85
3 REGIUNEA SUD VEST OLTENIA JUDEŢUL GORJ PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU INVĂŢĂMÂNT 2013 2020

REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

  • Upload
    others

  • View
    21

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

3

REGIUNEA SUD – VEST OLTENIA

JUDEŢUL GORJ

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

INVĂŢĂMÂNT

2013 – 2020

Page 2: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

4

Lista abrevierilor...................................................................................................................pag 5

Cuvânt înainte .....................................................................................................................pag 6

1. Rezumat .......................................................................................................... ……….pag 10

2. Demografie .....................................................................................................................pag 12

2.1 Situaţia prezentă

2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)

2.1.3 Distribuţia pe sexe

2.1.4 Structura pe grupe de vârstă

2.1.5. Structura pe grupe de vîrstă şi medii rezidenţiale

2.1.6 Structura etnică

2.1.7 Mişcarea migratorie

2.2.Proiecţii demografice

2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

3.Profilul economic ..............................................................................................................pag 14

3.1. Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

3.1.2 Productivitatea muncii

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii.

3.2. Informaţii parţiale

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

3.2.1. Cercetarea – dezvoltarea

3.2.3. Industria

3.2.4. Infrastrucutura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

3.2.5. Agricultura

3.2.6. Silvicultura

3.2.7. Turismul

3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

4. Piaţa muncii .............................................................................................................pag 21

4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii

4.1.1. Participare la forţa de muncă

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

4.2. Informaţii parţiale

4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la

AJOFM

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru

învăţământul profesional şi liceal tehnic

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala

postliceală

4.2.1.3. principalele consatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru

învăţământul superior

Page 3: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

5

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

(aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru I.P.T.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa forţei de Muncă (BFM)

4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM

4.4. Implicaţii pentru ÎPT

5. Învăţământul profesional şi tehnic .............................................................................pag 29

5.1.Indicatori de context

5.1.1.Contextul european

5.1.2.Contextul naţional

5.2.Indicatori de context specifici.

5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară

5.3.Indicatori de intrare

5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic

5.3.2 Resursele umane din ÎPT.

5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare.

5.4. Indicatori de proces

5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere.

5.5 Indicatori de ieşire

5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

5.5.6. Rata de succes

5.5.7. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

5.5.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)

5.5.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin

învăţământul secundar superior

5.5.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

5.6. Indicatori de impact

5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT

5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de

pregătire

5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor

5.7.5. Reţele şcolare

5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

5.8. Principalele concluzii din analiza IPT judeţean

6. Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI.............................pag 60

7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea ....................pag 62

Page 4: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

6

8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013

.................................................................................................................................................pag 65

9. Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor dezvoltării IPT

la orizontul anului 2013.......................................................................................................pag 67

10. Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

Gorj........................................................................................................................................pag 75

11. Anexe.

Page 5: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

7

Lista abrevierilor ADR- Agenţia de Dezvoltare Regională

AJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

AMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodării

ANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

BFM- Balanţa Forţei de Muncă

BIM- Biroul Internaţional al Muncii

BNR- Banca Naţională a României

CAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională

CCD- Casa Corpului Didactic

CDL- Curriculum în dezvoltare locală

CDR- Consiliul de Dezvoltare Regională

CEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale

CJ- Consiliul Judeţean

CJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică

CL- Consiliul Local

CLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională

CNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

CNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor

CNP- Comisia Naţională de Prognoză

DGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi Familie

ECTS(eng)-Sistemul European de Credite Transferabile

ECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea Profesională

ENQAVET(eng)-Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare

Profesională

EQF(eng)-Cadrul European al Calificărilor

ETF(eng)- Fundaţia Europeană pentru Formare

ONG – Organizaţii nonguvernamentale

CBS- pragram Phare transfrontalier

CR- Consorţiul Regional

IMM- întreprinderi mici şi mijlocii

INS- Institutul Naţional de Statistică

IPT- învăţământul profesional şi tehnic

ISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei

ISJ- Inspectoratul Şcolar Judeţean

MECI- Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării

OECD(eng)- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

PAS- Planul de Acţiune al Şcolii

PDR- Planul de Dezvoltare Regională

PIB- Produsul intern brut

PLAI- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ

PND- Planul Naţional de Dezvoltare

POR- Planul Operaţional Regional

POS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

PRAI- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ

PRAO- Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare

SAM- Şcoala de Arte şi Meserii

TVET(în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi Tehnic

UE- Uniunea Europeană ¸

VAB- valoarea adăugată brut

Page 6: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

8

Cuvânt înainte

Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi

formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2011 (Benchmarks) -

necesită:

măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi

raportarea unitară a indicatorilor statistici;

adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru

apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea

indicatorilor propuşi.

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi

tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România

ca stat membru al Uniunii Europene.

Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei

învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă

bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al

îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT

va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor

din România.

Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al

educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor

imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care

presupune integrare socio - profesională.

În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării

pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea

adaptării la cerinţele acestuia.

Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de

muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare

performantă.

Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional.

- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.

- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul

comunităţii.

Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este un document de planificare

strategică participativă pe termen mediu ce urmăreşte stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi

formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcţie de nevoile de dezvoltare

economică şi asigurare a coeziunii sociale, în perspectiva anului 2013. Acest document se

elaborează având la bază Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) pentru

regiunea Sud Vest Oltenia.

Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului

profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean,

în perspectiva anului 2020. PLAI cuprinde: analiza contextului judeţean; analiza

capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor

identificate prin diagnoza contextului judeţean; priorităţile, ţintele şi acţiunile

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel judeţean.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a

ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

Page 7: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

9

Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru

elaborarea PAS şi de a informa deciziile la nivel judeţean pentru restructurarea

reţelei şcolare a învăţământului profesional şi tehnic.

PLAI este realizat de Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social

(CLDPS), care sunt sunt structuri manageriale consultative care activează pentru creşterea

relevanţei şi calităţii IPT în sprijinul Inspectoratelor Şcolare. CLDPS au în componenţă

reprezentanţi ai: autorităţilor locale, AJOFM, organizaţiilor patronale, sindicatelor,

Inspectoratului Şcolar, ONG-uri. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele:

actualizarea şi implementarea PLAI pe baza recomandărilor din PRAI;

monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS);

asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS;

analiza şi avizarea planului anual de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic,

la nivel judeţean;

avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru IPT.

Page 8: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

10

Capitolul 1

1.Rezumat

Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată sub asistenţa echipei de management a

proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului

profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea

profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ

INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului

Profesional şi Tehnic. Documentul a fost realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de

Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010, pe baza datelor disponibile din surse

statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei, date furnizate de INS), din studii previzionale la

orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din surse administrative (statistici ale

ISJ Gorj, ANOFM, AJOFM Gorj).

Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimii ani, în condiţiile crizei economico-

financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013

utilizate în PLAI actualizat își păstrează încă un grad mare de relativitate. În acest context,

CLDPS apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru

dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii.

În aceste condiţii, CLDPS al judeţului Gorj consideră necesară o monitorizare atentă

în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel oferta IPT va putea fi

fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul

deciziei privind planul de şcolarizare (conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de

şcolarizare).

Adaptarea ofertei ÎPT la cererea pieței muncii se reralizează pe baza informațiilor și

analizei lor referitoare la demografie, economie, pița muncii și cele referitoare la sistemul ÎPT.

Analiza SWOT stă la baza identificării priorităților, obiectivelor, precum și a măsurilor planul

de ațiune. În acest plan de acţiune s-a propus ca obiectiv general Creşterea calităţii educaţiei şi

formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.

Pentru atingerea acestui obiectiv general au fost stabilite de către CLDPS Gorj

următoarele obiective specifice:

1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei

muncii

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere

3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţ şi

reducerea abandonului şcolar

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul

formării prin învăţământ tehnic şi profesional

Măsurile din planul de acţiune sunt asumate, în vederea implementării, de către membrii CLDPS

Gorj, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de

corelare a ofertei ÎPT cu cererea piţei muncii.

Page 9: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

11

Capitolul 2

Demografie

Judeţul Gorj este unul dintre cele 41 de judeţe ale României. Reşedinţa lui este

municipiul Târgu Jiu. Are o populaţie de 387.308 de locuitori şi suprafaţă de 5.602 km². Se

împarte în nouă oraşe (incluzând două municipii) şi 61 de comune. Face parte din regiunea

istorică Oltenia. Variat, în trei trepte distincte: în N şi NV sunt M-ţii Parang, Valcan şi Godeanu,

cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000m (altitudine maxima: 2.519, vârful Parangul Mare) şi cu

urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se

desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante:

Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.),

iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic.

Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1 din

prezentul document.

2.1 Situaţia prezentă (anexa 1a)

Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2010, judeţul Gorj

are o populaţie de 376.179 locuitori, reprezentând 16,80% din populaţia regiunii Sud Vest

Oltenia. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiind o scădere cu 2,87% a locuitorilor gorjeni

faţă de 1,67% cât este la nivel naţional la 1 iulie 2002.

La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale nu are diferenţe mari faţă de anul 1990 când

poplaţia era de 387.400, o diferenţă de 11221 (2,90%)

2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală (anexa 2a)

Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2010 a pus în evidenţă preponderenţa

populaţiei rurale cu un număr de 202.128 persoane (53%), faţă de populaţia din mediul urban,

ce însumează 179.515 persoane (43 %).

2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale

Dintr-un total de 381.643 la nivelul anului 2009, femeile din Gorj reprezintă 193.105 (50,6%).

Dintre acestea, aproximativ 51,76 % trăiesc în mediul rural.

2.1.3 Distribuţia pe sexe

Dintr-un total de 376179 persoane la 1 iulie 2010, femeile reprezintă 50,82% (191136

persoane). Dintre acestea 49,49% (94555persoane) trăiesc în mediul urban, iar 50,51% (96581

persoane) traiesc in mediul rural.

Persoanele de sex masculin în număr de 189004, (49,18% din populaţia judeţului) se

regăsesc în proporţie de 48,98% în mediul urban (89705 persoane) şi 51,02% (95229 persoane)

în mediul rural.

Structura populaţiei pe sexe este apropiată, populaţia de sex feminin fiind mai mare cu

1,33 puncte procentuale. La nivelul ţării diferenţa este de 2,62 puncte procentuale.

2.1.4 Structura populaţiei grupe de vârstă

Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 15,1% în anul 2010,

peste cea de la nivelul regiunii cu 1,2 puncte procentuale, iar, populaţia în vârstă de 65 de ani şi

peste atingând în 2010 un nivel de 13,8 faţă de 16,4 % cât este la nivel regional.

Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar constant

de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen

caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în

mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.

Page 10: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

12

2.1.5 Structura pe grupe de vîrsta si medii de rezidenţa

Structura populaţiei pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale - Regiunea Sud Vest

Oltenia, la 1 iulie 2010 - %-

Grupa de vârstă

TOTAL 0-14 ani 15-19

ani

20-24

ani

25-29

ani

30-64

ani

pete 65

ani

TOTAL 100,1 14,4 6,3 7,6 7,1 48,1 16,5

MASCULIN 100,0 15,2 6,6 8,0 7,4 49,1 13,7

FEMININ 99,8 13,8 6,1 7,3 6,8 47,2 18,8

URBAN 100,0 13,8 6,6 8,7 8,5 52,3 10,1

Masculin 100,0 14,7 6,9 9,1 8,8 52,0 8,5

Feminin 100,0 13,0 6,3 8,4 8,3 52,5 11,5

RURAL 100,0 15,0 6,1 6,6 5,8 44,3 22,2

Masculin 100,0 15,6 6,4 7,0 6,2 46,5 18,3

Feminin 99,9 14,5 5,9 6,2 5,4 42,1 25,9

2.1.6 Structura etnică

Regiunea Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un procent de

cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi roma. Statisticile oficiale dau un procent

de peste 97% populatie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT 98,1%, VL

98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului

Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie roma un număr de aproximativ 59 mii

persoane (2,5%). Populaţia roma trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii

Mondiale reflectă faptul că în 2000 aproximativ 68,8% din populaţia roma trăia cu mai puţin de

4,3 USD/zi..

2.1.7 Mişcarea migratorie

Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din

schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al

emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă

de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia

temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane

persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16).

Regiunea Sud Vest Oltenia, prin specificul ei, a avut o migraţie negativă în anul 2007,

numărul celor sosiţi în regiune (43400) fiind cu 2923 mai mic decât al celor plecaţi (46323) În

judeţul Gorj se observă că mişcarea migratorie a fost negativă ( 8583 plecaţi şi 4240 sosiţi)

2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 (anexa 2b) şi (anexa 2c)

Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să

continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra

populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor

fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia

şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform

prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de

348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% faţă de 15,4% cât se

preconizează pentru nivelul regiunii Sud Vest Oltenia

Page 11: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

13

De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe

toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 91

mii persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând

a fi de 18,14%.

2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT (Anexa 3d

Analiza SWOT)

`

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Îmbătrânirea populaţiei

la nivelul întregii

regiuni

Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi

alimentaţie, în scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice

pentru vârsta a III-a.

Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă

în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă

cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai

târziu şi progresiv.

Ponderea populaţiei de

etnie rromă comparată

cu cea la nivelul regiunii

Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu

populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni

pentru şcolarizarea acestora..

Scăderea numărului

populaţiei la nivelul

întregului judeţ, ritmul

cel mai alert de

descreştere înregistrând

populaţia de vârstă

şcolară

Restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu

cererea pieţei muncii;

Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie

şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării

la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri

vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute

etc.): „educaţia de a doua şansă”,

Promovarea unei culturi a învăţării permanente

Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe

de reconversie profesională.

Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes

cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în

formarea profesională iniţială.

Scăderea populaţiei

urbane pe fondul

dominării populaţiei

rurale

Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a

populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:

- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural

- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone

defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale

populaţiei)

Page 12: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

14

Capitolul 3

Profilul economic judeţean

3.1. Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)(anexa 3a)

Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de

aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni agricultura are un rol important, cu o pondere de circa

11,2%, înregistrând totuşi o scădere, de la 18,4% în 2004. De asemenea, industria are o pondere

însemnată în economia regiunii, furnizând 32,6% din produsul intern brut regional. Principalele

domenii industriale existente în regiune sunt: metalurgia neferoasă (producţia de aluminiu),

industria electrotehnică (Electroputere SA Craiova – locomotive, material rulant), industria

constructoare de maşini şi tractoare agricole, industria chimică, industria uşoară (textile şi

încălţăminte), materiale de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară.

Construcţiile au o pondere peste media naţională (7,41%), situându-se în jurul a 7,98%

din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor, sunt de remarcat serviciile de

„învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” cu o contribuţie de

circa 11,81% şi „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu 11,63 %.

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.

Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivel

naţional în anul 2006 reprezenta 38,4% din media europeană (UE-27=100). Comparativ,

regiunile Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud -Vest Oltenia se plasează

sub media naţională, doar regiunea Regiunea Nord-Est cu doar 24,2% din media europeană în

2005, fiind mai slab poziţionată faţă de Oltenia, cu 30,4%.

Evoluţiile prognozate prevăd în perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a PIB în

regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional.

Judeţul Gorj are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ

1,80% ( 1,83% in 2009, 1,77% in 2010, 1,76% in 2011).

Industria are o pondere însemnată în economia judeţului furnizând 42,7,8% din

valoarea adăugată brută( cu mult peste ponderea celorlalte judete ale regiunii) fiind urmată de

servicii cu 41,3%, construcţii ( datorate lucrarilor de infrastructura) cu 10,5,1% şi agricultura

cu o pondere de circa 5,6%.

La nivelul regiunii SV-Oltenia, judeţul Gorj are cea mai mare pondere în industrie şi cea

mai mica in agricultura.

Dacă se face o comparaţie cu structura valorii adăugate brute realizată în Uniunea

Europeană se pun în evidenţă decalaje semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a

căror contribuţie se situează cu mult sub media UE-27. Se aşteaptă ca integrarea în UE să

conducă în timp la diversificarea serviciilor şi la creşterea contribuţiei acestora la creşterea VAB.

Ponderea mare a industriei corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani

evidenţiază pe de o parte potenţialul Romîniei si al judetului în acest sector, sugerând însă că

evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale

crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor activităţi industriale cu

valoare adăugată mare.

Datele privind serviciile pun in evidenta importanta acestu sector pentru judetul Gorj, iar

datele despre agricultura regiunii pun în evidenţă importanţa atât în economia naţională cât şi în

cea a regiunii. Contribuţia acestor sectoare la volumul VAB va trebui să crească.

Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile

prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de criza economică.

Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin efectele crizei.

Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de

dezvoltare.

Page 13: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

15

Evoluţia şi prognoza evoluţiei acestuia se prezintă astfel:

Produsul intern brut/locuitor -euro-

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Regiunea SV Oltenia 3536 4524 5032 4174 4232 4507 5017 5575 6188

Judeţul Dolj 3503 4491 5202 4261 4313 4595 5124 5702 6336

Judeţul Gorj 4427 5978 6875 5711 5753 6110 6778 7506 8305

Judeţul Mehedinţi 3055 3767 4282 3558 3532 3748 4150 4587 5061

Judeţul Olt 2699 3506 3902 3283 3460 3708 4157 4645 5183

Judeţul Vâlvea 4089 4957 4870 4062 4067 4323 4792 5317 5898

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori

economico – sociali în profil teritorial până în 2014” (martie 2011) www.cnp.ro

Analiza comparativă pe judeţe a datelor din prognoza realizată de CNP permite

evidenţierea atât a evoluţiilor prognozate cât şi a disparităţilor intra-regionale privind valoarea

PIB/locuitor. Din punctul de vedere al acestui indicator, disparităţile intra–regionale se menţin pe

toată perioada până în 2014

Produsul intern brut pe locuitor – indici de disparitate faţă de nivelul naţional-

-%-

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Regiunea SV-Oltenia 78,2 77,4 76,3 74,3 74,6 74,7 74,9 75,1

Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea

noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea

acestora).

