of 22/22
EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE Instalatiile electrice trebuie sa fie astfel realizate incat sa asigure, functionarea corecta si sigura a receptoarelor de iluminat si forta alimentate . Executia instalatiei trebuie sa fie facuta in asa fel incat sa asigure o productivitate a muncii cat mai mare si un consum de materiale cat mai redus. In acest sens se recornanda utilizarea semifabricatelor. La alegerea tipului si modului de executie al instalatiilor electrice trebuie sa se tina seama de: gradul de rezistenta la foc al cladirilor. Combustibilitatea sistemelor pe care se monteaza aceste instalatii electrice, categoria de pericol de incendiu sau explozie a procesului tehnologic, mediul ambiant, gradul de pericol de electrocutare. Ca exemplificare se precizeaza ea in incaperile cu pericol de incendiu nu se admite montarea aparenta a tuburilor, a conductoarelor sau cablurilor nearmate care au invelisul exterior din materiale combustibile, deoarece in caz de avarii acestea pot provoca incendii. Nu se admite montarea direct pe elementele combustibile ale constructiilor a cordoanelor, cablurilor cu rnanta din materiale combustibile sau greu combustibile nearmate si a tuburilor din PVC. Aceste cabluri se pot monta fie pe un strat incombustibil (zidarie, beton, tencuiala, foi de azbest etc.), fie pe console incombustibile care se distanteaza fata de elementele combustibile. In incaperile cu materiale combustibile care se pot aprinde usor (bumbac,hartie etc.) corpurile de iluminat si instalatia electrica interioara trebuie sa fie etanse. Pentru diferite categorii de medii utilajele, aparatele si executia instalatiilor electrice trebuie sa corespunda gradului de protectie stabilit prin standarde si sa prezinte o stabilitate corespunzatoare la actiunea agentilor care caracterizeaza mediul respectiv (coroziune, solicitari mecanice, actiune termica etc.). O deosebita atentie trebuie acordata alegerii echipamentului electric si a tipului de executie in locurile cu pericol de explozie. In cazul cane nu se pot procura echipamente si 1

Executia Instalatiilor Electrice de Joasa Tensiune

  • View
    180

  • Download
    31

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Executia Instalatiilor Electrice de Joasa Tensiune

Text of Executia Instalatiilor Electrice de Joasa Tensiune

CAPITOLUL 5 APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE

EXECUTIA INSTALATIILOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNEInstalatiile electrice trebuie sa fie astfel realizate incat sa asigure, functionarea corecta si sigura a receptoarelor de iluminat si forta alimentate .Executia instalatiei trebuie sa fie facuta in asa fel incat sa asigure o productivitate a muncii cat mai mare si un consum de materiale cat mai redus. In acest sens se recornanda utilizarea semifabricatelor.

La alegerea tipului si modului de executie al instalatiilor electrice trebuie sa se tina seama de: gradul de rezistenta la foc al cladirilor. Combustibilitatea sistemelor pe care se monteaza aceste instalatii electrice, categoria de pericol de incendiu sau explozie a procesului tehnologic, mediul ambiant, gradul de pericol de electrocutare.Ca exemplificare se precizeaza ea in incaperile cu pericol de incendiu nu se admite montarea aparenta a tuburilor, a conductoarelor sau cablurilor nearmate care au invelisul exterior din materiale combustibile, deoarece in caz de avarii acestea pot provoca incendii. Nu se admite montarea direct pe elementele combustibile ale constructiilor a cordoanelor, cablurilor cu rnanta din materiale combustibile sau greu combustibile nearmate si a tuburilor din PVC. Aceste cabluri se pot monta fie pe un strat incombustibil (zidarie, beton, tencuiala, foi de azbest etc.), fie pe console incombustibile care se distanteaza fata de elementele combustibile.

In incaperile cu materiale combustibile care se pot aprinde usor (bumbac,hartie etc.) corpurile de iluminat si instalatia electrica interioara trebuie sa fie etanse.

Pentru diferite categorii de medii utilajele, aparatele si executia instalatiilor electrice trebuie sa corespunda gradului de protectie stabilit prin standarde si sa prezinte o stabilitate corespunzatoare la actiunea agentilor care caracterizeaza mediul respectiv (coroziune, solicitari mecanice, actiune termica etc.).O deosebita atentie trebuie acordata alegerii echipamentului electric si a tipului de executie in locurile cu pericol de explozie. In cazul cane nu se pot procura echipamente si materiale pentru executii sigure la explozii, in incaperile respective nu se prevad instalatii electrice.

