143
JUDEŢUL DOLJ REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI DOLJ Martie 2008 Consiliul Judeţean Dolj Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială 2007-2013” Contract de servicii nr. 7839 CUPRINS I. CADRUL DE REFERINŢĂ 5 I.1 Cadrul natural 5 I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere 5 I.1.2 Geomorfologia Teritoriului 6 Relieful 6 Reţeaua hidrografică 6 Solul 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

  • Upload
    buicong

  • View
    237

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

JUDEŢUL DOLJ

REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ AJUDEŢULUI DOLJ

Martie 2008

Consiliul Judeţean DoljProiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj

de dezvoltare economico-socială 2007-2013”

Contract de servicii nr. 7839CUPRINS

I. CADRUL DE REFERINŢĂ 5I.1 Cadrul natural 5

I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere 5I.1.2 Geomorfologia Teritoriului 6

Relieful 6Reţeaua hidrografică 6Solul 7

Page 2: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Subsolul 7I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna 7

Clima 7Vegetaţia 8Fauna 9

I.1.4 Populaţia 9I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale 11

I.2 Activităţile economice 12I.2.1 Cadrul general 12I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj 14I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj 18I.2.4 Investiţiile Străine şi comerţul exterior în cadrul Judeţului Dolj 20I.2.5 Industrie şi Construcţi: IMM-uri şi Întreprinderi Mari 22I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural 28

Structura terenurilor agricole 28Activităţi Agricole şi Structura culturilor 31Dotarea cu maşini şi tractoare 38Potenţialul rural al judeţului 39

I.2.7 Servicii 41Cadrul General 41Servicii 43Comerţul 47

I.2.8 Turismul 49Activităţi turistice 49Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo climateric 50

I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi 52I.3.1 Populaţia urbană şi rurală 52I.3.2 Reţeaua de localităţi 54

Dezvoltare urbană 54Dezvoltare rurală 60

I.3.3 Forţa de muncă 61I.4 Echiparea teritoriului 66

I.4.1 Cai de comunicaţie 66Infrastructura rutieră 66Infrastructura căilor ferate 70Infrastructura aeriană 72Porturi 73

I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor 74I.4.3 Amenajări hidroameliorative 75I.4.4 Echipare energetică 76

Termoficare 76Alimentare cu gaze naturale 76Energia electrică şi surse alternative de energie 78

I.4.5 Telecomunicaţii 79I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale 81

I.5.1 Administraţia publică 81I.5.2 Activităţi de Cercetare, Dezvoltare Inovare şi Sprijin pentru Afaceri 87

Activităţi de Cercetare - Dezvoltare 87Activităţi de inovare 90Activităţi de sprijin pentru afaceri 90

I.5.3 Comunicare şi relaţii publice 92I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura 93

I.6.1 Educaţie şi Învăţământ 93I.6.2 Cultura 96

I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială 98I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar 98

2

Page 3: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

I.7.2 Asistenţa socială 100I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit 104

I.8.1 Calitatea mediului 104Calitatea apei 104Calitatea aerului 108Calitatea solului 110Situri contaminate 111

I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului 111Gestionarea deşeurilor 112Zone protejate şi bio-diversitate 117

I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire 120II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ 126

II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional 126II.1.1 Contextul regional, european şi naţional 126II.1.2 Cooperare internaţională 129

II.2 Analiza SWOT pe domenii 132II.2.1 Economia 132

Activităţile productive (sectorul industrial, imm) 132Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, mestesuguri, artizanat, activitati nonagricole etc.) 134Turismul 136Serviciile şi comerţul 137

II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul 138II.2.3 Infrastructura 139II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială 141

Educaţie şi învăţământ 141Cultura şi sport 142Sănătate şi asistenţă socială 143

II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil 144II.2.6 Telecomunicaţiile 146

III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE 147III.1 Viziune 147III.2 Obiectiv general 148III.3 Obiective specifice 148III.4 Priorităţi 149III.5 Măsuri şi direcţii de acţiune 157III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii 164III.7 Identificarea portofoliului de proiecte 173

IV. COERENŢA ŞI CONFORMITATEA CU POLITICILE NAŢIONALE ŞI EUROPENE 210IV.1 Corespondenţa cu politicile comunitare şi acquis-ul comunitar 210

IV.1.1 Corespondenţa cu politicile comunitare 210IV.1.2 Corespondenţa cu acquis-ul comunitar 213

IV.2 Contribuţia la obiectivele orizontale 214IV.2.1Dezvoltare durabilă 214IV.2.2 Oportunităţi egale 214IV.2.3 Societate informaţională 215

IV.3 Corespondenţa cu politicile naţionale 216IV.3.1 Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 216IV.3.2 Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 216IV.3.3 Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 al Regiunii Sud – Vest Oltenia 217IV.3.4 Strategiile sectoriale de dezvoltare 218

IV.4 Corelarea dintre Strategia Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială şi domeniile de intervenţie aFondurilor Structurale şi de Coeziune ale UE 221

V. ANEXE – PROCESUL DE CONSULTARE 230V.1 Minuta întâlnirii GRS I 230V.2 Minuta întâlnirii GRS II 230V.3 Minuta întâlnirii GRS III 230

3

Page 4: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

V.4 Rezultatele Consultării Suplimentare 230V.5 Operaţiuni indicative şi exemple de bune practici în alte State Membre ale UE 230

I. CADRUL DE REFERINŢĂ

I.1 Cadrul natural

I.1.1 Aşezare geografică, suprafaţă şi frontiere

Judeţul Dolj este situat în partea de Sud-Vest a României, între 44°42’ latitudine nordică, 43°43’ latitudine sudică, 24°16’ latitudine estică şi22°50’ latitudine vestică, fiind străbătut de la nord la sud de râul Jiu, al cărui nume îl poartă (Doljul, adică Jiul de Jos) şi reprezintă cel maimare judeţ din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Reşedinţa judeţului Dolj (şi centrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia), Craiova, este situată la o distanţă de aproximativ 230 km deBucureşti, 90 km de Fluviul Dunărea, la Portul Calafat şi 120 km de Munţii Carpaţi (Drobeta Turnu Severin – Porţile de Fier). Cu un teritoriu de 7.414 km2, Judeţul Dolj ocupă 3,1% din teritoriul naţional şi 25,4% din Regiunea Sud-Vest Oltenia (29.212 km2, 12,25%din teritoriul naţional).

Harta 1: Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia – Localizare şi judeţe

Sursa: http://www.adroltenia.ro/newro/pagina.php?cod=4

La nord, est şi vest, judeţul Dolj se învecinează cu celelalte patru judeţe ale Regiunii Sud-vest Oltenia, respectiv, de la vest la est, Mehedinţi,Gorj, Vâlcea şi Olt. La sud, Judeţul Dolj se întinde până la graniţa de sud a României, fiind marcată de Fluviul Dunărea pe o distanţă deaproximativ 150 km. Trecerea de la Judeţul Dolj la regiunile învecinate din Bulgaria se poate realiza prin cele două porturi principale, înoraşele Calafat şi Bechet.

Tabel 1: Localităţile graniţei judeţului Dolj Localităţile de graniţă

Nord – Satul Nistoi (Comuna Fărcaş)Sud – Satul Chiaşu ( Oraşul Dăbuleni)

Est – Satul Zvorsca (Comuna Amărăştii de Sus)Vest – Satul Ciupercenii Vechi (Oraşul Calafat)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică (INS), Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.

I.1.2 Geomorfologia Teritoriului

4

Page 5: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ReliefulConsiderând caracterul predominant al reliefului, judeţul Dolj este un judeţ de câmpie, încadrându-se în categoria judeţelor dunărene,datorită faptului că Fluviul Dunărea reprezintă agentul principal care a generat formele de relief în cadrul judeţului. Mai în detaliu, reliefulcuprinde zona de lunca a Dunării, câmpia şi zona de deal, altitudinea crescând de la 30 la 350 m faţă de nivelul mării, din sudul spre norduljudeţului.

Reţeaua hidrografică Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea (150km) şi Jiul (140km). Râurile secundare aparţin fieprimului fie celui al doilea bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnatui, Baboia, Ciutura, Jiet (afluenţi al Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic,Gilort, Meresel şi Mascot (Râul Jiu). O excepţie este râul Teslui, care traversează Judeţul Dolj pe o distanţa de 73 km şi este afluent al râuluiOlt.

Tabel 2: Principale fluvii/ râuri din judeţul Dolj (lungime, km)În România În Judeţul Dolj

Dunărea 1075 150

Jiu 339 140

Amaradia 103 34

Desnatui 95 84

Teslui 92 73Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Cel mai important lac din judeţul Dolj este Lacul Bistreţ, cu o suprafaţă totală de 1.867 ha şi un volum de 28 milioane de m3. Alte lacuri maimici sunt Işalniţa (lac de acumulare), Călugăreni, Rast şi Maglavit, Fântanele, Buzatu, Vârtop, Caraula şi Ripa Rosie.

Tabel 3: Principalele lacuri

Suprafaţă (ha) Volum (mil. mc)

Bistreţ (lac natural) 1.876,0 28,0

Isalniţa (lac de acumulare) 180 1,4Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Depresiunea Carpatică facilitează utilizarea agricolă a terenului, judeţul Dolj (585.699 ha) deţinând 4% din suprafaţa agricolă a României,fiind al doilea judeţ ca pondere deţinută din suprafaţa agricolă naţională. Din totalul zonei agricole, suprafaţa arabilă ocupă 488.677 ha,păşunile ocupă 68.435 ha, fâneţele 2.952 ha, viile şi pepinierele viticole 17.538 ha, iar livezile şi pepinierele pomicole 8.097 ha,reprezentând 5,2%, 2%, 0,2%, 7,8% şi 3,7% din totalul suprafeţelor respective la nivel naţional (2005). Pădurile şi celelalte suprafeţe cuvegetaţie forestieră ocupă doar 85.041 ha, situând judeţul Dolj pe locul 29 din cele 41 de judeţe ale României. Pe de altă parte, cu 20.757ha de ape şi bălţi (reprezentând 2,5% din totalul la nivelul naţional, şi situând judeţul pe poziţia 5 din cele 41 de judeţe), judeţul este bogat înresurse hidrice, în special datorită prezenţei Fluviului Dunărea şi a Râului Jiu. Totuşi, calitatea apei Râului Jiu este profund afectată deactivităţile industriale care se desfăşoară atât în judeţul Dolj cât şi în judeţele vecine.

SolulJudeţul Dolj este caracterizat printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol care se regăsesc în judeţul Dolj includurmătoarele:ü soluri argiloase; ü soluri de pădure brun şi roşu-brun;ü sol tip cernoziom;ü soluri neevoluate;

5

Page 6: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü soluri aluviale; ü soluri nisipoase.

Totuşi, în toată Regiunea Sud Vest Oltenia calitatea solului este grav afectată de o gestionare a deşeurilor nu întotdeauna corespunzătoare(ex. depozitarea neconformă a deşeurilor industriale şi municipale contaminează solurile, apa de suprafaţă şi apa subterană), ceea ceafectează compoziţia chimică a solurilor (concentraţia de nitraţi, azoturi, metale grele şi substanţe organice nedescompuse), precum şi dedepozitele din activităţile industriale. Mai mult, judeţul Dolj se confruntă cu un îngrijorător proces de deşertificare, fiind cel mai afectat judeţdin România.

SubsolulÎn ceea ce priveşte resursele subsolului din cadrul Judeţului Dolj, acestea cuprind următoarele: zăcăminte de ţiţei, în Melineşti, Brădeşti,Almăj, Şimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti, Coşoveni, Malu Mare, Cârcea; gaze naturale, la Işalniţa, Gherceşti, Simnicu de Sus, Pieleşti şiCoşoveni. Ca materiale de construcţii, subsolul judeţului Dolj este bogat în argile, luturi argiloase şi balast, care pot fi găsite în diferite localităţi dinjudeţ, inclusiv Calafat, Filiaşi, Bârca, Cernele, Lipov, Işalniţa.Pe de altă parte, ape minerale se află la Urzicuţa şi Gighera.

I.1.3 Clima, vegetaţia şi fauna

Clima

Judeţul Dolj aparţine zonei climatice temperate, dar poziţia sa şi caracterul depresionar al terenului pe care o ocupă în apropriere decurbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a ţării. În 2005, temperatura medie anuală a fost de 11,3°C cu 0,9° mai mică decât în anul 2004 şi cu 1,1°C mai mică decât în anul 2001. Medialunară cea mai scăzută s-a înregistrat în luna februarie (-3,3°C), iar cea mai ridicată în luna iulie (+23,1°C). Temperatura maximă absolutăanuală a fost în 2005 de 36,8°C la 31 iulie şi 1 august, iar minima absolută de -24°C la 10 februarie. Din punct de vedere pluviometric,cantitatea anuală de precipitaţii a fost de 809,5 l/m2 în anul 2005 (443,8 l/m2 în 2004 şi 476,9 l/m2 în 2001), date relevate la staţia deobservaţie bazinul Dunării – Calafat.

Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante modificări ale parametrilor hidrometeorologici şigeo-climatici în majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv în judeţul Dolj.Aceste perturbări climatice se datorează în mare măsură activităţilor antropice desfăşurate în cadrul industriilor poluante din economiilenaţionale. Emisiile de substanţe acidifiante, precursori ai ozonului, gazele cu efect de seră şi metalele grele, conduc la o încălzire evidentă atroposferei, fapt care determină efecte dezastruoase asupra mediului de viaţă terestru, marin şi aerian. Pentru realizarea unei dezvoltăridurabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, promovarea şi valorificarea formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noifavorabile protecţiei mediului şi pentru creşterea eficienţei energetice, în anul 1997 a fost întocmit Protocolul de la Kyoto, la Convenţia-Cadru a ONU, asupra schimbărilor climatice, adoptate la New York în anul 1992.România, ca ţară participantă la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest document şi urmăreşte în mod constant, punerea înpractică a prevederilor acestuia.

Efectele cele mai evidente ale schimbărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce în ce mai frecvente. Alternanţa între perioadede secetă şi ploi abundente afectează calitatea culturilor agricole şi favorizează producerea inundaţiilor datorită capacităţii reduse aterenurilor de a absorbi apa în exces. În România, în 2005-2006, revărsările apelor şi inundaţiile au cauzat pagube însumând peste 1,5 miliarde de euro. Judeţul Dolj a fost unuldintre cele mai afectate de inundaţiile produse în primăvara anului 2006: în aprilie 2006, judeţul Dolj a înregistrat peste 53% din totalulpersoanelor evacuate din toată ţara (8.787 persoane din 16.366).

Potrivit specialiştilor, încălzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu risc mare de deşertificare sunt cele din jumătateasudică a continentului. România, alături de Spania, Italia şi Grecia, este pe lista zonelor unde schimbările vor fi accentuate, manifestările

6

Page 7: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

urmând a fi vizibile incă din anii 2015 - 2025. În România, principalele regiuni afectate de deşertificare vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea.

Cinci la sută din solul Doljului este deja deşertificat.Prima recunoaştere oficială a procesului de aridizare a Judeţului Dolj a venit din partea statului roman în 1977, iar în ultimii ani experţii susţincă, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şi condiţiilorpedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului. Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet,Dăbuleni şi Dunăre, zona care are o suprafaţă de 104.600 ha şi este caracterizată de prezenţa solurilor nisipoase, care nu reţin apa. Datelefurnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, în perioada 2000 - 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentatîntre 79,6 si 87,8 % din totalul suprafeţei cultivate.Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a întâmpina problemasecetei şi deşertificării. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei Judeţului Dolj constă în defrişările masive dinultimele decenii (în 1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite deabia depăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de peste 104.000 ha.

VegetaţiaJudeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa unor habitate naturale specifice stepei şi silvostepei.În partea de nord, colinară, se întâlnesc păduri de cer şi gârniţă (Quercus cerris, Quercus frainetto), precum şi tipuri de pădure în care esteprezent gorunul (Quercus petraea) a cărei arie de răspândire se plasează pe întreaga jumătate nordică a Podişului Getic. În Judeţul Dolj semai găsesc şi numeroase alte specii de foioase specifice dealurilor cu altitudine coborâtă şi câmpiilor. Partea centrală a judeţului, până la linia Pleniţa-Segarcea-Apele Vii, reprezintă domeniul pădurilor de cer şi gârniţa, ocupând suprafeţe maiîntinse în triunghiul Craiova-Segarcea-Perişor. Aceste păduri sunt, fie cerato-gârniţe, uneori în amestec cu stejar brumăriu, (Quercuspedunculiflora) şi stejar pufos (Quercus pubescens) indicând asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca, Andropogon ischaemum,Chriysopogon gryllus etc..Câmpia din sudul judeţului este caracterizata de mediul silvostepei, iar azi prezintă numai câteva rămăşiţe din pădurea poienită de stejarpufos în partea nordică şi mai înaltă a câmpiei şi de stejar brumăriu (la nord de Bistreţ şi în apropriere de Boureni).Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificării însemnate, ca urmare a intervenţiei omului care a defrişat pădurile de pesuprafeţe întinse, determinând despădurirea câmpiei şi a unei părţi din Piemontul Getic în scopul transformării lor în zone pentru practicareaagriculturii sau păşunării animalelor.Lunca Dunării a fost de asemenea afectată de marile transformări precum îndiguirile, desecările şi irigaţiile.

FaunaFauna Judeţului este specifică zonei de stepă cu elemente de pădure şi baltă.În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul specific pădurilor, silvostepei şi câmpului cultivat, luncilor, zonelor umede şi mediuluiacvatic propriu-zis.Pe suprafeţe întinse de culturi trăiesc rozătoare mici (şoarecele de câmp, popândăul), răpitoare mici (dihor, nevăstuică) precum şi răpitoaremari (lup, vulpe) răspândite în diverse zone ale judeţului. Păsările de baltă cum ar fi: stârci, corcodei, găinuşe de baltă, becaţine, fluierari,bâtlani, pescăruşi, raţe sălbatice, berze populează bălţile din Lunca Dunării.Din clasa păsărilor regăsim: prepeliţa, potârnichea, presura, prigoria, lăstunul (pe malurile lutoase), iar ca păsări ale zăvoaielor:privighetoarea, mierla, piţigoiul, pitulicea fluierătoare.Desecările au redus considerabil suprafeţele ocupate de apă, astfel că numai cursul Dunării şi câteva lacuri au rămas ca mediu piscicol.Dintre speciile cele mai frecvente cu valoare economică amintim: crap, somn, şalău, ştiucă, caras.În ceea ce priveşte speciile de plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în cadrul Judeţului Dolj există un număr de 75 de specii deplante şi un număr de 50 de animale rare şi în pericol de dispariţie.În sectorul cuprins între km 811 şi 661, Fluviul Dunărea determină existenţa unei zone inundabile care prezintă caracteristicile naturale aleunui astfel de teritoriu; totuşi, în sectoarele în care Dunărea a fost îndiguită nu se mai regăsesc ecosistemele caracteristice zonei inundabile.Existenţa acestor două aspecte reunite într-un spaţiu geografic relativ restrâns poate constitui un model de reconstrucţie ecologică, pentruîntreg sectorul Dunării îndiguite. Pe această suprafaţă de cca. 100.000 ha, dintre km 811 şi 661, sunt cuprinse o mare diversitate şi tipuri deecosisteme. Principalele componente specifice ecosistemelor din zona sunt: lacurile si bălţile (Ciuperceni, Balta Lata, Manginita, Tarova),gârle (Gârla lui Milu), o serie de mlaştini şi canale. Din punct de vedere geomorfologic, zona se caracterizează prin terasele Dunării şi prinnumeroase ostroave.

7

Page 8: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

I.1.4 Populaţia

La 1 iulie 2006, populaţia judeţului Dolj se ridica la 715.989 locuitori, înregistrând cel de-al şaisprezecelea an de scădere constantă din anul1990, atunci când populaţia era de 776.161 locuitori (o scădere totală de circa 8%). Din anul 1990, populaţia a scăzut cu o rată medie de0,5%, scăderile cele mai relevante înregistrându-se în anii 1992 şi 2002 (-1,66% şi -1,57%, respectiv). De asemenea, densitatea populaţiei ascăzut de la 104,68 locuitori/km 2 în 1990 la 96,57 locuitori/km 2 în 2006, fiind însă mai ridicată decât media înregistrată în cadrul RegiuniiSud-Vest Oltenia (78,52 locuitori/km 2, în acelaşi an), în principal datorită prezenţei municipiului Craiova în judeţ.

Tabel 4: Evoluţia populaţiei judeţului Dolj în perioada 1990-2006

Total An/an-1 % schimbare în raport cu anulprecedent

1990 776.161 1,0048 …..

1991 774.082 0,9973 -0,27%

1992 761.219 0,9834 -1,66%

1993 759.605 0,9979 -0,21%

1994 758.895 0,9991 -0,09%

1995 756.318 0,9966 -0,34%

1996 751.938 0,9942 -0,58%

1997 749.311 0,9965 -0,35%

1998 747.840 0,9980 -0,20%

1999 745.204 0,9965 -0,35%

2000 744.243 0,9987 -0,13%

2001 741.825 0,9968 -0,32%

2002 730.214 0,9843 -1,57%

2003 725.342 0,9933 -0,67%

2004 720.554 0,9934 -0,66%

2005 718.874 0,9977 -0,23%

2006 715.989 0,9960 -0,40%

Total % schimbare 2006/1990 -8,03%

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Evoluţia piramidei populaţiei pe grupe de vârstă în ultimii şase ani (2001-2006) evidenţiază un proces constant de îmbătrânire demografică(mai accentuat în zonele rurale), cu o scădere a ponderii populaţiei tinere (grup de vârstă 0-14 ani) (de la 16,89% în 2001 la 14,77% în 2006)şi o creştere paralelă a populaţiei adulte (grup de vârstă 15-59 ani) (de la 61,08% în 2001 la 63,43% în 2006), aşa cum este prezentat îndiagrama de mai jos.

Diagrama 1: Populaţia pe grupe de vârstă 2001-2006

8

Page 9: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

2001 2002 2003 2004 2005 2006

0-14 15-59 60 şi peste

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.

Datele cele mai relevante privind evoluţia indicatorilor demografici începând cu anul 1990, care pun în evidenţă ceea ce ar putea fi cauzaprincipală a scăderii populaţiei în timpul aceleiaşi perioade, se referă la valoarea ratei de natalitate, în scădere cu 3,9 puncte procentuale,de la 12,6% în 1990 la 9,1% în 2005 şi 8,7% în 2006. Comparaţia între datele judeţului Dolj şi cele înregistrate la nivel naţional arată faptul cărata de natalitate în judeţul Dolj continuă să se menţină sub media naţională (13,6% în 1990 şi 10,2% în 2005) şi a scăzut mai repede decâtîn restul ţării (cu 0,1% mai mult în perioada 1990-2005). Pe de altă parte, rata globală de mortalitate a crescut cu 1,6 puncte procentuale, dela 12,3% (1990) la 13,9% (2006) şi, din 1990, aceasta a fost aproape întotdeauna cu 2 procente mai ridicată decât valoarea înregistrată lanivel naţional: de pildă, în anul 2005, rata de mortalitate a fost de 14,2% în judeţul Dolj şi 12,1% la nivel naţional (10,6% în 1990). În perioadade referinţă, rata de mortalitate infantilă în judeţul Dolj s-a redus aproape la jumătate şi a ajuns la 14,3% în 2006. Totuşi, evoluţia acestuiindicator din anul 1990 nu a fost constantă şi a oscilat între valorile maxime de 27,8% (1990) şi 27% (1994) şi valorile minime de 13% (2001)şi 13,7% (2005), în timp ce la nivel naţional, acelaşi indicator a scăzut în mod constant din anul 1996 (atunci când a fost de 22,3%) lavaloarea minimă de 15% în 2005. În perioada 1990-2006, rata de nupţialitate a scăzut cu 0,9 puncte procentuale.

Diagrama 2: Principalii indicatori statistici demografici

0,05,0

10,015,0

20,025,0

30,0

1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006

Rata de Natalitate Rata de MortalitateRata de Mortalitate infantilă Rata de Nupţialitate

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006.

Durata medie a vieţii în judeţul Dolj este în creştere din anul 2001, dar este totuşi sub nivelul naţional (71,22 şi 71,76 ani, respectiv, în2003/2005).

Tabel 5: Durata medie a vieţii 2001/2003, 2002/2004 şi 2003/2005, Judeţul Dolj şi România

2001/2003 2002/2004 2003/2005

Judeţul Dolj 70,73 70,86 71,22

România 71,01 71,32 71,76

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006

9

Page 10: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

I.1.5 Unităţi administrativ-teritoriale

În Judeţul Dolj identificăm 7 oraşe (Craiova, Băileşti, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Segarcea şi Filiaşi) dintre care 3 (Craiova, Calafat şi Băileşti)sunt municipii, 104 comune şi 378 sate.

Harta 2: Harta administrativă a Judeţului Dolj

Sursa: http://www.cjdolj.ro/assets/images/harta-dolj.jpg

I.2 Activităţile economice

I.2.1 Cadrul general

În anul 2004, Produsul Intern Brut (PIB) al Judeţului Dolj a ajuns la 1.631 milioane de euro, reprezentând 2,68% din PIB-ul naţional şi 30,1%din PIB-ul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Contribuţia Judeţului Dolj la PIB-ul naţional s-a menţinut aproape stabilă în ultimii cinciani (2000-2004), în timp ce contribuţia sa la PIB-ul regiunii SV Oltenia a crescut cu 1,4%, în principal datorită unei creşteri relevante (20%) aPIB-ului în 2004 în raport cu anul 2003.Pe întreaga perioadă, PIB-ul Judeţului Dolj a crescut cu 51,5%, depăşind valoarea înregistrată la nivel naţional (+50,9%) şi regional(+44,65%).

