of 15 /15
5/13/2018 ReteleElectricedeJoasaTensiuneinCladirileCivile-slidepdf.com http://slidepdf.com/reader/full/retele-electrice-de-joasa-tensiune-in-cladirile-civile REŢELE ELECTRICE DE JOASĂ TENSIUNE ÎN CLĂDIRI CIVILE Întrucât consumatorii casnici şi cei terţiari sunt amplasaţi în clădiri, clasificate drep civile, iar configuraţia REDA, are unele caracteristici comune, (soluţii de branşamen categorii de receptori etc.) abordarea lor s-a considerat oportun să se facă împreună. Reţelele electrice de distribuţie şi alimentare ale clădirilor civile administrate d  persoane fizice sau juridice, sunt alimentate direct din RED-JT a furnizorului printr- soluţie de racord electric specifică, denumită [18] BRANŞAMENT. Elementele branşamentului electric în principiu, sunt aceleaşi şi anume: - coloanele de alimentare ale firidei de branşament; - firida de branşament; - punctul de delimitare; - tabloul general al consumatorului. Însă soluţiile de realizare ale lui diferă în funcţie de particularităţile consumatorulu respectiv dacă aceştia sunt: - locuinţe individuale ; - blocuri de locuinţe ; - blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale ( consumatori terţiari) ; - blocuri cu spaţii pentru un ansamblu de consumatori cu destinaţie multiplă ; - ansambluri de clădiri pentru un consumator terţiar. BRANŞAMENTUL ELECTRIC. Branşamentul electric individual. Acesta este specific clădirilor civile aparţinând unei singure persoane fizice (locuin individuale) care, în prezent, dar mai ales în viitor acoperă o gamă foarte extinsă de soluţ constructive şi mai ales de dotări cu receptori electrici şi persoane juridice (clădiri soci culturale, comerciale, administrative).

Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladirile Civile

Embed Size (px)

Text of Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladirile Civile

REELE ELECTRICE DE JOAS TENSIUNE N CLDIRI CIVILE ntruct consumatorii casnici i cei teriari sunt amplasai n cldiri, clasificate drept civile, iar configuraia REDA, are unele caracteristici comune, (soluii de branament, categorii de receptori etc.) abordarea lor s-a considerat oportun s se fac mpreun. Reelele electrice de distribuie i alimentare ale cldirilor civile administrate de persoane fizice sau juridice, sunt alimentate direct din RED-JT a furnizorului printr-o soluie de racord electric specific, denumit [18] BRANAMENT. Elementele branamentului electric n principiu, sunt aceleai i anume: - coloanele de alimentare ale firidei de branament; - firida de branament; - punctul de delimitare; - tabloul general al consumatorului. ns soluiile de realizare ale lui difer n funcie de particularitile consumatorului, respectiv dac acetia sunt: - locuine individuale ; - blocuri de locuine ; - blocuri de locuine cu spaii comerciale ( consumatori teriari) ; - blocuri cu spaii pentru un ansamblu de consumatori cu destinaie multipl ; - ansambluri de cldiri pentru un consumator teriar.BRANAMENTUL ELECTRIC.

Branamentul electric individual. Acesta este specific cldirilor civile aparinnd unei singure persoane fizice (locuine individuale) care, n prezent, dar mai ales n viitor acoper o gam foarte extins de soluii constructive i mai ales de dotri cu receptori electrici i persoane juridice (cldiri social culturale, comerciale, administrative).

