of 43/43
APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE 5.1. Marimile caracteristice ale unui aparat electric. Aparatele electrice sunt produse electrotehnice de constructie relativ complexa care nu sunt nici surse nici consumatori de energie electrica, ci au numai rolul de a supraveghea si de a determina desfasurarea normala a transportului de energie de la surse la consumatori. Marimi nominale mai semnificative pentru aparatele electrice: Tensiunea nominala - este valoarea standardizata de tensiune pentru care este construit aparatul si care este inscrisa pe placuta indicatoare a acestuia. In functie de valoarea tensiunii nominale se stabilesc toate incercarile de verificare a izolatiei aparatului.Tensiunile nominale standarde in tara noastra pentru aparate de curent alternativ sunt: - pentru aparatele de joasa tensiune: 24;48;127;220(230);380(400);500;660 V; - pentru aparatele de inalta tensiune:3;6;10;15;20;35;60;110;220 si 400 kV. Standardele precizeaza ca tensiunea de lucru aplicata in serviciul de durata la bornele aparatului poate depasi cu cel mult 15% valoarea tensiunii nominale, in instalatiile de inalta tensiune, si cu cel mult 10%, in instalatiile de joasa tensiune. Curentul nominal – cel mai mare curent- ales din valorile standardizate – pe care aparatul il poate suporta un timp oricat de lung, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sa depasesca anumite valori prescrise de norme. In functie de valoarea curentului nominal se stabilesc toate incercarile de verificare a incalzirii aparatului. Capacitatea de rupere nominala – reprezinta cel mai mare curent, exprimat in kA, pe care il poate intrerupe aparatul, ramanand in stare de functionare, atunci cand la bornele sale este aplicata o tensiune egala cu tensiunea sa nominala. Pentru aparatele de intrerupere destinate retelelor de curent alternativ de inalta tensiune, se foloseste mai 1

Aparate de Joasa Si Inalta Tensiune

  • View
    274

  • Download
    23

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Aparate de Joasa Si Inalta Tensiune

Text of Aparate de Joasa Si Inalta Tensiune

CAPITOLUL 5 APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE

APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE5.1. Marimile caracteristice ale unui aparat electric.

Aparatele electrice sunt produse electrotehnice de constructie relativ complexa care nu sunt nici surse nici consumatori de energie electrica, ci au numai rolul de a supraveghea si de a determina desfasurarea normala a transportului de energie de la surse la consumatori.

Marimi nominale mai semnificative pentru aparatele electrice:

Tensiunea nominala - este valoarea standardizata de tensiune pentru care este construit aparatul si care este inscrisa pe placuta indicatoare a acestuia. In functie de valoarea tensiunii nominale se stabilesc toate incercarile de verificare a izolatiei aparatului.Tensiunile nominale standarde in tara noastra pentru aparate de curent alternativ sunt:

pentru aparatele de joasa tensiune: 24;48;127;220(230);380(400);500;660 V; pentru aparatele de inalta tensiune:3;6;10;15;20;35;60;110;220 si 400 kV.Standardele precizeaza ca tensiunea de lucru aplicata in serviciul de durata la bornele aparatului poate depasi cu cel mult 15% valoarea tensiunii nominale, in instalatiile de inalta tensiune, si cu cel mult 10%, in instalatiile de joasa tensiune.

Curentul nominal cel mai mare curent- ales din valorile standardizate pe care aparatul il poate suporta un timp oricat de lung, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sa depasesca anumite valori prescrise de norme.

In functie de valoarea curentului nominal se stabilesc toate incercarile de verificare a incalzirii aparatului.

Capacitatea de rupere nominala reprezinta cel mai mare curent, exprimat in kA, pe care il poate intrerupe aparatul, ramanand in stare de functionare, atunci cand la bornele sale este aplicata o tensiune egala cu tensiunea sa nominala.Pentru aparatele de intrerupere destinate retelelor de curent alternativ de inalta tensiune, se foloseste mai frecvent, in locul notiunii de ,, capacitate nominala de rupere, notiunea de ,, putere de rupere nominala. Aceasta este data de relatia:

EMBED Equation.3

In care:

Pr puterea de rupere ( MVA);

Un tensiunea nominala (kV);

Ir curentul de rupere, definit ca cel mai mare curent, exprimat in kA, pe care il poate intrerupe aparatul la tensiunea nominala, ramanand in stare buna de functionare.

Curentul limita termic aptitudinea aparatelor de a suporta solicitari termice provocate de trecerea prin aparat a curentilor de scurtcircuit. Se indica valoarea curentului de scurtcircuit in kAef si durata acestuia( 1;5;20 s ), care poate strabate aparatul fara ca incalzirea cailor de curent sa depaseasca anumite temperaturi stabilite prin norme.

Curentul limita dinamic exprima aptitudinea aparatelor de a suporta solicitarile mecanice( electrodinamice) provocate de curentii de scurtcircuit care strabat aparatul. Se indica valoarea de varf a celui mai mare curent ( in kAmax ) care poate strabate aparatul, ramanand in stare de functionare.Felul curentului continuu sau alternativ- si frecventa.

Serviciul nominal frecventa conectarilor si timpul cat aparatul sta efectiv sub tensiune.

serviciul de 8 ore contactele pricipale ale aparatului raman inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp suficient de lung pentru a atinge echilibru termic, dar nu mai lung de 8 ore, dupa care circuitul principal este interupt in sarcina;

serviciul neintrerupt regimul de lucru in care contactele principale ale aparatului raman inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp mai mare de 8 ore( saptamani, luni chiar ani );

serviciul intermittent regimul de lucru in care aparatul executa un numar relativ mare de conectari si deconectari, in timpul carora partile conducatoare de curent , contactele si piesele in miscare sunt puternic solicitate termic si mecanic.-frecventa de conectare numarul de cicluri, ( conectare+perioada de functionare+ deconectare+ pauza),pe care aparatul le efectueaza intr-o ora;

- durata relativa de conectare arata in cadrul uni ciclu raportul dintre perioada in care aparatul este parcurs de curent si durata totala a ciclului.

Robustetea mecanica numarul de cicluri in gol( operatii complete de inchidere si deschidere, dar fara curent in circuitul principal al aparatului), pe care un aparat il poate efectua inainte de a fi necesare revizii sau inlocuiri de piese mecanice5.2. Aparate electrice de joasa tensiune.

Clasificarea aparatelor de joasa tensiune

1. Aparataj industrial; Aparate de conectare manuale:

Intrerupatoare-parghie;

Intrerupatoare si comutatoare pachet;

Intrerupatoare si comutatoare cu came;

Prize si fise industriale.

