3
REGIUNEA SUD – VEST OLTENIA
JUDEŢUL GORJ
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU
INVĂŢĂMÂNT
2013 – 2020
4
Lista abrevierilor...................................................................................................................pag 5
Cuvânt înainte .....................................................................................................................pag 6
1. Rezumat .......................................................................................................... ……….pag 10
2. Demografie .....................................................................................................................pag 12
2.1 Situaţia prezentă
2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală
2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)
2.1.3 Distribuţia pe sexe
2.1.4 Structura pe grupe de vârstă
2.1.5. Structura pe grupe de vîrstă şi medii rezidenţiale
2.1.6 Structura etnică
2.1.7 Mişcarea migratorie
2.2.Proiecţii demografice
2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT
3.Profilul economic ..............................................................................................................pag 14
3.1. Principalii indicatori economici
3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)
3.1.2 Productivitatea muncii
3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.
3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte
servicii.
3.2. Informaţii parţiale
3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate
3.2.1. Cercetarea – dezvoltarea
3.2.3. Industria
3.2.4. Infrastrucutura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu
3.2.5. Agricultura
3.2.6. Silvicultura
3.2.7. Turismul
3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan
3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT
4. Piaţa muncii .............................................................................................................pag 21
4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii
4.1.1. Participare la forţa de muncă
4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional
4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale
4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale
4.2. Informaţii parţiale
4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la
AJOFM
4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru
învăţământul profesional şi liceal tehnic
4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala
postliceală
4.2.1.3. principalele consatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru
învăţământul superior
5
4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM
(aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)
4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru I.P.T.
4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional
4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa forţei de Muncă (BFM)
4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile
4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante
înregistrate la AJOFM
4.4. Implicaţii pentru ÎPT
5. Învăţământul profesional şi tehnic .............................................................................pag 29
5.1.Indicatori de context
5.1.1.Contextul european
5.1.2.Contextul naţional
5.2.Indicatori de context specifici.
5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară
5.3.Indicatori de intrare
5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic
5.3.2 Resursele umane din ÎPT.
5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare.
5.4. Indicatori de proces
5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT
5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT
5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere.
5.5 Indicatori de ieşire
5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională
5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)
5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED
5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED
5.5.6. Rata de succes
5.5.7. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie
5.5.8. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie
5.5.9. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)
5.5.10. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin
învăţământul secundar superior
5.5.11. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)
5.6. Indicatori de impact
5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului
5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie
5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă
5.7. Oferta şcolilor din ÎPT
5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare
5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)
5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de
pregătire
5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor
5.7.5. Reţele şcolare
5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile
5.8. Principalele concluzii din analiza IPT judeţean
6. Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI.............................pag 60
7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea ....................pag 62
6
8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013
.................................................................................................................................................pag 65
9. Acţiuni propuse pentru realizarea obiectivelor dezvoltării IPT
la orizontul anului 2013.......................................................................................................pag 67
10. Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social
Gorj........................................................................................................................................pag 75
11. Anexe.
7
Lista abrevierilor ADR- Agenţia de Dezvoltare Regională
AJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă
AMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodării
ANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă
BFM- Balanţa Forţei de Muncă
BIM- Biroul Internaţional al Muncii
BNR- Banca Naţională a României
CAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională
CCD- Casa Corpului Didactic
CDL- Curriculum în dezvoltare locală
CDR- Consiliul de Dezvoltare Regională
CEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale
CJ- Consiliul Judeţean
CJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică
CL- Consiliul Local
CLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare Profesională
CNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
CNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
CNP- Comisia Naţională de Prognoză
DGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi Familie
ECTS(eng)-Sistemul European de Credite Transferabile
ECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea Profesională
ENQAVET(eng)-Reţeaua Europeană pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare
Profesională
EQF(eng)-Cadrul European al Calificărilor
ETF(eng)- Fundaţia Europeană pentru Formare
ONG – Organizaţii nonguvernamentale
CBS- pragram Phare transfrontalier
CR- Consorţiul Regional
IMM- întreprinderi mici şi mijlocii
INS- Institutul Naţional de Statistică
IPT- învăţământul profesional şi tehnic
ISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei
ISJ- Inspectoratul Şcolar Judeţean
MECI- Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării
OECD(eng)- Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
PAS- Planul de Acţiune al Şcolii
PDR- Planul de Dezvoltare Regională
PIB- Produsul intern brut
PLAI- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ
PND- Planul Naţional de Dezvoltare
POR- Planul Operaţional Regional
POS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
PRAI- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ
PRAO- Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare
SAM- Şcoala de Arte şi Meserii
TVET(în engleză în text)- Învăţământul Profesional şi Tehnic
UE- Uniunea Europeană ¸
VAB- valoarea adăugată brut
8
Cuvânt înainte
Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi
formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2011 (Benchmarks) -
necesită:
măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi
raportarea unitară a indicatorilor statistici;
adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru
apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea
indicatorilor propuşi.
Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi
tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România
ca stat membru al Uniunii Europene.
Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei
învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă
bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.
Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al
îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT
va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor
din România.
Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al
educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor
imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care
presupune integrare socio - profesională.
În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării
pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea
adaptării la cerinţele acestuia.
Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de
muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare
performantă.
Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:
- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional.
- Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.
- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul
comunităţii.
Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este un document de planificare
strategică participativă pe termen mediu ce urmăreşte stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi
formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcţie de nevoile de dezvoltare
economică şi asigurare a coeziunii sociale, în perspectiva anului 2013. Acest document se
elaborează având la bază Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) pentru
regiunea Sud Vest Oltenia.
Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului
profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean,
în perspectiva anului 2020. PLAI cuprinde: analiza contextului judeţean; analiza
capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor
identificate prin diagnoza contextului judeţean; priorităţile, ţintele şi acţiunile
pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel judeţean.
1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a
ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.
9
Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru
elaborarea PAS şi de a informa deciziile la nivel judeţean pentru restructurarea
reţelei şcolare a învăţământului profesional şi tehnic.
PLAI este realizat de Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social
(CLDPS), care sunt sunt structuri manageriale consultative care activează pentru creşterea
relevanţei şi calităţii IPT în sprijinul Inspectoratelor Şcolare. CLDPS au în componenţă
reprezentanţi ai: autorităţilor locale, AJOFM, organizaţiilor patronale, sindicatelor,
Inspectoratului Şcolar, ONG-uri. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele:
actualizarea şi implementarea PLAI pe baza recomandărilor din PRAI;
monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS);
asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS;
analiza şi avizarea planului anual de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic,
la nivel judeţean;
avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru IPT.
10
Capitolul 1
1.Rezumat
Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată sub asistenţa echipei de management a
proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului
profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea
profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ
INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului
Profesional şi Tehnic. Documentul a fost realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de
Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010, pe baza datelor disponibile din surse
statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei, date furnizate de INS), din studii previzionale la
orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din surse administrative (statistici ale
ISJ Gorj, ANOFM, AJOFM Gorj).
Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimii ani, în condiţiile crizei economico-
financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013
utilizate în PLAI actualizat își păstrează încă un grad mare de relativitate. În acest context,
CLDPS apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru
dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii.
În aceste condiţii, CLDPS al judeţului Gorj consideră necesară o monitorizare atentă
în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel oferta IPT va putea fi
fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul
deciziei privind planul de şcolarizare (conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de
şcolarizare).
Adaptarea ofertei ÎPT la cererea pieței muncii se reralizează pe baza informațiilor și
analizei lor referitoare la demografie, economie, pița muncii și cele referitoare la sistemul ÎPT.
Analiza SWOT stă la baza identificării priorităților, obiectivelor, precum și a măsurilor planul
de ațiune. În acest plan de acţiune s-a propus ca obiectiv general Creşterea calităţii educaţiei şi
formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul
dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.
Pentru atingerea acestui obiectiv general au fost stabilite de către CLDPS Gorj
următoarele obiective specifice:
1. Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei
muncii
2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere
3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din judeţ şi
reducerea abandonului şcolar
4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET
5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul
formării prin învăţământ tehnic şi profesional
Măsurile din planul de acţiune sunt asumate, în vederea implementării, de către membrii CLDPS
Gorj, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de
corelare a ofertei ÎPT cu cererea piţei muncii.
11
Capitolul 2
Demografie
Judeţul Gorj este unul dintre cele 41 de judeţe ale României. Reşedinţa lui este
municipiul Târgu Jiu. Are o populaţie de 387.308 de locuitori şi suprafaţă de 5.602 km². Se
împarte în nouă oraşe (incluzând două municipii) şi 61 de comune. Face parte din regiunea
istorică Oltenia. Variat, în trei trepte distincte: în N şi NV sunt M-ţii Parang, Valcan şi Godeanu,
cu altitudini ce depăşesc frecvent 2.000m (altitudine maxima: 2.519, vârful Parangul Mare) şi cu
urme ale glaciaţiei cuaternare (circuri, custuri, lacuri glaciare, morene), în partea centrală se
desfăşoară zona subcarpatică, constituită din mai multe aliniamente de dealuri (mai importante:
Sacelu, Mogos, Stroiesti, Bran) şi depresiuni (Polovragi, Novaci, Targu Jiu-Campu Mare ş.a.),
iar în S, se află o porţiune a Piemontului Getic.
Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1 din
prezentul document.
2.1 Situaţia prezentă (anexa 1a)
Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2010, judeţul Gorj
are o populaţie de 376.179 locuitori, reprezentând 16,80% din populaţia regiunii Sud Vest
Oltenia. Dinamica în raport cu anul 2002 evidenţiind o scădere cu 2,87% a locuitorilor gorjeni
faţă de 1,67% cât este la nivel naţional la 1 iulie 2002.
La nivelul judeţului, evoluţia populaţiei totale nu are diferenţe mari faţă de anul 1990 când
poplaţia era de 387.400, o diferenţă de 11221 (2,90%)
2.1.1 Populaţia totală. Dinamica generală (anexa 2a)
Distribuţia pe medii a populaţiei totale în anul 2010 a pus în evidenţă preponderenţa
populaţiei rurale cu un număr de 202.128 persoane (53%), faţă de populaţia din mediul urban,
ce însumează 179.515 persoane (43 %).
2.1.2 Distribuţia pe medii rezidenţiale
Dintr-un total de 381.643 la nivelul anului 2009, femeile din Gorj reprezintă 193.105 (50,6%).
Dintre acestea, aproximativ 51,76 % trăiesc în mediul rural.
2.1.3 Distribuţia pe sexe
Dintr-un total de 376179 persoane la 1 iulie 2010, femeile reprezintă 50,82% (191136
persoane). Dintre acestea 49,49% (94555persoane) trăiesc în mediul urban, iar 50,51% (96581
persoane) traiesc in mediul rural.
Persoanele de sex masculin în număr de 189004, (49,18% din populaţia judeţului) se
regăsesc în proporţie de 48,98% în mediul urban (89705 persoane) şi 51,02% (95229 persoane)
în mediul rural.
Structura populaţiei pe sexe este apropiată, populaţia de sex feminin fiind mai mare cu
1,33 puncte procentuale. La nivelul ţării diferenţa este de 2,62 puncte procentuale.
2.1.4 Structura populaţiei grupe de vârstă
Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 15,1% în anul 2010,
peste cea de la nivelul regiunii cu 1,2 puncte procentuale, iar, populaţia în vârstă de 65 de ani şi
peste atingând în 2010 un nivel de 13,8 faţă de 16,4 % cât este la nivel regional.
Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar constant
de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen
caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în
mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.
12
2.1.5 Structura pe grupe de vîrsta si medii de rezidenţa
Structura populaţiei pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale - Regiunea Sud Vest
Oltenia, la 1 iulie 2010 - %-
Grupa de vârstă
TOTAL 0-14 ani 15-19
ani
20-24
ani
25-29
ani
30-64
ani
pete 65
ani
TOTAL 100,1 14,4 6,3 7,6 7,1 48,1 16,5
MASCULIN 100,0 15,2 6,6 8,0 7,4 49,1 13,7
FEMININ 99,8 13,8 6,1 7,3 6,8 47,2 18,8
URBAN 100,0 13,8 6,6 8,7 8,5 52,3 10,1
Masculin 100,0 14,7 6,9 9,1 8,8 52,0 8,5
Feminin 100,0 13,0 6,3 8,4 8,3 52,5 11,5
RURAL 100,0 15,0 6,1 6,6 5,8 44,3 22,2
Masculin 100,0 15,6 6,4 7,0 6,2 46,5 18,3
Feminin 99,9 14,5 5,9 6,2 5,4 42,1 25,9
2.1.6 Structura etnică
Regiunea Oltenia este relativ omogena din punct de vedere etnic. Exista un procent de
cca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi roma. Statisticile oficiale dau un procent
de peste 97% populatie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT 98,1%, VL
98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului
Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie roma un număr de aproximativ 59 mii
persoane (2,5%). Populaţia roma trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii
Mondiale reflectă faptul că în 2000 aproximativ 68,8% din populaţia roma trăia cu mai puţin de
4,3 USD/zi..
2.1.7 Mişcarea migratorie
Datele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din
schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al
emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă
de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia
temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane
persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16).
Regiunea Sud Vest Oltenia, prin specificul ei, a avut o migraţie negativă în anul 2007,
numărul celor sosiţi în regiune (43400) fiind cu 2923 mai mic decât al celor plecaţi (46323) În
judeţul Gorj se observă că mişcarea migratorie a fost negativă ( 8583 plecaţi şi 4240 sosiţi)
2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 (anexa 2b) şi (anexa 2c)
Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să
continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra
populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.
Efectele social - economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor
fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia
şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.). Astfel, conform
prognozelor INS, populaţia regiunii va fi în anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar în 2025 de
348,8 mii persoane, înregistrând o scădere în perioada 2005-2025 de 9,5% faţă de 15,4% cât se
preconizează pentru nivelul regiunii Sud Vest Oltenia
13
De asemenea, la nivelul populaţiei de vârsta şcolară, tendinţa de scădere se menţine, pe
toate grupele de vârstă şcolară; în anul 2015 populaţia totală de vârstă şcolară (3-24 ani) va fi 91
mii persoane, iar în 2025 de 74,5 mii persoane, scăderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmând
a fi de 18,14%.
2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT (Anexa 3d
Analiza SWOT)
`
Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Îmbătrânirea populaţiei
la nivelul întregii
regiuni
Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi
alimentaţie, în scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice
pentru vârsta a III-a.
Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă
în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă
cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai
târziu şi progresiv.
Ponderea populaţiei de
etnie rromă comparată
cu cea la nivelul regiunii
Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu
populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni
pentru şcolarizarea acestora..
Scăderea numărului
populaţiei la nivelul
întregului judeţ, ritmul
cel mai alert de
descreştere înregistrând
populaţia de vârstă
şcolară
Restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei TVET cu
cererea pieţei muncii;
Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie
şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării
la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri
vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute
etc.): „educaţia de a doua şansă”,
Promovarea unei culturi a învăţării permanente
Asigurarea accesului cadrelor didactice din TVET la programe
de reconversie profesională.
Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes
cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în
formarea profesională iniţială.
Scăderea populaţiei
urbane pe fondul
dominării populaţiei
rurale
Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a
populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:
- extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural
- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone
defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale
populaţiei)
14
Capitolul 3
Profilul economic judeţean
3.1. Principalii indicatori economici
3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)(anexa 3a)
Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de
aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni agricultura are un rol important, cu o pondere de circa
11,2%, înregistrând totuşi o scădere, de la 18,4% în 2004. De asemenea, industria are o pondere
însemnată în economia regiunii, furnizând 32,6% din produsul intern brut regional. Principalele
domenii industriale existente în regiune sunt: metalurgia neferoasă (producţia de aluminiu),
industria electrotehnică (Electroputere SA Craiova – locomotive, material rulant), industria
constructoare de maşini şi tractoare agricole, industria chimică, industria uşoară (textile şi
încălţăminte), materiale de construcţii (prefabricate, ţigle, ciment), industria alimentară.
Construcţiile au o pondere peste media naţională (7,41%), situându-se în jurul a 7,98%
din produsul intern brut regional. In cadrul serviciilor, sunt de remarcat serviciile de
„învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, administraţie publică şi apărare” cu o contribuţie de
circa 11,81% şi „tranzacţiile imobiliare, servicii prestate întreprinderilor” cu 11,63 %.
Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare.
Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivel
naţional în anul 2006 reprezenta 38,4% din media europeană (UE-27=100). Comparativ,
regiunile Nord-Vest, Centru, Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud -Vest Oltenia se plasează
sub media naţională, doar regiunea Regiunea Nord-Est cu doar 24,2% din media europeană în
2005, fiind mai slab poziţionată faţă de Oltenia, cu 30,4%.
Evoluţiile prognozate prevăd în perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a PIB în
regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional.
Judeţul Gorj are o pondere în produsul intern brut pe total economie de aproximativ
1,80% ( 1,83% in 2009, 1,77% in 2010, 1,76% in 2011).
Industria are o pondere însemnată în economia judeţului furnizând 42,7,8% din
valoarea adăugată brută( cu mult peste ponderea celorlalte judete ale regiunii) fiind urmată de
servicii cu 41,3%, construcţii ( datorate lucrarilor de infrastructura) cu 10,5,1% şi agricultura
cu o pondere de circa 5,6%.
La nivelul regiunii SV-Oltenia, judeţul Gorj are cea mai mare pondere în industrie şi cea
mai mica in agricultura.
Dacă se face o comparaţie cu structura valorii adăugate brute realizată în Uniunea
Europeană se pun în evidenţă decalaje semnificative în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a
căror contribuţie se situează cu mult sub media UE-27. Se aşteaptă ca integrarea în UE să
conducă în timp la diversificarea serviciilor şi la creşterea contribuţiei acestora la creşterea VAB.
Ponderea mare a industriei corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani
evidenţiază pe de o parte potenţialul Romîniei si al judetului în acest sector, sugerând însă că
evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale
crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor activităţi industriale cu
valoare adăugată mare.
Datele privind serviciile pun in evidenta importanta acestu sector pentru judetul Gorj, iar
datele despre agricultura regiunii pun în evidenţă importanţa atât în economia naţională cât şi în
cea a regiunii. Contribuţia acestor sectoare la volumul VAB va trebui să crească.
Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile
prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de criza economică.
Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin efectele crizei.
Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de
dezvoltare.
15
Evoluţia şi prognoza evoluţiei acestuia se prezintă astfel:
Produsul intern brut/locuitor -euro-
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Regiunea SV Oltenia 3536 4524 5032 4174 4232 4507 5017 5575 6188
Judeţul Dolj 3503 4491 5202 4261 4313 4595 5124 5702 6336
Judeţul Gorj 4427 5978 6875 5711 5753 6110 6778 7506 8305
Judeţul Mehedinţi 3055 3767 4282 3558 3532 3748 4150 4587 5061
Judeţul Olt 2699 3506 3902 3283 3460 3708 4157 4645 5183
Judeţul Vâlvea 4089 4957 4870 4062 4067 4323 4792 5317 5898
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori
economico – sociali în profil teritorial până în 2014” (martie 2011) www.cnp.ro
Analiza comparativă pe judeţe a datelor din prognoza realizată de CNP permite
evidenţierea atât a evoluţiilor prognozate cât şi a disparităţilor intra-regionale privind valoarea
PIB/locuitor. Din punctul de vedere al acestui indicator, disparităţile intra–regionale se menţin pe
toată perioada până în 2014
Produsul intern brut pe locuitor – indici de disparitate faţă de nivelul naţional-
-%-
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Regiunea SV-Oltenia 78,2 77,4 76,3 74,3 74,6 74,7 74,9 75,1
Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea
noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea
acestora).