1

Receptorii de baz sunt cei de iluminat i prize monofazate, la care se pot aduga i receptorii de for (centrale de condiionare a aerului, instalaii de hidrofor, anumite acionri electrice etc.) sau instalaii speciale de securitate. n funcie de gradul de asigurare al c cerinele privind continuitii n alimentare, branamentul poate fi: a) derivaie n care caz, fiind alimentat de la o RED-JT a furnizorului cu schem radial, nu asigur rezerv n alimentare, racordul poate fi monofazat (fig.1.l.a) sau trifazat; b) intrare-ieire - fiind prevzut cu dou ci de alimentare (fig.1.l.b) Elementele componente ale unui branament, n varianta cea mai complex, fig.l0.l.b, considernd c este i trifazat sunt: circuitul de intrare (l), de ieire(2), coloana de alimentare a tabloului general(3), punctul de delimitare(bornele de ieire din contorul de msurare a energiei electrice) i tabloul general (TG). Firida de branament se monteaz ntr-un spaiu special amenajat n zid (cofret), n locuri ct mai accesibile personalului de exploatare al furnizorului i are rolul de: - punct de conexiuni, efectuarea de manevre pentru puneri i scoateri de sub tensiune; - conexiune ntre RED de JT a furnizorului i cea a consumatorului; - asigurarea proteciei circuitelor de intrare-ieire i a coloanei de alimentare a TG. Realizarea separat a FB, fa de TG (punctul de conexiuni al consumatorului), este impus, att de necesitatea separrii celor dou reele, ct i de considerente practice, respectiv de faptul c TG trebuie amplasat, la consumator, ntr-un loc ct mai oportun din punct de vedere al accesibilitii i a eficacitii circulaiei de cureni. Racordul monofazat derivaie se practic n cazul locuinelor individuale din mediul rural, prin derivaie de la un stlp al LEA (cu conductoare neizolate sau izolate torsadate), dar i n mediul urban, pe strzile periferice. Racordul tip intrare-ieire, se utilizeaz n cazul locuinelor individuale din zonele rezideniale sau centrale i pentru consumatori care au o putere instalat relativ mare i care au i receptori trifazai. Are avantajul c permite i un racord individual, tip derivaie pentru un2

alt consumator (PD-TG) O caracteristic a branamentelor individuale o reprezint, amplasarea contorului de msurare a energiei electrice, n imobil, deci la consumator, nefiind direct accesibil furnizorului.

Fig.1.1.

Branamentul tip intrare-ieire poate fi ncadrat ntr-o RED-JT a furnizorului cu schem buclat sau este alimentat direct din secundarul unui post de transformare, cu dou transformatoare, ns PT nu aparine consumatorului (spitale, edificii culturale importante etc.). n ultimul timp [32], pe seama noilor reglementri ce corespund cerinelor impuse de standardele europene, s-au introdus elemente noi n realizarea branamentelor individuale tip derivaie (fig. 1.1.a), care n varianta clasic are urmtoarele dezavantaje: - punctul de delimitare ntre furnizor i abonat nu este firida de branament, deoarece aceasta nu conine contorul de tarifare a energiei electrice, amplasat lng tabloul general, n interiorul locuinei ; - coloana de la firid la contorul de energie electric, administrat de furnizor, este pozat n structura cldirii ce aparine abonatului; Ca urmare, s-a conceput un nou tip de firid de branament destinat realizrii branamentului individual tip derivaie care s elimine dezavantajele menionate. Noua firid de branament conine punctul de delimitare dintre abonat i furnizor respectiv, contorul de tarifare a energiei electrice. Deoarece, pe lng contorul de energie electric firida conine i aparate de comutaie i protecie a fost definit " bloc de protecie i3

msur (BPM)". Siguranele fuzibile fiind nlocuite de un ntreruptor automat, acesta asigur att protecia la scurtcircuit, ci i la suprasarcin, putnd fi comandat i de alte tipuri de protecie (la curentul diferenial) sau dispozitive automate, cu posibilitatea reconectrii de ctre abonat. Deoarece firida se monteaz n exterior, fiind vizibil i accesibil furnizorului, are gradul de protecie corespunztor (IP 54). Branamentul electric colectiv. Acest branament este specific blocurilor de locuine (fiecrei scri a unui bloc), dar i unei construcii civile care conine mai muli consumatori (mai multe reedine de firme). n acest caz, ntre firida de branament principal (FBP), fig.1.2, care poate avea schema electric din fig.1.l.b i fiecare consumator individual (apartament sau reedin de firm), prevzut cu punct de delimitare i tablou de distribuie propriu (TA), va exista o schem de distribuie ncadrat n edificiu, prevzut cu coloane de alimentare direct a tablourilor de distribuie individuale (distribuie direct), sau i cu firide secundare(FBS) (radial arborescent). Firida secundar este component a branamentului (aparine furnizorului) i are rolul de: - legtur ntre coloana electric colectiv i coloanele individuale(2); - protecia coloanelor individuale; - msurarea energiei electrice consumate de fiecare abonat. Punctele de delimitare vor fi amplasate, de regul, n firida secundar, direct accesibil furnizorului. O alt caracteristic a branamentului colectiv, o reprezint existena unor receptori comuni (iluminat casa scrii, subsol tehnic) i eventual a instalaiei de ascensor. Ca urmare, se constituie tabloul general (TG), fig 1.2.a, amplasat n edificiu. n alt loc dect cel al firidei de branament, (i din motivele subliniate n paragraful anterior), din care sunt alimentate tablourile din firidele secundare i tabloul de utiliti comune (TUC). Pe intrarea n tabloul de utiliti comune, se monteaz un contor de energie electric (Wh), pentru msurarea energiei electrice consumate n comun.4