Aparate de conectare manuala a motoarelor electrice:

Comutatoare stea-triunghi; Autotransformatoare de pornire;

Inversoare manuale de sens de mers

Comutatoare de numar de poli;

Reostate de pornire si reglare pentru motoare electrice;

Reostate de excitatie pentru generatoare.

Aparate de comanda automata si protectie a motoarelor electrice: Contactoare si ruptoare;

Blocuri cu relee termice;

Contactoare cu relee;

Intrerupatoare automate in aer;

Intrerupatoare stea-triunghi, inversoare si comutatoare automate;

Aparate pentru actionari industriale si automatizari;

Butoane de comanda;

Chei de comanda;

Lampi si casete de semnalizare;

Intrerupatoare de sfarsit de cursa;

Microintrerupatoare;

Relee intermediare;

Aparate de protectie;

Sigurante fuzibile de mare putere

Aparate de protectie contra supratensiunilor;

Complete de aparate:

Tablouri de distributie capsulate

Celule de distributie de joasa tensiune.

2. Aparataj de instalatii( de uz casnic):

Prize si fise; Intrerupatoare comutatoare de instalatii;

Intrerupatoare automate de instalatii;

Automate de scara;

Sigurante fuzibile;

Tablouri de distributie pentru instalatii interioare.

Aparate de conectare manuala sunt actionate manual atat la inchidere cat si la deschidere;

servesc pentru stabilirea si intreruperea circuitului, nefiind prevazute cu alte elemente de protectie, masura sau reglare;

nu pot intrerupe decat curentii de serviciu mai mici sau cel mult egali cu curentul nominal; nu au rolul si nu pot sa intrerupa curenti mari de suprasarcina si de scurtcircuit; sunt destinate sa fie manevrate relative rar, durata de serviciu fiind de 1000- 6000 de cicluri, iar frecventa de conectare fiind de ordinal unei manevre pe ora sau chiar o manevra pe zi.

Din acesta categorie fac parte:

Intrerupatoare parghieSunt aparate de joasa tensiune, caracterizate prin faptul ca inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in forma de parghie.Ele servesc pentru conectarea la retea si intreruperea manuala a circuitelor de lumina si forta de joasa tensiune, atat in curent continuu cat si in curent alternativ, la consumatori de importanta redusa.Ele pot fi monopolare( utilizate indeosebi in circuite de putere mica- semanlizare, siguranta); bipolare( utilizate in circuite de curent continuu sau la circuite monofazate de curent alternativ circuite de lumina); tripolare( in sisteme trifazate de curent alternativ.

Fig. 1. Intrerupator parghie monopolar:

1- placa de baza;2- contact fix; 3- contact mobil; 4 borne de legare la retea; 5 maner de actionare; 6 resort; 7- contact de rupere.

Fig. 2 Intrerupator parghie( HEBLU) tripolar 60 A Intrerupatoare si comutatoare pachet

Sunt aparate de conectare de joasa tensiune actionate manual, caracterizate prin faptul ca ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi ax a unui numar variabil de elemente( pachet) de constructie similara( nu neaparat identice), fiecare element cuprinzand o cale de curent.Pot functiona in orice pozitie sunt foarte rezistente la vibratii si socuri.Ele sunt folosite la comanda circuitelor electrice la masini-unelte, ca intrerupatoare si comutatoare, pe panouri si pupitre de comanda si ca intrerupatoare capsulate.Se construiesc pentru tensiuni nominale de pana la 500 V c.a. si 400 V cc.Curentii nominali sunt cuprinsi intre 6 si 100 A

Fig 3 Comutator pachet ( PACO) tripolar, constructie ingropata:

a) elemente componente; b) comutator asamblat

1- maneta de actionare; 2 mecanism de sacadare; 3 ax patrat de actionare a contactelor mobile; 4 piulite si rondele de asamblare;5- disc de pertinax; 6 disc bachelita( sustin contactele); 7 contact mobil; 8 contacte fixe; 9- contact mobil in opozitie; 10 placa de baza; 11 placa de fixare pe panou. Intrerupatoare si comutatoare cu cameDeosebirea dintre intrerupatoarele pachet si intrerupatoarele cu came o constituie modul de realizare a circuitului de current:

la intrerupatoare- pachet, contactele mobile se rotesc o data cu axul de actionare, in timp ce contactele fixe sunt asezate pe un cerc periferic; inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza intre contacte cu frecare de tip furca; la intrerupatoarele cu came, contactele mobile executa miscari de translatie, inchiderea si deschiderea circuitelor realizandu-se cu ajutorul unor contacte de presiune punctiforme, fara frecare.Intrerupatoarele cu came se construiesc pentru curenti nominali de 610 A si tensiuni nominale de 250,380,500V.

Fig. 4. Intrerupator cu came.Reprezentare schematica a principiului de functionare.

1- contact fix; 2 punti de contact mobile; 3 sanie de care sunt fixate contactele mobile; 4 cama de comanda; 5 ax de comanda.

a) b) c)

Fig.5. Intrerupator cu came.a) - sistemul de contacte; b) sistemul de sacadare; c) vedere generala variante de baza Prize si fise industriale

Sunt formate din doua piese: priza reprezentand partea fixa legata la retea; fisa reprezentand partea mobila, la care este legata conducta flexibila de alimentare a consumatorului mobil.

Sunt utilizate pentru conectarea la reteaua electrica de joasa tensiune a consumatorilor mobili: grupuri de sudura, masini de gaurit,s.a..

Prizele si fisele sunt numai aparate de conectare si nu au putere de rupere.Este interzis sa se intrerupa curentul prin scoaterea fisei. Pentru intreruperea curentului este necesar sa se monteze in circuit un aparat de intrerupere corespunzator.

In mod normal, prizele si fisele industriale sunt trifazate, dar au patru cai conducatoare, cea de-a patra servind pentru legarea firului neutru al cordonului, prin priza la masa. Stiftul de contact corespunzand firului neutru este mai lung, astfel incat sa stabileasca primul contact si este astfel plasat astfel incat sa nu fie posibila introducerea fisei decat in pozitia corecta.Prizele si fisele industriale se construiesc in mod normal pentru tensiuni nominale de 380 V sau 500 V si pentru curenti nominali de 15,25,60 A.

Fig. 6. Prize si fise industriale.Aparate de comanda manuala a masinilor electrice rotative.Sunt utilizate pentru comanda pornirii sau opririi, schimbarea sensului de rotatie sau variatia vitezei motoarelor, precum si pentru reglarea excitatiei generatoarelor. Aceste aparate sunt simple fara elemente de protectie.