Comparaţia cu celelalte judeţe ale regiunii a structurii VAB în 2008 evidenţiază

următoarele aspecte relevante (Anexa 2a)

Structura comparativă a VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2008

Sursa: calculat pe baza datelor INS "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2009

-%-

Regiunea

Sud vest

oltenia

Jud.

Dolj

Jud.

Gorj

Jud.

Mehedinti

Jud.

Olt

Jud.

Valcea

Agricultură, silvicultură, piscicultură 10,4 11,9 5,6 12,1 15,2 8,3

Industrie, din care: 31,3 30,1 42,7 23,8 29,6 24,6

- Industrie extractiva 3,6 0,9 12,5 1,4 0,1 1,4

- Industrie prelucrătoare 21,9 24,4 17,9 15,1 27,4 21,7

- Energie electrica, termica, gaze, apă 5,8 4,8 12,2 7,3 2,1 1,5

Construcţii 11,5 10,4 10,5 13,1 12,1 13,4

Servicii, din care: 46,9 47,7 41,3 51,0 43,1 53,8

- Comerţ1)

9,1 11,2 5,0 8,2 7,4 12,9

- Hoteluri si restaurante 1,4 1,6 1,0 1,1 0,9 2,2

- Transport, depozitare, comunicaţii 9,1 6,7 13,5 9,2 5,5 10,9

- Intermedieri financiare 1,2 1,5 0,8 1,3 1,1 1,4

- Tranzacţii imobiliare, prestări servicii

pt. întreprinderi

11,0 11,0 9,5 13,9 11,1 11,2

- Administraţie publică si apărare 5,6 5,1 4,6 7,7 6,3 5,7

- Învăţământ 4,1 4,7 3,1 4,5 4,6 3,9

- Sănătate şi asistenţă socială 3,6 4,0 2,6 3,5 4,3 3,3

Page 14: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

16

- Alte activ. de servicii colective,

sociale si personale

1,7 1,8 1,2 1,6 1,9 2,2

TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0

Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de

aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni, serviciile au o pondere importanta de 46,9%, fiind

urmate de industrie cu 31,3%.

3.1.2. Productivitatea muncii (anexa 3e)

Datele referitoare la productivitatea muncii sunt la nivel naţional, în context european.

Până în acest moment, nu am identificat date privind acest indicator la nivel regional. Analizând

tabelele prezentate mai jos, observăm că România se situează pe penultimul loc în EU 27, în

privinţa productivităţii. În anul 2004 am depăşit ultima poziţie în clasament, care de atunci este

ocupată de Bulgaria. De remarcat este trend-ul pronunţat crescător al productivităţii muncii în

România, la fel ca în toate celelalte state din centrul şi estul Europei, care au aderat la UE, spre

deosebire de nucleul celor 15 state vechi şi cel al zonei Euro, care prezintă descreşteri ale acestui

indicator în ultimii 6 ani analizaţi. Decalajele rămân totuşi deosebit de mari faţă de ţările vechi

membre; la nivelul anului 2008, productivitatea muncii în România reprezenta 46,1%, faţă de

100% – UE 27 şi 109, 2% – UE 15.

În anul 2009, productivitatea muncii2 pe ansamblul economiei s-a redus cu 5,9%, după o

creştere anuală medie de 7,1% în perioada 2003-2008. Singurul sector care a înregistrat câştiguri

de productivitate a fost industria, în timp ce construcţiile au fost cele mai afectate de pierderi în

acest plan. O performanţă negativă au consemnat şi serviciile, în principal pe seama evoluţiilor

din sectorul privat.

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime (anexa 3b)

La sfârşitul anului 2007 erau înregistrate un număr de 36.616 de firme ca unităţi locale

active în industrie, comerţ şi alte servicii , cu un număr total de 348.301 angajaţi (în scădere cu

31,9% faţă de 2000 şi o creştere cu 4,7% faţă de anul 2006).

Datele statistice pentru perioada 2000-2007 evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi

mijlocii (IMM), care pe total au crescut atât ca număr de firme (cu 77,5%). În schimb a scăzut cu

13,7% numărul de firme şi cu 48% numărul de angajaţi în clasa întreprinderilor mari (peste

250salariaţi). Din categoria IMM, cele mai dinamice s-au dovedit microîntreprinderile (sub 9

salariaţi), în creştere cu 38% a numărului de angajaţi.

Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii

(anexa 3c)

În perioada 2000-2007 valoarea investiţiilor brute a cunoscut creşteri importante în

domenii ca: tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi, hoteluri şi restaurante, comerţ ,

transport, depozitare şi comunicaţii (cu 335%) şi construcţii.

Faţă de situaţia din 2003, se poate observa o tendinţă de creştere a numărului de IMM şi

mai ales de creştere a ponderii acestora în sectorul productiv. A scăzut însă semnificativ

ponderea IMM mijlocii, în favoarea celor mici şi micro. Conform surselor ONRC, în 2005, mai

funcţionau în judeţ 21 de întreprinderi mari cu peste 30.000 de angajaţi (cca. 12,5% din populaţia

ocupată), dintre care cele mai importante sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cca.

10.000 salariaţi) şi cele 2 mari complexe energetice: Turceni şi Rovinari (cu peste 8000 salariaţi

în total).

Distribuţia IMM în teritoriu indică o repartiţie neuniformă şi semnificative disparităţi

urban – rural şi nord – sud. Astfel urbanul are de cca. 4,0 ori mai multe IMM /1000 locuitori,

2Calculată pe baza PIB, respectiv a valorii adăugate brute sectoriale şi a populaţiei ocupate.

Page 15: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

17

municipiile Tg. Jiu şi Motru grupând peste 60% din totalul IMM-urilor din judeţ. Un număr

scăzut de IMM-uri prezintă oraşele Tismana, Turceni şi Ţicleni, în timp ce comune precum

Arcani sau Baia de Fier au un număr ridicat. Zona cea mai slab dezvoltată din punct de vedere al

numărului de IMM este zona rurală din sudul judeţului, unde numărul acestora este sub 7 /1000

locuitori şi uneori sub 4 (Bustuchin, Negomir, Ţănţăreni).

3.1.4 Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi mediu

Evoluţiile prognozate przinta pentru perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a

PIB în regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional. Creşterile susţinute înregistrate în

perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de

criza economică. Remarcăm faptul că în anul 2005 Oltenia a înregistrat o creştere negativă, fiind

singura regiune din România cu o astfel de ”performanţă”. Doar în anul 2003, creşterea PIB a

fost superioară celei naţionale. Pentru restul anilor, creşterile regionale sunt mai mici decât cele

naţionale, deci recuperarea decalajelor pe care le înregistrăm în momentul de faţă nu este

posibilă dacă ne încadrăm în aceste valori.

În privinţa prognozelor pentru următorii ani, datele puse la dispoziţie de Comisia

Naţională de Prognoză sunt actualizate numai la nivel naţional (28 aprilie 2009 CNP). Singurele

date disponibile şi acceptate oficial sunt prognozele Fondului Monetar Internaţional, pe baza

cărora s-a fundamentat şi rectificarea bugetară din aprilie 2009. După cum se poate observa din

anexa 3f pentru anul 2009 s-a precizat o “creştere economică “ negativă de 4,1%, iar anul

următor, o stagnare economică, deci creştere zero. Cele mai afectate sectoare industriale de

către criza globală pe care o traversăm, sunt industria auto şi de piese de schimb, industria

siderurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei, precum şi alte ramuri

industriale. Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin

efectele crizei. Este prognozată şi o scădere a PIB-lui generat de către sectorului serviciilor cu

2,2%; pentru agricultură scăderea PIB va fi de 2,6%.

3.2 Informaţii parţiale

3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă,

firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru

a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi

atrase în regiune.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al

forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare

de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi

păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare

adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea

pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare,

comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor

activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi

reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.

3.2.2 Cercetarea – dezvoltarea (anexa 3g)

Regiunea Sud Vest Oltenia a cunoscut o scădere a numărului de cercetători la 10.000

locuitori, de la 29,2 în 2006 la 28,6 în 2007. De asemenea, totalul cheltuielilor de cercetare-

dezvoltare au crescut cu 25% în 2007 in aceasta perioada.

Cercetarea din România este extrem de centralizată, 47,9% din numărul cercetătorilor şi

57,6% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este

concentrată în judeţul Dolj. Infrastructura de cercetare în regiunea Oltenia este reprezentată de

Page 16: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

18

26 institute şi centre de cercetare, din care 13 în agricultură şi silvicultură. Craiova este

singurul centru universitar de medicină din România care nu are instituţii/centre de cercetare.

3.2.3. Industria

În anul 2006 în regiunea Sud Vest Oltenia erau două parcuri industriale operaţionale,

situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial greenfield, la

Corabia, precum şi 5 incubatoare de afaceri.

Judeţul Gorj deţine o serie de avantaje competitive, determinate de bogăţia unor resurse

naturale şi de costul relativ redus de exploatare a acestora. Această situaţie, oferă în prezent o

anumită tabilitate a dezvoltării economice, dar care pe termen lung poate fi pusă sub semnul

îndoielii. Principalele domenii industriale în judeţul Gorj sunt: energie electrică (termocentrale

de la Turceni, 2.640 MW, Rogojel, 1.720 MW, Rovinari, 1.390 MW, Tg-Jiu şi hidrocentrale de

la Novaci şi cele din omplexul Cerna-Motru-Tismana), utilaj minier (Motru, Târgu-Jiu, Rovinari,

Bâlteni), maşini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat

(Târgu-Jiu), maşini-unelte şi frigidere cu compresor (Bumbeşti-Jiu), materiale de construcţii

(ciment, tuburi de azbociment, cărămidă etc., la Bârseşti , Târgu-Jiu, Târgu Cărbuneşti),

cherestea, mobilă, parchete, plăci aglomerate din lemn (Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier,

Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş), confecţii (Târgu-Jiu, Tismana, Padeş, Motru, Târgu Carbuneşti),

tricotaje (Motru), sticlărie pentru menaj (Târgu-Jiu), produse alimentare (preparate din carne şi

lapte, dulciuri, băuturi, ţigarete etc.)

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Lungimea reţelei feroviare însumează 236 km (221 km electrificaţi), iar cea a drumurilor

publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte în transportul feroviar îl ocupă sectorul

de căi-ferate Bumbeşti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat în folosinţă în

1948, care scurtează drumul dintre Oltenia şi bazinul carbonifer Petroşani.

3.2.5. Agricultura

Agricultura dispune de 250.204 ha terenuri agricole, din care 103.264 ha arabil , 125.305

ha păşuni şi fâneţe naturale, 13.266 ha livezi şi pepiniere pomicole ş.a. Principalele culturi

agricole sunt cele de porumb (57.140 ha, 1994), grâu şi secară (21.259 ha), plante de nutreţ

(9.069 ha), orz şi ovăz, cartofi, legume etc. Pomicultura (meri, pruni, peri, cireşi, nuci), cu

extindere mari în părţile deluroase ale judeţului, formează areale compacte în zona localităţilor

Bârseşti, Turcineşti, Dobriţa, Săcelu ş.a. În 1995, sectorul zootehnic cuprindea 157,4 mii capete

ovine, 129,4 mii capete porcine, 79,7 mii capete bovine, 22,2 mii capete caprine; avicultura

(2.424,3 mii capete; apicultura (13,6 mii familii de albine).

3.2.6. Silvicultura

Pornind de la exploatarea excesivă a pădurilor şi situaţiile de deşertificare semnalate în

regiunea Sud Vest Oltenia s-a hotărât elaborarea, cu concursul comunităţii academice de

specialitate, şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a

Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea

suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate. Sunt

necesare măsuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de

protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi predispuse la deşertificare; promovarea cu

prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, capabile să contribuie în cea

mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel exercitarea

continuă a funcţiilor multiple, ecologice, economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească

pădurea în ansamblul ei.

3.2.7. Turismul

Page 17: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

19

Turism intens, legat de varietatea condiţiilor naturale (defileul Jiului, cheile Olteţului,

Corcoaiei, Sohodolului ş.a., peşterile Polovragi, a Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare montane

ş.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suşeni,

Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 ,

Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile

Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtişoara), de operele monumentale ale lui

Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum

şi de datinile, obiceiurile tradiţionale şi portul gorjenesc.

3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabil - aspecte specifice ruralului montan

Dependenţa de un puternic sector extractiv şi afectarea semnificativă a mediului

reprezintă principalii factori restrictivi ai unei dezvoltări durabile. Aplicarea principiului

"poluatorul plăteşte" şi internalizarea costurilor de reconstrucţie ecologică ar ridica enorm

costurile de exploatare a lignitului, de exemplu şi implicit ar putea genera probleme de natură

economică şi socială. Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale, ecologice

precum şi introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent şi nu constituie încă o

alternativă viabilă la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului, în

viitorul imediat.

Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei

montane, aprobată de Guvernul României, se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a

resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se

depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a

acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la paritate cu alte zone în

privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului.

3.2 Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Industria deţine o pondere scăzută în economia

judeţului. Se caracterizează prin:

- număr mare de muncitori angajaţi determinat

de insuficienta dotare cu utilaje performante

- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile

legate de industria prelucrătoare

- introducerea noilor tehnologii şi creşterea

productivităţii muncii.

Menţinerea calificărilor din domeniile

industriei prelucrătoare care atrag cu

precădere investiţiile străine, alimentara,

mecanică)

Şcolarizarea pentru domeniile de

calificare din protecţia mediului,

electronică, automatizari, informatica,

industrie alimentară în scopul adaptării

competenţelor la tendinţele de

tehnologizare avansată din aceste domenii

Reducerea ofertei de şcolarizare pentru

calificări din industria textilă şi pielărie,

mecanică, electrotehnică

Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere,

caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi

nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Creşterea şcolarizării pentru calificările

de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului

de competenţe al lucrătorilor din construcţii

în utilizarea materialelor şi tehnologiilor

neconvenţionale precum şi a

echipamentelor performante.

Dezvoltarea unor calificări de nivel

superior în domeniul construcţiilor, lucrări

publice şi instalaţii şi a materialelor de

construcţii, în scopul creşterii

productivităţii muncii şi folosirii unor

Page 18: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

20

tehnologii şi materiale noi.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent

pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii,

transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ,

turism.

Dezvoltarea ofertei de şcolarizare

pentru calificări din domeniul serviciilor

prin:

- diversificarea calificărilor

- şcolarizarea pentru calificări de nivel 3

în domeniul bancar, comercial, tranzactii

financiare, asigurări, transporturi şi

infrastructură.

- creşterea cifrei de şcolarizare

- creşterea nivelului competenţelor

profesionale

- extinderea reţelei şcolare în mediul

rural

Suprafaţa agricolă, reprezentând 78% din

suprafaţa totala a judeţului, determina caracterul

agrar al judetului şi potenţialul agricol ridicat al

acestuia.

Creşterea producţiei agricole ca urmare a

sporirii randamentelor (introducere de

echipamente performante, utilizarea

automatizărilor, extinderea şi modernizarea

sistemelor de irigaţii), va necesita o

redimensionare a nivelului de pregătire a forţei

de munca în acest domeniu.

Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării

ruralului din perspectiva socio-economică a

localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului

şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită

pentru IPT.

Existenţa condiţiilor pentru realizarea

agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi

pentru personalul calificat.

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de

protecţie a mediului;

Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate

şi protejarea patrimoniului natural;

Restructurarea ofertei de şcolarizare

pentru calificări din agricultură prin:

- creşterea ponderii nivelului 3 de

pregătire, care va asigura un nivel

ridicat de competenţe pentru

personalul calificat, în special în

zootehnie.

- creşterea ponderii calificărilor din

domeniul protecţiei mediului

Dezvoltarea parteneriatului şcoală –

agenţi economici

Consolidarea parteneriatului social prin

antrenarea în procesul decizional şi de

planificare strategică a ÎPT a

reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor

relevante.

Iniţierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu

profil agrotehnic cu facilităţi de tip campus

Page 19: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

21

CAPITOLUL 4

Piaţa muncii

4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii

Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de

restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate,

menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune

economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel

naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi

în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două

serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în

Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare

naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între

regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1 Participarea la forţa de muncă

Populaţia activă civilă din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, în 2009, 1107,2 mii

persoane, respectiv 12,14% din populaţia activă civilă a ţării.

Din punct de vedere al evoluţiei, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat

atât la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cât şi la nivel naţional, cu menţiunea că la nivelul

regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat, iar in anul 2009 este o usoara

crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ). Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul

rural a avut o tendinţă constantă de scădere.În ceea ce priveşte structura pe vârste a populaţiei

active se remarcă o scădere a ponderii grupei de vârstă 15-24 ani şi o creştere pentru grupele 45 -54

ani şi 55 – 64 ani (anexa 4a).

Populaţia activă civilă din judeţul Gorj număra, în 2009, 150,4 mii persoane, respectiv

1,64% din populaţia activă a ţării şi 13,58% faţă de regiune.