Tabel 6: Produsul Intern Brut naţional şi regional 2002-2004 (Milioane de Euro)Anul 2002 2003 2004

Regiunea/Judeţ Mil euro % Mil euro % Mil euro %

România 48.463,9 100,00 52.605,6 100,00 60.808,3 100,00

Regiunea Bucureşti-Ilfov 10.230,9 21,11 10.363,2 19,70 11.861,6 19,51

Regiunea Vest 4.707,7 9,71 5.320,8 10,11 6.241,2 10,26

Regiunea Sud Vest Oltenia 4.159,3 8,58 4.774,6 9,08 5.428,6 8,93

- Judeţ Dolj 1.123,5 2,32 1.357,9 2,58 1.631,0 2,68Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

10

Page 11: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Tabel 7: Produsul Intern Brut – Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (%)Regiune/Judeţ 2000 2001 2002 2003 2004

Regiunea Sud VestOltenia 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

- Judeţul Dolj 28,7 28,0 27,0 28,4 30,1

- Judeţul Gorj 22,3 21,6 25,8 23,3 21,2

- Judeţul Mehedinti 10,4 12,3 11,5 12,6 12,2

- Judeţul Olt 18,5 18,3 15,7 15,7 17,1

- Judeţul Vâlcea 20,1 19,8 20,0 20,0 19,3Sursa: Calculele noastre de la INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

Cu 2.264,5 Euro pe cap de locuitor (2004), PIB-ul judeţului Dolj este sub nivelul naţional (2.805,7 euro ) şi regional (2.338,0 euro), în timp cejudeţul cu cea mai ridicată valoare a PIB-ului în Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia este Judeţul Gorj (2.977,7 euro pe cap de locuitor).În 2004, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor a crescut cu 56,6%, faţă de anul 2000, în timp ce creşterea PIB-ului / cap de locuitor la nivelregional a fost de 51,5%, iar cea a judeţului Gorj a fost de 40,6%. În perioada de referinţă, PIB-ul judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a menţinut la aproximativ 80% din nivelul naţional. În ceea ce priveştePIB-ul pe cap de locuitor, Regiunea Nord Est este regiunea cu valoarea cea mai scăzută (mai puţin de 70% din media naţională), iar Bucureşti-Ilfov rămâne regiunea cea mai performantă (cu peste 190% din PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat la nivelul naţional)

Tabel 8: Produsul Intern Brut naţional şi regional pe cap de locuitor 2002-2004 (Euro)Anul 2002 2003 2004

Regiunea/Judeţ euro % Euro % Euro %Romania 2.223,7 100,00 2.420,5 100,00 2.805,7 100,00Regiunea Bucureşti-Ilfov 4.628,7 208,15 4.696,7 194,04 5.373,1 191,51Regiunea Nord Est 1.590,4 71,52 1.751,0 72,34 1.941,4 69,19Regiunea Sud Vest Oltenia 1.776,7 79,90 2.049,7 84,68 2.338,0 83,33 - Judeţul Dolj 1.538,6 69,19 1.872,1 77,34 2.264,5 80,71

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006 şi INS, Regiunea de Dezvoltare Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006

I.2.2 Structura Economiei Judeţului Dolj

Ajungând la 1.452,9 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) a Judeţului Dolj a înregistrat o creştere de 44,66% faţă de2001, ceea ce reprezintă o creştere mai mare decât cea înregistrată atât la nivelul regional cât şi la nivelul naţional (circa +35%),. Judeţul Dolj contribuie cu 2,6% la formarea Valorii Adăugate Brute naţionale şi cu aproape 30% la formarea Valorii Adăugate Brute dinregiunea SV Oltenia.

Tabel 9: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate, 2001-2004 (milioane Euro)Anul 2001 2002 2003 2004

Total VAB 1.004,3 1.002,7 1.201,9 1.452,9

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 217,0 89,7 173,8 276,4

Industrie şi construcţii 360,9 423,6 432,3 498,8

11

Page 12: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Anul 2001 2002 2003 2004

Total VAB 1.004,3 1.002,7 1.201,9 1.452,9

Servicii 426,4 489,3 595,8 677,6

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 3: VAB a Judeţului Dolj pe macro-sectoare de activitate 2001-2004 (%)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

2001 2002 2003 2004

Agricultură, vănătoare şi silvicultură Industrie şi construcţii Servicii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 Agricultura şi industria, sunt sectoare puternice atât în economia judeţului Dolj cât şi în cea a regiunii SV Oltenia, iar, împreună cu sectorulconstrucţiilor, reprezintă peste 50 % din totalul Valorii Adăugate Brute (VAB) produse în cadrul teritoriului. De fapt, ponderea agriculturii şi aindustriei pe totalul VAB a Judeţului Dolj este peste media naţională, în timp ce serviciile sunt la un nivel relativ mai scăzut, acesteacontribuind cu circa 46% la formarea Valorii Adăugate Brute (VAB) la nivelul Judeţului Dolj şi cu peste 51% la nivelul naţional (peste 63% lanivelul EU-25 în 2007). Totuşi, contribuţia serviciilor la VAB în Judeţul Dolj depăşeşte nivelul regional (43%). Pe de altă parte, Judeţul Doljeste puternic concentrat pe activităţile agricole, care contribuie la VAB a judeţului cu mai mult de 19%, ceea ce reprezintă o valoare mairidicată atât decât media regională cât şi cea naţională (17,94% şi 14%, respectiv). Activităţile industriale sunt de asemenea importante şicontribuie cu 28,62% la VAB a judeţului (31,9%, la nivelul regiunii SV Oltenia), în timp ce contribuţia sectorului construcţiilor se ridică la doar5,71%, ceea ce reprezintă o valoare cu 1,32 puncte procentuale sub nivelul regional şi cu 0,95% sub media naţională şi poate sugera unnivel scăzut al investiţiilor în cadrul judeţului.

Tabel 10: Valoare Adăugată Brută pe macro-sectoare în 2004 (%)Judeţul Dolj, Regiunea SV, Regiunea Bucureşti-Ilfov şi România

DoljRegiunea SV

OlteniaRegiunea

Bucureşti-Ilfov România

Agricultură 19,03 17,94 1,12 14,00

Industrie şi construcţii 34,33 38,93 28,98 34,30

Servicii 46,64 43,13 69,90 51,70Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006, INS Dolj în cifre 2003-2006,

INS Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006

În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active, în 2005 numărul total de unităţi active a crescut cu 2.850 unităţi (+28,15%), faţă de numărulînregistrat în 2001, în principal datorită creşterii numărului de unităţi din sectorul serviciilor (+ 25,3%, 2.145 unităţi), reprezentând 75,26% dincreşterea totală de unităţi active în 2005. În aceeaşi perioadă, numărul întreprinderilor din sectorul industrial (inclusiv sectorul construcţiilor)a crescut în mod remarcabil (+ 55,6%) reprezentând 25,44% din creşterea totală a numărului de unităţi active. Pe de altă parte, operatoriieconomici din sectorul agricol au scăzut cu 5,46%.

Tabel 11: Unităţile active ale Judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (număr)

12

Page 13: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

2001 2002 2003 2004 2005?(2005-2001)

număr

% Ponderea?, pe

macro-sector

Total, din care: 10.124 9.966 10.600 11.870 12.974 2.850 100,00

Agricultură 366 346 324 323 346 -20 -0,70

Industrie şi Construcţii 1.302 1.401 1.650 1.887 2.027 725 25,44

Servicii 8.456 8.219 8.626 9.660 10.601 2.145 75,26 Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte evoluţia ponderii numărului de unităţi pe macro-sectoare în perioada 2001-2005 menţionăm faptul că ponderea unităţilordin sectorul agricol a scăzut în mod constant, în timp ce ponderea unităţilor din industrie şi construcţii a crescut cu aproape trei puncteprocentuale.

Tabel 12: Unităţile active ale judeţului Dolj după macro-sectoare de activitate 2001-2005 (%)2001 2002 2003 2004 2005

Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Agricultură 3,62 3,47 3,06 2,72 2,67

Industrie şi Construcţii 12,86 14,06 15,57 15,90 15,62

Servicii 83,52 82,47 81,38 81,38 81,71

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime, în perioada 2001-2005, arată că numărul IMM-urilor din Judeţul Dolj a crescut cu peste 28% întimp ce numărul întreprinderilor mari a scăzut cu peste 6%. Întreprinderile mici au înregistrat cea mai relevantă creştere a numărului deunităţi, ajungând la +29,65% (2005/ 2001).

Tabel 13: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)Întreprinderi pe clase de mărime / An 2001 2002 2003 2004 2005

? (2005/2001)in %

Total IMM -uri 10.063 9.908 10.541 11.813 12.917 28,36

Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)

9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28

Întreprinderi mici (10-49salariaţ i)

796 790 894 911 1.032 29,65

Întreprinderi mijlocii (50-249salariaţ i)

195 215 225 234 247 26,67

Întreprinderi mari (250salariaţ i ş i peste)

61 58 59 57 57 -6,56

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 4. Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime (2001-2005)

13

Page 14: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2001 2002 2003 2004 2005

Total IMM-uri Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)Întreprinderi mici (10-49 salariaţi) Întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi)Întreprinderi mari (250 salariaţi şi peste)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În 2005, în judeţul Dolj s-au înregistrat 12.974 de întreprinderi, dintre care, peste 81,7% (10.601) erau active în sectorul serviciilor, în specialîn comerţ (aproape 70% din totalul întreprinderilor active în sectorul respectiv). Unităţile economice active în sectorul serviciilor produceaude asemenea aproape 54% din cifra de afaceri, angajau circa 45% din salariaţi şi înregistrau peste 50% din totalul investiţiilor realizate decătre unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an, întreprinderile active în sectorul industriei şi construcţiilor reprezentau peste 15% dinnumărul total al unităţilor, angajând aproape 45% din totalul salariaţilor, producând peste 44% din cifra de afaceri şi realizând peste 45% dininvestiţiile realizate de către unităţile active. Pe de alta parte, cu mai puţin de 400 unităţi active, întreprinderile din sectorul agricolreprezentau doar 2,67% din unităţile totale, angajau mai puţin de 2% din salariaţi, produceau doar 1,17% din cifra de afaceri totală şirealizau 4,08% din investiţiile totale.

În ceea ce priveşte dezvoltarea unităţilor active din sectorul industrial, subliniem faptul că, datorită creşterii competiţiei internaţionale şiintensificării procesului de internaţionalizare a activităţilor economice, intervenţii specifice în vederea creşterii competitivităţii economice aleîntreprinderilor ar trebui promovate în mod prioritar.

Tabel 14: Principalii indicatori privind unităţile active pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005)

NumărulCifra de afaceri

(mii euro)Numărul mediu depersoane ocupate

Investiţii (miieuro)

Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200

Agricultură 346 38.258 2.308 13.254

Industrie şi Construcţii 2.027 1.461.324 60.856 148.351

Servicii 10.601 1.757.065 52.765 163.595

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Tabel 15: Principalii indicatori privind unităţile active pe macro-sectoare economice în judeţul Dolj (2005) (%)

NumărulCifra de afaceri

Numărul mediude persoane

ocupateInvestiţii VAB

Total, din care: 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Agricultură 2,67 1,17 1,99 4,08 19,03

Industrie şi Construcţii 15,62 44,87 52,49 45,62 34,33

Servicii 81,71 53,95 45,51 50,31 46,64

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Totodată, în 2005, 89,71% din totalul unităţilor active existente în Judeţul Dolj erau microîntreprinderi, produceau 18,84% din cifra deafaceri, angajau 21,6% din salariaţi şi realizau 19,7% din totalul investiţiilor efectuate de către unităţile active în anul respectiv. În acelaşi an,

14

Page 15: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

întreprinderile mici reprezentau aproape 8% din numărul total, angajând 17,62% din totalul salariaţilor, producând 22,42% din cifra deafaceri şi realizând peste 24% din investiţiile realizate de către unităţile active. Pe de altă parte, cu toate că întreprinderile medii şi marireprezentau numai 2,34% din unităţile totale, acestea angajau peste 60% din salariaţi, producând peste 58% din cifra de afaceri totală şirealizând aproape 56% din investiţiile totale.