Intrerupatoarele cu tambur

Servesc exclusiv pentru comanda motoarelor electrice.Prin legarea corespunzatoare a contactelor de pe tambur pot fi folosite drept: comutator intrerupator, comutator stea- triunghi, inversor de sens de rotatie.Este folosit pentru comanda motoarelor la intensitati mari de curent 60.10 A.

Fig.7. Intrerupator manual cu tambur.1- placa de baza din bachelita; 2 borna; 3 contact fix; 4 element arcuitor; 5 carcasa; 6 perete izolant; 7 port contact mobil; 8 contact mobil; 9 disp. de sacadare; 10 ax actionare. Comutatoare stea- triunghi manuale.

Servesc pentru comanda pronirii si opririi motoarelor electrice asincrone cu rotorul in scurtcircuit si au rolul de a reduce valoarea curentului absorbit de motor in timpul pornirii.Utilizarea comutatorului stea- triunghi este necesara acolo unde reteaua nu suporta curent mare absorbit de motor la pornirea directa in triunghi

Constructiv comutatoarele stea triunghi manuale se realizeaza sub forma unor comutatoare cu tambur avand noua contacte fixe ( sase pe o latura corespunzatoare bornelor motorului si trei pe cealalta latura pentru cele trei faze ale retelei).Comutatorul nu poate fi manevrat decat in ordinea: zero-stea- triunghi

Fig.8. Comutator stea- triunghi.1 contacte mobile; 2 contacte fixe; 3 maneta de actionare; 4 placa de baza din bachelita;

5- mecanism de sacadare; 6 ac izolant; 7- capacdin tabla; 8- perete lateral.

Fig. 9. Modul de realizare a conexiunilor la un comutator stea triunghi tip tambur:a) pozitia zero; b) pozitia stea; c) pozitia triunghi.

Fig. 10. Schema de conexiuni stea triunghi realizata cu un intrerupator I si un comutator parghie. Autotransformatoare de pornireSe utilizeaza numai acolo unde motorul a fost astfel proiectat incat, in functionare bobinajul statoric sa fie conectat in stea si este absolut necesara reducerea curentului de pornire. Cu ajutorul autotransformatorului se realizeaza reducerea curentului de pornire prin reducerea tensiunii de alimentare deci se produce o scadere importanta a cuplului de pornire.Aparatul este constituit dintr-un autotransformator cu ploturi si un comutator cu cutite sau tip controler.

Cu ajutorul comutatorului, montat de obicei impreuna cu A.T. intr-o cuva cu ulei, se pot realiza contactele I,II,III; inainte de pornire, in pozitia zero a controlerului, toate cele trei contacte sunt deschise; pentru pornire se inchid mai intai contactele I, care pun in scurtcircuit capetele de nul ale infasurarilor transformatorului( transformatorul este un transformator trifazat in V , avand deci numai doua faze bobinate);in pozitia urmatoare se inchid contactele II; motorul fiind pus astfel sub tensiune redusa, porneste; In momentul in care motorul a atins turatia de regim( curentul absorbit de la retea nu mai scade), se trece pe pozitia III functionare de regim cu motorul alimentat de la retea.

Fig.11 Schema functionala a unui autotransfotmator de pornire. Inversoare de sens manuale

Sunt utilizate pentru inversarea sensului de rotatie al motoarelor asincrone. Realizeaza acest lucru prin schimbarea intre ele a doua faze ale circuitului de alimentare

Constructiv se aseamana foartemult cu comutatoarele stea triunghi.

Fig.12 Scheme de conexiuni ale unor inversoare de sens de mers:

a) realizat cu ajutorul unui comutator pachet;b) realizat cu ajutorul unui comutator cu came;

b) realizat cu ajutorul unui comutator tambur.

Comutatoare de numar de poliTuratia sincrona a unui motor de curent alternativ este data de relatia: [rot/min], in care:

f este frecventa retelei;

p este numarul de perechi de poli ai infasurarii statorice

f= 50 Hz atunci pentru: p=1..n= 3000 rot/min;

p=2..n= 1500 rot/min;

p=3..n= 1000 rot/min;

p=4..n= 750 rot/min.

Pentru motoarele asincrone cu rotorul in scurtcircuit exista deci posibilitatea de a modifica viteza de rotatie a motorului in doua trei trepte fixe, prin modificarea numarului de poli ai statorului( Se executa statorul cu mai multe infasurari, corespunzatoare fiecare unui anumit numar de poli, sau cu o infasurare serie paralel si executand in mod corespunzator legatura la retea). Acest lucru se executa cu ajutorul comutatoarelor de numar de poli care pot fi de tipul pachet sau cu came.

Reostate de pornire si reglaj pentru motoare electriceSe utilizeaza cu scopul de a regla pornirea si viteza de regim a motoarelor electrice asincrone cu rotorul bobinat atunci cand este necesar un cuplu de pornire mare sau atunci cand este necesara reglarea continua a vitezei de rotatie.Rezistentele se inseriaza in circuitul rotoric al motorului prin intermediul inelelor colectoare.Reostatele sunt formate din controlere si rezistente de pornire.

Reostate de excitatie pentru generatoare

Pentru a obtine reglarea tensiunii generatoarelor electrice de curent continuu sau alternativ , se modifica valoarea curentului de excitatie al generatoarelor prin introducerea sau scoaterea de rezistente din circuitul de excitatie.Aparate de comanda automata a motoarelor si circuitelor electrice.

Sunt aparate de comutare care pot efectua operatii de inchidere sau deschidere a circuitelor fara ca operatorul sa fie langa aparat, ci ca urmare a unei comenzi date de un releu sau de un operator aflat la distanta.

Contactoare si ruptoare.

Sunt aparate de manevra, servind pentru stabilirea, intreruperea sau comuatarea diferitelor circuite electrice si, in deosebi pentru punerea si scoaterea de sub tensiune a motoarelor electrice.Actionarea contactelor se face indirect prin comanda unui electromagnet sau o supapa cu aer comprimat. Contactele raman inchise numai atat timp cat bobina electromagnetului se afla sub tensiune

Contactoarele si ruptoarele se aseamana foarte mult intre ele; deosebirea consta in faptul ca, la contactoare, pozitia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal deschis, in tim ce la ruptoare, pozitia de repaus corespunde situatiei cu circuitul principal inchis, electromagnetul intervenind in sensul deschiderii circuitului.Dupa felul curentului contactoarele si ruptoarele sunt de curent continuu si de curent alternativ . Actionarea contactelor principale poate fi facuta cu electromagneti sau cu aer comprimat( in special la contactoarele de c.c. unde este necesara separarea rapida a contactelor- tractiune electrica)

Dupa numarul de poli contactoarele si ruptoarele pot fi monopolare, bipolare, tripolare si tetrapolare.