Comparaţia cu celelalte judeţe ale regiunii a structurii VAB în 2008 evidenţiază
următoarele aspecte relevante (Anexa 2a)
Structura comparativă a VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2008
Sursa: calculat pe baza datelor INS "Conturi naţionale Regionale", ediţia 2009
-%-
Regiunea
Sud vest
oltenia
Jud.
Dolj
Jud.
Gorj
Jud.
Mehedinti
Jud.
Olt
Jud.
Valcea
Agricultură, silvicultură, piscicultură 10,4 11,9 5,6 12,1 15,2 8,3
Industrie, din care: 31,3 30,1 42,7 23,8 29,6 24,6
- Industrie extractiva 3,6 0,9 12,5 1,4 0,1 1,4
- Industrie prelucrătoare 21,9 24,4 17,9 15,1 27,4 21,7
- Energie electrica, termica, gaze, apă 5,8 4,8 12,2 7,3 2,1 1,5
Construcţii 11,5 10,4 10,5 13,1 12,1 13,4
Servicii, din care: 46,9 47,7 41,3 51,0 43,1 53,8
- Comerţ1)
9,1 11,2 5,0 8,2 7,4 12,9
- Hoteluri si restaurante 1,4 1,6 1,0 1,1 0,9 2,2
- Transport, depozitare, comunicaţii 9,1 6,7 13,5 9,2 5,5 10,9
- Intermedieri financiare 1,2 1,5 0,8 1,3 1,1 1,4
- Tranzacţii imobiliare, prestări servicii
pt. întreprinderi
11,0 11,0 9,5 13,9 11,1 11,2
- Administraţie publică si apărare 5,6 5,1 4,6 7,7 6,3 5,7
- Învăţământ 4,1 4,7 3,1 4,5 4,6 3,9
- Sănătate şi asistenţă socială 3,6 4,0 2,6 3,5 4,3 3,3
16
- Alte activ. de servicii colective,
sociale si personale
1,7 1,8 1,2 1,6 1,9 2,2
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de
aproximativ 8%. In cadrul acestei regiuni, serviciile au o pondere importanta de 46,9%, fiind
urmate de industrie cu 31,3%.
3.1.2. Productivitatea muncii (anexa 3e)
Datele referitoare la productivitatea muncii sunt la nivel naţional, în context european.
Până în acest moment, nu am identificat date privind acest indicator la nivel regional. Analizând
tabelele prezentate mai jos, observăm că România se situează pe penultimul loc în EU 27, în
privinţa productivităţii. În anul 2004 am depăşit ultima poziţie în clasament, care de atunci este
ocupată de Bulgaria. De remarcat este trend-ul pronunţat crescător al productivităţii muncii în
România, la fel ca în toate celelalte state din centrul şi estul Europei, care au aderat la UE, spre
deosebire de nucleul celor 15 state vechi şi cel al zonei Euro, care prezintă descreşteri ale acestui
indicator în ultimii 6 ani analizaţi. Decalajele rămân totuşi deosebit de mari faţă de ţările vechi
membre; la nivelul anului 2008, productivitatea muncii în România reprezenta 46,1%, faţă de
100% – UE 27 şi 109, 2% – UE 15.
În anul 2009, productivitatea muncii2 pe ansamblul economiei s-a redus cu 5,9%, după o
creştere anuală medie de 7,1% în perioada 2003-2008. Singurul sector care a înregistrat câştiguri
de productivitate a fost industria, în timp ce construcţiile au fost cele mai afectate de pierderi în
acest plan. O performanţă negativă au consemnat şi serviciile, în principal pe seama evoluţiilor
din sectorul privat.
3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime (anexa 3b)
La sfârşitul anului 2007 erau înregistrate un număr de 36.616 de firme ca unităţi locale
active în industrie, comerţ şi alte servicii , cu un număr total de 348.301 angajaţi (în scădere cu
31,9% faţă de 2000 şi o creştere cu 4,7% faţă de anul 2006).
Datele statistice pentru perioada 2000-2007 evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi
mijlocii (IMM), care pe total au crescut atât ca număr de firme (cu 77,5%). În schimb a scăzut cu
13,7% numărul de firme şi cu 48% numărul de angajaţi în clasa întreprinderilor mari (peste
250salariaţi). Din categoria IMM, cele mai dinamice s-au dovedit microîntreprinderile (sub 9
salariaţi), în creştere cu 38% a numărului de angajaţi.
Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii
(anexa 3c)
În perioada 2000-2007 valoarea investiţiilor brute a cunoscut creşteri importante în
domenii ca: tranzacţii imobiliare şi servicii pentru întreprinderi, hoteluri şi restaurante, comerţ ,
transport, depozitare şi comunicaţii (cu 335%) şi construcţii.
Faţă de situaţia din 2003, se poate observa o tendinţă de creştere a numărului de IMM şi
mai ales de creştere a ponderii acestora în sectorul productiv. A scăzut însă semnificativ
ponderea IMM mijlocii, în favoarea celor mici şi micro. Conform surselor ONRC, în 2005, mai
funcţionau în judeţ 21 de întreprinderi mari cu peste 30.000 de angajaţi (cca. 12,5% din populaţia
ocupată), dintre care cele mai importante sunt Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (cca.
10.000 salariaţi) şi cele 2 mari complexe energetice: Turceni şi Rovinari (cu peste 8000 salariaţi
în total).
Distribuţia IMM în teritoriu indică o repartiţie neuniformă şi semnificative disparităţi
urban – rural şi nord – sud. Astfel urbanul are de cca. 4,0 ori mai multe IMM /1000 locuitori,
2Calculată pe baza PIB, respectiv a valorii adăugate brute sectoriale şi a populaţiei ocupate.
17
municipiile Tg. Jiu şi Motru grupând peste 60% din totalul IMM-urilor din judeţ. Un număr
scăzut de IMM-uri prezintă oraşele Tismana, Turceni şi Ţicleni, în timp ce comune precum
Arcani sau Baia de Fier au un număr ridicat. Zona cea mai slab dezvoltată din punct de vedere al
numărului de IMM este zona rurală din sudul judeţului, unde numărul acestora este sub 7 /1000
locuitori şi uneori sub 4 (Bustuchin, Negomir, Ţănţăreni).
3.1.4 Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi mediu
Evoluţiile prognozate przinta pentru perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a
PIB în regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional. Creşterile susţinute înregistrate în
perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de
criza economică. Remarcăm faptul că în anul 2005 Oltenia a înregistrat o creştere negativă, fiind
singura regiune din România cu o astfel de ”performanţă”. Doar în anul 2003, creşterea PIB a
fost superioară celei naţionale. Pentru restul anilor, creşterile regionale sunt mai mici decât cele
naţionale, deci recuperarea decalajelor pe care le înregistrăm în momentul de faţă nu este
posibilă dacă ne încadrăm în aceste valori.
În privinţa prognozelor pentru următorii ani, datele puse la dispoziţie de Comisia
Naţională de Prognoză sunt actualizate numai la nivel naţional (28 aprilie 2009 CNP). Singurele
date disponibile şi acceptate oficial sunt prognozele Fondului Monetar Internaţional, pe baza
cărora s-a fundamentat şi rectificarea bugetară din aprilie 2009. După cum se poate observa din
anexa 3f pentru anul 2009 s-a precizat o “creştere economică “ negativă de 4,1%, iar anul
următor, o stagnare economică, deci creştere zero. Cele mai afectate sectoare industriale de
către criza globală pe care o traversăm, sunt industria auto şi de piese de schimb, industria
siderurgică, fabricarea echipamentelor electrice, fabricarea mobilei, precum şi alte ramuri
industriale. Astfel, industria energetică prezentă în regiunea noastră, resimte din plin
efectele crizei. Este prognozată şi o scădere a PIB-lui generat de către sectorului serviciilor cu
2,2%; pentru agricultură scăderea PIB va fi de 2,6%.
3.2 Informaţii parţiale
3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate
Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă,
firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru
a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi
atrase în regiune.
Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al
forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare
de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi
păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare
adecvate.
Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea
pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare,
comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor
activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi
reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.
3.2.2 Cercetarea – dezvoltarea (anexa 3g)
Regiunea Sud Vest Oltenia a cunoscut o scădere a numărului de cercetători la 10.000
locuitori, de la 29,2 în 2006 la 28,6 în 2007. De asemenea, totalul cheltuielilor de cercetare-
dezvoltare au crescut cu 25% în 2007 in aceasta perioada.
Cercetarea din România este extrem de centralizată, 47,9% din numărul cercetătorilor şi
57,6% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este
concentrată în judeţul Dolj. Infrastructura de cercetare în regiunea Oltenia este reprezentată de
18
26 institute şi centre de cercetare, din care 13 în agricultură şi silvicultură. Craiova este
singurul centru universitar de medicină din România care nu are instituţii/centre de cercetare.
3.2.3. Industria
În anul 2006 în regiunea Sud Vest Oltenia erau două parcuri industriale operaţionale,
situate în judeţul Dolj (Craiova) şi în judeţul Gorj (Sadu) şi un parc industrial greenfield, la
Corabia, precum şi 5 incubatoare de afaceri.
Judeţul Gorj deţine o serie de avantaje competitive, determinate de bogăţia unor resurse
naturale şi de costul relativ redus de exploatare a acestora. Această situaţie, oferă în prezent o
anumită tabilitate a dezvoltării economice, dar care pe termen lung poate fi pusă sub semnul
îndoielii. Principalele domenii industriale în judeţul Gorj sunt: energie electrică (termocentrale
de la Turceni, 2.640 MW, Rogojel, 1.720 MW, Rovinari, 1.390 MW, Tg-Jiu şi hidrocentrale de
la Novaci şi cele din omplexul Cerna-Motru-Tismana), utilaj minier (Motru, Târgu-Jiu, Rovinari,
Bâlteni), maşini-unelte pentru presare-forjare, articole tehnice din cauciuc şi cauciuc regenerat
(Târgu-Jiu), maşini-unelte şi frigidere cu compresor (Bumbeşti-Jiu), materiale de construcţii
(ciment, tuburi de azbociment, cărămidă etc., la Bârseşti , Târgu-Jiu, Târgu Cărbuneşti),
cherestea, mobilă, parchete, plăci aglomerate din lemn (Târgu-Jiu, Novaci, Baia de Fier,
Bumbeşti-Jiu, Tismana, Padeş), confecţii (Târgu-Jiu, Tismana, Padeş, Motru, Târgu Carbuneşti),
tricotaje (Motru), sticlărie pentru menaj (Târgu-Jiu), produse alimentare (preparate din carne şi
lapte, dulciuri, băuturi, ţigarete etc.)
3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu
Lungimea reţelei feroviare însumează 236 km (221 km electrificaţi), iar cea a drumurilor
publice 1.886 km (610 km modernizate). Un loc aparte în transportul feroviar îl ocupă sectorul
de căi-ferate Bumbeşti - Livezeni (30 km, 38 tunele, 25 viaducte, 10 poduri), dat în folosinţă în
1948, care scurtează drumul dintre Oltenia şi bazinul carbonifer Petroşani.
3.2.5. Agricultura
Agricultura dispune de 250.204 ha terenuri agricole, din care 103.264 ha arabil , 125.305
ha păşuni şi fâneţe naturale, 13.266 ha livezi şi pepiniere pomicole ş.a. Principalele culturi
agricole sunt cele de porumb (57.140 ha, 1994), grâu şi secară (21.259 ha), plante de nutreţ
(9.069 ha), orz şi ovăz, cartofi, legume etc. Pomicultura (meri, pruni, peri, cireşi, nuci), cu
extindere mari în părţile deluroase ale judeţului, formează areale compacte în zona localităţilor
Bârseşti, Turcineşti, Dobriţa, Săcelu ş.a. În 1995, sectorul zootehnic cuprindea 157,4 mii capete
ovine, 129,4 mii capete porcine, 79,7 mii capete bovine, 22,2 mii capete caprine; avicultura
(2.424,3 mii capete; apicultura (13,6 mii familii de albine).
3.2.6. Silvicultura
Pornind de la exploatarea excesivă a pădurilor şi situaţiile de deşertificare semnalate în
regiunea Sud Vest Oltenia s-a hotărât elaborarea, cu concursul comunităţii academice de
specialitate, şi implementarea unui Program Naţional pentru Gestionarea Durabilă a
Pădurilor care să prevadă: interzicerea reducerii suprafeţei totale a pădurilor; creşterea
suprafeţei pădurilor prin împădurirea în special a terenurilor degradate şi abandonate. Sunt
necesare măsuri suplimentare pentru realizarea unui sistem naţional de perdele forestiere de
protecţie, cu precădere în ţinuturile secetoase şi predispuse la deşertificare; promovarea cu
prioritate a tratamentelor intensive, bazate pe regenerarea naturală, capabile să contribuie în cea
mai mare măsură la promovarea speciilor autohtone valoroase, asigurându-se astfel exercitarea
continuă a funcţiilor multiple, ecologice, economice şi sociale pe care trebuie să le îndeplinească
pădurea în ansamblul ei.
3.2.7. Turismul
19
Turism intens, legat de varietatea condiţiilor naturale (defileul Jiului, cheile Olteţului,
Corcoaiei, Sohodolului ş.a., peşterile Polovragi, a Muierilor, Cloşani, lacurile glaciare montane
ş.a), de vestigiile arheologice (castrul de la Bumbelti-Jiu, aşezările daco-romane de la Suşeni,
Barsesti, Boroseni nu s.a.), de trecutul istoric (Câmpia Padesului - loc unde, la 23 ianuarie 1821 ,
Tudor Vladimirescu a citit Proclamaţia), de numeroasele obiective arheologice (mănăstirile
Tismana şi Polovragi, schitul Lainici, cula de la Curtişoara), de operele monumentale ale lui
Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu (Coloana infinitului, Masa tăcerii, Poarta sărutului), precum
şi de datinile, obiceiurile tradiţionale şi portul gorjenesc.
3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabil - aspecte specifice ruralului montan
Dependenţa de un puternic sector extractiv şi afectarea semnificativă a mediului
reprezintă principalii factori restrictivi ai unei dezvoltări durabile. Aplicarea principiului
"poluatorul plăteşte" şi internalizarea costurilor de reconstrucţie ecologică ar ridica enorm
costurile de exploatare a lignitului, de exemplu şi implicit ar putea genera probleme de natură
economică şi socială. Dezvoltarea sectorului IMM şi a noilor ramuri industriale, ecologice
precum şi introducerea noilor tehnologii inovative, se produce lent şi nu constituie încă o
alternativă viabilă la o restructurare profundă şi masivă a structurii economice a judeţului, în
viitorul imediat.
Prin îndeplinirea obiectivelor stabilite de Strategia pentru dezvoltarea durabilă a zonei
montane, aprobată de Guvernul României, se va realiza protejarea şi valorificarea responsabilă a
resurselor montane, ţinând seama şi de efectele schimbărilor climatice, prevenindu-se
depopularea acestor zone şi degradarea tradiţiilor, îndeletnicirilor şi specificităţii culturale a
acestora, iar asigurarea mijloacelor pentru dezvoltarea lor echilibrată, la paritate cu alte zone în
privinţa veniturilor şi condiţiilor de viaţă, va trebui să beneficieze de sprijinul statului.
3.2 Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPT
Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Industria deţine o pondere scăzută în economia
judeţului. Se caracterizează prin:
- număr mare de muncitori angajaţi determinat
de insuficienta dotare cu utilaje performante
- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile
legate de industria prelucrătoare
- introducerea noilor tehnologii şi creşterea
productivităţii muncii.
Menţinerea calificărilor din domeniile
industriei prelucrătoare care atrag cu
precădere investiţiile străine, alimentara,
mecanică)
Şcolarizarea pentru domeniile de
calificare din protecţia mediului,
electronică, automatizari, informatica,
industrie alimentară în scopul adaptării
competenţelor la tendinţele de
tehnologizare avansată din aceste domenii
Reducerea ofertei de şcolarizare pentru
calificări din industria textilă şi pielărie,
mecanică, electrotehnică
Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere,
caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi
nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.
Creşterea şcolarizării pentru calificările
de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului
de competenţe al lucrătorilor din construcţii
în utilizarea materialelor şi tehnologiilor
neconvenţionale precum şi a
echipamentelor performante.
Dezvoltarea unor calificări de nivel
superior în domeniul construcţiilor, lucrări
publice şi instalaţii şi a materialelor de
construcţii, în scopul creşterii
productivităţii muncii şi folosirii unor
20
tehnologii şi materiale noi.
Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent
pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii,
transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ,
turism.
Dezvoltarea ofertei de şcolarizare
pentru calificări din domeniul serviciilor
prin:
- diversificarea calificărilor
- şcolarizarea pentru calificări de nivel 3
în domeniul bancar, comercial, tranzactii
financiare, asigurări, transporturi şi
infrastructură.
- creşterea cifrei de şcolarizare
- creşterea nivelului competenţelor
profesionale
- extinderea reţelei şcolare în mediul
rural
Suprafaţa agricolă, reprezentând 78% din
suprafaţa totala a judeţului, determina caracterul
agrar al judetului şi potenţialul agricol ridicat al
acestuia.
Creşterea producţiei agricole ca urmare a
sporirii randamentelor (introducere de
echipamente performante, utilizarea
automatizărilor, extinderea şi modernizarea
sistemelor de irigaţii), va necesita o
redimensionare a nivelului de pregătire a forţei
de munca în acest domeniu.
Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării
ruralului din perspectiva socio-economică a
localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului
şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită
pentru IPT.
Existenţa condiţiilor pentru realizarea
agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi
pentru personalul calificat.
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de
protecţie a mediului;
Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate
şi protejarea patrimoniului natural;
Restructurarea ofertei de şcolarizare
pentru calificări din agricultură prin:
- creşterea ponderii nivelului 3 de
pregătire, care va asigura un nivel
ridicat de competenţe pentru
personalul calificat, în special în
zootehnie.
- creşterea ponderii calificărilor din
domeniul protecţiei mediului
Dezvoltarea parteneriatului şcoală –
agenţi economici
Consolidarea parteneriatului social prin
antrenarea în procesul decizional şi de
planificare strategică a ÎPT a
reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor
relevante.
Iniţierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu
profil agrotehnic cu facilităţi de tip campus
21
CAPITOLUL 4
Piaţa muncii
4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii
Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de
restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate,
menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune
economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.
Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia reflectă în mare tendinţele de la nivel
naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei romaneşti, au dat şi
în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.
Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două
serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în
Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare
naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între
regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).
4.1.1 Participarea la forţa de muncă
Populaţia activă civilă din regiunea Sud-Vest Oltenia număra, în 2009, 1107,2 mii
persoane, respectiv 12,14% din populaţia activă civilă a ţării.
Din punct de vedere al evoluţiei, tendinţa de reducere a populaţiei active s-a manifestat
atât la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cât şi la nivel naţional, cu menţiunea că la nivelul
regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat, iar in anul 2009 este o usoara
crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ). Pe medii rezidenţiale, populaţia activă din mediul urban a crescut, pe când populaţia din mediul
rural a avut o tendinţă constantă de scădere.În ceea ce priveşte structura pe vârste a populaţiei
active se remarcă o scădere a ponderii grupei de vârstă 15-24 ani şi o creştere pentru grupele 45 -54
ani şi 55 – 64 ani (anexa 4a).
Populaţia activă civilă din judeţul Gorj număra, în 2009, 150,4 mii persoane, respectiv
1,64% din populaţia activă a ţării şi 13,58% faţă de regiune.
