laserGBU-12 Paveway II de 230 kg fiecare [ipatru rachete Hellfire, aparat folositopera]ional de Statele Unite [i Marea

Britanie.Majoritatea conceptelor moderne de

UCAV sunt aeronave tip arip` zbur`toaredotate cu motoare turbofan, care utilzeaz`în construc]ia lor elemente de invizibilitateradar (stealth), cu armamentul aflat în ni[edin interiorul fuzelajului.

Pân` în prezent, acestea nu au dep`[itnivelul de demonstrator (Boeing X-45A [iX-47B J-UCAS în SUA, Corax [i Raven înMarea Britanie, AVE-D în Fran]a, Sharc [iFilur în Suedia) sau de proiect (MiG Skat

în Rusia, nEUROn în Fran]a, Taranis înMarea Britanie).

De aceea, temerile [i specula]iile càpari]ia acestor UCAV ar reprezentasfâr[itul avioanelor de lupt` cu pilot la

bord, sunt, cel pu]in pentru moment,neîntemeiate. Totu[i, în cursul testelor,aceste aeronave au demonstrat capabilit`]idemne de luat în considera]ie.

Astfel, în data de 4 februarie 2005, încel de-al 50-lea zbor al celor dou`

demonstratoare X-45A,acestea au demonstratabilitatea de a lucra auto-nom “în echip`“, de a-[iadministra resursele [i dea ataca ]inte nedetectateanterior.

În prezent, o mareparte a armatelor ]`rilordin întreaga lume au înînzestrare aeronave f`r`pilot. Cea mai mare partedintre acestea sunt pro-duse în Statele Unite defirme precum General

Atomics, Boeing, Northrop Grumman sauAAI Corporation sau înIsrael de IAI, ElbitSystems sau Tadiran. ÎnEuropa, progrese îndomeniul construc]iei deaeronave f`r` pilot auînregistrat BAE Systemsîn Marea Britanie, AleniaAeronautica în Italia,SAAB în Suedia, Dassa-ult în Fran]a, EADS [i Rheinmetall în

Germania sau Schiebel înAustria.

Concomitent, Federa]iaRus` a dezvoltat o multitudinede aeronave f`r` pilot, încadrul birourilor de proiect`riIakovlev, Mikoian sauTupolev, dar [i în mai multecompanii private.

R.P. Chinez` a dezv`luit oparte din programele sale deaeronave f`r` pilot, compa-rabile ca nivel tehnic cu

realiz`rile pe plan mondial.România a avut în înzestrare de la

mijlocul anilor ‘80 aparatul Tupolev VR-3de fabrica]ie sovietic`, iar în prezent are înînzestrare aparatul Shadow 600 produs de

AAI Corporation din StateleUnite.

O realizare deosebit` îndomeniul UAV este avionulf`r` pilot de recunoa[terestrategic` Northrop Gru-mman RQ-4 Global Hawk,realizat în Statele Unite.

Aceast` aeronav` de maridimensiuni (cu anvergura de35 m [i cu o greutate dedecolare de 10 tone) efec-tueaz` misiuni de recunoa[-tere strategic` cu durata depân` la 36 ore, la altitudini de20.000 m, zburând cu o vitez`

de 650 km/h. De asemenea, Global Hawkeste echipat cu un motor turbofan cutrac]iunea de 31 kN [i cu un sistemintegrat de senzori.

Varianta ini]ial` RQ-4A a fost produs`în 59 de exemplare [i se afl` în serviciulopera]ional, fiind utilizat` de U.S. Air Forceîn teatrele de opera]ii din Afganistan [iIrak. Varianta RQ-4B are anvergura [isarcina util` m`rite, dar distan]a maxim`de zbor este redus`. O variant` a GlobalHawk este construit` pentru U.S. Navy, iarrecent a fost prezentat primul avion învarianta pentru Europa, denumitÈurohawk, echipat` cu un pachet desenzori diferit.

Global Hawk este singurul UAV acceptatde administra]ia federal` de avia]ie din SUA(FAA) pentru a zbura pe rutele aeriene civile.