Dupa modul de rotatie a contactelor pot fi contactoare cu miscare de rotatie a contactelor( au putere de rupere mare, robuste la vibratii) si contactoare cu miscare de translatie

( gabarit redus).

Dupa mediul de stingere a arcului electric exista contactoare in aer si contactoare in ulei.

Fig.11. Elemente functionale si schema electrica a unui contactor:a) schema constructiva; b) schema electrica;

1 contact fix; 2 contact mobil; 3 armature electromagnetica; 4- legatura flexibila pentru trecerea curentului electric; 5 electromagnet; 6 bobina electromagnetului; 7 camera de stingere; 8 buton de comanda; 9 resort de deschidere; 10 placa de baza din material izolant. I circuit principal( forta); II circuit de comanda.

fig.12 Demaror si ruptor, deosebiri functionale:a) contactor; b) demaror

1- contact fix;2-contact mobil;3-armatura mobila a electromagnetului;4 electromagnet;5-resort antagonist;6- buton comanda;7 bobina electromagetului.Tabel 1: Clasificarea contactoarelor dupa categoriile de sarcina si tipurile reprezentative de sarcina

Contactoare cu relee.Pentru protectia si comanda motoarelor electrice se obisnuieste sa se asocieze, in acelasi ansamblu( aceeasi carcasa), un contactor, trei relee electromagnetice si doua sau trei relee termice, fiecare dintre ele prezentand urmatoarele functii:

contactorul indeplineste functia de aparat de manevra, inchizand sau deschizand circuitul principal;

releele electromagnetice asigura protectia instalatiei impotriva scurtcircuitelor, comandand fara intarziere deschiderea contactorului;

releele termice asigura protectia instalatiei impotriva suprasarcinilor, comandand deschiderea contactorului cand curentul depaseste valoarea normata un timp mai indelungat.

fig.13 Demaroare pentru pornirea motoarelor electrice

Caracteristici tehnice

Tensiunea nominala de izolare 660V c.a.

Tensiunea nominala de utilizare 220/230; 380/400; 500V

Frecventa nominala a curentului 50; 60 Hz

Frecventa de conectare 15 Con/h

Durata de actionare 40; 100%

Tensiunea de comanda a bobinei 28; 48; 110; 220/230; 380/400; 500V Domeniul de reglaj al releelor termice (0,67...1)Ir

Rezistenta la uzura in regim AC3 la 380V c.a. 250.000 con

Grad de protectie IP44 Se pot livra in executie Normal; TIII Corespund standardelor IEC 947; VDE 0660; NTR 4006/1-84 Blocuri cu relee termice Sunt aparate robuste care daca sunt ferite de actiunea umezelii exagerate si a depunerilor de praf nu necesita intretinere deosebita, sunt utilizate in protectia motoarelor electrice si folosesc numai bimetale in forma lamelara, incalzirea acestora putand fi directa sau indirecta. Pe cat posibil releul termic trebuie amplasat in vecinatatea motorului pe care il protejeaza sau in aceasi camera cu acesta, dar ferit de surse straine de caldura;dupa scurtcircuite trebuie verificata starea bimetalului si mentinerea reglajului.

fig.14 Bloc de relee termice elemente componente1- soclu;2 borne de racord la circ. de forta; 3- borne de racord in circ de comanda;4-lamele bimetalice; 5- buton de rearmare; 6-buton de reglaj a intensitatii;7-capac 8- parghie pentru rearmare de la distanta;9-sistem mecanic de actionare.

Intrerupatoare automate de joasa tensiune.Intrerupatoarele automate se caracterizeaza prin faptul ca, o data inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia inchis cu ajutorul unui zavor mecanic , numit broasca; acesta blocheaza la sfarsitul cursei de inchidere contactele mobile, asigurand presiunea necesara in contacte si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara vreun consum suplimentar de energie. Intrerupatorul automat ramane in aceasta pozitie pana cand, la comanda voita a unui operator sau automat la comanda unui releu de protectie, se indeparteaza zavorul mecanic, eliberand contactele mobile care se deschid cu mare viteza sub actiunea unor resoarte puternice.Are avantajul ca datorita resoartelor puternice de declansare se pot obtine puteri de rupere importante.Este insensibil la variatii de tensiune.Posibilitatea intreruperii unor curenti mari ( 20003000 A) comparativ cu contactoarele( 200.400 A)Dezavantajele apar datorita folosirii zavoriri mecanice si constau in faptul ca frecventa de conectare scade considerabil( cel mult cateva manevre pe zi), durata de viata fiind de ordinal zecilor de mii de actionari. Fiind un aparat complex are si cost de achizitie mare.

Intrerupatoarele automate se folosesc ca intrerupator principal pentru protectia liniilor si instalatiilor electrice; ca aparat normal de conectare si protectie al unor consumatori cu puteri de scurtcircuit importante; ca aparat normal de conectare acolo unde trebuie evitata deschiderea automata a aparatului la scaderi de tensiune sau la disparitia tensiunii; ca aparat normal de conectare acolo unde acesta suporta vibratii si socuri mecanice( poduri rulante, meanisme de ridicare).

Variante constructive:

Intrerupatoare automate monopolare, folosite pentru protejarea circuitelor de lumina din instalatiile interioare; se executa pentru curenti de 6...25 A si sunt comandate numai manual.

Intrerupatoare automate tripolare comantate prin buton,se executa pentru intensitati nominale de ordinul zecilor de amperi si servesc pentru comanda si protectia circuitelor de forta si lumina acolo unde este necesara comanda de la distanta si nu este dorita deconectarea la scaderi temporare de tensiune.

Intrerupatoare automate in constructie deschisa, se construiesc pentru intensitati nominale medii( sute de amperi), sunt comandate manual sau cu electromagneti folosite in principal in industrie.

Intrerupatoare automate capsulate, se construiesc pentru intensitati nominale de ordinul sutelor de amperi si sunt folosite pentru peotectia instalatiilor de pe nave sau in instalatii industriale

Intrerupatoare automate limitatoare,se construiesc pentru intensitati nominale de ordinul miilor de amperi si au proprietatea ca in cazul aparitiei unor curenti de scurtcircuit in instalatie, se dechid atat de repede si actioneaza atat de energic asupra arcului electric incat valoarea curentului de scurtcircuit nu mai are timp sa atinga valoarea de varf pe care ar fi atins-o in lipsa aparatului

In prezent toate intrerupatoarele automate de joasa tensiune se executa ca aparate de intrerupere in aer.

