Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 4/2005 · \nt#i prin visele colorate ale nop]ilor copil`riei [i z`mislit apoi \ntr-o pasiune nu bine precizat` – r`m#ne provocarea de c`p`t#i

$Page 1: Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 4/2005 · \nt#i prin visele colorate ale nop]ilor copil`riei [i z`mislit apoi \ntr-o pasiune nu bine precizat` – r`m#ne provocarea de c`p`t#i$
Nr. 4 (81) 2005Publica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` dePublica]ie editat` deStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor AerieneStatul Major al For]elor Aeriene

CER

SENIN

AERONAVA AWACS,demonstra]ie\n Rom#nia

AERONAVA AWACS,demonstra]ie\n Rom#nia

CER SENIN

2 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

CUPRINS

{tiri

Reportaj

Aniversare

Tehnic`

Sport

Pagina 7

Pagina 26

Pagina 50

Pagina 19

Pagina 16

Arhiva – www.roaf.ro-

Lectur` pl`cut`!+

AGEND~ – {tiri (44444)+

Nr. 1/2005+

+ R~ZBOIUL ELECTRONIC (3434343434)

+ AEROSPA}IALE (3232323232)

CUPRINS-

CER SENIN

Nr. 2/2005+

+ EVACUAREA MEDICAL~ (3636363636)

+ SFATUL MEDICULUI (4040404040)

+ RADIOLOCA}IA – 50 DE ANI (4343434343)

Nr. 3/2005+

Nr. 4/2005-

FOR}ELE AERIENE |N LUME (2828282828)+

SPORT (5050505050)+

+ CREDIN}~ {I EROISM (1818181818)

+ PSIHOLOGIA |N FOR}ELE AERIENE (2020202020)

+ VIA}A, A{A CUM ESTE – Racheti[tii (1616161616)

+ REPORTERI LA RADIOLOCATORI{TI (1212121212)

+ MISIUNEA “ALTHEA” (88888)

+ IMAGINEA FOR}ELOR AERIENE (2424242424)

+ ALBUM “CER SENIN” (2626262626)

+ REMEMBER – Luna iunie (4646464646)

+ UNIUNEA EUROPEAN~ (99999)

+ TOP 10 MANAGEMENT – Concurs (4848484848)

Zborul Zborul Zborul Zborul Zborul – iscat \n lume ca minune, cobor#t \n spiritul oamenilor mai\nt#i prin visele colorate ale nop]ilor copil`riei [i z`mislit apoi \ntr-o pasiunenu bine precizat` – r`m#ne provocarea de c`p`t#i a ultimului secol [i a\nceputului de mileniu. Dup` o sut` de ani de cùt`ri sub zodia norocoasà izb#nzii, zborul devine, ast`zi, \n prezentul echivoc din spirala nesf#r[ità lumii, st`p#n absolut al viitorului [i ziditor de destin planetar.

Aerodromul Aerodromul Aerodromul Aerodromul Aerodromul – ]inutul \ndep`rtat ghicit dup` geana orizontului undep`m#ntul se logode[te cu cerul – este poarta dup` care mersul nu maiexist`, iar sprijinul pe aerul r`coros [i mi[c`tor al \n`l]imilor cap`t`conturul realit`]ii, izvor#te din iluzia de ve[nicie a clipei din vis, subr`coarea umbrei faptului trìt. S#nul p`m#ntului, str#ns \n corsetul pisteicenu[ii brodat` de flori de c#mp cu buze arse de secet`, adun` jos semnelezborului \n inele de via]` cioplite ad#nc, dup` ce m#ng#ierea v`zduhuluia trecut.

Pilotul Pilotul Pilotul Pilotul Pilotul [i avionul avionul avionul avionul avionul – perechea \ngem`nat` sub altarul zborului –reprezint` m`sura visului \ntrupat, \n urma c`ruia se adun` \n ungher dememorie traiectoria str#ns` din roua dimine]ilor cu cerul curat dup` oploaie de var`, din goana nebun` a hergheliilor de nori cu coame umede,din r#sul curcubeului peste orizonturi, \nchis` \n \ncremenirea r`coroas` aa s f i n ] i tu lu i . Ridica] i spre ba iere le cerulu i , uneor i \ nnob i la t debinecuv#ntarea norilor, alteori biciuit de lacrimile de foc ale soarelui dinr`scrucea zilei, br`zd#nd nop]ile de cle[tar cu privirea \n[urubat` \ncotloanele misterioase ale v`zduhului, depun zborul lor ca pe un desc#ntecpur, rostit \n [oapt`, la vreme de sear`, dup` mantia de platin` a razelorde lun`: “Ce ai f`cut, f`cut r`m#ne! “

Pentru c` zborul se face.Se s`v#r[e[te cu sufletul, cu fiecare b`taie de inim`, cu mintea, cu

toat` fiin]a.Iar pentru str`dania ta de om viu, prime[ti un dar.Un dar ce vine de la izvoare.Te r`spl`te[te cerul.Iar darurile cerului r`m#n zborul [i ploaia...

Am#ndou` \nseamn` v ia]` .Am#ndou` \nseamn` v ia]` .Am#ndou` \nseamn` v ia]` .Am#ndou` \nseamn` v ia]` .Am#ndou` \nseamn` v ia]` .

C`pitan-comandor

DUMITRU BERBUNSCHI

R`splata CeruluiR`splata Cerului

4 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

AGEND~

La invita]ia [efului Statului Major alFor]elor Aeriene Rom#ne, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, s-a aflat \n]ara noastr`, \ntr-o vizit` de lucru, \n zilelede 1–2 iunie a.c., comandantul For]elorAeriene din Israel, generalul-maiorElyezer Shkedy. Vizita a pus \n eviden]`bunele rela]ii existente \ntre cele dou`categorii de for]e, dorin]a comun` de aextinde [i aprofunda leg`turile decolaborare militar` pe multiple planuridintre Rom#nia [i Israel.

Principalul moment de pe agendavizitei l-a constituit discu]ia de la sediulStatului Major al For]elor Aeriene Rom#nedintre generalul-locotenent GheorgheCatrina [i generalul-maior Elyezer Shkedy.Cu acest prilej, p`r]ile au subliniatnecesitatea achizi]ion`rii unor aeronavemoderne, din ultima genera]ie, ale c`rorcapabilit`]i tactico-tehnice s` permit`desf`[urarea misiunilor \n orice condi]ii,ziua [i noaptea, cu posibilitatea aliment`rii\n aer [i evit`rii tuturor obstacolelor cuajutorul echipamentelor de bord specialdestinate. |n aceea[i m`sur`, modernizareaaeronavelor de lupt` (avioane [i elicoptereaflate deja \n exploatare) asigur` realizareaunor platforme de ini]iere [i antrenament

1–2 iunie 2005

VIZITA|N ROM@NIA ACOMANDANTULUIFOR}ELORAERIENEDIN ISRAEL

av#nd cost sc`zut, precizie ridicat` [iflexibilitate opera]ional`. S-a apreciat, \ncontext, c` muni]ia inteligent` dingenera]ia a V-a (de tipul DERBY, SPICE,PYTHON 5) ar reprezenta o excelentàchizi]ie pentru categoria noastr` de for]e,av#nd \n vedere capabilit`]ile de lansare amuni]iei \mpotriva ]intelor \ncadrate\nainte [i dup` atac, folosind eficientcontram`surile de ap`rare, c#t [iposibilitatea de a urm`ri o imaginepreselectat` (chiar primit` \n aer) cuajutorul modulelor INS, GPS, IR, CCDCamera etc. A[a cum au demonstrat-o celemai recente conflicte militare, desf`[u-rarea opera]iilor aeriene autonome are loc\ntr-o arhitectur` a spa]iului aerian careofer` simultan ap`rare, imagine radar,situa]ia punctual` a amenin]`rilor, pozi]iaamicilor [i inamicilor. Iar utilizareasistemelor de recunoa[tere aerian` \n timpreal la altitudini mici [i mijlocii, bazate pesenzori cu \nalt` rezolu]ie [i imaginidigitale, ajut` la planificarea misiunilor [iinterpretarea imediat` a situa]iei aeriene.

Dialogul dintre cei doi lideri militari a

reliefat aten]ia deosebit` pe care p`r]ile oacord` domeniului utiliz`rii avioanelor f`r`pilot (UAV) pentru toate categoriile defor]e care combin` eficient comanda [icontrolul \ntrunit. Actuala dezvoltare asistemului combinat oferit de re]eaua deinformare la nivel sol-aer, cuprinz#nd\ntreaga gam` de interpretare, autenti-ficare [i vizualizare, reprezint` elemente dedezvoltare de ultim` or` a echipamentelorfolosite pentru perioada urm`toare. Subacest aspect, p`r]ile au c`zut de acord s`planifice o serie de exerci]ii bilaterale, \ncare echipajele rom#ne[ti [i israeliene s`se antreneze \n comun, dup` scenarii c#tmai apropiate de realitatea c#mpului delupt` modern. Un zbor mixt, pe avioanemilitare rom#ne[ti, s-a realizat, la Baza 90Transport Aerian, chiar pe timpul viziteidelega]iei militare israeliene.

Vizita s-a desf`[urat \ntr-o atmosfer` decald` prietenie [i \n]elegere, pun#nd \neviden]` raporturile cordiale dintre celedou` p`r]i, hot`r#rea comun` de a ad#nci[i extinde colaborarea reciproc avanta-joas`.

|n perioada 13–19 iunie 2005, s-a desf`[urat, \n incintaaeroportului parizian Le Bourget, cea de-a 46-a edi]ie aSalonului Interna]ional al Aeronauticii [i Spa]iului, manifestareorganizat` de Grupul Industrial Aeronautic [i Spa]ial Francez,\n asocia]ie cu principalii contractori de echipamente aiindustriei aerospa]iale franceze.

Din delega]ia militar` rom#n` participant` la Salon,condus` de [eful Departamentului pentru Armamente dinMinisterul Ap`r`rii Na]ionale, secretarul de stat ing. Ioan Ion,a f`cut parte [i [eful Statului Major al For]elor AerieneRom#ne, generalul-locotenent Gheorghe Catrina. Membriidelega]iei au vizitat cele peste 200 de modele de aeronaveaduse la Le Bourget de cei 1.800 de expozan]i din \ntreagalume [i s-au informat cu privire la cele mai noi realiz`riaeronautice, \n eventualitatea unor posibile proiecte militare\n domeniu. |n cadrul Salonului, avia]ia militar` a fostreprezentat`, cu prec`dere, de firmele produc`toare deelicoptere (Eurocopter, Bell Helicopter, Agusta Westland [iHAL), dar [i de constructorii avioanelor f`r` pilot (EADS,Dassault Aviation, IAI [i Northrop Grumman).

{EFUL STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE ROMÂNEA PARTICIPAT LA SALONULINTERNA}IONALAL AERONAUTICII {I SPA}IULUI,DE LA LE BOURGET – FRAN}A

{EFUL STATULUI MAJORAL FOR}ELOR AERIENE ROMÂNEA PARTICIPAT LA SALONULINTERNA}IONALAL AERONAUTICII {I SPA}IULUI,DE LA LE BOURGET – FRAN}A

5CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

AGEND~

{eful Statului Major al For]elor Aeriene Rom#ne,generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, generalul-locotenent Gheorghe Catrina, aparticipat, \n perioada 23–26 mai 2005, la lucr`rileConferin]ei privind Managementul Traficului AerianMilitar [i Civil (CMAC), desf`[urate \n capitala Cehiei.Din delega]ia militar` rom#n` au mai f`cut partec`pitan-comandorul Adrian Codi, [eful Birouluiantrenament din Centrul de Opera]ii Aeriene, [i unreprezentant al Avia]iei Civile.

Conferin]a de la Praga s-a bucurat de o larg`participare, inclusiv a unor companii de prestigiu \ndomeniul aeronautic, precum Lockheed Martin,Boeing, Raytheon, Sensys [i altele.

Agenda de lucru a conferin]ei a cuprinsurm`toarele teme principale: metodologiaplanific`rii strategice a traficului aerian; sistemeavansate de asigurare a traficului aerian militar [icivil; integrarea programelor militare [i civile detransformare [i coordonare a traficului aerian; asigurarea traficului aerian [i civil \n situa]ii de criz`;

genera]ia viitoare de sisteme de transport aerian; managementul siguran]ei traficului aerian;

schimbul de date \ntre sistemele militare [i civile detrafic aerian; integrarea opera]iilor aeronavelorf`r` pilot; aspecte regionale ale traficului aerianmilitar [i civil.

Pe baza materialelor prezentate la conferin]` [ia discu]iilor ce le-au \nso]it, s-au desprins mai multeconcluzii, cele mai importante dintre acestea fiindurm toarele:

1. 1. 1. 1. 1. Sporirea continu` a volumului traficului aeriancivil, concomitent cu cerin]ele opera]ionale tot mairidicate ale for]elor aeriene, creeaz` dificult`]isistemelor actuale, militare [i civile, de managemental traficului aerian. Structurile specializate \n acestdomeniu consider` c`, pentru urm`torii 20 de ani,obiectivul strategic const` \n asigurarea unuimanagement al traficului aerian c#t mai performant,\n care colaborarea colaborarea colaborarea colaborarea colaborarea s` reprezinte factorul cheie.Eficien]a opera]ional` [i adoptarea noilor modele deplanificare vor constitui “structura de rezisten]`” anoii strategii, iar materializarea acesteia se va realizaprin transform`ri institu]ionale, sincronizarea globalà traficului aerian, reforma reglement rilor aeronautice[i implementarea pe scar` larg` a noilor tehnologii.

2. 2. 2. 2. 2. Ca important utilizator al spa]iului aerian,NATO se concentreaz`, \n momentul de fa]`, pecinci domenii de transformare, [i anume: opera]ii\ntrunite; opera]ii \n afara ariei de responsabilitate;

superioritate informa]ional` [i o re]ea de date cucapabilit`]i superioare; cooperare militar`-civilèfectiv` [i eficient`; suport logistic integrat. Celemai importante capabilit`]i strategice pe care Alian]aNord-Atlantic` se concentreaz` \n prezent sunt:mobilitatea/capacitatea de dislocare; sistemul decomand`-control aerian; avertizarea aerian` timpurie[i sistemul de supraveghere aerian` a mijloacelor dela sol; comunica]iile spa]iale [i sistemul de informareautomat`; ap`rarea \mpotriva rachetelor.

Pentru realizarea obiectivelor sale strategice,NATO ac]ioneaz prioritar pe urm toarele cinci direc]ii:

dezvoltarea unei politici armonioase civile-militarede ac]iune [i cerin]e de utilizare a spa]iului aerian \nsprijinul misiunilor [i rolului Alian]ei; monitorizarea[i evaluarea dezvolt`rii managementului traficului

CONFERIN}A PRIVIND MANAGEMENTULTRAFICULUI AERIAN MILITAR {I CIVIL

aerian [i sistemului de comunica]ii [i naviga]ie, pentrua evalua impactul acestora asupra capabilit`]iloropera]ionale ale NATO; sprijinirea na]iunilorpartenere \n dezvoltarea unor structuri demanagement al traficului aerian efective [i structuriinteroperabile cu NATO, \n conformitate cu legileinterna]ionale; stabilirea mecanismelor [i pro-cedurilor de cooperare [i coordonare cu organiza]iileavia]iei civile (ICAO, ECAC, EUROCONTROL, IAT,Comisia European`); asigurarea opera]iilor Alian]eiprin furnizarea de consultan]` de c`tre exper]i \ndomeniul traficului aerian [i pe problemele aeropor-tuare.

3. 3. 3. 3. 3. |n cadrul conferin]ei, a fost abordat` pe larg[i concep]ia realiz`rii componentei NATO dislocabilepentru managementul traficului aerian. Experien]aopera]iilor Alian]ei Nord-Atlantice din Bosnia-Her]egovina, Kosovo [i Afganistan a ar`tat c` estedificil ca o singur` ]ar` s`-[i asume \ntreagaresponsabilitate pentru asigurarea [i sus]inerea unuiaeroport [i a mijloacelor acestuia \ntr-un mediu mixtal traficului aerian civilo-militar. Opera]iile \ndesf`[urare demonstreaz`, de asemenea, c` esteesen]ial s` se limiteze dislocarea echipamentelor [ia mijloacelor la strictul necesar [i c#t mai cur#ndposibil s` se transfere responsabilitateamanagementului traficului aerian c`tre o autoritatena]ional`, p`str#ndu-se \ns` serviciile ATM pentrusuportul opera]iilor NATO, incluz#nd for]ele de reac]ie(NRF).

Informa]iile ob]inute vor fi folosite \n preg`tireamisiunii de preluare a responsabilit ]ilor ca “lead nation”,din februarie 2006, pe Aeroportul Interna]ional Kabul.

4. 4. 4. 4. 4. Participan]ii la conferin]a de la Praga ausubliniat necesitatea [i importan]a corel`rii nevoiloropera]ionale cu prevederile conceptului de utilizareflexibil` a spa]iului aerian [i cu cerin]ele de asigurarea siguran]ei traficului aerian. Cerin]ele opera]ionaleale for]elor aeriene privind spa]iul de zbor accentueaz`necesitatea de a da posibilitatea aeronavelor militares` ac]ioneze \n situa]iile de r`spuns la criz`, ceea cepresupune asigurarea spa]iului aerian necesar pentruun tranzit mare de aeronave din Europa spre altezone geografice [i pentru nevoile de antrenamentecurente, inclusiv \n cazul exerci]iilor aeriene.

5. 5. 5. 5. 5. Exper]ii \n domeniul traficului aerian auridicat [i problema trat`rii zborurilor aeronavelor f`r`pilot ca trafic aerian ce opereaz` dup` reguli civile.|n acest sens au fost identificate cinci problememajore: siguran]a siguran]a siguran]a siguran]a siguran]a (nu se vor tolera sc`deri alenivelului de siguran]` pentru traficul aerian prinacceptarea aeronavelor f`r` pilot \n afara spa]iuluiaerian rezervat); securitatea securitatea securitatea securitatea securitatea (eliminareaposibilit`]ilor de interferen]` [i de accesare aprotocoalelor de securitate); validarea validarea validarea validarea validarea sistemelorde bord pentru a r`spunde principiilor de naviga]ie“la vedere”; amendarea Conven]iei de laamendarea Conven]iei de laamendarea Conven]iei de laamendarea Conven]iei de laamendarea Conven]iei de laChicago Chicago Chicago Chicago Chicago (care nu admite operarea aeronavelorf`r` pilot \n spa]iul aerian al altor ]`ri, f`r` autorizarespecial`); considerarea impactului asupraconsiderarea impactului asupraconsiderarea impactului asupraconsiderarea impactului asupraconsiderarea impactului asupraspectrului de frecven]`. spectrului de frecven]`. spectrului de frecven]`. spectrului de frecven]`. spectrului de frecven]`. Iar pentru viitor se vacùta un r`spuns la \ntrebarea dac` este necesars` se abordeze diferen]iat problematica aeronavelorf`r` pilot civile [i militare sau nu – pentru a seelimina duplicarea muncii controlorilor de traficaerian.

– Praga, 23–26 mai 2005 –

CONFERIN}A PRIVIND MANAGEMENTULTRAFICULUI AERIAN MILITAR {I CIVIL

6 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

AGEND~

Mar]i, 31 mai a.c., la Baza 90Transport Aerian a avut locprezentarea programului

aerian NATO de avertizare timpurie [i control(NAEW&C). Cu aceast` ocazie s-a desf`[urat[i un zbor demonstrativ al unei aeronaveAWACS.

La activitate au participat ministrul ap`r`riina]ionale, [eful Statului Major General [i [efiistatelor majore ale categoriilor de for]e,pre[edin]ii comisiilor de ap`rare din Parlament,reprezentan]i ai Guvernului Rom#niei, al]ioficiali ai Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

Premier` la Baza 90 Transport Aerian

ZBOR CU AERONAVA AWACSGeneralul-maior Gary A. Winterberger,

comandantul NAEW&C, a declarat c` vizita se\nscrie \n cadrul politicii comandamentului pecare \l reprezint` [i are scopul de a demonstracapabilit`]ile sistemului. Totodat`, reprezintò invita]ie pentru ]`rile noi membre NATO dea se al`tura For]ei NATO Aeropurtat` deAvertizare Timpurie [i Supraveghere Aerian`.

Aeronava AWACS este esen]ial` \n ceea ce\nainte se numea supraveghere aer-aer.Dezvoltarea capabilit`]ilor de supraveghere aer-sol s-a impus ca urmare a transform`rilor ce auavut loc \n arhitectura de securitate [i a evolu]iei

societ`]ii omene[ti. “Ini]ial, acest sistem a fostconceput pentru a func]iona \n cadrul grani]elorNATO – a men]ionat generalul Winterberger.|n prezent, este \n aten]ia noastr` s` extindemacest sistem c`tre orice loc al lumii, acolo undesuntem solicita]i, fie pentru misiuni de pace, fie\n poten]iale zone de conflict”.

Sistemul a asigurat supravegherea spa]iuluiaerian \n opera]ii \n Balcani, \n Kosovo, \nGrecia, cu ocazia Jocurilor Olimpice, iar acumprotejeaz` spa]iul aerian al Turciei. Fiind unaparat de \nalt` clas` [i tehnicitate, utilizarea [i\ntre]inerea lui sunt foarte costisitoare. Dar, asubliniat comandantul NAEW&C, [i beneficiileaduse sunt pe m`sur`.

{eful Statului Major al For]elor Aeriene,generalul-locotenent Gheorghe Catrina, aprecizat c`, \n ultimii 8–9 ani, For]ele AerieneRom#ne au f`cut pa[i importan]i \n privin]adezvolt`rii capabilit`]ii de a supraveghea spa]iulaerian na]ional [i cel de interes. Relieful, \nmod special mun]ii, sunt obstacole destul deimportante atunci c#nd trebuie s` se identificeo ]int` aerian` la \n`l]ime foarte mic`. “AWACSare capacit`]i sporite \n acest domeniu, al\n`l]imilor mici [i al suprafe]elor foarte mari –a men]ionat generalul Catrina. Sunt capabilit`]ipe care le-am testat [i noi \n exerci]iile avute,dar pe care le vom folosi [i mai mult \ncep#ndcu noiembrie–decembrie, anul acesta. Atuncivom putea beneficia, prin transmisiuni de date,de informa]iile radar generate de sistemulAWACS, av#nd capacitatea de a le integra \nceea ce noi numim imaginea recunoscut`. |nprezent, For]ele Aeriene Rom#ne genereazàceast` imagine cu ajutorul senzorilor radarde la sol [i al sistemului de comand`-controlpe care l-am realizat. Imaginea produs` de noieste total compatibil` NATO, fiind deja conecta]iprin leg`turi de la sol cu sistemele de comand`-control aerian ale Alian]ei [i schimb`m date”.

Datorit` faptului c` sistemul AWACS estecostisitor, dac` se decide ca [i ]ara noastr` s`se al`ture For]ei NATO Aeropurtat` deAvertizare Timpurie [i Supraveghere Aerian`,trebuie s` contribuim la bugetul comun. |n plus,vor trebui suportate [i cheltuielile necesarepersonalului care va fi trimis s` \ncadrezeanumite func]ii.

IRINA-MIHAELA NEDELCU

Revista o landez`“Piloot en Vliegtuig” apubl icat, \n cea de adoua edi ] ie a sa d inaces t an , un amp ludocumenta r ded ica tindustriei aeronautice din Rom#nia. Autorii articolului, Wim Das [i KeesOtten, realizeaz` o scurt` istorie a transform`rilor petrecute \n industriaaeronautic` rom#neasc` \n perioada 1969 – 1972, pentru a se opri, maiapoi, asupra noilor produse ale principalelor companii aeronautice din]ara noastr`: I.A.R. Bra[ov, Aerostar Bacù [i Avioane Craiova. Astfel,cititorii revistei au posibilitatea s` afle am`nunte despre programelede modernizare a aeronavelor MiG-21 LanceR [i IAR-330 SOCAT.

Cea mai mare parte a materialului publicistic se refer`, \ns`, laaeronava IAR-99 {OIM, pe care jurnali[tii olandezi o numesc, nici maimult, nici mai pu]in, dec#t “Cel mai avansat avion de antrenament dinlume”, fiind de p`rere c` singura cauz` pentru care acest produs de

excep]ie a pierdut competi]ia cu principalul sùrival, PC-9 Pilatus, \n cadrul programului de\nzestrare al For]elor Aeriene ale SUA – JPATS(Joint Pr imaryAircraft TrainingSystem) –, a fost

slaba performan]` a serviciului demarketing care a gestionat strategia depromovare a acestui produs aeronauticfabricat \n Rom#nia.

Concluzia speciali[tilor de la DutchAviation Support este aceea c` industriaaeronautic` rom#neasc` ofer` produseviabile, capabile s` concureze cu succesaeronavele construite de celelalte stateeuropene cu tradi]ie \n acest domeniu.

“IAR-99 {OIM ESTE CEL MAI AVANSATAVION DE ANTRENAMENT DIN LUME”

Ecouri

7CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

AGEND~

La Baza 90 Transport Aerian s-a desf`[urat ceremonialul pred`rii-primirii comenzii opera]ionale adeta[amentului “BRAVO”, care, \nprima decad` a lunii iulie, vaschimba, \n Bosnia-Her]egovina,deta[amentul “ALPHA”, aflat \naceast` ]ar`, \n cadrul misiunii“ALTHEA”, de la \nceputul anului.

Noul deta[ament are un efectivde 42 de oameni – personalnavigant, tehnici de deservire –,dintre care dou` fete (controlori detrafic aerian), [i va folosi, \n timpulmisiunilor, cele patru elicoptereIAR-330 SOCAT, pe care a zburat[i deta[amentul “ALPHA” \n cele[ase luni c#t a fost dislocat la Banja-Luka.

Deta[amentul “BRAVO” estecomandat de locotenent-coman-

DETA{AMENTUL “BRAVO” –GATA DE DECOLARE

dorul Valeric` Vr`jescu, coman-dant de escadril` de elicoptere laBaza 90 Transport Aerian.

|n deschiderea ceremonialului,la care a participat tot personalul cese va afla \n urm`toarea etap` \nBosnia-Her]egovina, generalul debrigad` Costel T`taru, loc]iitoral comandantului Comanda-mentului Opera]ional AerianPrincipal, a relevat importan]amisiunii \ncredin]ate deta[a-mentului pentru imaginea ]`rii, aarmatei, a categoriei de for]e,sarcinile ce revin elicopteri[tilor \nteatrul de opera]ii [i [i-a exprimatconvingerea c` nu vor fi cu nimicmai prejos dec#t cei a c`ror [tafetò preiau. El a prezentat personaluluideta[amentului mesajele [efuluiStatului Major al For]elor Aeriene

[i al comandantului For]elor Aeri-ene Opera]ionale, \n care, printrealtele, i-au asigurat de \ntregulsprijin pe durata c#t se vor afla \nBosnia-Her]egovina.

Prelu#nd comanda opera-]ional` a deta[amentului “BRAVO”,generalul de brigad` dr.Nicolae Roman, [eful StatuluiMajor al Comandamentului 2Opera]ional |ntrunit “Mare[al

Joi, 9 iunie 2005, cel de-al 25-lea elicopter IAR-330L Puma modernizat cusistemul SOCAT, inscrip]ionat cu num`rul 28, [i-a luat zborul de la Ghimbav spreBaza 90 Transport Aerian Otopeni.

Evenimentul marcheaz` sf#r[itul programului SOCAT, derulat \ntre SC IARGhimbav-Bra[ov [i armat`, av#nd drept scop \mbun`t`]irea capabilit`]ilor StatuluiMajor al For]elor Aeriene de executare a misiunilor complexe ce-i revin.

SOCAT este un sistem modern, avansat, destinat s` asigure capabilit`]i pentru\ndeplinirea misiunilor \n sprijinul trupelor terestre, precum [i performan]e deosebitepentru executarea misiunilor de cùtare-salvare, recuperare [i transport trupe dinlocuri greu accesibile.

P#n` \n prezent au fost executate 10.000 de ore de zbor \n ]ar`, reprezent#ndaproape 3.000 de ie[iri, [i peste 500 de ore de zbor \n teatrul de opera]ii din Bosnia,\n misiuni de cercetare [i supraveghere, evacuare medical` sau transport de trupe[i personal.

S-A |NCHEIAT PROGRAMUL SOCAT

Alexandru Averescu”, a evocatprestigiul pe care l-a c#[tigat deta[a-mentul “ALPHA”, prestigiu caretrebuie p`strat printr-un \nalt spiritde d`ruire, ordine, disciplin`.

Cei doi generali au apreciatnivelul preg`tirii profesionale acomponen]ilor deta[amentului [i le-au urat succes \n \ndeplinireamisiunii de mare importan]` ce le-afost \ncredin]at`.

Cunoscutul c`pitan aviator Constantin B#zu Cantacuzino, unul dintre str`luci]iia[i ai zborului, care s-au distins \n luptele aeriene duse de aeronautica militar` rom#n`\n cel de-al doilea r`zboi mondial \mpotriva a patru dintre cele mai puternice for]eaeriene ale lumii \n acea perioad`, [i-a petrecut o parte din copil`rie \n comunaJilavele, jude]ul Ialomi]a, unde tat`l sù avea o mo[ie.

Comandant, mai \nt#i, al Escadrilei 58, apoi al Grupului 9 V#n`toare, B#zuCantacuzino, recunoscut ca un mare acrobat [i lupt`tor, care angaja confrunt`ri cumai multe avioane inamice deodat`, a ob]inut 60 de victorii aeriene, fapt pentru care

a fost distins cu Ordinul Militar “Mihai Viteazul”, cu alte \nalte decora]ii.|n memoria lui, Consiliul Local al comunei Jilavele a hot`r#t s`-i ridice un bust,

iar o strad` s`-i poarte numele. Posibilit`]ile materiale locale, deosebit de modeste,n-au permis \ns` ridicarea monumentului preconizat.

|n vederea finaliz`rii acestui act de cinstire a memoriei lui Constantin B#zuCantacuzino, care [i dup` r`zboi a continuat s` fie un reprezentant de elit` al Avia]ieiRom#ne, Consiliul face, printr-o scrisoare trimis` [efului Statului Major al For]elorAeriene, un c lduros apel ca personalul categoriei noastre de for]e s` sprijine financiaraceast` ac]iune.

|n acest sens se adreseaz` rug`mintea ca suma pe care doritorii vor s` odoneze s` fie depus` \n contul 214002014365174, cod fiscal 4365174,contul 214002014365174, cod fiscal 4365174,contul 214002014365174, cod fiscal 4365174,contul 214002014365174, cod fiscal 4365174,contul 214002014365174, cod fiscal 4365174, beneficiarConsiliul Local Jilavele, la Trezoreria Urziceni, cu men]iunea “sponsorizare pentru“sponsorizare pentru“sponsorizare pentru“sponsorizare pentru“sponsorizare pentrubustul lui B#zu Cantacuzino”.bustul lui B#zu Cantacuzino”.bustul lui B#zu Cantacuzino”.bustul lui B#zu Cantacuzino”.bustul lui B#zu Cantacuzino”.

|NALT~ CINSTIRE EROULUI AERULUIBÂZU CANTACUZINO

“ORA ARMATEI” –EMISIUNEDE SUFLETA }~RII

Cu 65 de ani \n urm`, la 16 iunie 1940,era transmis`, pe calea undelor hertziene,prima emisiune militar` de radio. A fost uneveniment de… dublu r`sunet. |n eter [i \nsufletele oamenilor.

Prin intermediul acestei emisiuni, timpde [ase decenii [i jum`tate, \n caselerom#nilor, de la difuzoare sau aparate deradio, str`b`teau ve[ti despre cei \ncorpora]i,[i tare le mai b`tea inima c#nd auzeaunumele fiului, fratelui, so]ului ori prietenuluilor. {i tot cu ajutorul acestui po[ta[ nev`zut,\[i puteau transmite unii altora nout`]i, g#nduride fiecare zi.

|n tot acest noian de fapte [i \nt#mpl`ria fost eviden]iat`, \n ultimele [ase decenii alesecolului trecut [i \n cei cinci ani scur[i de la\nceputul acestui mileniu, activitatea For]elorAeriene, deopotriv` cu activitatea dincelelalte categorii de for]e. Ac]iunile braviloraviatori [i artileri[ti \n timpul marii conflagra]ii,trecerea aeronauticii na]ionale [i a celeimilitare de la avia]ia clasic` la cea reactiv`,primul zbor pe un avion supersonic, saltul \n

cosmonautic` prin zborul orbital al unui pilot-inginer militar rom#n, realiz`rile din industriaaeronautic` na]ional`, tragerile de excep]ieale racheti[tilor sol-aer, performan]eleradiolocatori[tilor au fost, ca multe alteactivit`]i remarcabile, dar necuprinse \naceste r#nduri, tot at#tea subiecte “fierbin]i”care ]ineau ascult`torii cu respira]ia oprit`.Ca [i transmisiile ulterioare din teatre deopera]ii, departe de ]ar`, unde aviatorii militarirom#ni executau, temporar sau pe mariperioade de timp, misiuni de lupt` ori uma-nitare.

Prestigiul dob#ndit de veritabila porta-voce a Armatei Rom#ne a fost eviden]iat, \nchiar ziua c#nd se \mplineau 65 de ani de la\nfiin]area ei, \n cadrul activit`]ilor prilejuitede aceast` frumoas` aniversare,desf`[urat` la Sala Radio din Bucure[ti, dec`tre ministrul ap`r`rii na]ionale, TeodorAtanasiu, de conducerea Radiodifuziunii, departicipan]ii la eveniment – cea mai mareparte ziari[ti din presa scris` [i audiovizual`,confra]i ai talenta]ilor realizatori ai emisiuniis`rb`torite, c`rora [i redac]ia revistei noastrele adreseaz` calde felicit`ri [i ur`ri de maibine.

|n cadrul festivit`]ii, unora dintre cei maireprezentativi realizatori [i colaboratori aiemisiunii le-au fost decernate “Diplome de“Diplome de“Diplome de“Diplome de“Diplome deexcelen]`”.excelen]`”.excelen]`”.excelen]`”.excelen]`”. (PETRE B@N~)(PETRE B@N~)(PETRE B@N~)(PETRE B@N~)(PETRE B@N~)

8 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

MISUNEA “ALTHEA”

MISIUNI COMPLEXE, REZULTATEFOARTE BUNE

Dialog cu c`pitan-comandorul EUGEN SUCIU, comandantul deta[amentului

PrinPrinPr inPr inPr inINTERNETINTERNETINTERNETINTERNETINTERNET,,,,,

d ind indindindinBanja-LukaBanja-LukaBanja-LukaBanja-LukaBanja-Luka

– Acum, \n apropierea\ncheierii unei misiuni at#t deimportante, v` rog, domnulec`pitan-comandor, s` v` refe-ri]i pe scurt, la principaleleac]iuni desf`[urate de perso-nalul unit`]ii de elicoptere IAR-330 SOCAT, dislocat la Banja-Luka de la \nceputul acestuian.

– Suntem, \ntr-adev`r, \n ziuac#nd purt`m aceast` discu]ie, \nperioada de final a acestei misiuni,apreciat` de liderii politici [imilitari ca fiind prima misiune delupt` cu caracter interna]ional ce aimplicat dislocarea for]elor [imijloacelor \n afara teritoriuluina]ional, dup` cel de-al doilear`zboi mondial. Purt#nd numelede cod “ALTHEA “, misiuneadesf`[urat` \n Bosnia-Her]egovina,sub egida Uniunii Europene, s-abucurat de participarea mai multorstate, \ntre care [i Rom#nia. Ne-am bucurat c` am fost desemna]is` deschidem acest drum pentruelicopteri[tii din Baza 90 TransportAerian, cu at#t mai mult, cu c#tinvita]ia adresat` p`r]ii rom#ne dea lua parte la acest examen com-plex a avut la baz` prestigiul pecare elicopteri[tii rom#nide pe SOCAT [i l-auc#[tigat \n timpul aplica-]iilor [i exerci]iilor multi-na]ionale desf`[urate \ncadrul Parteneriatuluipentru Pace, precum [i laaplica]iile statelor mem-bre NATO. Amconvingerea c` parteneriino[tri ne-au \ncredin]atmisiunea, cont#nd peexperien]a acumulat` demembrii deta[amentului“ALPHA” \n cadrul acestoraplica]ii.

La o asemenea \ncre-dere, nu puteam r`spundedec#t printr-un angaja-ment deplin. Chiar dac`nu ne-a fost u[or, av#nd \nvedere faptul c` durata uneiasemenea misiuni era destul demare, mai mare dec#t a altordeta[amente, c` majoritatea dintrenoi s-a aflat pentru prima dat` untimp mai \ndelungat \n afara

Deta[amentul ALPHA, \naintea unui bilan] edificator

spa]iului na]ional, departe defamilii, de unitatea de baz`.

Trebuie spus c`, \n principal,am efectuat misiuni de cercetare,transport [i evacuare medical` \nsprijinul For]ei Multina]ionaleNord-Vest din Bosnia-Her]ego-vina. Am participat nemijlocit laopera]iuni cum ar fi SPRINGCLEAN [i WOODPECKER,acumul#nd, \n total, un num`r depeste 450 ore de zbor. Opera]i-unile au vizat ajutorarea autorit`]ilorlocale \n eradicarea ac]iunilor decrim` organizat`, a infrac]ionalit`]ii,\n general, [i a traficului ilegal debunuri, \n special.

– Care au fost cele maidificile momente ale misiunii [icum le-a]i rezolvat concret?

– Este vorba, mai \nt#i, deintrarea \n teatrul de opera]ii, carenu a fost deloc u[oar`, chiar dacàm f`cut preg`tiri preliminarepentru a evita anumite nepl`ceri.Era o premier` pentru noi. |n acestscop am \ntreprins misiuni derecunoa[tere a zonelor \n careurma s` ac]ion`m.

Trebuia, de asemenea, s` neadapt`m condi]iilor de zbor de aici,unele complet diferite fa]` de cele

din ]ar`. Fiindc` nu se puneaproblema unor zboruri de antre-nament, planificate [i preg`tite cuun timp \nainte \n zilele de pro-gram. Eram [i mai suntem \nc` \nserviciu 24 de ore din 24, [apte

zile din [apte. Zbur`m [i s#mb`ta[i duminica, oric#nd ni se ordon`,ziua [i noaptea, \n toate condi]iilemeteo, cu multe ateriz`ri \n terennecunoscut, accidentat. Se [tie càici, \n multe locuri, erau \ngropatemine [i exista pericolul real de ase produce evenimente, dar, printr-o temeinic` recunoa[tere alocurilor, ne-am creat, [i cusprijinul reprezentan]ilor altordeta[amente, o bun` marj` desiguran]`. Am dep`[it acestemomente printr-un lucru riguros,\n echip`, adopt#nd o atitudinedeschis`, profesional`.

– Pentru preg`tireaelicopteri[tilor de pe IAR-330SOCAT, ce \nv`]`minte aduceALTHEA? La ce ar trebui s`se a[tepte cei care v` vorschimba \n decursul timpului?

– Modul de executare amisiunilor de zbor \n Bosnia-Her]egovina va trebui s` se reflecte[i \n programul de preg`tireteoretic` [i practic` [i, unde estenevoie, s` se opereze schimb`ri\n algoritmul acesteia. M` g#ndesc[i la o ie[ire din standardele depreg`tire, la mai mult` libertate [iflexibilitate.

Opera]iunile se deruleazùneori \ntr-o asemenea dinamic`,\nc#t nu mai ai timp s` te opre[ti\ndelung la am`nunte, s` stai s`meditezi. Terenul este foartefr`m#ntat, se zboar` mult \n mun]i,

noaptea, numai \n NVG. Decoleziimediat, la ordin, [i se \nt#mplàdesea s` ]i se schimbe misiunea,\n aer. Nu po]i s` spui c` n-ai avuttimp s` te preg`te[ti din vremepentru asemenea noi provoc`ri.Provocarea este permanent` [iconcentrarea asupra misiunilorexist` din primul p#n` \n ultimulmoment. Acest lucru a fost apreciat\n repetate r#nduri la deta[amentulnostru de c`tre conduc`tori aiFor]ei Multina]ionale de Nord-Vestdin Bosnia-Her]egovina.

Trebuie s` spunem c` estevorba [i de anumite schimb`ri dementalitate. De c#nd ne afl`m aiciam fost \ntr-un contact permanentcu conducerea Bazei 90 TransportAerian, cu factori de r`spunderedin Statul Major al For]elorAeriene. Ne-au vizitat [eful StatuluiMajor, loc]iitorul sù, ofi]eri dinComandamentul Opera]ionalAerian Principal. Am fost asculta]iasupra problemelor, a greut`]ilor\nt#mpinate [i ajuta]i \n modconcret, benefic.