In functie de gradul de pericol de electrocutare pe care il prezinta incaperile si locurile de munca trebuie sa se aleaga tipurile corespunzatoare de echipamente si instalatii electrice asigurandu-se securitatea muncii.

Se va evita amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu celelalte instalatii (apa, incalzire, gaze etc.). Daca acest lucru nu este posibil instalatiile electrice se vor monta deasupra conductelor de apa. Canalizare si gaze lichefiate si sub conductele calde si de gaze naturale respectandu-se distantele minime de vecinatate.La alegerea traseelor instalatiilor electrice se va evita strapungerea elementelor de rezistenta ale constructiilor.11.1 Executia instalatiilor electrice interioare de joasa tensiune

Din punct de vedere al exploatarii instalatiilor electrice constructiile se impart in cladiri de locuit, industriale, social-culturale si agricole. In tabelul 11.1 se prezinta principalele tipuri de instalatii electrice interioare recomandate pentru diferite tipuri de constructii.

Tabelul 11.1 Tipul instalatieiTipul de constructie

De locuitindustrialeSocial-culturaleagricole

Sub tencuialaxxx-

In tencuialaxxx-

Pe tencuialaxxxx

In pardosealaxxxxxxx

In scafe-xx-

In plafon falsxxxxxxxx

In canale ingropatexxxxx-

In canale suspendatexxxxxx

In plintexxxxx-

Pe poduri-xxxx

In tevi autoportante-xx-

Specificatia notatiilor : xx- preferabil; x- permis; - nedmis.

a) Instalalii sub tencuiala Aceste instalatii se caracterizeaza prin faptut ca se trag conductoarele in tuburi, iar tuburile se pozeaza in canale executate in zidarie.

La trasarea instalatiilor electrice se va urmari, ca sa se evite intersectarea cu alte tipuri de instalatii. Traseele vor fi orizontale sau verticale si in mod exceptional oblice pe tavan (fig.11.1).

Se executa strapungerile si locurile de fixare a dozelor de ramificatie si de aparat, precum si canalele in zidarie.

Pozarea tuburilor de protectie (fig.11.3) si a elementelor de imbinare se face cu bratari din sarma prinse in cuie sau cu copci din ipsos. astfel incat tuburile sa nu depaseasca suprafata peretelui cu mai mult de 5 mm pentru a putea fi acoperite cu un strat de 10 - 15 mm de tencuiala.

Fig. 11.1 Trasarea instalatiilor Fig. 11.2. Pozarea tuburilor

sub tencuiala a dozelor de aparat si ramificatie

Fig. 11.3 Pozarea tuburilor de protectie

1- Tub din PVC; 2- bratara de sarma; 3- cuiMontarea dozelor de ramificatie si aparat se face odata cu montarea tuburilor. Tuburile se introduc in doze pe o distanta de 5 mm si dozele se fixeaza cu ipsos. In cazul tuburilor

metalice (IPE, PEL) se realizeaza filetarea la capete a tuburilor, mufele se monteaza prin insurubare, iar dozele se fixeaza cu presetupe.

Tragerea conductoarelor in tuburi (fig.11.4) se face simultan pentru acelasi circuit prin impingere sau prin tragere prin intermediul unei sarme sau benzi prevazute la capat cu o bila.

Fig. 11.4 Tragerea conductoarelor electrice in tuburi de protectie

1- conductoarele unui circuit; 2- sarma sau banda de tragere; 3- bila;

4- tub de protectie.

Executarea legaturilor in doze pentru conductoarele de cupru ( fig. 11.5.) se face prin rasucire

cositorire urmata de izolarea cu banda izolatoare, introducerea in doza si montarea capacului.

In cazul conductoarelor din aluminiu se introduc capetele dezizolate in cleme speciale, se strange surubul clemei si se izoleaza, apoi se introduc lagaturile in doza si se monteaza capacul dozei.

Fig 11.5. Executarea legaturilor in doze pentru conductoarele din cupru Montarea aparatelor de conectare se face numai pe conductoarele de faza. Intrerupatoarele si comutatoarele de tip ingropat se fixeaza la inaltimea de 1,5 m de nivelul pardoselii, iar prizele se monteaza la inaltimea 0, 15 - 0,5 m de pardoselile izolate.In cazul cand se monteaza mai multe aparate unele sub altele, ordinea de montare de sus in jos va fi: intrerupator, comutator sau buton lumina, buton de sonerie priza pentru curenti tari, prize de curenti slabi (telefon, radio-tv).