4.1.2 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional (anexa 4c)
Reprezentând 11,91% din populaţia ocupată a României, populaţia ocupată din regiunea
Sud-Vest Oltenia număra 1001,8 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere constantă
a ocupării în perioada 2002 – 2008 si o usoara crestere in anul 2009.. În regiunea Sud-Vest
Oltenia, populaţia ocupată de sex masculin era preponderentă în 2008 (469,5 mii pers.), iar pe
medii rezidenţiale populaţia din mediul rural este semnificativ mai mare comparativ decât cea
din mediul urban, reducerile de populaţie ocupată sunt continue, pentru populaţia ocupată din
mediul rural se remarcă o scădere constantă, spre deosebire de urban unde se relevă creştere.
Reprezentând 1,59% din populaţia ocupată a României şi 13,36% faţă de regiune populaţia
ocupată din judeţul Gorj număra 133,9 mii persoane în 2009, înregistrându-se o descreştere
constantă a ocupării.
4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale (anexa 4b)
Distribuţia populaţiei civile, la nivel regional, pe sectoare de activitate evidenţiază
implicarea acesteia în activităţi agricole într-o proporţie semnificativă. Se observă o scădere a
populaţiei ocupate în agricultură şi o creştere constantă în domeniile construcţii şi servicii şi o
menţinere a procentului în domeniul industriei. În domeniul servicii se observă o creştere . O
economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o pondere mai
mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică pondere a populaţiei ocupate
în agricultură, în regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai
22
multe persoane fiind ocupate în agricultura de subzistenţă, persoanele de sex feminin fiind
majoritare.
La nivelul judetului Gorj, în anul 2009, distribuţia populaţiei civile pe sectoare de
activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie de 22,6% în activităţi agricole .
4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale
Rata de activitate a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în
trimestrul IV 2008 a fost de 62,0%.(anexa 4c)
La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în
anul 2009 faţă de anul 2002 (67% faţă de 71,8%), rata de activitate în mediul urban a rămas
aproximativ constantă, iar rata de activitate în mediul rural a scăzut.
La nivelul judeţului Gorj rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2008-2009, a
crescut cu 1,3 puncte procentuale ( de la 59,5% la 60,8%), cu 6,2 puncte procentuale sub rata de
la nivel regional (67%) Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în trimestrul IV
2008 a fost de 58,3%. (anexa 4c)si (anexa 4d)
Rata de ocupare a populatiei în vârstă de muncă (15-64 ani) la nivel de tara în 2009 a fost de
60,7%. La nivel regional, în anul 2009 descresterea ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi
peste (60,7% în anul 2009 faţă de 63,9% în 2008) este rezultatul unui echilibru economic
temporar.
În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a
populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin . Această diferenţă
se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.
Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare are o evoluţie relativ constantă în mediul urban, iar
în mediul rural se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare.
La nivelul judeţului Gorj rata de ocupare a crescut în perioada 2005-2008 (de la 55,1% la
56,2%) si a scazut in anul 2009 la 54,1%.
.
4.2 Informaţii parţiale
4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2003
– 2008 (anexa 4e)
Din analiza balanţei şomaj-locuri de muncă la nivelul judeţului în perioada 2003-2008 ,
pentru care avem date disponibile, se desprind câteva aspecte relevante: în domeniile: comerţ,
construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, tehnici poligrafice, turism şi
alimentaţie publică, numărul de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri
înregistraţi.
Astfel, în domeniul comerţ, în perioada 2003-2008, procentul de şomeri înregistraţi a fost
fluctuant, în timp ce numărul locurilor de muncă vacante a crescut de 3 ori. (de la 658 la
2103)Domeniul construcţii şi lucrări publice a cunoscut o scădere cu 17,7% a numărului de
şomeri, iar numărul locurilor vacante a crescut 2,5 ori. Turismul şi alimentaţia publică are
valori fluctuante ale numărului de şomeri în perioada analizată, însă numărul locurilor de muncă
s-a dublat în perioada de analiză 2003 - 2008.
Raportul număr de şomeri-locuri de muncă vacante este negativ în domeniile:
agricultură, mecanică, electric, electromecanică depăşind numărul de locuri oferite de piaţa
muncii, domenii în care şi numărul de şomeri din rândul absolvenţilor, în perioada de analiză,
este ridicat.
Domeniul mecanică înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi
de şomeri (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante de 2130 în 2008 la nivel judeţului dar
şi cel mai mare număr de şomeri 4699 ). Din evoluţia 2003-2008 se desprinde tendinţa de
23
creştere a locurilor de muncă vacante şi „păstrarea” numărului de şomeri în mecanică - la nivel
judeţean şi regional. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar, fără tendinţă de
ameliorare. Număr scăzut de locuri de muncă faţă de numărul de şomeri se înregistrează şi în
domeniile electric şi electromecanic, numai în 2008 locurile de muncă fiind la jumătate din
numărul şomerilor pentru domeniul electric şi la o treime pentru domeniul electromecanic.
În agricultură situaţia este similară, numărul de şomeri depăşind de 5 ori numărul de
locuri de muncă în anul 2008.
Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în
perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.
Una din cauzele acestor procente mari de absolvenţi şomeri ar putea fi
neconcordanţa între cerinţele angajatorilor şi nivelul competenţelor dobândite de elevi pe
parcursul şcolarităţii.
4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru
învăţământul profesional şi liceal tehnologic (anexa 5)
Din perioada analizată (2003-2008) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor
relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu
scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul se bucură de
o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea
judeţelor.
Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel regional, prin creşterea
locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului - pe ansamblul regiunii şi în
mecanic; inginer construcţii civile şi industriale; inginer automatist; inginer autovehicule rutiere;
inginer electrotehnist majoritatea judeţelor.
Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul
profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi
competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii
solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul
locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.
.
4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru
şcoala postliceală(anexa 5)
Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi asistenţă
pedagogică, mecatronică şi informatică – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în
majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea
numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.
4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru
învăţământul superior(anexa 5)
Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de
muncă vacante la nivel regional, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în
paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri (în
ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): inginer.
4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM
(aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) (anexa 5)
La 31 dec. 2009 şomajul înregistrat în regiunea SV Oltenia era de 9,5%, din aceştia
ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 22,1%.
La 31 decembrie 2009 şomerii înregistraţi în judeţul Gorj erau 16464 corespunzând unei
rate a şomajului a 10,9%, din aceştia ponderea şomerilor sub 25 de ani fiind 17,2%.
24
4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii . Implicaţii pentru I.P.T.
4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional
Acheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004) Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen
scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele
tendinţe mai consistente în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională.
Se analizează concluziile din ultima anchetă în întreprinderi (martie 2007, Phare TVET
2004). În viitor, se vor analiza evoluţiile din seriile de date care vor rezulta din repetarea
periodică a anchetelor în întreprinderi.
Tipul de concluzii rezultate din anchetă este exemplificat mai jos pentru Regiunea Sud
Vest Oltenia. În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG
Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a
realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din
toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Vest Oltenia a cuprins un
număr de 230 de întreprinderi totalizând un număr de 31689 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului
abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 8,1% din numărul
total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele
tendinţe:
Circa un sfert (24%) din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un
deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de
muncă vacante neocupate într-un procent de 8% din numărul total de salariaţi.
Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din
întreprinderi, 14,8% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (29% din întreprinderi,
13,1% din numărul de salariaţi), agricultură (25% din întreprinderi, 16,2% din numărul de
salariaţi), industria prelucrătoare (28% din întreprinderi, 8,3% din numărul de salariaţi),
transport depozitare, comunicaţii (25% din întreprinderi, 6,6% din numărul de salariaţi).
În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite judeţele
Mehedinţi, Olt, Vâlcea – acestea fiind şi judeţele cu cel mai mare flux de forţă de muncă în
cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni).
În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului,
în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul
domeniilor:construcţii (20,1%),transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%) hoteluri şi
restaurante (13,9%).
Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor, 2006, INCSMPS
Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - singurele sectoare în care aceştia
anticipau o creştere în următoarele 6 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul transport, poştă
şitelecomunicaţii (15,4%) şi construcţii (4,2%), la care pe orizontul de 12 luni s-ar adăuga
comerţul (0,4%).
4.3.2 Concluzii din analiza principallori indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) (anexa
4c)
În perioada 2002-2009 resursele de muncă au o evoluţie pozitivă, populaţia ocupată civilă
o evoluţie constantă, numărul şomerilor înregistraţi a scăzut cu 50%, iar rata şomajului
înregistrat a scăzut de la 9,4% în 2002 la 5,1% în 2007 si a crescut la 7,8 % in 2009 .
4.3.3. Concluzii privind analiza structurii populaţiei ocupate civile
Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 2002-2009, tendinţa de reducere a populaţiei
active s-a manifestat atât la nivelul judeţului Gorj, cât şi la nivelul regiunii, cu menţiunea că la
25
nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia declinul este mai puţin accentuat , cu mentiunea ca in anul
2009 este o usoara crestere fata de anul 2008 (GJ. 150,4 fata de 147,8 ).
4.3.4. Concluzii din analiza comparativa pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante
înregistrate la AJOFM
Şomajul (BIM) de lungă durată (anexa 4a)
La nivel regional, ca urmare a dezechilibrelor de pe piaţa muncii (unde oferta de forţă de
muncă este superioară cererii) şi de pe piaţa bunurilor şi serviciilor (unde producţia este
inferioară cererii) apare fenomenul şomajului. Conform AMIGO, la nivel naţional în anul 2009,
rata şomajului a fost de 7,8% cu 0,6% mai mică faţă de anul 2002, iar la nivelul regiunii 9,5% în
2009 şi 9% în 2002. Rata şomajului la nivelul judetului Gorj a fost in anul 2009 de 10,9 cu 1
procent mai mica fata de anul 2002.
Şomajul tinerilor (BIM) (anexa 4a)
Din analiza datelor furnizate de către AJOFM Gj , la nivel judetean, rezultă o scădere de
un 1,9 puncte procentuale în anul 2009 faţă de 2008 privind evolutia tinerilor sub 25 de ani in
numarul total de someri.
Rata şomajului (BIM) şi rata de ocupare după nivelul de educaţie (anexa 4a)
Riscul şomajului şi şansa ocupării unui loc de muncă, la nivel regional, scad cu cât
nivelul de educaţie este mai scăzut. Rata şomajului pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie
este mai mare în mediul urban , iar pentru persoanele cu studii superioare rata se situează sub
rata totală a şomajului regional.
Ratele de ocupare pentru cei cu nivel superior sau mediu de educaţie sunt mai mici decât
în cazul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie.
Şomajul înregistrat (anexa 4e)
În perioada 2002-2008, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei
de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 17,5 mii şomeri înregistraţi în 2002 la 10994
şomeri înregistraţi în 2008 si crescatoare in 2009 la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei rate
de de 10.9%. După cum se observă, rata şomajului în 2009 este mai mică cu 1 punct procentual
faţă de anul 2002 (scădere de la 11,9% la 10,9%).
La 31 decembrie 2009 din totalul şomerilor inregistraţi (16464 şomeri), 10426 sunt
şomeri în plată ,diferenta de 6038 reprentând şomerii neindemnizaţi.
Pe grupe de vârste , categoriile cele mai afectate de şomaj sunt cele cuprinse între 40-49
ani(28%), urmata de categoria de varsta 30-39 ani(26%).
Având în vedere repartiţia şomerilor după studii la 31 decembrie 2009 categoriile cele mai
afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de instruire primar, gimnazial si profesional
(60), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire liceal si post-liceal (30%), iar categoria
persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din totalul şomerilor înregistraţi.
În perioada 2009-2010-2011, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea
Forţei de Muncă Gorj, a avut o evoluţie descendentă, de la 16,4 mii somerii corespunzatoare unei
rate de de 10.9% la 14,8 mii şomeri înregistraţi la 31 dec.2010, rata de 9,62% si 9,9 mii şomeri
înregistraţi la 31 mai2011, corespunzatoare unei rate de 6.49%.
4.4.PROIECŢIA CERERII ŞI OFERTEI DE LOCURI DE MUNCĂ PE TERMEN
MEDIU (2013-2020)
În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei
Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la
orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de
partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
26
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei
educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui
lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și
Tehnic.
Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu
şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea
Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative
generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.
Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de
forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute
interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea
potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform
previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate
este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un
deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie
considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populația ocupată (deși
are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul
de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile
economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru
estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.
A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din
retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat
că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții
ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la
structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în
ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie
privite cu rezerve.
Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea
agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.
Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau
distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă
disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori
pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar
nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.
Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la
nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-
2088 privind:
- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)
- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1)
- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)
- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1)
Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu
şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:
Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:
- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză
(Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013
- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un
ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm
27
anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale
de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri,
diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada
2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în
considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013.
- pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile
reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a
considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015.
- pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe
total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat
că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada
2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă
de analiză.
Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:
- VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de
scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada
2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională
de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în
industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii
de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru
perioada 2011 – 2013).
- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada
2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.
Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT:
- VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea,
s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei
intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.
- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009
comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de
1.015 constant.
A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din
modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia
evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000-
2008.
În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel
naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-
2%).
Rezultatele proiecțiilor
1. Proiecția cererii potențiale la nivel național
Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica
economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011
– 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea
acesteia în ipoteza scenariului optimist.
28
Tabelul nr. ... (mii persoane)
scenariu
PESIMIST
scenariu
MODERAT
(de bază)
scenariu
OPTIMIST
2009 9243 9243 9243
2010 9239 9239 9239
2011 8939 9161 9400
2012 8951 9095 9414
2013 8972 9045 9437
2014 8937 9032 9440
2015 8903 9021 9444
2016 8867 9009 9447
2017 8831 8996 9450
2018 8794 8982 9452
2019 8756 8968 9454
2020 8718 8954 9456
2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la
nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat
În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru
invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între
2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în
perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru,
Vest, București-Ilfov.
Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea
proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru
fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei
ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009
Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS
(AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de
ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de
pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi
peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea
populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.
Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii
potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în
fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din
evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea
cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă
disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în
ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor
absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației
inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca
aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante
pentru învățământul profesional și tehnic.
29
Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Vest Oltenia în ocupații relevante pentru ÎPT
(nr. persoane)
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Prognoze ale
cererii
potențiale 806129 793974 782594 769510 762031 754819 747140 739416 731649 723840
Prognoze ale
cererii
inlocuite 12939 12744 12561 12351 12231 12116 11992 11868 11744 11618
Prognoze ale
cererii
agregate 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458
Prognoze ale cererii pentru județul Gorj în ocupații relevante pentru ÎPT(nr. persoane)
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Prognoze ale
cererii
potențiale 81856 80622 79467 78138 77379 76646 75867 75082 74293 73501
Prognoze ale
cererii
inlocuite 309 304 300 295 292 289 286 283 280 277
Prognoze ale
cererii
agregate 82165 80926 79766 78433 77670 76935 76153 75365 74574 73778
3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul
moderat NE SE S SV V NV C B TOTAL
Agricultura, vanatoare
si servicii anexe
2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 2415913
2012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 2337661
2013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408
Silvicultura, exploatare
forestiera si servicii
auxiliare
2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 38357
2012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025
2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693
Pescuitul, piscicultura si
serviciile anexe
2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269
2012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895
2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521
Extractia si prepararea
carbunelui
2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 39449
2012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 39016
2013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710
Extractia
hidrocarburilor si
servicii anexe
2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 53875
2012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158
2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632
Extractia si prepararea
minereurilor radioactive
2011 382 0 0 32 137 208 93 0 852
2012 355 0 0 34 144 200 98 0 831
2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809
Extractia si prepararea
minereurilor metalifere
2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 2130
2012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130
2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130
Alte activitati extractive
2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 9290
2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092
2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930
Industria alimentara si a
bauturilor
2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 208363
2012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593
2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440
30
Fabricarea produselor
din tutun
2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157
2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078
2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011
Fabricarea produselor
textile
2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 106461
2012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 105332
2013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537
Fabricarea articolelor de
imbracaminte; aranjarea
si vopsirea blanurilor
2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893
2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832
2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499
Tabacirea si finisarea
pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj si
marochinarie, a
harnasamentelor si
incaltamintei
2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001
2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266
2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815
Fabricarea lemnului si a
produselor din lemn si
pluta, cu exceptia
mobilei; fabricarea
articolelor din
impletitura de pai si alte
materiale vegetale
2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135
2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154
2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525
Fabricarea celulozei,
hartiei si a produselor
din hartie
2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 18634
2012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274
2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984
Edituri, poligrafie si
reproducerea pe suporti
a inregistrarilor
2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918
2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446
2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075
Industria de prelucrare a
titeiului, cocsificarea
carbunelui si tratarea
combustibililor nucleari
2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199
2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810
2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499
Fabricarea substantelor
si a produselor chimice
2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 56437
2012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744
2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234
Fabricarea produselor
din cauciuc si mase
plastice
2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 43275
2012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640
2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149
Fabricarea altor produse
din minerale nemetalice
2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 86039
2012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148
2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521
Industria metalurgica
2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 103153
2012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 102546
2013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219
Industria constructiilor
metalice si a produselor
din metal (exclusiv
masini, utilaje si
instalatii)
2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664
2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800
2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319
Industria de masini si
echipamente
2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 185156
2012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606
2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529
31
Productia de mijloace
ale tehnicii de calcul si
de birou
2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 5296
2012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133
2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999
Industria de masini si
aparate electrice
2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 97905
2012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 97172
2013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711
Industria de
echipamente pentru
radio, televiziune si
comunicatii
2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885
2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617
2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402
Industria de aparatura si
instrumente medicale,
de precizie, optice si
fotografice,
ceasornicarie
2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752
2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515
2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323
Industria mijloacelor de
transport rutier
2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 73830
2012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 72791
2013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008
Industria altor mijloace
de transport n.c.a.
2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 76718
2012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 76243
2013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971
Productia de mobilier si
alte activitati industriale
n.c.a.
2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 124711
2012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848
2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340
Recuperarea deseurilor
si resturilor de materiale
reciclabile
2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721
2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500
2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317
Productia si furnizarea
de energie electrica si
termica, gaze si apa
calda
2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710
2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904
2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558
Captarea, tratarea si
distributia apei
2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 28346
2012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868
2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498
Constructii
2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 629588
2012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 631637
2013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096
Comert cu ridicata si cu
amanuntul, intretinerea
si repararea
autovehiculelor si a
motocicletelor; comert
cu amanuntul al
carburantilor pentru
autovehicule
2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942
2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260
2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869
Comert cu ridicata si
servicii de intermediere
in comertul cu ridicata
(cu exceptia comertului
cu autovehicule si
motociclete)
2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249
2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768
2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288
32
Comert cu amanuntul
(cu exceptia comertului
cu autovehicule si
motociclete); reparea
bunurilor personale si
gospodaresti
2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694
2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437
2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180
Hoteluri si restaurante
2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 136915
2012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 136002
2013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347
Transporturi terestre;
transporturi prin
conducte
2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 374209
2012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150
2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645
Transporturi pe apa
2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841
2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 12598
2013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397
Transporturi aeriene
2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 6015
2012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865
2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739
Activitati anexe si
auxiliare de transport,
activitati ale agentiilor
de turism
2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367
2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992
2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676
Posta si telecomunicatii
2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605
2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 87720
2013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027
Intermedieri financiare
(cu exceptia activitatilor
de asigurari si ale
caselor de pensii)
2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283
2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489
2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695
Activitati de asigurari si
ale caselor de pensii (cu
exceptia celor din
sistemul public de
asigurari sociale)
2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025
2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382
2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738
Activitati auxiliare
intermedierilor
financiare
2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 11640
2012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457
2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273
Tranzactii imobiliare
2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 7766
2012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 7457
2013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193
Inchirierea masinilor si
echipamentelor, fara
operator si a bunurilor
personale si
gospodaresti
2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006
2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233
2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459
Informatica si activitati
conexe
2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 25528
2012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 25120
2013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781
Cercetare-dezvoltare
2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 17319
2012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 16960
2013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662
Alte activitati de
servicii prestate in
principal
intreprinderilor
2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071
2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124
2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461
Administratie publica si
aparare; asigurari 2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852
33
sociale din sistemul
public 2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898
2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943
Invatamant
2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 482168
2012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 485333
2013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018
Sanatate si asistenta
sociala
2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 428301
2012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 430433
2013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069
Eliminarea deseurilor si
a apelor uzate; asanare,
salubritate si activitati
similare
2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683
2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624
2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565
Activitati asociative
diverse
2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876
2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 50670
2013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465
Activitati recreative,
culturale si sportive
2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 79627
2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054
2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481
Alte activitati de
servicii
2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 51099
2012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 50014
2013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108
Activitati ale
personalului angajat in
gospodarii particulare
2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893
2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059
2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225
Activitati desfasurate in
gospodarii private, de
producere a bunurilor
destinate consumului
propriu
2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275
2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652
2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029
Activitati ale
gospodariilor private, de
servicii pentru scopuri
proprii
2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655
2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146
2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638
Activitati ale
organizatiilor si
organismelor
extrateritoriale
2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078
2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219
2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360
4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul
moderat
Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia
subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe
diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul
2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare
nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele
proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.