a) Fig.1.2.5

Instalaia de ascensor, (special i cu un grad ridicat al continuitii n alimentare), se racordeaz prin coloan proprie din: firida principal, fig.1.2.a, sau din TG naintea ntreruptorului general, (fig.1.2.b), sau din TUC, (fig.1.2.c). Numrul de coloane individuale, alimentate dintr-o firid secundar, depinde de numrul de apartamente (sau consumatori individuali) ai blocului (sau pe un etaj), dar i de numrul de contoare de energie electric ce pot fi amplasai n aceasta. n cazul n care blocul de locuine este prevzut cu spaii comerciale la parter sau mezanin, consumatorii teriari de energie electric afereni acestor spaii, vor fi alimentai din firida de branament principal(FBP) cu coloane individuale, dac numrul lor este mic (fig.1.2), sau prin coloan comun i FBS. Existena la nivelul acestora a unor consumuri comune de energie electric, va impune introducerea unui TUC, situaie n care configuraia branamentului, care poate fi propriu, va fi ca cea din fig.1.2.REELE ELECTRICE DE ALIMENTARE LA CONSUMATORI CASNICI

Reele electrice de alimentare monofazate. De regul, consumatorii casnici, sunt alimentai cu energie electric prin branament monofazat, deoarece receptorii caracteristici acestora sunt corpurile de iluminat i echipamente electrocasnice alimentate de la prizele monofazate. Numrul i puterea instalat n corpurile de iluminat (locuri de lamp-LL), se stabilesc, fie pe seama unor normative, [8; l8], fie pe seama solicitrii beneficiarului. Numrul de prize monofazate (locuri de priz-LP), se recomand n funcie de destinaia ncperii (putnd fi simple sau duble). Aa cum s-a artat n subcap.7.3, corpurile de iluminat (LL) se alimenteaz de la circuitele monofazate fr nul de protecie, fig.1.3, numrul LL de pe un circuit se recomanda s nu depeasc valoarea 12, pentru a nu depi curentul admisibil al conductoarelor de AL, cu seciunea de 4mm2, n cazul creterii seciunii devine greoaie pozarea conductoarelor n tuburile de protecie. Evident, numrul LL/circuit poate fi mai mic de 12 i ca urmare, ntrun apartament, din TA fig.l0.2.j, pot fi alimentate (1-3) circuite de iluminat Prizele monofazate se alimenteaz prin circuite monofazate, recomandndu-se, din

6

motivul prezentat mai sus, ca numrul de LP/circuit s nu depeasc cifra 8. Evident, numrul acesta poate fi mai mic i din necesitatea separrii circuitelor de prize cu nul de protecie (baie i buctrie) de cele fr nul de protecie. Modul de execuie al reelei electrice interioare este prezentat n [18], i este reglementat prin [8], inclusiv aspectele legate de comanda iluminatului. Reele electrice de alimentare trifazate.