Montarea intrerupatorului de tip ingropat (fig.11.6) se face prin demontarea capacului aparatului, racordarea conductoarelor dezizolate la bornele aparatului, introducerea aparatului in doza de aparat, blocarea acestuia cu ajutorul ghearelor de fixare si fixarea capacului cu ajutorul suruburilor.Aparatele de conectare (intrerupatoare. comutatoare, prize) se monteaza la o distanta de minimum 0,8 m de elementele metalice in legatura cu pamantul ( calorifer).

In incaperile de categoriile U1 ,U2 si U3 se interzice montarea intreruptoarelor si prizelor cu exceptia prizelor speciale pentru masini de ras.

Fig. 11.6 Montarea intrerupatorului de tip ingropat sub tencuiala

1- capacul aparatului; 2- suruburi pentru fixarea capacului; 3- conductori conectati la bornele aparatului; 4- doza de aparat; 5- gheare de fixare a aparatului; 6- suruburi pentru fixarea ghearelor.

In figura 11.7 se arata modul de realizare a legaturilor electrice in dozele de ramificatie si de aparat pentru intrerupatoarele si comutatoarele utilizate frecvent in instalatiile interioare de iluminat si prize, iar in figura 11.8 se prezinta realizarea legaturilor la doze pentru o instalatie de automat pe scara.

Fig. 11.7 Realizarea legaturiloe electrice in doze pentru intrerupatoare si comutatoare

a) unipolare; b) bipolare; c) dublu; d) serie; e) de scara;f) - in cruce si scara.

Fig. 11.8 Realizarea legaturilor pentru un automat de scara

In figura 11.9,a si b se prezinta schema monofilara si realizarea legaturilor pentru un tablou de apartament.

Fig. 11.9.Instalatia electrica interioara a unui tablou de apartament cu patru camere;

a) schema monofilara; b) executia legaturilor la dozele de ramificatie si de aparat.

b) Instalatii in tencuiala se executa cu conductoare INTEC asezate direct pe zidarie sau pe alte elemente necombustibile ale constructiei la cel putin 5 mm sub tencuiala. Conductoarele se fixeaza pe pereti cu cuie sau copci de ipsos.Se utilizeaza doze de ramificatie si de aparat, lagaturile facandu-se similar ca la instalatiile sub tencuiala. Avantajul acestor instalatii fata de cele sub tencuiala consta in aceea ca se evita saparea santurilor, pozarea tuburilor si tragerea conductoarelor in tuburi. In schimb prezinta dezavantajul ca inlocuirea unor conductoare necesita lucrari de anvergura.c) Instalatii pe tencuiala se realizeaza dupa executarea lucrarilor de tencuire. Trasarea traseelor si pozarea tuburilor se face astfel incat sa se asigure si o mica distanta fata de tencuiala cu ajutorul unor dibluri, conespanduri sau a unor console metalice

Fig. 11.10 Pozarea tuburilor PVC si metalice pe console din banda de otel.

In cazul instalatiei electrice executate cu cablu fixarea cablului se face cu ajutorul unor console din otel lat de 40x3 mm montate pe zidarie. Distantele dintre console pe orizontala se iau de 1 m iar pe verticala aceste distante pot fi mai mari.

Fig. 11.11. Montarea cablurilor pe console metalice

Montarea dozelor din PVC sau fonta se face odata cu tubul prin insurubarea presetupeifiletate la capatul tubului, asigurandu-se astfel etanseitatea.Montarea aparenta pe tencuiala a aparatelor de conectare (fig.11.12} se face pe elemente de constructie din beton sau pe constructii metalice.

In cazul montajului pe elemente din beton sau caramida aparatul se fixeaza in dibluri din material plastic cu ajutorul unor suruburi si saibe.

In cazul montajului pe constructii metalice aparatul se monteaza pe o consola prin intermediul unui suport, a suruburitor si saibelor. Ulterior se realizeaza racordarea conductoarelor la bornele aparatului.

lnstalatia electrica in montaj aparent (pe tencuiala) se face pe fetele laterale ale grinzilor pe directii paralele sau perpendiculare pe munchiile dintre pereti si tavan.

Fig. 11.12 Montarea aparenta a aparatelor de conectare:

1) capac aparat; 2) diblu PVC; 3) saibe; 4) holzsurub; 5) suport; 6) consola;

7) surub.

d) Instalatii sub pardoseala se fac pentru conductoare protejate in tuburi, sau cabluri prin montarea direct pe planseu si protejarea cu pardoseala de egalizare, dale sau placi, Aceste instalatii se pot executa in doua variante: cu doza centralizata si in canale.