În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale
învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de
muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și
structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare
profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.
34
Domeniul de
pregătire
Grupe de ocupaţii Activităţi economice
Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea
sănătăţii şi asimilaţi (32)
Agricultură, silvicultură şi
pescuit
Agricultori şi lucrători calificaţi în
agricultură, silvicultură şi pescuit (61)
Chimie
industrială
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Fabricarea substantelor si a
produselor chimice
Fabricarea celulozei, hartiei si a
produselor din hartie
Industria de prelucrare a
titeiului, cocsificarea
carbunelui si tratarea
combustibililor nucleari
Fabricarea produselor din
cauciuc si mase plastice
Operatori la instalaţii fixe şi lucrători
asimilaţi (81)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Construcţii
instalaţii şi
lucrări publice
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Constructii
Industria constructiilor metalice
si a produselor din metal
(exclusiv masini, utilaje si
instalatii)
Productia si furnizarea de
energie electrica si termica,
gaze, apa calda si aer
conditionat
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Meseriasi si muncitori calificati in
industria extractiva si constructii (71)
Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu
amănuntul; repararea
autovehiculelor si
motocicletelor
Modele, manechine şi vânzători în
magazine şi pieţe (52)
Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorială
Electric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Meseriasi si muncitori calificati in
metalurgie, constructii metalice si asimilati
(72)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Dispersie mare transectorială
Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)
Meseriasi si muncitori calificati in
metalurgie, constructii metalice si asimilati
(72)
Operatori la instalaţii fixe şi lucrători
asimilaţi (81)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Conducători de vehicule şi operatori
instalaţii mobile (83)
35
Electronică
automatizări
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Dispersie mare transectorială
Meseriasi si muncitori calificati in
metalurgie, constructii metalice si asimilati
(72)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Fabricarea
produselor din
lemn
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Fabricarea lemnului si a
produselor din lemn si pluta, cu
exceptia mobilei; fabricarea
articolelor din impletitura de
pai si alte materiale vegetale
Productia de mobilier si alte
activitati industriale n.c.a.
Meseriasi si muncitori calificati in
mecanica fina, artizanat, imprimerie si
asimilati (73)
Meseriasi si muncitori calificati in
industria alimentara si alte meserii
artizanale (74)
Operatori la instalaţii fixe şi lucrători
asimilaţi (81)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Industrie
alimentară
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Industria alimentara si a
bauturilor
Meseriasi si muncitori calificati in
industria alimentara si alte meserii
artizanale (74)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Industrie textilă
şi pielărie
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Fabricarea produselor textile
Fabricarea articolelor de
imbracaminte; aranjarea si
vopsirea blanurilor Tabacirea si
finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj si
marochinarie, a
harnasamentelor si
incaltamintei
Meseriasi si muncitori calificati in
mecanica fina, artizanat, imprimerie si
asimilati (73)
Meseriasi si muncitori calificati in
industria alimentara si alte meserii
artizanale (74)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Materiale de
construcţii
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Fabricarea altor produse din
minerale nemetalice
Industria extractiva
Meseriasi si muncitori calificati in
mecanica fina, artizanat, imprimerie si
asimilati (73)
Operatori la instalaţii fixe şi lucrători
asimilaţi (81)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Dispersie mare transectorială
Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)
Meseriasi si muncitori calificati in
industria extractiva si constructii (71)
Meseriasi si muncitori calificati in
36
metalurgie, constructii metalice si asimilati
(72)
Meseriasi si muncitori calificati in
mecanica fina, artizanat, imprimerie si
asimilati (73)
Operatori la instalaţii fixe şi lucrători
asimilaţi (81)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Conducători de vehicule şi operatori
instalaţii mobile (83)
Turism şi
alimentaţie
Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restaurante
Lucrători în servicii personale şi protecţie
(51)
Meseriasi si muncitori calificati in
industria alimentara si alte meserii
artizanale (74)
Resurse
naturale şi
protecţia
mediului
Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea
sănătăţii şi asimilaţi (32)
Agricultură, silvicultură şi
pescuit
Distributia apei; salubritate,
gestionarea deseurilor, activitati
de decontaminare
Recuperarea deseurilor si
resturilor de materiale
reciclabile
Agricultori şi lucrători calificaţi în
agricultură, silvicultură şi pescuit (61)
Tehnici
poligrafice
Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii
(31)
Edituri, poligrafie si
reproducerea pe suporti a
inregistrarilor
Funcţionari de birou (41)
Meseriasi si muncitori calificati in
mecanica fina, artizanat, imprimerie si
asimilati (73)
Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de
masini, echipamente şi alte produse (82)
Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații
statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta
înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.
Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN,
pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este următoarea
Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest
Oltenia
%
37
2013 2017 2020
Agricultură 7,1 7,3 7,1
Chimie industrială 0,8 1,0 0,8
Construcţii instalaţii şi lucrări publice 5,8 5,8 5,8
Comerţ 14,5 14,8 14,5
Economic 7,4 7,6 7,4
Electric 7,7 8,0 7,7
Electromecanică 1,2 1,3 1,2
Electronică automatizări 0,5 0,7 0,5
Fabricarea produselor din lemn 1,5 0,0 1,5
Industrie alimentară 1,6 0,1 1,6
Industrie textilă şi pielărie 5,4 5,1 5,4
Materiale de construcţii 4,9 4,8 4,9
Mecanică 28,9 30,4 28,9
Turism şi alimentaţie 2,5 2,5 2,5
Resurse naturale şi protecţia mediului 10,3 10,6 10,3
Tehnici poligrafice 0,1 0,0 0,1
Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud
Vest Oltenia, în baza analizei specificului economic și de piața muncii al județului Gorj,
membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire
din județul Gorj este următoarea:
Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Gorj
%
Valori medii
2013 2017 2020
Agricultură 1 2 2
Chimie industrială 1 1 1
Construcții, instalații și lucrări publice 5 6 6
Comerț 5 7 9
Economic 9 8 8
Electric 8 8 8
Electromecanică 5 3 3
Electronică și automatizări 14 10 4
Fabricarea produselor din lemn 2 2 3
Industrie alimentară 3 3 3
Industrie textilă și pielărie 4 4 4
Materiale de construcții 2 2 4
Mecanică 25 27 27
Turism și alimentație 6 7 8
Resurse naturale și protecția mediului 10 10 10
Tehnici poligrafice 0 0 0
38
Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii
PROGNOZ
E ALE
CERERII
AGREGAT
E -
REGIUNE
A SUD
VEST
OLTENIA 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Ponde
rea din
cerere
a pieței
muncii
pentru
califica
ri de
nivel 2
și 3 în
2017
Ponder
e nivel
3
pentru
continu
area
studiilo
r în
învăță
mânt
superio
r în
2017
(asigur
area
benchm
ark
europea
n)
Ponderi
nivel 2
și 3 în
oferta
educați
onală a
IPT -
ieșiri în
2017
Total 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458
Calificări
specifice
nivelului 3
de calificare 83489 82230 81051 79696 78922 78175 77379 76579 75775 74966 10% 27% 37%
Calificări
specifice
nivelului 2
de calificare 735579 724489 714104 702165 695341 688760 681753 674705 667617 660492 90% 63%
Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017
este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ
terțiar în 2020.
Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În
cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de
nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.
Concluzii din analiza pieței muncii
Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Fluctuatia ratei de ocupare,
decalajul pana la atingerea
obiectivului stabilit prin
Strategia Lisabona, rata
şomajului peste media la
nivel naţional, şomajul
ridicat în rîndul tinerilor şi
şomajul de lungă durată
anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la
nevoile pieţei muncii
acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a
elevilor
abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi
continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi
implicarea în programele de măsuri active pentru
ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea
unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă
după absolvirea şcolii.
parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de
Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care
39
pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor –
prioritate permanentă a managementului şcolar.
Participarea scăzută a forţei
de muncă în programe de
formare continuă
creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi
formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările
tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
adecvarea calificării cu locul de muncă
reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei
muncii
recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a
competenţelor dobândite pe cale formală şi informală
diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile
grupurilor ţintă, exemple : programe de formare la distanţă,
consultanţă, etc.
Dezechilibrul pe piaţa muncii
între cerere şi ofertă
Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de
calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional
(PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)3
Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între
planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea
crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora,
nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi
modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările
necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu
accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii),
priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi
dezvoltare rurală.
Necesitatea elaborării unei
strategii sectoriale pentru
agricultură şi dezvoltarea
rurală vizând modernizarea
agriculturii şi diversificarea
activităţilor economice în
mediul rural.
Parteneriate între şcolile de profil şi factorii interesaţi, în
special agenţii economici ,
Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a
potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de
calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi
managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-
alimentare)
Diversificarea ofertei de calificare având în vedere:
agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a
meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin
mica industrie şi dezvoltarea serviciilor
Implicarea în programe de formare continuă pe două
componente:
- formarea competenţelor necesare unei agriculturi
competitive
- reconversia excedentului de forţă de muncă din
agricultură spre alte activităţi
Existenţa unor decalajele
privind nivelul de educaţie în
mediul rural faţă de urban
Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii
învăţământului rural
Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate
Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către
elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic
şi social
3 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic
PLAI – Plan local de acţiune
PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)
40
Facilitarea inserţiei
absolvenţilor TVET pe piaţa
muncii
Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi
dezvoltarea de abilitaţi precum:
disponibilitate la schimbare şi la mobilitate
profesionala;
capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele
angajatorilor ;
capacitate de comunicare ;
disponibilitate la mobilitate geografica ;
capacitate de adaptare la transformările micro şi
macroeconomice;
abilităţi antreprenoriale;
abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi
valorifica iniţiativa proprie
Capitolul 5
Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ
5. 1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională.
5.1.1. Contextul european
Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă
Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a
Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi
să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de
ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.
La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26
martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.
În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi
interdependente stabilite la nivelul statelor membre:
Creştere inteligentă:
Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare
Creştere durabilă:
Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor
şi ecologice
Creştere inclusivă
Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială
Ţinte:
Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%
Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare
Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;
Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar
“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a
ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei
energetice, comparativ cu 1990
Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie Strategia ”Europa 2020”
Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente
de lucru 7 iniţiative emblematice:
3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală
pentru Europa; Tineret în mişcare;
41
2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al
utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;
2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de
muncă;Platforma europeană de combatere a sărăciei.
Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă"
Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):
Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social
Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin
implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională
Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor
corelat cu EQF
Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior
şi prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor
cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii
Iniţiativa: “Tineretul în mişcare” Linii de acţiune principale:
Dezvoltarea de sisteme educaţionale şi de formare moderne care să asigure competenţe-
cheie şi excelenţă:
Investiţii mai mari, mai ţintite şi durabile în educaţie şi formare; asigurarea celui
mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare
Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu
Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază
pentru planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi
de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii
sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.
Promovarea învăţării şi predării de calitate
Accentul pe competenţele cheie pentru economia şi societatea bazată pe
cunoaştere, de ex. a învăţa să înveţi, comunicarea în limbi străine, competenţele
antreprenoriale, TIC, învăţarea online, competenţele în domeniul matematicii
(inclusiv competenţele numerice) şi ştiinţelor;
Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competenţele în sprijinul
învăţării de a lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj
comun între sistemul educaţional şi sectorul profesional (Taxonomia europeană
pentru aptitudini, competenţe şi profesii - ESCO).
Creşterea atractivităţii, ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca.
50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel
mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională.
Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru pentru
facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie
şi stagii de practică de calitate.
Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor
juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai
bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin
încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune
întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum şi
prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate
socială a întreprinderilor (RSI).
42
Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior,
inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea
unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.
Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi
validarea acestor tipuri de învăţare
Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere:
Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau
echivalent;
Îmbunătăţiea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului
superior;
Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie
profesională
Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale
pentru tineri
Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020
toţi tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a şi petrece în străinătate o
parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de
muncă;
Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor
Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:
Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere.
Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt
încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe
baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor
şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.
Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în
muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen
de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret”.
Sprijinirea tinerilor cu risc
Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente
Context şi Priorităţi ale formării profesionale
1. Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul educaţiei şi formării
profesionale
2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale
3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii
4. Eficientizarea guvernanţei şi a cooperării în VET
1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionale
Scop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor
Premise: Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării; Mecanisme operaţionale de asigurare
a calităţii; Implementarea mecanismelor se realizează coerent
Măsuri:
1. Realizarea Instrumentelor Necesare Implementării Mecanismelor care privesc EQF şi
EQVET; metodologii comune tuturor statelor membre pentru calificări descrise prin rezultate ale
învăţării; instrumente şi metodologii pentru competenţe comune la nivel de sectoare; reţele
europene în sprijinul dezvoltării EQF şi EQVET cu reprezentativitate sectorială; scheme pentru
validarea învăţării în contexte nonformale şi informale combinate cu utilizarea EQVET,
valorificate în contextul cadrului naţional al calificărilor; instrumente de asigurare a calităţii;
2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare) ;Europas, EQF,
ECVET; ECTS, ECVET în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii
2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale
43
Scop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol
important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în
vederea realizării următoarelor 2 obiective:
1.Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol
al educaţiei social şi economic);
2.Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui
loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale
Măsuri:
1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:
1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care
părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;
1.1.1. Dobândirea competenţelor cheie ca o prerechizită pentru VET;
1.1.2. Consolidarea parteneriatelor între şcoli, actorii locali (inclusiv autorităţile publice locale)
şi mediul de afaceri;
1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la
VET;
1.2.1. Asigurarea accesului atât a femeilor cât şi a bărbaţilor;
1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;
1.3.1 Promovarea excelenţei în VET prin competiţii europene (ex: Euroskils) ;
1.3.2. Promovarea exemplelor de bună practică privind succesul în carieră prin dobândirea unor
calificări profesionale;
1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va
promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi care presupune:
promovarea consilierii pe perioada pregătii profesionale (orientare şcolară) şi în perioada
tranziţiei de la şcoală la locul de munca; promovarea sistemelor de consiliere adresate adulţilor
2. Măsuri la nivelul sistemului VET
2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET
2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în
învăţământul superior prin: dezvoltarea calificărilor pe baza rezultatelor învăţării atât în VET cât
şi în învăţământul superior; corelarea celor 2 sisteme şi a curriculei specifice a acestora
2.3. Promovarea participării active în ENQAVET
2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori,
consilieri) prin: pregătirea profesională a profesorilor/ formatorilor având în vedere prioritar
dezvoltarea tehnologică, cererea pieţei muncii şi a societăţii; promovarea mobilităţii profesorilor
şi a formatorilor
2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor prin: cercetări,
anchete, care să măsoare eficienţa sistemelor VET ; date statistice relevate pentru evaluarea şi
monitorizarea progresului care să permită şi comparabilitatea între ţări
3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei muncii
Scop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali
pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii
Măsuri:
1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi
a competenţelor
Se are în vedere rezoluţia din noiembrie 2007 privind „Noi competenţe pentru noi locuri de
muncă” care vizează formularea unui răspuns la deficitul de forţă de muncă pe termen scurt şi
prognoza de competenţe pe termen mediu (atât cantitativă cât şi calitativă), urmărind, prioritar,
nevoile IMM
Acestea se vor realiza prin: dezvoltarea instrumentelor de planificare participativă la nivel
european; crearea centrelor de monitorizare sectorială care vor identifica nevoile de calificări,
ocupaţii şi locuri de muncă la nivel regional, naţional şi european
44
2. Corelarea VET cu piaţa muncii include: implicarea partenerilor sociali în elaborarea şi
implementarea politicilor VET; consolidarea colaborării dintre asociaţiile profesionale şi ale
partenerilor sociali şi mediul de afaceri, în particular prin proiecte de colaborare dintre sistemele
de educaţie şi partenerii sociali ; eficientizarea mecanismelor, inclusiv cele financiare, specifice
formării adulţilor, cu precădere la locul de muncă şi în IMM (planul de acţiune privind educaţia
şi formarea adulţilor adoptat de Consiliul european mai 2008) ; Dezvoltarea şi implementare
validării şi recunoaşterii rezultatelor învăţării dobândite în context nonformal şi informal
3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul
de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială, după cum urmează:
implementarea recomandărilor grupului de lucru european pentru mobilitate; transferul şi
recunoaşterea rezultatelor învăţării dobândite pe perioada mobilităţilor în contextul utilizării
EQF şi ECVET; realizarea parteneriatelor de lungă durată între organizatorii de formare
profesională şi organizatorii de practică
3. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi integrare
profesională prin: încurajarea formării profesionale continue a adulţilor prin învăţământ superior;
implementarea validării rezultatelor învăţării informale şi nonformale în învăţământul superior;
implementarea concluziilor cartei realizată de EUA transmisă miniştrilor educaţiei
4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VET
Scop:
Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în
VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior
Măsuri:
1. Îmbunătăţirea cooperării europene în VET prin:
Creşterea coordonării activităţii grupurilor de lucru şi a reţelelor active la nivel european precum
şi a diseminării recomandărilor formulate de acestea în vederea informării politicilor VET la
nivel european şi naţional; Stabilirea unor noi metode de lucru şi modalităţi pentru schimburi de
experienţă la nivel local şi informarea politicilor naţionale cu privire la rezultatele obţinute în
aceste activităţi; Implicarea actorilor multipli în realizarea şi implementarea instrumentelor
specifice TVET precum şi eficientizarea consultărilor naţionale; Creşterea eficienţei colaborării
dintre Comisia europeană şi statele membre
2. Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga prin:finanţarea din Fondul
Social European a reformelor în domeniul VET;utilizarea facilităţilor programului integrat
LLL;continuarea lucrului în domeniul statisticilor, indicatorilor, criteriilor de referinţă
(benchmark) în colaborare cu Eurostat, OECD, CEDEFOP, ETF.
3. Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga prin: prezentarea contribuţiei Procesului la
realizarea obiectivelor Lisabona; explicarea legăturilor dintre procesul Copenhaga si Procesul
Bologna; asigurarea vizibilităţii formării profesionale din perspectiva rolului esenţial al acesteia
în cadrul Procesului european privind educaţia şi formarea profesională; creşterea legăturii
procesului Copenhaga cu politicile privind învăţământul preuniversitar, multilingvismul şi
educaţia adulţilor
4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile
internaţionale prin continuarea: schimburilor de experienţă şi a cooperărilor cu ţările terţe, în
special cu cele angajate în procesul de integrare europeană şi participante în politicile de
vecinătate, cu sprijinul ETF; promovarea mecanismelor şi instrumentelor procesului Copenhaga
în ţări terţe; colaborarea cu organizaţii internaţionale ca de exemplu: UNESCO, Consiliul
Europei, OECD.