La r#ndu-ne, am cùtat ca, “dinmers”, s` transmitem celor ce nevor schimba \n teatrul de opera]iipe ce s` pun` accent \nc` de pe

timpul c#t se afl` \n ]ar`,\n procesul preg`tirii.Este, \n fond, vorba deprestigiul c#[tigat \n at#tavreme, nu f`r eforturi, nuf`r` renun]`ri, [i, chiardac` ne vom \napoia \n]ar` \n scurt timp, g#ndulnostru va fi al`turi dedeta[amentul “BRAVO”,care ne va lua locul aici.A[a este camaraderesc,a[a este corect.

– V` mul]umimmult, domnule c`pi-tan-comandor, [i và[tept`m \n ]ar` la undialog mai pe \ndelete.Poate chiar \n acela[iloc pe care prieteniino[tri \l [tiu deja. La

o bere, la Auric`.

Comandor (r)PETRE B@N~

MISIUNI COMPLEXE, REZULTATEFOARTE BUNE

Foto: locotenent C. POPESCUFoto: locotenent C. POPESCUFoto: locotenent C. POPESCUFoto: locotenent C. POPESCUFoto: locotenent C. POPESCU

9CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

STRUCTURILE POLITICO-MILITARE{I MILITARE

ALE UNIUNII EUROPENE– documentar –

Asist`m în prezent la o„delimitare acompeten]elor” între NATO[i UE privind asigurareasecurit`]ii europene.Evolu]ia evenimentelor înacest domeniu a reafirmatdorin]a statelor de pevechiul continent dedezvoltare a unei identit`]ide ap`rare [i securitateproprii, bazat` îns` peprincipiul „capacit`]iseparabile, dar nuseparate”. În acest context,consider`m util s`prezent`m, în câtevarânduri, structurilepolitico-militare [i militareale Uniunii Europene cuatribu]ii în domeniulpoliticii externe [i desecuritate comune(Common Foreign andSecurity Policy – CFSP).

STRUCTURILE POLITICO-MILITARE{I MILITARE

ALE UNIUNII EUROPENETratatul de la Maastricht (semnat

la 7 februarie 1992 [i ratificat la 1noiembrie 1993) stipuleaz` la articolul J.4al Titlului V c`: „Politica extern` [i desecuritate comun` înglobeaz` toateproblemele referitoare la securitateaUniunii Europene, inclusiv stabilirea, înperspectiv`, a unei politici de ap`rarecomune, care ar putea conduce, în viitor,la o ap`rare comun`”.

Pentru aceasta, UE [i statele membredefinesc [i implementeaz` o politicèxtern` [i de securitate comun` (CFSP),guvernat` de prevederile tratatului, careacoper` toate domeniile politicii externe[i de securitate.

Obiectivele CFSP sunt:protejarea valorilor, intereselor

fundamentale [i a independen]ei UE;înt`rirea, pe toate cìle, a securit`]ii

UE [i a statelor membre;men]inerea p`cii [i înt`rirea secu-

rit`]ii interna]ionale, în acord cu

principiile Cartei ONU, Actului Finalde la Helsinki [i Cartei de la Paris;

promovarea cooper`rii interna]ionale;dezvoltarea [i consolidarea democra-

]iei, legalit`]ii, respectului pentru drep-turile omului [i a libert`]ilor funda-mentale.

Ulterior, Tratatul de la Amsterdam(semnat la 2 octombrie 1997 [i ratificat la1 mai 1999) [i Tratatul de la Nisa(semnat la 26 februarie 2001 [i ratificat la1 februarie 2003) înt`resc sistemul CFSP,aducând elemente de noutate, cum ar fi:înfiin]area unei Unit`]i de Planificare[i Avertizare (Planning and EarlyWarning Unit – PEWU), responsabil` cumonitorizarea evolu]iilor externe [i cuavertizarea referitoare la evenimente [isitua]ii ce pot afecta securitatea UE;includerea în Tratatul UE a „misiunilorPetersberg” (misiuni umanitare,misiuni de salvare, misiuni de prevenirea conflictelor [i de men]inere a p`cii,

UNIUNEA EUROPEAN~

10 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

misiuni în managementul situa]iilor decriz`, incluzând impunerea p`cii [istabilizarea post-conflict) cu scopul de asublinia c` la baza priorit`]ilor de ac]iunest` dorin]a comun` de a ap`ra securitateaeuropean` prin ac]iuni de ajutor umanitar[i de men]inere [i restabilire a p`cii;stabilirea unei cooper`ri strânse în scopulimplement`rii de pozi]ii sau ac]iunicomune în domeniul CFSP.

Se urm`re[te ca politica UE s` nuprejudicieze caracterul specific al politiciide securitate [i ap`rare a statelormembre, s` respecte obliga]iile statelorîn cadrul NATO [i s` fie compatibil` cupolitica de securitate [i ap`rare stabilit`prin acorduri interna]ionale.

1. ORGANISME {IINSTITU}IIPOLITICO –MILITARE

Parlamentul European (înfiin]atprin Tratatul de la Roma, \n 1957,pentru a reprezenta „popoarele reuniteîn cadrul Uniunii Europene”) aprob` [i

monitorizeaz` bugetul UE, formuleaz`întreb`ri [i recomand`ri la adresaConsiliului UE [i realizeaz` consult`ricu Pre[edin]ia UE în problematica CFSP.

Cons i l i u l Eu ropean e s t econstituit din [efii de stat sau deguvern ai statelor membre. Acestastabile[te principiile [i orient`rileg e n e r a l e a l e C F S P , i n c l u s i v

aspectele referitoare la securitate [iap`rare.

Consiliul Uniunii Europene(Consiliul de Mini[tri) este principalainstitu]ie de decizie a UE. Consiliul estecompus din reprezentan]i ai guvernelorstatelor membre [i are în componen]a samai multe consilii specifice, grupate pesectoare de activitate. Consiliul Aface-rilor Generale reune[te mini[triiafacerilor externe ai statelor membre [iare ca rol definirea [i implementareaCFSP, pe baza orient`rilor generalestabilite de Consiliul European.

Pre[edin]ia Consiliului UniuniiEuropene (de]inut`, prin rota]iebianual`, de fiecare dintre statelemembre) are rolul de a elabora ini]iativepolitice, fiind responsabil` de implemen-tarea celor deja luate. De asemenea,stabile[te pozi]iile UE referitoare laproblemele interna]ionale. Ordinearota]iei pre[edin]iei, pân` în anul 2006,este: 2005 – Luxemburg [i Marea Britanie,2006 – Austria [i Finlanda.

Comitetul Reprezentan]ilor Perma-nen]i (COREPER) este format dinreprezentan]ii permanen]i ai statelormembre, preg`te[te reuniunile Consiliu-lui UE [i analizeaz` problematica de peagenda Consiliului.

Secretariatul General asist` ConsiliulUE, monitorizeaz` [i analizeaz`dezvolt`rile pe problematica CFSP,identific` domeniile pe care trebuie s` sefocalizeze CFSP în viitor, asiguràvertizarea timpurie asupra evenimen-telor relevante din domeniul CFSP(inclusiv asupra unor poten]iale crizepolitice). La cererea Consiliului UE, a

Pre[edin]iei sau din proprie ini]iativ`,elaboreaz` documente ce con]in strategii,politici [i recomand`ri pentru CFSP.

Comisia European` este organulexecutiv al UE. Principalele competen]eale Comisiei sunt: de control (suprave-gheaz` respectarea Tratatului UE [iimplementarea legisla]iei comunitare), deini]iativ` (în problemele politicii comuni-tare), de execu]ie (având responsa-bilitatea implement`rii [i coordon`riipoliticilor, precum [i a gestion`riiFondurilor Structurale [i a bugetuluianual al UE) [i de reprezentare (în statelemembre, în statele candidate sau în altestate din afara spa]iului comunitar).

Secretarul General al Consiliului(care are [i rolul de Înalt Reprezentant alCFSP) asist` Pre[edin]ia în reprezentareaUE [i contribuie la formularea, elaborarea[i implementarea deciziilor politice.

Pre[edin]ia curent`, cea viitoare,Comisia European` [i Secretarul Generalal Consiliului UE ([i Înalt Reprezentantal CFSP) formeaz` TROIKA [i reprezintÙniunea în întâlnirile [i dialogul politic cu]`rile ter]e.

Comitetul Politic [i de Securitate(PSC) are rolul de a monitoriza situa]iainterna]ional` în domeniile acoperite deCFSP [i procesele de implementare a

deciziilor, fiind punctul centralpentru gestionarea crizelor [ide]inând controlul politic [istrategic pentru opera]iile desf`-[urate la apari]ia acestora. PSCeste asistat de Grupul Politico-Militar [i consiliat de ComitetulMilitar al Uniunii (EUMC) [i deComitetul pentru Aspecte Civileale Gestion`rii Crizelor.

Consilierii RELEX constituieun organism preparatoriu pentrucoordonarea/cooperarea inter-pillar [i pentru aspecte legale,institu]ionale [i bugetare referi-toare la CFSP.

Coresponden]ii Europenireprezint` puncte de contact(Point of Contact – POCs), întredepartamentele CFSP ale minis-terelor afacerilor externe alestatelor membre.

Grupurile de Lucru, în prezent înnum`r de 30, repartizate pe ariigeografice (Africa, Asia, Balcani etc.),abordeaz` diferite tematici (proble-matica ONU, dezarmare, drepturileomului, politica de securitate, OSCE,dezarmare nuclear`, exportul armelorconven]ionale, planificare politic`,droguri, terorism etc.).

UNIUNEA EUROPEAN~

11CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

2. STRUCTURILEMILITARE

ALE UE

Comitetul Militar al UE (EUMilitary Committee – EUMC), asem`-n`tor Comitetului Militar al NATO, esteautoritatea militar` superioar` a UE,constituit` din [efii Statelor Majore alearmatelor statelor membre, iar pentruactivitatea curent`, din reprezentan]iimilitari ai acestora. Pentru stateleeuropene membre NATO, reprezentan]iimilitari sunt, în general, dublu mandata]i- NATO [i UE.

Rolul general al EUMC esterealizarea consult`rilor [i coordon`riidintre statele membre, asigurareaexpertizei militare [i a recomand`rilorspecifice pentru Comitetul Politic [i deSecuritate (PSC) în leg`tur` cu elabo-rarea conceptului general de mana-gement al crizelor [i a aspectelor salemilitare, implica]iile militare rezultatedin controlul politic [i direc]ionareastrategic` a opera]iilor UE de manage-ment al crizelor; evalu`rile de risc,dimensiunea militar` [i implica]iilepoten]ialelor situa]ii de criz`, elaborarea,evaluarea [i revederea periodic` aobiectivelor în domeniul realiz`riicapabilit`]ilor de management al cri-zelor, rela]ionarea militar` a UE cuNATO, cu state candidate la Uniune [icu state din afara Uniunii, estimarea

costurilor implicate de opera]iile [iexerci]iile militare ale Uniunii.

EUMC r`spunde [i de coordonareaactivit`]ii Statului Major Militar al Uniunii(EUMS).

Frecven]a activit`]ilor desf`[uratede EUMC este o dat` pe s`pt`mân` (înformat MilRep) [i de dou` ori pe an (cureprezentare la nivelul [efilor Ap`r`rii- Chief of Defence – CHODs). În formatEUMC + 5 (inclusiv Bulgaria,Islanda, Norvegia, România [i Tur-cia), EUMC se întrune[te trimestrialsau la nevoie.

Statul Major Militar al UE (EUMilitary Staff – EUMS) este structuracare asigur` expertiza militar` [i sprijinulde specialitate pentru autorit`]ile politice[i politico-militare ale UE, în domeniulPoliticii Europene de Securitate [i Ap`rare, inclusiv în conducerea opera]iilor militareale UE. EUMS nu constituie un coman-dament opera]ional [i î[i desf`[oaràctivitatea sub direc]ionarea politic` a PSC[i sub autoritatea militar` a EUMC.

Misiunea general` a EUMS esterealizarea avertiz`rii timpurii, a evalu`riisitua]iilor [i a planific`rii strategicepentru misiunile de tip Petersberg,inclusiv identificarea [i constituireafor]elor militare europene na]ionale [imultina]ionale, precum [i implemen-tarea politicilor [i deciziilor adoptate deEUMC.

De asemenea, EUMS contribuie laelaborarea, evaluarea [i analizareacapabilit`]ilor militare ale UE (HeadlineGoals), având [i responsabilitatea monito-riz`rii, evalu`rii [i formul`rii recoman-d`rilor legate de preg`tirea, exerci]iile [iinteroperabilitatea for]elor [i capabili-t`]ilor militare alocate UE de c`tre statelemembre, realizând [i inter-rela]ionarea cuNATO.

EUMS desf`[oar` activitateapermanent (în format EUMS + 5, lunarsau ori de câte ori este nevoie).

Documentar realizat delocotenent-colonel FLORIN BAROGA

UNIUNEA EUROPEAN~

12 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

REPORTERI LA RADIOLOCATORI{TI

Bun`d im inea]a ,s oa re !

B`tr#nul “ARO” r`suflù[urat. Am ajuns cu bine lapoarta caz`rmii, unde nea[teapt`, bucuro[i de oaspe]i,comandantul companiei, ma-iorul Adrian Baciu, [i loc]ii-

DE VEGHE |N LANUL DE C~TIN~…

Am poposit din nou, dup` exact 35 de ani,\n cazarma radiolocatori[tilor de pe malulm`rii. O, tempora!De departe, totul p`rea neschimbat.Aceea[i \ntindere verde-roz de stuf [ic`tin`, acela[i vuiet surd al valurilorr`scolite de v#nt [i de curen]i, aceia[ipesc`ru[i nes`tui ]ip#nd \n zbor s`getat,acela[i miros acut de pe[te, scoici [i alge,acelea[i antene imense rotindu-se neobosit\n cùtarea “]intelor” insidioase…De aproape, lucrurile stau cu totul altfeldec#t \nainte. Oameni mai pu]ini, tehnic`mai… rarefiat`. Nodul radiotehnic dealt`dat` a devenit companie, misiunile,de[i \n esen]` acelea[i, s-au restr#ns caamploare [i ritmicitate, ie[irile \n eter seefectueaz` doar la ordin. Noile realit`]ipolitico-militare, apartenen]a noastr` laNATO, exigen]ele reformei structurale,cerin]ele viitorului au impusredimensionarea drastic` de acum. {i totuleste OK at#ta vreme c#t radiolocatori[tiisunt optimi[ti [i-[i v`d \n lini[te de veghealor nesl`bit` la limpezimea [i securitatearadioelectronic` ale spa]iului aerian al]`rii.

torul sù, c`pitanul UraniusDun`. E diminea]`, e soare [ise anun]` o zi splendid` dup`ploile reci de p#n` acum.Drumul p#n` la “comanda-ment” este scurt, suficient \ns`pentru a ne da seama deordinea des`v#r[it` din jur, decur`]enia de pe alei, de spiritulgospod`resc [i… estetic aloamenilor de aici.

Fire vesel` [i comunicativ`,maiorul Baciu ne umple un-doiblocnotesul de reporter. Avenit \n unitate de c#nd a ie[itofi]er, adic` din 1987. De[i emoldovean, din Roman, s-aadaptat repede \n Dobrogea, [i-a luat nevast` din p`r]ile locului[i a adus pe lume dou` fetefrumoase – Raluca, de 13 ani,[i Elena, de 9 ani. A datapartamentul pe o cas` cugr`din`, unde cultiv` te miri ce,dar mai ales flori. N-are ma[in`mic`, nu-i place s` pescuiasc`.|[i umple timpul liber cugr`din`ritul, cu drume]ia. Nuse simte “rupt” de restul lumii.Are televizor, calculator,“navigheaz`” nestingherit peINTERNET. E mul]umit devia]a pe care o duce, se simte

DE VEGHE |N LANUL DE C~TIN~…

Maiorul Adrian Baciu,comandantul companiei

13CER SENIN Nr. 4 (81) 2005


fericit \n familia lui, cu cei dragil#ng` el.

|n unitate? Munc` mult`,r`spunderi mari, probleme detot felul. Tehnica de radiolo-

ca]ie a r`mas aceea[i, sta]iilesunt pu]in ostenite, \ns` \nc`bune pentru \ndeplinireamisiunilor ce revin companiei

– cercetarea spa]iului aeriandin zona de responsabilitate,determinarea caracteristicilor“]intelor”, \n[tiin]area operativà e[alonului superior despresitua]ia aerian` din fiecaremoment. De[i se intr` \n graficde lucru doar la ordin, serviciulla sta]ii se desf`[oar` per-manent, cu aceea[i exigen]` detotdeauna. |n cele cincidispozitive sunt amplasatecomplexele “P-14”, “P-18”,“PRV-13”, deservite de echi-paje bine instruite, de adev`-ra]i profesioni[ti. Fapt confirmat[i de calificativul “FOARTEBINE” ob]inut la recentulcontrol semestrial. “Suntmul]umit de to]i subordona]iimei – ni se destìnuie maiorulBaciu. Cu ei rezolv toatemisiunile, cu ei solu]ionez toateproblemele din cazarm`. Sunttineri, inimo[i, \n]eleg`tori.Nu-i sperie greut`]ile, s-auobi[nuit cu priva]iunile [iservitu]ile specifice subunit`]ii,

specifice zonei. Am\ncredere \n ei [i suntconvins c` <<familia>>ce o form`m acum nu seva destr`ma niciodat`”.

A[teptând“GAPFILLER”-ul

La fel de volubil ca[eful sù, c`pitanulDun` continu` firuldiscu]iei. {i el sem#ndre[te cu oameniicompaniei. De[i lelipsesc multe, nu sepl#ng niciodat`, nu facnazuri. Sunt bucuro[i càu de lucru, c` se poateconta pe ei \n orice\mprejurare. El \nsu[iface de toate, r`zbe[te \norice situa]ie. La 37 deani, se consider` \mplinitprofesional, se simte util.A absolvit toate cursu-rile de carier` cu cali-ficativul maxim [i s-a\nscris, pentru conti-nuarea studiilor, laAcademia For]elor

Aeriene, unde sper` s` ob]in`licen]a \n managementulorganiza]iei. Trebuia s` fieavansat \n grad \nc` din 2002,dar nu are func]ie de maior.Nu-[i face \ns` griji. Este sigurc` armata are nevoie de el [i

este optimist \n privin]aviitorului.

Cum la fel de sigur este c`subunitatea lui va trì [i zile maibune. Este vorba ca \n 2006compania s` primeasc` \ndotare radarul performant“GAP FILLER”. Dac` al]iradiolocatori[ti se m#ndresc cu“FPS”-ul, vor avea [i ei cu ce sem#ndri. Dar nu trìe[te diniluzii. Prezentul este prezent, [imisiunile trebuie \ndeplinite

irepro[abil, la standardeNATO, cu tehnica pe caresubunitatea o are. {i ca s`dovedeasc` acest lucru, neconduce “pe teren”, la sta]ia“LENA P-14 F”, unde operatorde serviciu este maistrulmilitar clasa a II-a {tefanMalihin.

|n ad`postul de piatr`, esteca \n farmacie. Ordine perfect`,flori, chiar [i un platou \nc`rcatcu mere ro[ii. Sta]ia se afl` “\na[teptare”, put#nd fi pus` \nfunc]iune \n doar c#tevaminute. “Ochiul” ecranului e

Radioaltimetru “PRV-13” “m`tur`”, clip` de clip`, cerul \ncùtarea “]intelor“ insidioase...

C`pitanul Uranius Dun`,loc]iitorul comandantului

Maistrul militar clasaa II-a {tefan Malihin

Mult a[teptatul radar de performan]` “GAP FILLER”,care \n 2006 va intra \n dotarea companiei

14 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005


[i a agonisit ce le trebuie \ngospod`rie, inclusiv un cal-

culator performant.{i la capitolul “profesie”,

lipoveanul Suhov st` excelent.Mai \n glum`, mai \n serios,colegii de unitate [i vecinii debloc \i spun “dom’ doctor”, iarultimele [ase calificative suntfoarte bune. Nu o dat`, cu trusalui de prim ajutor, sanitarulSuhov a f`cut adev`rateminuni. Cum cadrele compa-niei nu au medic de familie, din

lips` de doctori, se \n]elege, oride c#te ori se ivesc probleme,oamenii apeleaz` la Suhov,r`sf`]#ndu-l cu rug`minteapacientului \n suferin]`: “F`-m`bine, doctore!” Iar “doctorul”trece imediat la treab` – vededespre ce este vorba, ofer`primul ajutor, sf`tuie[te,\ndrum`, completeaz` biletelepentru consult ori pentruinternare. “O ducem tare greuaici – ne spune sanitarul-[ef. Nuavem cabinet medical, nu avempunct farmaceutic. Eu nu suntabilitat s` eliberez re]ete, iar \nora[ul nostru sunt doar c#]ivamedici, [i aceia naveti[ti. De[ipl`tim asigurarea medical`, nuavem medic de familie, a[a c`nu putem beneficia de re]ete [imedicamente compensate, lanevoie trebuind s` achit`mcostul acestora integral. Chiar[i vizitele medicale anuale leefectu`m tocmai la…Constan]a! Ca s` nu maivorbesc de cazurile de urgen]`,pe care le solu]ion`mne\nchipuit de anevoios, curiscuri majore pentru cei afla]i\n suferin]`!”

Cu toate acestea, sanita-

rul-[ef Ion Suhov \[i faceirepro[abil datoria, este \npermanen]` la post. Nu e eldoctor, \ns` este de mare foloscelor din jur, reu[ind s` ]in`situa]ia sub control. |n subuni-tate nu sunt bolnavi cronici, n-au existat cazuri deosebite.Munca de prevenire, educa]iasanitar`, controlul riguros laintrarea [i ie[irea \n/dinserviciu asigur` o stare des`n`tate bun`, propice \ndepli-nirii la nivel calitativ superior atuturor misiunilor ce revincompaniei radiotehnice de lamalul m`rii.

Mul]umim mult, “doctore”!

Omulsfin]e[telocul

Ne-am convins, \nc` o dat`,de adev`rul [i \n]elepciuneaproverbului rom#nesc “Omulsfin]e[te locul”. Da, c#nd omul

gata s` primeasc` impulsuriledin eter, telefonul dictoruluia[teapt` s` zb#rn#ie, totulsugereaz` siguran]`, calmimperturbabil, profesionalismsut` la sut`. Gazda noastr` [tietotul “ca pe ap`”, e \n stare s`-]i descrie circuitele [i modulele[i cu ochii \nchi[i”. Este t#n`r,ambi]ios, interesat sàcumuleze c#t mai mult \nspecialitatea sa. A absolvit[coala militar` \n 1989 [i s-a\ntors… acas`, \n delt`. Ede-al locului [i tot de-aici [i-aales [i mireasa, Mariana. Auf`cut \mpreun` cinci bìe]i,ultimii doi, Andrei [i Gabriel,fiind gemeni. Mijlociul, Alexan-dru, este cam boln`vicios, so]ianu are serviciu, dau o groaz` debani pe lemne, pe medica-mente, pe hìnu]ele copiilor.Dar nu se pl#nge. S-a \nv`]at cugreul \n Jurilovca natal`, arecaracter puternic, fireoptimist`. A[teapt`, [i el, ca peo promisiune de viitor \nprofesie, miraculosul “GAPFILLER”. P#n` atunci, \[i vedede treab`, a[a cum \[i v`d detreaba lor [i ceilal]i operatori depe sta]ie: mai[trii militariclasa I-a Valentin }u]uianu[i Victor Saraev, maistrulmilitar clasa a II-a FlorinBreazu, sergen]ii-majoriAndrei Barahtian [i ValentinButelchiu (operator pe sta]ia“P-18”).

“F`-m`bine,doctore!”

Subunitatea nu are prev`-zut` \n statul de organizarefunc]ia de medic. |n schimb, oare pe aceea de sanitar-[ef. Iardin iunie 1990, aceasta este\ndeplinit` cu brio de pluto-nierul-major Ion Suhov. {i eleste de prin p`r]ile locului, dinPeriprava, [i a ]inut mor]i[ cadup` absolvirea [colii de laFoc[ani s` se \ntoarc` acas`, \ndelt`. Nu-i pare rù de alegereadin tinere]e. Acum, la 40 de ani,este om \n toat` firea, are doibìe]i mari, Lucian (17 ani) [iAdrian (12 ani), are so]ieiubitoare, cu care [i-a f`cut cas`

Impetuoasa sta]ie “LENA P-14 F”, \n neobosita ei cercetarea spa]iului aerian rom#nesc de la mare

Plutonierul-majorIon Suhov, sanitarul-[ef

al companiei

15CER SENIN Nr. 4 (81) 2005


este priceput [i vrea s` fac`treab` bun`, nimic nu esteimposibil, nimic nu-i st` \n cale.Ne-au dovedit-o cu prisosin]`harnicii [i destoinicii radioloca-tori[ti din compania comandat`de maiorul Baciu. Fiecare, lalocul sù de munc`, \nspecialitatea [i pe func]ia sa,este un fel de factotum, un“doctor” \n materie, un “cine-va” indispensabil.

De pild`, doamna LidiaChioveanu. Pe func]ie, estereferent [i [ef compartiment

documente clasificate. Facetotul cu rigoare, cu con[tiin-ciozitate, cu profesie. Dar tota[a de bine opereaz` cu calcu-latorul, se implic` \n proble-

mele administrativ-gospod`-re[ti. Ca [i so]ul sù, pluto-nierul-major Titi Chioveanu,administratorul subunit`]ii. Ca[i maistrul militar clasa aII-a Gabriel Toma, cazar-marul companiei [i \nt#iul ei

gospodar. Ca [i maistrulmilitar clasa a II-a CristinelPeriverzov, mecanicul [itimonierul [alupei cu care estedotat` subunitatea. Ca [icaporalul angajat pe baz` decontract Grigore Sipatchin,[ofer pe DAC [i ATS, care st`mai mult \n cazarm`, \ntruc#tso]ia sa, Pa[a, este plecat` lalucru sezonier \n Spania. Ca [ifrunta[ul m.a.c. ClaudiuSaraiev, electromecanic [i[ofer pe autosta]ia “P-14”. Ca[i sergentul Ion Ciobanu, [efdepozit de materiale deradioloca]ie [i transmisiuni. |nmajoritate – oameni ai locului,\nv`]a]i cu asprimile vie]ii \ndelt`, cu greut`]ile izol`rii [istresul inconfortului. Oamenisimpli, dar robu[ti, siguri pe ei,\ncrez`tori \n munc`, \n efortulgreu [i cinstit de zi cu zi.

Le dedic`m aceste r#ndurica pe un omagiu binemeritat,ca pe o scuz` c` scriem at#t derar despre ei, ace[ti frumo[ianonimi ai unor fapte cu totuldeosebite. Sincere felicit`ri,bravi camarazi, [i s` v` deaDumnezeu s`n`tate [i noroc!Sergentul Ion Ciobanu,

[ef depozit materialede radioloca]ie

Caporalul GrigoreSipatchin, un [ofer

de nota 10

De veghe \n lanul de c`tin`...

Lidia Chioveanu, \n timpul c#nd nu m#nuie[tedocumentele clasificate

Soarele se pierde, maiestuos, \n p#cla asfin]ituluis#ngeriu. Marea \[i t`l`zuie[te molcom valurile, iar

pesc`ru[ii se \ntorc, s`tui, la cuiburi. Neclintireanop]ii cuprinde, \ncetul cu \ncetul, \mprejurimile. Doarantenele radarelor \[i continu`, neobosite, pendulareast#nga-dreapta, \n cùtarea “]intelor” ce ne-ar fi putut

tulbura cerul \nstelat.La posturile lor, oamenii companiei de pe malul m`rii

\[i fac cum [tiu ei mai bine datoria. Adic`, lastandarde NATO. Iar noi, oaspe]ii lor intempestivi, negr`bim s` \ncredin]`m tiparului aceste r#nduri, preas`race pentru a cuprinde tot ce am fi vrut s` spunem

despre radiolocatori[tii maiorului Baciu [i c`pitanuluiDun`. Poate vom reu[i data viitoare…

Colonel (r) NICOLAE RADUADRIAN SULT~NOIU

16 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

VIA}A, A{A CUM ESTE

|N POFIDA TUTURORGREUT~}ILOR

Nu \nt#mpl`tor, unele dintre reportajeledespre racheti[ti \ncep cu descrierea drumuluip#n` la divizioanele de foc, dispuse undeva \np`duri izolate, \n care doar p`s`rile ceruluiajung mai lesne. {i, ajunse acolo, nu maipleac`. R`m#n s` le ]in` companie oamenilordintre desi[uri, cu trilul lor \nc#nt`tor, menit,parc`, s` le \ndulceasc` via]a.

Din Bucure[ti, dup` ce faimoasa “dub`”ruleaz` zeci de kilometri pe asfalt, vireaz` last#nga s` ia, milit`re[te, cu asalt, gropile unuidrum accidentat. De sus, de l#ng` [ofer,h#rtoapele par mai u[or de suportat. Dac` nute sprijini, din c#nd \n c#nd, de o bar`, ri[ti s`te alegi cu ceva cucuie \n cre[tetul capului saus`-i distragi, \ntr-un mod de “pardon, scuza]i”,aten]ia celui de l#ng` tine.

Am fost onorat c` mi s-a f`cut, ca oaspete,favoarea s` v`d nestingherit – vorba vine –panglica drumului de parcurs, panoramalocurilor, din cabina autocamionului care, v`zutde departe, \]i apare ca un r`zboinic al [oselelorplecat la lupt`. |n spatele nostru, braviiracheti[ti sol-aer, care fac, zilnic, timp de treiore, naveta cu “duba”, trec, indiferent deanotimp, prin diverse etape de rezisten]` laintemperiile vremii. Vara – suport` cu stoicismcanicula din interior, iar iarna, se dezmor]esc,dup` ce au tras o por]ie de frig, la c`ldura uneisobi]e cu butelie. Adic`, sunt c`li]i. La [coalaaspr` a b`rb`]iei. Cum \i trebuie [i \i st` bineunui militar rom#n, proasp`t intrat \n NATO.

Uneori, iarna, c#nd n`me]ii fac zid denetrecut \n fa]a ei, sunt chemate \n ajutor printelefonul mobil tractoare cu pluguri de la osocietate binef`c`toare din zon`. Odat`, c#ndnu s-a mai putut \n nici un fel str`pungetroienele, au \nnoptat la colegi din sateleapropiate.

Cineva ne poveste[te c`, pentru a ajungela unitate, dup` ce a pierdut, \n dou` r#nduri,autoduba, a mers cu ma[ini de ocazie p#n`

unde puteau circula mijloacele de transportautohtone. Apoi a luat-o, apostole[te, pe jos,\not#nd prin n`me]i vreo zece kilometri, cugroaza \n suflet s` nu-l m`n#nce lupii. Atunci[i-a f`cut cele mai aspre autocritici din via]a lui.Ajuns la unitate extenuat, a avut puterea s` sebucure c` nu l-a mustrat comandantul. Ce s`mai apostrofezi un asemenea om?! S-apedepsit, [i \nc` destul de aspru, singur. Poatetrebuia s`-l propun` la o decora]ie, ori s`-ipublice poza la gazeta de perete, ca exemplupentru un spirit al datoriei at#t de dezvoltat.

La un moment \ndelung a[teptat,comandantul, aflat \n dreapta, \mi arat` p`durea,locul unde se afl` cazarma racheti[tilor. {i m`bucur. De dou` ori. O dat` c` vom ajunge, \nsf#r[it, [i a doua oar`, c` mi-am ales profesiade jurnalist. |nc` unul din pu]inele prilejuric#nd po]i cugeta: ce bine este s` fii ziarist! Saucomandant!

|N V@LTOAREAPERFORMAN}ELOR

Pentru stoicismul cu care suporta]i drumul,cred c` a]i merita o prim` – \i spusesem eu, \ncabin`, comandantului. A z#mbit.

Ajun[i \n unitate, amavut parte de cea mai \nc#n-t`toare primire. Aceea[i pecare ei o au \n fiecarediminea]`. Corul extraor-dinar al p`s`relelor, careciripesc c#t \i ziua de lung`.{i atunci, nu ca s`-mi retragaprecierea de mai \nainte,revin: Banii aceia, domnulelocotenent-colonel, ar ficazul s`-i da]i \napoi. Nici\ntr-o sta]iune nu trìe[ti oasemenea bucurie, nu\nt#lne[ti at#ta lini[te. Mai c`\]i trece prin g#nd c` semerit` r`bdarea de p#nàtunci numai s` respiri toat`

ziua \ntr-o asemenea oaz`. {i iar`[i z#mbe[te,aprobator, comandantul. Dar \n lini[tea aceeapatriarhal`, se topesc at#tea nelini[ti! Numitecùt`ri prin h`]i[urile secretelor ce le incumb`profesia de militar \ntr-o arm` at#t de complex`,dar [i performant`. Numite strategii de\nchegare a unei echipe f`r` de care toateeforturile nu-[i afl` finalitatea: lansarea [idirijarea la ]int` a rachetei.

Locotenent-colonelul ClaudiuHermeniuc, de c#nd se [tie rachetist, a avut\n minte un \nv`]`m#nt desprins de la \nainta[i:prezentarea divizionului de foc de parc` ar ficentrul universului, iar ei, stelele acestuia. A[as-a transmis din genera]ie \n genera]ie, chiardac` nu exprim`, absolut, un adev`r. Dar d`bine la imagine. {i cheam` la munc` \nd#rjit`.La spirit de r`spundere, la d`ruire. F`r`condi]ion`ri. “{i chiar dac` nu e[ti, de fapt,ceea ce ne spuneau nou` comandan]ii –continu` Hermeniuc –, faptul c` ]i se\ncredin]eaz`, ]ie [i camarazilor, misiunea sacr`de ap`rare a cerului \ntr-o zon` deresponsabilitate, c` la momentul ordonattrebuie s` cuplezi tehnica, s` lansezi racheta,chiar c` te face s` crezi c` e[ti, po]i fi, a[a ceva.Iar ca metafor`, sun` superb”. De aceea au [i\mprumutat-o [i \nsu[it-o mul]i.

Oricum, spiritul ei a prins. Preg`tirea nucunoa[te sincope. Chiar dac` mai suntprobleme cu unii, care p`trund mai anevoietainele, se las` mai greu angrena]i \n tonusulmuncii asidue [i efortului permanent. Sunttineri [i vor \n]elege, cu timpul, dar un timpfoarte scurt, c` tot efortul divizionului de a\ndeplini o misiune ]ine de coeziuneacolectivului, de profesionalismul echipei delupt`. Dac` o verig` este slab`, s-a terminattotul lamentabil. De aceea to]i trebuie s` fiefoarte buni. Pentru a fi capabil, unul, s`-l\nlocuiasc` pe cel`lalt, la nevoie. La aceea[icapacitate!

C#nd sunt momente-cheie pentru unitate,nu se mai planific` nimeni nici \n concediu,nici s` plece la vreun curs. Oric#t de importantar fi el. {i exemplul \l au chiar \n persoanacomandantului. Care, [tiind c` unitatea va aveaun examen greu de trecut, a solicitat e[alonuluisuperior s`-i fie am#nat` plecarea la un curspost-universitar de conducere. Problema estec` tragerea nu s-a mai executat. Are \ns`\ncredere c` va fi replanificat.

Nu peste mult` vreme, vor executa o

ARMONII PE |NALTELEFRECVEN}E ALE D~RUIRII

– \nsemn`ri sincere, \n alb [i negru, despre racheti[ti –

Locotenent-colonelul Claudiu Hermeniuc verific` \nfiecare zi calitatea lucrului subordona]ilor sì

17CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

VIA}A, A{A CUM ESTE

aplica]ie \n teren, foarte important`. La ceaanterioar` au ob]inut calificativul “Foarte bine”.Ca [i la ultimele trageri de lupt` executate \npoligonul Capul Midia, unde s-au clasat peprimul loc \n cadrul Brig`zii. Chiar dac` auavut, din lips` de efective, unii speciali[ti…\mprumuta]i.

La urm`toarea tragere sunt hot`r#]i s` sedescurce numai cu for]e proprii. Comandantul]ine mult la preg`tirea oamenilor. |n fiecarediminea]` face un tur prin unitate s` verifice, \nprimul r#nd, cum se execut` controlulfunc]ional. Unui maistru i-a ar`tat personal decinci ori cum trebuie s` procedeze. Dup` 20de minute, a revenit. Omul tot nu reu[ea s`respecte algoritmul de executare a verific`riiparametrilor. Fiecare lucru, chiar dac` pare unam`nunt sau un lucru de rutin`, are importan]alui. C#nd este vorba de un complex at#t de\nsemnat, cum este cel de rachete, nimic nutrebuie neglijat. Iar mai[trii [i subofi]erii suntpionii principali \n tot acest angrenaj care semi[c` zi [i noapte \n divizionul de foc. Peste90 la sut` dintre ei sunt speciali[ti de clas`. Ca[i ofi]erii, de altfel. Dintre militarii angaja]i pebaz` de contract, de]in acest titlu circa 50 lasut`. Ei au fost califica]i \n dou`-trei func]ii.Marea majoritate a ofi]erilor de]in titlul despeciali[ti clasa 1. {i \l confirm` din plin an dean.

Comandantul se mai sup`r` c#ndunii \ncearc` s` pun` \n prim-planproblemele personale. Dar \i trece. |iia cu delicate]e [i \i corijeaz`. Multedintre cadre urmeaz`, \n paralel,institu]ii superioare de \nv`]`m#nt. Dintoate categoriile: ofi]eri, mai[trimilitari, subofi]eri. C#nd au examenesemestriale, este \n]eleg`tor. C#ndeste vorba \ns` de admitere, uneori \l\ncearc` \ndoiala. {i asta i se trage dela un caz, c#nd cineva vroia s` seprezinte cu orice pre] la examen, de[ise afla angrenat \ntr-o aplica]ieimportant`. Iar atunci c#nd l-a \ntrebat,\ntr-o doar`, la ce d` examen, a r`masuimit de r`spuns: “Nu [tiu, c` mamam-a \nscris la facultate”...

O alt` problem` \n aten]iapermanent` a divizionului este tehnica.Fiind de o genera]ie mai veche, factot ce depinde de ei s` fie \npermanent` stare de func]ionare.Lucr`rile de trecere de la un sezon laaltul sunt efectuate cu maxim`rigurozitate. Au o mare grij` depiesele de schimb. Cu sprijinulconducerii brig`zii, au reu[it s` fac` rost deseturi \ntregi de piese \nc` nefolosite.

Ni se ofer` [i un exemplu de probare adisponibilit`]ii tehnicii. Un exerci]iu desf`[uratpe o ploaie ce nu mai contenea. |ntor[i \ncazarm`, au trebuit s` execute demont`rilenecesare pentru a-[i relua activit`]ile obi[nuite.S-a lucrat p#n` t#rziu. A doua zi, \ns`, o nou`verificare. La ora 12 era planificat zborul princare li se marcau ]intele. Au montat-o la loc [iau fost gata, pe pozi]ie, la secund`. Toat` lumeaa fost mul]umit`. Asemenea rezultate daustr`lucire muncii, aduc bucurii reale. Chestiacu “duba” devine un subiect de fapt divers.

|N PRIMELER@NDURI

Sunt, mai \nt#i, veteranii.Unul dintre ei este chiarloc]iitorul comandantului,maiorul Ioan Mocanu. Avenit \n unitate \n 1987, dupàbsolvirea [colii, ca locote-nent, [ef de sistem. Constant,s-a dovedit un ofi]er de mareprobitate profesional`, un buncunosc`tor al tehnicii, unadev`rat instructor pentru ceice au venit dup` el \n unitate.

C`pitanul Marin Mari-nescu, comandantul baterieiradiotehnice, ar putea fi lider\ntr-un top al devotamentului,al loialit`]ii fa]` de unitate.Priceput, competent, riguros,exigent.

Sublocotenentul deradioloca]ie Liviu Gìn` s-a adaptat \ntr-un timp foarte scurt exigen]elorfunc]iei, dovedind o capacitate de pricepereextraordinar`. E bìat de[tept, cum sunt maito]i, dar parc` mai receptiv, cu un spirit deangajare mai profund. Ca [i maistrul militar

clasa a IV-a Nicu[or Micu, exemplu deseriozitate [i perseveren]` pentru tinerii deseama lui.