Tabel 16: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005)

NumărulCifra de afaceri

(mii euro)

Numărul mediu depersoane ocupate

Investiţii (miieuro)

Total, din care: 12.974 3.256.647 115.929 325.200

Microîntreprinderi 11.638 613.286 25.037 64.070

Întreprinderi mici 1.032 730.290 20.431 79.602

Întreprinderi medii şi mari 304 1.913.071 70.461 181.527

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Tabel 17: Principalii indicatori privind unităţile active pe categorii de mărime în judeţul Dolj (2005) (%)

NumărulCifra de afaceri

Numărul mediu depersoane ocupate

Investiţii

Total 100,00 100,00 100,00 100,00

Microîntreprinderi 89,71 18,84 21,60 19,70

Întreprinderi mici 7,95 22,42 17,62 24,48

Întreprinderi medii şi mari 2,34 58,74 60,78 55,82

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

În perioada 2001-2005, cele mai relevate evoluţii privind numărul întreprinderilor pe categorii de mărime şi macro-sectoare economice seregăsesc la numărul microîntreprinderilor din industrie şi construcţii, care a crescut cu peste 70%, şi la numărul întreprinderilor mijlocii şimari din agricultură, care a scăzut cu peste 64%. De menţionat este şi creşterea numărului unităţilor mici, mijlocii şi mari din sectorulserviciilor, care a crescut cu 41% în cazul întreprinderilor mici şi cu peste 33% în cazul întreprinderilor mijlocii şi mari. Cu toate aceasta,microîntreprinderile din sectorul serviciilor, însumând peste 9.833 unităţi în 2005, reprezintă peste 75% din totalul unităţilor active în JudeţulDolj.

Tabel 18: Evoluţia unităţilor active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice (2001-2005) (număr)

2001 2002 2003 2004 2005∆ (2005/2001) î

n %

Micro-întreprinderi (0-9 salariaţi)

Total, din care: 9.072 8.903 9.422 10.668 11.638 28,28

Agricultură 280 285 262 276 300 7,14

Industrie şi construcţii 885 961 1.173 1.391 1.505 70,06

Servicii 7.907 7.657 7.987 9.001 9.833 24,36

Întreprinderi mici (10-49 salariaţi)

Total, din care: 796 790 894 911 1.032 29,65

Agricultură 72 54 52 39 41 -43,06

Industrie şi construcţii 256 267 293 307 331 29,30

Servicii 468 469 549 656 660 41,03

15

Page 16: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

2001 2002 2003 2004 2005∆ (2005/2001) î

n %

Întreprinderi mijlocii şi mari (50 şi peste salariaţi)

Total, din care: 256 273 284 291 304 18,75

Agricultură 14 7 10 8 5 -64,29

Industrie şi construcţii 161 173 184 189 191 18,63

Servicii 81 93 90 94 108 33,33

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

Cu peste 92% din numărul total de unităţi active, cea mai mare pondere de micro-întreprinderi se regăseşte în sectorul serviciilor. Pe de altaparte, sectorul industriei şi construcţiilor deţine ponderile cele mai mari ale numărului de întreprinderi mici (peste 16%), mijlocii şi mari(aproape 10%). Trebuie de asemenea subliniat faptul că peste 98,5% din unităţile active în agricultură sunt microîntreprinderi (86,71%) şiîntreprinderi mici (11,85%).

Tabel 19: Unităţi active pe clase de mărime şi macro-sectoare economice în 2005 (pondere in %)

Total Microîntreprinderi Întreprinderi miciÎntreprinderi medii

şi mari

Total, din care 100,00 89,71 7,95 2,34

Agricultură 100,00 86,71 11,85 1,44

Industrie şi construcţii 100,00 74,25 16,33 9,42

Servicii 100,00 92,76 6,23 1,01

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj, 2006

I.2.3 Structura Teritorială a Economiei în Judeţul Dolj

În privinţa distribuţiei teritoriale a unităţilor active în judeţul Dolj, peste 87% din unităţile active sunt localizate în zonele urbane, undedensitatea întreprinderilor se ridică la 29,46 întreprinderi la 1.000 locuitori, reprezentând peste 163% din media judeţeană, în timp ce înzonele rurale aceeaşi cifră este de doar 4,965 întreprinderi/1.000 locuitori (27,51% din media judeţeană). Densitatea întreprinderilor este submedia naţională (42,93 întreprinderi) şi în municipiul Craiova, unde acest indicator a ajuns la 34,53 întreprinderi/1.000 locuitori în 2005. Înceea ce priveşte împărţirea teritorială a unităţilor active după clasa de mărime, trebuie remarcat faptul că zonele rurale găzduiesc doar5,26% din totalul de întreprinderi mari, 7,66% din întreprinderile mici şi 8,10% din totalul de întreprinderi mijlocii. Ponderea demicro-întreprinderi este puţin mai semnificativă şi ajunge la 13,41% (a se vedea tabelul de mai jos).

Tabel 20: Împărţirea teritorială a unităţilor active după mărime, în judeţul Dolj (2005)

Locuitori Unităţiactive

Densitateunităţi/

1000locuitori

Din care: după clasa de mărime

1-9 salariaţi 10-49

salariaţi 50-249

salariaţipeste 250salariaţi

Total judeţul Dolj 718.874 12.974 18,05 11.638 1.032 247 57

Total urban 383.965 11.311 29,46 10.077 953 227 54

Total urban (%) 53,41 87,18 163,23 86,59 92,34 91,90 94,74

Total rural 334.909 1.663 4,965 1.561 79 20 3

Total rural (%) 46,59 12,82 27,51 13,41 7,66 8,10 5,26

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

16

Page 17: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Analiza indicatorilor economici rezultaţi din prelucrarea anchetei structurale în întreprinderi la nivelul judeţului Dolj şi al localităţilorcomponente în perioada 1998-2004 arată ca la nivelul anului 2004 din totalul de 11.870 unităţi active, 86,9% (10.311 unităţi) erau în mediulurban şi 13,1% (1.559 unităţi) în mediul rural. În profil teritorial, se evidenţiază Municipiul Craiova, care deţinea 9.436 unităţi active (79,5%),iar în mediul rural Comuna Podari, cu 88 unităţi active (0,7%). La limita inferioară, în mediul urban, oraşul Bechet deţinea cea mai scăzutăprezenţa de unităţi active (0,2% din totalul judeţean) şi în mediul rural comuna Pleşoi, care nu avea nici-o unitate activă. Mai mult, în anul 2004, 91,2% din volumul cifrei de afaceri s-a înregistrat în mediul urban şi 8,8% în mediul rural. La limita superioară seevidenţiază, în mediul urban, Municipiul Craiova, care deţinea 87,5% din volumul cifrei de afaceri (2.203.725 mii euro), iar în mediul ruralcomuna Işalniţa cu 3,5% din volumul cifrei de afaceri (89.166 mii euro). Pe de alta parte, cu 0,2% din total (4.282 mii euro) oraşul Dăbuleni aînregistrat cel mai scăzut volum al cifrei de afaceri din mediul urban, iar în mediul rural comuna Pleşoi. Primele cinci localităţi, care autotalizat circa 2.407.458 mii euro, ceea ce reprezintă 95,6% din totalul cifrei de afaceri, au fost: Craiova, Băileşti, Calafat, Işalniţa şi Podari.Cifra de afaceri ce îi revine unei unităţi active în medie pe judeţ a fost de 212.140 euro, iar acest indicator a înregistrat o valoare peste medieîn următoarele localităţi: Craiova (233.444 euro); Bistreţ (377.705 euro); Cîrcea (1.730,76 mii euro); Işalniţa (2.073,6 mii euro); Podari(556.257 euro). Din totalul numărului mediu de persoane ocupate (109.602, reprezentând o scădere cu 6% în raport cu 1998), în anul 2004, 93,1% erau înmediul urban (102.079 persoane ocupate) şi 6,9% în mediul rural (7.523 persoane ocupate). În ceea ce priveşte împărţirea număruluimediu de persoane ocupate la nivelul localităţilor componente judeţului Dolj, 94,5% din numărului total se regăseşte în 7 localităţi: Craiova(86,1%); Calafat (2,4%); Băileşti (2,3%); Filiaşi (1,3%); Podari (1%); Gherceşti (0,7%); Işalniţa (0,7%).În 2004, volumul total al investiţilor brute în bunuri corporale a fost de 285,7 milioane de euro, din care 90,8% au fost realizate în mediulurban şi 9,2% în mediul rural. Mai în detaliu, 94,2% din totalul investiţilor se regăseşte în 5 localităţi: Craiova (85,9%); Podari (3,9%);Segarcea (2,1%); Calafat (1,3%); Bistreţ (1%).

I.2.4 Investiţiile străine şi comerţul exterior în judeţul Dolj

În ceea ce priveşte nivelul participării străine în întreprinderile din Sud Vest Oltenia, datele despre primele cinci luni din 2007 arată că judeţulDolj absoarbe peste 98% din valoarea totală a capitalului social subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculatedin Sud Vest Oltenia. Ponderea Judeţului Dolj în ceea ce priveşte numărul de societăţi comerciale cu participare străină nou înmatriculateîn perioada de referinţă este sub 50%, urmat de Judeţele Olt şi Mehedinţi, care, pe de altă parte, deţin o pondere nesemnificativă acapitalului subscris cu participare străină.

Tabel 21: Înmatriculări de societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social subscris la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia(01.01.2007-31.05.2007)

Regiuneade

DezvoltareSV Oltenia

JudeţulDolj

JudeţulGorj

JudeţulMehedinti Judeţul Olt Judeţul

Valcea

Înmatriculări de societăţicomerciale (nr) 127 62 3 25 28 9

Ponderea numărului desocietăţi (%) 100,00 48,82 2,36 19,69 22,05 7,09

Valoarea capitalului totalsubscris in mii RON 21.245,80 20.930,60 0,60 9,40 12,80 292,40

Valoarea capitalului totalsubscris (mii Euro) 6.108,26 6.019,23 0,13 2,92 0,35 85,62

Ponderea valorii capitaluluisocial în Euro (%) 100,00 98,54 0,00 0,05 0,01 1,40

Sursa: INS, Buletin Statistic Lunar la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Olteniaîn perioada 01.01.2007 - 31.05.2007

În perioada 2001-2006, exporturile FOB au crescut cu peste 64%, însumând peste 361 milioane de euro în 2006, în timp ce, în aceeaşi

17

Page 18: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

perioada, importurile CIF s-au dublat şi s-au ridicat la peste 468 milioane de euro in 2006. În consecinţă, gradul de acoperire a importurilorprin exporturi a scăzut în perioada de referinţă şi a atins valoarea de 76,9% in 2006.

Tabel 22: Exporturi şi Importuri de bunuri (2001-2006)2001 2002 2003 2004 2005 2006

Exporturi FOB (mii Euro) 219.802 225.382 199.233 230.748 311.884 361.171

Importuri CIF (mii Euro) 224.355 269.207 262.698 307.512 375.324 469.720

Balanţă (mii Euro) 12.718 -23.101 -43.243 -53.092 -34.548 -108.549

Gradul de acoperire aImporturilor (%) 106,1 90,1 82,2 81,3 90,0 76,9

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

În ceea ce priveşte distribuţia exporturilor FOB pe principalele bunuri, în perioada 2003-2006, creşterea cea mai importantă a fostînregistrată la categoria „Mijloace de transport”, care în 2006 a înregistrat o valoare mai mult decât dublă faţă de 2003, urmată de „Maşini,aparate şi echipamente electronice (+172%) şi „Materii şi articole textile” (+ 12%). Pe de altă parte, categoriile “Produse ale industrieichimice şi ale industriilor conexe” şi “Materii şi articole textile” au scăzut cu cca. 71% şi respectiv 5%. Totuşi, atunci când aceleaşi produsesunt atât exportate cât şi importate, este probabil ca importurile să fie doar temporare, reprezentând aprovizionarea materialelor necesareproducţiei industriale ce va fi destinată exporturilor. Pe de altă parte, datele sugerează că sectorul construcţiei de maşini, aparatelor şiechipamentelor electronice este cel mai dinamic sector, atât în ceea ce priveşte importurile cât şi exporturile, şi că industria mijloacelor detransport este un sector foarte dinamic în special în ceea ce priveşte importurile.

Diagrama 5: Exporturi FOB cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

0100.000200.000300.000400.000

2003 2004 2005 2006

Total

Mater i i tex t i le ş i a r t ico le d in acesteaMaş in i , apara te ş i ech ipamente e lec t ron iceMij loace de t ranspor t

Încăl ţăminte, pă lăr i i , umbrele ş i ar t ico le s imi lareProduse a le indust r ie i ch imice ş i a le indust r i i lo r conexe

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, creşterile cele mai relevante ale importurilor CIF au fost înregistrate la categoria de bunuri „Metalecomune şi articole din metale comune” (+156,61%), urmate de „Mijloace de transport (+127,94%), „Maşini, aparate şi echipamenteelectrice” (+108%), „Materiale plastice, cauciuc şi articole din aceste materiale” (+73,58%), „Materii şi articole textile” (+10,42%).