Instalatiile cu doza centralizata (fig.11.13) se utilizeaza mai ales la locuinte. Doza centralizata se monteaza pe peretele din holul de intrare, continand un tablou la care se realizeaza conexiunile la elementele si aparatele instalatiei.Conductoarele care formeaza circuitul pentru iluminat sunt intinse pe planseul superior si coborate printr-un orificiu, iar conductoarele circuitului de prize se intind pe planseul apartamentului si se ridica pana la nivelul prizelor.

Aceste instalatii au avantajul ca nu necesita doze de ramificatie si permit un inalt grad de prefabricare.

Fig. 11.13 Instalatie cu doza centralizataInstalatiile in canale se utilizeaza in special, la hale industriale sau birouri mari la cladirile cu un singur nivel. Conductoarele se introduc in canale de material plastic si intinse de-a lungul liniei de dispunere a utilajelor sau birourilor. Din loc in loc sunt instalate casete de tragere, de ramificatie sau de trecere. Pe casetele de trecere se aseaza casetele cu prize la locurile de amplasare a utilajelor, iar restul casetelor se lasa acoperite. In figura 11.14 se prezinta detalii de realizare a instalatiei in canale. Trebuie de precizat ca pardoseala de protectie se realizeaza pana la inaltimea casetelor atingand o grosime 6 - 7 cm in cladirile administrative si de 10 - 13 cm in halele industriale.

Se mai utilizeaza si instalatii in canale lasate in pardoseala la turnare. Prin aceste canale se pozeaza cablurile si apoi se acopera cu dale sau placi metalice. Traseul canalelor se stabileste in lungul liniei de utilaje.

Principalul avantaj al acestor instalatii sub pardoseala este acela ca permite modificari ale instalatiei electrice la schimbarea pozitiei utilajelor, implicand doar schimbarea casetei de prize la o alta caseta de trecere.

Fig. 11.14 Detalii de realizare a instalatiei in canale

e) Instalatii in scafe se intalnesc in cladirile social- culturale la care arhitectura interioara impune iluminatul indirect. La instalatiile in scafe, corpurile de iluminat cu tuburi florescente, conductoarele si celelalte accesorii se monteaza in scafe. Aceste instalatii au avantajul ca nu necesita saparea santurilor in pereti, pozarea tuburilor de protectie si tragerea conductoarelor. Circuitele electrice sunt pozate in scafe numai in zona in care sunt realizate astfel de scafe, iar in rest instalatia electrica se monteaza ingropat( sub tencuiala).

Fig. 11.15 Instalatii in scafe: 1) lampa florescenta; s) scafa.

f) Instalatii in plafon fals se intalnesc la constructii industriale sau social-culturale.

Plafoanele pot fi nevizitabile (fig.11.16) sau vizitabile ( fig. 11.17). In cazul plafoanelor nevizitabile conductoarele si tuburile se fixeaza pe console cu bratari sau de consolele care sustin plafonul fals. Aparatele electrice, dozele si imbinarile instalatiei trebuie sa fie accesibile. In cazul plafonului vizitabil instatatiile electrice se realizeaza alaturi de celelalte tipuri de instalatii (climatizare, alimentare cu apa).Conductoarele si tuburile se aseaza liber pe suprafata superioara a plafonului fals, paralel cu axa constructiei, Corpurile de iluminat se aseaza in locasuri speciale prevazute in plafon si se alimenteaza de la cate o priza.

Fig. 11.16 Instalatie in plafon fals nevizitat: 1- plafon portant; 2- plafon fals.

Fig. 11.17. Instalatie electrica in plafon fals vizitabil: 1- corp de iluminat; 2 priza; 3 conductoare; 4 cutie cu ramificatie; 5 distributie prin bare; 6 teava de protectie;

7 conducta de coborare

g) Instalatii in canale in perti se intalnesc in special la constructiile din elemente semifabricate. Canalele de perete orizontale (fig.11.18) se realizeaza in nisele sau proeminentele zidariei sau de-a lungul muchiilor constructiilor.Tuburie se grupeaza sub forma de manunchiuri si se fixeaza cu bratari de sistemele constructiei (grinzi, muchii de imbinare intre pereti si tavan). Fig. 11.18 Instalatii in canale in perete.h) Instalatii in canale suspendate se intalnesc in special in halele industriale.Conductoarele, cablurile si tuburile se monteaza in canale autoportante independente de cladire. Aceste canale se utilizeaza si pentru montarea corpurilor de iluminat.