Fig.1.3. n cazul unor locuine individuale cu un consum ridicat (>30A)[18] sau care au i receptori trifazai, branamentul i reeaua electric la consumator va fi i trifazat. Tabloul general (TG) al cldirii va fi trifazat, iar din acesta se alimenteaz circuitele monofazate pentru iluminat i prize dintr-un tablou propriu (TGip), fig.1.4 aa cum s-a artat, iar pentru receptorii trifazai se va organiza un tablou special care sa conin i eventualele aparate de comutat i protecie necesare receptorului trifazat. Aa cum s-a artat n subcap.8.3, ntr-o asemenea locuina, se poate prevedea a sursa nentreruptibil generala sau numai pentru anumii receptori (calculatoare personale, sisteme de securitate etc.). Separarea receptorilor trifazai de cei monofazai, pe tablouri generale proprii, face posibila i o eventuala tarifare difereniata.

7

REELE ELECTRICE DE DISTRIBUIE I ALIMENTARE LA CONSUMATORII MICI SAU MARI

Pentru unii dintre aceti consumatorii caracteristica principala este aceea ca pot avea i receptori de categorii zero sau unu, considerai receptori vitali, pentru care trebuie asigurat rezerva n alimentare, att printr-un nivel de rezervare ridicat (unul sau doi) al sursei de baza (RED- a furnizorului) ct i prin prevederea unei surse locale, din cele prezentate n cap.8. O alt caracteristic este aceea ca aceti consumatori au att receptori monofazai de iluminat i prize, ct i receptori trifazai de fora. Ca urmare, este necesara att o separare a receptorilor de fora, de ceilali, aa cum s-a artat (cap.7), ct i o separare din punct de vedere a categoriei lor, al nivelului de rezervare ce trebuie asigurat.

U.C.- utilaj complex (central condiionare, hidrofor etc.)

Fig.1.4.

Fig.1.5.

Fig.1.6. Datorit numrului mare de receptori i a rspndirii lor pe mai multe nivele sau corpuri de cldiri, rezult ca necesar o schem electric de distribuie pentru alimentarea tablourilor secundare (TS), de la care sunt alimentai direct receptorii. Deoarece, consumatorii teriari nu dispun de personal de deservire adecvat pentru exploatarea unui post de transformare, (PT), chiar dac sunt alimentai direct de la PT,

8

acesta este al furnizorului, punctul de delimitare este pe partea de JT a transformatorului, n PT, accesibil, pentru urmrirea consumului i beneficiarului. Scheme electrice generale de distribuie. Aa cum s-a artat n cap.7, fig 7.4, receptorii de for i cei de iluminat i prize, sunt alimentai prin reele electrice separate. Configuraia acestor reele, de regul, este similara, asigurnd acelai grad al continuitii n alimentare pentru ambele tipuri de receptori. Ca urmare, n continuare, se vor prezenta scheme electrice de distribuie numai n funcie de gradul de continuitate n alimentare. Conform [8] n domeniul reelelor electrice de distribuie i alimentare cu tensiuni sub 1000V, se folosesc noiunile de: - tablou general de distribuie, este tabloul electric racordat direct la reeaua furnizorului de energie electric, la un post de transformare sau la o surs proprie a consumatorului i care distribuie energia electric la alte tablouri sau care alimenteaz direct anumii receptori; - tablou principal de distribuie, este alimentat din tabloul general i distribuie energia electric la tablouri secundare i direct unor receptori ; - tablou secundar de distribuie, este alimentat dintr-un tablou principal sau din cel general, i din care sunt alimentai receptorii; - coloan electric, calea de curent prin care se alimenteaz un tablou electric de distribuie. n funcie de schema electric a reelei, coloanele electrice pot fi magistrale sau colective. n cadrul acestei lucrri, pentru calea de curent prin care se alimenteaz din tabloul de distribuie un receptor individual de for sau mai multe corpuri de iluminat sau prize monofazate se folosete noiunea de circuit electric i nu cea de coloan individual.