Maistrul militar clasa a II-a PaulCiobotea nu este subordonat locotenent-colonelului Hermeniuc. El apar]ine marii unit`]i[i dovede[te aici, ca oriunde este nevoie, \naltalui competen]` \n exploatarea sta]iei AKORD.Pe care o [tie cum nici pe el nu se cunoa[temai bine. Succesele pe care divizionul le-aob]inut la tragerile de lupt`, ca [i ale altor unit`]i,de altfel, i se datoreaz` \n bun` m`sur`. Dar lace nu se pricepe Paul?!

{i mai este un domeniu \n care exceleaz`.

Al dragostei fa]` de aceast` unitate, care nueste, de fapt, a lui. |ns` de c#te ori a fost vorbade eforturi sus]inute \n interesul ei, a f`cut-ocu mare pasiune, cu r#vn` [i d`ruire exem-plare. Este tare mul]umit comandantul de mais-trul Ciobotea. Ca [i de Hojda, colegul acestuia.Datorit` lor, antrenamentul prin acest complexde imitare a ]intelor face din operatori adev`ra]ia[i \n m#nuirea tehnicii.

Locotenentul Marius Benza are deja laactiv dou` trageri la Capu Midia. A realizat cèste greu s` fii rachetist. Dac` \]i faci cu pl`ceremeseria, ui]i de greu [i trìe[ti din plinsatisfac]iile. Cele dou` mari examene prin carea trecut, tragerile de lupt`, le consider` ca omare realizare a lui. {i a divizionului, bine\n]eles.Pentru v#rsta lui, a fost prin multe unit`]i. De laun divizion din Banat, la Mihai Bravu, iar deacolo la Capu Midia, la Centrul de instruc]ie albrig`zii [i acum aici. Se bazeaz` mult pe oameniide l#ng` el. {tie c` numai cu ei [i prin ei poatefi [i el bun. Idealul lucrului \n echip`.

Munce[te cot la cot cu mai[trii militariclasa a V-a Gigi Mierlicioiu [i Anca Stan.|i testeaz` permanent [i se bucur` atunci c#nd\i semnaleaz` corect ]intele posibile. Le d`mereu ca exemplu pe maistrul militar clasaI Valeriu C`lin, acum \ntr-un alt divizion, unprofesionist des`v#r[it, care cuno[tea laperfec]ie algoritmul tragerii. L-a ajutat [i pe el\n c#teva ocazii, c#nd constata anumite sc`p`ri.F`r` a ]ine seama de grad, experien]a \[i spunemereu cuv#ntul.

{i locotenentul ne spune c` \n unitate existùn adev`rat cult pentru tehnic`, pentru oinstruire la parametri maximi. A[a cum a fostmereu \n acest divizion de foc, despre care amaflat c` este o adev`rat` pepinier` de bravicomandan]i, de generali ai For]elor Aeriene.

Cam ace[tia sunt racheti[tii loco-tenent-colonelului Hermeniuc. Oameni deisprav`, mode[ti, truditori, cu idei nova-toare. Cinste lor!

Comandor (r) PETRE B@N~

Locotenentul Marius Benza – un iscusit ofi]ercu dirijarea

{i un specialist de \nalt` precizie la sta]iaAKORD – maistrul militar clasa a II-a

Paul Ciobotea

18 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

CREDIN}~ {I EROISM

SIMBOLURILE

DIN SUFLETELE

NOASTRE

reactiv`, supersonic`, s` triumfe \n toateunit`]ile de lupt`.

Asemenea eroilor aviatori, camaraziiacestora din celelalte arme ale For]elorAeriene n-au pregetat s`-[i dea s#ngele[i via]a \ntru ap`rarea p`m#ntuluistr`mo[esc. Iar ca ei au luptat [i au c`zuteroic [i o[teni – foarte mul]i la num`r –din celelalte categorii de for]e ale Arma-tei.

|n memoria lor, a bravelor fapte cucare [i-au \nnobilat nemurirea, ne-am\ndoit [i \n acest an genunchii \n fa]aobeliscurilor, troi]elor, a crucilor dincimitirele unde \[i dorm somnul deveci, am aprins, parc` cu mai mult`dragoste [i pio[enie dec#t oric#nd,flac`ra recuno[tin]ei, “pres`r#nd pe-a lor morminte/ale laurilor foi/sprea fi mai dulce somnul/ferici]ilor eroi”.

{ i ne -am z is , \n cugete , \n tr -ounic` sim]ire: EROILOR, PENTRUONOR…

PETRE B@N~

|n cea de-a 40-a zi de la Sf#nta |nviere,o alt` mare s`rb`toare a umplut de bucurie[i speran]` inimile cre[tinilor ortodoc[i depretutindeni: |N~L}AREA LA CERURI ADOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS.

{i parc` \n acea zi dang`tul clopotelorbisericilor a vibrat mai solemn ca niciodat`,semn de m`rire [i slav`, de evlavie [i\nchin`ciune, de rug` spre St`p#nulCerului [i al P`m#ntului, al tuturorv`zutelor [i nev`zutelor, ca de acolo, dins#nul Sfintei Treimi, unde a urcat de-adreapta Tat`lui, s` vegheze, \n continuare,la efemera noastr` existen]`, pentru a nea[eza apoi, dup` marea [i buna Sa judecat`,\n Raiul cel mult visat.

De ani [i ani s`l`[luie[te credin]a c` to]icei care au murit sub Drapel, pe altarulsf#nt al Patriei, s-au \n`l]at la Ceruri,chema]i de Dumnezeu pentru generoaselelor jertfe [i pilde. Doar [i Fiul Sù \ntrupata fost martirizat pe Cruce pentru m#ntuireanoastr`, a p`timit, ca nimeni altul, pentruiertarea p`catelor trec`torilor prin aceast`lume \nv#rto[at` de patimi.

Cel mai mare Erou din istoriauniversului [i-a chemat [i \[i va chema laEl eroii, fiindc` ei i-au urmat neab`tutexemplul, sacrific#ndu-se pentru binelepopoarelor [i ]`rilor c`rora le-au apar]inut.

Nu se putea, a[adar, o mai potrivitàlegere a Zilei Eroilor dec#t chiar Ziua|n`l]`rii Domnului.

{i \n acest an, ca de fiecare dat` c#ndne-am omagiat eroii, g#ndurile noastre s-au \ndreptat spre cei ce au pl`tit cu via]adatoria sf#nt` fa]` de patrie [i popor, nu aucunoscut ]el mai m`re] dec#t acela de a-[ipune \n slujba ]`rii toat` d`ruirea [ipriceperea, pentru ca libertatea, demni-tatea, independen]a [i suveranitatea ei s`triumfe.

Pentru a-i avea mai devreme \n\mp`r`]ia Sa, i-a chemat Dumnezeu la Elpe temerarii no[tri aviatori, \ncep#nd cuGheorghe Caranda, cu ilustrul Aurel Vlaicu[i continu#nd cu to]i cei care \n R`zboiulde Re\ntregire s-au av#ntat la lupt` \mpo-triva du[manului cotropitor, de[i abia\nv`]aser` s` zboare. |n fa]a imperativuluiexisten]ei Patriei, via]a lor nu a avut pre].

Pe frontul pa[nic al afirm`rii aripilorrom#ne[ti \n perioada interbelic`, al]i[i al]i \mp`timi]i ai zborului [i-au g`siteroic sf#r[itul \n pasionanta [i benefica

competi] ie de a ridica mai sus, \nierarhia universal` , aeronauticana]ional`.

Numele lor, \ncrustate \ntrueternitate pe soclul MonumentuluiEroilor Aerului, vor \ndemna, mereu [imereu, la cutezan]`, d#rzenie, d`ruirep#n` la sacrificiu.

{i \n cel de-al doilea r`zboi mondial,vitejii no[tri pilo]i au \nfruntat cele maiputernice avia]ii militare ale lumii, cutehnic` de lupt` mai performant`, mainumeroas`, cu zbur`tori de vast` expe-rien]`. Dar toate acestea n-au contatpentru ei, balan]a succesului, \n cele maimulte din cazuri, hot`r#nd-o abnega]ia,d`ruirea [i ne\nfricarea lupt`toriloraerieni rom#ni, marea lor mìestrie.N-au pregetat s` se confrunte, pe via]` [ipe moarte, cu c#te dou`-trei avioanedeodat`, s` execute, zilnic, un num`r demisiuni incredibile, dovedind capacit`]ide efort [i rezisten]` maxime.

Escadrilele din ceruri [i-au m`rit apoiefectivele cu cei ce au sfidat nu o dat`moartea, pentru ca noua [i temuta avia]ie

SIMBOLURILE

DIN SUFLETELE

NOASTRE

19CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

ANIVERS~RI

S-au scurs de atunci 95 deani. Dar ce s-a \nt#mplat \nacea dup`-amiaz` de iunie peC#mpul Cotrocenilor conti-nu` [i azi s` fascineze. Cu at#tmai mult cu c#t \ncerc`rile,din urm` cu c#teva decenii, dea se repeta, cu un aeroplanconstruit dup` modelul luiAurel Vlaicu, zborul din 17iunie 1910 al fl`cùlui dinBin]in]i, nu prea au reu[it. Dedincolo de vremi, din eterni-tatea cerului pe care l-a iubitat#t de p`tima[, Vlaicu \[iap`r` parc` dreptul la origina-litate. Semn c` numai el aputut face a[a ceva. Desigur,\n folosul omenirii, al ]`rii, \nprimul r#nd, pentru a c`reiglorie [i-a dat eroic via]a.

Genialitatea lui estefenomenal`. Ca [i r`bdarea,insisten]a, tenacitatea, cute-zan]a – duse p#n` la extrem –\n a-[i \mplini visul. Mai \nt#i,\n dou` planuri. Ambele depionierat. S` construiasc` \n]ar`, dup` proiectele sale,

ZIUA CARE A INTRAT|N ISTORIE

17 iunie 1910 – Primul zbor al lui Aurel Vlaicucu aeroplanul

primul aparat mai greu dec#taerul, care s` nu semene cu niciunul din cele existente atunci,[i cu care s` zboare [i s` \nve]esingur s` piloteze, “abecedarulavia]iei”, cum spunea el.Celelalte planuri de atacare aunor performan]e neatinse\nc` au venit dup` aceea.Inclusiv cel care i-a fost fatal –traversarea Carpa]ilor, cuun aeroplan care \n aceletimpuri nu avea capaci-t`]ile suficiente.

…Era, a[adar, 17 iunie1910, c#nd s-a produsmarea sa izb#nd`. Nudormise aproape toat`noaptea. |ncerc`rile repe-tate din zilele anterioare dea se desprinde de solsucombau \n ultima clip`,\nainte de a putea exclama,precum Arhimede: “Evri-ca!” Ceva nu era \n regul`,[i mintea lui lucra cu\nver[unare. Realiza cùndeva exist` o gre[eal`de construc]ie sau \n

ac]ionarea comenzilor, dar nureu[ea s` o identifice. Ner`b-darea celor care contribuiser`financiar la construirea apara-tului [i achizi]ionarea motoru-lui \l ap`sa deopotriv`. Ca [iteama de a zbura, din nou, altul\naintea sa, chiar dac` ace[tiapilotau aeroplane cump`ratedin strìn`tate. Erau motivelepentru care precipitase preg`-tirea momentului desprinderiiavionului de sol.

Sl`bise mult. Nu-l maipreocupa nimic altceva dec#tideea de a reu[i, c#t mai repede[i c#t mai bine, s` se vad` o datàcolo, sus, singur printrep`s`rile cerului.

A sosit diminea]a pe c#mpulde la Cotroceni. Era ner`bd`tors` g`seasc` “piedica” ce nu-il`sa aparatul s` se \nal]e.|ntrebat de un ofi]er de laMinisterul de R`zboi c#nd va\ncerca, totu[i, aeroplanul,Vlaicu s-a hot`r#t pe dat`. Chiar\n acea zi! Dar, dup`-amiaz`. Eraprea obosit. S-a dus s` seodihneasc`, [i la orele cinci aplecat spre Cotroceni. Peste oor` aveau s` vin` o serie depersonalit`]i, \n frunte cu prin-cipele Carol. O mul]ime deoameni \l urmau deja de c#tevazile. Zborul lui devenise ochestiune de ordin na]ional.

A \ncercat o dat`. Zadarnic.A doua oar`, aeroplanul, de[i [i-a desprins ro]ile din fa]` dep`m#nt, continua cu cea mic`,din spate, s` ruleze pe sol. Alt`ratare. Dar era pe drumul celbun. {i atunci i-a venit ideeasalvatoare. Doar mintea \i lucrafebril. S` anuleze, cu ajutorulprofundorului, cuplul de for]e ce

ap`sa roata dinapoi pe p`m#nt.A treia \ncercare, dup` cum odescrie ing. Constantin C.Gheorghiu, a reu[it. Zbura! {iasta era principalul – relata elmai t#rziu. Era beat de fericire.De[i se ridicase numai la patrumetri, nici Alpii nu [i-i\nchipuia mai sus ca \n`l]imeala care se ridicase el. |n extaz,lumea aclama: “Bravo, Vlaicu!Trìasc` Vlaicu!”.

Vlaicu [i ziua aceeaminunat` de var` intrau \nistorie, iar el – [i \n legend`,ca un simbol. Al cutezan]ei, alg#ndirii creatoare, al sacrifi-ciului. Pentru ca noi s`spunem, peste ani [i ani,repet#nd cuvintele lui NicolaeIorga: “Oric#nd \ndr`znealaomeneasc` va smulge aiu-rea succese str`lucite natu-rii \nvinse, nu vom privi cuinvidie pe acel \nving`tor,ci \i vom zice cu m#ndrie:{I NOI AM AVUT PEVLAICU!”.

Pe 17 iunie 2005, \n Bucu-re[ti, la sediul ROMAERO, \nprezen]a reprezentan]ilorconducerii acestei societ`]i [ia unor membri ARPIA, a fostevocat istoricul zbor din 1910.Despre semnifica]ia eveni-mentului aniversat a vorbiting. Gheorghe Coman, pre[e-dintele Funda]iei Aerospa]ialeRom#ne. Totodat`, a fost pre-zentat stadiul reconstruiriiaeroplanului cu care AurelVlaicu a \ncercat s` treac`Mun]ii Carpa]i.

PETRE B@N~

Aeroplanul “Vlaicu 1”, cu care inventatorul-pilot a efectuatistoricul zbor din 17 iunie 1910

ZIUA CARE A INTRAT|N ISTORIE

20 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

CONVOCARE LA BUZ~U

Ce rol joac` psihologia înCe rol joac` psihologia înCe rol joac` psihologia înCe rol joac` psihologia înCe rol joac` psihologia însistemul mil i tar ?sistemul mil i tar ?sistemul mil i tar ?sistemul mil i tar ?sistemul mil i tar ?

Comandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondCracsnerCracsnerCracsnerCracsnerCracsner: |n mediul mil i tar, psi-ho log ia cont r ibu ie la def in i readoctrinei mil i tare, la elaborareastrategiei [i, mai ales, a tacticii, înm`sura în care pune în eviden]`factorul uman [i evolu]iile acestuia.Totu[i, doctrina militar` dep`[e[tecu mult problematica psihologic` [i,de aceea, în demersurile ei concre-te, psihologia se subordoneaz`doctrinei militare, cùtând s` fa-c i l i teze rea l izarea ob iect ive lorurm`rite de aceasta.

Locotenent -co lone l ps ih .Locotenent -co lone l ps ih .Locotenent -co lone l ps ih .Locotenent -co lone l ps ih .Locotenent -co lone l ps ih .Adr ian Pr is`caruAdr ian Pr is`caruAdr ian Pr is`caruAdr ian Pr is`caruAdr ian Pr is`caru: Pentrucomandan] i , psihologia este [ itrebuie s` fie nu doar o disciplin` decul tur` general`, c i [ i una despecia l i ta te, de uz profes ionaldirect. Pentru c` nu po]i st`pâni [iconduce decât ceea ce cuno[ti. Oserie de probleme esen]iale, pornindde la formarea mi l i tar i lor [ i a-daptarea lor la tehnica modern` [ipân` la asigurarea ingeniozit`]ii înlupt`, intr` în cercul de preocup`rial psihologiei militare. Accesul laidentificarea profilurilor de perso-nalitate ale militarilor, ca [i în]e-legerea profund` a dinamicii vie]iipsihice permit ca, în educa]ia [iorganizarea ac]iunilor militare, s` seadopte, în cuno[tin]` de cauz`,m`suri cu un maximum de eficien]`.

Care este menirea BirouluiCare este menirea BirouluiCare este menirea BirouluiCare este menirea BirouluiCare este menirea Birouluide Asisten]` Psihologic` dinde Asisten]` Psihologic` dinde Asisten]` Psihologic` dinde Asisten]` Psihologic` dinde Asisten]` Psihologic` dincadrul Statului Major al For]elorcadrul Statului Major al For]elorcadrul Statului Major al For]elorcadrul Statului Major al For]elorcadrul Statului Major al For]elorAer iene ?Aer iene ?Aer iene ?Aer iene ?Aer iene ?

C`pitan-comandor psih.C`pitan-comandor psih.C`pitan-comandor psih.C`pitan-comandor psih.C`pitan-comandor psih.Florin PùnFlorin PùnFlorin PùnFlorin PùnFlorin Pùn: Principalul rol al acesteistructuri const` în conducereaactivit`]ii de cunoa[tere [i asisten]`psihologic` desf`[urat` în cadrulFor]elor Aeriene, conform metodolo-giilor elaborate de Sec]ia de Psihologiedin Statul Major General. În acestsens, facem propuneri pentruîncadrarea cu personal specializat afunc]iilor de psiholog, în unit`]ile [imarile unit`]i subordonate, avândpermanent sprijinul profesional alSec]iei de Psihologie.

De asemenea, stabilim, pe bazaatribu]iilor generale ale psihologului dinarmat`, elaborate de c`tre Sec]ia dePsihologie, atribu]iunile psihologilor dinsubordine [i r`spundem de asigurareacondi]iilor optime pentru îndeplinireaacestora. Totodat`, elabor`m, încolaborare cu structurile de opera]ii,instruc]ie [i de resurse umane, nevoile[i criteriile de selec]ie psihologic`pentru diferitele categorii de personalale For]elor Aeriene, pe care letransmitem Sec]iei de Psihologiespre analiz` [i avizare.

Nu în ultimul rând, organiz`mperiodic, în colaborare cu Sec]ia dePsihologie, activit`]i de preg`tire apersonalului din subordine privindatr ibu] i i le acestora în selec] ia,

În perioada 15-18.05.2005 a avutloc, în garnizoana Buzù, convocareaanual` pe linie de cunoa[tere [iasisten]` psihologic` cu personalulîncadrat în marile unit`]i [i unit`]ilesubordonate Statului Major al For]elorAeriene.

Organizat` de Biroul Asisten]`Psihologic` al SMFA, activitatea a avutdrept invita]i reprezentan]i ai Sec]iei dePsihologie din cadrul Statului Major Ge-neral (cdorcdorcdorcdorcdor. psih. dr. psih. dr. psih. dr. psih. dr. psih. dr. Constantin-. Constantin-. Constantin-. Constantin-. Constantin-Edmond CracsnerEdmond CracsnerEdmond CracsnerEdmond CracsnerEdmond Cracsner, lt. col. psih., lt. col. psih., lt. col. psih., lt. col. psih., lt. col. psih.Adrian Pris`caru, s.c. drAdrian Pris`caru, s.c. drAdrian Pris`caru, s.c. drAdrian Pris`caru, s.c. drAdrian Pris`caru, s.c. dr.....Aurelia CanÀurelia CanÀurelia CanÀurelia CanÀurelia Can`), ai Institutului Na]ionalde Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`(col. psih. drcol. psih. drcol. psih. drcol. psih. drcol. psih. dr. MarianMarianMarianMarianMarian PopaPopaPopaPopaPopa),precum [i psihologi din cadrul for]elorterestre [i navale. Din partea For]elorAeriene au participat: cpt. cdor: cpt. cdor: cpt. cdor: cpt. cdor: cpt. cdor. psih.. psih.. psih.. psih.. psih.Florin-Adrian PùnFlorin-Adrian PùnFlorin-Adrian PùnFlorin-Adrian PùnFlorin-Adrian Pùn, psihologpsihologpsihologpsihologpsihologprincipal Dana Zeicuprincipal Dana Zeicuprincipal Dana Zeicuprincipal Dana Zeicuprincipal Dana Zeicu, psihologpsihologpsihologpsihologpsihologAlina GhinceaAlina GhinceaAlina GhinceaAlina GhinceaAlina Ghincea, psiholog Georgepsiholog Georgepsiholog Georgepsiholog Georgepsiholog GeorgeTTTTTudorudorudorudorudor (Biroul Asisten]` Psihologic`din SMFA); ); ); ); ); psiholog Florentinapsiholog Florentinapsiholog Florentinapsiholog Florentinapsiholog FlorentinaRaduRaduRaduRaduRadu [i psiholog M`d`lina Mihaipsiholog M`d`lina Mihaipsiholog M`d`lina Mihaipsiholog M`d`lina Mihaipsiholog M`d`lina Mihai(Baza 90 Transport Aerian Otopeni);psiholog Clara Neac[upsiholog Clara Neac[upsiholog Clara Neac[upsiholog Clara Neac[upsiholog Clara Neac[u [i psihologGiorgiana Ionescu Giorgiana Ionescu Giorgiana Ionescu Giorgiana Ionescu Giorgiana Ionescu ({coala deAplica]ie pentru For]ele Aeriene);psiholog Cresa Gologanpsiholog Cresa Gologanpsiholog Cresa Gologanpsiholog Cresa Gologanpsiholog Cresa Gologan [ipsiholog Vpsiholog Vpsiholog Vpsiholog Vpsiholog Valentin Halmagiualentin Halmagiualentin Halmagiualentin Halmagiualentin Halmagiu(Baza 86 Aerian` Fete[ti); psihologpsihologpsihologpsihologpsihologCarmen CiobanuCarmen CiobanuCarmen CiobanuCarmen CiobanuCarmen Ciobanu [i psihologpsihologpsihologpsihologpsihologOana MoraruOana MoraruOana MoraruOana MoraruOana Moraru (Centrul 95 deTrecere pe Avioane SupersoniceBacù); psiholog psiholog psiholog psiholog psiholog Adriana NemetAdriana NemetAdriana NemetAdriana NemetAdriana Nemet(Baza 71 Aerian` C#mpia Turzii);););););psiholog Corina Lupupsiholog Corina Lupupsiholog Corina Lupupsiholog Corina Lupupsiholog Corina Lupu (Brigada 1Rachete Sol-Aer); psiholog Lilianapsiholog Lilianapsiholog Lilianapsiholog Lilianapsiholog LilianaPetricPetricPetricPetricPetric (Regimentul 11 Rachete Sol-Aer); psiholog Mihaela Dragomirpsiholog Mihaela Dragomirpsiholog Mihaela Dragomirpsiholog Mihaela Dragomirpsiholog Mihaela Dragomir(Regimentul 85 Transmisiuni).

A[a cum ne-a declarat c`pitan-comandorul psiholog Florin-AdrianPùn, [eful Biroului Asisten]`Psihologic` din Statul Major al For]elorAeriene, obiectivele convoc`rii au fosturm`toarele: perfec]ionarea preg`tiriide specialitate a personalului dindomeniul cunoa[terii [i asisten]eipsihologice; schimb de experien]` învederea perfec]ion`rii metodologiilorde lucru pentru personalul din domeniu;unificarea conceptual` [i practic-

aplicativ` a tehnicilor de lucru utilizatede psihologii încadra]i în diferitestructuri ale Statului Major al For]elorAeriene.

Pe parcursul celor trei zile cât adurat convocarea, au avut loc, încadrul sesiunii de referate, expuneripe teme din domeniul cunoa[terii [iasisten]ei psihologice specificeFor]elor Aeriene („Implica]iile stresuluica fenomen psiho-social dezorgani-zator al comportamentelor personalu-lui navigant”, „Implica]iile comunic`rii\n dezvoltarea [i afirmareapersonalit`]ii personalului navigant”,„Influen]a mediului militar actualasupra climatului familial [i puterii demunc` a cadrelor militare”, „Motiva]iatinerelor cadre militare \n contextulinser]iei [i adapt`rii socioprofesionale”etc.), dezbateri [i activit`]i practic-aplicative (vizitarea muzeelor {coliide Aplica]ie pentru For]ele Aeriene,vizitarea aerodromului Boboc [iasistarea la activit`]i de zbor).Importan]a temelor abordate, precum[i modul de prezentare, au fostapreciate de c`tre invita]ii prezen]i laconvocare, care au remarcat, la final,eforturile [i modul de implicare alepsihologilor din For]ele Aeriene la bunadesf`[urare a activit`]ii \n unit`]ile lacare profeseaz`. În cadrul schimbuluide experien]`, un moment deosebit deimportant din punct de vedere alcon]inutului informa]ional a fostreprezentat de expunerea, realizat` cusprijinul Sec]iei Siguran]` Zbor, a unorcauze [i efecte ale accidentelor deavia]ie.

Din programul activit`]ii nu au lipsitnici \nt#lnirile informale, care s-auconcretizat \n vizitarea obiectivelorturistice ale ora[ului Buzù, am#n`stirii Ciolanu, a taberei de var`pentru sculptur` [i a VulcanilorNoroio[i.

Pentru a veni \n sprijinul cititorilordornici de a \n]elege care este rolulpsihologului \n sistemul militar, \ngeneral, [i \n For]ele Aeriene, \nspecial, am realizat o dezbatere peaceast` tem` cu participan]ii laactivitate. {i iat` r`spunsurile:speciali[tilor.

PsihologiaPsihologiaPsihologiaPsihologiaPsihologiaîn For]ele Aerieneîn For]ele Aerieneîn For]ele Aerieneîn For]ele Aerieneîn For]ele AerienePsihologiaPsihologiaPsihologiaPsihologiaPsihologiaîn For]ele Aerieneîn For]ele Aerieneîn For]ele Aerieneîn For]ele Aerieneîn For]ele Aeriene

21CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

CONVOCARE LA BUZ~U

cunoa[terea, consilierea [i asisten]apsihologic` ale efectivelor. Printreformele de instruire pe care le-amorganizat pân` în prezent, se num`r`:curs de specializare profesional`,instruiri periodice, convoc`ri tematice,inform`ri, preciz`ri metodice etc.

S-a dovedit oportun`S-a dovedit oportun`S-a dovedit oportun`S-a dovedit oportun`S-a dovedit oportunàpari] ia func]iei de psiholog deapari] ia func]iei de psiholog deapari] ia func]iei de psiholog deapari] ia func]iei de psiholog deapari] ia func]iei de psiholog deunitate \n For]ele Aeriene ?unitate \n For]ele Aeriene ?unitate \n For]ele Aeriene ?unitate \n For]ele Aeriene ?unitate \n For]ele Aeriene ?

Locotenent-colonel psih.Locotenent-colonel psih.Locotenent-colonel psih.Locotenent-colonel psih.Locotenent-colonel psih.Adrian Pris`caruAdrian Pris`caruAdrian Pris`caruAdrian Pris`caruAdrian Pris`caru: Apari]ia acesteifunc]ii, \n cursul anului 2002, pe fondulprofesionaliz`rii For]elor Aeriene, a fostextrem de util`, deoarece psihologulnu a acaparat un domeniu, acesta îiera destinat de drept. Pân` la înfiin]areafunc]iei, sarcinile psihologului reveneaualtor persoane, îns` acestea din urm`nu aveau la dispozi]ie instrumentelespecifice [i nici deprinderile necesareacestor demersuri. Încadrarea cuspeciali[ti a avut rolul de a trata curesponsabilitate [i profesionalismaspecte importante din via]a [iactivitatea unit`]ilor.

Psiholog dr. Aurelia Can`Psiholog dr. Aurelia Can`Psiholog dr. Aurelia Can`Psiholog dr. Aurelia Can`Psiholog dr. Aurelia Can`:În momentul de fa]` încerc`m s`punem un mai mare accent pe psi-hologia organiza]ional`, aplicat` lacondi]iile specifice fiec`rei categorii defor]e armate. Urm`rim prin aceastaoptimizarea comenzii, a modalit`]ilorde organizare, a deciziilor [i controlului.Or, implicarea psihologului, princonsilierea comandantului, în acesteaspecte deosebit de importante pentruorganiza]ia militar`, demonstreaz` rolul[i statutul pe care acesta [i le-acâ[tigat într-un timp relativ scurt încadrul sistemului. A[ mai remarca [ifaptul c` psihologul este subordonat

direct, în mod nemijlocit, comandantului(precum medicul unit`]ii, loc]iitorii).

Care sunt pr incipaleleCare sunt pr incipaleleCare sunt pr incipaleleCare sunt pr incipaleleCare sunt pr incipaleleatr ibu] i i ale psihologului deatr ibu] i i ale psihologului deatr ibu] i i ale psihologului deatr ibu] i i ale psihologului deatr ibu] i i ale psihologului deun i t a t e ?un i t a t e ?un i t a t e ?un i t a t e ?un i t a t e ?

Psiholog George TudorPsiholog George TudorPsiholog George TudorPsiholog George TudorPsiholog George Tudor:Atribu]iile principale ale psihologului

de unitate se pot rezuma astfel: asigur`consultan]` de specialitate co-mandan]ilor de subunit`]i în activitateade cunoa[tere a subordona]ilor;particip` la convoc`rile de preg`tireale comandan]ilor de subunit`]i cuteme specifice; informeaz`, instru-ie[te [i consiliaz` comandan]ii desubunit`]i cu privire la interpretareadatelor [i informa]iilor din fi[a curezultatele examenului psihologic almilitarului; consil iaz` psihologiccomandan]ii [i personalul militar [i/sau civil în preg`tirea unor misiunispeciale înainte, în timpul [i dupèfectuarea acestora; particip` larealizarea diagnozei organiza]ionale aunit`]ii [i propune comandan]ilor deunit`]i m`suri de îmbun`t`]ire aclimatului psihosocial din unitate; faceparte din comisia care organizeaz`concursuri pentru ocuparea diferitelorfunc]ii din unitate etc.

Psiholog Cresa GologanPsiholog Cresa GologanPsiholog Cresa GologanPsiholog Cresa GologanPsiholog Cresa Gologan: |ncazul militarilor angaja]i pe baz` decontract, examenul psihologic deselec]ionare, la angajare [i laprelungirea contractului, trebuiecontinuat de c`tre psihologul dinunitate printr-un studiu longitudinal alpersonalit`]i i mil i tarului, pentruformarea unei imagini complete asupratendin]elor sale de evolu]ie. Toateinforma]iile de natur` psihologic`despre militar îi vor servi psihologuluipentru a-i putea oferi acestuia sprijin\n situa]iile de criz`, de conflict, c#t[i pentru a-i sprijini pe comandan]iicare lucreaz` cu el, \n sensulcunoa[terii subordonatului

Co lone l ps ih . d r . Mar ianCo lone l ps ih . d r . Mar ianCo lone l ps ih . d r . Mar ianCo lone l ps ih . d r . Mar ianCo lone l ps ih . d r . Mar ianPopaPopaPopaPopaPopa: |n vi i tor, vom propuneextinderea atribu]iilor actuale alepsihologilor de unitate, \n direc]ii

specifice psihologiei aeronautice, prin:participarea la analiza incidentelor deavia]ie din unit`]i; consultan]` despecialitate, la solicitarea coman-dan]ilor sau instructorilor de zbor;suport psihologic \n situa]i i deincidente traumatice; cooperare cusec]ia de psihologie a INMAS(Institutul Na]ional de Medicin`

Aeronautic` [i Spa]ial`), \n scopulprelucr`rii de informa]ii psihologicerelevante cu privire la personalulaeronautic; observator (la solicitareacomandan]i lor) la activit`]i le depreg`tire [i de analiz` a zborului;participarea la expertiza medical`, celpu]in o dat` pe an, pentru activit`]i decooperare cu Sec]ia de Psihologie aINMAS.

Ce ne pute ] i spuneCe ne pute ] i spuneCe ne pute ] i spuneCe ne pute ] i spuneCe ne pute ] i spunedespre ro lu l [ i s ta tu tu l ps idespre ro lu l [ i s ta tu tu l ps idespre ro lu l [ i s ta tu tu l ps idespre ro lu l [ i s ta tu tu l ps idespre ro lu l [ i s ta tu tu l ps i -----ho logu lu i d in un iho logu lu i d in un iho logu lu i d in un iho logu lu i d in un iho logu lu i d in un i t`t`t`t`t` ] i le For] i le For] i le For] i le For] i le For -----]e lo r Aer iene?]e lor Aer iene?]e lor Aer iene?]e lor Aer iene?]e lor Aer iene?

C o m a n d o rC o m a n d o rC o m a n d o rC o m a n d o rC o m a n d o rpsih. dr. Edmondpsih. dr. Edmondpsih. dr. Edmondpsih. dr. Edmondpsih. dr. EdmondCracsnerCracsnerCracsnerCracsnerCracsner: Conformconcep]iei de orga-nizare [i des-f`[urarea activit`]ii de cu-noa[tere [i asisten]`psihologic` în armataromân`, psihologul dinunit`]ile For]elor Aerie-ne are un statut binedefinit, acesta fiindsubordonat coman-dantului unit`]ii [iconsilier al acestuia.Totodat`, psihologuleste subordonat pro-fesional [i metodologicSec]iei de Psihologie, fiind coordonat[i îndrumat ierarhic de c`tre Biroul deAsisten]` Psihologic` din cadrulStatului Major al For]elor Aeriene.

De asemenea, prin dispozi]iile învigoare, psihologul este singurapersoan` abilitat` legal [i profesionals` desf`[oare în unit`]i (mari unit`]i)activitatea de examinare, cunoa[tere,consiliere [i asisten]` psihologic`.Activitatea acestuia nu poate fisubstituit` de nici o alt` func]ie saupersoan`.

Psiholog Florentina RaduPsiholog Florentina RaduPsiholog Florentina RaduPsiholog Florentina RaduPsiholog Florentina Radu:Psihologul din unit`]ile For]elor Aerieneeste omul cotidian, militar sau salariatcivil, care are calit`]i, drepturi [iîndatoriri ca orice membru alorganiza]iei din care face parte.Profesional, este omul de cabinet careofer` consulta]ii, orienteaz` [iconsiliaz` subiectul individual [i,totodat`, armonizeaz` rela]iile inter-personale. De asemenea, psihologuleste participant activ la activitatea deinstruc]ie [i educa]ie, atât în cazarm`,cât [i în aplica]ie, pentru a observa [ievalua comportamentul militarilor petimpul desf`[ur`rii misiunilor.

Cum este privit psihologulCum este privit psihologulCum este privit psihologulCum este privit psihologulCum este privit psihologulde unitate de personalul dinde unitate de personalul dinde unitate de personalul dinde unitate de personalul dinde unitate de personalul dinFor]ele Aeriene? Este cunoscutFor]ele Aeriene? Este cunoscutFor]ele Aeriene? Este cunoscutFor]ele Aeriene? Este cunoscutFor]ele Aeriene? Este cunoscutadev`ratul rol al psihologului ?adev`ratul rol al psihologului ?adev`ratul rol al psihologului ?adev`ratul rol al psihologului ?adev`ratul rol al psihologului ?

Psiholog Carmen CiobanuPsiholog Carmen CiobanuPsiholog Carmen CiobanuPsiholog Carmen CiobanuPsiholog Carmen Ciobanu:Din partea conducerii, am avut înc`

din prima zi a activit`]ii tot sprijinul.Desigur, în limita posibilit`]ilor. Ni s-auasigurat spa]ii speciale pentru cabinete,chiar dac` dotarea acestora a r`mas,deocamdat`, la nivelul minimuluinecesar. Ar fi fost bine dac` s-ar fiputut asigura un anumit mobilier, cares` contribuie la sentimentul deîncredere [i siguran]` al persoaneiconsil iate. În aceste condi] i i ,respectivii factori trebuie compensa]ide talentul psihologului.

Psiholog Clara Neac[uPsiholog Clara Neac[uPsiholog Clara Neac[uPsiholog Clara Neac[uPsiholog Clara Neac[u:Conducerea unit`]ii a fost de la bunînceput receptiv` fa]` de misiuneanoastr`. Personalul a fost ceva mai

reticent, dar asta datorit` falseipercep]ii c`, dac` mergi la psiholog,înseamn` c` ceva nu este în regul`cu tine. Cu timpul, îns`, am câ[tigatîncrederea oamenilor [i din ce în cemai mul]i vin s` ne cear` sfatul.At#t în probleme profesionale saustrict personale, c#t [i în problemefamiliale. Ni s-a cerut sfatul, depild`, în privin]a educa]iei copiilor,l`mur i r i asupra anumitor com-portamente ale acestora. Din p`cate,grijile cotidiene, stresul, naveta seref lect` [ i au impl ica] i i d i recteasupra climatului familial, iar timpulacordat de c`tre p`rin]i copiilor loreste din ce \n ce mai pu]in.

Psiholog Mihaela Dragomir:Psiholog Mihaela Dragomir:Psiholog Mihaela Dragomir:Psiholog Mihaela Dragomir:Psiholog Mihaela Dragomir:Militarii angaja]i pe baz` de contracts-au apropiat mai repede de noi. Mul]isunt la început de drum în carieramilitar`, iar un sfat bun are darul dea le ridica moralul. Militarii mai învârst`, îns`, sunt mai reticen]i, maiconservatori , accept` mai greulucrurile noi. Pe de o parte, acestlucru este firesc. {i noi suntem laînceput de drum.

Psiholog Al ina Ghincea:Psiholog Al ina Ghincea:Psiholog Al ina Ghincea:Psiholog Al ina Ghincea:Psiholog Al ina Ghincea:Ini]ial, când mergeam s` aplic`mtestele pentru fi[a de cunoa[tere amilitarilor angaja]i pe baz` de contract,ace[tia credeau c` scopul nostru eras` contribuim la desfacerea con-tractelor de munc`. Unii chiar se rugaude noi s`-i ajut`m s` r`mân` însistem. Dup` ce le-am explicat despre

Laboratorul [coal` unde se \nva]` despre...psihologia avioanelor

|n vizit` la muzeul {colii de Aplica]iepentru For]ele Aeriene

22 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

CONVOCARE LA BUZ~U

ce este vorba [i au v`zut [irezultatele, s-au lini[tit. Acum s-auobi[nuit cu noi.

Psiholog pr inc ipal DanaPsiholog pr inc ipal DanaPsiholog pr inc ipal DanaPsiholog pr inc ipal DanaPsiholog pr inc ipal DanaZeicu: Zeicu: Zeicu: Zeicu: Zeicu: O parte a personalului încàre o percep]ie eronat` desprepsihologi, în sensul c` ne confund`cu psihiatrii. Sunt, totu[i, profesiidiferite. Ne-am dori ca oamenii s`în]eleag` exact rolul nostru [i s` nesolicite ajutorul, pentru c` activitateanoastr` nu \nseamn` nicidecum aformula diagnostice [i nici nu sereduce la aplicarea unor teste.

Psiholog dr . Aurel ia Can`:Psiholog dr . Aurel ia Can`:Psiholog dr . Aurel ia Can`:Psiholog dr . Aurel ia Can`:Psiholog dr . Aurel ia Can`:A[ vrea s` remarc faptul c` aceste

probleme nu sunt specifice mediuluimilitar în mod special. Din p`cate,în momentul de fa]`, acesta estenivelul cultural al întregii societ`]iromâne[ti în ceea ce prive[te rela]iacu psihologul. Timpul, îns`, varezolva aceast` problem`. Oricum,noi, cei din Sec]ia de Psihologie,suntem încânta]i de activitatea pecare psihologii din For]ele Aeriene odesf`[oar` la unit`]i, iar feed-back-ul pe care îl primim de la ace[tia neconfirm` faptul c` eforturile noastreau dat rezultatele a[teptate.

Exist` d i f icu l t`] i \n exerc i -Exist` d i f icu l t`] i \n exerc i -Exist` d i f icu l t`] i \n exerc i -Exist` d i f icu l t`] i \n exerc i -Exist` d i f icu l t`] i \n exerc i -tarea profesie i de psiholog \ntarea profesie i de psiholog \ntarea profesie i de psiholog \ntarea profesie i de psiholog \ntarea profesie i de psiholog \nFor]e le Aer iene?For]e le Aer iene?For]e le Aer iene?For]e le Aer iene?For]e le Aer iene?

Psiholog Li l iana Petr ic:Psiholog Li l iana Petr ic:Psiholog Li l iana Petr ic:Psiholog Li l iana Petr ic:Psiholog Li l iana Petr ic: Dinpunct de vedere profesional, nu am\nt#lnit probleme deosebite. Cel maiimportant aspect \l reprezint` c#[ti-garea \ncrederi i [ i respectuluipersonalului. Restul vine de la sine.Consilierea se acord` \n momentul\nregistr`r i i unor punctaje maisc`zute la evaluare sau dac` suntemsol ic i ta] i . Aici , \ns`, apare oproblem`. Personalul pe care noitrebuie s`-l evalu`m nu se afl` \naceea[i garnizoan`. Avem subunit`]iaflate la sute de kilometri distan]`.Trebuie s` faci eforturi deosebitepentru a ajunge s` evaluezi fiecareom, transportul este destul de dificil.|n plus, nu se poate realiza consilierela distan]`.