5.1.2. Contextul naţional
Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru
definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile
Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi
favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de
45
coeziune socială. Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de
Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică
sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens
la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor
obiective şi priorităţi naţionale.
În capitolul Educaţie, Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile Comisiei
Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de
educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare
mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea
atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste
obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de
10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin
40%.
Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că
încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe
unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de
15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă
de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre
femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie,
adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează
valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este
supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de
adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De
asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei
finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de
1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o
diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale,
financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi
calitatea.
Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele
actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii,
Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara
documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse
au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită
tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie
dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul
legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”
- Politica în domeniul educaţiei are la bază următoarele obiective prioritare:
- Creşterea calităţii actului educaţional, ca bază a realizării societăţii bazată pe cunoaştere în
România.
- Dezvoltarea personală a elevilor din perspective învăţării permanente.
- Asigurarea pregătirii resurselor umane prin învăţământul preuniversitar şi prin învăţarea
permanentă.
- Dezvoltarea coeziunii sociale şi creşterea participării cetăţenilor la programele de dezvoltare
economică şi socială a comunităţilor sociale.
- Realizarea echităţii în educaţie.
- Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii; formarea competenţelor.
Indicatorii pentru educaţie
Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1
5.2 Indicatori de context specifici
5.2.1 Contextul demografic şi populaţia şcolară (anexa 6a)
46
Începând cu anul şcolar 2001/2002 populaţia şcolară totală a judeţului a cunoscut o
dinamică negativă fenomen manifestat în paralel cu scăderea populaţiei totale a judeţului.
Raportat pe nivele de educaţie numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal şi
gimnazial au cunoscut cele mai mari scăderi, cu 40,83% respectiv 24%, urmate de populaţia
şcolară de nivel primar cu 16,5%, în timp ce populaţiile şcolare de nivel preşcolar şi liceal au
înregistrat creşteri de 1%, respectiv 51.14%.
Numărul de elevi cuprinşi în învăţământul profesional (şcoală de arte şi meserii), a
înregistrat o scădere semnificativă pe parcursul perioadei de analiză, valoarea înregistrată în anul
şcolar 2008/2009 scăzând cu 12,4% faţă de valoarea corespunzătoare a anului de bază.
Acest aspect trebuie avut în vedere de factorii implicaţi în planificare /finanţare:
Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Inspectoratele Şcolare Judeţene, Comunităţile Locale pentru
redimensionarea reţelei şcolare şi alocarea fondurilor necesare derulării actului educaţional.
Începând cu anul şcolar 2007/2008 numărul de elevii cuprinşi în învăţământul postliceal
a crescut datorită finanţării de la bugetul de stat.
Începând cu anul şcolar 2009-2010 unităţile de învăţământ profesional şi tehnic nu au
mai primit cifră de şcolarizare pentru şcoala de arte şi meserii.
Anul şcolar 2010-2011 a fost ultimul an şcolar în care elevii absolvenţi de clasa a X-a
SAM s-au putut înscrie la anul de completare obţinând nivelul II de calificare.
Populaţia şcolară urbană
Pe nivele de educaţie, populaţiile şcolare urbane de nivel preşcolar, primar, gimnazial şi
învăţământul profesional au cunoscut mici creşteri, cea mai mare înregistrându-se la
învăţământul profesional cu 4,8%.
Pana in anul 2009, populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat
pe parcursul perioadei de analiză o scădere de 2,5 %.
Populaţia şcolară rurală a cunoscut o reducere, cea mai semnificativă fiind de 4,8% la
învăţământul profesional.
Numărul elevilor cuprinşi în învăţământul liceal a înregistrat creştere de 2,5%
Anul şcolar 2011-2012 populaţia şcolară urbană:
In anul şcolar 2011-2012, populaţia şcolară urbană cuprinsă în învăţământul liceal, a
înregistrat pe parcursul perioadei (fata de anul scolar 2008-2009) o scădere de 2,85%.
Populaţia şcolară rurală cuprinsă în învăţământul liceal, a înregistrat pe parcursul
perioadei (fata de anul scolar 2008-2009) o creştere de 1,14%.
5.3 Indicatori de ieşire
5.3.1. Numărul elevilor care revin unui cadru didactic (anexa 6c)
Indicatorul furnizat de INS pe niveluri educaţionale (preşcolar, primar, gimnazial, liceal,
profesional şi ucenici, postliceal şi maistri), la nivel judeţean.
47
RAPORTUL ELEV/PROFESOR
0
5000
10000
15000
20000
25000
Nr.
Nr.
ele
viEl
evi/
Cad
re Nr
Nr.
Nr.
ele
viEl
evi/
Cad
re Nr
Nr.
Nr.
ele
viEl
evi/
Cad
re Nr
Nr.
Nr.
ele
vi
Elev
i/C
adre N
r
Nr.
Nr.
ele
vi
Elev
i/C
adre N
rN
r.N
r. e
levi
Elev
i/C
adre N
r
2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2011/2012
Total PROF. (SAM +AC) Total LICEU:
Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic poate furniza informaţii importante cu
privire la eficienţa utilizării resurselor alocate IPT. Exista diferenţă între numarul de elevi /cadru
didactic la invatamantul prescolar si cel liceal si SAM/invatamant profesional. Este necesar să fie
identificate cauzele acestor diferenţe, şi să se identifice intervenţiile adecvate pentru ambele
situaţii:
- în cazul valorilor foarte mici, măsuri pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor;
- în cazul valorilor relativ mari, să fie analizate implicaţiile asupra calităţii IPT
5.3.2. Resurse umane din IPT (anexa 6d)
Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizată din
datele furnizate de ISJ a vizat următoarele aspecte:
concordanţa dintre specializările cadrelor didactice şi tendinţele pe termen lung a
calificărilor relevante în regiune; cadre didactice cu a doua specializare
analiza specializarilor pe grupe de vârstă, specializări excedente şi deficitare
Constatări:
încă există un excedent de cadre didactice titulare de mecanică ;
procentul cadrelor didactice pentru specializări cerute pe piaţa muncii ( construcţii, comerţ,
industrie alimentară, turism şi alimentaţie publică, şi estetica şi igiena corpului omenesc) este în
creştere ;
se observă însă şi domenii –tehnici poligrafice şi materiale de construcţii- în care se
manifestă acut lipsa de cadre specializate.
48
Normele didactice în ÎPT - jud. Gorj
0
20
40
60
80
100
120
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
Prof
esor
i
disc
iplin
eM
aist
ri
inst
ruct
ori
2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2011/2012
Norme/ posturi didactice Total norme % Norme/ posturi didactice din care: Norme/ posturi didactice din care:
CALIFICAŢI, din care Calificaţi % CALIFICAŢI, din care din care: CALIFICAŢI, din care din care:
CALIFICAŢI, din care Titulari*) % CALIFICAŢI, din care Titulari*) % CALIFICAŢI, din care Titulari*) %
CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) % CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) % CALIFICAŢI, din care Suplinitori calificaţi**) %
Suplinitori necalificaţi***) % Necalificaţi % Suplinitori necalificaţi***) % % din totalul normelor din urban Suplinitori necalificaţi***) % % din totalul normelor din rural
5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare (anexa 15, anexa 16)
Din analiza datelor transmise de ISJ din judeţul Gorj se evidenţiază faptul că la nivelul
judeţului în anul şcolar 2008-2009, au funcţionat un număr de 26 unităţi IPT din care 10 în
mediul rural. Din anul şcolar 2010-2011 numărul de unităţi IPT este de 24, prin fuzionarea a
două grupuri şcolare şi neşcolarizarea elevilor pe clasele de SAM la Şcoala de Arte şi Meserii
Turburea. În mediul urban clasele funcţionează, cu foarte mici excepţii, cu efective de elevi
conform normativelor. În mediul rural există unităţi şcolare cu număr foarte mic de elevi (5).
Astfel în judeţ funcţionează unităţi şcolare cu una, două sau trei clase, cu efective reduse de
elevi, fără dotări minime necesare şi parteneriate cu agenţi economici.
În anul 2012-2013, a crescut numărul elevilor cuprinşi în IPT, dintr-un număr total de
16016, în mediul rural 2159 elevi.
Situaţiile concrete au fost analizate în cadrul inspectoratului şcolar judeţean şi în
întâlnirile CLDPS pentru actualizarea PLAI în luna noiembrie 2010, ţinându-se cont de
modul de restructurare a reţelei şcolare. O atenţie deosebită se va acorda alocării cifrei de
şcolarizare la unităţile de învăţământ cuprinse în programe şi proiecte, pentru a valorifica
investiţiile realizate în resursele umane, în infrastructură şi dotările cu echipamente didactice.
Analizele realizate vor determina reorganizarea reţelei şcolare în mediul rural şi urban, prin
concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces. Totodată se
vor avea în vedere şi proiecţiile demografice până în 2025.
Analiza datelor furnizate de inspectoratele şcolare relevă următoarele aspecte:
- majoritatea unităţilor şcolare IPT din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară
desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare,
ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale);
- în mediul rural şi urban mic, încă nu sunt create toate condiţiile de învăţare pentru elevi;
situaţiile primite evidenţiază faptul că unităţile de învăţământ cuprinse în programele Phare
TVET dispun şi de ateliere şi laboratoare dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire, dar
restul unităţilor şcolare se situează încă la nivelul de dotare minimal.
Este necesară susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea
condiţiilor de învăţare pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu,
atât din mediul urban cât şi din mediul rural.
49
5.4. Indicatori de proces
5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT
Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de
autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi
financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.
Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a
partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de
educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare
profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi
regional.
Aceste structuri sunt:
- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - structură consultativ a Consiliului de
Dezvoltare Regională
- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS)
– ca structură consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene
- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare
- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.
Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt
următoarele:
- Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standardelor de Pregătire Profesională.
- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea
Planurilor Regionale de Acţiune pentru Învăţământ(PRAI)
- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale
de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare
- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de
Acţiune a Şcolii (PAS)
În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale
au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare
strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul
fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).
La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza
analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale
şcolilor (PAS) Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă
pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2008-2009 s-a
generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de
învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de
formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a
inspectoratelor şcolare.
Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este
esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în
ÎPT.
Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:
- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în
învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)
- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi
foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung
- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT
- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor sociali din Consiliile de Administraţie
ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii
50
Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL –
componentă importantă a planului de învăţământ) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii
la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi).
Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor
a agenţilor economici în elaborarea CDL.
Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului
de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform
metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai
comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită
apropiat de 100% ) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor
economici în cadrul acestora.
5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT
Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi
formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi
satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13
aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind
asigurarea calităţii educaţiei.
În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat
începând cu anul şcolar 2008-2009 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se
principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” şi a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se
aplică pentru toate cele 7 principii.
Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea
şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe
acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în
planurile de îmbunătăţire a calităţii.
Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat
de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea
sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune.
Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de
planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la
nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor
comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la
creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un
impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a
strategiilor de îmbunătăţire.
5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere
Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi
consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod
obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere / elev, numărul de elevi consiliaţi /
consilier, etc.
În lipsa unor indicatori standard şi a unui sistem unitare de raportare a rezultatelor din activitatea
serviciilor de orientare şi consiliere, datele furnizate ca indicatori de către Centrele Judeţene de
Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP) nu sunt pe deplin comparabile între judeţele din regiune şi
sunt dificil de armonizat.
Totuşi, din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în
ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special
în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a
numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi,
respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un
51
mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în
alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
Orientarea şi consilierea elevilor (anexa 14), identificată ca problemă la nivelul
regiunii, poate fi abordată sub două aspecte:
tendinţe şi evoluţii în sondajele de opinie ale elevilor ;
creşterea numărului de profesori consilieri în regiune.
În mediul rural, opţiunile elevilor şi al părinţilor se îndreaptă către Şcoala de Arte şi
Meserii datorită conceptului de meserie, cât şi dificultăţii accesului la învăţământul liceal
(filiera teoretică, tehnologică, vocaţională, care sunt situate în principal în mediul urban) datorate
în primul rând problemelor financiare.
În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se observa ca numarul acestora a crescut in anul
şcolar 2007-2008 faţă de anul şcolar 2006-2007; în anul şcolar 2007-2008 şi numărul cabinetelor
de asistenţă psihopedagogică a crescut faţă de anul şcolar 2006-2007. Această creştere se
constată în special în judeţul Gorj.
În ceea ce priveşte profesorii consilieri, se remarcă o creştere cu 49,5% a numărului
acestora în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2007-2008; în anul şcolar 2006-2007 şi
numărul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică a crescut cu 60% faţă de anul şcolar 2005-
2006 . Această creştere se constată în special în judeţele Olt, Gorj şi Mehedinţi.
În anul şcolar 2012-2013, opţiunile elevilor, pentru învăţământul tehnologic a crescut cu
5,7%, pentru învăţământul teoretic a scăzut cu 10,4%, pentru învăţământul vocaţional scăderea a
fost de 0,8%.
5.5 Indicatori de ieşire
5.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională (anexa 6f-1)
Rata netă de cuprindere în învăţământ a avut în perioada 2002-2008 o tendinţă de scădere
pe toate nivelurile educaţionale cu excepţia învăţământului preşcolar care a avut o evoluţie
pozitivă (de la 64,4% la 63,4%). Procentul este mult sub benchmark-ul european care prevede ca
până anul 2010 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului. Această
discrepanţă constituie o prioritate şi se va avea în vedere la proiectarea planurilor de şcolarizare.
Pe total populaţie şcolară (3-23 ani) rata netă de cuprindere se situează, în perioada de
referinţă, în jurul valorii de 64 %.
Opţiunile elevilor - Gorj
020406080
100120
2002/2
003
2003/2
004
2004/2
005
2005/2
006
2006/2
007
2007/2
008
2008+
2009
2009+
2010
2010-2
011
2012-2
013
GORJ
Înv.profesional
Filiera tehnologică
Filiera teoretică
Filiera vocaţională
Nehotărâţi
Altele
TOTAL
52
Sursa INS
Este de remarcat, de asemenea, rata scăzută de cuprindere în învăţământ din mediul
rural acest lucru datorându-se şi faptului că în mediul rural reţeaua şcolară pentru liceu şi SAM
este mai puţin dezvoltată. Prin acţiunile propuse se va avea în vedere dezvoltarea reţelei şcolare
liceale şi a campusurilor educaţionale în mediul rural.
Rata neta de cuprindere in invatamant
-jud. Gorj
0102030405060708090
100
Rata
neta
glo
bală
- t
ota
l
3-2
3 a
ni
Inv.
prim
ar
7-1
0 a
ni
Înv.o
blig
ato
riu
7 -
16 a
ni
Secundar
sup.
cla
sele
XI-
XII
17-1
8
2002/2003
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
2007/2008
2008/2009
Sursa INS
Rata netă de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-1, anexa 6f-2)
Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară, în perioada anilor
şcolari 2000-2001/ 2008-2009 a avut o evoluţie aproape constantă, în jurul valorii de 77.1%.
53
Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ
- Jud. GORJ-
71,8
70,7
70,9
72,1 74
,9 76,7
77,1
75,8
86,1
87,5 89
,7
88,2
88,2
89,5
91,2
91,496
,3
96,9
95,7
96,2 98
,3
96,2
95,5
91,9
92,3
93,4
93,1
94
96,4
97,2
93,6
93,7
74,5
74,6
75,7
73,8 77
,7
78,1 81
,9 84,3
31,7
27,3 27,8
33
39,3
46,3 47,3
42,4
0
20
40
60
80
100
120
2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2011-
2012
%
Total 3-23 ani
3 - 6 ani
7-10 ani
11-14 ani
15-18 ani
19-23 ani
Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză
pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 14 ani (peste 94%).
Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste
70% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european de 85%. Se impun măsuri
active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un
număr cât mai mare de tineri.
În perioada 2011-2012 s-a înregistrat o scădere a elevilor cuprinşi în intervalul de vârstă
7-10 ani şi o scădere de 0,98% pentru elevii cu vârstă între 3-23 ani.
Sursa INS
Populaţia pe grupe mari de vârstă proiectată pe medii şi pe regiuni, între anii 2003 şi 2025
Judete/Grupe de
varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025
Gorj 386,9 385,3 380,1 372,4 361,9 348,8
0-14 70,9 66,1 58,5 54,6 50,7 45,4
15-64 264,9 267,7 271,6 268,3 259,2 249,1
65 si peste 51,1 51,4 49,9 49,5 52,0 54,3
Populaţia preşcolară şi şcolară proiectată pe medii şi pe regiuni, între anii 2003 şi 2025
54
Judete/Grupe de
varsta (ani) 2003 2005 2010 2015 2020 2025
Gorj 122,5 118,4 105,1 91,0 81,5 74,6
3-6 16,7 16,1 14,7 14,4 13,0 11,2
7-14 42,5 38,9 32,8 30,0 28,8 26,5
15-24 63,3 63,4 57,6 46,6 39,7 36,8
5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (anexa 6f-2)
Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), în perioada
anilor şcolari 2002/2003- 2007/2008 a avut o evoluţie ascendentă de la 71,8% în 2002-2003 pană
la 77,1% în anul 2008-2009.
Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză
pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 10 ani (peste 96%).
Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de peste
78% în perioada de analiză, ceea ce este sub benchmark-ul european, de 85%. Se impun în
continuare măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de
învăţământ un număr cât mai mare de tineri.
Gradul cel mai scăzut de cuprindere se regăseşte la segmentul de populaţie cu vârsta
între 19 şi 23 de ani (între 31,7% şi 47,3%). In anul şcolar 2008-2009 se observă o creştere cu
aproape 16%, acest lucru datorându-se şi finanţării de la bugetul de stat a unui număr mare de
locuri la şcoala postliceală. Procentul destul de scăzut, încă, se datorează situaţiei financiare
precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesionale, sau angajării
pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universitară.
De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, 1%,
încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară (49% bărbaţi, 51% femei).
În anul şcolar 2011-2012 gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei este în scădere
pe toate grupele de vârstă.
De asemenea, gradul de cuprindere arată o diferenţă nesemnificativă pe sexe, 1,6%,
încadrându-se în procentul populaţiei pe ţară .
5.5.3. Rata abandonului şcolar (anexa 6h)
În perioada anilor şcolari 2000/2001-2008/2009 abandonul şcolar ,pe toate nivelele, are
un trend general ascendent cu cea mai mare rată a abandonului şcolar în învăţământul liceal şi
profesional, cu un maxim de 5,6% în 2007-2008 pornind de la 3,1% în anul şcolar 2000/2001.
Din analiza datelor se observă că cea mai scăzută rată de abandon pe toată perioada analizată se
află în învăţământul primar (1,2% în 2007-2008), deşi trendul este ascendent începând din 2001-
2002.
În anul şcolar 2010-2011 abandonul şcolar în învăţământul liceal şi profesional a
înregistrat 4%, situându-se sub valorile la nivel naţional. Rata abandonului şcolar la nivel primar
şi gimnazial este în scădere.
55
Rata abandonului în înv. liceal şi profesional
- S V Oltenia -
0
2
4
6
8
10
12
14
16
%
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2010/2011
5.5.4 Rata de absolvire pe niveluri de educaţie (anexa 6i)
În perioada anilor şcolari 2000/2001- 2007/2008, se observă o creştere a ratei de
absolvire, în special în mediul urban, deoarece îşi completează studiile şi o parte din elevii care
au abandonat în seriile anterioare. În mediul rural procentul este mai mic mai ales datorită
situaţiei financiare precare. De remarcat este faptul că, faţă de anul 2000-2001, rata de absolvire
totală a crescut atât la învăţământul liceal, dar mai ales la învăţământul profesional (de la 34,6%
în 2000-2001 la 36,2% în 2007-2008). Deşi se menţine la valori relativ scăzute, interesul tinerilor
pentru absolvirea unei forme de învăţământ profesional şi tehnic este în creştere.