4.1.2 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional (anexa 4c)

Reprezentând 11,91% din populaţia ocupată a României, populaţia ocupată din regiunea

Sud-Vest Oltenia număra 1001,8 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere constantă

a ocupării în perioada 2002 – 2008 si o usoara crestere in anul 2009.. În regiunea Sud-Vest

Oltenia, populaţia ocupată de sex masculin era preponderentă în 2008 (469,5 mii pers.), iar pe

medii rezidenţiale populaţia din mediul rural este semnificativ mai mare comparativ decât cea

din mediul urban, reducerile de populaţie ocupată sunt continue, pentru populaţia ocupată din

mediul rural se remarcă o scădere constantă, spre deosebire de urban unde se relevă creştere.

Reprezentând 1,59% din populaţia ocupată a României şi 13,36% faţă de regiune populaţia

ocupată din judeţul Gorj număra 133,9 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere

constantă a ocupării.

4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale (anexa 4b)

Distribuţia populaţiei civile, la nivel regional, pe sectoare de activitate evidenţiază

implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie semnificativă. Se observă o scădere a

populaţiei ocupate în agricultură şi o creştere constantă în domeniile construcţii şi servicii şi o

menţinere a procentului în domeniul industriei. În domeniul servicii se observă o creştere . O

economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o pondere mai

mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică pondere a populaţiei ocupate

în agricultură, în regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai

Page 20: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

22

multe persoane fiind ocupate în agricultura de subzistenţă, persoanele de sex feminin fiind

majoritare.

La nivelul judetului Gorj, în anul 2009, distribuţia populaţiei civile pe sectoare de

activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie de 22,6% în activităţi agricole .

4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

Rata de activitate a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în

trimestrul IV 2008 a fost de 62,0%.(anexa 4c)

La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în

anul 2009 faţă de anul 2002 (67% faţă de 71,8%), rata de activitate în mediul urban a rămas

aproximativ constantă, iar rata de activitate în mediul rural a scăzut.

La nivelul judeţului Gorj rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2008-2009, a

crescut cu 1,3 puncte procentuale ( de la 59,5% la 60,8%), cu 6,2 puncte procentuale sub rata de

la nivel regional (67%) Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în trimestrul IV

2008 a fost de 58,3%. (anexa 4c)si (anexa 4d)

Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în 2009 a fost de

60,7%. La nivel regional, în anul 2009 descresterea ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi

peste (60,7% în anul 2009 faţă de 63,9% în 2008) este rezultatul unui echilibru economic

temporar.

În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a

populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin . Această diferenţă

se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.

Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul urban, iar

în mediul rural se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.

La nivelul judeţului Gorj rata de ocupare a crescut în perioada 2005-2008 (de la 55,1% la

56,2%) si a scazut in anul 2009 la 54,1%.

.

4.2 Informaţii parţiale

4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2003

– 2008 (anexa 4e)

Din analiza balanţei şomaj-locuri de muncă la nivelul judeţului în perioada 2003-2008 ,

pentru care avem date disponibile, se desprind câteva aspecte relevante: în domeniile: comerţ,

construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, tehnici poligrafice, turism şi

alimentaţie publică, numărul de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri

înregistraţi.

Astfel, în domeniul comerţ, în perioada 2003-2008, procentul de şomeri înregistraţi a fost

fluctuant, în timp ce numărul locurilor de muncă vacante a crescut de 3 ori. (de la 658 la

2103)Domeniul construcţii şi lucrări publice a cunoscut o scădere cu 17,7% a numărului de

şomeri, iar numărul locurilor vacante a crescut 2,5 ori. Turismul şi alimentaţia publică are

valori fluctuante ale numărului de şomeri în perioada analizată, însă numărul locurilor de muncă

s-a dublat în perioada de analiză 2003 - 2008.

Raportul număr de şomeri-locuri de muncă vacante este negativ în domeniile:

agricultură, mecanică, electric, electromecanică depăşind numărul de locuri oferite de piaţa

muncii, domenii în care şi numărul de şomeri din rândul absolvenţilor, în perioada de analiză,

este ridicat.

Domeniul mecanică înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi

de şomeri (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante de 2130 în 2008 la nivel judeţului dar

şi cel mai mare număr de şomeri 4699 ). Din evoluţia 2003-2008 se desprinde tendinţa de

Page 21: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

23

creştere a locurilor de muncă vacante şi „păstrarea” numărului de şomeri în mecanică - la nivel

judeţean şi regional. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar, fără tendinţă de

ameliorare. Număr scăzut de locuri de muncă faţă de numărul de şomeri se înregistrează şi în

domeniile electric şi electromecanic, numai în 2008 locurile de muncă fiind la jumătate din

numărul şomerilor pentru domeniul electric şi la o treime pentru domeniul electromecanic.

În agricultură situaţia este similară, numărul de şomeri depăşind de 5 ori numărul de

locuri de muncă în anul 2008.

Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în

perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.

Una din cauzele acestor procente mari de absolvenţi şomeri ar putea fi

neconcordanţa între cerinţele angajatorilor şi nivelul competenţelor dobândite de elevi pe

parcursul şcolarităţii.

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru

învăţământul profesional şi liceal tehnologic (anexa 5)

Din perioada analizată (2003-2008) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor

relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu

scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul se bucură de

o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea

judeţelor.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel regional, prin creşterea

locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului - pe ansamblul regiunii şi în

mecanic; inginer construcţii civile şi industriale; inginer automatist; inginer autovehicule rutiere;

inginer electrotehnist majoritatea judeţelor.

Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul

profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi

competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii

solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul

locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru

şcoala postliceală(anexa 5)

Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi asistenţă

pedagogică, mecatronică şi informatică – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în

majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea

numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru

învăţământul superior(anexa 5)

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de

muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în

paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri (în

ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): inginer.

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

(aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) (anexa 5)

La 31 dec. 2009 şomajul înregistrat în regiunea SV Oltenia era de 9,5%, din aceştia

ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 22,1%.

La 31 decembrie 2009 şomerii înregistraţi în judeţul Gorj erau 16464 corespunzând unei

rate a şomajului a 10,9%, din aceştia ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 17,2%.

Page 22: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

24

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii . Implicaţii pentru I.P.T.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional

Acheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen

scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele

tendinţe mai consistente în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

Se analizează concluziile din ultima anchetă în întreprinderi (martie 2007, Phare TVET

2004). În viitor, se vor analiza evoluţiile din seriile de date care vor rezulta din repetarea

periodică a anchetelor în întreprinderi.

Tipul de concluzii rezultate din anchetă este exemplificat mai jos pentru Regiunea Sud

Vest Oltenia. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG

Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a

realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din

toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Vest Oltenia a cuprins un

număr de 230 de întreprinderi totalizând un număr de 31689 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului

abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 8,1% din numărul

total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele

tendinţe:

Circa un sfert (24%) din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un

deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de

muncă vacante neocupate într-un procent de 8% din numărul total de salariaţi.

Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din

întreprinderi, 14,8% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (29% din întreprinderi,

13,1% din numărul de salariaţi), agricultură (25% din întreprinderi, 16,2% din numărul de

salariaţi), industria prelucrătoare (28% din întreprinderi, 8,3% din numărul de salariaţi),

transport depozitare, comunicaţii (25% din întreprinderi, 6,6% din numărul de salariaţi).

În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele

Mehedinţi, Olt, Vâlcea – acestea fiind şi judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în

cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni).

În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului,

în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul

domeniilor:construcţii (20,1%),transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%) hoteluri şi

restaurante (13,9%).

Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INCSMPS

Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - singurele sectoare în care aceştia

anticipau o creştere în următoarele 6 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul transport, poştă

şitelecomunicaţii (15,4%) şi construcţii (4,2%), la care pe orizontul de 12 luni s-ar adăuga

comerţul (0,4%).

4.3.2 Concluzii din analiza principallori indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) (anexa

4c)

În perioada 2002-2009 resursele de muncă au o evoluţie pozitivă, populaţia ocupată civilă

o evoluţie constantă, numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 50%, iar rata şomajului

înregistrat a scăzut de la 9,4% în 2002 la 5,1% în 2007 si a crescut la 7,8 % in 2009 .

4.3.3. Concluzii privind analiza structurii populaţiei ocupate civile

Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, tendinţa de reducere a populaţiei

active s-a manifestat atât la nivelul judeţului Gorj, cât şi la nivelul regiunii, cu menţiunea că la

Page 23: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

25

nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat , cu mentiunea ca in anul

2009 este o usoara crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ).

4.3.4. Concluzii din analiza comparativa pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM

Şomajul (BIM) de lungă durată (anexa 4a)

La nivel regional, ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de

muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este

inferioară cererii) apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO, la nivel naţional în anul 2009,

rata şomajului a fost de 7,8% cu 0,6% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 9,5% în

2009 şi 9% în 2002. Rata şomajului la nivelul judetului Gorj a fost in anul 2009 de 10,9 cu 1

procent mai mica fata de anul 2002.

Şomajul tinerilor (BIM) (anexa 4a)

Din analiza datelor furnizate de către AJOFM Gj , la nivel judetean, rezultă o scădere de

un 1,9 puncte procentuale în anul 2009 faţă de 2008 privind evolutia tinerilor sub 25 de ani in

numarul total de someri.

Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie (anexa 4a)

Riscul şomajului şi şansa ocupării unui loc de muncă, la nivel regional, scad cu cât

nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie

este mai mare în mediul urban , iar pentru persoanele cu studii superioare rata se situează sub

rata totală a şomajului regional.

Ratele de ocupare pentru cei cu nivel superior sau mediu de educaţie sunt mai mici decât

în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.

Şomajul înregistrat (anexa 4e)

În perioada 2002-2008, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei

de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 17,5 mii şomeri înregistraţi în 2002 la 10994

şomeri înregistraţi în 2008 si crescatoare in 2009 la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei rate

de de 10.9%. După cum se observă, rata şomajului în 2009 este mai mică cu 1 punct procentual

faţă de anul 2002 (scădere de la 11,9% la 10,9%).

La 31 decembrie 2009 din totalul şomerilor inregistraţi (16464 şomeri), 10426 sunt

şomeri în plată ,diferenta de 6038 reprentând şomerii neindemnizaţi.

Pe grupe de vârste , categoriile cele mai afectate de şomaj sunt cele cuprinse între 40-49

ani(28%), urmata de categoria de varsta 30-39 ani(26%).

Având în vedere repartiţia şomerilor după studii la 31 decembrie 2009 categoriile cele mai

afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional

(60), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire liceal si post-liceal (30%), iar categoria

persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din totalul şomerilor înregistraţi.

În perioada 2009-2010-2011, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea

Forţei de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei

rate de de 10.9% la 14,8 mii şomeri înregistraţi la 31 dec.2010, rata de 9,62% si 9,9 mii şomeri

înregistraţi la 31 mai2011, corespunzatoare unei rate de 6.49%.

4.4.PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN

MEDIU (2013-2020)

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei

Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la

orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de

partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul

Page 24: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

26

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei

educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui

lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și

Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu

şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea

Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative

generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de

forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute

interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea

potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform

previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate

este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un

deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie

considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populația ocupată (deși

are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul

de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile

economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru

estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din

retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat

că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții

ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la

structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în

ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie

privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea

agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau

distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă

disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori

pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar

nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la

nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-

2088 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)

- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu

şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:

- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză

(Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013

- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un

ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm

Page 25: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

27

anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale

de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri,

diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada

2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în

considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013.

- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile

reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a

considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015.

- pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe

total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat

că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada

2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă

de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de

scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada

2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională

de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în

industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii

de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru

perioada 2011 – 2013).

- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada

2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:

- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea,

s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei

intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.

- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009

comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de

1.015 constant.

A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din

modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia

evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000-

2008.

În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel

naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-

2%).

Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011

– 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea

acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Page 26: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

28

Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu

PESIMIST

scenariu

MODERAT

(de bază)

scenariu

OPTIMIST

2009 9243 9243 9243

2010 9239 9239 9239

2011 8939 9161 9400

2012 8951 9095 9414

2013 8972 9045 9437

2014 8937 9032 9440

2015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la

nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru

invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între

2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în

perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru,

Vest, București-Ilfov.

Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea

proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru

fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei

ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS

(AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de

ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de

pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi

peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea

populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii

potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în

fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din

evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea

cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă

disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în

ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor

absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației

inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca

aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante

pentru învățământul profesional și tehnic.

Page 27: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

29

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Vest Oltenia în ocupații relevante pentru ÎPT

(nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale

cererii

potențiale 806129 793974 782594 769510 762031 754819 747140 739416 731649 723840

Prognoze ale

cererii

inlocuite 12939 12744 12561 12351 12231 12116 11992 11868 11744 11618

Prognoze ale

cererii

agregate 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458

Prognoze ale cererii pentru județul Gorj în ocupații relevante pentru ÎPT(nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale

cererii

potențiale 81856 80622 79467 78138 77379 76646 75867 75082 74293 73501

Prognoze ale

cererii

inlocuite 309 304 300 295 292 289 286 283 280 277

Prognoze ale

cererii

agregate 82165 80926 79766 78433 77670 76935 76153 75365 74574 73778

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul

moderat NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare

si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 2415913

2012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 2337661

2013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare

forestiera si servicii

auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 38357

2012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025

2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si

serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269

2012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895

2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea

carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 39449

2012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 39016

2013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia

hidrocarburilor si

servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 53875

2012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158

2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea

minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 852

2012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea

minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 2130

2012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130

2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 9290

2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092

2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a

bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 208363

2012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Page 28: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

30

Fabricarea produselor

din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157

2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor

textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 106461

2012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 105332

2013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de

imbracaminte; aranjarea

si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893

2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832

2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea

pieilor; fabricarea

articolelor de voiaj si

marochinarie, a

harnasamentelor si

incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001

2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815

Fabricarea lemnului si a

produselor din lemn si

pluta, cu exceptia

mobilei; fabricarea

articolelor din

impletitura de pai si alte

materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135

2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei,

hartiei si a produselor

din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 18634

2012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274

2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si

reproducerea pe suporti

a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918

2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446

2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a

titeiului, cocsificarea

carbunelui si tratarea

combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199

2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810

2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor

si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 56437

2012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744

2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor

din cauciuc si mase

plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 43275

2012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640

2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse

din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 86039

2012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148

2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 103153

2012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 102546

2013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor

metalice si a produselor

din metal (exclusiv

masini, utilaje si

instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664

2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319

Industria de masini si

echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 185156

2012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529

Page 29: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

31

Productia de mijloace

ale tehnicii de calcul si

de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 5296

2012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133

2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si

aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 97905

2012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 97172

2013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de

echipamente pentru

radio, televiziune si

comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885

2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617

2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si

instrumente medicale,

de precizie, optice si

fotografice,

ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752

2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de

transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 73830

2012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 72791

2013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace

de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 76718

2012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 76243

2013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si

alte activitati industriale

n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 124711

2012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848

2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor

si resturilor de materiale

reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721

2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500

2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea

de energie electrica si

termica, gaze si apa

calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710

2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904

2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si

distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 28346

2012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868

2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 629588

2012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 631637

2013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu

amanuntul, intretinerea

si repararea

autovehiculelor si a

motocicletelor; comert

cu amanuntul al

carburantilor pentru

autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942

2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869

Comert cu ridicata si

servicii de intermediere

in comertul cu ridicata

(cu exceptia comertului

cu autovehicule si

motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249

2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

Page 30: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

32

Comert cu amanuntul

(cu exceptia comertului

cu autovehicule si

motociclete); reparea

bunurilor personale si

gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694

2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 136915

2012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 136002

2013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre;

transporturi prin

conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 374209

2012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150

2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841

2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 12598

2013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 6015

2012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865

2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si

auxiliare de transport,

activitati ale agentiilor

de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367

2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992

2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605

2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 87720

2013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare

(cu exceptia activitatilor

de asigurari si ale

caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283

2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489

2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si

ale caselor de pensii (cu

exceptia celor din

sistemul public de

asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025

2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

Activitati auxiliare

intermedierilor

financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 11640

2012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457

2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 7766

2012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 7457

2013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si

echipamentelor, fara

operator si a bunurilor

personale si

gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006

2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati

conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 25528

2012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 25120

2013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 17319

2012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 16960

2013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de

servicii prestate in

principal

intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071

2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124

2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si

aparare; asigurari 2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852

Page 31: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

33

sociale din sistemul

public 2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898

2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 482168

2012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 485333

2013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta

sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 428301

2012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 430433

2013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si

a apelor uzate; asanare,

salubritate si activitati

similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683

2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624

2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative

diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876

2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 50670

2013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative,

culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 79627

2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054

2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de

servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 51099

2012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 50014

2013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale

personalului angajat in

gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893

2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059

2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in

gospodarii private, de

producere a bunurilor

destinate consumului

propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275

2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale

gospodariilor private, de

servicii pentru scopuri

proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655

2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146

2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale

organizatiilor si

organismelor

extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078

2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219

2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul

moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia

subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe

diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul

2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare

nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele

proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale

învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de

muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și

structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare

profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Page 32: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