Progresele în construc]ia [i utilizareaaeronavelor f`r` pilot s-au resim]it [i însistemele de comand` [i control de la sol,

care sunt dotate atât cu cabine virtualepentru controlul aeronavei, dar au [icapabilitatea de a desc`rca în timp realinforma]ii [i imagini de la sistemele desenzori de la bordul UAV. De asemenea, auprogresat [i mijloacele de recuperare aaeronavelor dup` misiune, o mare partedintre acestea putând decola [i ateriza caorice aeronav`.

Aeronavele f`r` pilot sunt oferite casisteme integrate, ce includ [i sistemelede sol aferente.

Prognoze date recent publicit`]iiestimeaz` o dublare pân` în 2018 avolumului pie]ii aeronavelor f`r` pilot, atâtîn ceea ce prive[te cheltuielile de cercetare[i dezvoltare, cât [i achizi]iile de aeronave[i sisteme.

X-45A

A BQM-34

MQ-9 Reaper in flight (2007)

IAI Heron I

42 CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009

EXERCI}II CULTURALE

Omenirea, de-a lungul istoriei sale, aparcurs progresiv drumul spre trans-formare, restructurare, modernizare,informatizare, cibernetizare, secularizare,globalizare, trecând de la o religie la alta,de la un sistem la altul, suferind muta]ii depropor]ii uria[e în toate sferele vie]ii sociale,religioase, politice, economice [i chiarmilitare, av#nd un singur scop: lupta pentrua dobândi ceea ce are altul, dar mai alespentru a avea puterea. Acela[i lucru seîntâmpl` [i în raporturile între diferiteentit`]i sociale, fie ele grupuri umane, state,imperii, puteri [i superputeri.

Lupta pentru putere, indiferent deforma acesteia, este [i va fi atâta timp cât vaexista omenirea. Trist este faptul c` aceasta,din p`cate, genereaz` multe tragedii [inenorociri. Lovitura de stat, c`ci despre eaeste vorba, nu este doar o teorie, un concept,o filozofie – oricâte defini]ii i-am da. Înrealitate, lovitura de stat este un fenomenextrem de complex, iar natura [i deznod`-mântul acestuia sunt întotdeauna determi-nate de c`tre ac]iunea uman`.

Dup` 1989, mai mul]i fo[ti [i actualilideri politici, militari, lucr`tori în serviciilesecrete, istorici [i-au publicat memoriile înleg`tur` cu evenimentele din decembrie1989. Mul]i oameni se mai întreab` [iast`zi dac` a fost revolu]ie sau lovitur` destat în decembrie 1989. Cartea “Desprelovitura de stat [i ap`rarea împotriva ei”aduce lumin` în aceast` privin]`.

Autorul c`r]ii “Despre lovitura de stat [iap`rarea împotriva ei”, generalul de flotilàerian` dr. VICTOR STRÎMBEANU,pleac` de la convingerea c` atât studiulfenomenului loviturii de stat, cât [i realitateaconcret` a luptei pentru putere manifestat`în toate sferele lumii politice, cu ororile sale,ne ofer` o perspectiv` adecvat` pentruinterpretarea [i în]elegerea complexit`]iifenomenului, ca atare, precum [i evolu]iaacestuia de-a lungul istoriei. În plus, autorulîn lucrarea de fa]` nu face o referire la vreunstat anume, ci prezint` problematica lovituriide stat la modul abstract, dar cu o deosebit`rigoare [tiin]ific`.

Experien]a în domeniul securit`]iiinterna]ionale la “Royal Military College ofScience, Shrivenham, Marea Britanie” [i“SHAPE”, Mons, Belgia, a dus, în decursulcelor patru ani, la cristalizarea uneiabord`ri diferite a fenomenului conflict [ia problemei securit`]ii interna]ionale, nude tip preponderent enumerativ, steril, adatelor [i evenimentelor, ci de tip analitic,sintetic [i, uneori prea direct, chiar [ocant.Puterea, indiferent în ce form` [i la ce