Se menţine la nivel relativ scăzut, însă, rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de
maiştri, scăzând pe perioada de referinţă de la 10,6% în 2000-2001, la 4,4% în 2007-2008.
Pentru a îmbunătăţi situaţia pe acest segment educaţional, din anul şcolar 2007-2008
învăţământul postliceal şi de maiştri a primit finanţare şi de la bugetul naţional.
În anul şcolar 2011-2012 rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de maiştri a
crescut cu 2,03%, situaţia datorându-se finanţării de la bugetul naţional, numărul redus de
absolvenţi care au promovat examenul de bacalaureat.
Rata de absolvire - înv. postliceal şi de maiştri
- GORJ-
0
2
4
6
8
10
12
total feminin masculin
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005
2005/2006 2006/2007 2007/2008 2010/2011
56
5.5.5 Rata de succes (anexa 6j)
În perioada anilor şcolari 2002/2003 – 2007/2008 rata de succes a absolvenţilor din
învăţământul liceal a crescut (76%-94,4%), iar în învăţământul profesional s-a constatat o uşoară
scădere (99,4%- 98,2%). De remarcat procentul mai ridicat în mediul urban şi la persoanele de
sex feminin.
De remarcat că după perioada 2011-2012 rata de succes a absolvenţilor de liceu la
nivelul judeţului Gorj a suferit o scădere de 45,7%. De remarcat procentul mai ridicat în mediul
urban şi la persoanle de sex feminin.
Rata de succes - învăţământ liceal
- GORJ -
0
20
40
60
80
100
120
total feminin masculin
%
2002/20032003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082011/2012
5.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie (anexa 6g)
De la INS s-au primit numai date referitoare la rata totală de tranziţie de la învăţământul
gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior.
Procentual, rata totală de tranziţie, peste 93% pe întreaga perioadă de analiză, are o
evoluţie fluctuantă, fiind de remarcat procentul de 95,8% din anul şcolar 2008/2009.
Se constată, însă, diferenţe semnificative între mediul urban (158%) şi cel rural (28,1%)
în anul şcolar 2008-2009. Absolvenţii de învăţământ secundar inferior din mediul rural îşi
continuă studiile în procent destul de scăzut, acest lucru datorându-se mai ales condiţiilor socio-
economice precare, dar şi numărului mic de unităţi şcolare existente, care nu pot asigura
cuprinderea în procent de 100% a absolvenţilor de învăţământ secundar inferior.
57
Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - GORJ
93,6
92,2
95
143,2
38,2
95,5
95,5
95,4
144
45,3
95,1
93,9
96,2
150,6
39,9
94,4
93 95,7
154,3
38,3
95
148
43,9
140,1
44,8
96,9
96,8
97
147,6
37
96
95,6
96,4
157,2
28,5
98 96,8 99,1
163,9
26,5
95,8 95,9 95,7
157,5
28,1
89,1 88,8 89,4
143,9
29,3
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
1 2 3 4 5
2000/2001
2001/2002
2002/2003
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006/2007
2007/2008
2008/2009
2011/2012
Din sursele administrative furnizate de către ISJ se poate analiza rata de tranziţie SAM –
liceu ruta progresivă; în anul şcolar 2007-2008, când a fost prima promoţie de absolvenţi de liceu
ruta progresivă, rata de tranziţie a fost numai de 48,13% faţă de 98% care este rata de tranziţie de
la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar, iar în anul şcolar 2008-2009 rata
de tranziţie de la IX SAM la clasa a XIII liceu ruta progresivă a scăzut cu 10 puncte procentuale.
Rezultă o pierdere mare de cohorta .
În anul şcolar 2011-2012 rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi
profesional secundar cunoaşte o scădere de 6,7.
5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (anexa 17)
In acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional,
comparativ cu celelalte ţări europene. Analiza cifrelor relevă faptul că, deşi în scădere în
perioada 2000-2006 (de la 22,6% la 19%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi
24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de
învăţământ s-a situat peste media europeană pentru anii analizaţi (17,6% în 2000 şi 15,3% în
2006).
De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană
la acest capitol (o scădere de 3,6% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 2,3%).
Sunt necesare în continuare măsuri de susţinere pentru atingerea nivelului de referinţă UE
de 10% în 2010. Contribuţii semnificative în reducerea ratei de abandon timpuriu pot avea
parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţirea
condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice.
58
Abandonul școlar timpuriu
0.0
10.0
20.0
30.0
40.0
50.0
60.0
70.0EU
27
Be
lgia
Bu
lgar
ia
Ce
hia
Dan
em
arca
Ge
rman
ia
Esto
nia
Irla
nd
a
Gre
cia
Span
ia
Fran
ța
Ital
ia
Cip
ru
Leto
nia
Litu
ania
Luxe
mb
ou
rg
Un
gari
a
Mal
ta
Ola
nd
a
Au
stri
a
Po
lon
ia
Po
rtu
gali
a
Ro
mân
ia
Slo
ven
ia
Slo
vaci
a
Fin
lan
da
Sue
dia
Mar
ea
Isla
nd
a
Lie
chte
nst
ein
No
rve
gia
Elve
ția
Mu
nte
ne
gru
Cro
ația
Mac
ed
on
ia
Turc
ia
2000 2009
Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei
pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru
„Educaţie si formare profesională 2010”
„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31
ianuarie 2008
5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (Anexa 18)
La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire
reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de
UE la orizontul anului 2010 este de 17% .
Procentul a crescut în perioada 2000-2006 (de la 41,3% la 53,5%), după cum rezultă din
raportul Consiliului Uniunii Europene, România înregistrând pe întreaga perioadă cele mai slabe
rezultate la studiile PISA din toate ţările europene.
Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean.
59
60
Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei
pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru
„Educaţie si formare profesională 2010”
„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31
ianuarie 2008
5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin
învăţământul secundar superior (Anexa 19)
La nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au
absolvit o instituţie de învăţământ secundar superior a cunoscut doar o creştere uşoară după anul
2000, neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referinţă care prevede
ca acest procent să atingă cel puţin 85% până în 2010.
România a înregistrat o creştere de 1,1% între anii 2000 şi 2006 (de la 76,1% la 77,2%),
acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente.
Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional şi judeţean.
61
Ponderea populației de 20-24 ani care a absolvit cel puțin învățământul
secundar superior
0102030405060708090
100EU
27
Bel
gia
Bu
lgar
ia
Ceh
ia
Dan
emar
ca
Ger
man
ia
Esto
nia
Irla
nd
a
Gre
cia
Span
ia
Fran
ța
Ital
ia
Cip
ru
Leto
nia
Litu
ania
Luxe
mb
ou
rg
Un
gari
a
Mal
ta
Ola
nd
a
Au
stri
a
Po
lon
ia
Po
rtu
galia
Ro
mân
ia
Slo
ven
ia
Slo
vaci
a
Fin
lan
da
Sued
ia
Mar
ea
Isla
nd
a
Liec
hte
nst
ei
No
rveg
ia
Elve
ția
Mu
nte
neg
ru
Cro
ația
Mac
edo
nia
Turc
ia
2000 2009
Sursa datelor: Consiliul Uniunii Europene, Proiect de raport comun al Consiliului si al Comisiei
pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru
„Educaţie si formare profesională 2010”
„Învăţarea de-a lungul vieţii în serviciul cunostinţelor, creativităţii si inovării”, Bruxelles, 31
ianuarie 2008
5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) (Anexa 20)
Participarea la programe LLL a populaţiei adulte din România este în perioada anilor
2000-2006 cea mai scăzută din toate ţările UE, crescând cu numai 0,4% în acest interval de timp
(de la 0,9% la 1,3%).În timp ce media europeană a crescut în 2006 la 9,6% faţă de 7,1% în 2000,
iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara noastră se confruntă în
continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de
fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care
trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi
suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi
securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.
Rata de participare a populației de 25-64 ani la formarea profesională
continuă
05
10152025303540
EU 2
7
Be
lgia
Bu
lgar
ia
Ce
hia
Dan
em
arca
Ge
rman
ia
Esto
nia
Irla
nd
a
Gre
cia
Span
ia
Fran
ța
Ital
ia
Cip
ru
Leto
nia
Litu
ania
Luxe
mb
ou
rg
Un
gari
a
Mal
ta
Ola
nd
a
Au
stri
a
Po
lon
ia
Po
rtu
gali
a
Ro
mân
ia
Slo
ven
ia
Slo
vaci
a
Fin
lan
da
Sue
dia
Mar
ea
Isla
nd
a
Lie
chte
nst
e
No
rve
gia
Elve
ția
Mu
nte
ne
gru
Cro
ația
Mac
ed
on
ia
Turc
ia
2000 2009
5.6 Indicatori de impact
5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului
62
Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,
respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului.
La nivel naţional au fost aprobate prin ordine de ministru metodologia de monitorizare a
inserţiei absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) şi
metodologia şi instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii
a absolvenţilor de învăţământ superior (ordinul MECT 6012/ 21.11.2008). Rolul principal în
monitorizarea inserţiei absolvenţilor IPT le revine Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Centrelor
Judeţene de Asistenţă Educaţională (CJRAE), care pot implementa această metodologie prin
proiecte depuse pe POS DRU.
Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a
acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de
pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un
prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul
tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru
absolvenţii ÎPT. Agenţiile de
Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii
înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură
pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se recomandă colaborarea între ministere în
vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea
diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi
finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia,
s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei
corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări
din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă
de pregătire - vezi anexa 4e şi concluziile rezumate în cap.4.
5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie (anexa 3e)
Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în
perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2008.Scăderera cea mai accentuată a şomerilor
din rândul absolvenţilor este la domeniul mecanică, de la 551 în anul 2003 la 210 în anul 2008,
urmată de domeniul comerţ. La niciun domeniu de formare profesională, pe perioada analizată,
nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de şomeri din rândul absolvenţilor.
5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă
Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană -
Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest
indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta
asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către
şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.
5.7 Oferta şcolilor din ÎPT regional
5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare (anexa 7)
Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de
planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare
a ofertei de pregătire.
Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţele
regiunii, sunt prezentate în (anexa 7)
Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel regional s-a reflectat şi în scăderea
numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT (cu 31,85% pe perioada anilor şcolari
2004/2005-2008/2009), atât pe ruta directă cât şi pe ruta progresivă.
63
Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX
- jud. Gorj
238020582100
1809187614371596
13021596
12011170762
0 00
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
Plan
Reali
z
Plan
Reali
z
Plan
Reali
z
Plan
Reali
z
Plan
Reali
z
Plan
Reali
z
Plan
Reali
z
2004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/20102012/2013
Total elevi cuprinşi în cl. aIX-a
Total elevi cuprinşi în cl. aIX-a în ÎPT, din care:
A. Elevi cuprinşi în cl. IXSAM - ruta progresivă, dincare, pe domenii
B.Număr elevi cuprinşi înclasa a IX-a lal iceu–fil iera tehnologică,din care:
5.7.2 Analiza ofertei curente (pentru în curs) (anexa 8)
Pentru a putea prezenta elevilor de clasa a VIII-a o ofertă cât mai variată şi în
concordanţă cu piaţa muncii, în fiecare unitate de învăţământ din şcolile IPT se realizeză o
analiză a eficienţei specializărilor alese.
5.7.3 Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe
domenii de pregătire.(anexa 8-1), (anexa 9)
Pentru anul şcolar 2012 – 2013 s-au realizat propunerile planului de şcolarizare, care s-a
discutat şi avizat în şedinţa CLDPS din data de 13.01.2012.
În şedinţa din data de 27.02.2012 a fost prezentat priectul planului de şcolarizarepentru
învăţământul profesional, pentru anul şcolar 2012 – 2013
5.7.4. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor (Anexa 11)
Realizarea de cursuri de calificare şi reconversie profesională a adulţilor, de către
unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, prin autorizarea acestora pentru formarea
profesională a adulţilor este, încă, în procent mic, chiar dacă unităţile de învăţământ au cadre
didactice specializate şi calificate pentru fiecare domeniu în parte.
Pe lângă unităţile de învăţământ care erau acreditate din anii trecuţi, (Colegiul Comercial
„Virgil Madgearu” Târgu Jiu, Grup Şcolar Tehnologic „Ion Mincu” Târgu Jiu, şi Grup Şcolar
Industrial Materiale de Construcţii Târgu Jiu) în acest an a obţinut acreditarea şi Colegiul Tehnic
Motru, pentru două meserii( Instalator şi confectii textile, Colegiul „Mihai Viteazul” Bumbeşti
Jiu, Grup Şcolar Industrial Petrol Ţicleni.
64
EDUCAŢIA ADULŢILOR GORJ
Nr. şcoli din ÎPT; 26;
57%
Nr. şcoli autoriz.
CNFPA; 6; 13%
% şcoli
autoriz.CNFPA; 23%;
0%
Nr. programe
autorizate; 14; 30%
Nr. şcoli din ÎPT
Nr. şcoli autoriz. CNFPA
% şcoli autoriz.CNFPA
Nr. programe autorizate
Numărul de şcoli autorizate a crescut începând cu anul 2006, numărul de programe
crescând de asemenea, dar rămâne încă o problemă care va fi abordată în planul de acţiune al
acestui document. Se recomandă o abordare mai amplă din partea unităţilor şcolare, deoarece
formarea adulţilor poate fi o sursă permanentă de venituri extrabugetare, atât pentru şcoală cât şi
pentru cadrele didactice. În afara cursurilor realizate de şcolile autorizate C.N.F.P.A. la nivelul
judetului Gorj, Casa Corpului Didactic Gorj organizează şi derulează cursuri de formare continuă
cu personalul didactic din învăţământul gorjean, cursuri acreditate de Centrul Naţional de
Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.
5.7.5. Reţele şcolare (Anexa 12)
În anexa 12 sunt prezentate reţelele şcolare tematice constituite între unităţile de
învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între uniăţile de
învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de
altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici din proiect privind:
asigurarea calităţii formării profesionale;
asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat şi inclusiv, în particular pentru
elevii cu cerinţe educaţionale speciale;
management şi dezvoltare instituţională;
planificarea ofertei educaţionale a TVET;
dezvoltarea parteneriatullui cu întreprinderile, în special pentru organizarea învăţării la
locul de muncă;
dezvoltarea de curriculum în dezvoltare locală;
dezvoltarea activităţii de orientare şi consiliere în carieră;
dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă.
Detalii privind modul de funcţionare a acestor reţele şi a altor reţele, precum şi rezultatele
acestora vor fi realizate în PLAI şi PAS
5.7.6 Parteneriatul cu întreprinderile (Anexa 13)
Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Gorj (parteneriatul dintre
şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale
elevilor,profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de
simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest
amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul
colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi
motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă
standardelor europene.
Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:
65
elaborarea curriculumului de dezvoltare locală;
membrii în consiliile de administraţie;
organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică;
colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor;
cursuri de calificare şi reconversie profesională;
contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări;
participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune
pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;
membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social;
perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.
Detalii privind modul de funcţionare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu mediul de
afaceri, ale unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi rezultatele acestora vor fi prezentate
în PLAI şi PAS
Măsurile întreprinse de inspectoratele şcolare in scopul funcţionarii Comitetul Local
de Dezvoltare a Parteneriatului Formarea Profesionala, organizării şi desfăşurării procesului
de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu mediul economic.
Au avut loc şedinţe în cadrul CLDPS în care s-au dezbatut propunerile de îmbunătăţire a
relaţiilor şcoală – agent economic. Au incercat sa se realizeze corelari intre oferta educationala a
scolilor si cererea de pa piata muncii, prin validarea propunerilor planurilor de scolarizare
solicitate de directorii unitatilor de invatamant.
Fiecare unitate de invatamant a realizat parteneriate cu agentii economici.
1. Respectarea cadrului legislativ în vigoare la nivelul unităţii de învăţământ
In unitatile scolare exista documente in baza carora s-au incheiat parteneriatele scoala –
întreprindere. Aceste documente care sa ateste parteneriatul cu agenţii economici se referă la:
- Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare
- PRAI, PLAI
- Convenţii de desfăşurare a instruirii practice la agentul economic;
- Graficul de desfăşurare a practicii;
- Vizite de documentare;
- Adrese din partea agenţilor economici ce solicită şcolarizarea în anumite calificări necesare;
- Adrese de monitorizare a absolvenţilor (angajări),
- Adrese aprobate de I.S.J. cu componenţa comisiilor de absolvire.
Au fost semnate protocoale de colaborare cu diferite firme avand ca obiective :
contributii la imbunatatirea bazei materiale a scolii, colaborare in scopul relizarii planului de
scolarizare, sprijin pentru participarea elevilor la concursurile scolare.
Elevii înscrişi la SAM – An de completare îşi desfăşoară activitatea atât în cadrul
atelierelor şcoală, cat şi la agentul economic. Ei sunt însoţiţi de maiştri instructori cu care îşi
desfăşoară activitatea de practică. Securitatea în muncă şi protecţia elevilor sunt asigurate atât de
maistru instructor, cât şi de persoanele autorizate de la agenţii economici.
2. Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat şcoală – agent economic.
În vederea relaţiilor de parteneriat şcoală-agent economic, se propun următoarele direcţii
de acţiune:educaţia pentru muncă a elevilor; dezvoltarea deprinderilor tehnice şi profesionale în
domeniile şi meseriile alese; combaterea indisciplinei şi dezordinii la locul de muncă; asigurarea
unor condiţii optime de desfăşurare a instruirii elevilor în cadrul practicii comasate în atelierele
agentilor economici;asigurarea unei instruiri practice la standarde optime în meseriile fiecărei
grupe;
colaborarea între specialişti care, împreună cu cadrele didactice de specialitate vor instrui elevii
în viitoarele meserii; respectarea ordinii şi regulilor de protecţia muncii la locul de muncă, de
către fiecare elev
Dificultăţi
66
În general sunt probleme de colaborare cu agenţii economici pe raza comunelor (Grupul
Şcolar Industrial Balta, Grup Şcolar Baia de Fier, realizează mai greu parteneriate cu
agenţii economici, deoarece pe raza comunei lor nu există astfel de agenţi economici).
În general puterea economica a agentilor economici este destul de mica si nu se poate
face absortia absolventilor pe piata muncii.
Tinand seama de complexitatea fluxului tehnologic in anumite domenii s-a întâmpinat
greutati la respectarea graficului de rotatie al elevilor pe locurile de munca.
Deoarece sunt agenti economici care au puncte de lucru la distante destul de mari fata de
scoli, sunt dificultati legate de deplasarea elevilor la punctele de lucru.
De foarte multe ori activitaţile care se desfasoara la agentii economici nu sunt in
concordanta cu programa de practica.
Supravegherea elevilor organizati in grupe mari se face dificil.
Organizarea activitatii agentilor economici intr-un singur schimb.
Propuneri de imbunătăţire a relaţiilor de parteneriat:
Achiziţionarea de lucrări practice de complexitate redusă de la agenţii economici, care sa
fie executate cu dotarea atelierelor scoală.
Rearanjarea atelierelor scoala cu dotarea corespunzatoare pentru a realiza un flux
tehnologic in specialitate.
Implicarea agenţilor în finanţarea pregătirii forţei de muncă pe diverse specializări şi
domenii;
Atragerea agenţilor economici prin oferta făcută de unitatea şcolară;
Cooptarea în comisiile de atestare şi certificare profesională a reprezentanţilor agenţilor
economici ce pot face o selecţie orientativă în privinţa viitoarelor angajări necesare;
Activitatile desfasurate la agentii economici sa aiba obiective clare de invatare din
curriculum si trebuie sa fie monitorizate si evaluate.