34

Domeniul de

pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea

sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi

pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în

agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie

industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Fabricarea substantelor si a

produselor chimice

Fabricarea celulozei, hartiei si a

produselor din hartie

Industria de prelucrare a

titeiului, cocsificarea

carbunelui si tratarea

combustibililor nucleari

Fabricarea produselor din

cauciuc si mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători

asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii

instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Constructii

Industria constructiilor metalice

si a produselor din metal

(exclusiv masini, utilaje si

instalatii)

Productia si furnizarea de

energie electrica si termica,

gaze, apa calda si aer

conditionat

Distributia apei; salubritate,

gestionarea deseurilor, activitati

de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in

industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu

amănuntul; repararea

autovehiculelor si

motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în

magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorială

Electric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Meseriasi si muncitori calificati in

metalurgie, constructii metalice si asimilati

(72)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)

Meseriasi si muncitori calificati in

metalurgie, constructii metalice si asimilati

(72)

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători

asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Conducători de vehicule şi operatori

instalaţii mobile (83)

Page 33: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

35

Electronică

automatizări

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Dispersie mare transectorială

Meseriasi si muncitori calificati in

metalurgie, constructii metalice si asimilati

(72)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea

produselor din

lemn

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Fabricarea lemnului si a

produselor din lemn si pluta, cu

exceptia mobilei; fabricarea

articolelor din impletitura de

pai si alte materiale vegetale

Productia de mobilier si alte

activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si

asimilati (73)

Meseriasi si muncitori calificati in

industria alimentara si alte meserii

artizanale (74)

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători

asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie

alimentară

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Industria alimentara si a

bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in

industria alimentara si alte meserii

artizanale (74)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă

şi pielărie

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Fabricarea produselor textile

Fabricarea articolelor de

imbracaminte; aranjarea si

vopsirea blanurilor Tabacirea si

finisarea pieilor; fabricarea

articolelor de voiaj si

marochinarie, a

harnasamentelor si

incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si

asimilati (73)

Meseriasi si muncitori calificati in

industria alimentara si alte meserii

artizanale (74)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de

construcţii

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Fabricarea altor produse din

minerale nemetalice

Industria extractiva

Meseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si

asimilati (73)

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători

asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)

Meseriasi si muncitori calificati in

industria extractiva si constructii (71)

Meseriasi si muncitori calificati in

Page 34: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

36

metalurgie, constructii metalice si asimilati

(72)

Meseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si

asimilati (73)

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători

asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Conducători de vehicule şi operatori

instalaţii mobile (83)

Turism şi

alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restaurante

Lucrători în servicii personale şi protecţie

(51)

Meseriasi si muncitori calificati in

industria alimentara si alte meserii

artizanale (74)

Resurse

naturale şi

protecţia

mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea

sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi

pescuit

Distributia apei; salubritate,

gestionarea deseurilor, activitati

de decontaminare

Recuperarea deseurilor si

resturilor de materiale

reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în

agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici

poligrafice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)

Edituri, poligrafie si

reproducerea pe suporti a

inregistrarilor

Funcţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si

asimilati (73)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații

statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta

înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN,

pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este următoarea

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest

Oltenia

%

Page 35: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

37

2013 2017 2020

Agricultură 7,1 7,3 7,1

Chimie industrială 0,8 1,0 0,8

Construcţii instalaţii şi lucrări publice 5,8 5,8 5,8

Comerţ 14,5 14,8 14,5

Economic 7,4 7,6 7,4

Electric 7,7 8,0 7,7

Electromecanică 1,2 1,3 1,2

Electronică automatizări 0,5 0,7 0,5

Fabricarea produselor din lemn 1,5 0,0 1,5

Industrie alimentară 1,6 0,1 1,6

Industrie textilă şi pielărie 5,4 5,1 5,4

Materiale de construcţii 4,9 4,8 4,9

Mecanică 28,9 30,4 28,9

Turism şi alimentaţie 2,5 2,5 2,5

Resurse naturale şi protecţia mediului 10,3 10,6 10,3

Tehnici poligrafice 0,1 0,0 0,1

Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud

Vest Oltenia, în baza analizei specificului economic și de piața muncii al județului Gorj,

membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire

din județul Gorj este următoarea:

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Gorj

%

Valori medii

2013 2017 2020

Agricultură 1 2 2

Chimie industrială 1 1 1

Construcții, instalații și lucrări publice 5 6 6

Comerț 5 7 9

Economic 9 8 8

Electric 8 8 8

Electromecanică 5 3 3

Electronică și automatizări 14 10 4

Fabricarea produselor din lemn 2 2 3

Industrie alimentară 3 3 3

Industrie textilă și pielărie 4 4 4

Materiale de construcții 2 2 4

Mecanică 25 27 27

Turism și alimentație 6 7 8

Resurse naturale și protecția mediului 10 10 10

Tehnici poligrafice 0 0 0

Page 36: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

38

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZ

E ALE

CERERII

AGREGAT

E -

REGIUNE

A SUD

VEST

OLTENIA 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponde

rea din

cerere

a pieței

muncii

pentru

califica

ri de

nivel 2

și 3 în

2017

Ponder

e nivel

3

pentru

continu

area

studiilo

r în

învăță

mânt

superio

r în

2017

(asigur

area

benchm

ark

europea

n)

Ponderi

nivel 2

și 3 în

oferta

educați

onală a

IPT -

ieșiri în

2017

Total 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458

Calificări

specifice

nivelului 3

de calificare 83489 82230 81051 79696 78922 78175 77379 76579 75775 74966 10% 27% 37%

Calificări

specifice

nivelului 2

de calificare 735579 724489 714104 702165 695341 688760 681753 674705 667617 660492 90% 63%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017

este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ

terțiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În

cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de

nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

Concluzii din analiza pieței muncii

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Fluctuatia ratei de ocupare,

decalajul pana la atingerea

obiectivului stabilit prin

Strategia Lisabona, rata

şomajului peste media la

nivel naţional, şomajul

ridicat în rîndul tinerilor şi

şomajul de lungă durată

anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la

nevoile pieţei muncii

acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a

elevilor

abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi

continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi

implicarea în programele de măsuri active pentru

ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea

unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă

după absolvirea şcolii.

parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de

Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care

Page 37: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

39

pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor –

prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei

de muncă în programe de

formare continuă

creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi

formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările

tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi

adecvarea calificării cu locul de muncă

reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei

muncii

recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a

competenţelor dobândite pe cale formală şi informală

diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile

grupurilor ţintă, exemple : programe de formare la distanţă,

consultanţă, etc.

Dezechilibrul pe piaţa muncii

între cerere şi ofertă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de

calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional

(PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)3

Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între

planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea

crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora,

nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi

modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările

necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu

accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii),

priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi

dezvoltare rurală.

Necesitatea elaborării unei

strategii sectoriale pentru

agricultură şi dezvoltarea

rurală vizând modernizarea

agriculturii şi diversificarea

activităţilor economice în

mediul rural.

Parteneriate între şcolile de profil şi factorii interesaţi, în

special agenţii economici ,

Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a

potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de

calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi

managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-

alimentare)

Diversificarea ofertei de calificare având în vedere:

agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a

meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin

mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

Implicarea în programe de formare continuă pe două

componente:

- formarea competenţelor necesare unei agriculturi

competitive

- reconversia excedentului de forţă de muncă din

agricultură spre alte activităţi

Existenţa unor decalajele

privind nivelul de educaţie în

mediul rural faţă de urban

Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii

învăţământului rural

Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate

Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către

elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic

şi social

3 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic

PLAI – Plan local de acţiune

PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)

Page 38: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

40

Facilitarea inserţiei

absolvenţilor TVET pe piaţa

muncii

Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi

dezvoltarea de abilitaţi precum:

disponibilitate la schimbare şi la mobilitate

profesionala;

capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele

angajatorilor ;

capacitate de comunicare ;

disponibilitate la mobilitate geografica ;

capacitate de adaptare la transformările micro şi

macroeconomice;

abilităţi antreprenoriale;

abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi

valorifica iniţiativa proprie

Capitolul 5

Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ

5. 1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională.

5.1.1. Contextul european

Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a

Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi

să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de

ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26

martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi

interdependente stabilite la nivelul statelor membre:

Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare

Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor

şi ecologice

Creştere inclusivă

Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte:

Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%

Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare

Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar

“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei

energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie Strategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente

de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală

pentru Europa; Tineret în mişcare;

Page 39: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

41

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al

utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de

muncă;Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă"

Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF

Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior

şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor

cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mişcare” Linii de acţiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-

cheie şi excelenţă:

Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui

mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare

Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază

pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi

de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii

sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.

Promovarea învăţării şi predării de calitate

Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe

cunoaştere, de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele

antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii

(inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor;

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competenţele în sprijinul

învăţării de a lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj

comun între sistemul educaţional şi sectorul profesional (Taxonomia europeană

pentru aptitudini, competenţe şi profesii - ESCO).

Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca.

50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel

mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională.

Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru

facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie

şi stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor

juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai

bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin

încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune

întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi

prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate

socială a întreprinderilor (RSI).

Page 40: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

42

Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior,

inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea

unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi

validarea acestor tipuri de învăţare

Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere:

Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent;

Îmbunătăţiea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului

superior;

Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie

profesională

Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale

pentru tineri

Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020

toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o

parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de

muncă;

Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere.

Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt

încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe

baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor

şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în

muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen

de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc

Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente

Context şi Priorităţi ale formării profesionale

1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării

profesionale

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii

4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET

1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionale

Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor

Premise: Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării; Mecanisme operaţionale de asigurare

a calităţii; Implementarea mecanismelor se realizează coerent

Măsuri:

1. Realizarea Instrumentelor Necesare Implementării Mecanismelor care privesc EQF şi

EQVET; metodologii comune tuturor statelor membre pentru calificări descrise prin rezultate ale

învăţării; instrumente şi metodologii pentru competenţe comune la nivel de sectoare; reţele

europene în sprijinul dezvoltării EQF şi EQVET cu reprezentativitate sectorială; scheme pentru

validarea învăţării în contexte nonformale şi informale combinate cu utilizarea EQVET,

valorificate în contextul cadrului naţional al calificărilor; instrumente de asigurare a calităţii;

2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare) ;Europas, EQF,

ECVET; ECTS, ECVET în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii

2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale

Page 41: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

43

Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol

important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în

vederea realizării următoarelor 2 obiective:

1.Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol

al educaţiei social şi economic);

2.Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui

loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale

Măsuri:

1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:

1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care

părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;

1.1.1. Dobândirea competenţelor cheie ca o prerechizită pentru VET;

1.1.2. Consolidarea parteneriatelor între şcoli, actorii locali (inclusiv autorităţile publice locale)

şi mediul de afaceri;

1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la

VET;

1.2.1. Asigurarea accesului atât a femeilor cât şi a bărbaţilor;

1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;

1.3.1 Promovarea excelenţei în VET prin competiţii europene (ex: Euroskils) ;

1.3.2. Promovarea exemplelor de bună practică privind succesul în carieră prin dobândirea unor

calificări profesionale;

1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va

promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi care presupune:

promovarea consilierii pe perioada pregătii profesionale (orientare şcolară) şi în perioada

tranziţiei de la şcoală la locul de munca; promovarea sistemelor de consiliere adresate adulţilor

2. Măsuri la nivelul sistemului VET

2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET

2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în

învăţământul superior prin: dezvoltarea calificărilor pe baza rezultatelor învăţării atât în VET cât

şi în învăţământul superior; corelarea celor 2 sisteme şi a curriculei specifice a acestora

2.3. Promovarea participării active în ENQAVET

2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori,

consilieri) prin: pregătirea profesională a profesorilor/ formatorilor având în vedere prioritar

dezvoltarea tehnologică, cererea pieţei muncii şi a societăţii; promovarea mobilităţii profesorilor

şi a formatorilor

2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor prin: cercetări,

anchete, care să măsoare eficienţa sistemelor VET ; date statistice relevate pentru evaluarea şi

monitorizarea progresului care să permită şi comparabilitatea între ţări

3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii

Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali

pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii

Măsuri:

1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi

a competenţelor

Se are în vedere rezoluţia din noiembrie 2007 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de

muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi

prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar,

nevoile IMM

Acestea se vor realiza prin: dezvoltarea instrumentelor de planificare participativă la nivel

european; crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări,

ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european

Page 42: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

44

2. Corelarea VET cu piaţa muncii include: implicarea partenerilor sociali în elaborarea şi

implementarea politicilor VET; consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale

partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre sistemele

de educaţie şi partenerii sociali ; eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice

formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (planul de acţiune privind educaţia

şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european mai 2008) ; Dezvoltarea şi implementare

validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal

3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul

de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează:

implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate; transferul şi

recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în contextul utilizării

EQF şi ECVET; realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare

profesională şi organizatorii de practică

3. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare

profesională prin: încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior;

implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul superior;

implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei

4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VET

Scop:

Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în

VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior

Măsuri:

1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET prin:

Creşterea coordonării activităţii grupurilor de lucru şi a reţelelor active la nivel european precum

şi a diseminării recomandărilor formulate de acestea în vederea informării politicilor VET la

nivel european şi naţional; Stabilirea unor noi metode de lucru şi modalităţi pentru schimburi de

experienţă la nivel local şi informarea politicilor naţionale cu privire la rezultatele obţinute în

aceste activităţi; Implicarea actorilor multipli în realizarea şi implementarea instrumentelor

specifice TVET precum şi eficientizarea consultărilor naţionale; Creşterea eficienţei colaborării

dintre Comisia europeană şi statele membre

2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga prin:finanţarea din Fondul

Social European a reformelor în domeniul VET;utilizarea facilităţilor programului integrat

LLL;continuarea lucrului în domeniul statisticilor, indicatorilor, criteriilor de referinţă

(benchmark) în colaborare cu Eurostat, OECD, CEDEFOP, ETF.

3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga prin: prezentarea contribuţiei Procesului la

realizarea obiectivelor Lisabona; explicarea legăturilor dintre procesul Copenhaga si Procesul

Bologna; asigurarea vizibilităţii formării profesionale din perspectiva rolului esenţial al acesteia

în cadrul Procesului european privind educaţia şi formarea profesională; creşterea legăturii

procesului Copenhaga cu politicile privind învăţământul preuniversitar, multilingvismul şi

educaţia adulţilor

4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile

internaţionale prin continuarea: schimburilor de experienţă şi a cooperărilor cu ţările terţe, în

special cu cele angajate în procesul de integrare europeană şi participante în politicile de

vecinătate, cu sprijinul ETF; promovarea mecanismelor şi instrumentelor procesului Copenhaga

în ţări terţe; colaborarea cu organizaţii internaţionale ca de exemplu: UNESCO, Consiliul

Europei, OECD.

5.1.2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru

definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile

Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi

favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de

Page 43: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

45

coeziune socială. Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de

Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică

sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens

la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor

obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educaţie, Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile Comisiei

Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de

educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare

mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea

atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste

obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de

10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin

40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că

încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe

unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de

15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă

de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre

femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie,

adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează

valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este

supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de

adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De

asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei

finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de

1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o

diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale,

financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi

calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele

actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii,

Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara

documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse

au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită

tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie

dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul

legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

- Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:

- Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în

România.

- Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente.

- Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea

permanentă.

- Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare

economică şi socială a comunităţilor sociale.

- Realizarea echităţii în educaţie.

- Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor.

Indicatorii pentru educaţie

Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1

5.2 Indicatori de context specifici

5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară (anexa 6a)

Page 44: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

46

Începând cu anul şcolar 2001/2002 populaţia şcolară totală a judeţului a cunoscut o

dinamică negativă fenomen manifestat în paralel cu scăderea populaţiei totale a judeţului.

Raportat pe nivele de educaţie numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal şi

gimnazial au cunoscut cele mai mari scăderi, cu 40,83% respectiv 24%, urmate de populaţia

şcolară de nivel primar cu 16,5%, în timp ce populaţiile şcolare de nivel preşcolar şi liceal au

înregistrat creşteri de 1%, respectiv 51.14%.

Numărul de elevi cuprinşi în învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii), a

înregistrat o scădere semnificativă pe parcursul perioadei de analiză, valoarea înregistrată în anul

şcolar 2008/2009 scăzând cu 12,4% faţă de valoarea corespunzătoare a anului de bază.

Acest aspect trebuie avut în vedere de factorii implicaţi în planificare /finanţare:

Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Comunităţile Locale pentru

redimensionarea reţelei şcolare şi alocarea fondurilor necesare derulării actului educaţional.

Începând cu anul şcolar 2007/2008 numărul de elevii cuprinşi în învăţământul postliceal

a crescut datorită finanţării de la bugetul de stat.

Începând cu anul şcolar 2009-2010 unităţile de învăţământ profesional şi tehnic nu au

mai primit cifră de şcolarizare pentru şcoala de arte şi meserii.

Anul şcolar 2010-2011 a fost ultimul an şcolar în care elevii absolvenţi de clasa a X-a

SAM s-au putut înscrie la anul de completare obţinând nivelul II de calificare.

Populaţia şcolară urbană

Pe nivele de educaţie, populaţiile şcolare urbane de nivel preşcolar, primar, gimnazial şi

învăţământul profesional au cunoscut mici creşteri, cea mai mare înregistrându-se la

învăţământul profesional cu 4,8%.

Pana in anul 2009, populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat

pe parcursul perioadei de analiză o scădere de 2,5 %.