9

A) Scheme generale de distribuie care nu asigur rezerv n alimentare. a) Schem general de distribuie radial, fig 1.5, este destul de rspndit, dei este mai puin economic, deoarece permite o localizare uoar a coloanei cu defect. Deoarece dimensionarea cilor de curent ale schemei se efectueaz pe seama caracteristicilor receptorilor alimentai, n faza de proiectare, rezult c ulterior nu este posibil o modificare a repartiiei receptorilor ntre tablourile secundare. Din acest motiv se consider c aceasta schem este rigid. n cazul alimentrii receptorilor monofazai, coloanele sunt, de regul trifazate, se admit coloane monofazate pentru cureni < 30A. Acestei scheme i este caracteristic tabloul de distribuie principal, care poate s lipseasc, dac tablourile secundare sunt ntr-un numr redus, schema devenind din radial arborescent, radial simpl (direct). b) Schem general de distribuie cu coloan magistral, fig 1.6 Conform [8] coloana electric magistral este coloana care alimenteaz pe parcursul ei cel puin dou tablouri de distribuie n derivaie . Acest tip de schem care nu asigur rezerv n alimentare, dar i un nivel redus de continuitate n alimentare, deoarece un defect pe magistral (mai lung dect coloana unui TP, fig 1.5), determin pierderea alimentrii pentru toate TS ale acesteia, se recomand unei distribuii n lungul unor axe verticale sau orizontale a receptorilor. Datorit dificultilor de execuie se recomand ca seciunile conductoarelor sa nu depeasc 70 mm2. Din aceast condiie i din cea a cderilor admisibile de tensiune, rezult i numrul de TS alimentate de la o magistral. ntruct, seciunea magistral este constant, la nivelul acesteia este posibil i modificarea repartiiei receptorilor pe TS. c) Schema general de distribuie n cascad, fig.1.7 Este practic schema magistral, la care TS sunt racordate n varianta intrareieire, n acest fel este posibil limitarea zonei afectate de un defect, respectiv, numai la poriunea din aval de defect. Reprezentarea cascadei (1), fig 1.7, evideniaz i faptul c o cascad este un10

semidistribuitor al unei scheme simple buclate (inel). Evident, seciunea cilor de curent ale coloanelor este diferit, respectiv se micoreaz n spre aval. B) Scheme generale de distribuie care asigur rezerv n alimentare. Aa cum s-a artat n [11], rezerva n alimentare se impune n cazul existenei unor receptori de categoria zero, unu, sau doi. n funcie de ponderea receptorilor din aceste categorii, alimentarea de rezerv se asigur pentru consumator n ansamblul su, sau numai pentru o parte dintre receptori, considerai vitali. Racordarea unor asemenea consumatori la RED a furnizorului, se face n una din urmtoarele variante, n funcie de valorile admise pentru ceilali indicatori ce se asociaz gradului de asigurare al continuitii [12], respectiv durata medie probabil i maxim probabil a unei ntreruperi:-

prin branament intrare-ieire, n care caz realimentarea se asigur dup efectuarea manevrelor de izolare a defectului i de trecere pe alimentarea de rezerv. Aceast soluie se adopt n cazul consumatorilor ce au receptori de categoria a 2-a prin ncadrarea branamentului ntr-o RED-JT a furnizorului cu schem buclat (subcap 1.1). In funcie de clasa de putere a consumatorului, durata realimentrii poate fi cuprins ntre 30 minute i 8 ore; prin branament de joas tensiune, dar direct din secundarul unui PT, prevzut cu transformator de rezerv, fig 1.8.

-

n funcie de ncadrarea PT pe partea de medie tensiune, se poate asigura nivelul 2, fig.l0.8.a, sau nivelul l, fig.1.8.b de rezervare. Cele dou TG se constituie, pentru RED-JT a consumatorului, n dou surse de alimentare. Aceast soluie de rezervare a alimentrii de baz din sistemul electroenergetic (SE), asociat i cu dispozitive automate de trecere de pe o alimentare pe alta(AAR- anclanarea automat a rezervei), limiteaz durata unei