5.7.6 Distrubuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială
Numărul de elevi pe unităţi şcolare (anexa 8)
Din analiza datelor furnizate de către ISJ Gorj rezultă o slabă participare a elevilor din
mediul rural la cursurile de formare profesională iniţială prin SAM, an de completare şi liceu
ruta progresivă, astfel la jumătate din şcolile din mediul rural efectivele la clasă sunt între 11-26
elevi. În mediul urban efectivele la clasă sunt mai mari, însă şi aici sunt câteva unităţi de
învăţământ tehnic şi profesional unde avem clase cu 11 sau 13 elevi.
Situaţia elevilor din îmvăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) după mediul de rezidenţă-clasa
a IX-a învăţământ de zi (anexa 8)
Din analiza datelor a reieşit faptul că ponderea elevilor cu mediul de rezidenţă în rural
este mai mare la SAM , chiar dacă şcoala se situează în mediul urbanâ
Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2009-2012 (anexa 8)
Numărul absolvenţilor de gimnaziu se menţine aproximativ constant pe toată perioada de
analiză, rezultă nevoia restructurării reţelei şcolare care să ţină cont în primul rând de efectivul la
clasă şi distribuţia teriotorială a şcolilor ÎPT (anexa 10.4)
67
DISTRIBUŢIA TERITORIALĂ A ŞCOLILOR IPT Gorj
Grup Şcolar
Şcoli cuprinse în sistemul Phare
68
Şcoala cuprinsa in sistemul TVET
ŞCOLI CUPRINSE ÎN PROGRAMUL MULTIANUAL PHARE TVET
Nr.
crt.
Unitatea şcolară Localitatea Mediul de
rezidenţă
Niveluri de
calificare
Domeniile de formare profesională iniţială/
Profiluri
1. Colegiul Comercial “Virgil Madgearu”
Targu Jiu
Targu Jiu Urban 1,2,3,3+ Turism si alimentaţie publica/ Servicii, economic
2. Colegiul Tehnic nr. 2 Targu Jiu
Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară, Electromecanică, Resurse
naturale şi protecţia mediului, Tehnic
3. Colegiul Tehnic ,,Henri Coanda” Targu Jiu
Targu Jiu Urban 1,2,3, 3+ Mecanic, Electric/Tehnic, Resurse naturale şi
protecţia mediului,
ŞCOLI CUPRINSE ÎN ALTE PROGRAME CU FINANŢARE DE LA BUGETUL NAŢIONAL ŞI ALTE FINANŢĂRI
Nr.
crt.
Unitatea şcolară Programul Localitatea Mediul de
rezidenţă
Niveluri
de
calificare
Domenii de formare
profesională iniţială/
Profiluri
1 Grupul Scolar Industrial “C-tin
Brâncusi” Pestisani
Dezvoltarea şcolilor de arte
şi meserii prin finanţare din
bugetul naţional 2007
Pestişani Rural 1,2,3, Mecanic, Electric / Tehnic,
Textile
2 Colegiul “Gheorghe Tătărescu”
Rovinari
Dezvoltarea şcolilor de arte
şi meserii prin finanţare din
bugetul naţional 2007
Rovinari Urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric,
Resurse naturale şi protecţia
mediului Comerţ
3
Grup Scolar Barsesti
Dezvolatrea campusurilor
şcolare
Targu Jiu Urban 1,2,3 Industrie alimentară,
Agricultură, Resurse naturale
şi protecţia mediului
4 Liceul Teoretic Novaci
Dezvolatrea campusurilor
şcolare
Novaci Urban 1,2,3 Servicii/ Teoretic
ALTE UNITĂŢI ŞCOLARE- INVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC
Nr.
crt.
Unitatea şcolară Localitatea Mediul de
rezidenţă
Niveluri de
calificare
Domenii de formare profesională
iniţială/ Profiluri
1. Colegiul ,,Mihai Viteazul”
Bumbesti Jiu Bumbeşti Jiu urban 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic,
69
2. Colegiul Tehnic Matasari Mătăsari rural 1,2,3
Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,
Resurse naturale şi protecţia mediului
3. Colegiul Tehnic Motru Motru urban 1,2,3
Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,
Resurse naturale şi protecţia mediului
4. Grup Şcolar Industrial
Minier Bilteni Bîlteni rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,
5. Colegiul Tehnic "Ion
Mincu" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii
6. Grupul Scolar Energetic nr.
1,Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,
7. Colegiu Tehnic " Gen. Ghe.
Magheru" Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+
Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse
naturale şi protecţia mediului
8. Grupul Scolar Industrial
Baia de Fier Baia de Fier rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,
9. Grupul Scolar Industrial
Bâlta Balta rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic,
10. Grupul Scolar Industrial
Bustuchin Bustuchin rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Constructii
11. Grupul Scolar Industrial
Petrol Ticleni Ţicleni rural 1,2,3,3+ Tehnic, Mecanic, Electric,
12. Grupul Scolar Industrial
Rosia de Amaradia
Roşia de
Amaradia rural 1,2,3 Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electromecanic
13. Grupul Scolar Industrial
Stoina Stoina rural 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electromecanic
14. Grupul Scolar Industrial
Tismana Tismana urban 1,2,3 Tehnic, Mecanic, Electric, Textile
15. Grupul Scolar Industrial
Turceni Turceni urban 1,2,3,3+
Teoretic, Tehnic, Mecanic, Electric,
Construcţii
16. Liceul Rosia-Jiu Roşia Jiu rural 3 Servicii, Economic
17. Colegiul Auto „Traian
Vuia” Targu Jiu Targu Jiu urban 1,2,3,3+
Tehnic, Mecanic, Electric, Resurse
naturale şi protecţia mediului, Textile
70
5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT
Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Populaţia şcolară din
învăţământul preuniversitar
judeţean a înregistrat o
uşoară scădere, în perioada
2000 – 2008.
Pentru orizontul de
planificare 2013, prognozele
INS prevăd un declin
demografic general,
accentuat pentru populaţia
tânără, cu reduceri
semnificative pentru
populaţia de vârstă şcolară,
în paralel cu îmbătrânirea
populaţiei . Cele mai
afectate vor fi efectivele din
grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu /
şcoala de arte şi meserii) –
scădere prognozată de
36,7% la nivel regional
pentru perioada 2005-
2015. De asemenea, reduceri
semnificative sunt
prognozate pentru grupa de
vârstă 19-24 ani (care
interesează învăţământul
postliceal şi superior) –
scădere cu 29,9% la nivel
regional pentru perioada
2005-2015.
Oferta şcolară se
armonizează parţial cu piaţa
muncii, generând
dezechilibre între cerere şi
ofertă.
Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de
pregătire în ÎPT sa fie subordonate finalităţilor (calificări) şi
nu invers
Creşterea atractivităţii rutei progresive (prin calitatea
pregătirii, acţiuni de promovare)
Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi
evaluare în raport cu SPP
Oferirea unor trasee individualizate de pregătire
Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia
locală, prin:
- introducerea de specializări/ calificări noi pentru
domeniile: agricultură/zootehnie, gaze, apă; colectarea,
depozitarea , reciclarea deşeurilor;
- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 2 şi 3
în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcţii,
comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, informatică, materiale
de construcţii, mecanică.
- reducerea numărului de clase în domeniile: electric,
industrie textilă
Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de
educaţie şi formare profesională.
Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi
instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei
locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5
ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;
Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu
eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii
gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă
Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu
impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor
Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la
educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de
calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate
de opţiuni)
Baza didactico-materială a
şcolilor IPT este precară.
Necesitatea unei politici coerente de reabilitare,
modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT.
Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi
infrastructura ÎPT
Nevoia diversificării surselor de finanţare prin
identificarea şi atragerea de resurse suplimentare,
extrabugetare
necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a
infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere,
infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de
laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor
Mobilitate profesională
scăzută şi fluctuaţia
personalului didactic din
învăţământul IPT;
Asigurarea accesului la formare profesională continuă a
cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică,
activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii
economici etc.
Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat
pentru toate specializările.
Accesul limitat al tinerilor
din mediul rural la
învăţământul IPT
Realizarea condiţiilor de transport şi cazare
Accesul la educaţie pentru
elevii cu handicap este
limitat de infrastructura
necorespunzătoare a şcolilor
IPT şi dezinteresul societăţii
civile faţă de acestia
Învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea
progresului individual
Adaptarea infrastructurii şcolare şi a programei
educaţionale la cerinţele educaţiei pentru persoanele din
categoriile defavorizate.
Programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare
(în special cei din categorii defavorizate)
Participarea la cursuri de formare a profesorilor pentru
educaţie incluzivă.
Proces lent de transformare a
şcolilor în furnizori de
servicii pentru comunităţile
locale;
Şcolile să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark
de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind
participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din
populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani)
Dezvoltarea slabă a
parteneriatelor de tip public
– privat.
Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea
rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi
antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale
Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de
asigurare a calităţii Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv
cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un
set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai
bune practici (benchmarking)
Număr insuficient de
cabinete de orientare şi
consiliere
Înfiinţarea de cabinete de orientare şi consiliere
profesională la nivel fiecărei unităţi şcolare
Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar)
Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în
special în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate,
zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.
72
Capitolul 6
Evaluarea (monitorizarea) progresului în implementarea PLAI
În cadrul proiectului „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesionl şi tehnic cu
cerinţele pieţei muncii”, s-a realizat monitorizarea PAS şi monitorizarea activităţilor propuse şi
actualizarea PLAI.
Procesul de monitorizare a încerct să constate progresul realizat în implementarea PLAI, în vederea
atingerii ţintelor stabilite.
Raportul de evaluare a PLAI al judeţului GORJ a fost actualizat pe baza datelor din
surse statistice oficiale şi administrative. Evaluarea relevanţei analizei şi recomandărilor din
cuprinsul PLAI în raport cu datele din anexele PLAI se revede in următorul rezumat:
REZUMAT:
Capitolul 2. Demografie
Principalele concluzii din analiza demografică - Implicaţii pentru ÎPT sunt:
Îmbătrânirea populaţiei la nivelul judeţului Gorj
Recomandări: Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, în
scopul dezvoltării serviciilor, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de
formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât
mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. Dezvoltarea de
programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
Capitolul 3. Profilul economic judeţean
Principalele concluzii din analiza mediului economic - Implicaţii pentru ÎPT sunt:
Dezvoltarea montanului rural
Recomandări: introducerea sistemelor de asigurare a calităţii în învăţământ, formarea şi
perfecţionarea continuă a resursei umane, consilierea pentru alegerea avizată a traseului de formare
profesională şi dezvoltarea personalităţii, îmbunătăţirea comunicării interne şi externe, dezvoltarea
activităţilor de parteneriate între unităţile şcolare din judeţ şi din afara acestuia.
Capitolul 4. Piaţa muncii
Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T.
Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional.Angajări în
ocupaţiile din cadrul domeniilor: construcţii (20,1%), transport, poştă şi telecomunicaţii (14,5%)
hoteluri şi restaurante (13,9%).
Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM).Cresterea
numărului de angajaţi ar fi în sectoarelel transport, poştă şi telecomunicaţii (15,4%) şi construcţii
(4,2%), comerţul (0,4%).
Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile. La nivelul judetului Gorj,
distribuţia populaţiei civile pe sectoare de activitate evidenţiază implicarea acesteia într-o proporţie
de 22,6% în activităţi agricole.
RECOMANDARI: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii
Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante
înregistrate la AJOFM Categoriile cele mai afectate de somaj sunt cele ale personelor cu nivel de
instruire primar, gimnazial si profesional (60%), urmata de categoria personelor cu nivel de instruire
liceal si post-liceal (30%), iar categoria persoanelor cu studii superiore reprezintă numai 10% din
totalul şomerilor înregistraţi.
RECOMANDARI: implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de
muncă.
Implicaţiile pentru ÎPT Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare
continuă. Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă.
RECOMANDĂRI: Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la
toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS), Identificarea
şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare. Planurile de
şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora,
nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest
domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea
nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi
dezvoltare rurală.
Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ
Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean: Baza didactico-materială a şcolilor IPT
este precară. Mobilitate profesională scăzută şi fluctuaţia personalului didactic din învăţământul
IPT. Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT. Dezvoltarea slabă a
parteneriatelor de tip public – privat.
RECOMANDARI: Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT.
Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare,
extrabugetare. Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii şi de dotare
cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor. Asigurarea accesului la
formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi
de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc. Asigurarea şcolilor IPT cu
personal didactic calificat pentru toate specializările. Consolidarea structurilor consultative din ÎPT
şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în
procesele decizionale. Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii.
Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea
progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici
(benchmarking)
CONCLUZII:
OBSERVAŢII RECOMANDĂRI
Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic. Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.
Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă Dezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele rurale Diversificarea învăţământului super, de bună calitate
74
Capitolul 7
Analiza S.W.O.T. a corelării ofertei de formare profesională cu cererea, la
nivelul Judeţul Gorj
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Resurse naturale cu potenţial de
valorificare economică şi
energetică
Gorjul este unul dintre judeţele bogate în
resurse naturale, cu potenţial de
valorificare economic, atât din punct de
vedere cantitativ cât şi al diversităţii
acestora:
- poziţie geografică favorabilă a
judeţului (zonă de contact între
munte, deal şi câmpie)
- terenuri agricole
- păduri, păşuni şi fâneţe, livezi
- resurse minerale de suprafaţă şi de
adâncime (lignit, petrol, gaze
naturale, antracit, grafit, dolomit,
granit, calcar)
- resurse de apă cu potenţial energetic
şi ape minerale
resurse de interes cultural şi turistic
Gorjul este unul dintre judeţele bogate în
resurse de interes cultural şi turistic:
- viaţă salbatică şi cadrul natural
valoros – rezervaţii naturale protejate
- 513 monumente istorice, din care 47
de importanţă naţională (369
monumente şi ansambluri de
arhitectură, 92 situri arheologice, 24
monumente de artă, 28 funerare)
- sărbători populare şi obiceiuri
tradiţionale încă vii
potenţial uman tânăr, cu nivel de
educaţie ridicat şi învăţământ
superior în dezvoltare
Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr
şi cu nivel de educaţie ridicat, iar
învăţământul superior este în dezvoltare:
- judeţul are cea mai bună situaţie sub
aspectul dinamicii populaţiei – cea
mai mică scădere din regiune(3.42),
deşi este într-o regiune cu pronunţat
declin demografic
- este cel mai vital şi mai puţin
Nivel scăzut de competitivitate economică şi
slabă diversificare a activităţii economice şi a
forţei de muncă
Din punctul de vedere al competitivităţii economice şi
al utilizării intensive a forţei de muncă în sectoare cu
valoare adăugată ridicată, deşi Gorjul ocupă primul loc
în ceea ce priveşte PIB / locuitor (2003) , se confruntă
cu problemele generale prezente la nivel regional şi
naţional:
- productivitate scăzută şi tehnologii învechite
- dinamism antreprenorial scăzut
- cheltuieli scăzute în domeniul cercetării –
dezvoltării
- penetraţie scăzută a TIC şi a E-serviciilor
- ineficienţă energetică
probleme legate de sectorul economic şi
industrie a judeţului :
- caracterul mono-industrial al oraşelor,
dependente de sectorul extractiv şi producţia de
ciment, care va implica în viitor costuri
semnificative legate de reconstrucţia ecologică
- dependenţa ridicată la nivel judeţean şi al
oraşelor şi comunelor de sectorul extractiv (lipsa
unor activităţi alternative)
- specializarea forţei de muncă doar pe un anumit
sector de activitate constituie un risc pe termen
lung.
Lipsă spirit antreprenorial şi activităţi
economice reduse în zonele rurale:
- agricultură ineficientă, lipsă de utilaje şi
tehnologii moderne
- dispariţia unor activităţi tradiţionale – creşterea
animalelor
- nivel redus de dezvoltare antreprenorială, în
general şi în special în rural
- număr de IMM - uri sub media naţională, cu o
distribuţie majoritară în urban şi în sectorul
servicii
- rata şomajului în creştere, în special în rândul
tinerilor şi al populaţiei feminine
- nivel redus de atragere al investiţiilor străine
probleme de mediu şi riscuri naturale:
- degradare peisaj şi afectarea unor ecosisteme
îmbătrânit judeţ comparativ cu
judeţele învecinate şi mediile
naţionale, cu diferenţe semnificative
însă între mediul urban şi rural
accesibilitate – căi de comunicaţie
Judeţul Gorj este relativ bine echipat din
punct de vedere al infrastructurii de
transport, căi de comunicaţie şi
accesibilitate spre porturile dunărene şi în
zona turistică submontană:
- poziţie favorabilă, relativ centrală, a
municipiului Târgu Jiu la intersecţia
unor axe majore de circulaţie
(Craiova – Deva şi Râmnicul Vâlcea
– Dobreta Turnul Severin)
- majoritatea oraşelor adiacente unui
DN (excepţie Ţicleni) şi un grad bun
de acoperire al teritoriului (39,3 Km-
100 Kmp), dar nu însă şi calitativ
- deşi regiunea are o densitate redusă,
accesibilitatea şi densitatea feroviară
relativ bună (34.4 Km/1000Kmp), în
apropiere de magistrala Bucureşti –
Craiova.
Învăţământ:
- profesori foarte bine pregătiţi
- profesori formatori în domeniul
reformei în învăţământ
- profesori colaboratori ai Serviciului
Naţional de Evaluare
- cabinete informatică, cabinete AEL
- centru de documentare privind
educaţia economică antreprenorială
- ofertă educaţională atractivă prin
materialele opţionale propuse
- profesori autori de manuale şi
programe
- oferta- oportunităţi de formare
interdisciplinară
- oferta – bogată şi variată – domenii
multiple
- oferta formulează explicit scopul şi
grupul ţintă , fără, însă a îngrădi
participarea cadrelor didactice
doritoare
- număr important de metodişti pe
discipline de cultură generală, de
specialitate, muncă educativă
- accesul imediat după absolvire pe
naturale în zonele exploatărilor carbonifere şi
petroliere
- aproape tot teritoriul judeţului prezintă riscuri de
alunecări de teren şi parţial este afectat de
inundaţii (zona montană, extremităţile estice şi
vestice)
grad de urbanizare şi echipare redus:
- oraşe cu caracteristici predominant rurale şi
acces redus la servicii urbane
- concentrarea populaţiei în rural unde oferta de
locuri de muncă este foarte redusă
- zone rurale cu nivel redus de echipare, sub
valorile medii naţionale (în special acces la apă
potabilă curentă, canalizare, alimentare cu gaze
naturale) şi grad scăzut de asociativitate
Învăţământ:
Resursa umană:
- slaba motivaţie a cadrelor didactice şi a
personalului auxiliar în formarea continuă
individuală
- rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice –
preocupare scăzută pentru realizarea activităţilor
cu caracter interdisciplinar, efectuarea
insuficientă a activităţilor în echipă
- lipsa de continuitate a personalului didactic
repartizat în şcoli
- lipsa de motivare a profesorilor tineri şi migrarea
lor către alte domenii de activitate mai bine
motivate pecuniar
- utilizarea insuficientă a tehnicii de calcul, a
aparaturii şi tehnicii moderne
Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense
materiale atractive cadrelor didactice de valoare,
promotori ai reformei, ai învăţării centrate pe elevi
Fracturi frecvente de comunicare între organizatori
(CCD) şi beneficiari
Slaba preocupare a unor instituţii de învăţământ
superior pentru organizarea de stagii de formare şi
perfecţionare cu credite transferabile
Nu sunt recunoscute decât programele de formare
finalizate cu credite transferabile patronate de MEdCT
prin ISMB/CCD
Din totalul programelor din oferta CCD , doar puţine
asigură credite transferabile
Schimbarea sistemului de evaluare de la un an la altul,
neexistând o formă de evaluare verificată la timp
Scăderea demografică a populaţiei şcolare(în viitor)
Resurse financiare insuficiente
Resurse materiale incomplete sau necompetitive
76
piaţa muncii
- posibilitatea de retragere a resurselor
financiare prin cursuri de formare şi
reconversie profesională
- implicarea în programe de parteneriat
- implicarea profesorilor în eleborarea
de manuale, programe, sisteme de
evealuare
- implicarea comunităţii, administraţiei
locale în relaţia cu şcoala
Lipsa de organizare a sistemului de obţinere a
informaţiei referitoare la nevoia de formare
Lipsa strategiilor de dezvoltare socială şi economică
pe termen mediu şi lung
OBSERVAŢII RECOMANDĂRI
Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse naturale, cu potenţial de valorificare economic, atât din punct de vedere cantitativ cât şi al diversităţii acestora. Gorjul este unul dintre judeţele bogate în resurse de interes cultural şi turistic. Gorjul dispune de un potenţial uman tânăr şi cu nivel de educaţie ridicat, iar învăţământul superior este în dezvoltare.