Populaţia şcolară rurală a cunoscut o reducere, cea mai semnificativă fiind de 4,8% la

învăţământul profesional.

Numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal a înregistrat creştere de 2,5%

Anul şcolar 2011-2012 populaţia şcolară urbană:

In anul şcolar 2011-2012, populaţia şcolară urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a

înregistrat pe parcursul perioadei (fata de anul scolar 2008-2009) o scădere de 2,85%.

Populaţia şcolară rurală cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat pe parcursul

perioadei (fata de anul scolar 2008-2009) o creştere de 1,14%.

5.3 Indicatori de ieşire

5.3.1. Numărul elevilor care revin unui cadru didactic (anexa 6c)

Indicatorul furnizat de INS pe niveluri educaţionale (preşcolar, primar, gimnazial, liceal,

profesional şi ucenici, postliceal şi maistri), la nivel judeţean.

Page 45: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

47

RAPORTUL ELEV/PROFESOR

0

5000

10000

15000

20000

25000

Nr.

Nr.

ele

viEl

evi/

Cad

re Nr

Nr.

Nr.

ele

viEl

evi/

Cad

re Nr

Nr.

Nr.

ele

viEl

evi/

Cad

re Nr

Nr.

Nr.

ele

vi

Elev

i/C

adre N

r

Nr.

Nr.

ele

vi

Elev

i/C

adre N

rN

r.N

r. e

levi

Elev

i/C

adre N

r

2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2011/2012

Total PROF. (SAM +AC) Total LICEU:

Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic poate furniza informaţii importante cu

privire la eficienţa utilizării resurselor alocate IPT. Exista diferenţă între numarul de elevi /cadru

didactic la invatamantul prescolar si cel liceal si SAM/invatamant profesional. Este necesar să fie

identificate cauzele acestor diferenţe, şi să se identifice intervenţiile adecvate pentru ambele

situaţii:

- în cazul valorilor foarte mici, măsuri pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor;

- în cazul valorilor relativ mari, să fie analizate implicaţiile asupra calităţii IPT

5.3.2. Resurse umane din IPT (anexa 6d)

Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizată din

datele furnizate de ISJ a vizat următoarele aspecte:

concordanţa dintre specializările cadrelor didactice şi tendinţele pe termen lung a

calificărilor relevante în regiune; cadre didactice cu a doua specializare

analiza specializarilor pe grupe de vârstă, specializări excedente şi deficitare

Constatări:

încă există un excedent de cadre didactice titulare de mecanică ;

procentul cadrelor didactice pentru specializări cerute pe piaţa muncii ( construcţii, comerţ,

industrie alimentară, turism şi alimentaţie publică, şi estetica şi igiena corpului omenesc) este în

creştere ;

se observă însă şi domenii –tehnici poligrafice şi materiale de construcţii- în care se

manifestă acut lipsa de cadre specializate.

Page 46: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

48

Normele didactice în ÎPT - jud. Gorj

0

20

40

60

80

100

120

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

Prof

esor

i

disc

iplin

eM

aist

ri

inst

ruct

ori

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2011/2012

Norme/ posturi didactice Total norme % Norme/ posturi didactice din care: Norme/ posturi didactice din care:

CALIFICAŢI, din care Calificaţi % CALIFICAŢI, din care din care: CALIFICAŢI, din care din care:

CALIFICAŢI, din care Titulari*) % CALIFICAŢI, din care Titulari*) % CALIFICAŢI, din care Titulari*) %

CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) % CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) % CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) %

Suplinitori necalificaţi***) % Necalificaţi % Suplinitori necalificaţi***) % % din totalul normelor din urban Suplinitori necalificaţi***) % % din totalul normelor din rural

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare (anexa 15, anexa 16)

Din analiza datelor transmise de ISJ din judeţul Gorj se evidenţiază faptul că la nivelul

judeţului în anul şcolar 2008-2009, au funcţionat un număr de 26 unităţi IPT din care 10 în

mediul rural. Din anul şcolar 2010-2011 numărul de unităţi IPT este de 24, prin fuzionarea a

două grupuri şcolare şi neşcolarizarea elevilor pe clasele de SAM la Şcoala de Arte şi Meserii

Turburea. În mediul urban clasele funcţionează, cu foarte mici excepţii, cu efective de elevi

conform normativelor. În mediul rural există unităţi şcolare cu număr foarte mic de elevi (5).

Astfel în judeţ funcţionează unităţi şcolare cu una, două sau trei clase, cu efective reduse de

elevi, fără dotări minime necesare şi parteneriate cu agenţi economici.

În anul 2012-2013, a crescut numărul elevilor cuprinşi în IPT, dintr-un număr total de

16016, în mediul rural 2159 elevi.

Situaţiile concrete au fost analizate în cadrul inspectoratului şcolar judeţean şi în

întâlnirile CLDPS pentru actualizarea PLAI în luna noiembrie 2010, ţinându-se cont de

modul de restructurare a reţelei şcolare. O atenţie deosebită se va acorda alocării cifrei de

şcolarizare la unităţile de învăţământ cuprinse în programe şi proiecte, pentru a valorifica

investiţiile realizate în resursele umane, în infrastructură şi dotările cu echipamente didactice.

Analizele realizate vor determina reorganizarea reţelei şcolare în mediul rural şi urban, prin

concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces. Totodată se

vor avea în vedere şi proiecţiile demografice până în 2025.

Analiza datelor furnizate de inspectoratele şcolare relevă următoarele aspecte:

- majoritatea unităţilor şcolare IPT din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară

desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare,

ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale);

- în mediul rural şi urban mic, încă nu sunt create toate condiţiile de învăţare pentru elevi;

situaţiile primite evidenţiază faptul că unităţile de învăţământ cuprinse în programele Phare

TVET dispun şi de ateliere şi laboratoare dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire, dar

restul unităţilor şcolare se situează încă la nivelul de dotare minimal.

Este necesară susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea

condiţiilor de învăţare pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu,

atât din mediul urban cât şi din mediul rural.

Page 47: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

49

5.4. Indicatori de proces

5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de

autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi

financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a

partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de

educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare

profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi

regional.

Aceste structuri sunt:

- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - structură consultativ a Consiliului de

Dezvoltare Regională

- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS)

– ca structură consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene

- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare

- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.

Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt

următoarele:

- Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standardelor de Pregătire Profesională.

- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea

Planurilor Regionale de Acţiune pentru Învăţământ(PRAI)

- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale

de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de

Acţiune a Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale

au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare

strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul

fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza

analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale

şcolilor (PAS) Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă

pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2008-2009 s-a

generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de

învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de

formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a

inspectoratelor şcolare.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este

esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în

ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:

- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în

învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)

- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi

foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung

- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT

- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor sociali din Consiliile de Administraţie

ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii

Page 48: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

50

Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL –

componentă importantă a planului de învăţământ) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii

la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi).

Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor

a agenţilor economici în elaborarea CDL.

Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului

de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform

metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai

comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită

apropiat de 100% ) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor

economici în cadrul acestora.

5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT

Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi

formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi

satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13

aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind

asigurarea calităţii educaţiei.

În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat

începând cu anul şcolar 2008-2009 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se

principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” şi a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se

aplică pentru toate cele 7 principii.

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea

şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe

acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în

planurile de îmbunătăţire a calităţii.

Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat

de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea

sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune.

Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de

planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la

nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor

comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la

creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un

impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a

strategiilor de îmbunătăţire.

5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere

Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi

consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod

obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere / elev, numărul de elevi consiliaţi /

consilier, etc.

În lipsa unor indicatori standard şi a unui sistem unitare de raportare a rezultatelor din activitatea

serviciilor de orientare şi consiliere, datele furnizate ca indicatori de către Centrele Judeţene de

Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) nu sunt pe deplin comparabile între judeţele din regiune şi

sunt dificil de armonizat.

Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în

ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special

în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a

numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi,

respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un

Page 49: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

51

mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în

alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Orientarea şi consilierea elevilor (anexa 14), identificată ca problemă la nivelul

regiunii, poate fi abordată sub două aspecte:

tendinţe şi evoluţii în sondajele de opinie ale elevilor ;

creşterea numărului de profesori consilieri în regiune.

În mediul rural, opţiunile elevilor şi al părinţilor se îndreaptă către Şcoala de Arte şi

Meserii datorită conceptului de meserie, cât şi dificultăţii accesului la învăţământul liceal

(filiera teoretică, tehnologică, vocaţională, care sunt situate în principal în mediul urban) datorate

în primul rând problemelor financiare.

În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se observa ca numarul acestora a crescut in anul

şcolar 2007-2008 faţă de anul şcolar 2006-2007; în anul şcolar 2007-2008 şi numărul cabinetelor

de asistenţă psihopedagogică a crescut faţă de anul şcolar 2006-2007. Această creştere se

constată în special în judeţul Gorj.

În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se remarcă o creştere cu 49,5% a numărului

acestora în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2007-2008; în anul şcolar 2006-2007 şi

numărul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică a crescut cu 60% faţă de anul şcolar 2005-

2006 . Această creştere se constată în special în judeţele Olt, Gorj şi Mehedinţi.

În anul şcolar 2012-2013, opţiunile elevilor, pentru învăţământul tehnologic a crescut cu

5,7%, pentru învăţământul teoretic a scăzut cu 10,4%, pentru învăţământul vocaţional scăderea a

fost de 0,8%.

5.5 Indicatori de ieşire

5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională (anexa 6f-1)

Rata netă de cuprindere în învăţământ a avut în perioada 2002-2008 o tendinţă de scădere

pe toate nivelurile educaţionale cu excepţia învăţământului preşcolar care a avut o evoluţie

pozitivă (de la 64,4% la 63,4%). Procentul este mult sub benchmark-ul european care prevede ca

până anul 2010 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului. Această

discrepanţă constituie o prioritate şi se va avea în vedere la proiectarea planurilor de şcolarizare.

Pe total populaţie şcolară (3-23 ani) rata netă de cuprindere se situează, în perioada de

referinţă, în jurul valorii de 64 %.

Opţiunile elevilor - Gorj

020406080

100120

2002/2

003

2003/2

004

2004/2

005

2005/2

006

2006/2

007

2007/2

008

2008+

2009

2009+

2010

2010-2

011

2012-2

013

GORJ

Înv.profesional

Filiera tehnologică

Filiera teoretică

Filiera vocaţională

Nehotărâţi

Altele

TOTAL

Page 50: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

52

Sursa INS

Este de remarcat, de asemenea, rata scăzută de cuprindere în învăţământ din mediul

rural acest lucru datorându-se şi faptului că în mediul rural reţeaua şcolară pentru liceu şi SAM

este mai puţin dezvoltată. Prin acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare

liceale şi a campusurilor educaţionale în mediul rural.

Rata neta de cuprindere in invatamant

-jud. Gorj

0102030405060708090

100

Rata

neta

glo

bală

- t

ota

l

3-2

3 a

ni

Inv.

prim

ar

7-1

0 a

ni

Înv.o

blig

ato

riu

7 -

16 a

ni

Secundar

sup.

cla

sele

XI-

XII

17-1

8

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

Sursa INS

Rata netă de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-1, anexa 6f-2)

Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară, în perioada anilor

şcolari 2000-2001/ 2008-2009 a avut o evoluţie aproape constantă, în jurul valorii de 77.1%.

Page 51: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

53

Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ

- Jud. GORJ-

71,8

70,7

70,9

72,1 74

,9 76,7

77,1

75,8

86,1

87,5 89

,7

88,2

88,2

89,5

91,2

91,496

,3

96,9

95,7

96,2 98

,3

96,2

95,5

91,9

92,3

93,4

93,1

94

96,4

97,2

93,6

93,7

74,5

74,6

75,7

73,8 77

,7

78,1 81

,9 84,3

31,7

27,3 27,8

33

39,3

46,3 47,3

42,4

0

20

40

60

80

100

120

2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2011-

2012

%

Total 3-23 ani

3 - 6 ani

7-10 ani

11-14 ani

15-18 ani

19-23 ani

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză

pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 14 ani (peste 94%).

Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste

70% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european de 85%. Se impun măsuri

active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un

număr cât mai mare de tineri.

În perioada 2011-2012 s-a înregistrat o scădere a elevilor cuprinşi în intervalul de vârstă

7-10 ani şi o scădere de 0,98% pentru elevii cu vârstă între 3-23 ani.

Sursa INS

Populaţia pe grupe mari de vârstă proiectată pe medii şi pe regiuni, între anii 2003 şi 2025

Judete/Grupe de

varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Gorj 386,9 385,3 380,1 372,4 361,9 348,8

0-14 70,9 66,1 58,5 54,6 50,7 45,4

15-64 264,9 267,7 271,6 268,3 259,2 249,1

65 si peste 51,1 51,4 49,9 49,5 52,0 54,3

Populaţia preşcolară şi şcolară proiectată pe medii şi pe regiuni, între anii 2003 şi 2025

Page 52: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

54

Judete/Grupe de

varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025

Gorj 122,5 118,4 105,1 91,0 81,5 74,6

3-6 16,7 16,1 14,7 14,4 13,0 11,2

7-14 42,5 38,9 32,8 30,0 28,8 26,5

15-24 63,3 63,4 57,6 46,6 39,7 36,8

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-2)

Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), în perioada

anilor şcolari 2002/2003- 2007/2008 a avut o evoluţie ascendentă de la 71,8% în 2002-2003 pană

la 77,1% în anul 2008-2009.

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză

pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 10 ani (peste 96%).

Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste

78% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european, de 85%. Se impun în

continuare măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de

învăţământ un număr cât mai mare de tineri.

Gradul cel mai scăzut de cuprindere se regăseşte la segmentul de populaţie cu vârsta

între 19 şi 23 de ani (între 31,7% şi 47,3%). In anul şcolar 2008-2009 se observă o creştere cu

aproape 16%, acest lucru datorându-se şi finanţării de la bugetul de stat a unui număr mare de

locuri la şcoala postliceală. Procentul destul de scăzut, încă, se datorează situaţiei financiare

precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesionale, sau angajării

pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universitară.

De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, 1%,

încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară (49% bărbaţi, 51% femei).

În anul şcolar 2011-2012 gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei este în scădere

pe toate grupele de vârstă.

De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, 1,6%,

încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară .

5.5.3. Rata abandonului şcolar (anexa 6h)

În perioada anilor şcolari 2000/2001-2008/2009 abandonul şcolar ,pe toate nivelele, are

un trend general ascendent cu cea mai mare rată a abandonului şcolar în învăţământul liceal şi

profesional, cu un maxim de 5,6% în 2007-2008 pornind de la 3,1% în anul şcolar 2000/2001.

Din analiza datelor se observă că cea mai scăzută rată de abandon pe toată perioada analizată se

află în învăţământul primar (1,2% în 2007-2008), deşi trendul este ascendent începând din 2001-

2002.

În anul şcolar 2010-2011 abandonul şcolar în învăţământul liceal şi profesional a

înregistrat 4%, situându-se sub valorile la nivel naţional. Rata abandonului şcolar la nivel primar

şi gimnazial este în scădere.

Page 53: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

55

Rata abandonului în înv. liceal şi profesional

- S V Oltenia -

0

2

4

6

8

10

12

14

16

%

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2010/2011

5.5.4 Rata de absolvire pe niveluri de educaţie (anexa 6i)

În perioada anilor şcolari 2000/2001- 2007/2008, se observă o creştere a ratei de

absolvire, în special în mediul urban, deoarece îşi completează studiile şi o parte din elevii care

au abandonat în seriile anterioare. În mediul rural procentul este mai mic mai ales datorită

situaţiei financiare precare. De remarcat este faptul că, faţă de anul 2000-2001, rata de absolvire

totală a crescut atât la învăţământul liceal, dar mai ales la învăţământul profesional (de la 34,6%

în 2000-2001 la 36,2% în 2007-2008). Deşi se menţine la valori relativ scăzute, interesul tinerilor

pentru absolvirea unei forme de învăţământ profesional şi tehnic este în creştere.

Se menţine la nivel relativ scăzut, însă, rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de

maiştri, scăzând pe perioada de referinţă de la 10,6% în 2000-2001, la 4,4% în 2007-2008.

Pentru a îmbunătăţi situaţia pe acest segment educaţional, din anul şcolar 2007-2008

învăţământul postliceal şi de maiştri a primit finanţare şi de la bugetul naţional.

În anul şcolar 2011-2012 rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de maiştri a

crescut cu 2,03%, situaţia datorându-se finanţării de la bugetul naţional, numărul redus de

absolvenţi care au promovat examenul de bacalaureat.

Rata de absolvire - înv. postliceal şi de maiştri

- GORJ-

0

2

4

6

8

10

12

total feminin masculin

2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2010/2011

Page 54: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

56

5.5.5 Rata de succes (anexa 6j)

În perioada anilor şcolari 2002/2003 – 2007/2008 rata de succes a absolvenţilor din

învăţământul liceal a crescut (76%-94,4%), iar în învăţământul profesional s-a constatat o uşoară

scădere (99,4%- 98,2%). De remarcat procentul mai ridicat în mediul urban şi la persoanele de

sex feminin.

De remarcat că după perioada 2011-2012 rata de succes a absolvenţilor de liceu la

nivelul judeţului Gorj a suferit o scădere de 45,7%. De remarcat procentul mai ridicat în mediul

urban şi la persoanle de sex feminin.

Rata de succes - învăţământ liceal

- GORJ -

0

20

40

60

80

100

120

total feminin masculin

%

2002/20032003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082011/2012

5.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie (anexa 6g)

De la INS s-au primit numai date referitoare la rata totală de tranziţie de la învăţământul

gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior.