Psiholog Adr iana Nemet:Psiholog Adr iana Nemet:Psiholog Adr iana Nemet:Psiholog Adr iana Nemet:Psiholog Adr iana Nemet:Statistic vorbind, \n momentul defa]`, unui psiholog din For]ele Aeriene\i revin peste 600 de persoane deevaluat din punct de vederepsihologic. Dotarea cabinetelor cuc#te un calculator ne-ar ajuta mult \nmunca noastr`.

Care sunt pr inc ipale leCare sunt pr inc ipale leCare sunt pr inc ipale leCare sunt pr inc ipale leCare sunt pr inc ipale leprobleme psihologice ident i f i -probleme psihologice ident i f i -probleme psihologice ident i f i -probleme psihologice ident i f i -probleme psihologice ident i f i -cate la personalu l For]e lorcate la personalu l For]e lorcate la personalu l For]e lorcate la personalu l For]e lorcate la personalu l For]e lorAe r i ene ?Ae r i ene ?Ae r i ene ?Ae r i ene ?Ae r i ene ?

Psiholog Cor ina LupuPsiholog Cor ina LupuPsiholog Cor ina LupuPsiholog Cor ina LupuPsiholog Cor ina Lupu:Procesul de restructurare a generat

o anumit` presiunesocial`, resim]i t` deîntregul personal dincadrul For]elor Aeriene.Acest lucru s-a datorat,în special, dispari]iei unuireper de baz`: l ipsasiguran]ei locului demunc`. Cei mai afecta]isunt cei ale c`ror unit`]is-au desfiin]at [i cei ac`ror evolu]ie în carier` afost limitat` datorit` noilorcriterii de performan]ìmpuse de sistemulmilitar.

O parte din cei care au fostobliga]i s` fac` naveta s-au adaptatmai greu, o parte nu s-au adaptatnoilor condi]ii [i au renun]at la carieramilitar`.

Psiholog M`d`l ina MihaiPsiholog M`d`l ina MihaiPsiholog M`d`l ina MihaiPsiholog M`d`l ina MihaiPsiholog M`d`l ina Mihai:Formalismul specific profesiei \[ipune amprenta asupra atitudinilor [ipersonal i t`] i i mi l i tarului . Estecunoscut faptul c` în organiza]iamilitar`, comunicarea [i rela]ii leformale sunt direc] ionate deregulamente. În For]ele Aeriene,comunicarea este influen]at`, \ntr-ooarecare m`sur`, [i de spe-cialitatea [i experien]a profesionalàle individului. Chiar [i între pilo]i,comunicarea [i rela]iile interpersonalesunt influen]ate inclusiv de tipul deaeronav` zburat. Astfel , unobservator atent poate remarcaatitudini comportamentale specificepilo]ilor de v#n`toare, pilo]ilor deel icoptere sau pi lo] i lor de peaeronavele de transport.

L o c o t e n e n t - c o m a n d o rL o c o t e n e n t - c o m a n d o rL o c o t e n e n t - c o m a n d o rL o c o t e n e n t - c o m a n d o rL o c o t e n e n t - c o m a n d o rEmilian PopoviciEmilian PopoviciEmilian PopoviciEmilian PopoviciEmilian Popovici: În cazul pilo]ilordin For]ele Aeriene exist`, în prezent,un cumul de factori care pot conducela premise, incidente, accidente sauchiar catastrofe de avia]ie. În primulrând, exist` paradoxul conform c`ruiacei care au fost implica]i mai pu]in înactivitatea de zbor au reu[it sùrmeze cursurile unor facult`]i civile,îndeplinind astfel mai u[or condi]iilede avansare în carier`. Cei care aufost implica]i mai mult în activitatea

de zbor, de]in un background deinvidiat din punct de vedere alexperien]ei de zbor, dar întrunescmai greu condi]iile de avansare încarier`. Acest paradox poate generaun climat psihosocial negativ încadrul rela]iilor interpersonale, cuimplica]ii negative în desf`[urareaactivit`]ii.

Colonel dr . Mar ianColonel dr . Mar ianColonel dr . Mar ianColonel dr . Mar ianColonel dr . Mar ianPopa: Popa: Popa: Popa: Popa: Nu reprezint` nici un secretfaptul c` suntem supu[i cu to]ii, \ntr-o mai mare sau mai mic` m`sur`,stresului psihic generat de diferiteneajunsuri [i probleme din activitateacotidian`. A[ dori s` remarc faptulc`, \n contextul act iv i t`] i loraeronautice, stresul poate atingeforme paroxistice, prin intensitatea[i formele sale de manifestare. De[ieste \nt#lnit destul de rar, acestapoate genera consecin]e serioase,fie prin pierderea temporar` saudefinitiv` a capacit`]ii de zbor, fieprin e[ecul unor misiuni. Pilo]i ireac]ioneaz` \n mod individual laagresiunea stresului profesional.Astfel, situa]ii de mare intensitatedramatic` pot trece f`r` urm`ri, \ntimp ce situa]ii aparent minore potgenera efecte de amploare emo]io-nal`. De aceea, rolul psihologului \nFor]ele Aeriene este extrem deimportant.

Cultura organiza]ional` joac`, deasemenea, un rol foarte important \nactivitatea pilo]ilor. Astfel, pilo]iiforma]i înainte de 1989, în cazul unuiincident ap`rut în timpul zborului, factot posibilul pentru a salva aeronava,pierzând secunde pre]ioase, care încele mai multe cazuri se dovedesc a

f i fatale. Teama de a-[i pierdereputa]ia printre colegi [i pozi]iacâ[tigat` în cadrul colectivului, dar[i teama de rezultatele investiga]ieiaccidentului joac` un rol decisivprivind luarea acestei hot`r#ri. |ncazul pilo]ilor din genera]iile recente,instinctul de conservare este multmai puternic, decizia de catapultarefiind luat` \n calcul mai rapid.

Pentru el iminarea acestor

aspecte, consider c` ar trebuireg#ndit modul de investiga]ie aaccidentelor de zbor. În unele ]`riexist` dou` comisii. Una specializat`în depistarea cauzelor care au condusla producerea accidentului, [i unaspecializat` pe probleme psihologice.Declara]iile date unei comisii nu potfi folosite de c`tre cealalt`, astfel\nc#t pot fi aflate cauzele reale aleaccidentului [i prevenirea altoraasem`n`toare pe viitor.

Psihologi i sunt specia l i[ t iPsihologi i sunt specia l i[ t iPsihologi i sunt specia l i[ t iPsihologi i sunt specia l i[ t iPsihologi i sunt specia l i[ t iangaja] i d in mediu l c iv i l .angaja] i d in mediu l c iv i l .angaja] i d in mediu l c iv i l .angaja] i d in mediu l c iv i l .angaja] i d in mediu l c iv i l .Exist` cursur i de preg`t i reExist` cursur i de preg`t i reExist` cursur i de preg`t i reExist` cursur i de preg`t i reExist` cursur i de preg`t i respeci f ice pentru psihologi i despeci f ice pentru psihologi i despeci f ice pentru psihologi i despeci f ice pentru psihologi i despeci f ice pentru psihologi i deu n i t a t e ?u n i t a t e ?u n i t a t e ?u n i t a t e ?u n i t a t e ?

Comandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondComandor psih. dr. EdmondCracsnerCracsnerCracsnerCracsnerCracsner: În acest moment,psihologii de unitate din For]eleAeriene au posibilitatea de a urmaun curs de psihologie aeronautic` încadrul Sec]iei de Psihologie aInstitutului Na]ional de MedicinÀeronaut ic` [i Spa] ial`. Deasemenea, se fac demersuri lenecesare pentru a putea organiza uncurs de ini]iere în psihologie militar`,care s` fie completat de un curs deformare a psihologilor militari. Prinaceste cursuri vom urm`ri atâtcre[terea competen]elor psihologuluide unitate, cât [i certificarea acestorcompeten]e. Totodat`, pe viitor,psihologii de unitate vor fi angaja]iconform sistemului Bolognia (cei cumasterat, nu doar cu licen]`), pentrua respecta alinierea la sistemul deînv`]`mânt european. Tot în acestsens, vom încerca s` colabor`m cu

universit`]ile în vederea introduceriiunor cursuri facultative de psihologiemilitar`. Astfel, numai cei care vorurma aceste cursuri vor fi angaja]i însistemul militar.

Locotenent-colonel ps ih.Locotenent-colonel ps ih.Locotenent-colonel ps ih.Locotenent-colonel ps ih.Locotenent-colonel ps ih.Adrian Pris`caruAdrian Pris`caruAdrian Pris`caruAdrian Pris`caruAdrian Pris`caru: Este necesarca psihologii din For]ele Aeriene s`se formeze ca psihologi militari, [inu s` r`mân` la stadiul de psihologiîn mediul militar. Psihologul militar

Laboratorul de \nv`]are a limbilor strìne – cel maimodern formator al educa]iei personalului

For]elor Aeriene

Psihicul pilotului se c`le[te[i \n simulator

23CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

CONVOCARE LA BUZ~U

trebuie s` fie, prin excelen]`, unpractician c`ruia organiza]ia militar`[i terenul diversificat de aplica]ii îivor oferi obiect de studiu.

Psiholog dr . Aurel ia Can`Psiholog dr . Aurel ia Can`Psiholog dr . Aurel ia Can`Psiholog dr . Aurel ia Can`Psiholog dr . Aurel ia Can`:Problemele de cunoa[tere alespecificului activit`]ii care se des-f`[oar` în unit`]i le mil i tare, îngeneral, [i în For]ele Aeriene, înspecial (]inând cont de faptul c`tehnica din dotare dispune de un nivelridicat de complexitate, iar misiunilece trebuie executate presupun unefort sus]inut atât intelectual, cât [i

fizic), ]in în mare m`sur` de nivelulde implicare al fiec`ruia în exercitareaprofesiei.

Ce reprezint`, mai exact ,Ce reprezint`, mai exact ,Ce reprezint`, mai exact ,Ce reprezint`, mai exact ,Ce reprezint`, mai exact ,as isten]a [ i consi l ierea psiho-asisten]a [ i consi l ierea psiho-asisten]a [ i consi l ierea psiho-asisten]a [ i consi l ierea psiho-asisten]a [ i consi l ierea psiho-logic` [ i cum poate benef ic ialogic` [ i cum poate benef ic ialogic` [ i cum poate benef ic ialogic` [ i cum poate benef ic ialogic` [ i cum poate benef ic iapersonalu l d in uni t`] i le For]e-personalu l d in uni t`] i le For]e-personalu l d in uni t`] i le For]e-personalu l d in uni t`] i le For]e-personalu l d in uni t`] i le For]e-lor Aeriene de aceste servici i?lor Aeriene de aceste servici i?lor Aeriene de aceste servici i?lor Aeriene de aceste servici i?lor Aeriene de aceste servici i?

C`pitan-comandor Florin-C`pitan-comandor Florin-C`pitan-comandor Florin-C`pitan-comandor Florin-C`pitan-comandor Florin-Adrian PùnAdrian PùnAdrian PùnAdrian PùnAdrian Pùn: Consilierea presupuneo conversa]ie personalizat` carepoate clarifica problema/problemele,poate asigura suport, poate facilitaluarea deciziei [i g`sirea unor solu]iioptime.

Asisten]a [i consilierea psiholo-gic` în unit`]ile For]elor Aeriene serealizeaz` fie în cadrul cursurilor depreg`t ire a personalului , f ie lasolicitarea celor interesa]i (inclusivpentru membri i famil iei , iar înperspectiv` [i pentru pensionariiorganiza]iei). Asisten]a [i consiliereapsihologic` includ aspecte deurm`torul gen: acordarea de ajutor[i suport individual; st imulareaîncrederii [i în]elegerii interumane;stimularea autocunoa[terii; opti-mizarea [i dezvoltarea personalit`]ii;optimizarea stilului de conducere [ia comportamentului organiza]ional;combaterea stresului în context

organiza]ional [i managerial specific;elaborarea [i propunerea de politicipentru perfec] ionarea manage-mentului resurselor umane [i aînv`]`mântului de special i tate;ini]ierea [i aplicarea m`surilor deprevenire a stresului organiza]ional[i a st`rilor de conflict, a programelorde antrenament [i abil itate pro-fesional`; organizarea programelor [igrupurilor de sprijin pentru personaluloperativ [i pentru membrii familiiloracestora.

Psiholog VPsiholog VPsiholog VPsiholog VPsiholog Valentin Halmagiualentin Halmagiualentin Halmagiualentin Halmagiualentin Halmagiu:În prezent, dezvol-tarea unei cariere încadrul For]elor Aerie-ne implic` un travaliude elaborare în careatât persoana, cât [iprofesiunea suntcercetate în toat`complexitatea lor.Psihologul, pe bazaunor criterii obiective,încearc` s` asigurepersoanei satisfac]ieîn activitate, elimina-rea situa]iilor stresan-te pe care o alegereneadecvat` a profe-siunii ar putea s` leexercite asupra sa.Toat` aceast` muncà psihologului seconcentreaz` în

activitatea de consiliere.Psiholog Giorgiana IonescuPsiholog Giorgiana IonescuPsiholog Giorgiana IonescuPsiholog Giorgiana IonescuPsiholog Giorgiana Ionescu:

Consi l ierea asigur` asisten]aindividului în explorarea [i în]elegereapropriei identit`]i, îl sprijin` în dez-voltarea unor strategii de rezolvare aproblemelor [i în luarea deciziilor.

Noi, \n calitate de psihologi, neasum`m atribu]iile de facilitator,consultant, coordonator, furnizor deinforma]ii, liant între subiect, profesie[i grupul din care face partepersoana consiliat`. Ocupa]ia aleas`trebuie s` permit` individului dezvol-tarea propriei per-sonalit`]i, în condi-]iile în care aceas-ta îi aduce satis-fac]ii [i r`spunderivalori lor, intere-selor [i aptitudi-nilor personale. Deaceea, \n procesulde planif icare acarierei sale, estefoarte importantpentru individ s`-[i g`seasc` ocorela]ie între in-forma]iile desprepropria persoan`[i cele despremeseria pe care[i-a ales-o.

Sec] ia de Psihologie d inSec] ia de Psihologie d inSec] ia de Psihologie d inSec] ia de Psihologie d inSec] ia de Psihologie d incadrul Inst i tutu lu i Na] ional decadrul Inst i tutu lu i Na] ional decadrul Inst i tutu lu i Na] ional decadrul Inst i tutu lu i Na] ional decadrul Inst i tutu lu i Na] ional deMedic in` Aeronaut ic` [ iMedic in` Aeronaut ic` [ iMedic in` Aeronaut ic` [ iMedic in` Aeronaut ic` [ iMedic in` Aeronaut ic` [ iSpa] ia l` reprezint` o st ructu-Spa] ia l` reprezint` o st ructu-Spa] ia l` reprezint` o st ructu-Spa] ia l` reprezint` o st ructu-Spa] ia l` reprezint` o st ructu-r` de profi l unic` în ]ar`. Carer` de profi l unic` în ]ar`. Carer` de profi l unic` în ]ar`. Carer` de profi l unic` în ]ar`. Carer` de profi l unic` în ]ar`. Caresunt preocup`r i le de baz` alesunt preocup`r i le de baz` alesunt preocup`r i le de baz` alesunt preocup`r i le de baz` alesunt preocup`r i le de baz` ales e c ] i e i ?s e c ] i e i ?s e c ] i e i ?s e c ] i e i ?s e c ] i e i ?

Colonel ps ih. dr . Mar ianColonel ps ih. dr . Mar ianColonel ps ih. dr . Mar ianColonel ps ih. dr . Mar ianColonel ps ih. dr . Mar ianPopa: Popa: Popa: Popa: Popa: În primul rând, a[ vrea s`remarc faptul c`, în acest moment,act iv i tatea sec] iei respect`principalele domeni i specif iceenun]ate în mod oficial de Asocia]iaEuropean` de Psihologie Aero-nautic`, astfel: selec]ia personaluluiaeronautic, instruirea în domeniulperforman]ei umane (factorii umani),ingineria uman` (ergonomie),consil ierea [i interven]ia psiho-terapeutic`, analiza [i prevenireaaccidentelor din perspect ivafactorului uman.

Astfel, laboratorul de evaluare [iselec]ie are ca atribu]ii principaleorganizarea activit`]ii de evaluarepsihologic`, aplicarea, interpretarea[i evaluarea rezultatelor la testelepsihologice, precum [i dezvoltareametodologic` în sprijinul activit`]ii deevaluare.

Cabinetul de instruire îndomeniul psihologiei aeronautice [ial factorilor umani î[i centreazàctivitatea pe: dezvoltarea unorprograme [i metodologii de instruireîn domeniul HF (human factors) [i alsiguran]ei zborului pentru diversecategorii de personal aeronautic;dezvoltarea unor programe deinstruire în domeniul psihologieiaeronautice pentru cursuri le despecializare ale medicilor de avia]ie;organizarea [i supervizarea activit`]iide practic` a studen]ilor în cadrulsec]iei; coordonarea activit`]ii deinformare bibliografic` [i de instruirepermanent` a personalului sec]iei.

Laboratorul de consiliere [i deinterven]ie psihoterapeutic` este

responsabi l al act ivi t`] i lor carevizeaz`: efectuarea studii lor cuprivire la factor i i de r isc com-portamental asupra eficien]ei [is iguran]ei zborului ; in i ] ierea [iimplementarea unor programe decombatere a comportamentelor cupoten] ial de r isc profesional [ipersonal (consumul excesiv desubstan]e nocive, cum sunt alcoolul,tutunul etc.; conduitele cu poten]ialde risc; abaterile disciplinare; suicidul;accidentele de zbor).

De asemenea, prin specificulactivit`]ii, sec]ia asigur` consilierea[i interven]ia în vederea prevenirii [irecuper`rii personalului în situa]ii dedezadaptare profesional` de natur`psihologic`. Totodat`, men]inem ostrâns` leg`tur` cu personalul militar[i civil din avia]ie, pentru asigurareapermanent` sau la nevoie a suportuluipsihologic în situa]ii de criz`.

Dezbatere realizat` delocotenent MIRCEA BARAC

Personalul Biroului Asisten]`Psihologic` din SMFA \ntr-un moment

de relaxare

O amintire cu... personalitate [i personalit`]i de la Vulcanii Noroio[i

|n loc de concluzii:|n loc de concluzii:|n loc de concluzii:|n loc de concluzii:|n loc de concluzii:

Situate între alteSituate între alteSituate între alteSituate între alteSituate între altedomenii prioritare aledomenii prioritare aledomenii prioritare aledomenii prioritare aledomenii prioritare alemediului militarmediului militarmediului militarmediului militarmediului militar, cunoa[te-, cunoa[te-, cunoa[te-, cunoa[te-, cunoa[te-rea [i asisten]a psihologic`rea [i asisten]a psihologic`rea [i asisten]a psihologic`rea [i asisten]a psihologic`rea [i asisten]a psihologic`[i-au edificat, în contextul[i-au edificat, în contextul[i-au edificat, în contextul[i-au edificat, în contextul[i-au edificat, în contextulmilitar actual, propriulmilitar actual, propriulmilitar actual, propriulmilitar actual, propriulmilitar actual, propriuldomeniu [i au imprimatdomeniu [i au imprimatdomeniu [i au imprimatdomeniu [i au imprimatdomeniu [i au imprimatacestuia o dimensiuneacestuia o dimensiuneacestuia o dimensiuneacestuia o dimensiuneacestuia o dimensiunesocio-uman` deosebit desocio-uman` deosebit desocio-uman` deosebit desocio-uman` deosebit desocio-uman` deosebit deimportant` prin aducereaimportant` prin aducereaimportant` prin aducereaimportant` prin aducereaimportant` prin aducereaspeciali[tilorspeciali[tilorspeciali[tilorspeciali[tilorspeciali[tilor, care, în scurt, care, în scurt, care, în scurt, care, în scurt, care, în scurttimp, [i-au ocupat locul [itimp, [i-au ocupat locul [itimp, [i-au ocupat locul [itimp, [i-au ocupat locul [itimp, [i-au ocupat locul [i[i-au dovedit utilitatea chiar[i-au dovedit utilitatea chiar[i-au dovedit utilitatea chiar[i-au dovedit utilitatea chiar[i-au dovedit utilitatea chiaracolo unde este nevoie –acolo unde este nevoie –acolo unde este nevoie –acolo unde este nevoie –acolo unde este nevoie –lâng` oameni.lâng` oameni.lâng` oameni.lâng` oameni.lâng` oameni.

24 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

INSTRUIRE DE SPECIALITATE

Promovarea imaginiiFor]elor Aeriene prinactivitatea de rela]ii publice

Promovarea imaginiiFor]elor Aeriene prinactivitatea de rela]ii publice

|n perioada 30.05 –01.06.2005, a avut loc, laAcademia For]elor Aeriene„Henri Coand`”, din Bra[ov,activitatea de instruire a ofi]e-rilor de rela]ii publice dinFor]ele Aeriene.

A[a cum se [tie, activitateade rela]ii publice, prin in-termediul c`reia se gestioneazìmaginea organiza]iei, a fostintrodus` în Armata Românieidup` anul 1991, iar în For]eleAeriene aceast` structur` a fostînfiin]at` în anul 1993. Având învedere acest aspect, se poatespune c` activitatea de gesti-onare a imaginii For]elor Aeri-ene a avut la baz` documentele,metodologiile [i procedurile deoperare utilizate de armatelestatelor membre NATO, cu res-pectarea majorit`]ii cerin]elorformulate în Directivele Ali-an]ei.

Rela]iile publice sunt recunoscute ca parte a manage-mentului unei institu]ii sau organiza]ii, \n condi]iile \n care esteacceptat faptul c` orice institu]ie exist` pentru a r`spunde uneinevoi sociale. |n acest context, este evident c` cineva estedesemnat gestioneze rela]ia organiza]iei cu societatea, acest“cineva” fiind specialistul în comunicare, ofi]erul de rela]iipublice. Iar ofi]erul de rela]ii publice trebuie s` fie parte aprocesului de decizie, s` fie implicat în planificarea tuturoractivit`]ilor [i s` de]in` autoritatea necesar` de a le pune înpractic`. Aceasta, cel pu]in, ar trebui s` fie abordareamanagerial` corect`, în care ofi]erul de rela]ii publice este oresurs` de valoare a unit`]ii, [i nu un om care încadreaz` ofunc]ie, fie ea [i unic`, [i care trebuie, neap`rat, “condus”.

La instruirea din acest an,organizat` [i condus` decompartimentul rela]ii publicedin Statul Major al For]elorAeriene (c`pitan-comandorLiliana T`nase [i MihaelaIliescu), au participat ofi]erii derela]ii publice numi]i pe func]iisau care \ndeplinesc aceastàtribu]iune prin cumul \nunit`]ile For]elor Aeriene, unreprezentant al Direc]iei Rela]iiPublice din Statul MajorGeneral (locotenent-colonelLiviu Dragoman), invita]i dinpartea for]elor terestre [i navale,precum [i reprezentan]i aiTrustului de Pres` al Armatei(colonel Grigore Radosla-vescu, locotenent-colonelRadu B#lb#ie, Gabriel Co-basnian [i Eugen Mihai).

Prezen]a liderului For]elorAeriene, generalul-locotenentGheorghe Catrina, [i a co-

mandantului Academiei For-]elor Aeriene, generalul-maiorConstantin Zaharia, la \ntru-nire a \nt`rit faptul c` activitateade rela]ii publice este privit` cutoat` seriozitatea de conducereaorganiza]iei, c` exist` o rela]ieadaptat` realit`]ii \ntre specia-li[tii \n comunicare [i factorii dedecizie ai institu]iei. |n inter-ven]ia sa, [eful For]elor Aerienea remarcat faptul c` percep]iapublic`, buna reputa]ie, ima-ginea social` ale institu]iei suntdeterminate de ac]iunile aces-teia, iar profesionalismul specia-li[tilor de rela]ii publice trebuies` atrag` aten]ia opiniei publiceasupra concordan]ei dintrevorbele [i faptele organiza]iei.Totodat`, [eful For]elor Aerienea apreciat volumul de munc`deosebit la care este supusofi]erul de rela]ii publice [i asubliniat c`, \n continuare, va fiacordat` toat` aten]ia acestui

domeniu a c`rui importan]` este\n continu` cre[tere, mai ales \ncontextul particip`rii For]elorAeriene la misiuni NATO, laexerci]ii multina]ionale [i, nu \nultimul r#nd, la misiuni decùtare-salvare (activit`]i carenu fac parte din misiunile debaz` ale organiza]iei).

Cu o tematic` bogat`, pro-gramul activit`]ii a cuprinsinform`ri privind activitatea derela]ii publice \n For]ele Aerie-ne, dezbateri pe teme specifice(planificarea activit`]ii de rela]iipublice, Strategia de comuni-care [i rela]ii publice aM.Ap.N./2005, elemente denoutate \n strategia na]ional` deinformare public`, planul derela]ii publice, elemente nece-sare elabor`rii analizei deimagine etc.), modalit`]i deaplicare a Legii nr.544/2001privind liberul acces la in-forma]iile de interes public, o \n-

Generalul-locotenent Gheorghe Catrina,liderul For]elor Aeriene, \n dialog

cu ofi]erii de rela]ii publice

Activitate practic` de realizare a unei [tiripentru televiziune

Stabilirea unei rela]ii pozitive cu mass-media esteesen]ial` \n activitatea de rela]ii publice

25CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

INSTRUIRE DE SPECIALITATE

LocotenentMIRCEA BARAC

t#lnire cu locotenent-colo-nelul Florentin }#mpù, [efulstructurii de securitate ainforma]iilor din Statul Major alFor]elor Aeriene, [i dezbatericomune cu reprezentan]ii ce-lorlalte structuri militare.

De un real interes s-audovedit a fi interven]iile re-prezentan]ilor Trustului dePres` al Armatei, care au

prezentat participan]ilor moda-lit`]i de realizare a diferitorgenuri publicistice pentru presascris`, radio [i televiziune. Deasemenea, transpunerea teoriei\n practic` (realizarea unui co-municat sau [tiri destinatemass-media, acordarea unuiinterviu, organizarea uneiconferin]e de pres`) a constituitun exerci]iu deosebit deinstructiv pentru ofi]erii derela]ii publice, \n contextul \ncare au fost \ndruma]i \ndemersul lor de bagheta unorprofesioni[ti.

Totodat`, vizitarea redac-]iilor mass-media bra[ovene aconstituit un schimb de expe-rien]` ce a oferit participan]ilorla activitate posibilitatea cristali-z`rii unei imagini privindmunca de jurnalist, con[tien-tizarea importan]ei realiz`riiunei rela]ii permanente cureprezentan]ii mass-media.

|ntrunirea s-a \ncheiat cuevaluarea cuno[tin]elor ofi-]erilor de rela]ii publice [i cuconcluziile de rigoare, din cares-a desprins ideea c` activitateade rela]ii publice are un mareimpact \n ceea ce prive[temodul \n care este perceput` or-ganiza]ia, \n condi]iile \n care ocomunicare permanent` (pro-activ`, care vine \n \nt#mpinarea

unor nevoi, \n locul celei reac-tive, ce are \n vedere reac]ia laceea ce s-a \nt#mplat), in-formarea continu` [i strategiilede imagine pe termen mediu [ilung au \n vedere crearea [imen]inerea unei imagini pozi-tive a For]elor Aeriene. Nu esteun secret faptul c` oameniilucreaz` cu realitatea pe care opercep, iar dac` reprezentan]ii

organiza]iei nu vorbesc despremunca lor, aceasta va r`m#nenecunoscut`. Chiar dac` enti-tatea respectiv` are o activitateintens`, oameni dedica]i [ientuzia[ti [i rezultate pem`sur`, dac` nu reu[esc s`prezinte aceast` informa]iedespre organiza]ie, prea pu]inivor [ti de fapt care este

adev`rata valoare a acesteia.În acest sens, pentru adap-

tarea deplin` a sistemului derela]ii publice din For]eleAeriene la cerin]ele Alian]ei, curespectarea prevederilor le-gisla]iei na]ionale, se impuncâteva m`suri, cum ar fi: evi-tarea ducerii prin cumul aactivit`]ii de rela]ii publice dec`tre ofi]eri numi]i pe altefunc]ii; specializarea tuturorofi]erilor de rela]ii publicenumi]i pe func]ie, prin cursuride specialitate; asigurareatehnico-material` a structurilorde rela]ii publice prev`zute înRP-1 “Instruc]iuni privindactivitatea de rela]ii publice înarmat`“ [i subordonarea aces-tora nemijlocit comandan]ilor/[efilor; includerea segmen-tului de rela]ii publice înprocesul planific`rii opera]iilor;

reglementarea traseului încarier` al ofi]erilor care îndepli-nesc func]ii de rela]ii publice;

|ntruc#t For]ele Aeriene reprezint` o institu]iepublic` cu voca]ie na]ional` [i implicare

interna]ional`, prin participarea activ` la misiuniNATO, imaginea de care se bucur` \n r#ndul

popula]iei, dar [i \n r#ndul propriilor angaja]i, estedeosebit de important` pentru performan]aacestora. Dac` sunt sus]inute [i validate de

realitatea obiectiv`, imaginile devin sistem dereferin]` pentru personalul organiza]iei, cu rol

motiva]ional-afectiv \n activitatea tuturor membriloracesteia.

având în vedere importan]aactivit`]ii [i gradul înalt despecializare solicitat, se impunealinierea sistemului de selec]iea personalului de rela]ii publicecare urmeaz` s` fie numit \nastfel de func]ii sau desf`[uratîn teatrele de opera]ii [i misiuniinterna]ionale, cu cel practicatîn ]`rile membre NATO.Direc]ia Rela]ii Publice areatribu]iuni clare în ceea ceprive[te testarea profesional` [iavizarea pe func]ii a persona-lului de rela]ii publice; la toateaplica]iile [i exerci]iile s`participe [i componenta deinformare [i rela]ii publice, uti-lizând ofi]erii de rela]ii publicedin statul de organizare ale[alonului respectiv, iar laaplica]iile [i exerci]iile maiimportante s` se organizezecentre de pres`.

|n b`ncile primei [coli rom#ne[ti

Participan]ii [i invita]ii prezen]i la instruirea de specialitatea ofi]erilor de rela]ii publice din For]ele Aeriene

26 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

ALBUM “CER SENIN”

X-45

A U

CAV

27CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

ALBUM “CER SENIN”C

once

ptu

l co

mpa

nie

i B

oein

g p

rivi

nd

Sis

tem

ul

UC

AV

(Unm

anne

d C

omba

t A

ir V

ehic

le–

apar

at d

e lu

pt`

aeri

an`

f`r`

pilo

t) s

e re

fer`

la e

xplo

atar

ea ti

mpu

lui r

eal d

e re

ac]ie

, a s

enzo

rilo

rde

det

ecta

re, i

dent

ifica

re [

i loc

aliz

are

atât

a ]

inte

lor

fixe,

cât

[i a

celo

r m

obile

.P

entr

u se

curi

zare

a co

mun

ica]

iilor

[i

luar

ea c

elor

mai

bun

ede

cizi

i pr

ivin

d au

tori

z`ri

le d

e fo

losi

re a

mun

i]iilo

r, s

e vo

r of

eri

sist

eme

de c

ontr

ol [

i ave

rtiz

`ri i

nfor

mat

ive.

Apa

rate

le c

ompa

niei

Boe

ing

vor

tran

spor

ta m

uni]i

i de

toa

teca

tego

riile

, inc

lusi

v ce

le d

e în

alt`

pre

cizi

e, [

i vor

trim

ite in

form

a]ii

priv

ind

pagu

bele

de

pe te

renu

l de

exer

ci]iu

c`t

re s

ta]ia

de

cont

rol

al m

isiu

nilo

r, s

iste

mul

UC

AV

va

fi ca

pabi

l s`

asi

gure

der

ular

eaop

era]

iuni

lor

cond

use

de F

or]e

le A

erie

ne E

xped

i]ion

are.

Sist

emul

UC

AV

est

e co

ncep

ut p

entr

u a

tran

spor

ta o

var

ieta

tede

arm

e [i

s`

le s

toch

eze,

nea

sam

blat

e, în

con

tain

ere

mic

i, pe

ntru

peri

oade

de

pân`

la

10 a

ni. A

cest

ea p

ot f

i re

f`cu

te î

n te

rmen

de

max

im o

or`

, ast

fel î

ncât

6 s

iste

me

de a

cest

tip

s` p

oat`

fi în

c`rc

ate

pe u

n ap

arat

mod

el C

-17

Glo

bem

aste

r II

I.Pr

imel

e te

ste

cu s

iste

mul

UC

AV

au

fost

pro

gram

ate

s` în

ceap

`în

c` d

in p

rim

`var

a an

ului

200

1, la

Baz

a A

eria

n` E

dwar

ds (C

alifo

rnia

),în

sco

pul d

epis

t`ri

i [i r

emed

ieri

i uno

r po

sibi

le d

efec

]iuni

, îna

inte

ca

s` î

ncea

p` p

rodu

cere

a în

ser

ie a

sis

tem

ului

. O

biec

tivul

pri

ncip

ales

te în

chei

erea

tutu

ror t

este

lor p

ân`

la s

fâr[

itul a

nulu

i 200

5, u

rmân

dca

avi

oane

le s

` fie

dot

ate

cu a

cest

sis

tem

pân

` la

fine

le a

nulu

i 201

0.

Mod

elul

X-4

5 U

CA

V e

ste

proi

ecta

t s`

efe

ctue

ze z

boru

ri d

ere

cuno

a[te

re p

e di

stan

]a d

e 65

0 m

ile, c

u po

sibi

lit`]

i de

sta]

iona

retim

p de

o ju

m`t

ate

de o

r` a

supr

a un

ei ]

inte

[i d

e la

nsar

e a

circ

a1.

500

de k

ilogr

ame

de b

ombe

ghi

date

.

CA

RA

CTE

RIS

TIC

I TE

HN

ICO

-TA

CTIC

EP

EN

TR

U M

OD

EL

UL

X-4

5 A

:

Anv

ergu

ra: 9

,9 m

;G

reut

atea

(gol

): 3

.628

kg;

Lung

imea

: 9 m

;C

ombu

stib

ilul in

tern

: 1.2

20 l;

|nc`

rc`t

ura

util`

: 680

kg;

Alti

tudi

nea

oper

a]io

nal`

: 10.

700

m;

Vitez

a de

cro

azie

r`: 0

,8 M

ach;

Avi

onul

est

e pr

opul

sat d

e un

mot

or d

e tip

ulH

oney

wel

l F1

24

-GA

-10

0 [

i es

te p

roie

ctat

s`

atin

g` v

itez

a de

0,8

Mac

h la

o a

ltitu

dine

de

12

.00

0 d

e m

etri

, avâ

nd o

aut

onom

ie d

e zb

orde

apr

oxim

ativ

90

de

min

ute.

Prim

ul a

para

t com

plet

ech

ipat

X-4

5 A

a z

bura

tla

dat

a de

22

mai

200

2, t

imp

de 1

4 m

inut

e, c

u o

vite

z` m

axim

` de

355

km

/or`

la

o al

titud

ine

de2.

500

de m

etri

, la

Cen

trul

de

Cer

cet`

ri a

le Z

boru

lui

din

cadr

ul B

azei

Aer

iene

Edw

ards

(Cal

iforn

ia).

Car

acte

rist

icile

zbo

rulu

i [i

asp

ecte

le d

e ba

z` a

leop

erat

ivit`

]ii a

vion

ului

au

fost

rele

vate

cu

succ

es în

cadr

ul t

estu

lui.

Pe p

arcu

rsul

anu

lui

2002

, un

al

doile

a ap

arat

a î

ncep

ut s

` ef

ectu

eze

test

ele,

cond

ucân

d la

înc

eper

ea d

emon

stra

]iil

or [

isi

mul

`rilo

r aer

iene

din

200

3. T

este

le la

mod

elul

X-

45 A

sun

t pr

ogra

mat

e s`

se

desf

`[oa

re p

ân`

lasf

âr[i

tul a

nulu

i 200

4.

În

luna

aug

ust

2002

, co

mpa

nia

Boe

ing

aco

ntra

ctat

pro

duce

rea

mod

elul

ui X

-45

B p

entr

usu

ma

de 4

60 m

ilioa

ne d

e do

lari

. Ace

st c

ontr

act

impl

ic`

proi

ecta

rea,

dez

volta

rea

[i c

onst

ruc]

ia a

dou`

apa

rate

X-4

5B p

ân`

la s

f#r[

itul a

nulu

i 20

05.

De[

i m

ai m

are

dec

# X

-45

A,

av#n

d o

anve

rgur

` de

12,

1 m

etri

, X-4

5 B

ben

efic

iaz`

de

un p

rofil

mai

pu]

in d

etec

tabi

l.Pr

imul

test

cu

mod

elul

X-4

5 B

se

va d

esf`

[ura

num

ai \

n m

omen

tul

\n c

are

eval

uare

a pr

edec

e-so

rulu

i sau

, X-4

5 A

, se

va \n

chei

a

Pag

ini r

ealiz

ate

deA

DR

IAN

SU

LT~

NO

IU[i

plu

toni

er-m

ajor

SO

RIN

S~

FTO

IU

|n im

plem

enta

rea

sist

emul

ui U

CA

V, p

rodu

-c`

tori

i au

ales

mod

elul

X-4

5 A

, con

stru

ind

dou`

aero

nave

de

aces

t tip

, cu

acel

ea[i

car

acte

rist

ici.

Fie

care

avi

on a

re p

ropr

ia n

i[`

de l

ucru

cu

arm

amen

tul,

prec

um [

i un

spa]

iu d

e de

pozi

tare

a pa

le]i

lor

în c

eala

lt`

ni[

`. A

para

tele

su

nt

ac]io

nate

ele

ctri

c, c

u ex

cep]

ia r

o]ilo

r di

n fa

]` [

i asi

stem

ului

de

rula

re.

Per

form

an]e

le a

para

tulu

i X

-45

A v

or f

iîm

bun`

t`]i

te d

up`

desf

`[ur

area

pro

gram

ului

Blo

ck 3

, as

tfel

înc

ât d

emon

stra

]iile

s`

duc`

la

real

izar

ea m

odel

ului

X-4

5 B

.T

este

le p

entr

u X

-45

A s

-au

deru

lat c

a pa

rte

apr

ogra

mu

lui

Spi

ral

0 [i

au

în

cepu

t pr

inpr

ezen

tare

a, l

a da

ta d

e 27

sep

tem

brie

200

0, a

prim

ului

apa

rat

de l

upt`

aer

ian`

f`r

` pi

lot

X-4

5A

, un

apa

rat

cu o

lun

gim

e de

doa

r 8,

1 m

etri

,de

sem

nat s

` te

stez

e re

zist

en]a

înve

li[ul

ui.

28 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

FOR}ELE AERIENE |N LUME

|n perioada 13.06 – 19.06.2005, s-a desf`[urat cea de-a 46-a edi]iea Salonului Interna]ional al Aeronauticii [i Spa]iului, de la Le Bourget– Paris.

Organizat de c`tre PLBpe, o filial` a Gifas (Grupul IndustrialAeronautic [i Spa]ial Francez), \n asocia]ie cu principalii contractoride echipamente ai industriei aerospa]iale franceze, edi]ia din acestan a adunat la start aproximativ 1.800 de expozan]i din toat` lumea,care au “scos la vedere”, \mpreun`, peste 200 de modele de aeronave.

Cele mai noi realiz`ri din domeniul aeronautic au fost expusepublicului pe toat` durata evenimentului, at#t prin expozi]ii statice,c#t [i printr-o serie de conferin]e de pres`.

Noua stea a avia]iei civile, Airbus A 380, [i cel mai recent produsal companiei Boeing, modelul 777-240 LR, aeronave de transportruse[ti, ucrainene, germane, italiene etc. au \mp`r]it standurileexpozi]iei. Ramura de business a fost reprezentat` de Dassault, cunoul Falcon 7X, dar [i de Gulfstream, Raytheon, Pilatus etc. Avia]iamilitar` a jucat un rol important prin prezen]a liderilor de pe pia]aproduc]iei de elicoptere: Eurocopter, Bell Helicopter, AgustaWestland [i HAL. EADS, Dassault Aviation, IAI [i NorthropGrumman au prezentat, \n cadrul unei conferin]e, cele mai recenterealiz`ri din domeniul construc]iilor de avioane f`r` pilot.