Diagrama 6: Importuri CIF cu bunuri (2003-2006) (mii Euro)

18

Page 19: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

1 0 0 . 0 0 0

2 0 0 . 0 0 0

3 0 0 . 0 0 0

4 0 0 . 0 0 0

5 0 0 . 0 0 0

2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6

T o t a l

M a ş i n i , a p a r a t e ş i e c h i p a m e n t e e l e c t r i c e M a t e r i i t e x t i l e ş i a r t i c o l e d i n a c e s t e aM i j l o a c e d e t r a n s p o r t

M a t e r i a l e p l a s t i c e , c a u c i u c ş i a r t i c o l e d i n a c e s t e aM e t a l e c o m u n e ş i a r t i c o l e d i n a c e s t e a

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006

I.2.5 Industrie şi Construcţii: IMM-uri şi Întreprinderi Mari

Descompunerea datelor privind activităţile industriale pe ramuri principale arată faptul că industria prelucrătoare este cea mai importantăramură atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia, contribuind, la VAB cu 22,31% şi respectiv 20,81%, în timp ce energia electrică şitermică, gazele şi apa contribuie cu circa 5-6% la VAB atât în judeţul Dolj cât şi în regiunea SV Oltenia. Pe de altă parte, în judeţul Dolj,contribuţia sectorului construcţiilor la VAB (5,71%) este mai mică decât cea la nivel naţional (6,66%) cât şi cea de la nivel regional (7,03%). VAB produsă la nivelul sectorului industrial, pe total, a crescut, în perioada 2001-2004, cu 35,4%, în timp ce VAB produsă de sectorulconstrucţiilor a crescut cu 41,4%.

Diagrama 7: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul industrial şi al construcţiilor – Judeţul Dolj (2001-2004)

050

100150200250300350400450

2001 2002 2003 2004

Industrie - Industrie extractivă - Industrie prelucrătoare - Energie electrică, termică, gaze şi apăConstrucţii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Cu 592 unităţi active, în 2005 sectorul construcţiilor reprezintă 29,2% din unităţile active în sectorul industriei şi construcţiilor, absorbind circa18% din totalul numărului mediu al persoanelor ocupate şi producând 13,2% din volumul total al cifrei de afaceri. Sectorul construcţiilor acontribuit, în 2005, cu 8,1% la volumul total de investiţii realizate în judeţul Dolj în sectorul industriei şi construcţiilor. În cadrul sectorului industrial, industria prelucrătoare se remarcă cu peste 97% din totalul unităţilor active în 2005. Totuşi, ramura energieielectrice, termice, gaze şi apă se evidenţiază pentru relevanţa pe care o deţine în cadrul învestiţiilor brute (35,91%), volumului cifrei deafaceri (25,67%) şi a numărului mediu de persoane ocupate (12,03). Pe de altă parte, cu 78,90% din numărul mediu de persoane ocupate,68,76% din cifra de afaceri şi 59% din totalul investiţiilor, industria prelucrătoare rămâne oricum sectorul principal din industrie, în timp ceindustria extractivă poate fi considerată nerelevantă pentru economia Judeţului Dolj.

Tabel 23: Principalii indicatori privind întreprinderile active în sectorul industriei şi construcţiilor (2005)

19

Page 20: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Număr unităţiactive

Numărul mediude persoane

ocupate

Cifra de afaceri(mii Euro)

Investiţii Brute(mii Euro)

Industrie 1.435 49.950 1.267.294 136.264

- Industrie extractivă 18 4.531 70.526 6.914

- Industrie prelucrătoare 1.401 39.409 871.398 80.420

- Energie electrică, termică, gaze şi apă 16 6.010 325.371 48.930

Construcţii 592 10.906 194.030 12.087

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 8: Principalii indicatori ai unităţilor active din industrie şi construcţii în % (2005)

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Număr unităţi active

Numărul mediu depersoane ocupate

Cifra de afaceri (miiEuro)

Investiţii Brute (mii Euro)

Industrie Construcţii

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În perioada 2001-2005, numărul total al întreprinderilor active în sectorul industrial a crescut cu 47,18% (de la 975 în 2001, la 1.435, în2005), iar numărul mediu de persoane ocupate a scăzut cu 11,70% (de la 56.569 persoane în 2001, la 49.950 în 2005). În aceeaşi perioadă,volumul cifrei de afaceri produs în cadrul întreprinderilor din sectorul industrial a crescut cu 11,05% (reprezentând, în 2005, 126 mii euro înplus în raport cu 2001), în timp ce volumul investiţiilor a scăzut cu peste 45% (reprezentând, în 2005, 115 mii euro mai puţin decât în 2001).Evoluţia acestor indicatori privind unităţile economice pe clase de mărime sugerează că IMM-urile au contribuit cel mai mult la creştereanumărului total de unităţi active din industrie (+ 47,18%), în timp ce întreprinderile mari, cu peste 250 de angajaţi, au crescut cu o rată multmai mică (+ 2,63%). Rolul puternic exercitat de către IMM-uri în creşterea afacerilor din sectorul industrial este exemplificat foarte bine şi deceilalţi trei indicatori, unde întreprinderile mari au înregistrat scăderi substanţiale, în special în ceea ce priveşte numărul mediu de persoaneocupate (-23,92%) şi volumul investiţilor (-62,47%), în timp ce IMM-urile au înregistrat valori pozitive, în special în ceea ce priveşte volumulcifrei de afaceri (+82,73%) şi investiţiile (+48,47%).

Diagrama 9: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri şi marile întreprinderi în perioada 2001-2005

20

Page 21: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

-80,00

-60,00

-40,00

-20,00

0,00

20,00

40,00

60,00

80,00

100,00

Total Total IMM-uri Întreprinderi mari

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupateCifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În cadrul sectorului IMM-urilor, în perioada 2001-2005, creşterea cea mai semnificativă atât în ceea ce priveşte numărul de unităţi active câtşi numărul mediu de persoane ocupate a fost înregistrată de micro-întreprinderile (+52,41% şi respectiv +22,49%) şi întreprinderile medii(+50% şi respectiv +29,19%), microîntreprinderile reprezentând peste 72% din totalul unităţilor active în sectorul industrial dar concentrândnumai 5% din numărul mediu de persoane ocupate din acelaşi sector. Microîntreprinderile au înregistrat şi creşterea cea mai relevantă acifrei de afaceri (care s-a dublat în 2005 în comparaţie cu 2001), urmate de întreprinderile mici (+77,70%) şi de cele medii (+72,94); seremarcă că microîntreprinderile au contribuit cu 18% la volumul total al cifrei de afaceri înregistrat de către IMM-urile din sectorul industrialîn 2005, în timp ce întreprinderile medii au produs peste 52% din totalul cifrei de afaceri a sectorului. În ceea ce priveşte investiţiile,microîntreprinderile au înregistrat în 2005, o creştere de patru ori faţă de 2001, reprezentând 19% din investiţiile realizate în sectorulindustrial de către IMM-uri, iar întreprinderile mici au crescut cu peste 86%, realizând 26,6% din investiţii, restul de 54,4% din investiţii fiindrealizate de către întreprinderile mijlocii.

Diagrama 10: Variaţia (%) indicatorilor principali din IMM-uri, pe clase de mărime, în perioada 2001-2005

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

350,00

400,00

450,00

500,00

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi

Număr unităţi active Numărul mediu de persoane ocupateCifra de afaceri (mii Euro) Investiţii Brute (mii Euro)

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În cele ce urmează este analizată mai în detaliu industria prelucrătoare pentru fiecare din cei patru indicatori luaţi în considerare pânăacum, şi anume: numărul unităţilor active, numărul mediu de persoane ocupate, cifra de afaceri şi investiţiile brute.Pentru fiecare indicator sunt evidenţiate primele şase sectoare cele mai relevante. Se remarcă trei sectoare care se regăsesc printre primele şase, cele mai importante la toate variabile analizate, şi anume: industriaalimentară, a băuturilor şi tutunului; fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, aranjarea şi vopsirea blănurilor; industria

21

Page 22: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc. Încă două sectoare de remarcat sunt: industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal şi producţia de mobilier şi alte activităţiindustriale n.c.a., recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile, care se regăsesc printre primele şase sectoare la trei din celepatru variabile. În fine, merită a fi menţionat şi sectorul industriei mijloacelor de transport rutier şi altor mijloace de transport n.c.a. care seremarcă în două din cele patru variabile.

În ceea ce priveşte numărul unităţilor active, primele şase sectoare contribuie cu aproape 74% din numărul total de unităţi. În frunte seregăsesc: industria alimentară, a băuturilor şi tutunului şi fabricarea produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, urmate de: producţiade mobilier şi alte activităţi industriale; industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal; edituri, poligrafie şi reproducerea pe suporta înregistrărilor; industria de mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, de maşini şi aparate electrice, de echipamente electronice etc..IMM-urile deţin 98% din totalul unităţilor, iar microîntreprinderile reprezintă peste 75% dintre acestea. industria alimentară şi cea textilăconcentrează un număr relevant de întreprinderi mici şi foarte mici, iar sectorul textil se remarcă pentru a deţine numărul cel mai mare deîntreprinderi medii şi mari, cu peste 50 de salariaţi.

Tabel 24: Numărul unităţilor active din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)

Sector industrialTotal î

ntreprinderi(a + b)

TotalIMM-uri,din care:

(a)

250salariaţ i ş

i peste(b)

0-9salariaţ i

10-49salariaţ i

50-249salariaţ i

Total 1.401 1.373 1.031 240 102 28

1 Industria alimentară , a băuturilor ş i tutunului 347 343 273 58 12 4

2Fabricarea produselor textile ş i a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea ş i vopsirea blă nurilor 197 185 116 37 32 12

3

Producţ ia de mobilier ş i alte activităţ i industrialen.c.a., recuperarea deşeurilor ş i resturilor demateriale reciclabile 156 156 126 21 9 0

4Industria Construcţ iilor metalice ş i a produselordin metal 147 145 108 30 7 2

5Edituri, poligrafie ş i reproducerea pe suporş i înregistrărilor 100 100 79 16 5 0

6

Industria de mijloace ale tehnici de calcul ş i debirou, de maş ini ş i aparate electrice, deechipamente electronice etc.. 89 86 67 13 6 3

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte numărul mediu de persoane ocupate, primele şase sectoare concentrează peste 80% din total.Primele două sectoare (care deţin 40% din totalul) sunt industria textilă şi cea a mijloacelor de transport, urmate de: industria alimentară;industria de mijloace ale tehnicii de calcul, aparate electrice etc..; industria construcţiilor metalice şi echipamente din metal; producţia demobilier şi alte activităţi industriale. IMM-urile deţin 44,8% din total, restul fiind concentrat la întreprinderi cu peste 250 salariaţi. Un număr relevant de persoane ocupate seremarcă atât la micro-întreprinderile din industria textilă, alimentară şi alte activităţi industriale (peste 22% din total), cât şi la întreprinderilemari din sectorul textil, în industria mijloacelor de transport şi de mijloace ale tehnici de calcul şi echipamente electronice (38% din total).

Tabel 25: Numărul mediu de persoane ocupate din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005)

22

Page 23: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Sector industrialTotal î

ntreprinderi(a + b)

TotalIMM-uri,din care:

(a)

250salariaţ i ş i

peste(b)

0-9salariaţ i

10-49salariaţ i

50-249salariaţ i

Total 39.409 17.662 2.642 5.164 9.856 21.747

1Fabricarea produselor textile ş i a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea ş i vopsirea blă nurilor 9.550 4.186 262 812 3.112 5.364

2Industria mijloacelor de transport rutier ş i a altormijloace de transport n.c.a. 6.396 823 41 40 742 5.573

3 Industria alimentară , a băuturilor ş i tutunului 5.437 3.080 755 1.126 1.199 2.357

4

Industria de mijloace ale tehnici de calcul ş i debirou, de maş ini ş i aparate electrice, deechipamente electronice etc.. 5.321 1.227 204 279 744 4.094

5Industria Construcţ iilor metalice ş i a produselordin metal 3.162 1.431 275 606 550 1.731

6

Producţ ia de mobilier ş i a lte activităţ i industrialen.c.a., recuperarea deş eurilor ş i resturilor demateriale reciclabile 1.732 1.732 342 600 790 0

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Primele şase sectoare din industria prelucrătoare în ceea ce priveşte cifra de afaceri, concentrează peste 84% din totalul cifrei de afaceriprodusă. Unităţile active din industria mijloacelor de transport rutier şi a altor mijloace de transport, industria alimentară şi industria de mijloace aletehnicii de calcul şi echipamentelor electrice realizează, împreună, aproape 60% din totalul cifrei de afaceri din industria prelucrătoare,peste 28% fiind produsă numai de industria mijloacelor de transport. Primele trei ramuri industriale sunt urmate de: industria chimică,producţia de mobilier şi alte activităţi industriale şi industria textilă. IMM-urile contribuie cu circa 34% la volumul total al cifrei de afaceri; peste 83% din contribuţia IMM-urilor revine întreprinderilor mici şimijlocii cu peste 10 salariaţi. Pe de altă parte, peste 27% din totalul cifrei de afaceri este produs în cadrul întreprinderilor mari din industriamijloacelor de transport, iar 20% este produs în cadrul întreprinderilor mari din industria alimentară şi din fabricarea substanţelor şiproduselor chimice (cu câte 10% fiecare).