S C H I M B A R E A | NB I N E S A U R ~ U


nivel, spune autorul, a atras [i a fascinatdintotdeauna prin ea îns`[i sau prinbeneficiile pe care le poate aduce. Luptadintre indivizi sau grupuri de indivizipentru un loc mai bun, pentru o pozi]ie maiînalt` sau mai sigur` – expresie aancestralei lupte pentru supravie]uire înultim` instan]` –, face parte din naturauman`, este definitorie pentru progresulspeciei, a fost [i este o permanen]` de-alungul întregii evolu]ii a societ`]ii umane.Lupta pentru puterea politic` este ultimaexpresie a acestei confrunt`ri permanente[i a cunoscut diverse forme pe parcursulevolu]iei, de la cele mai primitive [i maiviolente, pân` la confruntarea institu]io-nalizat`, reglementat` [i redus` exclusivla planul ideatic, caracteristic` statelorevoluate democratice contemporane.

Lucrarea de fa]` încearc` o apropiere

de standardul unui manual sau al unuimini-tratat, printr-un înalt nivel deabstractizare [i generalizare, cu evitareavoit` a referirilor la exemple din istorie. Totîn acest sens, al desprinderii de particu-laritate [i al generaliz`rii, la sfâr[itulfiec`rui capitol sunt men]ionate luna, anul[i locul în care a fost scris capitolulrespectiv, încercând a se sugera indirect,nu traseul turistic parcurs de autor, cicaracterul universal, deta[at [i indepen-dent de o anumit` ]ar`, regim politic sauepoc` istoric`. În acela[i timp, pe parcursulîntregii lucr`ri se puncteaz` [i se eviden-]iaz` permanent modalit`]i de contraca-rare a loviturii de stat corelate ulterior într-un capitol final, separat, prin prisma unuioriginal sistem tri-matricial, într-overitabil` proiec]ie a ap`r`rii statuluiîmpotriva acestei amenin]`ri dar, o mareparte a efortului este orientat` c`trecunoa[terea în detaliu a fenomenului,pornind de la premisa logic`, simpl`,conform c`reia nu te po]i ap`ra împotrivaa ceea ce nu cuno[ti.

Cartea ap`rut` în luna octombrie 2009la prestigioasa Editur` Risoprint, Cluj-Napoca, cuprinde 10 capitole consideratereprezentative, cel pu]in, pentru mediulmilitar, dar nu numai, [i dezv`luiecititorului fa]a mai pu]in cunoscut` aacestui fenomen complex [i misterios.

Capitolele captivante prin realismul lor,realizate de generalul de flotil` aerian`dr. VICTOR STR|MBEANU desprelovitura de stat [i ap`rarea împotriva ei,îndeosebi despre controversa]ii “vectori”care particip` la realizarea acesteia, dar [ireferirile subtile la experien]a sa dinBelgia, Marea Britanie, Fran]a, fac carteacu atât mai interesant`, incitant` [iatractiv`.

S C H I M B A R E A | NB I N E S A U R ~ U

Deschide]i-mi por]ile ceruluiS` pot intra \n nemurire!Lumina]i-mi cìle celestePentru a putea vedea drumul spreve[nicie!

|mbr`ca]i-m` \n alb,S` simt c` sunt \ngerul ce pleac` de pep`m#ntul nerostirilor{i urc` \n infinitul t`cerilor de plumbS` c#[tige b`t`lia cu moartea!

Da]i-mi ca talisman un pumn din ]`r#nafierbinteCe am c`lcat-o cu t`lpile \ns#ngerate|n fiecare anotimp b`t`torit deremu[c`ri!

Rug` de pilot

V` voi aduce de Acolo o buc`]ic` dinRaiul ceresc,Voi rupe pentru Voi o parte de nor [i oparte de soare.Iar de nu m` voi mai \ntoarceVoi ruga stelele s` numai lipseasc`niciodat`De pe cerul care m-a oprit la el!Pentru c` ...am fost prea rù pentrup`m#ntSau prea bun pentru ceruri!Nu [tiu...Dar l`sa]i-m` doar .... s`-mi \mplinescfiin]a!L`sa]i-m` s` zbor!