11

eventuale ntreruperi a alimentrii la 3 secunde, ceea ce reprezint un gol de tensiune [11] (nivel l de rezervare). n cazul n care consumatorul are i receptori de categoria zero, care nu admit nici goluri de tensiune (de ex. blocul operator dintr-un spital), pentru acetia se prevd surse nentreruptibile (subcap.8.3). n continuare, se vor prezenta schemele generale de distribuie care asigur rezerv n alimentare, pe seama faptului c dispun de dou TG (surse), respectiv nivelul l sau 2 de rezervare. a) Schema general de distribuie radial dubl, fig 1.1 Se utilizeaz n cazul consumatorilor care au receptori de categoria zero, grupai pe un tablou de distribuie special (TD0), restul receptorilor fiind alimentai din TG. Aceast schem se adopt n cazul n care receptorii de categoria zero sunt relativ puini (staie de pompe sau hidrofor de incendiu, ventilaie de avarie etc.) putnd fi grupai pe un singur tablou de distribuie. Trecerea de pe sursa de baz (SB) pe cea de rezerv (SR) se face prin acionarea manual sau automat (AAR) a comutatorului C. b) Schema general de distribuie cu coloane magistrale duble, fig 1.10, se adopt n cazul consumatorilor cu receptori de categoria l (policlinici, studiouri RTV, instituii care lucreaz n 3 schimburi etc.). Trecerea de pe alimentarea de regim normal pe cea de rezerv, se face prin acionarea comutatoarelor CIJ, manual sau automat (AAR), n funcie de durata admis a ntreruperii. c) Schem general de distribuie simplu buclat, fig 1.11. Caracteristicile schemei buclate sunt cele prezentate n subcap.1.1, remarcnd ns c durata unei ntreruperi este relativ mare, determinat de timpul necesar operaiilor de localizare a defectului (K) i de acionare a aparatelor de conectare (AC). d) Scheme de distribuie speciale. n cazul consumatorilor teriari care au receptori de categoria zero, care nu admit ntreruperi ale tensiunii, (centrale telefonice, bloc operator dintr-un spital etc.), acetia se grupeaz pe tablouri speciale. Alimentate de la surse nentreruptibile, bazate pe12

Fig.1.7.

Fig.1.8.

Fig.1.1.

Fig.1.1.

Fig.1.11.

13

acumularea de energie electric n baterii de acumulatori, fig 1.12. n funcie de caracterul alternativ sau continuu al acestor receptori, se poate folosi schema de principiu din fig 1.12.a sau 1.12.b (regim tampon). n cazuri deosebite, cnd se estimeaz c bateria de acumulatori nu poate asigura energia necesar pentru un timp relativ mare, se poate prevedea un grup electrogen, cu pornire manual sau automat, funcie de capacitatea bateriei. Interconectarea grupului electrogen cu RED-JT i tabloul receptorilor vitali, se coreleaz i cu caracteristicile elementelor de automatizare ce se folosesc.

Fig.1.12.

Fig.1.13.

Scheme secundare de alimentare. Schemele secundare de alimentare asigur alimentarea nemijlocit cu energie electric a receptorilor. Aa cum s-a artat n subcap.7.3 exist trei tipuri de receptori din punct de vedere a modului de alimentare cu energie electric. n subcap.1.2 s-au prezentat schemele de alimentare a receptorilor de iluminat i prize n cldirile de locuit i care sunt aceleai i n cazul schemelor secundare de alimentare a receptorilor de iluminat i prize din orice alt construcie civil. Exist unele excepii i anume: -se pot monta pn la 15 LL/circuit n cazul n care sunt alimentate LL de pe holuri;

14

- sunt, aa cum se va vedea, alte recomandri cu privire la echiparea cu aparate de protecie, n cazul n care exist personal calificat de ntreinere a reelei electrice. Schemele secundare pentru alimentarea receptorilor de for, reprezint de fapt circuitele prin care sunt alimentai receptorii de for, trifazai, din TS ale schemelor generale de distribuie. De regul, receptorii de for sunt echipamente complexe, cu un anumit rol funcional i care includ scheme electrice complexe, inclusiv un tablou electric propriu, concepute i executate de firma productoare. n cldirea civil, un asemenea echipament trebuie alimentat cu energie electric printr-un circuit ce face legtura ntre TS al REDJT a consumatorului i tabloul electric propriu al echipamentului (Ei), fig.1.13. Regula de baz n cazul schemelor secundare pentru receptoarele de for este c sunt formate din circuite individuale. Alimentarea comun de pe acelai circuit a motoarelor micir cror putere cumulat este sub l,5Kw, este posibila dar protejate individual. Pe un circuit electric al unui echipament ce conine un motor electric se poate monta, eventual, un aparat pentru limitarea curentului de pornire al motorului, pentru reducerea cderilor de tensiune pe RED-JT a consumatorului, n regim de pornire.

15