Procentual, rata totală de tranziţie, peste 93% pe întreaga perioadă de analiză, are o

evoluţie fluctuantă, fiind de remarcat procentul de 95,8% din anul şcolar 2008/2009.

Se constată, însă, diferenţe semnificative între mediul urban (158%) şi cel rural (28,1%)

în anul şcolar 2008-2009. Absolvenţii de învăţământ secundar inferior din mediul rural îşi

continuă studiile în procent destul de scăzut, acest lucru datorându-se mai ales condiţiilor socio-

economice precare, dar şi numărului mic de unităţi şcolare existente, care nu pot asigura

cuprinderea în procent de 100% a absolvenţilor de învăţământ secundar inferior.

Page 55: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

57

Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - GORJ

93,6

92,2

95

143,2

38,2

95,5

95,5

95,4

144

45,3

95,1

93,9

96,2

150,6

39,9

94,4

93 95,7

154,3

38,3

95

148

43,9

140,1

44,8

96,9

96,8

97

147,6

37

96

95,6

96,4

157,2

28,5

98 96,8 99,1

163,9

26,5

95,8 95,9 95,7

157,5

28,1

89,1 88,8 89,4

143,9

29,3

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1 2 3 4 5

2000/2001

2001/2002

2002/2003

2003/2004

2004/2005

2005/2006

2006/2007

2007/2008

2008/2009

2011/2012

Din sursele administrative furnizate de către ISJ se poate analiza rata de tranziţie SAM –

liceu ruta progresivă; în anul şcolar 2007-2008, când a fost prima promoţie de absolvenţi de liceu

ruta progresivă, rata de tranziţie a fost numai de 48,13% faţă de 98% care este rata de tranziţie de

la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar, iar în anul şcolar 2008-2009 rata

de tranziţie de la IX SAM la clasa a XIII liceu ruta progresivă a scăzut cu 10 puncte procentuale.

Rezultă o pierdere mare de cohorta .

În anul şcolar 2011-2012 rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi

profesional secundar cunoaşte o scădere de 6,7.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (anexa 17)

In acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional,

comparativ cu celelalte ţări europene. Analiza cifrelor relevă faptul că, deşi în scădere în

perioada 2000-2006 (de la 22,6% la 19%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi

24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de

învăţământ s-a situat peste media europeană pentru anii analizaţi (17,6% în 2000 şi 15,3% în

2006).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană

la acest capitol (o scădere de 3,6% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 2,3%).

Sunt necesare în continuare măsuri de susţinere pentru atingerea nivelului de referinţă UE

de 10% în 2010. Contribuţii semnificative în reducerea ratei de abandon timpuriu pot avea

parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţirea

condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.

Page 56: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

58

Abandonul școlar timpuriu

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0EU

27

Be

lgia

Bu

lgar

ia

Ce

hia

Dan

em

arca

Ge

rman

ia

Esto

nia

Irla

nd

a

Gre

cia

Span

ia

Fran

ța

Ital

ia

Cip

ru

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mb

ou

rg

Un

gari

a

Mal

ta

Ola

nd

a

Au

stri

a

Po

lon

ia

Po

rtu

gali

a

Ro

mân

ia

Slo

ven

ia

Slo

vaci

a

Fin

lan

da

Sue

dia

Mar

ea

Isla

nd

a

Lie

chte

nst

ein

No

rve

gia

Elve

ția

Mu

nte

ne

gru

Cro

ația

Mac

ed

on

ia

Turc

ia

2000 2009

Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei

pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru

„Educaţie si formare profesională 2010”

„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31

ianuarie 2008

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (Anexa 18)

La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire

reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de

UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Procentul a crescut în perioada 2000-2006 (de la 41,3% la 53,5%), după cum rezultă din

raportul Consiliului Uniunii Europene, România înregistrând pe întreaga perioadă cele mai slabe

rezultate la studiile PISA din toate ţările europene.

Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean.

Page 57: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

59

Page 58: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

60

Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei

pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru

„Educaţie si formare profesională 2010”

„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31

ianuarie 2008

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin

învăţământul secundar superior (Anexa 19)

La nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au

absolvit o instituţie de învăţământ secundar superior a cunoscut doar o creştere uşoară după anul

2000, neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referinţă care prevede

ca acest procent să atingă cel puţin 85% până în 2010.

România a înregistrat o creştere de 1,1% între anii 2000 şi 2006 (de la 76,1% la 77,2%),

acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente.

Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional şi judeţean.

Page 59: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

61

Ponderea populației de 20-24 ani care a absolvit cel puțin învățământul

secundar superior

0102030405060708090

100EU

27

Bel

gia

Bu

lgar

ia

Ceh

ia

Dan

emar

ca

Ger

man

ia

Esto

nia

Irla

nd

a

Gre

cia

Span

ia

Fran

ța

Ital

ia

Cip

ru

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mb

ou

rg

Un

gari

a

Mal

ta

Ola

nd

a

Au

stri

a

Po

lon

ia

Po

rtu

galia

Ro

mân

ia

Slo

ven

ia

Slo

vaci

a

Fin

lan

da

Sued

ia

Mar

ea

Isla

nd

a

Liec

hte

nst

ei

No

rveg

ia

Elve

ția

Mu

nte

neg

ru

Cro

ația

Mac

edo

nia

Turc

ia

2000 2009

Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei

pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru

„Educaţie si formare profesională 2010”

„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31

ianuarie 2008

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) (Anexa 20)

Participarea la programe LLL a populaţiei adulte din România este în perioada anilor

2000-2006 cea mai scăzută din toate ţările UE, crescând cu numai 0,4% în acest interval de timp

(de la 0,9% la 1,3%).În timp ce media europeană a crescut în 2006 la 9,6% faţă de 7,1% în 2000,

iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara noastră se confruntă în

continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de

fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care

trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi

suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi

securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.

Rata de participare a populației de 25-64 ani la formarea profesională

continuă

05

10152025303540

EU 2

7

Be

lgia

Bu

lgar

ia

Ce

hia

Dan

em

arca

Ge

rman

ia

Esto

nia

Irla

nd

a

Gre

cia

Span

ia

Fran

ța

Ital

ia

Cip

ru

Leto

nia

Litu

ania

Luxe

mb

ou

rg

Un

gari

a

Mal

ta

Ola

nd

a

Au

stri

a

Po

lon

ia

Po

rtu

gali

a

Ro

mân

ia

Slo

ven

ia

Slo

vaci

a

Fin

lan

da

Sue

dia

Mar

ea

Isla

nd

a

Lie

chte

nst

e

No

rve

gia

Elve

ția

Mu

nte

ne

gru

Cro

ația

Mac

ed

on

ia

Turc

ia

2000 2009

5.6 Indicatori de impact

5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Page 60: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

62

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,

respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului.

La nivel naţional au fost aprobate prin ordine de ministru metodologia de monitorizare a

inserţiei absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) şi

metodologia şi instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii

a absolvenţilor de învăţământ superior (ordinul MECT 6012/ 21.11.2008). Rolul principal în

monitorizarea inserţiei absolvenţilor IPT le revine Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Centrelor

Judeţene de Asistenţă Educaţională (CJRAE), care pot implementa această metodologie prin

proiecte depuse pe POS DRU.

Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a

acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de

pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un

prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul

tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru

absolvenţii ÎPT. Agenţiile de

Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii

înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură

pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se recomandă colaborarea între ministere în

vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea

diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi

finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia,

s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei

corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări

din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă

de pregătire - vezi anexa 4e şi concluziile rezumate în cap.4.

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie (anexa 3e)

Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în

perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.Scăderera cea mai accentuată a şomerilor

din rândul absolvenţilor este la domeniul mecanică, de la 551 în anul 2003 la 210 în anul 2008,

urmată de domeniul comerţ. La niciun domeniu de formare profesională, pe perioada analizată,

nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de şomeri din rândul absolvenţilor.

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană -

Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest

indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta

asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către

şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7 Oferta şcolilor din ÎPT regional

5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare (anexa 7)

Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de

planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare

a ofertei de pregătire.

Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţele

regiunii, sunt prezentate în (anexa 7)

Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel regional s-a reflectat şi în scăderea

numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT (cu 31,85% pe perioada anilor şcolari

2004/2005-2008/2009), atât pe ruta directă cât şi pe ruta progresivă.

Page 61: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

63

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX

- jud. Gorj

238020582100

1809187614371596

13021596

12011170762

0 00

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

Plan

Reali

z

Plan

Reali

z

Plan

Reali

z

Plan

Reali

z

Plan

Reali

z

Plan

Reali

z

Plan

Reali

z

2004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/20102012/2013

Total elevi cuprinşi în cl. aIX-a

Total elevi cuprinşi în cl. aIX-a în ÎPT, din care:

A. Elevi cuprinşi în cl. IXSAM - ruta progresivă, dincare, pe domenii

B.Număr elevi cuprinşi înclasa a IX-a lal iceu–fil iera tehnologică,din care:

5.7.2 Analiza ofertei curente (pentru în curs) (anexa 8)

Pentru a putea prezenta elevilor de clasa a VIII-a o ofertă cât mai variată şi în

concordanţă cu piaţa muncii, în fiecare unitate de învăţământ din şcolile IPT se realizeză o

analiză a eficienţei specializărilor alese.

5.7.3 Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe

domenii de pregătire.(anexa 8-1), (anexa 9)

Pentru anul şcolar 2012 – 2013 s-au realizat propunerile planului de şcolarizare, care s-a

discutat şi avizat în şedinţa CLDPS din data de 13.01.2012.

În şedinţa din data de 27.02.2012 a fost prezentat priectul planului de şcolarizarepentru

învăţământul profesional, pentru anul şcolar 2012 – 2013

5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor (Anexa 11)

Realizarea de cursuri de calificare şi reconversie profesională a adulţilor, de către

unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, prin autorizarea acestora pentru formarea

profesională a adulţilor este, încă, în procent mic, chiar dacă unităţile de învăţământ au cadre

didactice specializate şi calificate pentru fiecare domeniu în parte.

Pe lângă unităţile de învăţământ care erau acreditate din anii trecuţi, (Colegiul Comercial

„Virgil Madgearu” Târgu Jiu, Grup Şcolar Tehnologic „Ion Mincu” Târgu Jiu, şi Grup Şcolar

Industrial Materiale de Construcţii Târgu Jiu) în acest an a obţinut acreditarea şi Colegiul Tehnic

Motru, pentru două meserii( Instalator şi confectii textile, Colegiul „Mihai Viteazul” Bumbeşti

Jiu, Grup Şcolar Industrial Petrol Ţicleni.

Page 62: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

64

EDUCAŢIA ADULŢILOR GORJ

Nr. şcoli din ÎPT; 26;

57%

Nr. şcoli autoriz.

CNFPA; 6; 13%

% şcoli

autoriz.CNFPA; 23%;

0%

Nr. programe

autorizate; 14; 30%

Nr. şcoli din ÎPT

Nr. şcoli autoriz. CNFPA

% şcoli autoriz.CNFPA

Nr. programe autorizate

Numărul de şcoli autorizate a crescut începând cu anul 2006, numărul de programe

crescând de asemenea, dar rămâne încă o problemă care va fi abordată în planul de acţiune al

acestui document. Se recomandă o abordare mai amplă din partea unităţilor şcolare, deoarece

formarea adulţilor poate fi o sursă permanentă de venituri extrabugetare, atât pentru şcoală cât şi

pentru cadrele didactice. În afara cursurilor realizate de şcolile autorizate C.N.F.P.A. la nivelul

judetului Gorj, Casa Corpului Didactic Gorj organizează şi derulează cursuri de formare continuă

cu personalul didactic din învăţământul gorjean, cursuri acreditate de Centrul Naţional de

Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

5.7.5. Reţele şcolare (Anexa 12)

În anexa 12 sunt prezentate reţelele şcolare tematice constituite între unităţile de

învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între uniăţile de

învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de

altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici din proiect privind:

asigurarea calităţii formării profesionale;

asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat şi inclusiv, în particular pentru

elevii cu cerinţe educaţionale speciale;

management şi dezvoltare instituţională;

planificarea ofertei educaţionale a TVET;

dezvoltarea parteneriatullui cu întreprinderile, în special pentru organizarea învăţării la

locul de muncă;

dezvoltarea de curriculum în dezvoltare locală;

dezvoltarea activităţii de orientare şi consiliere în carieră;

dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă.

Detalii privind modul de funcţionare a acestor reţele şi a altor reţele, precum şi rezultatele

acestora vor fi realizate în PLAI şi PAS

5.7.6 Parteneriatul cu întreprinderile (Anexa 13)

Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Gorj (parteneriatul dintre

şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale

elevilor,profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de

simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest

amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul

colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi

motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă

standardelor europene.

Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:

Page 63: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

65

elaborarea curriculumului de dezvoltare locală;

membrii în consiliile de administraţie;

organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică;

colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor;

cursuri de calificare şi reconversie profesională;

contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări;

participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;

membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social;

perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.

Detalii privind modul de funcţionare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu mediul de

afaceri, ale unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi rezultatele acestora vor fi prezentate

în PLAI şi PAS

Măsurile întreprinse de inspectoratele şcolare in scopul funcţionarii Comitetul Local

de Dezvoltare a Parteneriatului Formarea Profesionala, organizării şi desfăşurării procesului

de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu mediul economic.

Au avut loc şedinţe în cadrul CLDPS în care s-au dezbatut propunerile de îmbunătăţire a

relaţiilor şcoală – agent economic. Au incercat sa se realizeze corelari intre oferta educationala a

scolilor si cererea de pa piata muncii, prin validarea propunerilor planurilor de scolarizare

solicitate de directorii unitatilor de invatamant.

Fiecare unitate de invatamant a realizat parteneriate cu agentii economici.

1. Respectarea cadrului legislativ în vigoare la nivelul unităţii de învăţământ

In unitatile scolare exista documente in baza carora s-au incheiat parteneriatele scoala –

întreprindere. Aceste documente care sa ateste parteneriatul cu agenţii economici se referă la:

- Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare

- PRAI, PLAI

- Convenţii de desfăşurare a instruirii practice la agentul economic;

- Graficul de desfăşurare a practicii;

- Vizite de documentare;

- Adrese din partea agenţilor economici ce solicită şcolarizarea în anumite calificări necesare;

- Adrese de monitorizare a absolvenţilor (angajări),

- Adrese aprobate de I.S.J. cu componenţa comisiilor de absolvire.

Au fost semnate protocoale de colaborare cu diferite firme avand ca obiective :

contributii la imbunatatirea bazei materiale a scolii, colaborare in scopul relizarii planului de

scolarizare, sprijin pentru participarea elevilor la concursurile scolare.

Elevii înscrişi la SAM – An de completare îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul

atelierelor şcoală, cat şi la agentul economic. Ei sunt însoţiţi de maiştri instructori cu care îşi

desfăşoară activitatea de practică. Securitatea în muncă şi protecţia elevilor sunt asigurate atât de

maistru instructor, cât şi de persoanele autorizate de la agenţii economici.

2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală – agent economic.

În vederea relaţiilor de parteneriat şcoală-agent economic, se propun următoarele direcţii

de acţiune:educaţia pentru muncă a elevilor; dezvoltarea deprinderilor tehnice şi profesionale în

domeniile şi meseriile alese; combaterea indisciplinei şi dezordinii la locul de muncă; asigurarea

unor condiţii optime de desfăşurare a instruirii elevilor în cadrul practicii comasate în atelierele

agentilor economici;asigurarea unei instruiri practice la standarde optime în meseriile fiecărei

grupe;

colaborarea între specialişti care, împreună cu cadrele didactice de specialitate vor instrui elevii

în viitoarele meserii; respectarea ordinii şi regulilor de protecţia muncii la locul de muncă, de

către fiecare elev

Dificultăţi

Page 64: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

66

În general sunt probleme de colaborare cu agenţii economici pe raza comunelor (Grupul

Şcolar Industrial Balta, Grup Şcolar Baia de Fier, realizează mai greu parteneriate cu

agenţii economici, deoarece pe raza comunei lor nu există astfel de agenţi economici).

În general puterea economica a agentilor economici este destul de mica si nu se poate

face absortia absolventilor pe piata muncii.

Tinand seama de complexitatea fluxului tehnologic in anumite domenii s-a întâmpinat

greutati la respectarea graficului de rotatie al elevilor pe locurile de munca.

Deoarece sunt agenti economici care au puncte de lucru la distante destul de mari fata de

scoli, sunt dificultati legate de deplasarea elevilor la punctele de lucru.

De foarte multe ori activitaţile care se desfasoara la agentii economici nu sunt in

concordanta cu programa de practica.

Supravegherea elevilor organizati in grupe mari se face dificil.

Organizarea activitatii agentilor economici intr-un singur schimb.

Propuneri de imbunătăţire a relaţiilor de parteneriat:

Achiziţionarea de lucrări practice de complexitate redusă de la agenţii economici, care sa

fie executate cu dotarea atelierelor scoală.

Rearanjarea atelierelor scoala cu dotarea corespunzatoare pentru a realiza un flux

tehnologic in specialitate.

Implicarea agenţilor în finanţarea pregătirii forţei de muncă pe diverse specializări şi

domenii;

Atragerea agenţilor economici prin oferta făcută de unitatea şcolară;

Cooptarea în comisiile de atestare şi certificare profesională a reprezentanţilor agenţilor

economici ce pot face o selecţie orientativă în privinţa viitoarelor angajări necesare;

Activitatile desfasurate la agentii economici sa aiba obiective clare de invatare din

curriculum si trebuie sa fie monitorizate si evaluate.