Monica BERCEANU

Tubul PITOT

Tubul PITOT

C`pitan Mircea BARAC

EXERCI}II CULTURALE

CER SENIN � Nr. 5-6 (106-107) � 2009 43

Asumarea responsabilit`]ii este, dinpunctul meu de vedere, indicatorul de baz`prin care se poate m`sura maturitatea. Aunui om, a unui grup, a oric`rui tip deentitate social`. În fapt, devenim maturiatunci când dispunem de capacitatea s` neasum`m responsabilitatea [i consecin]elefaptelor noastre. Evitarea consecin]elorpropriilor ac]iuni, oricât de mult am vrea,nu ne asigur` statutul de oameni maturi.Din contr`. Iar adesea, ca oameni, uit`m s`ne asum`m responsabilitatea, impunândpreten]ii nejustificate [i atribuindconsecin]ele ac]iunilor noastre celorlal]i.Asumarea responsabilit`]ii apare de obiceidrept justificare a unui e[ec. În vârtejulevenimentelor, via]a nu ne ofer` numai p`r]ibune. Dincolo de succese, regretele fac [iele parte din cotidian. Mereu ne roadeîndoiala unui „poate”. {i aceste îndoieli netrag înapoi, ne fac nesiguri, indeci[i,tem`tori. St`rile noastre ne domin` [ievit`m din comoditate s` le con[tientiz`m.Ajungem acas` îngândura]i, stresa]i depropriile nereu[ite [i cùt`m motive deceart` pentru a defula tensiunea acumulat`.Acuz`m, refuzând s` vedem bârna din ochiino[tri. Logica poate func]iona în multescenarii [i în multe domenii, îns` ceea ceeste important este, ca om, s`-]i pui din cândîn când întrebarea: sunt oare eu matur [iresponsabil?

xxx

Maturitatea [i responsabilitateapresupun, în primul rând, ac]iune. A faceceea ce trebuie. Ne caracterizeaz`pasivitatea [i, în general, suntem obi[nui]icu o anumit` stare de expecta]ie. Cel maicomod ne sim]im atunci când a[tept`mceva din partea altora. Începem din

Maturitate

[i Responsabilitate

copil`rie, când a[tept`m ca p`rin]ii s` nesatisfac` toate capriciile. Apoi în adoles-cen]`, când a[tept`m ca cel`lalt s` fac`primul pas. Maturi fiind, a[tept`m de celemai multe ori. S` g`sim un serviciu mai bun,poate o ocazie, poate o ofert`. Un [ef maiîn]eleg`tor, subordona]i docili, un salariumare [i sigur f`r` prea mult efort. Un câ[tigla loto ar fi minunat, dac` se poate chiarf`r` s` complet`m vreun formular. Cândlucrurile nu sunt a[a cum ni le-am dori,protest`m. {tim exact ce nu vrem. Cârcotimmereu, indiferent de ceea ce ni se ofer`,pentru c` a cârcoti ne este cea mai laîndemân` form` de protest. Abia cândfacem marele pas de la pasivitate c`treac]iune, când ne implic`m personal înproiecte, constat`m c` toate gre[elile pecare le coment`m cu atâta u[urin]` seîncadreaz` în normalitate. Ac]iunea nedeschide ochii [i ne face mai permisivi, maisufleti[ti, mai îng`duitori. Mai puternici înfa]a cârcota[ilor, a celor pasivi, care nu ausim]ul ac]iunii, ci doar al criticii.

xxx

Exist`, desigur, [i reversul medaliei,reprezentat de acei oameni care, în rolul defiin]e sociale se autoflageleaz` princon[tientizarea propriilor e[ecuri, aledefectelor, ale minusurilor, pierzând energiepre]ioas` încercând s` le ascund`.Maturizarea prin asumarea responsabilit`]iipresupune triumful asupra noastr` [iasupra lumii. Nimic nu este mai greu decâtcurajul asum`rii propriilor limite.Câ[tigarea b`t`liei cu tine însu]i conduceautomat la câ[tigarea b`t`liei cu întreagalume. Recunoa[terea [i asumarea gre[eliloraduce automat str`duin]a repar`rii lor.Con[tientizarea [i nerepetarea. Înv`]area.