LE BOURGET – 2005

Ministrul bulgar al ap`r`rii, Nikolay Svinarov, aconfirmat, \n luna aprilie a.c., faptul c` 8 aparate detipul C 27J Spartan vor fi achizi]ionate \n cur#nd.Acestea vor \nlocui flota de transport a For]elorAeriene Bulgare, compus` \n prezent din 5 avioaneAn-26.

Livrarea primelor 2 avioane este planificat`pentru anul 2006, urm#nd ca celelalte s` fie distribuitep#n` la finele anului 2007. Avioanele C 27J Spartanvor fi folosite pentru transportul trupelor [iechipamentelor at#t \n ]ar`, c#t [i \n misiuni NATO.

Dup` 2 ani de la hot`r#rea firmei EADS CASAde a livra 12 avioane de tip C-295 [i de a \mbun`t`]i8 aparate de tip P-3 Orion, apar]in#nd For]elorAeriene Braziliene, un contract final \n valoare de722 milioane de euro este pe cale de a fi \ncheiat.

Aparatele de transport C-295 vor \nlocui\mb`tr#nitele C-115 Buffaloes [i vor sprijini, deasemenea, efectivele escadrilei braziliene de C-130 Hercules. Pentru necesit`]ile de patrularemaritim`, Brazilia va achizi]iona, de asemenea,12 avioane de tip P-3 Bs de la marina american`,aeronave ce vor executa misiuni la Baza Aerian`de la Santa Cruz.

Brazilia \ncheieBrazilia \ncheieBrazilia \ncheieBrazilia \ncheieBrazilia \ncheiecontracte pentru C-295contracte pentru C-295contracte pentru C-295contracte pentru C-295contracte pentru C-295

Bulgaria \[i re\nnoie[tearsenalul

Ultimul pachet de modernizare a sistemelorradar a fost montat pe versiunea final` a avionuluide tip E-3 AWACS apar]in#nd For]elor Aeriene aleStatelor Unite ale Americii. Pachetul const` \ntr-unupgrade al procesorului [i softului radarului desupraveghere, precum [i \n dezvoltarea antenei [ia receptorului. Fiecare dintre pachetele achizi]ionateau fost instalate pe aparatele E-3 la Centrul deLogistic` Aerian` de la Tinker AFB, Oklahoma.

Radar noupe E-3 AWACS

|nt#lnirea anual` NATO Tiger Meeta avut loc, \n perioada 29.04 – 09.05.2005,pentru prima dat` \n Turcia, la bazaaerian` Balikesir.

Recunoscut` drept o \nt#lnire aentuzia[tilor din avia]ia militar` modern`,evenimentul se bucur` de un interesdeosebit din partea media, deoarece,dup` \ncheiereamisiunilor plani-ficate, sunt expuse[i premiate aerona-vele participante.

Un num`r de12 escadrile, apar-]in#nd celor 8 na]i-uni participante,au concurat pentrucel mai importanttrofeu, „SilverTiger”, care a fostc#[tigat \n acest ande Escadrila 230.

„Tigrii NATO” în Turcia

Elicoptere, de labaza Aldergrove,apar]in#nd For]e-lor Aeriene aleMarii Britanii. Eli-copterele PumaHC au fost deco-rate în stilul „tigerpictorial”, avândi n s c r i p ] i o n a t etitlurile „NATOTiger Meet 2005”[i „Tiger Meet2005” pe cele am-bele p`r]i laterale.

Mi-24 Hind, apar]in#nd For]elor Aeriene ale Cehiei

PUMA CH, apar]in#ndRAF

29CER SENIN Nr. 4 (81) 2005


O scrisoare de ofert` [i acceptare a fost semnat` între guvernele Turciei[i Statelor Unite ale Americii, pe 26 aprilie a.c., privind dezvoltarea sistemeloravioanelor F-16C/D apar]inând For]elor Aeriene ale Turciei, contract estimatla 1,1 miliarde euro. Pachetul de dezvoltare va con]ine elemente specificeaparatelor SUA, concepute îns` special pentru adaptarea la avioanele turce[ti.Astfel, \n ofert` sunt incluse: radarul multimod APG-68(V)9, ecrane [i monitoarespecific colorate, noi procesoare, sistem integrat de navigare, sistem unicelectronic de lupt` compatibil cu o diversitate de arme. Ministrul ap`r`rii dinTurcia, Vecdi Gonul, a declarat, într-o conferin]` de pres` la Ankara, c` acestcontract va acoperi un num`r de 117 avioane, cu op]iune de prelungire pentruînc` 100. Modernizarea aeronavelor cu noile sisteme se va realiza p#n` \ncursul anului 2012.

Primele 6 avioane de atac model JAS 39 Gripen, destinate For]elor AerieneCehe, au fost livrate în data de 18 aprilie 2005. Zburate de 3 pilo]i militari cehi [ide 3 pilo]i ai For]elor Aeriene Suedeze, avioanele au întâmpinat dificult`]i, conforminforma]iilor din presa ceh`, începând de la decolare [i pe toat` durata zborului.Probleme s-au ivit la sistemul de naviga]ie, la cel de comunicare [i la controlulzborului, în sensul incompatibilit`]ii acestora cu celelalte sisteme ale aeronavelor.

Ca urmare a acestor probleme [i în ciuda confirm`rilor personalului de laSAAB c` aeronavele au fost acceptate pe data de 22 aprilie [i prezentate pe 26aprilie, trei aparate nu au fost recep]ionate.

Ministerul Ap`r`rii din Cehia a declarat c`, în pofida acestor inadverten]e,avioanele de tipul JAS 39C vor prelua atribu]iile Mig-urilor 21, care vor fi retrasedin zbor în cursul acestui an.

Firma Thales a anun]at, la sfâr[itul lunii aprilie, c` a încheiatun contract cu Belgian Defence, agen]ie central` de achizi]iimilitare, privind echiparea unei escadrile belgiene format` din11 aparate de tip Hercules C-130H cu sisteme de autoprotec]ie.

Sistemul ce urmeaz` a fi achizi]ionat poate fi completprogramat de c`tre utilizator cu ajutorul unei sta]ii suport amisiunilor. Primul avion dotat cu acest sistem de autoprotec]ieva fi livrat în februarie 2007, iar întregul program de dezvoltareeste estimat a se finaliza pe durata a 4 ani.

Autoprotec]ie pentru HerculesC-130H

Turcia modernizeaz` flota de F-16

|n perioada30.05 – 10.06.2005s-a desf`[urat, labaza aerian`Landsberg, dinGermania, exer-ci]iul multina-]ional „Elite2005”.

Aproximativ1.700 de militari,provenind din18 na]iuni di-ferite, printre care Fran]a,Finlanda, Spania, Turcia etc.,au participat la aceastàctivitate.

Bazat pe simularea uneiopera]iuni comune, \ntr-un

ELITE 2005ELITE 2005ELITE 2005ELITE 2005ELITE 2005

mediu artificial de r`zboielectronic, \n cadrul exer-ci]iului au fost desf`[urate for]e[i mijloace considerabile dindomeniul ap`r`rii aeriene, cumar fi: platforme de supra-veghere aerian` (AWACS,

E3F etc.), aeronave de lupt`(Eurofighter, Mirageetc.), sisteme de ap`raresol–aer (Patriot, Stin-ger, Roland etc.). Deasemenea, au fost folo-site simulatoare de an-trenament ale unor aero-nave, deviza partici-pan]ilor la exerci]iufiind: „Antren#ndu-teprecum vei lupta, veizbura precum te-aiantrenat”.

Programele japoneze detransport militar, C-X, [i depatrulare maritim`, P-X, auavansat, prin \ncheierea de c`treAgen]ia Japonez` de Ap`rare aunui contract, \n valoare de 589milioane de euro, cu KawasakiHeavy Industries pentruproducerea unui prototip deavion. Firma japonez` fusese

solicitat` \nc` din anul 2001pentru producerea a dou` tipurinoi de avioane.

|n aceste condi]ii, companiaproduc`toare (KHI) va \ncepetestul prototipurilor la mijloculanului 2007 [i va livra primul C-X \n martie 2008, urmat demodelul P-X, \n trimestrul 2 alanului 2009.

C - X & P - X

Probleme la livrareaProbleme la livrareaProbleme la livrareaProbleme la livrareaProbleme la livrareaavioanelor Gripen în Cehiaavioanelor Gripen în Cehiaavioanelor Gripen în Cehiaavioanelor Gripen în Cehiaavioanelor Gripen în Cehia

Patrul` mixt` franco-german`

30 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005


Un anun] al MinisteruluiOlandez al Ap`r`rii, din data de11 aprilie, relev` faptul c`Statele Unite ale Americii nu vormai cump`ra cele 5 elicoptere detipul Apache AH-64D apar]in#ndFor]elor Aeriene RegaleOlandeze, conform \n]elegerii\ncheiate anul trecut. Aparateletrebuiau v#ndute conformplanului de reducere anun]at \nluna noiembrie 2003, darreprezentan]ii SUA au declaratc` prefer` achizi]ionarea unoraparate noi \n locul celorsecond-hand, oblig#ndu-i astfelpe olandezi s` caute al]i posibilicump`r`tori.

Olandacautã

cumpãrãtori

NATO a semnat, \n data de 28 aprilie a.c., un contract \nvaloare de 23 milioane de euro cu consor]iul TransatlanticIndustrial Proposed Solution (TIPS) pentru accederea la fazafinal` a programului AGS (supravegherea terestr` a Alian]ei). |ncadrul acestui program, NATO va achizi]iona o infrastructur` desupraveghere aerian` compus` din platforme Airbus A-321 [iGlobal Hawk, dotate cu sta]ii terestre de prezentare a datelor.Faza final` a programului – un contract \n valoare de 500 demilioane de euro cu firma European Design and Development,ce va fi semnat la sf#r[itul anului sau la \nceputul lui 2006 – va fiaxat` pe armonizarea sistemelor de control, reducerea costurilorde produc]ie a acestora [i integrarea radarelor de tip TransatlanticCooperative ADS (TCAR).

Primul avion de tip F/A – 18F Super Hornet, echipat cu radarul de scanare electronic` activÀN/APG-79, a fost finalizat, pe linia de produc]ie de la St. Louis, \n data de 21 aprilie 2005. A 226-aproduc]ie de Super Hornet a fost livrat` Escadrilei de testare [i evaluare aerian` 9 (VX-9) „Vampires”,la baza NAWS China Lake, California, \n data de 5 mai.

Proiectat [i produs de firma Raytheon, radarul AN/APG-79 face parte din pachetul de upgradeSuper Hornet II, pachet ce mai cuprinde sistemul multifunc]ional de distribuire a informa]iilor,sistemul de m`surare electronic` a distan]elor [i sistemul \n infraro[u de urm`rire a ]intelor.

Pe 28 aprilie, a fost asamblat` [i prima versiune de atac electronic a Super Hornet-ului, modelulEA-18G. Aceasta a fost livrat` uzinelor de adaptare-integrare din St. Louis.

Super Hornet

NATO – contract de supraveghere

Australia [i Indonezia auefectuat, \n cursul lunii apriliea.c., un exerci]iu militar deantrenament \n comun. For-]ele Aeriene Regale Austra-liene, reprezentate la exerci]iude echipajele Ap-3C Orion,apar]in#nd Aripii ’93, loca-lizat` \n Edinburgh, sudulAustraliei, au executat misiunide supraveghere maritim`,\mpreun` cu elemente com-ponente ale diviziei SKU 5indoneziene.

Prima misiune a fost exe-cutat` pe data de 12 aprilie,\ntr-o zon` din sudul ar-hipelagului indonezian. For]eledislocate \n Baza Aerian`Ngurah Rai [i-au demonstratcapacit`]ile de realizare ainteroperabilit`]ii dintre celedou` armate, produc#nd oexcelent` imagine de ansamblua traficului maritim de suprafa]`din zon`.

La sf#r[itul lunii aprilie,firma Aermacchi a \naintat oofert` industriei poloneze deap`rare pentru participarea,\n cooperare, la proiectarea [iproducerea avionului deantrenament M-346. Astfel,fabricile PZL Swidnik [i PZLMielec, \mpreun` cu Insti-tutul Aviatic Lotnictwa, aufost invitate s` se implice \ntransferul tehnologiei defabricare c`tre un produs cuun mare poten]ial de v#nzarepe pia]`. Avionul M-346 esteprivit ca unul dintre posibilii\nlocuitori ai avioanelor de

Ofert` pentru Polonia

antrenament TS-11, o dat` curealizarea centrului de an-trenament multina]ional de laDeblin.

EXERCI}IULALBATROSAUSINDO

31CER SENIN Nr. 4 (81) 2005


Un elicoper al companieiEurocopter, de tipul AS 350 B3,a aterizat pe v#rful munteluiEverest, \n data de 14 mai.Elicopterul, pilotat de asul fran-cez de teste Didier Delsalle, aatins piscul la o \n`l]ime de8.850 m.

Prin aceast` performan]`,s-a stabilit un nou record mon-dial \n ceea ce prive[te \n`l-

Dup` livrarea primului aparat Tiger UH armatei franceze,produc`torii europeni au distribuit [i armatei germane primulelicopter Eurocopter UH Tiger multifunc]ional, dintr-o serie de20 de aparate contractate pe 6 aprilie. Aparatul va fi folosit dec`tre {coala Franco-German` de preg`tire pentru elicoptereTiger (EFA), din localitatea Le Luc-en Provence, din sudulFran]ei. {coala, care a fost deschis` oficial pe 1 iulie 2003, vade]ine, \n final, un num`r de 28 elicoptere Tiger: 14 HAP franceze[i 14 UH germane.

Comandamentul For]elor |ntrunite de la Lisabona a condus,\n perioada 17.05 – 01.06.2005, exerci]iul “Allied Action 05”,desf`[urat \n Fran]a [i Spania. Exerci]iul a constat \n simulareaunei crize la nivelul conducerii NATO [i s-a desf`[urat submandatul Na]iunilor Unite.

“Allied Action 05” reprezint` o aplica]ie de stat major,executat` \n scopul antren`rii [i perfec]ion`rii procedurilor deplanificare [i control ale opera]iunilor, bazate pe conceptele delupt` ale for]elor de r`spuns (NRF) [i ale for]elor combinate deinterven]ie (CJTF). Cu o participare de aproximativ 2.500 de

persoane din 23 de ]`rimembre NATO [i 7 ]`ripartenere, “Allied Action05” a reprezentat unuldintre cele mai mariexerci]ii de stat majorale for]elor NATO dinacest an, de[i evenimen-tul nu a presupus nici omi[care de trupe.

V i c e a m i r a l u lFernando J.R. Melo Gomes, din marina portughez`,comandantul For]elor Aliate din Lisabona (COMJC Lisbon), acondus exerci]iul de pe un vas amfibiu de comand`, the USSMount Whitney. Portavionul italian Garibaldi a servit dreptloca]ie pentru Statul Major al For]elor Maritime, grupul decomand` terestru a fost sus]inut de for]e spaniole, iar cel aeriande Grupul Francez de Comand` Aerian`.

ALLIED ACTION 05

Aproape o opera]iunesecret` - jurnali[tii nu au avutvoie s` „acopere” subiectul –,achizi]ionarea edi]iei speciale aavionului de tip Learjet 60 VIPZ3 MKD de c`tre guvernulmacedonean s-a produs \n datade 16 aprilie. Aparatele au fostlivrate Macedoniei la baza debombardiere din Wichita,Kansas, \nc` din data de 14ianuarie, dar nu au putut ajun-

]imea maxim` de aterizare aunui elicopter, \n timp cecompania Eurocopter a dove-dit, o dat` \n plus, fiabilitatea [iperforman]ele elicopterelor pecare le produce. De asemenea,modelul AS 350 B3 [i-a c#[tigatreputa]ia de cel mai sigur, rapid[i confortabil aparat folositpentru transport \n condi]iiextreme.

Primul Tiger UH \n Germania

Exerci]iul Air Warfare Center a avut loc\n localitatea Al Dhafrah, Emiratele ArabeUnite, \n perioada 2 – 27 aprilie. La acestexerci]iu au participat 6 avioane apar]in#ndEscadrilei 2 lupt`toare “Coasta de Filde[”,\mpreun` cu cele 64 de persoane care ledeservesc (16 membri ai echipajelor [i 43de mecanici). Exerci]iul a fost divizat \n 3

Exerci]iul Air Warfare Centerp`r]i, astfel: preg`tirea de comandament amisiunilor complexe, la care au participatAnglia, SUA, Fran]a [i Emiratele ArabeUnite; misiuni de antrenament cu for]eengleze, americane [i franceze ca in-strumente de lupt` aerian`; antrenamentecomune [i misiuni bilaterale cu EmirateleArabe Unite.

ge la Aeroportul Interna]ionalde la Skopje-Petrovec maidevreme de 16 aprilie, dincauza \nt#rzierilor \n preg`tireapilo]ilor [i inginerilor.Guvernul macedonean acheltuit aproximativ 11milioane de lire sterline pentruachizi]ionarea noilor Learjet60, aparate ce vor fi folositeexclusiv pentru transportulVIP-urilor.

Rubric` relizat` delocotenent MIRCEA BARAC

[i plutonier-major SORIN S~FTOIU

Elicopter peEverest!

Elicopter peEverest!

Learjet 60\n Macedonia

Learjet 60\n Macedonia

32 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

AEROSPA}IALE

O misiune [tiin]ific` spa]ial`,destinat` studierii efectului micro-gravita]iei, s-a desf`[urat \n cursul lunii

Agen]ia Spa]ial` European` (ESA) a anun]at, lasf#r[itul lunii mai, faptul c` studiaz` posibilitatea cooper`riicu Rusia pentru dezvoltarea unei noi navete spa]iale.

O dat` materializat, acest proiect va oferi ESAposibilitatea trimiterii de echipaje umane proprii \n spa]iu.

}inta ESA pare a fi Kliper (un posibil succesor alrachetei Soyuz), noua navet` spa]ial` dezvoltat` decompania rus` Energia.

|n cazul implic`rii \n proiect, ESA ar contribui cu 1,8miliarde dolari, pe o perioad` de zece ani, pentru dezvoltarea navetei Kliper.

Raportul dat publicit`]ii mai indic` faptul c`, \n acest moment, Rusia caut` s` atrag` investitori pentru Kliper dinJaponia, India [i Canada.

NASA a lansat, la sf#r[itullunii mai, o nou` competi]ie cupremii privind dezvoltarea detehnologii prin care s-ar puteaextrage oxigen din solul lunar.Data limit` de desf`[urare aconcursului este 1 iunie 2008,moment \n care va fi desemnatèchipa c#[tig`toare.

iunie, prinplasarea u-nei navetespa]iale ne-pilotate peuna din orbi-tele P`m#n-tului.

O ra-chet` So-yuz, lansat`de la cos-

modromul din Kazahstan, a plasat peorbit` naveta Foton M2, al c`rei “echipaj”este format din melci, raci, diferite reptile

[i microorganisme selectate din toatecol]urile P`m#ntului. Naveta, carec#nt re[te 6,5 tone, a “plutit” la o altitudinecuprins` \ntre 300 [i 370 km timp de dou`s`pt m#ni.

Experimentele de la bord au fostmonitorizate de pe P`m#nt de c`tre oechip` de cercet`tori pe toat` durata“sejurului spa]ial”. La revenirea pe P`m#nt,echipe de cercet tori ale Agen]iei Spa]ialeEuropene [i ale programului spa]ial rusescau demarat misiunea de analizare aefectelor gravita]iei zero [i ale puternicelorradia]ii din spa]iu asupra microorganismelor[i animalelor trimise \n spa]iu.

“Arca” spa]ialã

Conform acordului \ncheiat \n datade 7 iunie a.c. \ntre Michael Griffin,din partea NASA, [i M. Jean-DavidLevitte, ambasadorul Fran]ei laWashington, Baza Aerian` 125“Charles Monier” – Istres a fostdesemnat` cosmodrom de rezerv`pentru lans`rile spa]iale ale StatelorUnite.

Lans`rile navetelor americane dela baza aerian` francez` se vorproduce, \ns`, numai \n cazul \n carecosmodromul de la Cape Canaveralva fi suprasolicitat.

bAZÃ AERIANÃFRANCEZÃ–

cosmodrom derezervÃ

NASA a anun]at, la \nceputul lunii iunie, c` a aprobat planurile de realizare aunui nou lander ce va fi trimis pe planeta Marte.

O echip` de cercet`tori a \nceput deja s` lucreze la noul robo]el denumitPhoenix, astfel \nc#t acesta s` fie gata de lansare \n cursul lunii august 2007.

Misiunea lui Phoenix va fi s` exploreze partea nordic` a planetei Marte pentrua descoperi analogii cu regiuni de pe Terra, de a localiza eventuale surse de ap` [i

de a analiza posibileforme de via]`.

Costul misiunii seridic` la 386 milioanede dolari, \n care suntincluse [i cheltuielileprivind lansarea.Parteneri \n cadrulprogramului mai sunt:Universitatea dinArizona, companiaLockheed Martin [iAgen]ia Spa]ial`Canadian`.

Colaborare ESA – RUSIA

Un nou landerpentru Marte

{tia]i cÃ…Recordul pentru cea mai

mare vitez` cu care a c`l`toritun om \n spa]iul cosmic estede 39.897 km/h [i a fost stabilitde echipajul modulului decomand` al misiunii Apollo 10(Thomas Stafford, EugeneCernan, John Young) \n timpulzborului de revenire pe Terra,\n 1969?

|n timpul misiunii lunareApollo 15, care a durat de pe30 iulie p#n` pe 1 august 1971,Alfred Worden, pilotul modu-lului de comand`, s-a aflat lacea mai mare dep`rtare desemenii sì: 3.596,4 km?

Echipajul misiunii Apollo17 (c`pitan Eugene Cernan [idr. Harrison Hagen Schmitt)a r`mas pe Lun` timp de 74.459minute, \n cursul unei misiunilunare care a durat 12 zile 13 h[i 51 minute? Aceasta esteconsiderat` cea mai lung`misiune lunar`.

Triton, luna lui Neptun,este locul cel mai rece dinSistemul nostru Solar? Aicichiar [i azotul este \nghe]at.

Pentru a intra \nposesia premiului de250.000 de dolari, estenecesar` dezvoltarea unuisistem capabil s` producò cantitate de 5 kilogramede oxigen \n 8 ore, \ntr-unspa]iu ce va simula condi]iilede pe Lun`.

Competi]iaMoon Rox

33CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

AEROSPA}IALE

Aparate de zbor abandonate,module ale rachetelor cosmice, resturieliberate \n timpul lans`rilor sau \ntimpul separ`rii sateli]ilor de navete,resturi ale motoarelor, fragmente devopsea… Sunt resturile care plutesc\n Spa]iu. Sunt gunoaiele societ`]iimoderne. Ele nu au fost, \ns`, total

abandonate. Obiectele care se rotescpe orbit` \n jurul planetei noastre suntinventariate, iar traiectoriile lor se afl`permanent sub observa]ie.

|n prezent, exist` aproximativ11.000 de obiecte mai mari de 10 cmcare plutesc \n Spa]iu. “Popula]ia”estimat` a particulelor cu dimensiuni\ntre 1 [i 10 cm \n diametru este maimare de 100.000. Num`rul obiectelorcu dimensiuni mai mici de 1 cmdep`[e[te, probabil, un milion.

Num`rul fragmentelor variaz`dup` altitudine. Iar durata remanen]ei\n Cosmos este direct propor]ional`cu altitudinea la care se afl`fragmentele. |n mod normal, resturileaflate pe orbit` la altitudini de p#n` la600 de kilometri cad pe P`m#nt \nc#]iva ani. Celelalte plutesc \n Spa]iuchiar [i c#teva sute de ani.Componentele care “supravie]uiesc”arderii \n atmosfer` cad, de cele maimulte ori, \n oceane sau \n regiuni pu]inpopulate, precum tundra canadian`,Siberia, p`r]i pustii din Rusia etc. P#nàcum, nu s-a \nregistrat nici un caz deaccidentare a vreunui om de c`tre un

asemenea fragment c`z`tor.Singurele accidente inevitabile sunt

lovirile aparatelor de zbor sau ale altoraparate plasate pe orbit` de c`trede[eurile spa]iale de mici dimensiuni.

|n prezent nu se poate realiza nici omisiune spa]ial` f`r` a l`sa resturi cares` pluteasc` \n Cosmos, iar captarea [i

distrugerea controlat` a acestoraconstituie \nc` un vis al omenirii.

Exist`, \ns`, preocup`ri la nivelinterna]ional pentru reducerea num`ruluide de[euri din Cosmos. ESA, NASDA,NASA sunt membri ai grupului Inter-Agency Space Debris CoordinationCommittee (ASDCC), specializat \n]inerea sub control a resturilor prezente[i prevenirea \nmul]irii lor.

|n 40 de ani, s-au raportat peste16.000 de reintr`ri \n atmosfera Terreiale obiectelor catalogate. |n ultimii 5 ani,cam \n fiecare s`pt`m#n`, un obiect deun metru p`trat, \n medie, a reintrat \natmosfer` [i unele fragmente au c`zutpe Terra. Riscul reintr`rii nu este numaide natur` mecanic`, ci [i chimic` [iradiologic`.

Obiectele potcontamina mediulprin substan]ele toxi-ce pe care le aduc cuele. Daunele de ordinmecanic sunt cauzatede obiectele carerezist` \nc`lzirii aero-dinamice. Riscul de-

pinde de caracteristicile orbitei finale,forma obiectului [i de propriet`]ilematerialului din care este alc`tuit.

|n timpul misiunilor navetelorspa]iale americane, re]eaua desupraveghere a obiectelor spa]ialeexamina permanent traiectoriilede[eurilor pentru a identifica posibile

ciocniri. Dac` un fragment seapropia la c#]iva kilometri denavet`, aceasta era obligat` s`fac` manevre de evitare. Acesteevenimente aveau loc oricumfoarte rar, cam o dat` la 1–2 ani.

Oricum, este foarte importants` [tim \n orice moment unde seg`se[te fiecare fragment de satelitsau din alt aparat. Pe bazam`sur`torilor, se calculeaz`traiectoriile obiectelor [i serealizeaz` h`r]i cu pozi]iile lor.

Detectarea de[eurilor dinSpa]iu, prin observa]ii de la sol, se\ncadreaz` \n dou` categorii: m`su-r`tori cu radarul [i m`sur`tori optice.|n general, m`sur`torile cu radarul sefac pentru obiectele aflate \n orbitajoas` a Terrei (LEO), \n timp ce m`-sur`torile optice se realizeaz` \n cazulobiectelor din orbita \nalt` (HEO).

|nt ruc#t metodele de \n-dep`rtare a de[eurilor cosmice nupot include distrugerea lor de ladistan]`, de exemplu cu ajutorulunor raze laser, cea mai eficient`procedur` \n acest moment esteidentificarea obiectelor [i realizareaunei h`r]i, dup` care fragmentelesunt \mpinse pe orbite \nalte cu razelaser.

{tia]i cÃ…Sta]ia Spa]ial` Mir a “or-

bitat” Terra timp de 13 ani,perioad` \n care a efectuatpeste 75.000 de rota]ii \n jurulPlanetei Albastre? Acesteareprezint` cele mai multeorbite circumterestre parcursede c`tre o sta]ie spa]ial`.

Cel mai v#rstnic astronauteste John Glenn Jr. (SUA),care avea 77 de ani [i 103 zilepe 29 octombrie 1998, care af`cut parte din echipajulnavetei Discovery STS 95?

Misiunea a durat 11 zile,\ncheindu-se pe 7 noiembrie1998.

Satelitul Hubble efectu-eaz` o orbit` complet` \n jurulTerrei la fiecare 93 de minute?

|n data de 31 mai 2005,Agen]ia Spa]ial` European` a\mplinit 30 de ani de existen]`?

NASA a decis,la \nceputul lunii iunie,ca urm`toarea misiune interplanetar` desf`[urat` \n cadrulprogramului “Noi Frontiere”s` o constituie studierea planetei Jupiter.Pentru realizarea acestui lucru a fost selectat`misiunea Juno, prin care o navet` spa]ial` va fi plasat` pe orbitapolar` a lui Jupiter. Din acel loc, va fi “investigat`” existen]aghe]arilor, densitatea amoniacului din atmosfer`, origineac#mpurilor magnetice [i magnetosfera polar` a planetei etc.Lansarea navetei, care va fi realizat` de c`tre compania Lockheed Martin, a fost programat` pentruluna iunie 2010, iar costul misiunii este estimat la 700 milioane de dolari.

Misiune: studiul lui Jupiter

De[eurile spa]iale

Rubric` relizat` delocotenent MIRCEA BARAC

Treapta a treia a rachetei Delta 2, c`zut` \nArabia Saudit`, la 21 ianuarie 1977

34 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

OFENSIVA HIGH TECH

Contra-contram`surielectronice (ECCM)

Întrebuin]area masiv` a mijloacelor [isistemelor radioelectronice conduce lacre[terea gradului de complexitate amediului electromagnetic, care, prinputere, intensitate, spectrul frecven]eloretc., poate influen]a negativ func]ionareaechipamentelor electronice existente la unanumit moment într-un mediu dat.Suplimentar, dinamica parametrilor deemisie ai acestor sisteme face [i ea foartedificil` investigarea mediului electro-magnetic. Prin urmare, unul din cele maiimportante mijloace ECCM specificeavia]iei se refer` la asigurarea compa-tibilit`]ii electromagnetice (CEM) întreechipamentele [i sistemele electronicecare func]ioneaz` concomitent la bordulaeronavelor militare.

De asemenea, contra-contram`surileelectronice pot fi implementate prin: împiedicarea sau îngreunarea cercet`riiefectuate de adversar; asigurarea sta-bilit`]ii lucrului mijloacelor [i sistemelorelectronice proprii în condi]ii de bruiaj; contracararea ac]iunilor de dezinformareelectronic` ale adversarului; executareacontrolului electronic ca mijloc de desco-perire [i eliminare a indiciilor de demas-care a lucrului mijloacelor [i sistemelor

PRINCIPII {I MIJLOACE SPECIFICE AVIA}IEI (2)

R~ZBOIUL ELECTRONICelectronice proprii; compatibilitateaelectromagnetic`.

Exemple consacrate de modalit`]i deprotec]ie a mijloacelor [i sistemelorelectronice aeropurtate contra ECM aadversarului sunt [i urm`toarele: utili-zarea unui sistem de antene cu nivel foarteredus al lobilor laterali; utilizareacompens`rii coerente pe lobii laterali; re]ele de antene adaptive; selec]ia]intelor mobile; utilizarea sistemelorradar de bord cu probabilitate de inter-ceptare mic` (LPI – Low ProbabilityIntercept); gestiunea spa]io-temporalà puterii radarului de bord etc.

Tehnici utilizate [itendin]e

Contram`suri Infraro[u Direc-]ionale – DIRCM (Directional InfraredCountermeasures). Sistemul de contra-m`suri infraro[u AN/AAQ-24 NEMESIS,dezvoltat [i produs de compania NorthropGrumman, se afl`, \n prezent, \n dotareaaeronavelor militare din SUA [i MareaBritanie.

Dup` detectarea lans`rii unei rachete,NEMESIS evalueaz` posibilitatea caaceasta s` reprezinte o amenin]are,avertizeaz` echipajul aeronavei [i \[iactiveaz` sistemul propriu de contra-

m`suri pentru urm`rirea [i contracararearachetei.

Dup` dovedirea posibilit`]ilor deac]iune \mpotriva a 35 de rachete lansatereal asupra sa pe timpul testelor, sistemula intrat \n produc]ie [i este instalat pe ogam` larg` de aeronave din dotarea SUA[i Marii Britanii.

Prima variant` a sistemului DIRCMutilizeaz` un transmi]`tor IR cu arc voltaic\n xenon, \n timp ce varianta a doua,\mbun`t`]it`, folose[te un transmi]`torlaser.

Varianta avansat` a sistemului includeun senzor bicolor de avertizare antirachet`[i un transmi]`tor laser, ceea ce confer`sistemului o greutate redus`, rezisten]`mic` la \naintare [i op]iuni de \mbun`t`]irea performan]elor pentru misiuni specifice.

Datorit` calit`]ilor sale, sistemulNEMESIS urmeaz` a fi instalat pe toateaeronavele AC-130 [i MC-130 apar]in#ndUS Air Force Special OperationsCommand’s (AFSOCS), contractul prev`-z#nd dezvoltarea, produc]ia, instalarea,exploatarea [i mentenan]a pentruaproximativ 131 sisteme destinate MariiBritanii [i a 59 de sisteme destinateStatelor Unite.

Contram`suri Infraro[u destinateAeronavelor de Dimensiuni Mari –

35CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

OFENSIVA HIGH TECH

LAIRCM (Large AircraftInfrared Countermeasu-res). Sistemul LAIRCMreprezint` un sistem decontram`suri active, careeste destinat \nl`tur`riiamenin]`rilor reprezentatede rachetele sol-aer \ninfraro[u, prin direc]ionareaunui fascicul laser modulat,de mare intensitate, c`tresenzorul \n infraro[u alrachetei, determin#nd ie[i-rea din \ncadrare. |n plus,sistemul contracareazàmenin]`rile ap`rute [iavertizeaz` echipajul asupradetec]iei automate [iaplicarea contram`suriloractive.

Av#nd \n vedere vulne-rabilitatea rezult#nd dinm`rimea [i viteza de zborredus` ale aeronavelormari, sistemul reac]ioneaz`\mpotriva amenin]`rilorrachetelor sol-aer ghidate \ninfraro[u, prin eliberarea unei energii debruiaj mai mare dec#t amprenta termic` aaeronavei, \n scopul “orbirii” [i devieriirachetei.

Subsistemul de avertizare antirachetùtilizeaz` senzori multipli pentru a acoperitot spa]iul din jurul aeronavei.

Subsistemul de contram`suri cuprin-de un laser modulat, de mare intensitate,montat \ntr-o turel`, cu posibilitate deurm`rire [i \ncadrare precis`, carecontracareaz` automat toate amenin]`rile,f`r` interven]ia echipajului, acesta fiindnumai avertizat asupra ac]iunii sistemului.Faza a doua a programului LAIRCM va\ncorpora \mbun`t`]iri tehnologice, pem`sura evolu]iei sistemelor de achizi]ie.Una dintre acestea o reprezint` NexGen

MWS (Generation Missile Warning Sub-system), proiect care va asigura \mbun`-t`]irea posibilit`]ilor de avertizare, at#tpentru programul LAIRCM, c#t [i pentruprogramul DIRCM. Proiectul va utilizatehnologie avansat` pentru protec]iaaeronavelor mari, cu posibilit`]i deaplicare a contram`surilor \n infraro[u \nbucl` \nchis` (CLIRCM – Close-loopinfrared countermeasures), la un pre] decost la jum`tatea sistemului ini]ial de tipbucl` deschis`.

CLIRCM va analiza racheta care seapropie, va determina tipul ei [i va emiteun cod de bruiaj adecvat, \n scopul scoateriiacesteia din regimul de \ncadrare [i\ndep`rt`rii de aeronav`, permi]#ndaplicarea contram`surilor \mpotriva

urm`toarei amenin-]`ri dup` numai 3-4secunde. Astfel, vor fieliminate neajunsu-rile sistemelor de tipbucl` deschis`, carepot confunda rache-tele cu diverse sursefalse de radia]ie \ninfraro[u.

Sistem de Con-tram`suri Direc]io-nale pentruAvioane Tactice –TADIRCM (TacticalAircraft DirectableI n f r a r e dCountermeasures).P r o g r a m u lTADIRCM, dezvoltatde c`tre US Navy

\mpreun` cu BAE Systems, studiaz` unsistem de contram`suri laser montat labordul aeronavelor cu destina]ie tactic`,\mpotriva amenin]`rilor \n infraro[ureprezentate de rachetele sol-aer [i aer-aer autodirijate \n infraro[u.

TADIRCM const` din dou` subsis-teme: subsistemul de avertizare \mpotrivarachetelor dirijate \n infraro[u [i subsis-temul direc]ional de contram`suri \ninfraro[u, capabil a fi montat la bordulavioanelor cu destina]ie tactic`. Sistemulva contracara rachetele ghidate \ninfraro[u prin detec]ia acestora [ineutralizarea lor prin folosirea unui laserdirec]ional. Sistemul trebuie s` asigureacoperirea total` a spa]iului din jurulaeronavei [i func]ionarea \n condi]iiextreme de temperatur`, vibra]ii [isuprasarcin` la care sunt supuse, \n modfrecvent, avioanele de lupt`. Sistemulinclude [ase senzori IR bicolori, unprocesor de semnal, un laser modulat IR[i dou` sisteme compacte de urm`rire [ipozi]ionare pentru detec]ia [i bruiajulrachetelor.

Programul TADIRCM este realizat \nscopul demonstr`rii posibilit`]ilor deavertizare, urm`rire, pozi]ionare [idirec]ionare a tehnologiei de contram`suriIR, \n vederea echip`rii aeronavelor de tipF/A-18, F-15 [i F-16.