Elemente componente:

circuitul principal de curent contacte principale, contacte de rupere, bobina de suflaj magnetic, coarne de suflaj si borne de record la circuitul exterior; camerele de stingere a arcului electric;

piese izolante prntru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor;

mecanismul de actionare si zavorare

cutia aparatului;

elemente de protectie- relee termice si electromagnetice;

elemente si accesorii bobine de declansare, relee, transformatoare de curent, contacte auxiliare.

fig.17. Intreruptor automat cu actionare prin acumulare

de energie in resort, de 2000 A, 500 V :

1- contact principal; 2 coarne de suflaj; 3 si 7 furci de contact debrosabrie, pentru conectarea la circuitul principal respectiv pentru legarea 1a masa : 4 - transformator de curent pentru alimen-

-tarea releelor termice; 5 - transformator de curent pentru alimentarea elementului de temporizare ; 6 - bobina releului electromagnetic;8, 16 si 18 - panouri metalice de inchidere; 9 - axul principal

de actionare a contactelor mobile; 10, 11 si 14 - elemente ale mecanismului de actionare :

12 - resortul de acumulare a energiei ; 13 - motor electric de armare a resortului ;

15 - camera de stinger e ; 17 - ecran izolant intre faze.

Intrerupatoare stea triunghi automate, Comutatoare si Inversoare automate.Sunt realizate prin combinatii de contactoare si blocuri de relee de aceeasi constructie.

Inversoarele de sens automate

Servesc pentru a comanda, automat sau de la distanta, pornirea si sensul de rotatie al unui motor electric. Sunt formate din doua contactoare de constructie identica, plasate in aceeasi carcasa si blocate electric intre ele prin intermediul contactelor auxiliare. Fiecare contactor corespunde unui sens de rotire a motorului. Comutatoarele stea triunghi automate

Sunt folosite pentru comanda automata sau de la distanta si comutarea corecta, din stea in triunghi, a motoarelor asincrone mari cu rotorul in scurtcircuit, acolo unde conditiile din retea nu permit pornirea directa, dar, in acelasi timp, este necesara comanda automata sau de la distanta a pornirii motorului.

fig. 18. Schema electrica a unui comutator stea-triunghi automat:

1 - electromagnet de lnchidere; 2 - buton de comanda la distanta ; 3 - contacte

auxiliare; 4 - contact de blocare a comenzii dupa declansare prin relee;

5 - bimetal; 6 - releu de timp; 7 lampa de semnanzare,

Comutatoate automate de numar de poli

Se folosesc pentru modificarea, prin comanda automata sau de la distanta, a vitezei de rotatie a unui motor asincron prevazut cu un numar variabil de poli. Sunt formate din trei sau mai multe contactoare de constructie identica, plasate in aceeasi cuva si conectate intre ele in mod corespunzator, astfel incat sa se asigure succesiunea dorita a fazelor de pornire si blocaje necesare impotriva comenzii gresite.

Aparate auxiliare pentru actionari industriale si automatizari.Se utilizeaza ca elemente de comanda si semnalizare in cazul folosirii contactoarelor comandate de la distanta.Au rolul, de a inchide sau deschide circuitul bobinei contactorului( butoane de comanda) ,de a semnaliza situatia in care se afla contactorul

( lampi si casete de semnalizare).

Butoane de comandaAu rolul de a inchide sau de a intrerupe un circuit electric. Poate fi prevazut cu mai multe contacte, astfel incat, printr-o singura apasare, sa comande mai multe circuite, inchizand unele deschizand altele.Au o singura pozitie stabila, la care revin indata ce a incetat actionarea asupra butonului.Au curenti nominali mici 6A ( rar 10A )

Chei de comanda

Se aseamana cu intrerupatoarele pachet deosebirea fiind aceea ca au curentul nominal mult mai mic( 2..6 A ). Sunt utilizate numai ca aparate de conectare a circuitelor de comanda, indeplinind aceeasi functie ca butoanele de comanda.Cheile de comanda au doua pozitii de lucru stabile, contactul fiind permanent si nu pasager ca la butoanele de comanda.

Lampi si caste de semnalizare

Lampile de semnalizare servesc pentru semnalizarea luminoasa, pe panouri si pupitre de comanda, a pozitiei aparatelor mai importante de conectare sau pentru a indica anumite situatii normale sau anormale din instalatia supravegeata.

Casetele de semnalizare sunt tot lampi de semnalizare, avad cutia de dimensiuni mai mari si o placa frontala din sticla opaca, pe care se pot aplica diferite inscriptii.

Intrerupatoare de sfarsit de cursa( Limitatoare de cursa)

Sunt aparate de conectare, care intrerup sau stabilesc circuite sub actiunea unui element mecanic al instalatiei, aflat in miscare

Ele pot fi directe intrerup insusi curentul de alimentare al motorului, se executa ca aparate de intrerupere in aer sau in ulei- si indirecte intrerup numai curentul de alimentare al bobinei unui contactor din circuitul de forta al motoarelor., se executa numai in aer.

Microintrerupatoare.

Sunt aparate de conectare de joasa tensiune, caracterizate prin:

intrerupere brusca, indiferent de viteza de deplasare a organului de actionare

functionare foarte precisa( comutarea contactelor dintr-o pozitie in alta se face la o anumita pozitie, foarte bine definita, a elementului de actionare);

efort mic si cursa foarte redusa a elementului de actionare;

dimensiuni reduse;

frecventa mare de conectare curenti nominali de ordinal 610 A in c.a. si 0.5..2 A in c.c.

Sunt utilizate ca elemente de comanda actionate mecanic, pentru comanda inchiderii si deschiderii contactelor care deservesc instalatii complexe de mecanizare si automatizare.

Relee intermediare

Sunt aparate de conectare foarte asemanatoare contactoarelor, atat ca solutie constructiva cat si ca principiu de functionare, dar sunt dimensionate pentru curenti nominali mici ( 2-10 A ). Sunt formate dintr-un electromagnet, asemanator celor folosite la contactoare si 4- 10 perechi de contacte actionate de armatura mobila a electromagnetului. Rolul lor este de a primi comenzi de mica putere de la aparatele care supravegheaza functionarea unei instalatii si a le transforma in comenzi de curenti tari, capabile sa determine, de exemplu, inchiderea unui intrerupator automat mare, actionat prin electromagnet.