Creşterea nivel scăzut de competitivitate economică şi slabă diversificare a activităţii economice şi a forţei de muncă Dezvoltarea infrastructurii locale şi creşterea spiritului antreprenorial şi activităţilor economice din zonele rurale Diversificarea învăţământului super, de bună calitate
Capitolul 8
Concluzii şi recomandări
Concluzii şi recomandări din analiza demografiei regiunii
Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni
Ponderea populaţiei de etnie rromă comparată cu cea la nivelul regiunii
Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere
înregistrând populaţia de vârstă şcolară
Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale
La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice,
evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere
sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.
Concluzii şi recomandări din analiza economică a regiunii
Industria deţine o pondere importantă în economia regiuni, recomandându-se dotarea cu
utilaje performante, introducerea noilor tehnologii, creşterea productivităţii muncii şi
formarea de specialişi.
Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de
muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.
Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii,
transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ, turism.
Suprafaţa agricolă determina caracterul agrar al regiunii şi potenţialul agricol ridicat al
acesteia.
Creşterea producţiei agricole ca urmare a sporirii randamentelor (introducere de
echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor
de irigaţii), va necesita o redimensionare a nivelului de pregătire a forţei de munca în acest
domeniu.
Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică
a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie
deosebită pentru IPT.
Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi
pentru personalul calificat.
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului;
Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;
Recomandări cu privire la învăţământul profesional şi tehnic:
Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii
învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii
cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de
asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe
piaţa forţei de muncă.
Concluzii şi recomandări privind învăţământul profesional şi tehnic din regiune
Analiza populaţiei şcolare
În perspectivele anului 2015 şi 2025 apare o reducere semnificativă a populaţiei de vârstă
şcolară, reduceri sunt prognozate pentru toate efectivele din grupele de vârstă şcolară: 3-6 ani
care până în 2015 va scădea cu cca. 15,66% şi până în 2025 cu 34,6% la nivel regional (faţă de
2003); 7-14 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 28,39% şi până în 2025 cu 38,96% la nivel
78
regional (faţă de 2003) şi 15-24 ani care până în 2015 va scădea cu cca. 27,64% şi până în 2025
cu 42,54%l a nivel regional (faţă de 2003).
Populaţia şcolara urbană cuprinsă în învăţământul profesional, a înregistrat pe parcursul
perioadei de analiză o creştere de 20,20 %. Populaţia şcolară rurală a cunoscut, de asemenea, o
reducere semnificativă, cu 9,78%, în perioada 2000 - 2005, superioară nivelului de descreştere din
mediul urban, fenomenul acutizându-se începând cu anul şcolar 2003/2004. Aceste scăderi
determină reorganizarea reţelei şcolare şi scăderea gradului de ocupare în învăţământ
Analiza resurselor pentru formarea profesională
cu excepţia unităţilor de învăţământ care au fost cuprinse în programul Phare-VET 9405
şi unităţile de învăţământ care sunt cuprinse în programele Phare multianuale, unităţile
şcolare din regiune nu au realizat paşi importanţi în dotarea atelierelor şcoală şi în
cabinetele de specialitate. Situaţia în mediul rural este critică, majoritatea unităţilor
şcolare din mediul rural nu dispun de ateliere şi laboratoare pentru calificările din planul
de şcolarizare, instruirea practică efectuându-se la agenţii economici locali.
sunt necesare parteneriate cu comunităţile locale, cu agenţii economici în obţinerea de
suport, pentru realizarea unei baze materiale corespunzatoare în unităţile de învăţământ
TVET prin accesarea fodurilor de dezvoltare;
este necesar sprijinul Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social şcolilor
TVET din mediul rural în găsirea de agenţi economici care să asigure pe lângă instruirea
practică a elevilor şi dotarea atelierelor şcoală şi a laboratoarelor;
este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor Phare,Leonardo
şi fondurile structurale, care să le permită perfecţionarea corpului de cadre didactice şi
completarea bazei materiale.
deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea
numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului
elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul
educaţional. Unităţile de învăţământ cuprinse în program (18+12) vor beneficia de o
reţea de calculatoare şi încă 9 calculatoare pentru fiecare şcoală, care vor asigura o
derulare mai bună a procesul de predare învăţare;
accesul la informaţie este încă slab reprezentat în mediul rural şi se impune implicarea
comunităţilor locale în asigurarea conectării la internet a unităţilor de învăţământ din
mediul rural.
Educaţia adulţilor
Procentul de şcoli autorizate este încă mic la nivelul regiunii, problemă care se impune a fi
rezolvată prin autorizarea cât mai multor unităţi şcolare TVET.
Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii
învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii
cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de
asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe
piaţa forţei de muncă (anexa 7.1)
OBSERVAŢII RECOMANDĂRI
La proiectarea planului de şcolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice, evoluţia demografică a populaţiei şcolare şi datele oferite de piaţa muncii cu tendinţele de creştere sau descreştere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.
Având în vedere evoluţiile prognozate ale ocupării se impune o analiză a structurii învăţământului profesional şi tehnic în sensul dezvoltării reţelei de învăţământ pentru a acoperii cererea de forţă de muncă în acele sectoare unde se estimează a fi creşteri ocupaţionale şi de asemeni pentru a acoperi eventualele deficite de forţă de muncă apărute din ieşiri naturale de pe piaţa forţei de muncă..
Capitolul 9
Propuneri de acţiuni pentru dezvoltarea învăţământului
Obiectivul general
Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii
economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere
Obiective specifice:
1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor
2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere
3. Creşterea accesului la educaţie pentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar
4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET
5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării
prin învăţământ tehnic şi profesional
OBSERVAŢII RECOMANDĂRI
Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi reducerea abandonului şcolar. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii. Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor.
Creşterea numărului parteneriatelor cu întreprinderile. Creşterea numărului de cabinete de consiliere la nivelul judeţului. Adoptarea diferitelor măsuri pentru reducerea abandonului şcolar. Creşterea numărului parteneriatelor public – privat. Corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele pieţei muncii. Realizarea de CDL-uri prin care elevii să înveţe despre noţiunile de antreprenoriat.
1. Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor – finanţată prin PO DRU,
POR
Măsura 1.1 Creşterea gradului de satisfacere a cerinţelor angajatorilor
Măsurat prin:
Număr de elevi cuprinşi în sistemul TVET pe nivele de calificare şi calificări prioritare
Număr de absolvenţi cu nivelul 1,2 şi 3 de calificare din sistemul TVET (ruta directă şi cea
progresivă) care s-au angajat
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Creşterea numărului de absolvenţi TVET pentru domeniile
prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul
absolvenţilor
2020
ISJ, CLDPS
Redimensionarea numărului de clase/nr elevi cuprinşi în
învăţământul TVET pe nivele de calificare în raport cu tendinţele
de dezvoltare regională
anual
ISJ, CLDPS
80
Măsura 1.2 Restructurarea reţelei şcolare
Măsurată prin:
Număr de clase TVET adaptate la cerinţele pieţei muncii
Număr de şcoli care să asigure accesul la educaţie
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Restructurarea reţelei şcolare în funcţie de populaţia şcolară şi de
domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local
anual AJOFM, ISJ,
CLDPS/
asociaţii
patronale
Măsura 1.3 Elaborarea de programe de perfecţionare şi formare profesională pentru cadrele
didactice din TVET în sectoarele economice prioritare şi pentru noile tehnologii
Măsurată prin:
Număr de programe, noi, de perfecţionare şi formare profesională elaborate în parteneriat cu
universităţile din regiune şi asociaţiile patronale/agenţii economici
Număr de cadre didactice care participă la programele de perfecţionare şi formare
profesională
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Analiza specializărilor cadrelor didactice şi identificarea
deficitului de cadre didactice cu specializări cerute de piaţa
muncii
anual ISJ
Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare şi formare
profesională
anual ISJ,CCD,
unit.inv
2. Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere – finanţat prin POS DRU
Măsura 2.1 Facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi
Măsurat prin:
Număr de elevi şi părinţi consiliaţi
Număr de profesori consilieri angajaţi
Număr de profesori consilieri formaţi
Număr de cabinete dotate corespunzător metodologiilor de organizare şi funcţionare
Număr de seturi de indicatori
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere Anual ISJ, CJAPP
Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din
familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi
consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învîţîmânt
anual ISJ, CJAPP,
colaboratori-
Biroul
regional ptr.
romi
Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul
profesor consilier/elev să devină 1/500
2017
ISJ, CJAPP
Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi
diriginţi
anual ISJ, CJAPP,
CCD
Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu
materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele
ocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste,
echipamente si soft etc.
2017 ISJ, CJAPP,
CCD
Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului anual ISJ, CJAPP,
Unit.inv
Indicatori: * Creşterea cu 50% a numărului de elevi şi părinţi consiliaţi
* 100% din corpul profesorilor consilieri şi a diriginţilor au participat la cursuri de
formare
3. Creşterea accesului egal la educaţie în mediul urban şi rural, pentru tinerii din regiune şi
reducerea abandonului şcolar – finanţat prin POR, Banca mondiala, fonduri ale
administraţiei locale
Măsura 3.1 Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu
echipamente didactice/şcolare şi IT
Măsurat prin:
Număr de unităţi de învăţământ reabilitate, consolidate sau extinse
Număr de unităţi de învăţământ dotate cu echipamente didactice/şcolare şi IT
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Identificare unităţilor de învăţământ eligibile în accesarea
fondurilor necesare reabilitării şi dotării
anual Consiliul
Judeţean,
Consiliul
Local,
Unităţile de
învăţământ,
ISJ
Reabilitaterea, consolidarea sau extinderea unităţilor de
învăţământ
anual
Consiliul
Judeţean,
Consiliul
Local,
Unităţile de
învăţământ,
ISJ
Dotarea unităţilor de învăţământ cu echipamente
didactice/şcolare şi IT
anual
Consiliul
Judeţean,
Consiliul
Local,
Unităţile de
învăţământ,
82
ISJ
Indicatori: - 50% din unităţile de învăţământ TVET au fost reabilitate, consolidate sau extinse
- 80% din unităţile de învăţământ TVET au dotate cu echipamente didactice/şcolare şi
IT
Măsura 3.3 Extinderea accesului la formarea continuă
Măsurată prin:
Număr de cursanţi
Număr de absolvenţi în calificările cerute de piaţa muncii
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Autorizarea unităţilor de învăţământ pentru formare adulţi anual AJOFM, ISJ,
Unităţi de
învăţământ
Organizarea de campanii de informare pentru atragerea
adulţilor la cursurile oferite de către şcolile TVET
anual
Formarea continua pentru adulţi în unităţile de învăţământ TVET anual AJOFM, ISJ,
Unităţi de
învăţământ
Indicatori: Până în 2015, 50% din şcolile TVET s-au autorizat pentru formare adulţi.
Creşterea cu 300%, până în 2017, a adulţilor formaţi în şcolile TVET
Măsura 3.4 Introducerea şi extinderea şcolilor cu internat săptămânal, ca formă de asistenţă a
familiilor defavorizate sau aflate în dificultate
Măsurată prin:
Număr de internate
Număr de elevi care locuiesc în internat şi care obţin un certificat de competenţe nivel 1 şi 2
de calificare
Număr de elevi beneficiari de burse
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Identificarea locaţiilor pentru acest internate 2014 ISJ, Unităţi de
învăţământ, CJ,
CL
Realizarea infrastructurii şcolare în internate 2017 ISJ, Unităţi de
învăţământ, CJ,
CL
Acordarea de burse elevilor care provin din familiile
defavorizate /sau aflate în dificultate
anual ISJ, Unităţi de
învăţământ, CJ,
CL
Atragerea elevilor care provin din familii defvorizate /sau
aflate în dificultate, printr-o ofertă educaţionla atractivă şi
adaptată nevoilor şi aspiratiilorlor, în vederea reducerii
abandonului şcolar si obţinerii unui certificat de competenţe
profesionale nivel 2 sau 3
anual ISJ, Unităţi de
învăţământ, CJ,
CL, agenti
economici/asociatii
patronale
Indicatori: Reducerea cu 50% a abandonului în rândul elevilor care provin din familii
defvorizate /sau aflate în dificultate
Creşterea cu 50% a absolvenţilor care provin din familii defvorizate /sau aflate în
dificultate
Măsura 3.5 Consolidarea susţinerii educaţiei şi formării în sistemul TVET a tinerilor de etnie
roma
Măsurată prin:
Număr de elevi de etnie roma care obţin un certicat de competenţe nivel 2 sau 3 de calificare
Număr de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un certificat de competenţe nivel 2
sau 3 de calificare
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Atragerea elevilor de etnie roma, printr-o oferta educationlă
atractivă nevoilor şi aspiraţiilor lor, în vederea reducerii
abandonului scolar şi obţinerii unui certificat de competenţe
profesionale nivel 1,2 sau 3
anual ISJ, Unităţi
de
învăţământ,
CJ, CL
Acordarea de burse elevilor care provin din familiile de etnie
roma
Anual ISJ, Unităţi de
învăţământ,
CJ, CL
colaboratori-
Biroul
regional 4
Sud Vest-
Agentia
Nationala ptr.
romi
Indicatori: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar în rîndul elevilor de etnie roma şi
creşterea cu 50% a numărului de elevi de etnie roma care contună studiile după finalizarea
învăţământului gimnazial
Creşterea cu 50% numărului de tineri, de etnie rroma, peste 18 ani care obţin un
certificat de competenţe nivel 1, 2 sau 3 de calificare
4. Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRU, fonduri
guvernamentale
Măsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei
educaţionale la specificul pieţei muncii
Măsurată prin:
Număr de parteneriate realizate la nivel regional
Număr crricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici
Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ
84
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea
ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare
individuală şi pentru nevoile agentilor economici
anual CLDPS,
Unităţile de
învăţământ,
ISJ, agenti
economici
Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi rural
va avea cel puţin un partener – agent economic - la elaborarea
Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea
instruirii practice
anual
CLDPS,
Unităţile de
învăţământ,
ISJ, agenti
economici
Facilitarea angajarii absolvenţilor la partenerii unităţilor de
învăţământ
anual
Unităţile de
învăţământ,
CLDPS/agenţi
economici
Indicatori: Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de
învăţământ, până în 2013
5. Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii
– finanţat prin POS DRU,
Măsura 5.1 Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVET
Măsurată prin:
Număr absolvenţi care se angajează în primele 6 luni de la obţinerea certificatului de
competenţe
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Realizarea unei anchete de către ANOFM/AJOFM,care să ofere
informaţii referitoare la rata şomajului absolvenţi seria curentă
2015 AJOFM,
Măsura 5.2 Creşterea numărului de elevi care obţin nivelul 3 de calificare, în calificări deficitare
pe piaţa muncii
Măsurată prin:
Număr absolvenţi care obţin nivelul 2 si 3 de calificare în calificări deficitare pe piaţa muncii
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în
concordanţă cu domeniile prioritare identificate la nivel regional
şi local
anual
ISJ, CLDPS
Completarea cu cadre didactice specializate în domeniile
deficitare
anual
ISJ, CLDPS,
unităţi de
învăţământ,
universitati
Indicatori: Creşterea cu 50% numărului de absolvenţi care obţin nivelul 3 de calificare în
calificări deficitare pe piaţa muncii
Măsura 5.3 Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale în rândul tinerilor din regiune
Măsurată prin:
Număr de firme nou înfiinţate de către absolvenţii TVET
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Dezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin introducerea în
CDL a noi conţinuturi
anual
ISJ, CLDPS,
CCD, unităţi
de învăţământ
Acordarea de facilităţi tinerilor absolvenţi în deschiderea
propriei afaceri
anual Administratia
pulica,
CLDPS
6. Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul
formării prin învăţământ tehnic şi profesional
– finanţat prin POS, CBC si POS Cooperare transnationala si Resurse Umane
Măsura 6.1 Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel european
Măsurată prin:
Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu
Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu
Număr broşuri editate şi materiale
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
Identificarea de parteneri din statele membre ale UE pentru
unităţile de învăţămât TVET
anual Unităţile de
învăţământ,
ISJ, CCD
Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în
vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună
practică şi a experienţelor acumulate
anual
Unităţile de
învăţământ,
ISJ, CCD
Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu
partenerii şcolilor TVET din UE
semestrial Unităţile de
învăţământ,
ISJ, CCD
Măsura 6.2 Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivă
Măsurată prin:
Număr de elevi care participă la programele comune
Număr de elevi care se integrează
Număr de programe derulate
Număr de cadre didactice care au participat la stagii de formare pentru programele comune
Acţiuni
Orizont
de timp
Organizaţie
responsabilă
86
Atragerea elevilor in programele de educaţie inclusivă anual
ISJ,Unităţile
de
învăţământ,
CLDPS
Formarea cadrelor didactice care participă la programe de
instruire în domeniul educaţiei inclusive
anual CCD,Unităţile
de
învăţământ,
universităţi,
ISJ
Capitolul 10
Componenţa Comitetului Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Gorj
Nr.crt. Numele şi
prenumele
Instituţia Funcţia Funcţia în
CLDPS
1. Călinoiu Ion Consiliul Judeţean Gorj Preşedinte Consiliul
Judeţean
Preşedinte
2. Teodorescu Ion
Claudiu
Prefectura Judeţului Gorj Prefect Vicepreşedinte
3. Ciochină Ion Spitalul „Tudor
Vladimirescu” Runcu
Director financiar Vicepreşedinte
4. Prof. Popescu
Melania Maria
Inspectoratul Şcolar Judeţean
Gorj
Inspector şcolar de
specialitate
Secretar
5. Işfan Ion Inspectoratul Şcolar Judeţean
Gorj
Inspector Şcolar
General
Membru
6. Frunzaru Ermina Inspectoratul Şcolar Judeţean
Gorj
Referent reţea
şcolară
Membru
7. Chiriac Romeo AJOFM Director executiv Membru
8. Stegărescu Dănuţ Complexul Energetic Oltenia Economist Membru
9. Bădiţa Janina
Loredana
Direcţia de Muncă şi
Protecţie Socială
Inspector Membru
10. Romanescu
Marcel Laurenţiu
UCB Tg-Jiu Profesor universitar Membru
11. Ciortan Gabriel S.C. INTERCOMPUTER
General Tg. Jiu
Director adjunct Membru
12. Roman Bărbuţi
Ion
Primăria Gorj Consilier Membru
13. Mija Vasile USLI Gorj Preşedinte Membru
14. Mituţoiu
Constantin Doru
SC Edilitara Publică Director tehnic Membru
15. Lemnaru Călin
Marian
SC Crescendo SRL Tg-Jiu Administrator Membru
16. David Viorel SC Artego SA Manager Membru
17. Ciurel Laurenţiu Complexul Energetic Oltenia Manager Membru