Locotenent-comandor ing.DUMITRU DRAGOMIR

C`pitan dr. ing.IULIAN-CONSTANTIN VIZITIU

36 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

EXPERTUL DIXIT

Scurt istoric

Transportul medical pecalea aerului a fost folosit \nt#iaoar` \n timpul primului r`zboimondial. |n 1915, la retragereadin Serbia, 12 pacien]i au fosttransporta]i din zona deconflict utiliz#ndu-se avioanenemodificate. Ceva mai t#rziu,Fran]a a dat \n folosin]` primulserviciu de ambulan]` aerian`,apel#nd la avioane ce puteautransporta, fiecare, c#te 3pacien]i pe t`rgi. |n 1919,British Royal Air Force atransportat pentru prima oar`r`ni]i \n mod organizat, \ntimpul conflictului din OrientulApropiat, utiliz#nd a-vioane tip DH-9, cu t`rgiplasate \n interiorulfuzelajului. |n 1923,aproximativ 350 depacien]i au fost trans-porta]i din Kurdistan,pe calea aerului, la unspital din teritoriu.

|n SUA, c`pitanulGeorge Gosman, dinUS Army, a construit, \n1910, \n Pensacola –Florida, un avion-ambu-lan]`, dar cererea lui dealocare de fonduri supli-mentare a fost respins`de Departamentul der`zboi \n urma unuiaccident cu aeronava. |n1918, la baza aerian`

|mbinarea dintre avia]ie [i|mbinarea dintre avia]ie [i|mbinarea dintre avia]ie [i|mbinarea dintre avia]ie [i|mbinarea dintre avia]ie [imedicin` a permis ca ajutorulmedicin` a permis ca ajutorulmedicin` a permis ca ajutorulmedicin` a permis ca ajutorulmedicin` a permis ca ajutorulmedical intensiv de urgen]`medical intensiv de urgen]`medical intensiv de urgen]`medical intensiv de urgen]`medical intensiv de urgen]`[i alte \ngrijiri medicale[i alte \ngrijiri medicale[i alte \ngrijiri medicale[i alte \ngrijiri medicale[i alte \ngrijiri medicalespecializate s` ias` din cadrulspecializate s` ias` din cadrulspecializate s` ias` din cadrulspecializate s` ias` din cadrulspecializate s` ias` din cadrulorganizatoric al unui spital.organizatoric al unui spital.organizatoric al unui spital.organizatoric al unui spital.organizatoric al unui spital.|ncorporarea monitoarelor|ncorporarea monitoarelor|ncorporarea monitoarelor|ncorporarea monitoarelor|ncorporarea monitoarelor,,,,,defibrilatoarelordefibrilatoarelordefibrilatoarelordefibrilatoarelordefibrilatoarelor,,,,,aspiratoareloraspiratoareloraspiratoareloraspiratoareloraspiratoarelor, injectomatelor, injectomatelor, injectomatelor, injectomatelor, injectomateloretc. permite \ngrijiri medicaleetc. permite \ngrijiri medicaleetc. permite \ngrijiri medicaleetc. permite \ngrijiri medicaleetc. permite \ngrijiri medicalecomplete direct \n mediulcomplete direct \n mediulcomplete direct \n mediulcomplete direct \n mediulcomplete direct \n mediulaerian. Prin m`rireaaerian. Prin m`rireaaerian. Prin m`rireaaerian. Prin m`rireaaerian. Prin m`rireadisponibilit`]ii, \n ultimadisponibilit`]ii, \n ultimadisponibilit`]ii, \n ultimadisponibilit`]ii, \n ultimadisponibilit`]ii, \n ultimaperioad` se observ` operioad` se observ` operioad` se observ` operioad` se observ` operioad` se observ` ocre[tere \n num`rulcre[tere \n num`rulcre[tere \n num`rulcre[tere \n num`rulcre[tere \n num`rulpacien]ilor \n stare critic`pacien]ilor \n stare critic`pacien]ilor \n stare critic`pacien]ilor \n stare critic`pacien]ilor \n stare critic`(bolnavi sau accidenta]i)(bolnavi sau accidenta]i)(bolnavi sau accidenta]i)(bolnavi sau accidenta]i)(bolnavi sau accidenta]i)transporta]i prin mijloace aerotransporta]i prin mijloace aerotransporta]i prin mijloace aerotransporta]i prin mijloace aerotransporta]i prin mijloace aero\n mari centre medicale\n mari centre medicale\n mari centre medicale\n mari centre medicale\n mari centre medicaleregionale pentru tratamenteregionale pentru tratamenteregionale pentru tratamenteregionale pentru tratamenteregionale pentru tratamentedefinitive de care nu ar fidefinitive de care nu ar fidefinitive de care nu ar fidefinitive de care nu ar fidefinitive de care nu ar fiputut beneficia pe plan local.putut beneficia pe plan local.putut beneficia pe plan local.putut beneficia pe plan local.putut beneficia pe plan local.Medici de toate specialit`]ileMedici de toate specialit`]ileMedici de toate specialit`]ileMedici de toate specialit`]ileMedici de toate specialit`]ilepot trimite sau primi pacien]ipot trimite sau primi pacien]ipot trimite sau primi pacien]ipot trimite sau primi pacien]ipot trimite sau primi pacien]iprin transportprin transportprin transportprin transportprin transportaeromedicalizat. Dar pentruaeromedicalizat. Dar pentruaeromedicalizat. Dar pentruaeromedicalizat. Dar pentruaeromedicalizat. Dar pentruob]inerea de rezultate trebuieob]inerea de rezultate trebuieob]inerea de rezultate trebuieob]inerea de rezultate trebuieob]inerea de rezultate trebuies` existe un sistem medicals` existe un sistem medicals` existe un sistem medicals` existe un sistem medicals` existe un sistem medicalpus la punct, cu protocoalepus la punct, cu protocoalepus la punct, cu protocoalepus la punct, cu protocoalepus la punct, cu protocoalebine stabilite, [i o instruirebine stabilite, [i o instruirebine stabilite, [i o instruirebine stabilite, [i o instruirebine stabilite, [i o instruiretemeinic` a personalului, at#ttemeinic` a personalului, at#ttemeinic` a personalului, at#ttemeinic` a personalului, at#ttemeinic` a personalului, at#tteoretic`, c#t [i practic`.teoretic`, c#t [i practic`.teoretic`, c#t [i practic`.teoretic`, c#t [i practic`.teoretic`, c#t [i practic`.Un transport aeromedicalizatUn transport aeromedicalizatUn transport aeromedicalizatUn transport aeromedicalizatUn transport aeromedicalizatoptim [i \n siguran]` deplinòptim [i \n siguran]` deplinòptim [i \n siguran]` deplinòptim [i \n siguran]` deplinòptim [i \n siguran]` deplin`presupune o cunoa[terepresupune o cunoa[terepresupune o cunoa[terepresupune o cunoa[terepresupune o cunoa[tereaprofundat` a tuturoraprofundat` a tuturoraprofundat` a tuturoraprofundat` a tuturoraprofundat` a tuturoraspectelor medicale legate deaspectelor medicale legate deaspectelor medicale legate deaspectelor medicale legate deaspectelor medicale legate dezborzborzborzborzbor, a capabilit`]ilor [i a, a capabilit`]ilor [i a, a capabilit`]ilor [i a, a capabilit`]ilor [i a, a capabilit`]ilor [i arestr#ngerilor legate derestr#ngerilor legate derestr#ngerilor legate derestr#ngerilor legate derestr#ngerilor legate deacesta.acesta.acesta.acesta.acesta.

Gerstner Field – Louisiana,maiorul Nelson Driver [ic`pitanul William Ocker aumodificat cockpitul unui avionJN-4 pentru a putea transportat`rgi. |n urm`torii ani, acesteaeronave au fost folosite de USArmy doar pentru servicii deurgen]`, \n ciuda cererilorrepetate ale ofi]erilor din ArmyMedical Departament pentru aputea fi utilizate oric#nd pentrutransportul pacien]ilor \neventualitatea unui conflict.

Opera]iuni MEDEVAC lascar` mare au fost efectuatepentru prima oar` de germani,\n timpul r`zboiului civil dinSpania (1936–1938), c#ndr`ni]ii [i bolnavii apar]in#nd

Legiunii Condor au fosttransporta]i \n avioane JU-52din Spania \n Germania.Fiecare aparat fusese configu-rat s` poat` transporta 10pacien]i pe t`rgi [i 2–8 pacien]ipe scaune. Ruta de transportpresupunea zborul pedeasupra Mediteranei, p#n` \nnordul Italiei, apoi peste Alpi,la o \n`l]ime de peste 6.000 demetri, iar distan]a varia \ntre2.000 [i 2.500 de kilometri, cuo durat` de zbor de circa 10ore. Rezerva de oxigen eradisponibil` la trecerea pesteAlpi, dar avioanele nu aveauinstala]ie de climatizare, astfel\nc#t frigul era o problem`, maiales pentru zborul la \n`l]imimari.

La debutul celui de-aldoilea r`zboi mondial, mareamajoritate a na]iunilor comba-tante au dezvoltat sisteme deevacuare aeromedical`. USArmy Air Corps a formatescadrile anume specializate [i,\n 1942, a pus bazele unei [colipentru opera]iuni MEDEVAC.|n total, p#n` la terminareaostilit`]ilor, au fost transporta]ipe calea aerului peste 1,25milioane de pacien]i.

R`zboiul din Coreea (1950–1953) a marcat introducereaelicopterelor pentru astfel deopera]iuni. Acestea au devenitprincipalul mijloc de transportal r`ni]ilor din linia \nt#i [i dela punctele de prim ajutor sprefacilit`]ile medicale din spateleliniei frontului. Astfel, p#n` la23 februarie 1954, US Air ForceMilitary Air Transport Servicea transportat peste 2 milioanede pacien]i.

– considerente generale –EVACUAREA MEDICAL~ (MEDEVAC)

– considerente generale –EVACUAREA MEDICAL~ (MEDEVAC)

37CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

EXPERTUL DIXIT

Conflictul din Vietnam, din1965 p#n` \n 1973, a exploatatla maximum capacit`]ileelicopterului din punctul devedere al opera]iunilorMEDEVAC. Noul concept“Combat search and rescuehelicopters” salva pilo]iicatapulta]i sau dobor#]i \nspatele liniei inamicului, iaraparatele aflate ca suportpentru US Marine Corps [i USArmy transportau r`ni]ii de pefront spre facilit`]ile medicalede tratament.

Transportul r`ni]ilor cuajutorul elicopterului a fost unfactor important de sc`dere amortalit`]ii datorate r`nilor dinlupte. Dac` \n timpul celuide-al doilea r`zboi mondial, 4la sut` din r`ni]ii care au ajuns\ntr-o unitate medical` aumurit, \n r`zboiul din Coreeaprocentul a sc`zut la 2 la sut`,iar \n Vietnam s-a ajuns la omortalitate de sub 1 la sut`.

Folosirea efectiv`, pe scar`larg`, a elicopterelor pentruopera]iuni de evacuare medi-cal` \n [i din teatrele de opera]iimilitare, ca [i mediatizareaintens` a acestor opera]iuni autrezit interesul pentru folosireaacestor mijloace [i \n societateacivil`. Cam \n aceea[i perioadà crescut [i interesul pentru

\mbun`t`]irea asisten]ei medi-cale prespitalice[ti, apel#n-du-se la ambulan]e \ncadratecu personal specializat. Nu atrecut mult p#n` c#nd acesteservicii medicale extinse s-aucombinat cu folosirea elicop-terelor, d#nd na[tere transpor-tului medical aerian modern. |nprezent, \n Statele Unite (]aracu cea mai mare dezvoltare \nacest domeniu) exist` mai mult

de 170 de programe de trans-port medical aerian civil, pel#ng` serviciile specializateMEDEVAC [i SAR ale USArmy, US Air Force, US Navy,US Coast Guard.

Tipuri de transportaerian medical

|n general, transportulaerian medicalizat este divizat\n dou` mari ramuri: aparate dezbor cu arip` fix` (avioane) [ielicoptere. Aceste tipuri deevacuare aeromedicalizat` au\n comun multe caracteristici,factorul decisiv \n alegereauneia dintre cele dou` fiinddeterminat de eficien]`.

Avioanele tind s` devin`mai eficiente pentru trans-portul pacien]ilor pe distan]emai mari de 250–300 kilometri.Pentru distan]e mai mici de 200de kilometri, se folosesc, deobicei, elicopterele. Avantajeleelicopterelor MEDEVAC:

1. Viteza. Elicopterelemoderne folosite \n modcurent \n misiuni medicale suntcapabile s` ating` viteze de200–250 km/h. Aceasta,combinat` cu capabilitatea demi[care din punct \n punct, se

transform` \ntr-un avantajmajor (timp scurt de transport= salvator de via]`) fa]` de altemodalit`]i de transport.

2. Accesibilitatea. Capaci-tatea de decolare [i aterizare pevertical` permite evacuarea dinzone inaccesibile altor mijloacede transport. (Accidente dealpinism, excursii \n zones`lbatice, ca s` d`m c#tevaexemple).

3. Personalul [i tehnicaspecializate. |n general, servi-ciile aeromedicale sunt oferitede centre medicale de v#rf [isunt deservite de personal cu\nalt` calificare [i multèxperien]`. De asemenea, sebeneficiaz` de tehnologiemedical` sofisticat`, ceea ceconduce la extinderea arieigeografice pentru ajutarea

pacien]ilor.

MedicinaAeronautic`

Avia]ia a fost [ir`m#ne o industriecompetitiv`, [i compo-nenta sa, ambulan]aaerian`, nu face ex-cep]ie. Din nefericire,marea majoritate aaparatelor folosite pen-tru transport medica-lizat nu sunt proiectatespecial pentru acestscop, iar acordareaajutorului medical \n

mediul aeronautic impuneanumite servitu]i. |n plus,mediul aeronautic are tendin]ade a cre[te gradul de stres alpacientului, al personaluluimedical, c#t [i solicit`rileechipamentelor medicale.Ace[ti factori tind s` fiemaximali \n cazul avioanelor [ide mai mic` importan]` \ncazul elicopterelor. Iat` c#tevadin riscurile cele mai frecvente:

Oxigenul. Hipoxemia (oxi-genarea insuficient`) este ceamai mare amenin]are la adresaoric`rei persoane care zboar`.Efectele psihologice alehipoxemiei pot fi detectate laindivizi s`n`to[i la altitudini de2.000 de metri [i sunt datoratesc`derii presiunii par]iale aoxigenului prin sc`dereapresiunii atmosferice. Presu-rizarea cabinelor minimizeazàceast` problem` \n cazulmultor aeronave, dar pacien]iicu func]ie pulmonar` alterat`pot intra u[or \n hipoxemiechiar \n cazul presiunilorcontrolate din cabinele moder-ne. Modific#nd concentra]iaoxigenului \n aerul inspirat,astfel \nc#t s` se men]in`constant` satura]ia \n oxigen ahemoglobinei pe timpulzborului, se poate preveniapari]ia hipoxemiei, iar largadisponibilitate a pulsoxi-metrelor portabile i-a sc`zut [imai mult inciden]a pe timpultransportului la altitudini mari,prin identificarea ei rapid`,chiar de la instalare.

Accelera]iile. Rùl de mi[-care. Ocupan]ii unei aeronavepe timpul acceler`rii saudeceler`rii pe pist` simtschimbarea vitezei. Accelera]iaeste un vector cantitativ, careare at#t direc]ie, c#t [i amplitu-dine. Din aceast` cauz`,pozi]ionarea corect` a pacien-tului este esen]ial` pentrulimitarea stresului indus de

38 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

EXPERTUL DIXIT

accelera]iile sus]inute timp\ndelungat. Accelera]iile re-sim]ite \n elicoptere pe timpulzborului de rutin` sunt de joasàmplitudine [i tind s` seasemene cu cele din timpultransportului cu mijloaceleterestre. |n avioanele carezboar` la altitudini mari, seobserv` o mic` inciden]` arùlui de mi[care; din contr`,\n elicoptere sau avioane demici dimensiuni, la altitudinimici, frecven]a de apari]ie emult mai mare. O premedica]iecorespunz`toare [i o alegereatent` a rutei de zbor, astfel\nc#t s` fie evitate zonele cuturbulen]e, reduc efectelenepl`cute ale rùlui de mi[-care.

Volumul gazelor. Se [tie c`presiunea ambiental` scade odat` cu cre[terea altitudinii.Aceast` modificare poate afectaun num`r de echipamentemedicale, precum [i pacien]ii.Contrar credin]ei generale,presurizarea cabinei nu poaterezolva aceast` problem`, cipermite doar zboruri \n condi]iide confort la altitudini la care nuse putea ajunge f`r`. La omodificare brusc` a presiunii,orice gaz \nchis \ntr-o cavitatedevine motiv de \ngrijorare:aerul din sinusuri se poatedilata, produc#nd disconfortpacientului, iar echipamentelecare folosesc man[ete de aerpot func]iona defectuos, av#nddrept rezultat \nrùt`]irea st`riipacientului.

Umiditatea. Umiditatea esteo problem` deosebit`, mai ales\n cazurile \n care se folosescavioane, deoarece \n cabinele

presurizate aerul este luat dinexterior [i este foarte uscat,aceasta duc#nd la uscareasecre]iilor pacientului [i ladisconfort. Pacien]ii cu traheos-tom` sau cei care trebuie s`respire pe gur` vor primi aer sauoxigen umidificat, iar pacien]iicomato[i vor avea ochii \nchi[i[i pleoapele lipite [i fixate subcomprese umede, pentru a evitauscarea corneei.

Zgomotul. Aeronavelemoderne produc o cantitateapreciabil` de zgomot. Cabi-nele avioanelor sunt insonori-zate destul, c#t s` permit`discu]ia [i evaluarea pacien-tului, dar elicopterele sunt at#tde zgomotoase, \nc#t \mpie-dic`, de exemplu, ausculta]iapl`m#nilor [i orice fel dediscu]ie. Se recomand`, deaceea, folosirea c`[tilor deprotec]ie [i a instala]iei deintercomunica]ie.

Vibra]iile. Sunt o form`repetitiv`, alternativ` demi[care. Cele dou` sursemajore de vibra]ii \n trans-portul aeromedicalizat suntmotoarele [i turbulen]eleaerului din jurul aeronavei. Pel#ng` faptul c` acestea producoboseal` [i disconfort, vibra-]iile se transmit [i echipamen-tului medical, devenind o surs`de erori de monitorizare [idefec]iuni.

Echipaaeromedical`

Exist` o foarte mare varie-tate \n ceea ce prive[te compu-nerea echipei medicale care

asigur` transportul aerome-dical. Majoritatea au \ncompunere un cadru medicalmediu (paramedic sau asis-tent` medical`) [i un medic.Exist` o controvers` privindprezen]a medicului la bord –dac` aceasta \mbun`t`]e[te saunu prognosticul pacientului.De exemplu, interven]iamedicului \n timpul zborului acrescut [ansele de supravie-

]uire a pacientului \n cazulstopului cardiac post-trau-matic, potrivit unui studiuretrospectiv pe aproape 120 decazuri al Universit`]ii demedicin` din Toronto. Cea maiveche [i mai mare companie desalvare [i transport aerome-dical, “Swiss Air Rescue”,asigur` un medic pentruaproape orice transport me-dical. Nevoile pacien]ilordifer`, iar componen]a echi-pajului care-i \ngrije[te trebuies` fie modificat` astfel \nc#t s`vin` \n \nt#mpinarea nevoilordin timpul transportului.

Criterii de utilizarea transportuluiaeromedical

Transportul aeromedicaltrebuie s` fie rezervat, caregul`, pacien]ilor \n staregrav`, critic`, [i care necesit`\ngrijiri medicale [i tratamentece nu pot fi asigurate \nunitatea medical` \n care seafl`. Trebuie \ns` c#nt`rite cu

39CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

EXPERTUL DIXIT

grij` beneficiile ob]inute \nurma acestor tratamente fa]`de riscurile transportului. |nunele cazuri, decizia de trans-port este foarte u[or de luat, deexemplu \n cazul unui pacientnecesit#nd o interven]ieneurochirurgical` \n condi]iile\n care, local, nu exist` unneurochirurg. |n alte cazuri,\ns`, decizia nu este a[a de u[orde luat, \ncerc#ndu-se chiaralc`tuirea unor guidelines-uri\n func]ie de afec]iuni. Pentrupacientul traumatizat,American College of SurgeonCommittee on Trauma andAdvanced Trauma Life Supporta trasat o serie de indica]iipentru determinarea necesi-t`]ii transportului interspita-licesc, spre centre de traum`,a pacientului traumatizat \nstare critic`:

traumatism neurochirur-gical cu GCS<10 (scor deurgen]`) sau \n sc`dere;

pl`gi penetrante, fracturide craniu cu \nfundare saupacien]i cu semne de latera-lizare;

suspiciune de injurie car-diac`, de leziune vascularìntratoracic` sau cu trauma-tism major de torace;

pacien]i cu v#rste extre-me (mai pu]in de 5 sau mai multde 55 de ani) sau cei cunoscu]icu afec]iuni preexistente (boal`cardiac` ischemic`).

Din punctul de vedere alafec]iunilor medicale [i chirur-gicale, este mai greu de alc`tuito list` de priorit`]i, dat` fiindmarea varietate de afec]iuni.Decizia de transfer apacien]ilor \n stare critic` va filuat` ]in#nd cont de beneficiilec#[tigate prin transport [i deriscurile asociate. Chiar dac`transportul aerian ofer` multebeneficii, disponibilitatea sc`-zut` trebuie, de asemenea,luat` \n calcul c#nd se anali-zeaz` decizia de transport pecalea aerului fa]` de mijloaceclasice, terestre.

Preg`tireapacientului pentrutransport aerian

Transportul pacientuluitrebuie s` \nceap`, desigur, custabilizarea st`rii acestuia,folosind proceduri medicalespecifice, [i se continu` cucontactarea medicului caretrebuie s` primeasc` pacientul.Discu]iile \ntre cei doi medicisunt absolut necesare pentru aasigura schimbul optim deinforma]ii pentru asigurareacelor mai bune condi]ii detransport. Evaluarea pacien-tului transportat pe caleaaerului trebuie s` se fac` ]in#ndcont de efectele depresuriz`rii,

vibra]iilor [i altor for]e [imodific`ri specifice mediului.Acumul`rile \nchise de lichide[i gaze trebuie decomprimate;sondajele nazogastric [i urinarpot contribui la confortulpacientului. Discu]iile ulteri-oare, referitoare la starea paci-entului [i terapia aplicat`, duse

cu echipa de transport sau cuechipa care prime[te pacientulpot am#na sau gr`bi trans-portul aeromedical.

Transportul aeromedicala devenit o parte

integrant` a sistemuluide medicin` de urgen]`.

Acesta asigur` \ngrijirimedicale specializatepentru pacien]ii grav

bolnavi sau traumatiza]i.|n]elegerea aspectelor

medicale ale zborului [ia caracteristicilor

mediului aeronautic vorajuta medicii din toatespecialit`]ile medicale

s` foloseasc` \n modoptim [i \n deplin`

siguran]` acest mijlocde transport.

Colonel dr.ALEXANDRU ELIAD,

medicul-[ef alStatului Major

al For]elor AerieneC`pitan dr.

DRAGO{ TUDOSE,medicul Bazei 90

Transport Aerian Otopeni

40 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

SFATUL MEDICULUI

În mare parte, calitateavederii este asigurat`de prezen]a unor lacri-

mi de calitate. Filmul lacrimalscald` în permanen]` supra-fa]a anterioar` a ochiului –corneea –, asigurându-i trans-paren]a, nutri]ia [i protec]iafa]` de microbii cu care intr`în contact. Lacrimile acoperòchiul, sp`lând praful [i secre-]iile, p`strând umiditateanecesar` unei “bune func-]ion`ri”. Pelicula lacrimal` esteetalat` ca o veritabil` lentil` decontact protectoare, refacereasa permanent` fiind asigurat`de fiecare mi[care de clipire.

Exist` împrejur`ri în carecalitatea lacrimilor este alte-rat`: anomalii anatomice alepleoapelor (ce pot antrena oproast` distribu]ie a filmuluilacrimal pe suprafa]a cornee-an`), hiposecre]ie iatrogen`(administrarea unor medica-mente ce altereaz` calitatea [icantitatea secre]iei lacrimale),hiposecre]ie senil`, anesteziecorneean` (ce genereaz` su-primarea secre]iei reflexe lacri-male) [i, nu în ultimul rând,atingerea func]ional` a glan-dei lacrimale.

Încerca]i s` v` aminti]i fru-muse]ea [i sclipirea unui pe[ti-[or, fie el [i captiv în acvariu,ca apoi s` v` imagina]i, doarpentru o clip`, ce s-ar puteaîntâmpla cu el dac` l-a]i scoatedin mediul lui de via]`! Ochiino[tri [i-ar putea pierde, cusiguran]`, str`lucirea [ifrumuse]ea, dac` nu ar avea oprotec]ie adecvat`, care în modnormal este asigurat` deintegritatea filmului lacrimal.

“Ochiul uscat” este oafec]iune caracterizat` deafectarea calit`]ii filmului

SINDROMULDE“OCHIUSCAT”

Conota]ii pentruConota]ii pentruConota]ii pentruConota]ii pentruConota]ii pentrupersonalul dinpersonalul dinpersonalul dinpersonalul dinpersonalul din

For]ele For]ele For]ele For]ele For]ele AerieneAerieneAerieneAerieneAeriene

lacrimal; poate fi rezultatulunei produc]ii inadecvate alacrimilor, al unei evapor`riexcesive a acestora, sau poateap`rea ca urmare a unei anor-malit`]i în compozi]ia filmuluilacrimal. Apari]ia sa poate figenerat` de:

traiul într-un climat us-cat;

expunerea la curen]i deaer, vânt [i praf, fum de ]igarètc;

folosirea îndelungat` avideoterminalelor (monitoarede calculator, televizor), în fa]ac`rora, de multe ori, utilizatoriicufunda]i în lucru... uit` s`clipeasc`;

utilizarea excesiv` aaerului condi]ionat;

purtarea îndelungat` alentilelor de contact;

urmarea fireasc` a pro-cesului de îmb`trânire;

consecin]a secundar` autiliz`rii unor medicamente detipul: antialergice sistemice,antidepresive, somnifere, anti-concep]ionale, vasoconstric-toare topice (Proculin, Visine),antiglaucomatoase tip betablocant, diuretice;

diverse boli ale pleoapelor(blefarita fiind frecvent incri-minat`);

unele boli, precum: lupuseritematos diseminat, artritareumatoid`, sindrom Sjogren.

Care dintre noi nu a sim]itpe propria piele ce înseamn`

disconfortul generat de sen-za]ia de corp strìn la nivelulochiului? Sau, de ce nu,„usturimea ochilor” în timpullucrului îndelungat în fa]acomputerului? Departe de a fiun lucru pl`cut!

Simptome ca senza]iepermanent` de usc`ciune, demânc`rime [i de arsur` lanivelul ochilor trebuie s` fie deajuns ca s` v` determine s`solicita]i un consult oftalmo-logic. Caracteristice sindromu-lui de “ochi uscat” sunt: exa-cerbarea durerii la deschi-derea pleoapelor; disconfortocular ce poate merge pân` lasenza]ia de arsur`; senza]iepersistent` de corp strìn;durere generat` de instilareaunui colir în sacul conjunctival;sensibilitate la lumin` (foto-fobie).

Referitor la sfera avia]iei,avioanele moderne, atât celemilitare, cât [i cele comerciale,destinate transportului depasageri, au cabine etan[e, cepermit folosirea instala]iilor declimatizare. Avantajele acestordispozitive sunt remarcabile,dar s` nu uit`m c`, în acestecondi]ii, nivelul de umiditate înincinta aparatelor de zbor estedeficitar.

Înt#lnesc destul de des înpractica de zi cu zi paciente [ipacien]i (lucr`tori în For]eleAeriene), care au epuizatpractic aproape tot arsenalul

terapeutic oftalmologic ca auto-medica]ie, în speran]a de a-[ireg`si confortul ocular. Medi-cul oftalmolog are la îndem#n`posibilitatea efectuarii unorteste ce pot stabili cu exactitateprezen]a unor eventuale per-turb`ri ale cantit`]ii sau cali-t`]ii filmului lacrimal, poatestabili care dintre cele treistraturi din compozi]ia peli-culei lacrimale este în suferin]`[i, ca atare, poate decide ceconduit` terapeutic` esteadecvat`. Este o mare gre[eal`decizia de a urma un tratamentcare, s` spunem, vecinei saucolegului de serviciu i-a f`cutbine.

Exist`, ast`zi, o tendin]` “lamod`”: administrarea decoliruri vasoconstrictoaretopice, recomandate “c`ldu-ros” de spoturile publicitare saureclamele din reviste. Deobicei, mesajul sun` a[a:“Aceste preparate redaufrumuse]ea ochilor dum-neavoastr`. Se elibereaz`f`r` re]et`”. Adev`rul este cèfectul de “albire” pe care îlgenereaz` aceste preparatecosmetice este de scurt`durat` (unu la dou` ore), dup`care apare hiperemia (ro[ea]a)conjunctival`, dar de o inten-sitate progresiv crescut`, cufiecare nou` administraresuccesiv` a preparatului. Deloclipsit` de importan]` este [ialterarea calit`]ii filmului lacri-

SINDROMULDE“OCHIUSCAT”

41CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

SFATUL MEDICULUI

mal prin administrarea de vaso-constrictoare topice. Destabi-lizarea peliculei lacrimale, prinlipsa protec]iei pe care oexercit` în mod normal fa]` decornee, ofer` vulnerabilitateacestei structuri, putând ge-nera apari]ia de veritabileleziuni corneene.

La ora actual` asist`m la otendin]` de cre[tere a acesteimaladii; poate datorit` efec-telor adverse ale medica-mentelor excesiv utilizate,poate este vorba de tributul ce-l pl`tim pentru tehnologizareacontinu` (calculatoare, tele-vizoare, instala]ii de clima-tizare) sau poate este urmareautiliz`rii tot mai frecvente achirurgiei refractive.

În general, sindromul de“ochi uscat” a fost asociat, cuprec`dere, persoanelor femi-nine de peste 40 de ani, nefiindexclus` depistarea sa chiar [isub acest prag. Nu trebuie \ns`în]eles cumva c` b`rba]ii ar fifavoriza]i de soart` [i nu potsuferi de aceast` afec]iune.Statisticile arat` c` în popula]iade peste 65 de ani (b`rba]i [ifemei), 75 la sut` sufer` de“ochi uscat”.

Este cunoscut faptul cìndivizii s`n`to[i produc andro-geni anti-inflamatori [i, atâttimp cât ace[ti hormoni suntmen]inu]i la un nivel seric co-respunz`tor, glandele la-crimale [i suprafa]a ocular`r`mân \ntr-o stare de norma-litate. Când nivelurile deandrogen seric scad, deexemplu o dat` cu înaintareaîn vârst`, sau în timpul unoranumite boli, un stimul preci-pitant, de tipul unei anumite

infec]ii sau al unui mediu uscat,poate permite apari]ia unuir`spuns inflamator imun lanivelul suprafe]ei oculare saual glandelor lacrimale.

Tratamentul sindromuluide “ochi uscat” urm`re[teameliorarea simptomatologiei,cre[terea stabilit`]ii filmuluilacrimal [i vindecarea leziu-nilor corneo-conjunctivale (încazurile moderate sau severede “ochi uscat”). Cea maifrecvent` terapie o constituieadministrarea de substituen]ide lacrimi, cunoscu]i\n comer] ca lacrimiartificiale, [i admi-nistrarea de lubri-fiante [i/sau agen]imucolitici.

Doar simptoma-tic`, înlocuirea lacri-milor nu corecteaz`cauza afec]iunii;aceast` terapie esteextrem de eficient`pentru pacien]ii cuforme u[oare, pân` lamoderate, de “ochi us-cat”. Sunt situa]ii încare doar simpla elimi-nare a administr`riiunui anume preparattopic red` total con-fortul ocular, dup`cum exist`împrejur`ri în care senza]ia debine este redat` doar de untratament ce combin` princi-piile terapeutice expuse maisus. Restabilirea structurii [ifunc]iilor filmului lacrimalnecesit` administrarea unorsubstituen]i de lacrimi care s`se apropie cât mai mult posibilde compozi]ia filmului lacrimalnatural. Arsenalul terapeutic

pe care ni-l ofer` orice farmacieeste suficient de bogat: lacrimiartificiale cu sau f`r` conser-vant, sub form` de colir sau gel,ambalate în unidoze sau fla-coane. Administrarea estefacil` – în sacul conjunctival seinstileaz` preparatul de 2-6 oripe zi, \n func]ie de severitateaafec]iunii [i tipul de preparatales.

F`r` a favoriza o firm`produc`toare sau alta, reco-mand pacien]ilor s` utilizezepreparate f`r` conservan]i,

deoarece conservan]ii de tipulclorurii de benzalconiu saucetrimidei pot fi toxici pentrucornee. Subiec]ii cu sindromde “ochi uscat”, cu secre]ielacrimal` redus`, sunt maisensibili la efectele toxice alemedica]iei topice, din cauzaclearance-ului lacrimal redus.Scopul utiliz`rii lacrimilorartificiale este de a cre[te

umiditatea [i de aîmbun`t`]i lubrifiereala nivelul suprafe]eicorneene, cu impliciteavantaje.

Nu trebuiesc ig-norate: eliminareafactorilor exogeni (me-dica]ia cu efect dehiposecre]ie); modi-fic`ri ambientale, cares` urm`reasc` o umidi-fiere corespunz`toare aînc`perii locuite, evi-tarea atmosferelor po-luate, a utiliz`rii exce-sive a aerului condi-]ionat sau aeroter-melor; evitarea lu-crului îndelungat înfa]a calculatorului,

televizorului; o alimenta]ieechilibrat` [i bogat` în acizigra[i omega 3 (uleiuri degermeni, untur` de pe[te); o hidratare adecvat`, motivpentru care, \n avia]ie esteobligatoriu aportul hidricperiodic al personalului aerona-vigant în timpul misiunilor dezbor.

Încurajatoare pentru tra-tamentul formelor medii [isevere de “ochi uscat” suntrezultatele ob]inute dup` admi-nistrarea topic` de ciclo-

sporin` A (Cs A) – Restasis,preparat care a primit apro-barea de comercializare îndecembrie 2002 din partea USFood and Drug Administration(FDA), dar care nu are înc`licen]a de utilizare în Europa.Eficien]a clinic` a acestorstrategii aflate în evolu]iepentru tratamentul pacien]ilorcu “ochi uscat” promite mult,dar înc` î[i a[teapt` confir-marea.

În loc de încheiere,trebuie s` subliniez c` exist`multe alte afec]iuni alepolului anterior ocular, careau o simptomatologiesimilar` cu cea a sindro-mului de “ochi uscat”. Esteo gre[eal` imens` apelareala automedica]ie. O simpl`consulta]ie oftalmologic`poate l`muri lucrurile!Acorda]i oftalmologuluiprivilegiul de a v` reda con-fortul [i frumuse]ea ochilordumneavoastr`!

Dr. AURORA NICODINmedic primar oftalmolog

42 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

EVENIMENT

L a 25 mai 2005, BibliotecaMilitar` Na]ional` a \mplinit145 de ani de glorioas` [i

prestigioas` existen]`. Momentulaniversar a fost s`rb`torit la Sala demarmur` a Cercului Militar Na]ional [i afost onorat de prezen]a ministruluiap`r`rii na]ionale, Teodor Atanasiu, a[efului Statului Major General, generaluldr. Eugen B`d`lan, a generalului (r)Constantin Degeratu, consilier prezi-den]ial, a numeroase personalit`]ipolitice, militare, culturale [i [tiin]ifice.Cu acest prilej, s-a dat citire MesajuluiPre[edintelui Rom#niei [i s-au rostitalocu]iuni de salut din partea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale, a altor ministere [iinstitu]ii centrale [i de profil din \ntreaga]ar`.

|nfiin]at`, din Porunc` Domneasc`,prin Ordinul ministrului de r`zboi nr. 93din 25 mai 1860, Biblioteca o[tirii adevenit una dintre primele institu]ii createla pu]in timp dup` s`v#r[irea UniriiPrincipatelor Rom#ne, la 24 ianuarie1859, \nainte ca Academia Rom#n` s`pun` bazele celei mai importantebiblioteci de patrimoniu na]ionale [i cumult \naintea bibliotecilor universitaresau a altor tipuri de biblioteci cu destina]iepublic`.

De la \nceputurile ei, Bibliotecamilitar` [i-a demonstrat virtu]ile educativ-formative, rolul important \n preg`tireatinerilor pentru ap`rarea ]`rii, \ncultivarea sentimentelor iubirii de patrie,a respectului fa]` de eroii [i tradi]iileneamului, \n valorificarea patrimoniuluicultural [i spiritual al o[tirii. De-a lungulanilor, aceast` important` institu]ie aarmatei a participat la \nf`ptuireaprocesului de cunoa[tere, profund` [inuan]at`, a pozi]iei [i importan]eisistemului militar rom#nesc, a misiunilorlegitime, democratice [i constitu]ionaleale for]elor armate. |n acela[i timp,Biblioteca Militar` Na]ional` a avut [i arepartea sa \nsemnat` de contribu]ie la

BIBLIOTECAMILITAR~NA}IONAL~

cre[terea nivelului de cultur` din armat`,la \mbun`t`]irea climatului de camara-derie, de ordine [i disciplin`, la statorni-cirea unor rela]ii interumane bazate perespect, \ncredere, onoare [i moral`. {i, nu\n ultimul r#nd, \n contextul mai larg alintegr`rii Rom#niei \n structurile desecuritate euro-atlantice, al reorganiz`rii [imoderniz`rii armatei, al particip`riiacesteia la misiuni interna]ionale demen]inere a p`cii, Biblioteca Militar`

Na]ional` ocup` un loc important printreinstitu]iile care gestioneaz`, inteligent [ibenefic, imaginea o[tirii rom#ne pe planintern [i interna]ional.

Biblioteca a ren`scut de fiecare dat`,dup` vicisitudinile istoriei care i-au afectatpatrimoniul ori i-au dezechilibrat structurafondurilor de publica]ii. |n prezent,Biblioteca Militar` Na]ional` dispune demai bine de 96.000 de titluri \n circa 220.000de volume [i de peste 100 de colec]ii deperiodice. Numai \n anul 2004, circa 50.000

de cititori au solicitat 275.000 de c`r]i [ipublica]ii. Num`rul cititorilor permanen]idep`[e[te 42.000, cu o medie de 165 decititori pe zi. Sunt cititori din structurileMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, membriai familiilor de militari, veterani de r`zboi,precum [i cititori din via]a civil`, \nspecial cercet`tori, doctoranzi, studen]i.Prin Legea Depozitului Legal, Bibliotecaeste abilitat` s` depoziteze toate lucr`rilecu caracter militar. La ora actual`, arecirca 4.700 de asemenea titluri \n limbilerom#n`, francez`, englez`, german`,rus`, italian`.

Institu]ia se afl` \n plin proces deinformatizare, \n conformitate cu regle-ment`rile militare [i cu standardele debibliologie [i de [tiin]a inform`rii,activitate ce vizeaz` \nnoirea instrumen-tarului de lucru cu utilizatorii, cre[tereacalit`]ii rela]iei bibliotec` – armat` –cititori. Din luna mai 2004, BibliotecaMilitar` Na]ional` face parte dinstructura Direc]iei Administrative [iServicii.

|n iulie 2004, Bibliotecii MilitareNa]ionale i-a fost conferit, prin Decret alPre[edintelui Rom#niei, Ordinul “Meri-tul Cultural” \n grad de “Comandor”pentru prodigioasa activitate dep`strare [i valorificare a tradi]iilormilitare rom#ne[ti din cultura scris`,pentru contribu]ia avut` la creareaunei bune imagini publice a ArmateiRom#niei at#t pe plan intern, c#t [iinterna]ional.

La mul]i ani!

Colonel (r) NICOLAE RADU

Ordinul “Meritul Cultural”,\n grad de “Comandor”

BIBLIOTECAMILITAR~NA}IONAL~

145 de ani deprestigioasã existen]ã

145 de ani deprestigioasã existen]ã

43CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

RADIOLOCA}IA – 50 DE ANI

SUPRASUPRASUPRASUPRASUPRAVEGHEREAVEGHEREAVEGHEREAVEGHEREAVEGHEREA AERIAN~AERIAN~AERIAN~AERIAN~AERIAN~ a început s`se contureze ca activitate distinct` în preajma [i laînceputul primului r`zboi mondial.

Comandamentul Cet`]ii Bucure[ti a organizat, înc`din anul 19131913191319131913, cercetarea spa]iului aerian împotrivaloviturilor din aer a obiectivelor militare [i civile, precum[i a popula]iei, cu ajutorul observatorilor aerieniobservatorilor aerieniobservatorilor aerieniobservatorilor aerieniobservatorilor aerieni.

Spre sfâr[itul anului 1914,1914,1914,1914,1914, Statul Major Generalal Armatei Române a decis reglementarea activit`]ilorlegate de descoperirea [i identificarea aeroplanelor [idirijabilelor intrate „f`r` [tire” în spa]iul aerian românesc[i constituirea unor structuri de pând` operativ`,pând` operativ`,pând` operativ`,pând` operativ`,pând` operativ`,care s` asigure îndeplinirea acestor misiuni.

Prima structur` din armata român` destinat`supravegherii spa]iului aerian [i inform`rii autorit`]ilorasupra pericolului de a fi ataca]i din acest mediu a fostînfiin]at` la 15 AUGUST 1916,15 AUGUST 1916,15 AUGUST 1916,15 AUGUST 1916,15 AUGUST 1916, în cadrulServiciului de Ap`rare Contra AeronavelorServiciului de Ap`rare Contra AeronavelorServiciului de Ap`rare Contra AeronavelorServiciului de Ap`rare Contra AeronavelorServiciului de Ap`rare Contra Aeronavelor.CORPULCORPULCORPULCORPULCORPUL OBSER OBSER OBSER OBSER OBSERVVVVVAAAAATTTTTORILOR ORILOR ORILOR ORILOR ORILOR AERIENIAERIENIAERIENIAERIENIAERIENI adevenit, astfel, o realitate în structura activ` a ArmateiRomâne.

Baza legal` istoric` o constituie Înaltul DecretÎnaltul DecretÎnaltul DecretÎnaltul DecretÎnaltul Decret

REPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RII

A scrie în câteva rânduri despreevolu]ia sistemului de supraveghereaerian` din România nu este delocu[or. Pentru c` acest demers trebuie sàcopere istoria RADIOLOCA}IEI, ceacare a preluat, prin destina]ie [i atribu]ii,atât misiunile, cât [i tradi]iile f urite în timpde c`tre serviciile de observare aeri-an`(1916–1918), de pând` [i alarmàerian` sau pând` radio (1940–1950), deobservare, informare, leg`turi aero(1950–1955) [i de cercetare radiotehnic`sau prin [i de radioloca]ie (din 1955încoace), precum [i cele din perioada în

care aceste structuri au f`cut parte din for]amobilizabil` a armatei (1918–1940). Maimult, pentru c` într-un astfel de demersnu-i putem uita pe cei care [i-au dedicat ceimai frumo[i ani ai vie]ii veghei neobosite[i neîntrerupte a spa]iului aerian alROMÂNIEI, pe cei care, de cele mai multeori, au fost al`turi de bucuriile sau triste]ilefamiliilor lor de la posturile de lupt`, pe ceicare, uneori, [i-au jertfit via]a din cauzacondi]iilor vitrege în care au fost nevoi]i s`lucreze.

Tuturor acestora le dedic`m rândurilece urmeaz`.

nr. 2784, din 14.08.1916, nr. 2784, din 14.08.1916, nr. 2784, din 14.08.1916, nr. 2784, din 14.08.1916, nr. 2784, din 14.08.1916, cu aplicare din15.08.191615.08.191615.08.191615.08.191615.08.1916.

Astfel, la intrarea Rom#niei în primul r`zboimondial, supravegherea aerian` a avut în organic` unnum`r de 20 de posturi de observare în sistemul deap`rare antiaerian` a Capitalei [i 6 independente.