PSMilitarii [i-au asumat responsabilitatea

de a juca, la nivel social, rolul securit`]iina]ionale. Securitatea na]ional` nu este unconcept inventat peste noapte din moftulcuiva, ci reprezint` o nevoie social` de baz`în jurul c`reia se poate dezvolta [i evolua osocietate, un popor, o na]iune. F`r`securitate nu s-ar putea discuta deînv`]`mânt, cultur`, turism…ci de haos,nihilism, de legea celui mai puternic. Prinurmare este necesar ca societatea, înansamblul ei [i la nivel de individ, s`con[tientizeze importan]a unui sistem deap`rare suplu [i eficient [i s`-[i asume, însemn de maturitate, responsabilitateaconsecin]elor în cazul în care nu de]ine unastfel de sistem.

ZBOR ÎN ISTORIE

O armat` trìe[te prin istoria ei. Nevoia de aapropia timpurile, fie ele mai îndep`rtate, fie maiapropiate, în special pe acestea din urm`, o resim]im,ast`zi, tot mai acut, când, din p`cate, asist`m la oîncercare de inoculare a unei în]elegeri gre[ite a meniriiarmatei române în societatea contemporan`, prin caredup` opinia unora, faptul c` odat` intra]i în NATO rolul[i importan]a armatei ar fi diminuate. Exist`, a[adar otendin]` de minimalizare a rolului important al armateiromâne de-a lungul istoriei, dar mai ales în societateacontemporan`. Pentru aceasta, militarii ArmateiRomâne [i, în special, istoricii militari trebuie s` fieaten]i [i s` vegheze permanent ca nu cumva s` fieîntinat` în vreun fel istoria [i tradi]ia militar`. În acestsens, se înscrie [i demersul comandorului (r) Mircia}iplea prin „zborul” sù în istoria {colii Tehnice deAvia]ie de la Media[.

Autorul albumului de excep]ie “{coala Tehnic` deAvia]ie Media[, 1920-2004”, comandorul (r)MIRCIA }IPLEA, pleac` de la convingerea c` atâtstudiul istoriei, cât [i aducerea în prezent a diferitelormomente din cei peste 84 de ani de activitate a

C`pitan-comandor

{tefan POPA

prestigioasei {coli de la Media[, care a instruit zeci degenera]ii de tehnici [i mai[tri militari de avia]ie, ne oferò perspectiv` adecvat` pentru interpretarea [i în]elegereafenomenului istoric, ca atare, precum [i evolu]ia acestuia

de-a lungul istoriei. În plus, autorul surprinde în imaginilealbumului sù atât pe comandan]ii care s-au perindatla conducerea institu]iei respective, cât [i personaluldidactic: profesori [i instructori, toate prezentate cu odeosebit` rigoare [i acurate]e profesional`.

„Nume de valoare mondial` [i na]ional` au absolvitaceast` [coal`. Printre ace[tia putem aminti: IoanMoraru, doctor docent în medicin`, laureat al premiuluiNobel pentru pace în anul 1985, membru post-mortemal Academiei Române, generalul-locotenent doctoringiner {tefan Ispas, fost inginer [ef al Avia]iei [i rectoral Academiei Tehnice Militare, generalul-locotenentGheorghe Z`rnescu, fost comandant al Avia]iei Militareetc.”, ]ine s` ne precizeze autorul în introducereaalbumului.

Experien]a sa în domeniul istoric [i muzeistic –fiind ini]iatorul [i întemeitorul Sec]iei de Istorie „HermannOberth” din Media[ – a dus, în decursul celor aproximativ15 ani, la cristalizarea unei abord`ri diferite a fenomenuluiistoric [i a problematicii muzeistice în domeniulaeronauticii.

Albumul ap`rut la Media[ cuprinde peste 200de imagini [i fotografii considerate reprezentative,cel pu]in pentru mediul aeronautic, dar nu numai, [idezv`luie cititorului fa]a mai pu]in cunoscut` aacestei prestigioase institu]ii [i minuna]ii oamenicare au slujit-o cu cinste, onoare [i devotament.

Documents

Cer Senin 5-6 - Revista Fortelor Aeriene Romane