Aparate de protectie- Sigurante fuzibile de joasa tensiuneSigurantele fuzibile sunt cele mai simple aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor. Ele sunt formate, in principiu, dintr-un element fuzibil constand dintr-un fir sau o banda subtire din metal, cu sectiunea aleasa incat, daca sunt strabatute de un curent mai mare decat cel admis de instalatie, sa se topeasca, intrerupand astfel circuitul protejat in care sunt montate in serie.Avantaje. Principalele calitati ale sigurantelor fuzibile sunt: constructia foarte simpla si proprietatea de a intrerupe curenti mari de scurcircuit intr-un timp foarte scurt, inca inainte ca acestia sa fi atins valoarea maxima posibila.Se realizeaza deci o limitare a curentilor de scurtcircuit care strabat instalatia, reducandu-se foarte mult solicitarile termice si dinamice la care aceasta este supusa.

Dezavantaje: - timpul in care se produce topirea fuzibilului( cand siguranta este parcursa de curenti de suprasarcina) variaza in limite foarte largi si este influentat de mediul inconjurator; de aceea sigurantele fuzibile raman prin excelenta aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor sunt aparate cu functionare monofazata; se intampla, uneori, ca la suprasarcini repetate, sa se arda numai una din cele trei sigurante fuzibile ale unui sistem trifazat, situatie care poate provoca supraincalzirea si chiar arderea motaoarelor electrice.

sigurantele fuzibile nu pot fi reglate in exploatare in scopul realizarii unei caracteristici de protectie.Exista doua categorii de sigurante de joasa tensiune (in functie de necesitatea de a suporta supracurenti de scurta durata fara deteriorari):

sigurante fuzibile rapide la care timpul pana la topire este foarte scurt, chiar si in cazul unor supraintensitati care depasesc cu putin curentul nominal al fuzibilului.Firul fuzibil este realizat dintr-un singur metal ( cupru, argint). Sunt cele mai utilizate, avand o constructie simpla si o mare putere de rupere.

Sigurante fuzibile inerte care suporta un timp relativ lung ( secunde, minute ), supraintensitati de cateva ori mai mari decat curentul lor nominal.Au o functionare intarziata numai la supraintensitati mici; la scurtcircuite ele actioneaza practic tot atat de repede ca si sigurantele rapide.

Dupa mediul in care se realizeaza intreruperea si dupa solutia constructiva sigurnatele fuzibile de joasa tensiune se grupeaza in:

sigurante cu intrerupere in aer;

sigurante cu intrerupere in nisip.

Sigurante cu intrerupere in nisip- Sunt sigurante cu puteri de rupere superioare celor cu intrerupere in aer datorita umplerii tubului de portelan cu nisip pur si uscat de o anumita granulatie.Efectul favorabil al nisipului are doua explicatii si anume: conductibilitatea termica foarte buna a nisipului permite sa se foloseasca, la acelasi curent nominal fire de cupru sau argint cu sectiune mult mai mica decat in aer reducandu-se astfel cantitatea de vapori metalici produsi in timpul topirii;

nisipul exercita o actiune puternica de racire a arcului electric, limitand atat valoarea cat si durata curentului de scurtcircuit.

Sigurantele cu filet sunt cele mai simple si mai folosite sigurante de joasa tensiune cu stingere in nisip.Se utilizeza in instalatii pentru protectia circuitelor de lumina si forta de intensitati mijlocii( 6.200 A ) si sunt formate din patru elemente: soclul din portelan;

patronul fuzibil alcatuit dintr-un tub de portelan de anumita forma, umplut cu nisip si inchis la capete cu capace de contact. Firele fuzibile sunt intinse in masa de nisip intre capacele de contact;

piesele de contact cu diametrul interior calibrat cu rolul de a permite introducerea numai a patroanelor pana la o anumita intensitate, corespunzatoare circuitului protejat, si de a impiedica introducerea unor patroane de intensitate nominala mai mare.

capacul filetat- inchide patronul si realizeza presiunea necesara de contact

Sigurante de joasa tensiune cu mare putere de rupere sunt sigurante fuzibile de constructie speciala putand intrerupe curenti de scurtcircuit de ordinul zecilor de kiloamperi. Sunt formate dintr-un tub foarte rezistent de portelan sau steatita, umplut cu nisip fin si inchis ermetic la capete prin capace metalice. Fuzibilele din benzi sau fire de argint, sunt trecute prin nisip de la un capac la celalalt si sudate de acestea.Se construiesc pentru intensitati nominale de 601000 A se utilizeaza de regula in retelele de distributie urbana si in instalatiile industriale. Valoarea maxima a curentului care poate fi intrerupt variaza intre 25 si 100 kA.

Instalatii prefabricate de joasa tensiune pentru distributia energiei electrice.Sunt puncte de alimentare de joasa tensiune si, in general, sunt formate din:

unul sau mai multe cabluri de alimentare cu energie electrica;

un sistem de bare colectoare, pe care debiteaza cablurile de alimentare;

un numar de plecari in cablu, care leaga consumatorii la barele colectoare;

aparate de manevra si protectie, aparate de masurat etc.

Toate acestea sunt grupate in tablouri si celule de distributie, care, in functie de mediu si de conditiile de exploatare, pot fi executate in diferite grade de protectie:

tablouri de distributie neprotejate;

tablouri de distributie capsulate;

tablouri de distributie prefabricate, cu elemente debrosabile

Aparate electrice folosite in instalatiile de uz caznic( Aparataj de instalatii ).In circuitele de alimentare cu energie electrica a consumatorilor din interiorul locuintelor, cum sunt corpurile de iluminat, aparatele electrocalorice( fiare de calcat, plitele, fierbatoare electrice), ventilatoarele, frigiderele, aparatele de radio si televiziune, masinile electrice de spalat etc, se folosesc trei categorii de aparate electrice:

aparate de record la retea ( prize, fise si cuple );

aparate de conectare ( intrerupatoare, comutatoare);

aparate de protectie ( intrerupatoare automate de instalatii, sigurante ).

Aparate de racord la retea:

prizele fac parte din instalatia fixa fiind permanent sub tensiune, iar fisele raman legate la consumatorul mobil prin intermediul unui conductor flexibil izolat; punerea sub tensiune a consumatorului se face prin conectarea fisei la priza.