Primul mesaj despre situa]ia aerian` din primanoapte de r`zboi, transmis telefonic, avea urm`torulcon]inut: “AICI P“AICI P“AICI P“AICI P“AICI P.O.–GIURGIU – 16.08.1916,.O.–GIURGIU – 16.08.1916,.O.–GIURGIU – 16.08.1916,.O.–GIURGIU – 16.08.1916,.O.–GIURGIU – 16.08.1916,00.15. O 00.15. O 00.15. O 00.15. O 00.15. O AERONAAERONAAERONAAERONAAERONAV~ VR~JMA{~ V~ VR~JMA{~ V~ VR~JMA{~ V~ VR~JMA{~ V~ VR~JMA{~ AAAAATRECUT DUN~REA LA NOI DINSPRETRECUT DUN~REA LA NOI DINSPRETRECUT DUN~REA LA NOI DINSPRETRECUT DUN~REA LA NOI DINSPRETRECUT DUN~REA LA NOI DINSPREBULGARIA {I SE ÎNDREAPT~ SPREBULGARIA {I SE ÎNDREAPT~ SPREBULGARIA {I SE ÎNDREAPT~ SPREBULGARIA {I SE ÎNDREAPT~ SPREBULGARIA {I SE ÎNDREAPT~ SPRENORD”.NORD”.NORD”.NORD”.NORD”.

În zilele [i nop]ile ce au urmat, supraveghereaaerian` [i-a dovedit utilitatea, constituind unul dinprincipalele argumente ale victoriilor ob]inute de avia]ia[i artileria antiaerian` în lupta cu inamicul aerian.

O dat` cu încheierea armisti]iului din 26.126.126.126.126.11/1/1/1/1/09.12.191709.12.191709.12.191709.12.191709.12.1917, structurile ce au apar]inut supravegheriiaeriene au fost trecute din cadrul activ al armatei în celde rezerv`, fiind înscrise în planul de mobilizare.Singurele nuclee active au r`mas în compunereabateriilor/divizioanelor de artilerie antiaerian`, priminddenumirea de posturi de pând` aerian` posturi de pând` aerian` posturi de pând` aerian` posturi de pând` aerian` posturi de pând` aerian` [i fiindîncadrate cu militari a c`ror specialitate era cea depândar aerianpândar aerianpândar aerianpândar aerianpândar aerian.

ÎN URMA CONCLUZIILORÎN URMA CONCLUZIILORÎN URMA CONCLUZIILORÎN URMA CONCLUZIILORÎN URMA CONCLUZIILOR desprinse dindesf`[urarea ac]iunilor militare din anii 1916–1919,teritoriul na]ional a fost împ`r]it în trei zone de trei zone de trei zone de trei zone de trei zone deap`rare antiaerian`, ap`rare antiaerian`, ap`rare antiaerian`, ap`rare antiaerian`, ap`rare antiaerian`, c`rora le corespundea câteo regiune aerian`: Regiunea 1 Aerian` regiune aerian`: Regiunea 1 Aerian` regiune aerian`: Regiunea 1 Aerian` regiune aerian`: Regiunea 1 Aerian` regiune aerian`: Regiunea 1 Aerian`(Transilvania), Regiunea a 2-a Aerian` Regiunea a 2-a Aerian` Regiunea a 2-a Aerian` Regiunea a 2-a Aerian` Regiunea a 2-a Aerian` (Moldova[i dou` jude]e din Muntenia – Buzù [i Brìla) [iRegiunea a 3-a Aerian` Regiunea a 3-a Aerian` Regiunea a 3-a Aerian` Regiunea a 3-a Aerian` Regiunea a 3-a Aerian` (Muntenia [i Dobrogea).....

În perioada interbelic` nu putem vorbi de realiz`rideosebite în st`pânirea situa]iei din spa]iul aerian, cidoar de abord`ri teoretice în m`sur` s` conving` factoriide decizie ai vremii asupra necesit`]ii acestui aspect.

Un pas important pe linia organiz`rii pândeipândeipândeipândeipândeiaerieneaerieneaerieneaerieneaeriene a fost f`cut ca urmare a înfiin]`rii,a fost f`cut ca urmare a înfiin]`rii,a fost f`cut ca urmare a înfiin]`rii,a fost f`cut ca urmare a înfiin]`rii,a fost f`cut ca urmare a înfiin]`rii,prinprinprinprinprin |naltul Decret Regal nr. 1560, din 7|naltul Decret Regal nr. 1560, din 7|naltul Decret Regal nr. 1560, din 7|naltul Decret Regal nr. 1560, din 7|naltul Decret Regal nr. 1560, din 7mai 1931, a Comandamentului Ap`r`riimai 1931, a Comandamentului Ap`r`riimai 1931, a Comandamentului Ap`r`riimai 1931, a Comandamentului Ap`r`riimai 1931, a Comandamentului Ap`r`riiAeriene a Aeriene a Aeriene a Aeriene a Aeriene a TTTTTeritoriului.eritoriului.eritoriului.eritoriului.eritoriului.

Trebuie subliniat faptul c`, pân` în ajunuldeclan[`rii celui de al doilea r`zboi mondial (1939)(1939)(1939)(1939)(1939),

pânda aerian` a r`mas, în principal, „sarcin` demobilizare”.

Totu[i, ca urmare a faptului c` informa]ia aerian`devenise indispensabil` în asigurarea pazei [i ap`r`riispa]iului aerian, la nivelul structurilor de artilerie antiaerianà fost înfiin]at un num`r variabil de posturi de pândàerian`, care abia dac` acopereau nevoile acestora,nicidecum pe cele ale teritoriului na]ional.

Crearea unui sistem de supraveghere [i în[tiin]aredespre apari]ia inamicului aerian, capabil s` alarmezemijloacele de ap`rare antiaerian` [i popula]ia, adeterminat, abia în pragul celui de al doilea r`zboi mondial,elaborarea [i promulgarea Legii nr.938 pentruLegii nr.938 pentruLegii nr.938 pentruLegii nr.938 pentruLegii nr.938 pentruap`rarea antiaerian` activ` [i pasiv` aap`rarea antiaerian` activ` [i pasiv` aap`rarea antiaerian` activ` [i pasiv` aap`rarea antiaerian` activ` [i pasiv` aap`rarea antiaerian` activ` [i pasiv` ateritoriului, din 03.03.1939teritoriului, din 03.03.1939teritoriului, din 03.03.1939teritoriului, din 03.03.1939teritoriului, din 03.03.1939, în baza c`reiaComandamentul Comandamentul Comandamentul Comandamentul Comandamentul Ap`r`rii Ap`r`rii Ap`r`rii Ap`r`rii Ap`r`rii Aeriene a Aeriene a Aeriene a Aeriene a Aeriene a TTTTTeritoriuluieritoriuluieritoriuluieritoriuluieritoriuluia elaborat Instruc]iunile pentru func]ionareaInstruc]iunile pentru func]ionareaInstruc]iunile pentru func]ionareaInstruc]iunile pentru func]ionareaInstruc]iunile pentru func]ionareaServiciului General de Pând` [i Alarm` aServiciului General de Pând` [i Alarm` aServiciului General de Pând` [i Alarm` aServiciului General de Pând` [i Alarm` aServiciului General de Pând` [i Alarm` aTTTTTeritoriului, în timp de pace [i r`zboieritoriului, în timp de pace [i r`zboieritoriului, în timp de pace [i r`zboieritoriului, în timp de pace [i r`zboieritoriului, în timp de pace [i r`zboi.

Acesta a fost constituit ca organ specializat pentrusupravegherea spa]iului aerian (eventual [i terestru)de pe teritoriul Rom#niei [i în afara acestuia, în limitaposibilit`]ilor de observare uman` [i a aparaturii opticedin dotare, culegerea tuturor informa]iilor asupraactivit`]ii aeriene (eventual terestre) a inamicului [itransmiterea informa]iilor culese la toate organeleîns`rcinate s` le interpreteze [i s` le exploateze.

Dispozitivul posturilor de pând` [i alarm` a fostconsolidat începând din vara anului 1939vara anului 1939vara anului 1939vara anului 1939vara anului 1939, atât încadrul pândei teritoriale,pândei teritoriale,pândei teritoriale,pândei teritoriale,pândei teritoriale, cât [i în cel al pândeipândeipândeipândeipândeioperat iveoperat iveoperat iveoperat iveoperat ive .....

ROMÂNIAROMÂNIAROMÂNIAROMÂNIAROMÂNIA AAAAA P P P P PARARARARARTICIPTICIPTICIPTICIPTICIPAAAAATTTTT la cel de-al doilear zboi mondial, începând de la 22 iunie 1941, în Campaniadin Est, al`turi de armata german`, [i de la 23 august1944, în Campania din Vest, al`turi de armatele coali]ieiantihitleriste, animat`, în ambele cazuri, de dorin]aeliber`rii teritoriilor r`pite în anul 1940.

Pe tot timpul desf`[ur`rii ac]iunilor de lupt`, cadrele[i osta[ii din pânda aerian`pânda aerian`pânda aerian`pânda aerian`pânda aerian` s-au remarcat prin curaj[i dârzenie. Ace[tia s-au confruntat, începând cu lunamai 1942mai 1942mai 1942mai 1942mai 1942, cu incursiuni ale avia]iei sovietice, care alovit mai multe localit`]i [i dispozitive de lupt`.

În prima parte a celui de-al doilea r`zboiprima parte a celui de-al doilea r`zboiprima parte a celui de-al doilea r`zboiprima parte a celui de-al doilea r`zboiprima parte a celui de-al doilea r`zboimondial mondial mondial mondial mondial (pân` la 23 august 1944), pe teritoriulRom#niei, simultan cu pânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarma

Instala]ia de p#nd` Würtzburg

REPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIREPERE ISTORICE ÎN EVOLU}IA SISTEMULUIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RIIDE SUPRAVEGHERE AERIAN~ A }~RII

44 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005


prin v`z [i auz au ac]ionat, cu acordul organelor deconducere ale statului, pânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarmapânda aerian` [i alarmaradio,radio,radio,radio,radio, precum [i pânda aerian` prin detec]iepânda aerian` prin detec]iepânda aerian` prin detec]iepânda aerian` prin detec]iepânda aerian` prin detec]ieelectromagnetic` (radioloca]ie),electromagnetic` (radioloca]ie),electromagnetic` (radioloca]ie),electromagnetic` (radioloca]ie),electromagnetic` (radioloca]ie), din organicaMisiunii Militare Aero Germane din Rom#nia.

Începând cu 18 iunie 194318 iunie 194318 iunie 194318 iunie 194318 iunie 1943, pe litoral s-au instalatunit`]i germane din cadrul Serviciului de pând`Serviciului de pând`Serviciului de pând`Serviciului de pând`Serviciului de pândèlectromagnetic`,electromagnetic`,electromagnetic`,electromagnetic`,electromagnetic`, înzestrate cu 4 instala]iiFREYFREYFREYFREYFREYAAAAA [i 6 instala]ii WÜRWÜRWÜRWÜRWÜRTZBURGTZBURGTZBURGTZBURGTZBURG.

Pân` la 1 aprilie 19441 aprilie 19441 aprilie 19441 aprilie 19441 aprilie 1944, pe teritoriul Rom#nieiau fost instalate 12 instala]ii FREYFREYFREYFREYFREYAAAAA [i 43 instala]iiWÜRWÜRWÜRWÜRWÜRTZBURG-39TZBURG-39TZBURG-39TZBURG-39TZBURG-39 TTTTT, C, C, C, C, C [i DDDDD, din aceast` ultim`categorie 20 intrând în înzestrarea armatei române,începând cu 15 septembrie 194315 septembrie 194315 septembrie 194315 septembrie 194315 septembrie 1943.

Dup` 23 august 1944, mai precis începând cu 11111septembrie 1944septembrie 1944septembrie 1944septembrie 1944septembrie 1944, efortul Serviciului General deInforma]ii (fost, pân` în iunie 1944, Serviciul Generalde Pând` Aerian`) a fost direc]ionat spre zonele deopera]ii din nord-vestul Rom#niei.

Este de necontestat contribu]ia pândarilor aerienila îndeplinirea misiunilor de lupt` în cele dou` campanii(din Est [i din Vest), ace[tia supraveghind, cercetând[i informând oportun, cu posibilit`]ile [i mijloacele pecare le-au avut la dispozi]ie, avia]ia, artileriaantiaerian`, ap`rarea pasiv`, unit`]ile [i marile unit`]ide pe front [i din ]ar` despre evolu]ia inamiculuiaerian [i terestru.

ÎNCHEIEREAÎNCHEIEREAÎNCHEIEREAÎNCHEIEREAÎNCHEIEREA celui de-al doilea r`zboi mondiala adus o perioad` de tranzi]ie pentru Rom#nia [i armatasa, în care instabilitatea [i confuzia anumitor st`ri delucruri au constituit caracteristicile dominante.

Mare parte a posturilor de pând erau dezorganizatesau chiar desfiin]ate.

Abia din anul 19481948194819481948, când, la 15 septembrie15 septembrie15 septembrie15 septembrie15 septembrie,s-au înfiin]at Sec]ia Pând` Aerian` Sec]ia Pând` Aerian` Sec]ia Pând` Aerian` Sec]ia Pând` Aerian` Sec]ia Pând` Aerian` [i Regi- Regi- Regi- Regi- Regi-mentul Pând` Aerian`mentul Pând` Aerian`mentul Pând` Aerian`mentul Pând` Aerian`mentul Pând` Aerian`, dislocate în Bucure[ti, iar

la 15 noiembrie15 noiembrie15 noiembrie15 noiembrie15 noiembrie s-a înfiin]at, încadrul celui din urm`, CompaniaCompaniaCompaniaCompaniaCompania[coal` regimental`,[coal` regimental`,[coal` regimental`,[coal` regimental`,[coal` regimental`, putemaprecia o revigorare a sistemuluide supraveghere a spa]iului aerian.

Tot la Bucure[ti a fost înfiin]atComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiTTTTTeritoriului (la 7 septembrieeritoriului (la 7 septembrieeritoriului (la 7 septembrieeritoriului (la 7 septembrieeritoriului (la 7 septembrie1948), 1948), 1948), 1948), 1948), devenit ulterior Direc]iaDirec]iaDirec]iaDirec]iaDirec]iaGeneral` a Ap`r`rii AntiGeneral` a Ap`r`rii AntiGeneral` a Ap`r`rii AntiGeneral` a Ap`r`rii AntiGeneral` a Ap`r`rii Antiaeriene a aeriene a aeriene a aeriene a aeriene a TTTTTeritoriului,eritoriului,eritoriului,eritoriului,eritoriului, în cadrulSecretariatului General pentruTrupe din Ministerul AfacerilorInterne.

La 15 aprilie 194915 aprilie 194915 aprilie 194915 aprilie 194915 aprilie 1949, însubordinea direct` a MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale a fost înfiin]atComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiComandamentul Ap`r`riiAntiaeriene a Antiaeriene a Antiaeriene a Antiaeriene a Antiaeriene a TTTTTeritoriuluieritoriuluieritoriuluieritoriuluieritoriului(C.A.A.T(C.A.A.T(C.A.A.T(C.A.A.T(C.A.A.T.).).).).), care a luat însubordine direct` Serviciul de Serviciul de Serviciul de Serviciul de Serviciul deInformare [i Pând` AerianÌnformare [i Pând` AerianÌnformare [i Pând` AerianÌnformare [i Pând` AerianÌnformare [i Pând` Aerian`(din 28 aprilie 1949), RegimentulRegimentulRegimentulRegimentulRegimentulPând` Aerian` Pând` Aerian` Pând` Aerian` Pând` Aerian` Pând` Aerian` (din 1 mai 1949)[i Compania Radioloca]ieCompania Radioloca]ieCompania Radioloca]ieCompania Radioloca]ieCompania Radioloca]iedislocat` la Bucure[ti-B`neasa (din26 iulie 1949).

Pentru a r`spunde nevoilor deap`rare aerian`, Regimentul PândÀerian` a fost supus unor proceseorganizatorice [i func]ionale,transformându-se, din 5 iunie5 iunie5 iunie5 iunie5 iunie19491949194919491949, în Regimentul Pând`Regimentul Pând`Regimentul Pând`Regimentul Pând`Regimentul Pând`

Radio.Radio.Radio.Radio.Radio.În perioada imediat urm`toare (iunie-octombrieiunie-octombrieiunie-octombrieiunie-octombrieiunie-octombrie

19491949194919491949) s-au desf`[urat aplica]ii cu trupe ale C.A.A.T.,cu participarea cadrelor [i militarilor în termen dinServiciul de Pând` Aerian`Serviciul de Pând` Aerian`Serviciul de Pând` Aerian`Serviciul de Pând` Aerian`Serviciul de Pând` Aerian`.

La sfâr[itul anului 1949,sfâr[itul anului 1949,sfâr[itul anului 1949,sfâr[itul anului 1949,sfâr[itul anului 1949, dispozitivul de luptàl Regimentului Pând` RadioRegimentului Pând` RadioRegimentului Pând` RadioRegimentului Pând` RadioRegimentului Pând` Radio cuprindeaBatalioanele 1, 2 Batalioanele 1, 2 Batalioanele 1, 2 Batalioanele 1, 2 Batalioanele 1, 2 [i 3 Radio 3 Radio 3 Radio 3 Radio 3 Radio, cu responsabilit`]ide la Jiu pân` la Zerind (30 km nordArad) – B.1, de la Brìla la Giurgiu – B.2[i de la Arsache (15 km sud-vest Giurgiu)la Alba Iulia – B.3.

}inându-se seama de nevoile decercetare, observare [i supraveghere aspa]iului aerian, au fost înfiin]ate (la 1717171717martie 1950martie 1950martie 1950martie 1950martie 1950) Batalioanele 1 Batalioanele 1 Batalioanele 1 Batalioanele 1 Batalioanele 1 [i 2 2 2 2 2Pând` Pând` Pând` Pând` Pând` TTTTTeritorial` eritorial` eritorial` eritorial` eritorial` – cu posturile decomand` dislocate la Bucure[ti, încazarma Cotroceni (B.1), [i, respectiv,la Bucure[ti, în cazarma IASMIN, ulteriorla Cluj (B.2) [i la, 1 noiembrie 1950 1 noiembrie 1950 1 noiembrie 1950 1 noiembrie 1950 1 noiembrie 1950,Batalionul 3 Pând` Batalionul 3 Pând` Batalionul 3 Pând` Batalionul 3 Pând` Batalionul 3 Pând` TTTTTeritorial` eritorial` eritorial` eritorial` eritorial` –cu postul de comand` dislocat la AlbaIulia.

La sfâr[itul anului 1950,1950,1950,1950,1950, Serviciulde Pând` Aerian` s-a transformatîn Serviciul de Observare, Infor-Serviciul de Observare, Infor-Serviciul de Observare, Infor-Serviciul de Observare, Infor-Serviciul de Observare, Infor-mare, Leg`turi Aeriene, mare, Leg`turi Aeriene, mare, Leg`turi Aeriene, mare, Leg`turi Aeriene, mare, Leg`turi Aeriene, modifi-cându-se [i denumirile vechilor structuridin „Pând` [i Alarm`” în „O.I.L.A.”.„O.I.L.A.”.„O.I.L.A.”.„O.I.L.A.”.„O.I.L.A.”.

Prin Directiva MinisteruluiDirectiva MinisteruluiDirectiva MinisteruluiDirectiva MinisteruluiDirectiva MinisteruluiFor]elor Armate nr. 319530, dinFor]elor Armate nr. 319530, dinFor]elor Armate nr. 319530, dinFor]elor Armate nr. 319530, dinFor]elor Armate nr. 319530, din27 noiembrie 1951,27 noiembrie 1951,27 noiembrie 1951,27 noiembrie 1951,27 noiembrie 1951, [i Instruc-Instruc-Instruc-Instruc-Instruc-]iunile nr. 319531, din 27 noiem-]iunile nr. 319531, din 27 noiem-]iunile nr. 319531, din 27 noiem-]iunile nr. 319531, din 27 noiem-]iunile nr. 319531, din 27 noiem-brie 1951, ale Marelui Stat Majorbrie 1951, ale Marelui Stat Majorbrie 1951, ale Marelui Stat Majorbrie 1951, ale Marelui Stat Majorbrie 1951, ale Marelui Stat Major,a fost adoptat` noua denumire a unit`]ilorO.I.L.A.

În perioada aprilie–mai 1952aprilie–mai 1952aprilie–mai 1952aprilie–mai 1952aprilie–mai 1952, au fost înfiin]ate,organizate, dotate [i au intrat în dispozitiv de lupt` treicompanii radiotehnicecompanii radiotehnicecompanii radiotehnicecompanii radiotehnicecompanii radiotehnice – în localit`]ile Ciacova(Timi[oara), V#nju Mare (Turnu Severin) [i Palas(Constan]a) – dotate, fiecare, cu câte o sta]ie deradioloca]ie tridimensional` de tip P-20P-20P-20P-20P-20 [i P-3AP-3AP-3AP-3AP-3A [i treiposturi radiotehniceposturi radiotehniceposturi radiotehniceposturi radiotehniceposturi radiotehnice amplasate în Chi[ineu-Cri[,Hunedoara [i Pite[ti-Vest, dotate cu câte o sta]ie deradioloca]ie de tip P-3AP-3AP-3AP-3AP-3A. Subunit`]ile radiotehniceînfiin]ate au intrat în organica batalioanelor radiobatalioanelor radiobatalioanelor radiobatalioanelor radiobatalioanelor radioO.I .L .A.O. I .L .A.O. I .L .A.O. I .L .A.O. I .L .A.

În baza Ordinului Marelui Stat Major nr.Ordinului Marelui Stat Major nr.Ordinului Marelui Stat Major nr.Ordinului Marelui Stat Major nr.Ordinului Marelui Stat Major nr.158868, din 15 mai 1952158868, din 15 mai 1952158868, din 15 mai 1952158868, din 15 mai 1952158868, din 15 mai 1952, batalioanele indepen-dente radio O.I.L.A. s-au transformat în regimenteregimenteregimenteregimenteregimenteradio O.I.L.Aradio O.I.L.Aradio O.I.L.Aradio O.I.L.Aradio O.I.L.A.

La companiile radiotehnice care aveau în înzestraresta]ii de radioloca]ie tip P-20, P-20, P-20, P-20, P-20, ce permiteau dirijareanemijlocit` de la ecran a avia]iei de vân`toare, s-auînfiin]at puncte de dirijare. puncte de dirijare. puncte de dirijare. puncte de dirijare. puncte de dirijare.

Coexisten]a celor dou` sisteme de observare[i cercetare a spa]iului aerian prin v`z [i auzprin v`z [i auzprin v`z [i auzprin v`z [i auzprin v`z [i auz [iprin radioloca]ieprin radioloca]ieprin radioloca]ieprin radioloca]ieprin radioloca]ie a necesitat eforturi sus]inutepe plan uman, material [i organizatoric. Astfel, înperioada august 1953 – iunie 1954august 1953 – iunie 1954august 1953 – iunie 1954august 1953 – iunie 1954august 1953 – iunie 1954, în bazaOrdinului Marelui Stat Major nr . C.L.Ordinului Marelui Stat Major nr . C.L.Ordinului Marelui Stat Major nr . C.L.Ordinului Marelui Stat Major nr . C.L.Ordinului Marelui Stat Major nr . C.L.7350, din 22 iulie 19537350, din 22 iulie 19537350, din 22 iulie 19537350, din 22 iulie 19537350, din 22 iulie 1953,,,,, cele trei regimenteindependente radio O.I.L.A. s-au transformat înbatalioane independente radio, batalioane independente radio, batalioane independente radio, batalioane independente radio, batalioane independente radio, subordonatedirect C.A.A.T. – Serviciul O.I.L.A.

De men]ionat c`, în afara sistemului radiotehnicpropriu, pe teritoriul Rom#niei se mai aflau subunit`]iradiotehnice ce apar]ineau trupelor sovietice.

În sprijinul eficientiz`rii cercet`rii prin radioloca]iea spa]iului aerian, începând cu anul 1954,anul 1954,anul 1954,anul 1954,anul 1954, s-a instalatla sta]iile de radioloca]ie aparatur` terestr` derecunoa[tere a avioanelor de vân`toare proprii de tipN.R.Z.-1N.R.Z.-1N.R.Z.-1N.R.Z.-1N.R.Z.-1, iar pe avioane aparatura de r`spunscorespunz`toare, fapt ce a dat siguran]` traficului [iclaritate situa]iei aeriene.

Anul 1955 a constituit anul de referin]Ànul 1955 a constituit anul de referin]Ànul 1955 a constituit anul de referin]Ànul 1955 a constituit anul de referin]Ànul 1955 a constituit anul de referin]`în trecerea de la supravegherea aerian` prinîn trecerea de la supravegherea aerian` prinîn trecerea de la supravegherea aerian` prinîn trecerea de la supravegherea aerian` prinîn trecerea de la supravegherea aerian` prin

Mereu la... \n`l]ime, PRV-ul

Cu “ochiul” a]intit spre cer, GAP-FILLER

45


CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

v`z [i auz la radioloca]ie.v`z [i auz la radioloca]ie.v`z [i auz la radioloca]ie.v`z [i auz la radioloca]ie.v`z [i auz la radioloca]ie. Astfel, ca urmare amuta]iilor produse în plan organizatoric [i a dot`rii cutehnic` de radioloca]ie, în vara anului 1955,1955,1955,1955,1955, sistemulO.I.L.A. a fost abandonat, desfiin]ându-se cele 21companii cu un total de 492 posturi de observare vizual ,[i înfiin]ându-se TRUPELE RADIOTEHNICEînfiin]ându-se TRUPELE RADIOTEHNICEînfiin]ându-se TRUPELE RADIOTEHNICEînfiin]ându-se TRUPELE RADIOTEHNICEînfiin]ându-se TRUPELE RADIOTEHNICEîn baza Ordinului ministrului For]elor ArmateOrdinului ministrului For]elor ArmateOrdinului ministrului For]elor ArmateOrdinului ministrului For]elor ArmateOrdinului ministrului For]elor Armatenr. C.L. 0074, din 25 iulie 1955nr. C.L. 0074, din 25 iulie 1955nr. C.L. 0074, din 25 iulie 1955nr. C.L. 0074, din 25 iulie 1955nr. C.L. 0074, din 25 iulie 1955.

Conturarea [i consolidarea caracteristicilororganizatorice [i func]ionale ale acestei arme [i alenoului sistem de supraveghere aerian` au durat cevamai mult de 10 ani, mai precis pân` în anul 1968. 1968. 1968. 1968. 1968.

LA ÎNCEPUTULA ÎNCEPUTULA ÎNCEPUTULA ÎNCEPUTULA ÎNCEPUTULLLLL acestei etape deosebit dedinamice (1955–19561955–19561955–19561955–19561955–1956), caracterizat` prin muta]iiimportante în plan organizatoric [i logistic la nivelulTrupelor Radiotehnice, s-a trecut la reorganizareareorganizareareorganizareareorganizareareorganizareatreptat` a unit`]ilor [i subunit`]ilor,treptat` a unit`]ilor [i subunit`]ilor,treptat` a unit`]ilor [i subunit`]ilor,treptat` a unit`]ilor [i subunit`]ilor,treptat` a unit`]ilor [i subunit`]ilor, pentru ar`spunde cerin]elor impuse de trecerea de latrecerea de latrecerea de latrecerea de latrecerea de lastructurile O.I.L.A. la cele RADIOTEHNICE.structurile O.I.L.A. la cele RADIOTEHNICE.structurile O.I.L.A. la cele RADIOTEHNICE.structurile O.I.L.A. la cele RADIOTEHNICE.structurile O.I.L.A. la cele RADIOTEHNICE.Pe teritoriul na]ional a fost dispus un num`r sporit deunit`]i (nodurinodurinodurinodurinoduri [i posturi radiotehniceposturi radiotehniceposturi radiotehniceposturi radiotehniceposturi radiotehnice).

La 25.07.1955,25.07.1955,25.07.1955,25.07.1955,25.07.1955, subunit`]ile radiotehniceexistente aveau în dotare sta]ii de radioloca]ie tipP-P-P-P-P-33333, P-3AP-3AP-3AP-3AP-3A, P-8P-8P-8P-8P-8 sau P-20P-20P-20P-20P-20 .

În perioada 1956-1960,1956-1960,1956-1960,1956-1960,1956-1960, au fost prev`zute a fiasigurate cu sta]ii de radioloca]ie noi (P-10P-10P-10P-10P-10, P-15P-15P-15P-15P-15,P-P-P-P-P-3030303030) majoritatea subunit`]ilor.

Dup` retragerea trupelor sovietice de pe teritoriulRom#niei (15.06–15.08.195815.06–15.08.195815.06–15.08.195815.06–15.08.195815.06–15.08.1958), trupe care au avutîn compunere [i o important` component` radiotehnic`,misiunea de a supraveghea spa]iul aerian românesc arevenit, în exclusivitate, Trupelor RadiotehniceTrupelor RadiotehniceTrupelor RadiotehniceTrupelor RadiotehniceTrupelor RadiotehniceRom#neRom#neRom#neRom#neRom#ne.

În perioada 1960-1968,1960-1968,1960-1968,1960-1968,1960-1968, au intrat în înzestrarenoi sta]ii de radioloca]ie, de provenien]` sovietic`:telemetrele P-30P-30P-30P-30P-30, P-15P-15P-15P-15P-15, P-35P-35P-35P-35P-35, P-14FP-14FP-14FP-14FP-14F, P-12,P-12,P-12,P-12,P-12,respectiv altimetrele PRV-9PRV-9PRV-9PRV-9PRV-9 [i PRV-10. PRV-10. PRV-10. PRV-10. PRV-10.

La 01.08.1965,01.08.1965,01.08.1965,01.08.1965,01.08.1965, a fost înfiin]at`, în structuraDiviziei 16 Ap`rare Antiaerian` a Teritoriului, BrigadaBrigadaBrigadaBrigadaBrigada46 Radiotehnic`,46 Radiotehnic`,46 Radiotehnic`,46 Radiotehnic`,46 Radiotehnic`, cu comandamentul la Ploie[ti,care a preluat în subordine nemijlocit` nodurile nodurile nodurile nodurile nodurile [i

posturile radiotehniceposturile radiotehniceposturile radiotehniceposturile radiotehniceposturile radiotehnice din jum`tatea de est a ]`rii,iar la 01.10.1966,01.10.1966,01.10.1966,01.10.1966,01.10.1966, a fost înfiin]at`, în structura Diviziei34 Ap`rare Antiaerian` a Teritoriului, Brigada 41Brigada 41Brigada 41Brigada 41Brigada 41Radiotehnic`,Radiotehnic`,Radiotehnic`,Radiotehnic`,Radiotehnic`, cu comandamentul la Timi[oara, carea preluat în subordine nemijlocit` nodurile nodurile nodurile nodurile nodurile [iposturile radiotehniceposturile radiotehniceposturile radiotehniceposturile radiotehniceposturile radiotehnice din jum`tatea de vest a]`rii.

Ulterior, nodurile [i posturile radiotehnice au fosttransformate în batalioane batalioane batalioane batalioane batalioane [i companii radioteh- companii radioteh- companii radioteh- companii radioteh- companii radioteh-nice, nice, nice, nice, nice, îmbun`t`]indu-se atât structura, cât [i înzes-trarea acestora.....

DUP~ ANULDUP~ ANULDUP~ ANULDUP~ ANULDUP~ ANUL 1968, î, î, î, î, în urma reconsider`riiconcep]iilor doctrinare privind ap`rarea antiaerian` a]`rii, s-a trecut la îmbun`t`]irea [i perfec]ionareasistemului radiotehnic, continuându-se m`surile luateîn perioada anterioar`, ce a inclus înfiin]`ri, reorganiz`ri[i chiar redisloc`ri de structuri radiotehnice.

În aceast` perioad` au fost introduse în înzestraretelemetrele P-18, P-37, O-14, 5N-87, P-19 P-18, P-37, O-14, 5N-87, P-19 P-18, P-37, O-14, 5N-87, P-19 P-18, P-37, O-14, 5N-87, P-19 P-18, P-37, O-14, 5N-87, P-19 [ialtimetrele PR PR PR PR PRVVVVV-1-1-1-1-11, PR1, PR1, PR1, PR1, PRVVVVV-13, PR-13, PR-13, PR-13, PR-13, PRVVVVV-17 -17 -17 -17 -17 (deprovenien]` sovietic`), respectiv ST-68, NUR-32, ST-68, NUR-32, ST-68, NUR-32, ST-68, NUR-32, ST-68, NUR-32,NUR-32M, NUR-41 NUR-32M, NUR-41 NUR-32M, NUR-41 NUR-32M, NUR-41 NUR-32M, NUR-41 (de provenien]` polonez`).....

De asemenea, începând cu anul 1973, 1973, 1973, 1973, 1973, au fostimportate elemente ale sistemului automatizatVOZDUH-1PN VOZDUH-1PN VOZDUH-1PN VOZDUH-1PN VOZDUH-1PN (URSS), destinate Brig`zii 46Radiotehnice PLOIE{TI, [i complete de automatizareVP-01, -02, -04, -08, VS-1VP-01, -02, -04, -08, VS-1VP-01, -02, -04, -08, VS-1VP-01, -02, -04, -08, VS-1VP-01, -02, -04, -08, VS-11, 1, 1, 1, 1, destinate structurilordin Divizia 16 Ap`rare Antiaerian` a Teritoriului – Ploie[ti.

De remarcat c`, în anul 1986,1986,1986,1986,1986, a intrat înînzestrare radarul STSTSTSTSTARARARARARTTTTT-1,-1,-1,-1,-1, realizat de un colectivde ofi]eri ingineri români.

Tot pe linia preocup`rilor \n acest domeniu s-auînscris realizarea unor complete automatizate pentruculegerea [i prelucrarea datelorrezultate din supraveghereaspa]iului aerian (C-751, C-752C-751, C-752C-751, C-752C-751, C-752C-751, C-752)[i pentru dirijarea avia]iei (C-C-C-C-C-801, C-801, C-801, C-801, C-801, C-802802802802802), realizarea unuiamplificator de frecven]àmplificator de frecven]àmplificator de frecven]àmplificator de frecven]àmplificator de frecven]ìntermediar` logaritmic,intermediar` logaritmic,intermediar` logaritmic,intermediar` logaritmic,intermediar` logaritmic,instalat la sta]iile P-35, ainstala]iilor IPIBARIPIBARIPIBARIPIBARIPIBAR [i INS}MINS}MINS}MINS}MINS}M[i multe altele.

Sfâr[itul acestei perioade acoincis cu momentul DECEM-DECEM-DECEM-DECEM-DECEM-BRIE 1989BRIE 1989BRIE 1989BRIE 1989BRIE 1989, când sistemulradiotehnic s-a confruntat, înpremier`, cu un „inamic aerian”deosebit de cel pentru care erapreg`tit.

Personalul din Trupele Radio-tehnice [i-a îndeplinit misiunile pefondul unui puternic bruiaj deimita]ie, al unei ample [i diver-sificate ac]iuni subversiv-teroriste, de dezinformare [ide r`zboi informa]ional, electronic [i psihologic.

|NCEP@ND CU ANUL|NCEP@ND CU ANUL|NCEP@ND CU ANUL|NCEP@ND CU ANUL|NCEP@ND CU ANUL 19901990199019901990,,,,, trupeletrupeletrupeletrupeletrupeleradiotehnice (radioloca]ia)radiotehnice (radioloca]ia)radiotehnice (radioloca]ia)radiotehnice (radioloca]ia)radiotehnice (radioloca]ia), ca de altfel întreagaarmat` [i societate româneasc`, au parcurs [i parcurgo perioad` marcat` printr-un amplu proces derestructurare, reorganizare [i modernizare, inclusiv acomponentei de supraveghere a spa]iului aerian, ce acunoscut dese modific`ri [i \nnoiri în domeniulorganiz`rii structurale [i al înzestr`rii.

Începând cu anul 1995,1995,1995,1995,1995, au fost înfiin]ate 1010101010centre de radioloca]ie,centre de radioloca]ie,centre de radioloca]ie,centre de radioloca]ie,centre de radioloca]ie, având în subordine unnum`r variabil de batalioanebatalioanebatalioanebatalioanebatalioane [i companii decompanii decompanii decompanii decompanii deradioloca]ieradioloca]ieradioloca]ieradioloca]ieradioloca]ie.

În anul 1998,1998,1998,1998,1998, cele dou` brig`zi – 41 [i 46Radioloca]ie – au fost desfiin]ate. Ulterior, [i centrelede radioloca]ie au avut aceea[i soart` (ultimul, Centrul6 de Radioloca]ie Dej, la începutul anului 20042004200420042004).

Tot din anul 1998, 1998, 1998, 1998, 1998, RADIOLOCA}IA, ca arm`,dispare structural, devenind un subsistem în cadrulStatului Major al For]elor Aeriene.

Structurile de radioloca]ie r`mase – batalioanebatalioanebatalioanebatalioanebatalioane[i companii companii companii companii companii – au fost subordonate bazelor aeriene[i, ulterior, Comandamentului Opera]ional AerianPrincipal (COAP).

Tot în aceast` perioad` preocup`rile privindeficientizarea supravegherii spa]iului aerian supravegherii spa]iului aerian supravegherii spa]iului aerian supravegherii spa]iului aerian supravegherii spa]iului aerian s-au concretizat în achizi]ionarea a cinci radare 3 Ddigitale de tip FPS-1FPS-1FPS-1FPS-1FPS-117,17,17,17,17, care au intrat în înzestrareaunor unit`]i de radioloca]ie, derularea programuluiASOC ASOC ASOC ASOC ASOC [i, în prezent, a programului de înzestrare curadare 3 D de cercetare aerian` la în`l]imi medii [ijoase, de tip GAP-FILLER GAP-FILLER GAP-FILLER GAP-FILLER GAP-FILLER (parte din componenteleacestui tip de radar fiind realizate în România).

ÎN ACEAST~ PERIOAD~ÎN ACEAST~ PERIOAD~ÎN ACEAST~ PERIOAD~ÎN ACEAST~ PERIOAD~ÎN ACEAST~ PERIOAD~, la 50 de ani 50 de ani 50 de ani 50 de ani 50 de ani decând s-a trecut de la supravegherea aerian` prin v`z [iauz la radioloca]ie, radiolocatori[tii radiolocatori[tii radiolocatori[tii radiolocatori[tii radiolocatori[tii contribuie, dela posturile lor, la sus]inerea efortului general al ArmateiRomâniei pentru integrarea [i afirmarea în cadrulAlian]ei Nord-Atlantice, în care se înscrie [i îndeplinireaobliga]iilor asumate privind contribu]ia la SistemulSistemulSistemulSistemulSistemulExtins de Extins de Extins de Extins de Extins de Ap`rare Ap`rare Ap`rare Ap`rare Ap`rare Aerian` al NAAerian` al NAAerian` al NAAerian` al NAAerian` al NATTTTTOOOOO(((((NANANANANATINEADSTINEADSTINEADSTINEADSTINEADS),),),),), care implic` [i supraveghereasupraveghereasupraveghereasupraveghereasupraveghereaaerianàerianàerianàerianàerian` a spa]iului aerian na]ional [i de interes.

Digitizarea supravegherii aeriene prinintroducerea în operare a noilor tipuri de radare,modernizarea celor analogice [i realizarea unui

sistem performant de transmitere [i prelucrare adatelor, conectarea la NATINEADS [i schimbulpermanent de date vor permite, în cel mai scurttimp, completarea situa]iei aeriene recunoscuteinclusiv cu informa]ii furnizate de sistemele decercetare aeropurtate ale NATO.

Aceast` etap` de „redefinire” a sistemului desupraveghere aerian` cuprinde, la fel ca [i celeanterioare, redimension`ri la nivelul structurilor [i alpersonalului, poate dureroase pentru radioloca-radioloca-radioloca-radioloca-radioloca-tori[ti,tori[ti,tori[ti,tori[ti,tori[ti, dar necesare radioloca]ieiradioloca]ieiradioloca]ieiradioloca]ieiradioloca]iei.

Locotenent-colonelFLORIN BAROGA

Radarul digital FPS-117

“P#nd`” modern`, cu aparatur` performant`

46 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

REMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBER– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA– LUNAIUNIEIUNIEIUNIEIUNIEIUNIE

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

09.06.181809.06.181809.06.181809.06.181809.06.1818 – Din ini]iativa domnitorului IoanCaragea [i a fiicei sale, Ralu, pe Dealul Spirii, \nBucure[ti, a fost \n`l]at, pentru prima dat` \n ]aranoastr`, un balon umplut cu aer cald. Balonul, careera f`cut din p#nz` de Bra[ov, avea un diametru de8 metri [i s-a ridicat at#t de sus c` de-abia se maivedea.