5.7.6 Distrubuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială

Numărul de elevi pe unităţi şcolare (anexa 8)

Din analiza datelor furnizate de către ISJ Gorj rezultă o slabă participare a elevilor din

mediul rural la cursurile de formare profesională iniţială prin SAM, an de completare şi liceu

ruta progresivă, astfel la jumătate din şcolile din mediul rural efectivele la clasă sunt între 11-26

elevi. În mediul urban efectivele la clasă sunt mai mari, însă şi aici sunt câteva unităţi de

învăţământ tehnic şi profesional unde avem clase cu 11 sau 13 elevi.

Situaţia elevilor din îmvăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) după mediul de rezidenţă-clasa

a IX-a învăţământ de zi (anexa 8)

Din analiza datelor a reieşit faptul că ponderea elevilor cu mediul de rezidenţă în rural

este mai mare la SAM , chiar dacă şcoala se situează în mediul urbanâ

Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2009-2012 (anexa 8)

Numărul absolvenţilor de gimnaziu se menţine aproximativ constant pe toată perioada de

analiză, rezultă nevoia restructurării reţelei şcolare care să ţină cont în primul rând de efectivul la

clasă şi distribuţia teriotorială a şcolilor ÎPT (anexa 10.4)

Page 65: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

67

DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ŞCOLILOR IPT Gorj

Grup Şcolar

Şcoli cuprinse în sistemul Phare

Page 66: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

68

Şcoala cuprinsa in sistemul TVET

ŞCOLI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL MULTIANUAL PHARE TVET

Nr.

crt.

Unitatea şcolară Localitatea Mediul de

rezidenţă

Niveluri de

calificare

Domeniile de formare profesională iniţială/

Profiluri

1. Colegiul Comercial “Virgil Madgearu”

Targu Jiu

Targu Jiu Urban 1,2,3,3+ Turism si alimentaţie publica/ Servicii, economic

2. Colegiul Tehnic nr. 2 Targu Jiu

Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară, Electromecanică, Resurse

naturale şi protecţia mediului, Tehnic

3. Colegiul Tehnic ,,Henri Coanda” Targu Jiu

Targu Jiu Urban 1,2,3, 3+ Mecanic, Electric/Tehnic, Resurse naturale şi

protecţia mediului,

ŞCOLI CUPRINSE ÎN ALTE PROGRAME CU FINANŢARE DE LA BUGETUL NAŢIONAL ŞI ALTE FINANŢĂRI

Nr.

crt.

Unitatea şcolară Programul Localitatea Mediul de

rezidenţă

Niveluri

de

calificare

Domenii de formare

profesională iniţială/

Profiluri

1 Grupul Scolar Industrial “C-tin

Brâncusi” Pestisani

Dezvoltarea şcolilor de arte

şi meserii prin finanţare din

bugetul naţional 2007

Pestişani Rural 1,2,3, Mecanic, Electric / Tehnic,

Textile

2 Colegiul “Gheorghe Tătărescu”

Rovinari

Dezvoltarea şcolilor de arte

şi meserii prin finanţare din

bugetul naţional 2007

Rovinari Urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric,

Resurse naturale şi protecţia

mediului Comerţ

3

Grup Scolar Barsesti

Dezvolatrea campusurilor

şcolare

Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară,

Agricultură, Resurse naturale

şi protecţia mediului

4 Liceul Teoretic Novaci

Dezvolatrea campusurilor

şcolare

Novaci Urban 1,2,3 Servicii/ Teoretic

ALTE UNITĂŢI ŞCOLARE- INVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Nr.

crt.

Unitatea şcolară Localitatea Mediul de

rezidenţă

Niveluri de

calificare

Domenii de formare profesională

iniţială/ Profiluri

1. Colegiul ,,Mihai Viteazul”

Bumbesti Jiu Bumbeşti Jiu urban 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic,

Page 67: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

69

2. Colegiul Tehnic Matasari Mătăsari rural 1,2,3

Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

Resurse naturale şi protecţia mediului

3. Colegiul Tehnic Motru Motru urban 1,2,3

Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

Resurse naturale şi protecţia mediului

4. Grup Şcolar Industrial

Minier Bilteni Bîlteni rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

5. Colegiul Tehnic "Ion

Mincu" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii

6. Grupul Scolar Energetic nr.

1,Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,

7. Colegiu Tehnic " Gen. Ghe.

Magheru" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+

Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse

naturale şi protecţia mediului

8. Grupul Scolar Industrial

Baia de Fier Baia de Fier rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,

9. Grupul Scolar Industrial

Bâlta Balta rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic,

10. Grupul Scolar Industrial

Bustuchin Bustuchin rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii

11. Grupul Scolar Industrial

Petrol Ticleni Ţicleni rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,

12. Grupul Scolar Industrial

Rosia de Amaradia

Roşia de

Amaradia rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electromecanic

13. Grupul Scolar Industrial

Stoina Stoina rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electromecanic

14. Grupul Scolar Industrial

Tismana Tismana urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Textile

15. Grupul Scolar Industrial

Turceni Turceni urban 1,2,3,3+

Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,

Construcţii

16. Liceul Rosia-Jiu Roşia Jiu rural 3 Servicii, Economic

17. Colegiul Auto „Traian

Vuia” Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+

Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse

naturale şi protecţia mediului, Textile

Page 68: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

70

5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT

Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT

Populaţia şcolară din

învăţământul preuniversitar

judeţean a înregistrat o

uşoară scădere, în perioada

2000 – 2008.

Pentru orizontul de

planificare 2013, prognozele

INS prevăd un declin

demografic general,

accentuat pentru populaţia

tânără, cu reduceri

semnificative pentru

populaţia de vârstă şcolară,

în paralel cu îmbătrânirea

populaţiei . Cele mai

afectate vor fi efectivele din

grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu /

şcoala de arte şi meserii) –

scădere prognozată de

36,7% la nivel regional

pentru perioada 2005-

2015. De asemenea, reduceri

semnificative sunt

prognozate pentru grupa de

vârstă 19-24 ani (care

interesează învăţământul

postliceal şi superior) –

scădere cu 29,9% la nivel

regional pentru perioada

2005-2015.

Oferta şcolară se

armonizează parţial cu piaţa

muncii, generând

dezechilibre între cerere şi

ofertă.

Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de

pregătire în ÎPT sa fie subordonate finalităţilor (calificări) şi

nu invers

Creşterea atractivităţii rutei progresive (prin calitatea

pregătirii, acţiuni de promovare)

Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi

evaluare în raport cu SPP

Oferirea unor trasee individualizate de pregătire

Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia

locală, prin:

- introducerea de specializări/ calificări noi pentru

domeniile: agricultură/zootehnie, gaze, apă; colectarea,

depozitarea , reciclarea deşeurilor;

- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 2 şi 3

în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcţii,

comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, informatică, materiale

de construcţii, mecanică.

- reducerea numărului de clase în domeniile: electric,

industrie textilă

Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de

educaţie şi formare profesională.

Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi

instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei

locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5

ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;

Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu

eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii

gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă

Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu

impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor

Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la

educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de

calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate

de opţiuni)

Baza didactico-materială a

şcolilor IPT este precară.

Necesitatea unei politici coerente de reabilitare,

modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT.

Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi

infrastructura ÎPT

Nevoia diversificării surselor de finanţare prin

identificarea şi atragerea de resurse suplimentare,

Page 69: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

extrabugetare

necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a

infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere,

infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de

laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor

Mobilitate profesională

scăzută şi fluctuaţia

personalului didactic din

învăţământul IPT;

Asigurarea accesului la formare profesională continuă a

cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică,

activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii

economici etc.

Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat

pentru toate specializările.

Accesul limitat al tinerilor

din mediul rural la

învăţământul IPT

Realizarea condiţiilor de transport şi cazare

Accesul la educaţie pentru

elevii cu handicap este

limitat de infrastructura

necorespunzătoare a şcolilor

IPT şi dezinteresul societăţii

civile faţă de acestia

Învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea

progresului individual

Adaptarea infrastructurii şcolare şi a programei

educaţionale la cerinţele educaţiei pentru persoanele din

categoriile defavorizate.

Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare

(în special cei din categorii defavorizate)

Participarea la cursuri de formare a profesorilor pentru

educaţie incluzivă.

Proces lent de transformare a

şcolilor în furnizori de

servicii pentru comunităţile

locale;

Şcolile să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark

de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind

participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din

populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani)

Dezvoltarea slabă a

parteneriatelor de tip public

– privat.

Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea

rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi

antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale

Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de

asigurare a calităţii Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv

cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un

set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai

bune practici (benchmarking)

Număr insuficient de

cabinete de orientare şi

consiliere

Înfiinţarea de cabinete de orientare şi consiliere

profesională la nivel fiecărei unităţi şcolare

Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar)

Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în

special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate,

zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.

Page 70: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

72

Capitolul 6

Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI

În cadrul proiectului „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesionl şi tehnic cu

cerinţele pieţei muncii”, s-a realizat monitorizarea PAS şi monitorizarea activităţilor propuse şi

actualizarea PLAI.

Procesul de monitorizare a încerct să constate progresul realizat în implementarea PLAI, în vederea

atingerii ţintelor stabilite.

Raportul de evaluare a PLAI al judeţului GORJ a fost actualizat pe baza datelor din

surse statistice oficiale şi administrative. Evaluarea relevanţei analizei şi recomandărilor din

cuprinsul PLAI în raport cu datele din anexele PLAI se revede in următorul rezumat:

REZUMAT:

Capitolul 2. Demografie

Principalele concluzii din analiza demografică - Implicaţii pentru ÎPT sunt:

Îmbătrânirea populaţiei la nivelul judeţului Gorj

Recomandări: Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, în

scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de

formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât

mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. Dezvoltarea de

programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Capitolul 3. Profilul economic judeţean

Principalele concluzii din analiza mediului economic - Implicaţii pentru ÎPT sunt:

Dezvoltarea montanului rural

Recomandări: introducerea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământ, formarea şi

perfecţionarea continuă a resursei umane, consilierea pentru alegerea avizată a traseului de formare

profesională şi dezvoltarea personalităţii, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, dezvoltarea

activităţilor de parteneriate între unităţile şcolare din judeţ şi din afara acestuia.

Capitolul 4. Piaţa muncii

Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T.

Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional.Angajări în

ocupaţiile din cadrul domeniilor: construcţii (20,1%), transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%)

hoteluri şi restaurante (13,9%).

Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM).Cresterea

numărului de angajaţi ar fi în sectoarelel transport, poştă şi telecomunicaţii (15,4%) şi construcţii

(4,2%), comerţul (0,4%).

Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile. La nivelul judetului Gorj,

distribuţia populaţiei civile pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie

de 22,6% în activităţi agricole.

RECOMANDARI: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii

Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM Categoriile cele mai afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de

instruire primar, gimnazial si profesional (60%), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire

Page 71: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

liceal si post-liceal (30%), iar categoria persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din

totalul şomerilor înregistraţi.

RECOMANDARI: implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de

muncă.

Implicaţiile pentru ÎPT Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare

continuă. Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă.

RECOMANDĂRI: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la

toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS), Identificarea

şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare. Planurile de

şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora,

nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest

domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea

nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi

dezvoltare rurală.

Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ

Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean: Baza didactico-materială a şcolilor IPT

este precară. Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul

IPT. Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT. Dezvoltarea slabă a

parteneriatelor de tip public – privat.

RECOMANDARI: Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT.

Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare,

extrabugetare. Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de dotare

cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor. Asigurarea accesului la

formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi

de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc. Asigurarea şcolilor IPT cu

personal didactic calificat pentru toate specializările. Consolidarea structurilor consultative din ÎPT

şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în

procesele decizionale. Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii.

Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea

progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici

(benchmarking)

CONCLUZII:

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI

Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic. Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.

Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă Dezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele rurale Diversificarea învăţământului super, de bună calitate

Page 72: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

74

Capitolul 7

Analiza S.W.O.T. a corelării ofertei de formare profesională cu cererea, la

nivelul Judeţul Gorj

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Resurse naturale cu potenţial de

valorificare economică şi

energetică

Gorjul este unul dintre judeţele bogate în

resurse naturale, cu potenţial de

valorificare economic, atât din punct de

vedere cantitativ cât şi al diversităţii

acestora:

- poziţie geografică favorabilă a

judeţului (zonă de contact între

munte, deal şi câmpie)

- terenuri agricole

- păduri, păşuni şi fâneţe, livezi

- resurse minerale de suprafaţă şi de

adâncime (lignit, petrol, gaze

naturale, antracit, grafit, dolomit,

granit, calcar)

- resurse de apă cu potenţial energetic

şi ape minerale

resurse de interes cultural şi turistic

Gorjul este unul dintre judeţele bogate în

resurse de interes cultural şi turistic:

- viaţă salbatică şi cadrul natural

valoros – rezervaţii naturale protejate

- 513 monumente istorice, din care 47

de importanţă naţională (369

monumente şi ansambluri de

arhitectură, 92 situri arheologice, 24

monumente de artă, 28 funerare)

- sărbători populare şi obiceiuri

tradiţionale încă vii

potenţial uman tânăr, cu nivel de

educaţie ridicat şi învăţământ

superior în dezvoltare

Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr

şi cu nivel de educaţie ridicat, iar

învăţământul superior este în dezvoltare:

- judeţul are cea mai bună situaţie sub

aspectul dinamicii populaţiei – cea

mai mică scădere din regiune(3.42),

deşi este într-o regiune cu pronunţat

declin demografic

- este cel mai vital şi mai puţin

Nivel scăzut de competitivitate economică şi

slabă diversificare a activităţii economice şi a

forţei de muncă

Din punctul de vedere al competitivităţii economice şi

al utilizării intensive a forţei de muncă în sectoare cu

valoare adăugată ridicată, deşi Gorjul ocupă primul loc

în ceea ce priveşte PIB / locuitor (2003) , se confruntă

cu problemele generale prezente la nivel regional şi

naţional:

- productivitate scăzută şi tehnologii învechite

- dinamism antreprenorial scăzut

- cheltuieli scăzute în domeniul cercetării –

dezvoltării

- penetraţie scăzută a TIC şi a E-serviciilor

- ineficienţă energetică

probleme legate de sectorul economic şi

industrie a judeţului :

- caracterul mono-industrial al oraşelor,

dependente de sectorul extractiv şi producţia de

ciment, care va implica în viitor costuri

semnificative legate de reconstrucţia ecologică

- dependenţa ridicată la nivel judeţean şi al

oraşelor şi comunelor de sectorul extractiv (lipsa

unor activităţi alternative)

- specializarea forţei de muncă doar pe un anumit

sector de activitate constituie un risc pe termen

lung.

Lipsă spirit antreprenorial şi activităţi

economice reduse în zonele rurale:

- agricultură ineficientă, lipsă de utilaje şi

tehnologii moderne

- dispariţia unor activităţi tradiţionale – creşterea

animalelor

- nivel redus de dezvoltare antreprenorială, în

general şi în special în rural

- număr de IMM - uri sub media naţională, cu o

distribuţie majoritară în urban şi în sectorul

servicii

- rata şomajului în creştere, în special în rândul

tinerilor şi al populaţiei feminine

- nivel redus de atragere al investiţiilor străine

probleme de mediu şi riscuri naturale:

- degradare peisaj şi afectarea unor ecosisteme

Page 73: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

îmbătrânit judeţ comparativ cu

judeţele învecinate şi mediile

naţionale, cu diferenţe semnificative

însă între mediul urban şi rural

accesibilitate – căi de comunicaţie

Judeţul Gorj este relativ bine echipat din

punct de vedere al infrastructurii de

transport, căi de comunicaţie şi

accesibilitate spre porturile dunărene şi în

zona turistică submontană:

- poziţie favorabilă, relativ centrală, a

municipiului Târgu Jiu la intersecţia

unor axe majore de circulaţie

(Craiova – Deva şi Râmnicul Vâlcea

– Dobreta Turnul Severin)

- majoritatea oraşelor adiacente unui

DN (excepţie Ţicleni) şi un grad bun

de acoperire al teritoriului (39,3 Km-

100 Kmp), dar nu însă şi calitativ

- deşi regiunea are o densitate redusă,

accesibilitatea şi densitatea feroviară

relativ bună (34.4 Km/1000Kmp), în

apropiere de magistrala Bucureşti –

Craiova.