Parti componente:

soclul din material izolant cu o buna comportare termica si rezistent la conturnare( bachelita, portelan, steatit);

piesele de contact cu fisa din tabla de alama ambutisata;

bornele de record din bare profilate de alama sau din tabla de alama;

capacul de protectie din aminoplast, bachelita sau portelan;

elemente de fixare mecanica a prizei;

resoarte pentru asigurarea presiunii in contacte;

suruburile de fixare si suruburile de contact.

Dupa modul de fixare prizele pot fi aparente( PT) sau ingropate( ST)

Dupa modul de protectie ele pot fi normale ; impermeabile sub tencuiala, avand capac de protelan; capsulate.

Dupa numarul fazelor conectate ele pot fi:

monofazate cu doi poli;

monofazate cu doi poli si contact de protectie( CP);

trifazate cu tri poli;

trifazate cu trei poli si contact de protectie.

fisa este partea care stabileste, prin intermediul unor conductoare flexibile, legatura electrica a consumatorului mobil la sursa de tensiune.

Parti componente: stifturi de contact;piese de fixare a conductorului;piese izolante;brida pentru prindere mecanica a conductoarelor.

Fisele pot fi : bipolare simple; bipolare cu contact de protectie; tripolare cu contact de protectie.

Prizele si fisele bipolare se construiesc, de obiecei, pentru 10 A si 250 V. Prizele si fisele tripolare se construiesc pentru 10,16 si 25 A si 250 V.

Aparate de conectare.

Intrerupatoarele si comutatoarele de instalatii servesc indeosebi pentru conectarea si deconectarea circuitelor de lumina, dar sunt uneori montate pe consumatori mobili( aspiratoare, radiatoare, plite electrice). Solutii constructive sunt foarte numeroase dintre care amintim aparatele la care comutarea se face prin rotirea unui buton- intreruptoare si comutatoare rotative- sau prin bascularea unei parghii basculante( cumpana).Cele mai raspandite intrerupatoare si comutatoare sun cele de tip cumpana.Oricare ar fi varianta constructiva de intrerupator sau comutator el are in componenta sa urmatoarele elemente constructive:

soclul din mase plastice;

capacul si butonul de actionare realizate prin injectie din rasini, termoplaste, portelan s.a.;

bornele de record la circuitul exterior- din profile de alama;

elemente de fixare mecanica;

macanismul de sacadare pentru realizarea intreruperii bruste;

suruburile de fixare si suruburile de contact.

Dupa modul de instalare intrerupatoarele si comutatoarele pot fi:

pentru montare aparente( P.T.);

pentru montare ingropata ( S.T. );se introduce in cutii speciale, numite doze de aparate, ingropate in perete si executate din tabla sau mase plastice;

Dupa modul de protectie al aparatului impotriva loviturilor mecanice sau a patrunderii umiditatii se deosebesc:

aparate normale avand carcasa din bachelita sau din portelan;

aparate impermeabile sub tencuiala destinate instalarii in bai, bucatarii sau alte spatii cu atmosfera bogata in vapori de apa( ele au capacul si butonul prevazute cu garnituri speciale din cauciuc);

aparate capsulate in carcasa metalica, destinate a fi folosite in exterior sau alte locuri unde aparatul ar putea fi deteriorate prin lovire;

aparate capsulate in carcasa de bachelita de constuctie aparenta destinate a fi folosite in spatii umede.

Dupa schema de conexiuni:

intrerupatoare pentru apriderea si stingerea dintr-un singur punct a unei lampi sau a unui grup de lampi;

comutatoare- grup care servesc pentru aprinderea a doua lampi sau a doua grupuri de lampi, astfel incat, cand un grup este stins, celalalt sa fie aprins;

comutatoare serie( de lustre) care servesc pentru aprinderea si stingerea succesiva a doua grupuri de lampi, putand fi aprinse sau stinse atat separat cat si succesiv.

comutatoare de scara( de capat) care servesc pentru a aprinde si stinge o lampa sau un grup de lampi din doua puncte diferite;

comutatoare- cruce care impreuna cu doua comutatoare de scara servesc pentru aprinderea sau stingerea unui grup de lampi din mai multe puncte diferite.

Aparate de protectie.Protectia instalatiilor electrice interioare impotriva solicitarilor termice provocate de suprasarcini si scurtcircuite se poate realiza atat cu sigurante fuzibile cu filet cat si cu ajutorul unor intrerupatoare automate de instalatii acestea functioneaza pe principiul intrerupatoarelor automate si anume: inchiderea este manuala, mentinerea contactelor mobile in pozitia inchis se realizeaza cu ajutorul unui zavor mecanic, iar declansarea poate fi voita( prin actionarea unui buton sau parghii) sau automata( la comanda unui releu electromagnetic sau a unui releu termic).

Avantajele intrerupatoarelor automate in raport cu sigurantele fuzibile cu filet sunt:

posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpul necesar gasirii si montarii unui patron nou in locul celui ars;

nu mai este necesar un stoc de patroane de rezerva si indeosebi se evita pericolul pe care il reprezinta pentru securitatea locuintelor si instalatiilor inlocuirea fuzibilelor arse prin fuzibile improvizate din fire groase din cupru;

se poate obtine o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practic irealizabil cu sigurante fuzibile rapide asa cum sunt sigurantele cu filet;

se poate regla la fata locului curentul de declansare al automatului in functie de curentu real de serviciu al instalatiei, ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si viteza de executie a protectiei.

In schimb, intrerupatoarele automate de instalatii au o constructie mult mai complicata si sunt in consecinta mai scumpe.

Stabilirea variantelor constructive corespunzatoare mediului.Dupa gradul de protectie pe care il ofera carcasa, executia ei poate fi neprotejata

( deschisa ), protejata, inchisa normala, capsulata si antideflagrnta.

Aparatele in executie neprotejata nu au nici un fel de carcasa, nefiind protejate nici impotriva atingerilor intamplatoare. Aceste aparate nu pot fi utilizate decat in incaperi inchise, in spatele tablourilor de distributie, si , in general, in locuri in care nu patrund decat electricieni calificati.

Aparatele in executie protejata sunt astfel construite incat atingerea accidentala a aparatului sa se poata face din exteriorul carcasei, fara a fi necesara deschiderea acesteia. Executia protejata se poate realiza si cu simple plase sau gratare metalice, cu ochiuri suficient de mici, astfel incat piesele aflate sub tensiune sa nu poata fi atinse cu degetul introdus prin ochiurile plasei.

Aparatele in executie inchisa normala realizeaza pe langa protectia impotriva atingerii, si protectia impotriva picaturilor de apa. Aceste aparate au anumite orificii de ventilatie, care sunt astfel dispuse, incat, picaturile de apa cazute de sus sau oblic pe carcasa sa nu poata patrunde in interiorul acesteia.