07.06.188607.06.188607.06.188607.06.188607.06.1886 – S-a n`scut, la Bucure[ti, HenriCoand`, fiu al generalului Constantin Coand` [i str`-str`nepot de v`r al lui Tudor Vladimirescu.Academician, savant de talie mondial , autorul a 260de inven]ii [i a numeroase aplica]ii tehnice, \n maitoate domeniile, Henri Coand` a fost un str`lucitpionier al avia]iei rom#ne [i mondiale, inventator [iconstructor al primului avion cu reac]ie din lume, almultor altor aparate de zbor care i-au purtat numele,asociat cu cel al firmei Bristol.

25.06.1894 25.06.1894 25.06.1894 25.06.1894 25.06.1894 – A v`zut lumina zilei, la Sibiu,Hermann Oberth, autorul primului studiu din lume carecalcula \n toate detaliile o rachet` cu dou` trepte(“Racheta spre spa]iile interplanetare”), al lucr`rii “C ilenaviga]iei spa]iale”, supranumit` “Biblia astronauticii”,premiat` de Societatea de Astronautic` Francez`,precum [i al c`r]ilor “Oameni \n cosmos” (1945) [i“Automobilul lunar” (1949), cu zeci de ani \nainte caaceste visuri ale umanit`]ii s` devin` realitate, faptpentru care avea s` fie considerat unul din cei trei maripionieri ai zborului spa]ial. A fost membru al NASA.

22.06.190222.06.190222.06.190222.06.190222.06.1902 – S-a n`scut, \n comunaBrastav`]u, l#ng` Corabia, Octav Oculeanu.Dup` ce a absolvit {coala de Pilotaj f`r`Vizibilitate, din Fran]a, a devenit pilotrecep]ioner la Arsenalul Aeronautic Cotroceni.A participat la numeroase concursuri [i mitinguriaviatice. A murit \n timpul unui zbor de recep]iea unui avion SET, pe aeroportul B`neasa.

06.190806.190806.190806.190806.1908 – Aurel Vlaicu a construit, la Bin]in]i,comuna sa natal`, un planor cu care a zburat la o\n`l]ime de 15 metri, \mpreun` cu sora lui, Valeria, \nv#rst de numai 5 ani, o premier mondial neomologat\ns`.

111111.06.19101.06.19101.06.19101.06.19101.06.1910 – S-a inaugurat, printr-un zborefectuat de pilotul francez Guillemin, primul aerodromdin Rom#nia, amenajat de avocatul Mihail Cerchez laChitila, unde a \nceput s` func]ioneze [i {coala depilotaj. |n aceea[i zi a avut loc [i prima lansare din ]aranoastr` cu para[uta dintr-un balon, de la o \n`l]ime de500 metri.

17.06.1910 17.06.1910 17.06.1910 17.06.1910 17.06.1910 – Marele inventator Aurel Vlaicu aefectuat, pe terenul de la Cotroceni, primul zbor cuavionul proiectat [i construit de el, ridic#ndu-se la patrumetri \n l]ime, pe o distan]` de 50 de metri. |n amintireaacelui moment de pionierat pentru aeronauticana]ional , ziua de 17 iunie a fost declarat` Ziua Avia]ieiRom#ne.

01.06.19101.06.19101.06.19101.06.19101.06.1911 1 1 1 1 – Prin]ul George Valentin Bibescua devenit primul instructor de zbor rom#n.

20.06.191220.06.191220.06.191220.06.191220.06.1912 – S-a pr`bu[it \n zbor, pe aerodromulCotroceni, locotenentul Gheorghe Caranda, prima jertfa avia]iei rom#ne.

23.06.191223.06.191223.06.191223.06.191223.06.1912 – La concursul interna]ional deavia]ie de la Aspern, Austria, Aurel Vlaicu, \n \ntrecerecu 40 de pilo]i, \ntre care [i celebrul Roland Garros, ac#[tigat cinci premii, plas#nd Rom#nia pe locul 3 pena]iuni.

24.06.191324.06.191324.06.191324.06.191324.06.1913 – La dou` zile de la \nceperea celuide-al doilea r`zboi balcanic, s-a executat prima misiunede r`zboi a unui echipaj de avia]ie rom#n, format dinc`pitanii Constantin Fotescu, pilot, [i Ion Arion, observator,decora]i cu “Virtutea Militar`” de r`zboi clasa I.

13.06.191613.06.191613.06.191613.06.191613.06.1916 – Generalul de divizie MihailBoteanu, comandantul Cet`]ii Bucure[ti, a propusMarelui Stat Major modul de repartizare a tunurilor ceurmau s` intre \n dotare pentru ap`rarea antiaerian` aCapitalei, a principalelor obiective din ]ar`, precum [i\n sprijinul for]elor din zonele de opera]ii.

12.06.191712.06.191712.06.191712.06.191712.06.1917 – Mircea Zorileanu, posesor albrevetului nr. 2 de pilot militar din ]ar`, a realizat primamisiune \n zbor de noapte, travers#nd Carpa]ii pentrua bombarda fabrica de armament din Covasna [i triajul

12.06.193812.06.193812.06.193812.06.193812.06.1938 – Generalul Paul Teodorescu,ministrul Aerului [i Marinei, a \naintat Consiliuluide Mini[tri un raport \n care depl#ngea \nzestrareanecorespunz`toare a avia]iei [i propunea unProgram de Dezvoltare a Aeronauticii.

24.06.190624.06.190624.06.190624.06.190624.06.1906 – Inginerul Traian Vuia aefectuat un nou zbor la Issy-les-Moulineaux,l#ng` Paris, cu avionul sù, primul aparat maigreu dec#t aerul care s-a ridicat de la p`m#ntcu mijloace proprii la bord, \n luna martiea aceluia[i an.

g`rii Bra[ov, ocupate de trupele austro-germane.|n aceea[i zi, comandantul Corpului 30 Armat`

rus a citat prin Ordin de zi pilo]ii escadrilei Farman-4, al c`rei comandant era c`pitanul HaralambieGiossanu, pentru spiritul lor de sacrificiu.

15.06.191715.06.191715.06.191715.06.191715.06.1917 – Locotenentul Vasile Craiu, cuun avion de v#n`toare Nieuport, a efectuat primulzbor de protec]ie a altui avion, un Farman pilotat deNae Iliescu “Mitralier`”, care f`cea reglajul artileriei.Atacat de trei avioane Fokker, Craiu, de[i lovit de unproiectil \n um`r, a reu[it s` aterizeze l#ng` comunaIndependen]a, Gala]i. A fost decorat de Rom#nia,Fran]a [i Rusia.

06.06.191906.06.191906.06.191906.06.191906.06.1919 – Locotenentul Carol Hiemeschia fost decorat cu “Steaua Rom#niei” cu spade, \ngrad de Cavaler [i panglic` de “Virtute Militar`”,pentru succesele repurtate \n luptele aeriene cuavia]ia ungar`.

06.1920 06.1920 06.1920 06.1920 06.1920 – S-a constituit, la Constan]a, Grupulde Avia]ie Marin`, dotat cu 12 hidroavioaneBrandemburg UTZ-1.

27.06.1927 27.06.1927 27.06.1927 27.06.1927 27.06.1927 – A luat fiin]`, la Buzù, {coalade Perfec]ionare pentru finalizarea preg`tirii \n zbor,\nainte de repartizarea la unit ]i, a absolven]ilor [colilormilitare de la Cotroceni [i Tecuci. La Buzù se ob]ineabrevetul de pilot de r`zboi [i se f`cea trecerea penoile tipuri de avioane.

06–13.06.193106–13.06.193106–13.06.193106–13.06.193106–13.06.1931 – A avut loc, \n Rom#nia,Congresul Federa]iei Aeronautice Interna]ionale(FAI), care l-a ales ca pre[edinte al federa]iei peGeorge Valentin Bibescu, func]ie pe care renumitulpilot rom#n o va de]ine p#n` \n anul 1940.

05.06.193205.06.193205.06.193205.06.193205.06.1932 – A luat fiin]`, prin decret-lege,Subsecretariatul de Stat al Aerului, \n care intrauavia]ia militar`, avia]ia civil`, aerofotogrammetria [imeteorologia.

26.06.193226.06.193226.06.193226.06.193226.06.1932 – A fost publicat` “LegeaAeronauticii”.

05.06.193305.06.193305.06.193305.06.193305.06.1933 – La Congresul Interna]ional deNaviga]ie Aerian` de la Sevilla au participat, cu studiiefectuate asupra comportamentului pilo]ilor rom#ni\n zbor, colonelul dr. Victor Anastasiu, primul medicrom#n brevetat pilot de r`zboi, [i c`pitanii dr. ValeriuGorcea, Marius T`n`sescu, Ilie Ciocan.

01.06.193501.06.193501.06.193501.06.193501.06.1935 – S-a \nfiin]at aeroportul Oradea,\n vederea deschiderii liniei Bucure[ti – Timi[oara –Arad – Oradea [i pentru deservirea for]elor RegiuniiIII Aerian` Militar`.

47CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

REMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBERREMEMBER– LUNA– LUNA– LUNA– LUNA– LUNAIUNIEIUNIEIUNIEIUNIEIUNIE

Documentar realizat decomandor(r)

PETRE B@N~

FOR}ELE AERIENE ROM@NE DE-A LUNGUL TIMPULUI

12.06.198112.06.198112.06.198112.06.198112.06.1981 – Pilo]ii Regimentelor 57 [i 93Avia]ie de V#n`toare-Interceptare au participat,cu rezultate foarte bune, la o aplica]ieinterna]ional`, zbur#nd pe avionul supersonicMiG-23.

01.06.193901.06.193901.06.193901.06.193901.06.1939 – A luat fiin]` Administra]iaStabilimentelor Aeronautice [i Marinei (ASAM),\n cadrul c`reia intrau [i Arsenalul Aeronautic,atelierele de repara]ii avioane Pipera, Media[,Tecuci, Gala]i [i Ia[i.

2 7 . 0 6 . 1 9 4 02 7 . 0 6 . 1 9 4 02 7 . 0 6 . 1 9 4 02 7 . 0 6 . 1 9 4 02 7 . 0 6 . 1 9 4 0 – D i n c a u z a c e d ` r i iBasarabiei, {coala de Pilotaj ARPA s-amutat – o parte la Pope[ti-Leordeni, o partela Caracal.

01.06.194101.06.194101.06.194101.06.194101.06.1941 – Ca urmare a dezvolt`riiproduc]iei proprii de tehnic` de lupt` antiaerian`,la uzinele din Re[i]a [i Bra[ov, dotarea artilerieiantiaeriene s-a extins la 42 de baterii cu 180 deguri de foc – calibru mijlociu, 40 de baterii cu258 guri de foc – calibru mic, 15 baterii demitraliere antiaeriene cu 240 de piese [i 5 bateriide proiectoare, cu 70 de piese.

21.06.194121.06.194121.06.194121.06.194121.06.1941 – |n preziua intr`rii ]`rii \n r`zboi,avia]ia rom#n` dispunea de 50 de escadrile delupt`, \n loc de 84 prev`zute \n programul dedotare a avia]iei militare. Seara, \n toate unit`]ilede avia]ie a fost citit mesajul de lupt` dat deministrul secretar de stat al aerului, generalul deescadr` Gheorghe Jienescu.

|n aceea[i zi a primit botezul focului [iServiciul General de P#nd` [i Alarm`.

06.196806.196806.196806.196806.1968 – Dup` mitingul aviatic de laB`neasa, maiorul Alexandru Marcu, primulinstructor de MiG-21, a primit diploma de MaestruEmerit al Sportului, fiind primul pilot pe un avionsupersonic care a primit o astfel de distinc]ie.

22.06.194122.06.194122.06.194122.06.194122.06.1941 – La ora 4.30 s-a executatprima misiune de lupt` a avia]iei militarerom#ne \n cel de-al doilea r`zboi mondial,prin atacarea aerodromului Ismail de c`treescadrila 51 din Grupul 5 V#n`toare, Flotila1. Grupul 3 V#n`toare a atacat aerodromurileBolgrad [i Bulg`rica.

Locotenentul Horia Agarici a dobor#t treibombardiere sovietice care se \ndreptau spreConstan]a, iar locotenent-comandorul CornelB`t`cui, din avia]ia de recunoa[tere \ndep`rtat`,a fost dobor#t deasupra localit`]ii Epureni, l#ng`Prut, fiind primul aviator rom#n c`zut \n al doilear`zboi mondial.

30.06.194130.06.194130.06.194130.06.194130.06.1941 – Adjutantul-[ef AndreiR`dulescu, \n celul` de zbor cu adjutantulConstantin Popescu, \n timpul unei misiuni dev#n`toare liber`, a dobor#t trei avioane sovietice,iar camaradul sù dou`.

12.06.194212.06.194212.06.194212.06.194212.06.1942 – Primul bombardament denoapte asupra Ploie[tiului, executat de americanicu o forma]ie de 23 de avioane B-24, f`r` un succesdeosebit.

10.06.194310.06.194310.06.194310.06.194310.06.1943 – Pilo]ii rom#ni din Grupul 3V#n`toare [i-au \ncheiat misiunea \n Flotila “UDET”[i s-au re\ntors la Corpul Aerian Rom#n, peaerodromul Mariupol.

18.06.194318.06.194318.06.194318.06.194318.06.1943 – Grupul 6 Bombardament,care trecuse la exploatarea avioanelor Ju-88cu dou` s`pt`m#ni \n urm`, a executat, f`r`pierderi, de pe aerodromul Zaporoje, prima

misiune de lupt` cu aceste tipuri de avioane.10.06.194410.06.194410.06.194410.06.194410.06.1944 – – – – – Grupul 6 V#n`toare, condus de

c`pitanul Dan Vizante, a dobor#t 24 de avioane“Lightning” din flotila de avia]ie american` care\ncercase s` atace, prin surprindere, aerodromulPope[ti-Leordeni, baza unit`]ii de avia]ie rom#ne.

13.06.194613.06.194613.06.194613.06.194613.06.1946 – A \nceput trecerea avia]iei militarede la organizarea de r`zboi la cea de pace, impus` deComisia Aliat` de Control, fiind desfiin]atecomandamentele operative ale unit`]ilor de lupt`,restructurate masiv institu]iile de \nv`]`m#nt [i redusesubstan]ial efectivele.

15.06.194615.06.194615.06.194615.06.194615.06.1946 – A fost desfiin]at Subsecretariatulde Stat al Aerului, locul sù fiind luat de InspectoratulGeneral al Aeronauticii, care avea \n subordineComandamentul Aeronauticii, Centrul de Instruc]ieAeronautic` [i Centrul de Instruc]ie al ArtilerieiAntiaeriene.

06.194706.194706.194706.194706.1947 – Divizia 1 Artilerie Antiaerian` aveac#te un regiment la Ghencea, Gala]i, Cluj, Bra[ov [iPloie[ti.

05.06.194905.06.194905.06.194905.06.194905.06.1949 – A fost re\nfiin]at Centrul Generalde Informare Aerian , pentru a coordona \ntregul sistemde p#nd` aerian`.

15.06.194915.06.194915.06.194915.06.194915.06.1949 – S-a trecut la \nfiin]arearegimentelor de avia]ie. Au fost desfiin]ate Flotilele 1 [i2 [i s-a \nfiin]at Divizia 1 Avia]ie, cu trei regimente dev#n`toare: Pope[ti-Leordeni, Craiova [i T#rg[or.Celelalte unit`]i de avia]ie s-au reorganizat \n luna iuliea aceluia[i an.

20.06.195120.06.195120.06.195120.06.195120.06.1951 – |n tabelele cu specialit`]i militarea fost \nscris` [i cea de ofi]er de radioloca]ie.

26.06.195126.06.195126.06.195126.06.195126.06.1951 – A \nceput zborul pe avioane cureac]ie pe aerodromul Ianca. Primii pilo]i rom#ni careau zburat \n aceast` zi sunt: maiorul Aurel Rìcan,c`pitanul Dumitru Balaur, locotenen]ii-majori PetreCoroianu, Gheorghe P`duraru [i c`pitanul Ioan T#u.

10.06.1952 10.06.1952 10.06.1952 10.06.1952 10.06.1952 – {coala de Sergen]i Tehnici Avia]ies-a mutat de la Sibiu la Media[.

17.06.1953 17.06.1953 17.06.1953 17.06.1953 17.06.1953 – La mitingul de la B`neasa s-aexecutat, \n premier` \n ]ara noastr`, acroba]ie \nforma]ie de avioane cu reac]ie, de c`tre locotenen]ii-majori Teofil Bri[an, Gheorghe N`stase [i LiviuR`dulescu.

10.06.195610.06.195610.06.195610.06.195610.06.1956 – A fost adus \n ]ar` elicopterul Mi-4, care a intrat \n dotarea avia]iei militare.

16.06.196816.06.196816.06.196816.06.196816.06.1968 – S-a desf`[urat cel mai maremiting postbelic organizat de avia]ia militar` [i avia]iacivil`, angaj#ndu-se resurse f`r` precedent. Auevoluat aparate de zbor de la planor la MiG-21.

01.06.197701.06.197701.06.197701.06.197701.06.1977 – S-a \nfiin]at Regimentul 59Elicoptere, pe aeroportul Mihail Kog`lniceanu, dotatcu elicoptere IAR-316 B [i IAR-330 Puma. Dup` unan, a fost dislocat pe aerodromul Tuzla.

01.06.198201.06.198201.06.198201.06.198201.06.1982 – S-a \nfiin]at Escadrila 48 Avia]ieV#n toare, pe aerodromul de la C#mpia Turzii, dotatcu avioane MiG-21, primul comandant fiind maiorulIoan Bondoc. Dup` patru ani, escadrila avea s`devin` regiment.

22.06.198622.06.198622.06.198622.06.198622.06.1986 – Rom#nia a mai cump`rat patruelicoptere Dauphin SA-365 C pentru Flotilapreziden]ial`, care totaliza astfel opt asemeneaaeronave.

13.06.199113.06.199113.06.199113.06.199113.06.1991 – Compania ROMAVIA a fosttrecut` \n subordinea Departamentului |nzestr`riiArmatei.

17.06.199117.06.199117.06.199117.06.199117.06.1991 – La mitingul de pe aeroportulB`neasa, de Ziua Avia]iei, au participat [i pilo]ifrancezi, pe Mirage-2000.

10.06.199310.06.199310.06.199310.06.199310.06.1993 – Avionul cu reac]ie IAR-109SWIFF, de antrenament [i atac la sol (o nou`versiune a avionului IAR-99), a fost prezentat laSalonul Interna]ional Le Bourget – Fran]a.

17.06.199517.06.199517.06.199517.06.199517.06.1995 – Mare miting aviatic pe aeroportulB`neasa.

17.06.200017.06.200017.06.200017.06.200017.06.2000 – La Timi[oara are loc cea maimare demonstra]ie aerian` cu participareinterna]ional` desf`[urat` vreodat` \n ]ara noastr`,organizat` de Statul Major al For]elor Aeriene. Laacest eveniment, un rol aparte l-a avut [i publica]ia“CER SENIN”.

48 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

TOP 10 MANAGEMENT

NOSCETE

IPSUM!

Oricine a pornit pe caleadescoperirii de sine [tie c`s-a angajat pe un drumfoarte lung, care nu sesf#r[e[te, probabil,niciodat`. E foarte greus`-i conduce]i pe al]ii dac`nu ave]i m`car un nivelrezonabil de \n]elegere apropriei personalit`]i.

Sec]iunea CARIER~:“C#t de bine \]i antrenezi echipa? “Sec]iunea ATITUDINE:“E[ti dependent de al]ii? ““E[ti \ng`duitor? ““{tii s` a[tep]i? ““|]i pas` de cei din jur? “www.p

sihote

ste.ro

Adev`ra]ii lideri nu \[i \mping niciodat` oamenii de la spate.Marea lor art` st` \n capacitatea de a crea acel context care s` permit`tuturor accesul la misiuni complexe, a c`ror rezolvare le va aduce,dincolo de satisfac]ia lucrului bine f`cut, cre[terea \ncrederii \n for]eleproprii [i oportunitatea identific`rii celor mai bune direc]ii dedezvoltare \n carier`. |n limbaj de specialitate, aceast` preocupare amanagerului de a oferi subordona]ilor [ansa de a-[i dep`[i propriilelimite, ajung#nd s`-[i descopere adev`ratul poten]ial, se nume[tedelegare.

Necesitatea deleg`rii|n fapt, delegarea presupune s` predai altcuiva o parte din

autoritatea [i controlul tù [i s` te asiguri pe parcurs c` totul mergebine \n rezolvarea sarcinilor \ncredin]ate. Delegarea este uninstrument deosebit de pre]ios \n activitatea de conducere, deoarecepermite managerului gestionarea eficient` a propriului timp, iarsubalternilor le ofer` posibilitatea de a-[i dovedi competen]a, prin\ndeplinirea unor misiuni cu grad mare de complexitate.

Ce deleg`m?Pentru a decide care sunt sarcinile cele mai potrivite pentru a fi

delegate, trebuie s` \ncepi prin a nota, pe o foaie de h#rtie, toatesarcinile pe care le presupune munca ta zilnic`. Analizeaz` apoifiecare sarcin` \n parte [i \ncadreaz-o \ntr-una dintre urm`toarelecategorii:

Sarcini pe care trebuie s` le delegi: acele activit`]i pe carele poate rezolva oricare dintre membrii echipei;

Sarcini pe care este indicat s` le delegi: activit`]i carepentru tine au devenit rutin`, dar care pentru ceilal]i sunt noi [iinteresante;

Sarcini pe care ai putea s` le delegi: acele activit`]i pe carele-ar putea rezolva anumite persoane, dac` ar fi instruite \n modcorespunz`tor;

Sarcini pe care trebuie s` le p`strezi: acestea sunt respon-sabilit`]ile tale principale, pe care este indicat s` le delegi numaicelui mai capabil dintre subordona]ii tì.

Cui deleg`m?Pentru a decide care este persoana cea mai potrivit` pentru a-i

delega o sarcin`, trebuie s` \ncepem prin a face dou` liste: unacuprinz#nd calit`]ile, cuno[tin]ele [i experien]a necesare pentrurezolvarea cu succes a problemei, iar cealalt` – cu calit`]ile, cuno[-tin]ele [i experien]a persoanelor disponibile. Oric#t de dificil arp`rea, ini]ial, procesul identific`rii persoanei potrivite, dup`compararea celor dou` liste, solu]ia va veni de la sine.

Cheia succesuluiPentru ca delegarea s` fie eficient`, este esen]ial ca persoana

c`reia i-a]i \ncredin]at sarcina s` cunoasc` toate detaliile pe careaceasta le presupune [i s` se simt` sprijinit`. Acest deziderat sepoate realiza, transmi]#nd delegatului:

Responsabilit`]ile pe care le incumb` sarcina: ce implic`succesul [i e[ecul activit`]ii sale;

Nivelul autorit`]ii \nvestite: presupune informarea tuturorpersoanelor implicate asupra autorit`]ii transferate, o dat` cu sarcina,delegatului;

Standardul de calitate [i timpul la dispozi]ie; Importan]a sarcinii delegate; Deplina \ncredere pe care o ai \n calit`]ile sale [i disponibilitatea

de a-l ajuta ori de c#te ori va fi nevoie.

Delegarea se aseam`n` cu ridicarea unui castel din c`r]i de joc:dac` baza nu este realizat` perfect, mai devreme sau mai t#rziu,edificiul se va pr`bu[i. Atunci c#nd [tiu exact ce a[tep]i de la ei [i dece i-ai ales tocmai pe ei pentru delegarea unei anumite sarcini,oamenii au toate [ansele s` reu[easc`.

CREEAZ~ OPORTUNIT~}I !

Nu uita!Nu uita!Nu uita!Nu uita!Nu uita! Chiar dac` ]i se pare c` oamenii se descurc` perfect cu

sarcinile \ncredin]ate, ei au totu[i nevoie de verificare [i \ncurajare; Urm`re[te progresul f`cut de cei c`rora le-ai delegat sarcini,

f`r` a da senza]ia c` le p#nde[ti fiecare mi[care. Oamenii trebuies` \n]eleag` c` sunt liberi s` ia orice decizie;

La finalizarea sarcinii, f` o recapitulare a problemelor ivite [ia rezultatelor. D#nd oamenilor ocazia de a rememora modul \n careau rezolvat problema, le permi]i s`-[i consolideze cuno[tin]eleacumulate [i s` con[tientizeze progresul realizat;

Recunoa[te meritele celor care au dus la cap`t cu succes osarcin`. Dac` vrei s` te asiguri c` angaja]ii vor accepta \n continuaresarcini suplimentare [i vor lucra cu pl`cere pentru finalizarea lor,recunoa[terea public` a succeselor lor este esen]ial`.

CREEAZ~ OPORTUNIT~}I !

Ezi

t s`

dele

g, p

entr

u c`

mi-e

fric

`s`

nu

pier

d co

ntro

lul?

Consider c` sunt singurulcare poate rezolva problema

a[a cum trebuie?

|ncurajez oamenii s` vin`cu propriile r`spunsuri la probleme?

Sunt

gen

eros

cu

felic

it`ri

le,

atun

ci c

#nd

lucr

urile

mer

g bi

ne?

“Stabilitatea a murit!Educatorii zilelor noastre

trebuie s`-[i preg`teasc` discipoliipentru un viitor total necunoscut,

ambiguu[i \n permanent` schimbare”.

John Peers

“De fiecare dat`c#nd trec pe l#ng` o

\nchisoare sau pel#ng` o [coal`, mi-e

mil` de oamenii\nchi[i \nùntru”.Jesper Kunde

“C#]i arti[ti se afl` \n aceast` clas`?

V` rog s` ridica]i m#na! “

Clasa \nt#i: To]i copiii ridic` m#na,

frem`t#nd.

Clasa a doua: Jum`tate dintre copii ridic`

m#na, \ncuraj#ndu-se reciproc.

Clasa a treia: O treime dintre copii ridic`

m#na, timid.

Clasa a [asea: Numai doi copii, cu m#na sus

[i ochii \n p`m#nt.

“Fiecare [coal` pe care am vizitat-o,

pe parcursul acestui studiu,

se face vinovat`

de suprimarea creativit`]ii!”

Gordon MacKenzie

49CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

Sunte]i talentat[i nu lua]i nici m`car salariu de merit?Dovedi]i-o!Intra]i \n TOP 10 MANAGEMENT!

CONCURS

A[tept`m r`spunsurile dumneavoastr` pe adresaredac]iei, telefonic sau prin e-mail. Datele de contact leg`si]i \n caseta redac]ional`, la pagina 2 a f iec`reiedi ] i i a revistei “CER SENIN”.

Locotenent CIPRIAN P~TRA{CU

TOP 10 MANAGEMENT

PREMII, FAIM~, RECUNOA{TERE!

Larry SMART este [eful departamentului de [tiri al unui importantpost de televiziune canadian. |n munca sa specific`, el este adeptulmanagementului participativ, permi]#nd subordona]ilor sì s` contribuiecu idei la \mbun`t`]irea modului de desf`[urare a activit`]ilor \ncadrul departamentului. |n urm` cu 4 s`pt`m#ni, Larry a fost anun]atc`, peste 6 luni, va fi avansat. Con[tient de datoria lui de a alege [ia instrui o persoan` care s`-l \nlocuiasc`, Larry a optat pentru David,redactorul care l-a impresionat \ntotdeauna cu ideile sale valoroase.|n ultimele s`pt`m#ni, de c#nd a f`cut public` decizia sa, Larry a fostuimit s` constate c` eficientul David s-a transformat \ntr-un tiparogant, c`ruia \i pl`cea foarte mult s` dea ordine, s` \nchid` guraoamenilor [i s` aminteasc` tuturor c` el este [eful. P`rea c` singurulsù obiectiv este acela de a-i prinde pe ceilal]i pe picior gre[it, pentrua-i amenin]a mai apoi cu tìeri din salariu sau chiar cu concedierea.De prisos s` mai spunem c`, \n numai4 s`pt`m#ni, [i-a atras dispre]ul tuturorcelor care, p#n` mai ieri, \l priveau cuadmira]ie. A[a st#nd lucrurile, Larry a\nceput s` se simt` vinovat. {tie c`poate reveni asupra deciziei sale \norice moment, \ns` e con[tient defaptul c` David este un tip capabil,care ar putea deveni un excelentmanager, dac` ar realiza c#t dedistructiv` este atitudinea sa. Hot`r#tlucru: Larry trebuie s` fac` ceva!

Dumneavoastr

cuma]i

proceda?

A DELEGA = a \ncredin]a cuiva o sarcin`, r`m#n#nd \n continuare responsabil pentru succesul sau insuccesul ob]inut \n rezolvarea acesteia.

A INSTRUI = a explica practic, prin fapte, cum se poate ob]ine un anumit rezultat.

A |NCURAJA = a da cuiva \ncrederea c` e \n stare s` fac` bine ceva.

RISC = consecin]e posibile \n cazul e[ecului delegatului \n \ndeplinirea sarcinii.

“Cea mai mareprimejdie \ntr-o sal`de clas` este aceea

ca studen]ii s`re]in` numai acelelucruri pe care lespun profesorii”.Frank Smith

“Exist` situa]ii \n care

ra]ionalul nu ne poate ajuta.

|n astfel de momente

descoperim unelte noi,

ca intui]ia, sentimentele,

experien]a, ascultarea activ`

[i empatia. Cu timpul,

\nv`]`m chiar s` le folosim“.

Karl Weick

F`r` delegare, nici o avansare!“|mp`r]i]i-v` slujba \n sarcini. Care dintre acestea ar putea fi

executate imediat de c`tre altcineva? Care ar putea fi preluatedup` o oarecare preg`tire? Exist` activit`]i pe care nimeni

altcineva nu le poate \ndeplini? Dac` a[a stau lucrurile, sunte]i\ntr-o pozi]ie foarte periculoas`. Da, sunte]i sigur pe slujba

actual`, dar nu ve]i putea s` schimba]i rolul \n cadrulorganiza]iei sau s` avansa]i, pentru c` nu ave]i cui s` preda]i

sarcinile actuale”.Brian Clegg

Am prea multe de f`cut[i prea pu]in timp disponibil?

Sunt con[tient de faptul

c` eu sunt responsabil pentru

toate activit`]ile

pe care le deleg?

{tiu

ce

cuno

[tin

]e[i

ce

expe

rien

]`po

sed`

fiec

are

dint

re s

ubor

dona

]ii m

ei?

Dac` ai o problem` a c`rei rezolvarenecesit` urmarea unei proceduri

complicate, deleag-o unui om lene[. El vag`si cea mai comod` cale de rezolvare“.

Expert este cel ce [tie din ce \n ce maimult despre din ce \n ce mai pu]in,

p#n` c#nd ajunge s` [tie absolut totuldespre nimic“.

Murphy“Cel mai bun scrimer dinlume nu ar trebui s` se

team` de cel de-al doilea,ci de oricare dintre

ignoran]ii care nu au ]inut \nm#n` niciodat` o floret`.

Imprevizibiluleste cel mai mare du[man

al oric`rui expert“.Mark Twain

50 CER SENIN Nr. 4 (81) 2005

SPORT

S#mb`t`, 11 iunie 2005, echipa de fotbal STEAUA BUCURE{TI a cucerit cel de-al 22-lea titlu de campioan` a Rom#niei,\nving#nd cu scorul de 2–1 forma]ia timi[orean` F.C.U. Politehnica. Dup` patru ani de a[teptare, suporterii ro[-alba[trilor au savuratdin nou dulcea]a victoriei, aplaud#ndu-[i idolii at#t \n incinta stadionului din Ghencea, c#t [i pe str`zile Capitalei, transformate \nefluviu multicolor de adev`rat` fiest`.

La finalul campionatului, Steaua a acumulat 63 de puncte (19 victorii, 6 egaluri [i 5 \nfr#ngeri), cu unul mai mult dec#t Dinamo [icu 6 \naintea giule[tenilor de la Rapid. Performan]a “elevilor” lui Walter Zenga [i, mai apoi, ai lui Dumitru Dumitriu permite echipeis` participe la Liga Campionilor, edi]ia 2005–2006, Steaua fiind calificat` \n turul al doilea preliminar. Suntem convin[i c` DorinelMunteanu [i coechipierii sì vor avea o comportare cel pu]in tot at#t de bun` ca pe parcursul edi]iei trecute a Cupei UEFA. Lotul estet#n`r, are valoare cert` [i, cu siguran]`, se va \nt`ri considerabil \n pauza competi]ional` ce urmeaz`. Avem \ncredere c` bìe]iino[tri de suflet vor continua [i \mbog`]i tradi]iile de excep]ie ale clubului, ale sec]iei de fotbal, Steaua av#nd \n palmares, dup` cumse [tie, un titlu european [i o supercup` a Europei.

Bravo, STEAUA!Haide, STEAUA!

Finalele pe Ministerul Ap`r`rii Na]ionale aleCampionatelor militare de judo [i taekwondo

|n perimetrul bazei sportive dincazarma Regimentului de Gard` dinBucure[ti s-au desf`[urat, la mijlocullunii mai 2005, finalele pe MinisterulAp`r`rii Na]ionale ale Campionatelormilitare de judo [i taekwondo. |ntrecerileau fost viu disputate, corect arbitrate [is-au bucurat de un mare succes lapublic.

Pe linia bunelor comport`ri dinultima vreme, reprezentan]ii For]elorAeriene au avut o presta]ie excelent`,reu[ind s` c#[tige nu mai pu]in de 8titluri de campioni – la individual [i peechipe – [i s` urce de 10 ori pe podiumulde premiere.

La taekwondo, taekwondo, taekwondo, taekwondo, taekwondo, 5 dintre reprezen-tan]ii no[tri au ob]inut tot at#tea titluride campioni, campioni, campioni, campioni, campioni, dup` cum urmeaz`:

REPREZENTAN}II FOR}ELOR AERIENE –8 TITLURI DE CAMPIONI {I 10 LOCURI PE PODIUM

locotenentul Sorin Bucur – locotenentul Sorin Bucur – locotenentul Sorin Bucur – locotenentul Sorin Bucur – locotenentul Sorin Bucur – cate-goria +84 kg; c`pitanul Cristianc`pitanul Cristianc`pitanul Cristianc`pitanul Cristianc`pitanul CristianM`nìl` M`nìl` M`nìl` M`nìl` M`nìl` – categoria 78–84 kg; m.a.c.m.a.c.m.a.c.m.a.c.m.a.c.Mihai Be[ta Mihai Be[ta Mihai Be[ta Mihai Be[ta Mihai Be[ta – categoria 72–78 kg;m.a.c. Ilie Pavelescu m.a.c. Ilie Pavelescu m.a.c. Ilie Pavelescu m.a.c. Ilie Pavelescu m.a.c. Ilie Pavelescu – categoria62–67 kg; m.a.c. Florin Pavelescum.a.c. Florin Pavelescum.a.c. Florin Pavelescum.a.c. Florin Pavelescum.a.c. Florin Pavelescu– categoria 54–58 kg.

|n clasamentul general peclasamentul general peclasamentul general peclasamentul general peclasamentul general peloturi, loturi, loturi, loturi, loturi, reprezentan]ii For]elor Aeriene([ef de lot: c`pitan F`nelc`pitan F`nelc`pitan F`nelc`pitan F`nelc`pitan F`nel{tef`nescu; {tef`nescu; {tef`nescu; {tef`nescu; {tef`nescu; sportivi: c`pitanc`pitanc`pitanc`pitanc`pitanCristian M`nìl`, locotenentCristian M`nìl`, locotenentCristian M`nìl`, locotenentCristian M`nìl`, locotenentCristian M`nìl`, locotenentSorin Bucur, maistru militarSorin Bucur, maistru militarSorin Bucur, maistru militarSorin Bucur, maistru militarSorin Bucur, maistru militarAdrian Florinel Neac[u, plutonierAdrian Florinel Neac[u, plutonierAdrian Florinel Neac[u, plutonierAdrian Florinel Neac[u, plutonierAdrian Florinel Neac[u, plutonierVirgil Otvo[, m.a.c. Mihai Be[ta,Virgil Otvo[, m.a.c. Mihai Be[ta,Virgil Otvo[, m.a.c. Mihai Be[ta,Virgil Otvo[, m.a.c. Mihai Be[ta,Virgil Otvo[, m.a.c. Mihai Be[ta,m.a.c. Ilie Pavelescu, m.a.c.m.a.c. Ilie Pavelescu, m.a.c.m.a.c. Ilie Pavelescu, m.a.c.m.a.c. Ilie Pavelescu, m.a.c.m.a.c. Ilie Pavelescu, m.a.c.Florin Pavelescu, m.a.c. CiprianFlorin Pavelescu, m.a.c. CiprianFlorin Pavelescu, m.a.c. CiprianFlorin Pavelescu, m.a.c. CiprianFlorin Pavelescu, m.a.c. CiprianPopa) Popa) Popa) Popa) Popa) au ocupat LOCUL I.LOCUL I.LOCUL I.LOCUL I.LOCUL I.

La disciplina judo, judo, judo, judo, judo, \n cadrul

\ntrecerilor individuale, sportivii no[tri auob]inut urm`toarele rezultate: categoria 100kg: locotenent Sorin Bucur – locullocotenent Sorin Bucur – locullocotenent Sorin Bucur – locullocotenent Sorin Bucur – locullocotenent Sorin Bucur – loculI; I; I; I; I; categoria 60 kg: m.a.c. Danielm.a.c. Danielm.a.c. Danielm.a.c. Danielm.a.c. DanielB`dicel – locul I; B`dicel – locul I; B`dicel – locul I; B`dicel – locul I; B`dicel – locul I; categoria 90 kg –plutonier Nelu Dud` – locul III.plutonier Nelu Dud` – locul III.plutonier Nelu Dud` – locul III.plutonier Nelu Dud` – locul III.plutonier Nelu Dud` – locul III.

Lotul de judo al categoriei noastrede for]e a ocupat locul II locul II locul II locul II locul II \n clasamentulgeneral.

Sportivii care au urcat pe podiumul

de premiere au fost recompensa]i cumedalii, cupe [i citarea prin Ordin de zial [efului Statului Major al For]elorAeriene.

Tuturor – calde felicit`ri [iur`ri de noi succese!

Plutonier-majorMIHAI ALBU

Lotul de taekwondo – locul I pe podiumul de premiere

FotbalFotbal

PROCESARE TEXTE:LEANA TUDORAN;

CORECTUR~:ANDREIA LUNGU;

TEHNOREDACTARE:LUCIAN TEODORESCU;

FOTOREPORTER:ADRIAN SULT~NOIU;

ADMINISTRATOR:plutonier-majorSORIN S~FTOIU

Tip`rit laCentrul Tehnic-Editorial al Armatei

sub comanda nr.4557/2005

Redac]ia ”CER SENIN”

{oseaua Bucure[ti-Ploie[ti, km. 10,5sector 1, Bucure[ti

Telefon: 021/231. 53. 82E-m@il: [email protected]

ISSN 1582-6317. B 222.05; C 1011.00

Ne pute]i vizita [i la www.roaf.ro/ro/cersenin

REDACTOR-{EF:c`pitan-comandor

DUMITRU BERBUNSCHI;

SECRETAR GENERALDE REDAC}IE:

locotenentCIPRIAN P~TRA{CU;

REDACTOR DE RUBRIC~:locotenent MIRCEA BARAC;

REDACTORI PRINCIPALI:PETRE BÂN~,

NICOLAE RADU;

CER

SENIN

PUBLICATIE EDITAT~DE STATUL MAJOR

AL FOR}ELOR AERIENE ROM@NE

C O N S I L I U L E D I T O R I A LAL REVISTEI“CER SENIN”

general-maior dr. CONSTANTIN ZAHARIA

general de flotil` aerian` F~NIC~ C@RNU

general de brigad` MARINEL NICOLAE

general de flotil` aerian` LIVIU BURHAL~

general de brigad` NICULAE TABARCIA

general de flotil` aerian` ION {TEFAN

general de flotil` aerian`

VICTOR STR@MBEANU

comandor VIRGIL RISTEA

comandor LAUREN}IU SIMIONESCU

comandor (r) DUMITRU AMARIEI

Pre[edinte

general-maior dr. MIHAIL ORZEA}~

Membri

PER ASPERAAD ASTRA

Coperta 4“Echinox” – tehnic` mixt` de Valentin T`nase


Documents

Revista Fortelor Aeriene Romane nr. 4/2005 · \nt#i prin visele colorate ale nop]ilor copil`riei [i z`mislit apoi \ntr-o pasiune nu bine precizat` – r`m#ne provocarea de c`p`t#i