Tabel 26: Cifra de afaceri din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005) (mii euro)

Sector industrialTotal î

ntreprinderi(a + b)

TotalIMM-uri,din care:

(a)

250salariaţ i ş i

peste(b)

0-9salariaţ i

10-49salariaţ i

50-249salariaţ i

Total 871.398 298.919 54.302 87.813 156.804 572.496

1Industria mijloacelor de transport rutier ş i a altormijloace de transport 250.691 11.501 2.032 1.058 8.411 239.191

2 Industria alimentară , a băuturilor ş i tutunului 163.662 71.855 13.764 14.704 43.386 91.808

3

Industria de mijloace ale tehnici de calcul ş i debirou, de maş ini ş i aparate electrice, deechipamente electronice etc.. 106.957 32.421 2.969 10.765 18.687 74.536

4 Fabricarea substanţelor ş i a produselor chimice 98.643 6.282 418 5.864 0 92.361

5

Producţ ia de mobilier ş i alte activităţ i industrialen.c.a., recuperarea deş eurilor ş i resturilor demateriale reciclabile 58.076 58.076 13.087 14.859 30.129 0

6Fabricarea produselor textile ş i a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea ş i vopsirea blă nurilor 54.978 31.429 3.026 7.748 20.655 23.550

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

23

Page 24: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Primele şase sectoare în ceea ce priveşte investiţiile brute realizează peste 76% din totalul investiţiilor industriei prelucrătoare. Primele trei sectoare (realizând peste 54% din total) cuprind industria alimentară, fabricarea altor produse nemetalice şi industria demijloace ale tehnicii de calcul şi aparatelor electronice, urmate de industria textilă, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice şiindustria construcţiilor metalice şi a produselor din metal. IMM-urile realizează 61% din totalul investiţiilor; industria alimentară concentrează 24% din investiţiile realizate de IMM-uri dar şi peste 50%din investiţiile realizate de întreprinderile mari. De asemenea, se remarcă faptul că sectorul „Fabricarea altor produse din mineralenemetalice” concentrează 28% din investiţiile realizate de întreprinderile mari.

Tabel 27: Investiţii brute din principalele sectoare de activitate din industria prelucrătoare, pe clase de mărime (2005) (mii Euro)

Sector industrialTotal î

ntreprinderi(a + b)

TotalIMM-uri,din care:

(a)

250salariaţ i ş i

peste(b)

0-9salariaţ i

10-49salariaţ i

50-249salariaţ i

Total 80.420 49.066 10.698 14.842 23.526 31.353

1 Industria alimentară , a băuturilor ş i tutunului 27.775 11.988 1.712 3.814 6.462 15.788

2 Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 9.564 784 219 105 460 8.781

3

Industria de mijloace ale tehnici de calcul ş i debirou, de maş ini ş i aparate electrice, deechipamente electronice etc.. 6.463 4.173 240 545 3.388 2.290

4Fabricarea produselor textile ş i a articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea ş i vopsirea blă nurilor 6.200 4.852 461 2.423 1.968 1.348

5Fabricarea produselor din cauciuc ş i maseplastice 5.884 5.884 2.360 257 3.268 0

6Industria Construcţ iilor metalice ş i a produselordin metal 5.315 4.107 379 1.616 2.112 1.208

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

I.2.6 Agricultura şi Spaţiul Rural

Structura terenurilor agricole

Structura terenului agricol în perioada 2003-2006 scoate la iveală faptul că ponderea diferitelor categorii de utilizare a terenului a rămasaproape la fel, cu doar mici variaţii (sub 7%) în comparaţie cu anul 2003.

Tabel 28: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj 2003-2006 (ha)Suprafaţa agricolă după modul defolosinţa

2003 2004 2005 2006

Suprafaţa agricolă, din care: 585.736 585.759 585.699 585.515

Suprafaţa arabilă 487.615 487.516 488.677 489.086

Paşuni naturale 68.530 68.679 68.435 68.414

Fâneţe naturale 2.952 2.952 2.952 2.952

Vii şi pepiniere viticole 18.287 18.260 17.538 17.188

Livezi şi pepiniere pomicole 8.352 8.352 8.097 7.875

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, p.25.

Potrivit datelor înregistrate la Recensământul General Agricol din 2002, 83,53 % din suprafaţa agricolă a Judeţului Dolj este suprafaţă

24

Page 25: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

arabilă, 11,68 % sunt păşuni naturale, 2,94 % este ocupată de vii şi pepiniere viticole, 1,34 % de livezi şi pepiniere pomicole şi doar 0,5 % defâneţe naturale. Diferenţa în modul de folosinţă a suprafeţei agricole în Judeţul Dolj în raport cu nivelul regiunii Sud – Vest Oltenia scoate laiveală natura mai deluroasă a solului la nivel regional, unde păşunile deţin 20,91 %, iar fâneţele ajung la 4,86 % din totalul suprafeţeiagricole, în timp ce terenul arabil este sub 70 %.

Diagrama 11: Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă în Judeţul Dolj şi în Regiunea SV Oltenia (2006)

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

În 2002, Recensământul General Agricol a înregistrat aproape 4,5 miliarde de exploataţii agricole în toată România, din care 3,74 % seaflau în Judeţul Dolj (reprezentând 26,9% din totalul numărului de exploataţii agricole înregistrate în Regiunea Sud – Vest Oltenia).La nivelul Judeţului Dolj, peste 99,6 % din exploataţiile agricole nu aveau personalitate juridică, ocupau 62,81 % din suprafaţa totală şicultivau 62,51 % din suprafaţa agricolă folosită. Pe de altă parte, unităţile cu personalitate juridică reprezentau doar 0,37 % din numărul totalde unităţi, ocupau 37,19% din suprafaţa agricolă şi cultivau 37,49 % din totalul Suprafeţei Agricole Utilizate (SAU).

Tabel 29: Exploataţii agricole şi suprafeţe utilizate (2002)

Indicatori Unitate

Total, dincare:

Exploataţiiindividuale

Unităţi cupersonalitate juridică

% dintotalul

dinRomania

% dintotalul dinRegiunea

SVnr tot nr tot % dintotal

nr tot % dintotal

Exploataţii agricole nr 168.172 167.544 99,63 628 0,37 3,74 26,9

Suprafaţa totală ha 616.499,29 387.237,83 62,81 229.261,46 37,19 3,92 30,71

Exploataţii agricolecare au utilizat suprafeţeagricole nr 157.449 156.825 99,60 624 0,40 3,66 26,31

Suprafaţa agricolă totalăutilizată ha 573.338,77 358.410,98 62,51 214.927,79 37,49 2,68 32,11

Tractoare nr 7.844 6.303 80,35 1.541 19,65 4,22 34,86

Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

Raportul dintre SAU şi totalul exploataţiilor agricole la nivelul Judeţului Dolj (3,41 ha/exploataţie) se situează sub media naţională ( 4,75ha/exploataţie), dar este mai mare decât media regională 2, 86 ha/exploataţie).

Diagrama 12: Suprafaţa Agricolă Utilizată / unitate agricolă din Judeţul Dolj, Regiunea SV Oltenia şi România

Judeţul DoljRomânia Regiunea

SV

3,41

4,75

2,86

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

4,50

5,00

Judeţul Dolj România Regiunea SV

Sursa: Calculele noastre de la INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj,

25

Page 26: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că SAU înregistrată de exploataţiile agricole individuale, care se ridică la 2,14 ha/exploataţie, estemult sub nivelul înregistrat de unităţile cu personalitate juridică, care se ridică la 342,24 ha/exploataţie. Aceasta reiese din caracteristicaspecifică a sectorului agricol din Judeţul Dolj (dar şi din România, în general), unde un număr extrem de mare de exploataţii agricole (peste99 % în Judeţul Dolj) cultivă un procent relativ redus a suprafeţei agricole (63%), în vreme ce un număr foarte mic de unităţi (maipuţin de 0,5 % din totalul unităţilor) folosesc o pondere relativ de mare a suprafeţei agricole (ce se ridică la peste 37% dinsuprafaţă totală, în Judeţul Dolj).

Tabel 30: Indicatorii principali la nivelul Unităţilor cu personalitate juridică şi exploataţiilor agricole individuale fără personalitate juridicăIndicator Valoare

Unităţi cu personalitate juridică(nr) 628

SAU aferentă unităţilor cu personalitate juridică (ha) 342,24

Suprafaţa agricolă folosită de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 37,49

Tractoare folosite de unităţi cu personalitate juridică (cota în %) 19,65

Tractoare / Nr unităţi cu personalitate juridică 2,45

Exploataţii individuale fără personalitate juridică (nr) 167.544

SAU aferentă exploataţiilor individuale fără personalitate juridică (ha) 2,14

Suprafaţa agricolă folosită de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 62,51

Tractoare folosite de exploataţiile fără personalitate juridică (cota în %) 80,35

Tractoare / Nr exploataţiile fără personalitate juridică 0,037Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj şi INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, General Recensământul General Agricol în

Judeţul Dolj, 2002

Diagrama 13: Suprafaţa Agricolă Utilizată (SAU) la nivelul Judeţului Dolj şi după forma juridică a exploataţiei (2002)

3,41 2,14

342,24

0,00

50,00

100,00

150,00

200,00

250,00

300,00

350,00

Judeţul Dolj Exploataţii agricoleindividuale

Unităţii cupersonalitate juridică

SAU pe unitate agricolă

Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

La nivelul Judeţului Dolj apar unele diferenţe cu privire la distribuţia SAU: valorile peste medie se înregistrează în localităţile Măceşu de Jos(10,1 ha), Segarcea (6,5 ha), Craiova (6,4 ha), Brabova (5,9 ha), Robăneşti (5,8 ha) şi Orodel (5,5 ha), în timp ce valorile sub medie suntînregistrate în Podari, Lipovu, Malu Mare, Braloştiţa, Filiaşi şi Bechet.

26

Page 27: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Activităţi Agricole şi Structura culturilor Valoarea Adăugată Brută (VAB) a sectorului agricol a crescut, în perioada 2001-2004, cu 27,3%. În 2004, sectorul agricol a produs 19% dinVAB la nivelul judeţean; mai mult, merită menţionat faptul că, în acelaşi an, agricultură din cadrul Judeţului Dolj a contribuit cu 31,4% laformarea Valorii Adăugate Brute din întregul sector agricol al regiunii SV Oltenia.În perioada 2001-2005, investiţiile brute realizate de unităţile active din sectorul agriculturii au crescut de aproape nouă ori, în timp ce, petotalul unităţilor active, investiţiile brute au scăzut cu 11%. Pe de altă parte, cifra de afaceri produsă de unităţile active în domeniul agriculturiia crescut, în aceeaşi perioadă, cu peste 116% cu toate că numărul unităţilor active din sectorul respectiv a scăzut cu 5,46%.

Producţia agricolă din cadrul Judeţului Dolj, este în mare parte concentrată asupra culturii cerealelor, care deţin aproape 80% din producţiavegetală totală, restul fiind împărţit între legume (inclusiv cartofi) (13%), plante oleaginoase (3,2%), fructe (3%), struguri (0,76%) şileguminoase pentru boabe (0,05%). De-a lungul perioadei 2001-2005, următoarele culturi au înregistrat o creştere a volumului de producţietotală: grâu şi porumb, între +26 şi +36 %; plante uleioase, cu aproximativ 66%; legume, cu aproximativ 74%; fructe, mai mult decât dublu.Pe de altă parte, următoarele culturi au înregistrat scăderi importante: leguminoase pentru boabe, -27,5%; cartofi -15,1%; struguri -75,8%.Diagramele de mai jos arată grafic evoluţia producţiei agricole, relevând faptul că în perioada 2001-2005 producţia nu a fost stabilă. Deasemenea, aşa cum sugerează datele privind anul 2002, activităţile agricole din Judeţul Dolj sunt încă afectate dramatic de factorii externi,cum sunt condiţiile meteo.