Fig. 11.19 Instalatii in canale suspendate

i) Instalatii in poduri se intalnesc in halele industriale sub forma podurilor de conductoare si respectiv de cabluri. Aceste instalatii au avantajul ca permit montarea unui numar mare de cabluri si conductoare cu manopera redusa, fiind in acelasi timp deosebit de flexibile permitand modificari simple ale instalatiei electrice.

Podurile de conductoare sunt realizate din tabla perforata cu marginile rasfrante avand latimea de 0,1 0,4 m si lungimea unui tronson de 2 m. Pe tronsoanele orizontale conductoarele sunt asezate liber, iar pe cele verticale sunt fixate.

Fig. 11.20. Instalatii pe poduri: a) de conductoare; b) de cabluri

Podurile de cabluri sunt realizate din tronsoane din profil cornier fixate de elementele de constructie prin carlige, ancore sau asezate pe console.

Consola

Spatar

Consola de

Perete Fig. 11.21 Variante de montare a podurilor de cabluri: a) atarnate cu carlige; b) ancorata de ferme;

c) pe console de perete.La montarea cablurilor pe podurile de cabluri se vor respecta distantele minime pe orizontala indicate in fig. 11.22.

Cablurile de energie se monteaza la nivele diferite in functie de tensiune, cele de tensiune ridicata se monteaza in partea superioara, iar cele de joasa tensiune la partea inferioara.

Cablurile de comanda si control se monteaza pe paliere diferite sub cablurile de energie.

Fig. 11.22. Montarea cablurilor pe poduri pe orizontala si pe verticala

j Instalatii in tevi autoportante se utilizeaza in cazul halelor industriale.Tevile care protejeaza conductoarele se rigidizeaza intre ele (fig.11.23,a) si monteaza pe elemente de constructii ca in figura 11.23,b,c si d. La distanta de minimum 15 m se prevad cutii de distributie fixate rigid de tevi. Dupa montarea tevilor se trag conductoarele si cablurile prin tevi. Cablurile de comanda si control se monteaza pe paliere diferite de cablurile de energie.

Fig. 11.23 Instalatii in tevi autoportante : a) rigidizarea tevilor; b) suspendare de plafon

c)- atarnarea de grinda; d)- suspendarea pe stalpi cu console.

k) Instalatii in plinte (fig.11.24) se realizeaza in plintele asezate pe perete, pervaz sau pardoseala.Aceste instalatii au avantaju1 ca prezinta o mare flexibilitate,permitand modificari usoare ale instalatiei electrice.Plinta pentru instalatiile electrice este forrnata din trei profile din PVC dur.

Fig. 11.24 Instalatii in plintel) Instalatii electrice in bare se intalnesc in ateliere de productie si laboratoare avand avantajul de a permite extinderea instalatiei,schimbarea traseelor, adaugarea sau scoaterea unor consumatori. La aceasta se mai adauga simplitatea constructiva utilizarea elementelor tipizate cu manopera putina si posiblitatea de utilizare a canalelor magistrale pentru amplasarea corpurilor de iluminat echipate cu lampi fluorescente.

In figura 11.25,a se prezinta un sistem de distributie a energiei electrice in bare.

Barele de aluminiu fixate pe izolatii de bachelita sau material plastic se plaseaza in interiorul canalelor de tabla de sectiune dreptunghiulara.Racordarea consumatorilor in orice punct al traseului se face prin bransarea la partea superioara sau inferioara a sistemului de bare a unei cutii de sigurante care asigura legatura spre consumatori. Aceste cutii de sigurante, cu grad protectie IP 30, se rigidizeaza de canalul de distributie prin suruburi.Pentru realizarea schemei de distributie se mai folosesc si cutii de ramificatie.

Montarea canalelor se face pe console fixate pe ziduri, stalpi sau pe fermele metalice ale halelor industriale la distante de 3 - 6 m,

Asamblarea modulelor de bare se face la sol pentru un tronson de o anumita lungime si apoi aceste tronsoane sunt ridicate la pozitia de montare cu ajutorul unor scripeti.

In figura 11.25 se prezinta doua moduri de suspendare a canalelor de bare de fermele de beton armat ale halelor industriale.

Datorita avatajelor evidente astfel de instalatli electrice in bare au capatat o raspandire tot mai mare

Fig. 11.25 Instalatii electrice in bare: a) prezentarea elementelor componente ale instalatiei in bare; b) suspendarea canalelor de bare de ferme de beton; c) detalii de suspendare:

1- canal de bare; 2- cutie de sigurante; 3- centru de ramificare.

PAGE 1