Aparate in executie capsulate sunt mai bine inchise decat cele precedente, realizand inchiderea etansa. Se construiesc aparate etanse la apa, necesare pe nave sau instalatii portuare, si aparate etanse la praf, necesare in industria cimentului.

Tipurile de protectie ale aparatelor electrice de constructie normala au fost standardizate, definindu-se gradul de protectie normala prin doua cifre:

prima cifra indica gradul de protectie al personalului impotriva atingerii pieselor sub tensiune si a pieselor in miscare, precum si protectia aparatelor impotriva patrunderii corpurilor solide.Sunt normalizate sase astfel de grade de protectie, numerotate de la 1 la 6;

a doua cifra indica gradul de protectie al aparatului impotriva patrunderii lichidelor. Sunt normalizate opt astfel de grade de protectie numerotate de la 1 la 8.

Aparate electrice in constructie antiexploziva si antigrizuroasa.In costructia aparatelor electrice folosite in medii cu atmosfera exploziva, se iau in primul rand masuri care sa limiteze temperaturile diferitelor piese la valori suficient de joase si sa evite ca arcul electric, produs in functionarea normala a aparatelor, sa provoace explozii in instalatii.

5.3. Aparate electrice de medie si inalta tensiune

SeparatoareNormele de protectia muncii impun ca lucrarile de intretinere sau de reparatii in instalatiile de inalta tensiune sa se execute numai dupa ce portiunea pe care se lucreaza a fost deconectat si separata vizibil de restul instalatiei.

Separatoarele sunt aparate de conectare destinate conectarii circuitelor sub tensiune, dar fara sarcina, separarea fiind vizibila si cu suficienta izolatie, pentru ca, pe circuitul deconectat, personalul de intretinere sa poata executa lucrari in deplina siguranta.

Dupa tensiunea nominala se deosebesc separatoare de 1,3,6,10,15,20,35,110,220,400 kV;

Dupa intensitatea nominala se deosebesc separatoare de 200, 400, 630, 1250, 1600, 3150 A;

Dupa felul instalatiei sunt separatoare de interior si separatoare de exterior;

Dupa numarul de poli sunt separatoare monopolare si separatoare tripolare;

Dupa felul de deplasare a contactelor sun separatoare tip parghie; rotativ;pantograf si semi-pantograf

Elemente componente:

Orice separator este alcatuit din urmatoarele elemente componente:

cai conducatoare formate din contacte fixe ; contacte mobile si elemente flexibile de legatura

elemente izolante formate din izolatori de portelan tip suport si mai nou din izolatori din material compozit

soclul cu elementele de fixare un cadru rigid din profiluri de otel sudate pe care se fixeaza izolatoarele si axul de actionare;

dispozitivul de actionare.

Separatoarele sunt in constructie fara cutit de legare la pamant si cu cutit de legare la pamant.

Intrerupatoare automate de inalta tensiuneIntrerupatoarele automate de inalta tensiune sunt aparate de conectare destinate sa efectueze inchiderea si deschiderea circuitelor electrice de inalta tensiune aflate sub sarcina( strabatute de curent ) atat in conditii normale de lucru, cand circuitul este strabatut de curentul de serviciu, cat si in caz de defect, cand circuitul poate fi strabatut de curenti mult mai mari( de ordinul zecilor de kA ).

Ele pot executa operatia de inchidere sau intrerupere a circuitului in mod voit, la comanda unui operator, cat si intreruperea automata, la comanda data de un releu care supravegheaza functionarea corecta a instalatiei.

Rolul acestor intrerupatoare automate este:

sa realizeze intreruperea si stabilirea curentului de serviciu atunci cand sunt comandate;

sa intrerupa circuitul in mod automat si cat mai repede indata ce primesc comanda de la releele de protectie ale instalatiei.

Cerinte. Corespunzator functiilor lor, intrerupatoarele automate de inalta tensiune trebuie sa fie astfel construite incat sa satsfaca urmatoarele conditii:

in pozitia inchis:

sa suporte solicitarile termice ale curentilor de serviciu, astfel incat incalzirea aparatului sa ramana intre limitele admise;

sa suporte solicitarile termice si dinamice ale celor mai mari curenti de scurtcircuit care pot sa apara in instalatia respectiva;

sa asigure izolarea cailor conducatoare de curent, atat fata de piesele legate la pamant, cat si intre faze.

in pozitia deschis sa asigure o izolare suficienta:

intre partile conducatoare de curent si partile metalice legate la pamant;

intre caile de curent ale diferitelor faze;

intre contactele deschise ale aceleiasi faze.

in timpul deschiderii trebuie sa realizeze o intrerupere rapida si sigura a curentilor, de la valorile foarte mici, pana la valorile maxime ale curentilor de scurtcircuit, care pot sa aparea in instalatie. Intreruperea trebuie sa se realizeze fara a periclita personalul sau instalatia prin aruncare de flacari, gaze fierbinti, sau lichide, ori prin producerea de supratensiuni.

Satisfacerea conditiilor mentionate este asigurata daca marimile nominale ale intrerupatorului automat sunt corect alese. Aceste marimi sunt: tensiunea nominala;curentul nominal; puterea de rupere nominala. Pe placuta intrerupatorului sunt indicate atat marimile nominale cat si curentul limita termic si curentul limita dinamic al acestuia.

Dupa mediul in care se realizeaza stingerea arcului electric intrerupatoarele automate de inalta tensiune sunt:

cu ulei mult;

cu ulei putin;

cu aer comprimat;

cu hexflorura de sulf ;

cu vid .

fig.15 Schema de conexiuni a unui motor electric trifazat, protejat prin contactor si bloc cu relee

C- contactor; Rt - bloc cu relee termice; M- motorul; Sf sig. fuzibile;1- bimetal;2- tija de actionare;3- contact de intrerupere in circ de comanda;4-bobina contactorului;5-contact de automentinere;6- buton de pornire;7- buton oprire; 8- contact de semnalizare a deschiderii releului

fig.16 Intrerupator automat tripolar 20 A

1-placa de baza;2-contact fix;3-bobina de suflaj magnetic;

4-placi de otel pentru suflaj magnetic;5-contact mobil;

6,8 si 9 elemente ale mecanismului de zavorare;

7- butoane de comanda; 10- camera de stingere;11- bimetal

PAGE 1

_1298879192.unknown

_1299163028.unknown

_1298879149.unknown