Tabel 31: Producţia agricolă pe principalele culturi (2001-2005) (tone)Principale culturi agricole 2001 2002 2003 2004 2005

Cereale, din care: 1.055.224 132.293 564.416 1.428.540 1.352.326

Grâu şi secară 584.958 51.393 272.383 760.117 778.509

Porumb 416.469 76.973 284.538 624.762 528.111

Alte 53.797 3.927 7.495 43.661 45.706

Leguminoase pentru boabe 1.164 254 680 1.577 845

Plante oleaginoase 32.963 6.344 39.344 69.733 54.859

Culturi pentru industria alimentară 3.489 4.040 3.008 … ….

Cartofi 36.954 22.789 30.253 18.576 31.397

Legume 108.227 84.031 119.731 222.079 188.654

Struguri 53.298 21.578 62.397 58.705 12.882

Fructe 18.150 3.356 30.357 17.300 51.048

Sursa: INS, Direcţia Generală de Statistică Dolj, Recensământul General Agricol în Judeţul Dolj, 2002

Diagrama 14: Evoluţia în producţia de cereale, plante oleaginoase şi legume în perioada 2001-2005, in Judeţul Dolj (tone)

27

Page 28: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

200.000

400.000

600.000

800.000

1.000.000

1.200.000

1.400.000

1.600.000

1.800.000

2001 2002 2003 2004 2005

Grâu şi secară Porumb Plante uleioase Legume

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 15: Evoluţia în producţia de struguri şi fructe în perioada 2001-2005, în Judeţul Dolj (tone)

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

100.000

2001 2002 2003 2004 2005

Struguri Fructe

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte îngrăşămintele, în perioada 2003-2006, folosirea lor a crescut cu aproximativ 70% (deşi scăzuse uşor în 2006comparativ cu 2005). În 2006, îngrăşămintele naturale au contribuit la aproximativ 82% din totalul îngrăşămintelor, în timp ce, în ceea cepriveşte îngrăşămintele chimice, acestea erau în cea mai mare parte bazate pe nitrogen (aproximativ 80%), urmat de cele bazate pe fosfaţi(aproximativ 18%) şi pe potasiu (aproximativ 2%).

Diagrama 16: Evoluţia utilizării îngrăşămintelor chimice pe tipuri (2003-2006) (t)

28

Page 29: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0 5.000 10.000 15.000 20.000 25.000

2003

2004

2005

2006

pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 17: Îngrăşămintele chimice folosite în Judeţul Dolj în 2006 (cota în %)

80,6

18,21,2

pe baza de azot (t) pe baza de fosfor (t) pe baza de potasiu (t)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Sectorul agricol din cadrul judeţului Dolj foloseşte o pondere mult mai mare de îngrăşăminte chimice, în comparaţie cu media naţională,care, în 2005, era mai mică de 3% din totalul îngrăşămintelor folosite. De asemenea, sectorul agricol din judeţul Dolj foloseşte în specialîngrăşăminte pe bază de nitrogen, reprezentând aproximativ 80% din totalul îngrăşămintelor chimice folosite, în timp ce la nivel naţionalponderea acestui tip este mai mică de 65%, urmată de îngrăşăminte pe bază de fosfaţi (aproximativ 30%) şi pe bază de potasiu (aproximativ5%). În total, incidenţa îngrăşămintelor pe suprafaţa agricolă în judeţul Dolj este dublă, în comparaţie cu media naţională şi se ridică la 2,16q de îngrăşăminte pe ha de suprafaţa agricolă (1,14 q / ha la nivel naţional).

Tabel 32: Îngrăşăminte chimice şi naturale folosite în România şi în judeţul Dolj în 2005România Judeţul Dolj

tone % Tone %

îngrăşăminte chimice (t) 461.000 2,75 26.471 20,91

pe bază de nitrogen (t) 299.000 64,86 20.720 78,27

pe bază de fosfaţi (t) 138.000 29,93 5.353 20,22

29

Page 30: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

pe bază de potasiu (t) 24.000 5,21 398 1,50

îngrăşăminte naturale (t) 16.316.000 97,25 100.132 79,09

Total îngrăşăminte (t) 16.777.000 100,00 126.603 100,00

Suprafaţa agricolă (ha) 147.412.000 …. 585.699 ….

îngrăşăminte / suprafaţă (q/ha) 1,138 …. 2,162 ….

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţul Dolj 2006; INS, Anuarul Statistic 2006

Datele privind producţia medie la hectar (kg/ha) pe principalele culturi, arată că producţia medie de grâu în judeţul Dolj este, în toatăperioada 2001-2005, mai bună decât media naţională. De asemenea, în 2005, porumbul şi soia au depăşit media naţională în ceea cepriveşte producţia medie la hectar, dar în timpul anilor precedenţi aceleaşi două culturi au realizat o producţie medie la hectar mai micădecât media naţională. Pentru toate celelalte culturi principale, judeţul Dolj înregistrează o producţie medie sub nivelul naţional. Trebuieremarcat faptul că datele despre producţia medie la hectar la nivelul naţional sugerează că producţia agricolă naţională la principaleleculturi nu a suferit “şocul” resimţit în sectorul agricol al Judeţul Dolj în 2002.

Tabel 33: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în judeţul Dolj (2001-2005) 2001 2002 2003 2004 2005

Grâu şi secară 2.843 259 1.418 3.164 3.160

Porumb 2.933 538 1.896 4.256 4.602

Floarea soarelui 799 138 852 1.650 1.699

Soia 886 1.219 585 1.669 2.717

Cartofi 10.012 5.833 8.624 10.134 10.115

Roşii 13.167 10.238 14.703 22.283 10.740

Varză 15.070 12.721 16.755 20.145 16.404Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 34: Producţia medie la hectar la principalele culturi (kg/ha) în România (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005

Grâu şi secară 2.682 1.780 1.392 2.957 2.668

Porumb 3.066 2.902 2.993 4.441 3.952

Floarea soarelui 1.029 1.105 1.268 1.595 1.381

Soia 1.623 2.033 1.746 2.462 2.186

Cartofi 14.393 14.383 13.995 15.920 13.078

Roşii 14.141 13.599 16.535 22.743 13.302

Varză 20.550 20.303 24.130 21.831 18.406Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

În ceea ce priveşte creşterea animalelor, în perioada 2001-2005 numărul total al animalelor deţinute pe totalul agricultură a crescut înjudeţul Dolj cu 11,43%, creşterea cea mai semnificativă fiind înregistrată la porcine (+53,21%) şi la caprine (+19,15%), în timp ce numărulbovinelor a scăzut cu 13,27% iar cel al cabalinelor cu 8,33%. Numărul albinelor-familii deţinute de unităţile agricole din judeţul Dolj aînregistrat cea mai scăzută creştere (+0,94%).

Tabel 35: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în judeţul Dolj (2001-2005)

30

Page 31: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

2001 2002 2003 2004 2005 2005/2001 in%

Bovine 59.697 56.442 57.829 50.264 51.773 -13,27

Porcine 134.086 146.780 155.491 205.813 205.430 53,21

Ovine 209.424 188.920 204.353 183.832 224.850 7,37

Caprine 45.887 48.392 55.803 55.288 54.675 19,15

Cabaline 36.440 34.584 36.499 33.266 33.404 -8,33

Păsări 2.571.530 2.340.587 2.331.719 2.838.173 2.838.457 10,38

Albine-familii 21.285 18.212 21.342 15.039 21.485 0,94Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În toata perioada 2001-2005, gospodăriile populaţiei au deţinut peste 97% din totalul efectivului de animale din cadrul unităţilor caredesfăşoară activităţi agricole în Judeţul Dolj. Totuşi, gospodăriile populaţiei nu deţin cabaline. Mai mult, creşterea efectivelor de animale încadrul gospodăriilor populaţiei este uşor diferenţiată faţă de totalul judeţean: porcinele, ovinele şi albinele-familii au crescut, în perioada dereferinţă, mai mult decât totalul judeţean, în timp ce păsările au crescut iar bovinele au scăzut la un nivel mai mic decât totalul judeţean.

Tabel 36: Numărul animalelor (la sfârşitul anului) în Judeţul Dolj - Gospodăriile populaţiei (2001-2005)

2001 2002 2003 2004 2005 2005/2001 in%

Bovine 57.601 54.546 56.216 48.500 50.436 -12,44

Porcine 129.244 141.361 149.628 200.255 200.908 55,45

Ovine 207.400 187.427 203.318 182.157 223.332 7,68

Caprine 45.887 48.385 55.771 55.126 53.970 17,62

Păsări 2.557.380 2.315.454 2.290.580 2.797.036 2.793.890 9,25

Albine-familii 19.579 18.206 21.149 15.035 21.435 9,48Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În pofida creşterii efectivului de animale, în perioada 2001-2005, producţia de carne a scăzut cu 2,38%. În special, carnea de ovine şicaprine a înregistrat scăderea cea mai relevantă (-44,83%), urmată de carnea de bovine (-15,79%) şi porcine (-3,88%), în timp ce producţiacărnii de pasăre a înregistrat o creştere substanţială de + 83,52%, în special datorită creşterii extraordinare realizate în 2005, în raport curestul anilor. Producţia de carne de porcine reprezintă peste 50% din totalul producţiei de carne realizată în cadrul judeţului Dolj.

Diagrama 18: Evoluţia producţiei de carne în judeţul Dolj (2001-2005) (tone viu)

31

Page 32: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

2001 2002 2003 2004 2005Producţia de carne greutate vie sacrificată - total, din care: carne de bovine

carne de porcine

carne de ovine şi caprine carne de pasăre

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte producţia animală alta decât carne, trebuie remarcate următoarele: ü Producţia de lapte a scăzut cu 0,47% (datorită scăderii cu 10% a producţiei laptelui de vacă şi bivoliţă, în timp ce producţia laptelui de

oaie şi capră s-a dublat în aceeaşi perioada);ü Producţia de lână a crescut cu 6,31%;ü Producţia de ouă a crescut cu 14,47%;ü Producţia totală de miere extrasă a scăzut cu 1,62% (în ciudă creşterii efectivului de albine-familii).

În general, producţia animală alta decât carne în perioada analizată arată o evoluţie mai stabilă decât producţia de carne şi producţiaagricolă în general.

Diagrama 19: Evoluţia producţiei de lapte, lână, ouă şi miere în Judeţul Dolj (2001-2005)

0,0200,0400,0600,0800,0

1000,01200,01400,01600,0

2001 2002 2003 2004 2005

Producţia de lapte - total fizic (mii hl)Producţia de lână - fizic (tone)Producţia de ouă (mil. bucăţi)Producţia totală de miere extrasă (tone)

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Judeţul Dolj contribuie cu 23,25% la producţia animală totală realizată în cadrul Regiunii SV Oltenia (2005). Valori peste contribuţia medietotală la producţia animală regională se regăsesc la producţia de lână (32,23% din totalul la nivelul regional), carne de porcine (26,52%),ouă (23,8%) şi carne de pasăre (23,42%). Toate celelalte produse contribuie în medie cu mai puţin de 23,25% la producţia animalăregională; valoarea ceea mai scăzută se regăseşte la carne de bovine, care reprezintă 16,70% din totalul produs la nivelul regional.

Diagrama 20: Producţia animală în judeţul Dolj şi în Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005

32

Page 33: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Producţ ia de carne greutate vie sacrificată - total, din care:

carne de bovine

carne de porcine

carne de ovine şi caprine

carne de pasăre

Producţ ia de lapte - total fizic (mii hl)

Producţ ia de lână - fizic (tone)

Producţ ia de ouă (mil. bucăţi)

Producţ ia totală de miere extrasă (tone)

Judeţul Dolj Sud Vest Oltenia

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şiINS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Dotarea cu maşini şi tractoare

În perioada 2001-2005, parcul de tractoare agricole fizic existente în Judeţul Dolj a crescut uşor (+2,38%). De asemenea, nivelul demecanizare a sectorului agricol din Judeţul Dolj s-a îmbunătăţit prin creşterea numărului de cultivatoare mecanice (+20%) şi de semănătorimecanice (+15%). Pe de altă parte, numărul maşinilor de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică a scăzut cu peste 44% şi cel al combinelorautopropulsate pentru recoltat furaje a scăzut cu 40%. Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic a scăzut cu 1,61 puncte procentuale dar,cu 62,06 ha suprafaţa arabilă / tractor, se situează încă la un nivel mai bun decât media regională (52,82 ha suprafaţa arabilă / tractor).