Învăţământ:

- profesori foarte bine pregătiţi

- profesori formatori în domeniul

reformei în învăţământ

- profesori colaboratori ai Serviciului

Naţional de Evaluare

- cabinete informatică, cabinete AEL

- centru de documentare privind

educaţia economică antreprenorială

- ofertă educaţională atractivă prin

materialele opţionale propuse

- profesori autori de manuale şi

programe

- oferta- oportunităţi de formare

interdisciplinară

- oferta – bogată şi variată – domenii

multiple

- oferta formulează explicit scopul şi

grupul ţintă , fără, însă a îngrădi

participarea cadrelor didactice

doritoare

- număr important de metodişti pe

discipline de cultură generală, de

specialitate, muncă educativă

- accesul imediat după absolvire pe

naturale în zonele exploatărilor carbonifere şi

petroliere

- aproape tot teritoriul judeţului prezintă riscuri de

alunecări de teren şi parţial este afectat de

inundaţii (zona montană, extremităţile estice şi

vestice)

grad de urbanizare şi echipare redus:

- oraşe cu caracteristici predominant rurale şi

acces redus la servicii urbane

- concentrarea populaţiei în rural unde oferta de

locuri de muncă este foarte redusă

- zone rurale cu nivel redus de echipare, sub

valorile medii naţionale (în special acces la apă

potabilă curentă, canalizare, alimentare cu gaze

naturale) şi grad scăzut de asociativitate

Învăţământ:

Resursa umană:

- slaba motivaţie a cadrelor didactice şi a

personalului auxiliar în formarea continuă

individuală

- rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice –

preocupare scăzută pentru realizarea activităţilor

cu caracter interdisciplinar, efectuarea

insuficientă a activităţilor în echipă

- lipsa de continuitate a personalului didactic

repartizat în şcoli

- lipsa de motivare a profesorilor tineri şi migrarea

lor către alte domenii de activitate mai bine

motivate pecuniar

- utilizarea insuficientă a tehnicii de calcul, a

aparaturii şi tehnicii moderne

Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense

materiale atractive cadrelor didactice de valoare,

promotori ai reformei, ai învăţării centrate pe elevi

Fracturi frecvente de comunicare între organizatori

(CCD) şi beneficiari

Slaba preocupare a unor instituţii de învăţământ

superior pentru organizarea de stagii de formare şi

perfecţionare cu credite transferabile

Nu sunt recunoscute decât programele de formare

finalizate cu credite transferabile patronate de MEdCT

prin ISMB/CCD

Din totalul programelor din oferta CCD , doar puţine

asigură credite transferabile

Schimbarea sistemului de evaluare de la un an la altul,

neexistând o formă de evaluare verificată la timp

Scăderea demografică a populaţiei şcolare(în viitor)

Resurse financiare insuficiente

Resurse materiale incomplete sau necompetitive

Page 74: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

76

piaţa muncii

- posibilitatea de retragere a resurselor

financiare prin cursuri de formare şi

reconversie profesională

- implicarea în programe de parteneriat

- implicarea profesorilor în eleborarea

de manuale, programe, sisteme de

evealuare

- implicarea comunităţii, administraţiei

locale în relaţia cu şcoala

Lipsa de organizare a sistemului de obţinere a

informaţiei referitoare la nevoia de formare

Lipsa strategiilor de dezvoltare socială şi economică

pe termen mediu şi lung

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI

Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic. Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.

Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă Dezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele rurale Diversificarea învăţământului super, de bună calitate

Page 75: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

Capitolul 8

Concluzii şi recomandări

Concluzii şi recomandări din analiza demografiei regiunii

Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni

Ponderea populaţiei de etnie rromă comparată cu cea la nivelul regiunii

Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere

înregistrând populaţia de vârstă şcolară

Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale

La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice,

evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere

sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

Concluzii şi recomandări din analiza economică a regiunii

Industria deţine o pondere importantă în economia regiuni, recomandându-se dotarea cu

utilaje performante, introducerea noilor tehnologii, creşterea productivităţii muncii şi

formarea de specialişi.

Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de

muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.

Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii,

transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ, turism.

Suprafaţa agricolă determina caracterul agrar al regiunii şi potenţialul agricol ridicat al

acesteia.

Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de

echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor

de irigaţii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest

domeniu.

Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică

a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie

deosebită pentru IPT.

Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi

pentru personalul calificat.

Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului;

Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;

Recomandări cu privire la învăţământul profesional şi tehnic:

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii

învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii

cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de

asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe

piaţa forţei de muncă.

Concluzii şi recomandări privind învăţământul profesional şi tehnic din regiune

Analiza populaţiei şcolare

În perspectivele anului 2015 şi 2025 apare o reducere semnificativă a populaţiei de vârstă

şcolară, reduceri sunt prognozate pentru toate efectivele din grupele de vârstă şcolară: 3-6 ani

care până în 2015 va scădea cu cca. 15,66% şi până în 2025 cu 34,6% la nivel regional (faţă de

2003); 7-14 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 28,39% şi până în 2025 cu 38,96% la nivel

Page 76: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

78

regional (faţă de 2003) şi 15-24 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 27,64% şi până în 2025

cu 42,54%l a nivel regional (faţă de 2003).

Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul profesional, a înregistrat pe parcursul

perioadei de analiză o creştere de 20,20 %. Populaţia şcolară rurală a cunoscut, de asemenea, o

reducere semnificativă, cu 9,78%, în perioada 2000 - 2005, superioară nivelului de descreştere din

mediul urban, fenomenul acutizându-se începând cu anul şcolar 2003/2004. Aceste scăderi

determină reorganizarea reţelei şcolare şi scăderea gradului de ocupare în învăţământ

Analiza resurselor pentru formarea profesională

cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET 9405

şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile

şcolare din regiune nu au realizat paşi importanţi în dotarea atelierelor şcoală şi în

cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, majoritatea unităţilor

şcolare din mediul rural nu dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul

de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici locali.

sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în obţinerea de

suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzatoare în unităţile de învăţământ

TVET prin accesarea fodurilor de dezvoltare;

este necesar sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social şcolilor

TVET din mediul rural în găsirea de agenţi economici care să asigure pe lângă instruirea

practică a elevilor şi dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor;

este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor Phare,Leonardo

şi fondurile structurale, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi

completarea bazei materiale.

deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea

numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului

elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul

educaţional. Unităţile de învăţământ cuprinse în program (18+12) vor beneficia de o

reţea de calculatoare şi încă 9 calculatoare pentru fiecare şcoală, care vor asigura o

derulare mai bună a procesul de predare învăţare;

accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea

comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din

mediul rural.

Educaţia adulţilor

Procentul de şcoli autorizate este încă mic la nivelul regiunii, problemă care se impune a fi

rezolvată prin autorizarea cât mai multor unităţi şcolare TVET.

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii

învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii

cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de

asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe

piaţa forţei de muncă (anexa 7.1)

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI

La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă..

Page 77: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

Capitolul 9

Propuneri de acţiuni pentru dezvoltarea învăţământului

Obiectivul general

Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii

economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

Obiective specifice:

1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere

3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării

prin învăţământ tehnic şi profesional

OBSERVAŢII RECOMANDĂRI

Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor.

Creşterea numărului parteneriatelor cu întreprinderile. Creşterea numărului de cabinete de consiliere la nivelul judeţului. Adoptarea diferitelor măsuri pentru reducerea abandonului şcolar. Creşterea numărului parteneriatelor public – privat. Corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii. Realizarea de CDL-uri prin care elevii să înveţe despre noţiunile de antreprenoriat.

1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin PO DRU,

POR

Măsura 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor

Măsurat prin:

Număr de elevi cuprinşi în sistemul TVET pe nivele de calificare şi calificări prioritare

Număr de absolvenţi cu nivelul 1,2 şi 3 de calificare din sistemul TVET (ruta directă şi cea

progresivă) care s-au angajat

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Creşterea numărului de absolvenţi TVET pentru domeniile

prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul

absolvenţilor

2020

ISJ, CLDPS

Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în

învăţământul TVET pe nivele de calificare în raport cu tendinţele

de dezvoltare regională

anual

ISJ, CLDPS

Page 78: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

80

Măsura 1.2 Restructurarea reţelei şcolare

Măsurată prin:

Număr de clase TVET adaptate la cerinţele pieţei muncii

Număr de şcoli care să asigure accesul la educaţie

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară şi de

domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local

anual AJOFM, ISJ,

CLDPS/

asociaţii

patronale

Măsura 1.3 Elaborarea de programe de perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele

didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii

Măsurată prin:

Număr de programe, noi, de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat cu

universităţile din regiune şi asociaţiile patronale/agenţii economici

Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare

profesională

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Analiza specializărilor cadrelor didactice şi identificarea

deficitului de cadre didactice cu specializări cerute de piaţa

muncii

anual ISJ

Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şi formare

profesională

anual ISJ,CCD,

unit.inv

2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere – finanţat prin POS DRU

Măsura 2.1 Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi

Măsurat prin:

Număr de elevi şi părinţi consiliaţi

Număr de profesori consilieri angajaţi

Număr de profesori consilieri formaţi

Număr de cabinete dotate corespunzător metodologiilor de organizare şi funcţionare

Număr de seturi de indicatori

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere Anual ISJ, CJAPP

Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din

familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi

consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învîţîmânt

anual ISJ, CJAPP,

colaboratori-

Biroul

regional ptr.

romi

Page 79: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul

profesor consilier/elev să devină 1/500

2017

ISJ, CJAPP

Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi

diriginţi

anual ISJ, CJAPP,

CCD

Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu

materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele

ocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste,

echipamente si soft etc.

2017 ISJ, CJAPP,

CCD

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului anual ISJ, CJAPP,

Unit.inv

Indicatori: * Creşterea cu 50% a numărului de elevi şi părinţi consiliaţi

* 100% din corpul profesorilor consilieri şi a diriginţilor au participat la cursuri de

formare

3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi

reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale

administraţiei locale

Măsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu

echipamente didactice/şcolare şi IT

Măsurat prin:

Număr de unităţi de învăţământ reabilitate, consolidate sau extinse

Număr de unităţi de învăţământ dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesarea

fondurilor necesare reabilitării şi dotării

anual Consiliul

Judeţean,

Consiliul

Local,

Unităţile de

învăţământ,

ISJ

Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de

învăţământ

anual

Consiliul

Judeţean,

Consiliul

Local,

Unităţile de

învăţământ,

ISJ

Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente

didactice/şcolare şi IT

anual

Consiliul

Judeţean,

Consiliul

Local,

Unităţile de

învăţământ,

Page 80: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

82

ISJ

Indicatori: - 50% din unităţile de învăţământ TVET au fost reabilitate, consolidate sau extinse

- 80% din unităţile de învăţământ TVET au dotate cu echipamente didactice/şcolare şi

IT

Măsura 3.3 Extinderea accesului la formarea continuă

Măsurată prin:

Număr de cursanţi

Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru formare adulţi anual AJOFM, ISJ,

Unităţi de

învăţământ

Organizarea de campanii de informare pentru atragerea

adulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET

anual

Formarea continua pentru adulţi în unităţile de învăţământ TVET anual AJOFM, ISJ,

Unităţi de

învăţământ

Indicatori: Până în 2015, 50% din şcolile TVET s-au autorizat pentru formare adulţi.

Creşterea cu 300%, până în 2017, a adulţilor formaţi în şcolile TVET

Măsura 3.4 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a

familiilor defavorizate sau aflate în dificultate

Măsurată prin:

Număr de internate

Număr de elevi care locuiesc în internat şi care obţin un certificat de competenţe nivel 1 şi 2

de calificare

Număr de elevi beneficiari de burse

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Identificarea locaţiilor pentru acest internate 2014 ISJ, Unităţi de

învăţământ, CJ,

CL

Realizarea infrastructurii şcolare în internate 2017 ISJ, Unităţi de

învăţământ, CJ,

CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile

defavorizate /sau aflate în dificultate

anual ISJ, Unităţi de

învăţământ, CJ,

CL

Page 81: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

Atragerea elevilor care provin din familii defvorizate /sau

aflate în dificultate, printr-o ofertă educaţionla atractivă şi

adaptată nevoilor şi aspiratiilorlor, în vederea reducerii

abandonului şcolar si obţinerii unui certificat de competenţe

profesionale nivel 2 sau 3

anual ISJ, Unităţi de

învăţământ, CJ,

CL, agenti

economici/asociatii

patronale

Indicatori: Reducerea cu 50% a abandonului în rândul elevilor care provin din familii

defvorizate /sau aflate în dificultate

Creşterea cu 50% a absolvenţilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în

dificultate

Măsura 3.5 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie

roma

Măsurată prin:

Număr de elevi de etnie roma care obţin un certicat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare

Număr de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 2

sau 3 de calificare

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Atragerea elevilor de etnie roma, printr-o oferta educationlă

atractivă nevoilor şi aspiraţiilor lor, în vederea reducerii

abandonului scolar şi obţinerii unui certificat de competenţe

profesionale nivel 1,2 sau 3

anual ISJ, Unităţi

de

învăţământ,

CJ, CL

Acordarea de burse elevilor care provin din familiile de etnie

roma

Anual ISJ, Unităţi de

învăţământ,

CJ, CL

colaboratori-

Biroul

regional 4

Sud Vest-

Agentia

Nationala ptr.

romi

Indicatori: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar în rîndul elevilor de etnie roma şi

creşterea cu 50% a numărului de elevi de etnie roma care contună studiile după finalizarea

învăţământului gimnazial

Creşterea cu 50% numărului de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un

certificat de competenţe nivel 1, 2 sau 3 de calificare

4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri

guvernamentale

Măsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei

educaţionale la specificul pieţei muncii

Măsurată prin:

Număr de parteneriate realizate la nivel regional

Număr crricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici

Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ

Page 82: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

84

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea

ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare

individuală şi pentru nevoile agentilor economici

anual CLDPS,

Unităţile de

învăţământ,

ISJ, agenti

economici

Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi rural

va avea cel puţin un partener – agent economic - la elaborarea

Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea

instruirii practice

anual

CLDPS,

Unităţile de

învăţământ,

ISJ, agenti

economici

Facilitarea angajarii absolvenţilor la partenerii unităţilor de

învăţământ

anual

Unităţile de

învăţământ,

CLDPS/agenţi

economici

Indicatori: Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de

învăţământ, până în 2013

5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

– finanţat prin POS DRU,

Măsura 5.1 Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVET

Măsurată prin:

Număr absolvenţi care se angajează în primele 6 luni de la obţinerea certificatului de

competenţe

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Realizarea unei anchete de către ANOFM/AJOFM,care să ofere

informaţii referitoare la rata şomajului absolvenţi seria curentă

2015 AJOFM,

Măsura 5.2 Creşterea numărului de elevi care obţin nivelul 3 de calificare, în calificări deficitare

pe piaţa muncii

Măsurată prin:

Număr absolvenţi care obţin nivelul 2 si 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa muncii

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în

concordanţă cu domeniile prioritare identificate la nivel regional

şi local

anual

ISJ, CLDPS

Completarea cu cadre didactice specializate în domeniile

deficitare

anual

ISJ, CLDPS,

unităţi de

învăţământ,

universitati

Page 83: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

Indicatori: Creşterea cu 50% numărului de absolvenţi care obţin nivelul 3 de calificare în

calificări deficitare pe piaţa muncii

Măsura 5.3 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune

Măsurată prin:

Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVET

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în

CDL a noi conţinuturi

anual

ISJ, CLDPS,

CCD, unităţi

de învăţământ

Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea

propriei afaceri

anual Administratia

pulica,

CLDPS

6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul

formării prin învăţământ tehnic şi profesional

– finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnationala si Resurse Umane

Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european

Măsurată prin:

Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu

Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu

Număr broşuri editate şi materiale

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru

unităţile de învăţămât TVET

anual Unităţile de

învăţământ,

ISJ, CCD

Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în

vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună

practică şi a experienţelor acumulate

anual

Unităţile de

învăţământ,

ISJ, CCD

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu

partenerii şcolilor TVET din UE

semestrial Unităţile de

învăţământ,

ISJ, CCD

Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă

Măsurată prin:

Număr de elevi care participă la programele comune

Număr de elevi care se integrează

Număr de programe derulate

Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele comune

Acţiuni

Orizont

de timp

Organizaţie

responsabilă

Page 84: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

86

Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă anual

ISJ,Unităţile

de

învăţământ,

CLDPS

Formarea cadrelor didactice care participă la programe de

instruire în domeniul educaţiei inclusive

anual CCD,Unităţile

de

învăţământ,

universităţi,

ISJ

Page 85: REGIUNEA SUD VEST OLTENIA - I.S.J. Gorj...regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile

Capitolul 10

Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Gorj

Nr.crt. Numele şi

prenumele

Instituţia Funcţia Funcţia în

CLDPS

1. Călinoiu Ion Consiliul Judeţean Gorj Preşedinte Consiliul

Judeţean

Preşedinte

2. Teodorescu Ion

Claudiu

Prefectura Judeţului Gorj Prefect Vicepreşedinte

3. Ciochină Ion Spitalul „Tudor

Vladimirescu” Runcu

Director financiar Vicepreşedinte

4. Prof. Popescu

Melania Maria

Inspectoratul Şcolar Judeţean

Gorj

Inspector şcolar de

specialitate

Secretar

5. Işfan Ion Inspectoratul Şcolar Judeţean

Gorj

Inspector Şcolar

General

Membru

6. Frunzaru Ermina Inspectoratul Şcolar Judeţean

Gorj

Referent reţea

şcolară

Membru

7. Chiriac Romeo AJOFM Director executiv Membru

8. Stegărescu Dănuţ Complexul Energetic Oltenia Economist Membru

9. Bădiţa Janina

Loredana

Direcţia de Muncă şi

Protecţie Socială

Inspector Membru

10. Romanescu

Marcel Laurenţiu

UCB Tg-Jiu Profesor universitar Membru

11. Ciortan Gabriel S.C. INTERCOMPUTER

General Tg. Jiu

Director adjunct Membru

12. Roman Bărbuţi

Ion

Primăria Gorj Consilier Membru

13. Mija Vasile USLI Gorj Preşedinte Membru

14. Mituţoiu

Constantin Doru

SC Edilitara Publică Director tehnic Membru

15. Lemnaru Călin

Marian

SC Crescendo SRL Tg-Jiu Administrator Membru

16. David Viorel SC Artego SA Manager Membru

17. Ciurel Laurenţiu Complexul Energetic Oltenia Manager Membru