Tabel 37: Parcul de tractoare şi principalele maşini agricole în judeţul Dolj (2001-2005)Unitate de

măsura2001 2002 2003 2004 2005

Tractoare agricole fizice buc. 7.691 7.844 7.753 7.422 7.874

Pluguri pentru tractor buc. 6.200 6.268 6.190 6.165 6.513

Cultivatoare mecanice buc. 1.513 1.515 1.538 1.731 1.817

Semănători mecanice buc. 3.921 4.100 4.217 4.203 4.532

Maşini de împrăştiat îngrăşăminte chimice buc. 422 410 386 408 …

Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică buc. 302 238 187 159 168

Combine autopropulsate pentru recoltat cereale buc. 1.884 1.871 1.995 1.952 2.016

Combine autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 20 16 14 3 12

Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje buc. 63 74 60 66 75

Prese pentru balotat paie şi fân buc. 150 135 129 174 142

Combine şi maşini pentru recoltat cartofi buc. 11 12 11 9 1

Suprafaţa arabilă ce revine pe un tractor fizic Ha 63,67 62,13 62,89 65,69 62,06

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

33

Page 34: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Este de remarcat faptul că judeţul Dolj concentrează peste 50% din cultivatoarele mecanice şi vindroverele autopropulsate pentru recoltatfuraje şi peste 40% din semănătoarele mecanice existente la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia, aşa cum este arătat în diagrama de mai jos.

Diagrama 21: Parcul de tractoare şi principalele maşini în judeţul Dolj şi Regiunea Sud Vest Oltenia în 2005 (%)

0,00 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00

Tractoare agricole fizice

Pluguri pentru tractor

Cultivatoare mecanice

Semănători mecanice

Maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică

Vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje

SV Oltenia Judeţul Dolj

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şiINS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006.

Potenţialul rural al judeţului

Potenţialul rural al judeţului Dolj se bazează atât pe bogăţia resurselor naturale şi culturale existente cât şi pe varietatea activităţiloreconomice posibile în cadrul judeţului, inclusiv agricultură, activităţile tradiţionale, cum ar fi cele meşteşugăreşti, dar şi alte activităţi nonagricole, cum ar fi turismul. Premisa pentru valorificarea acestui potenţial este îmbunătăţirea infrastructurilor, dezvoltarea resurselor umane,promovarea incluziunii sociale şi, în general, crearea condiţiilor necesare pentru diversificarea economiei rurale şi îmbunătăţirea calităţiivieţii a populaţiei.

Activităţile agricole, ce stau la baza economiei rurale din judeţul Dolj, oferă un potenţial important de dezvoltare al spaţiului rural în condiţiileîn care: ü productivitatea producţiei agricole va fi îmbunătăţită prin promovarea cooperării între micii producători agricoli şi prin promovarea

comasării exploataţiilor agricole individuale de subzistenţă;ü produsele agricole locale vor fi valorificate şi promovate;ü mecanizarea producţiei agricole va fi îmbunătăţită;ü sistemul de irigaţii va fi modernizat şi extins;ü produsele agricole vor fi integrate în circuitul agro-alimentar formal, deja existent şi aflat într-o fază de creştere continuă în judeţul Dolj.

În ceea ce priveşte cultura tradiţională rurală şi tradiţiile folclorice din judeţ, acestea sunt exprimate cel mai bine în cadrul sărbătorilorfolclorice, care păstrează tradiţiile populare ale diferitelor zone şi reprezintă o resursă culturală majoră a tuturor zonelor rurale ale României.Sărbătorile populare din regiunea Oltenia se ţin pe parcursul întregului an. Spre exemplu, în a două jumătate a lunii mai, în localitateaPleniţa (judeţul Dolj) se petrece Sărbătorea Bujorului. În locuri special amenajate în apropierea acestor plante sălbatice, oamenii petrectoată ziua, împletesc coroniţe din bujori şi consumă preparate tradiţionale pregătite cu această ocazie. Sărbători ale bujorului există în maimulte localităţi din sudul ţării, unde această plantă creşte spontan pe arii importante. Un alt exemplu este Sărbătoarea teiului, care sepetrece în comuna Carpen, satul Cleanov, judeţul Dolj; această manifestare aminteşte de o activitate tradiţională pentru regiune, apicultura.

Mai mult, printre activităţile meşteşugăreşti tradiţionale, trebuie amintite atelierele care produc covoarele olteneşti la Bechet: lucrate manual,şi ţesute la război, respectând modelul tradiţional, moştenit din moşi-strămoşi, având culori temperamentale, motive geometrice sau florale,covoarele de la Bechet reflectă tradiţia şi spiritul oltenesc. Pe lângă tradiţiile populare, se remarcă patrimoniul cultural şi religios, reprezentat de numeroase monumente arhitectonice, inclusiv

34

Page 35: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

mănăstiri şi biserici, amplasate în mediul rural (pentru detalii, a se vedea secţiunea „Cultură”).

Pe de altă parte, bogăţia resurselor naturale, cum ar fi fluviul Dunărea, ariile protejate şi apele termale de la Gighera, reprezintă, în condiţiileunei amenajări corespunzătoare, un potenţial relevant pentru dezvoltarea turismului de nişa (eco-turism, turism balneo-climateric, turismsportiv pentru pescuit etc).

În scopul promovării dezvoltării comunităţilor rurale la standarde europene s-au constituit Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei (APSO) şiAsociaţia Primăriilor din Nordul Judeţului Dolj (NORDDJ), în anul 2005 şi respectiv 2006.Membri ai APSO sunt 17 primării din judeţul Dolj: Primăria Giurgiţa, Primăria Cerăt, Primăria Bârca, Primăria Goicea, Primăria Cârna,Primăria Bistreţ, Primăria Măceşu de Sus, Primăria Măceşu de Jos, Primăria Catane, Primăria Gighera, Primăria Gangiova, Primăria ValeaStanciului, Primăria Drănic, Primăria Urzicuţa, Primăria Afumaţi, Primăria Siliştea Crucii şi Primăria Lipovu. Membri ai NORDDJ sunt 11 primării din judeţul Dolj: Primăria Goieşti, Primăria Şimnicu de Sus, Primăria Melineşti, Primăria Fărcaş,Primăria Tălpaş, Primăria Almăj, Primăria Brădeşti, Primăria Filiaşi, Primăria Murgaşi, Primăria Mischii şi Primăria Bulzeşti.

Ambele asociaţii îşi propun ca obiective organizarea activităţilor legate de: dezvoltarea rurală; serviciile sociale şi publice; socio-economice;stimularea liberei iniţiativei prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţă tehnică pentru proiectele programelor co-finanţate de cătreUE; activităţi cultural-artistice, de etnografie şi folclor; dezvoltarea şi diversificarea obiectivelor prin finanţarea unor centre de consiliere şireprezentare juridică privind apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi copilului, protecţia mediului prin activităţi de conservare anaturii; activităţi sportive.

Activităţile legate de dezvoltarea rurală includ:ü Sprijinirea activităţilor de producere şi comercializare a produselor agricole;ü Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale;ü Sprijinirea investiţiilor în companiile cu profil agricol;ü Dezvoltarea resurselor umane şi diversificarea activităţilor economice;ü Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu instituţii şi organizaţii specializate în programe de dezvoltare rurală;ü Crearea de asociaţii familiale şi susţinerea acestora;ü Crearea unor cooperative în vederea susţinerii lucrărilor agricole;ü Înfiinţarea de puncte turistice în mediul rural şi identificarea de resurse pentru dezvoltarea agroturismului;ü Dezvoltarea şi diversificarea turismului rural – înfiinţarea pensiunilor în zonă.

Activităţile legate de servicii sociale şi publice includ:ü Dezvoltarea unui sistem complet de asistenţa socială în zonă;ü Formarea de specialişti în asistenţă socială care să corespundă standardelor internaţionale;ü Colaborarea şi dezvoltarea de parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii specializate în programe sociale;ü Înfiinţarea unor centre de consultanţă şi informare apropriate de nevoile tinerilor;ü Instruirea personalului aferent nevoilor de servicii sociale;ü Înfiinţarea unui spital / unor centre de asistenţă şi consiliere socială, medicală şi farmaceutică, servicii de consiliere prin linie

telefonică gratuită;ü Dezvoltarea resurselor umane prin conversie şi reconversie profesională / dezvoltarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă /

dezvoltarea măsurilor de sprijin pentru integrare socială a grupurilor dezavantajate;ü Dezvoltarea măsurilor sociale având ca rezultat crearea de centre sociale, de integrare socială a grupurilor dezavantajate.

Activităţile social – economice includ:ü Înfiinţarea unor centre socio-economice care să sprijine dezvoltarea următoarelor domenii de activitate: ateliere de confecţionare

manuală a covoarelor olteneşti; ateliere de confecţionat obiecte de artizanat specifice zonei; ateliere de pictură pe sticlă şi lemn cucaracter tradiţional; ateliere de tipografie şi fotocopiere; studiouri de înregistrări audio, video, fotografie; agenţie de impresariat artistic,reclamă şi publicitate; agenţie de turism (rural)

35

Page 36: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Stimularea liberei iniţiative prin înfiinţarea unor centre de acordare de asistenţa tehnică pentru proiectele programelor UE includ:ü Înfiinţarea unor centre de traduceri autorizate;ü Ateliere de design interior şi exterior;ü Revigorarea vechilor meşteşuguri tradiţionale;ü Case de ajutor reciproc;ü Service - auto şi vulcanizare.

Activităţile cultural – artistice, de etnografie şi folclor includ:ü Organizarea de expoziţii, saloane, simpozioane, târguri, spectacole, concerte;ü Susţinerea ansamblurilor folclorice din zonă;ü Tabără de creaţie artistică;ü Tabără naţională de creaţie populară;ü Înfiinţarea unor biblioteci pe suport electronic;ü Creşterea consumului cultural în rândul tinerilor;ü Integrarea artei româneşti tradiţionale în circuitul european;ü Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale;ü Promovarea relaţiilor culturale cu comunităţi locale din state ale UE şi din alte state.

Activităţile sportive se referă la cele cu caracter de masă şi la cercuri sportive de performanţă şi includ:ü Înfiinţarea unor baze sportive adecvate pentru tenis, baschet, hanbal, gimnastică, fotbal, fotbal de sală etc.;ü Înfiinţarea unor centre de fotbal de copii.

I.2.7 Servicii

Cadrul General

Cu peste 677 milioane de euro în 2004, Valoarea Adăugată Brută (VAB) din sectorul serviciilor a crescut, în perioada 2001-2004, cu peste50%, reprezentând 233,8 milioane de euro. Principalele ramuri ale sectorului au evoluat după cum urmează:- comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colective: + 34,5%;- hoteluri şi restaurante: + 94,6%- transporturi, depozitare şi comunicaţii: + 30,1%.- intermedieri financiare: + 33%;- tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilor: + 51%;- administraţie publică şi apărare: +103%. - educaţie: +60%;- sănătate şi asistenţă socială: + 129%.

Diagrama 22: Evoluţia Valorii Adăugate Brute din sectorul serviciilor – Judeţul Dolj (2001-2004) (milioane de euro)

36

Page 37: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

020406080

100120140160180200

2001 2002 2003 2004

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colectiveHoteluri şi restaurante Transporturi, depozitare şi comunicaţiiIntermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilorAdministraţie publică şi apărareEducaţieSănătate şi asistenţă socială

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte contribuţia diferitelor sectoare din servicii la formarea volumului total al Valorii Adăugate Brute există unele diferenţeimportante între nivelul regional şi cel judeţean (2004), după cum urmează: - Comerţul şi alte servicii personale, sociale şi colective reprezintă cel de-al treilea sector de activitate (contribuţia sa la VAB, ridicându-se la12,68%) în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional ocupă poziţia 5, după tranzacţiile imobiliare şi transporturi, depozitare şi comunicaţii. - Tranzacţiile imobiliare, activităţile de închiriere şi servicii în principal acordate întreprinderilor se ridică la 8,25% din totalul valorii adăugatebrute în judeţul Dolj, în timp ce la nivel regional se ridică la peste 10%;- Activităţile educaţionale, de sănătate şi sociale împreună reprezintă aproape 9% din valoarea adăugată brută, fiind cu două procente maimare decât la nivel regional, probabil datorită prezenţei municipiului Craiova, cel mai important centru administrativ şi educaţional din cadrulregiunii SV Oltenia. Se poate remarca faptul că ponderea sectorului educaţiei, ajungând la circa 5% din valoarea adăugată brută, depăşeşte valoareaînregistrată la nivel regional, naţional, precum şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ifov (3,92%, 3,65% şi respectiv 2,94%). - Sectorul Hotelurilor şi Restaurantelor şi cel al Intermedierilor Financiare, contribuind în judeţul Dolj şi în regiunea SV Oltenia cu mai puţinde 1,7% şi respectiv 1,6% la VAB, sunt mai puţin dezvoltate decât nivelul naţional (unde cele două sectoare reprezintă peste 2% din VAB).

În 2004, 27,2% din VAB produsă în cadrul sectorul serviciilor era furnizată de ramura comerţului şi alte servicii personale, sociale şicolective, urmată de: tranzacţii imobiliare (17,8%); transporturi, depozitare şi comunicaţii (16,43%); administraţie publică (13,03%); educaţie(10,68%); sănătate şi asistenţă socială (8,06%); hoteluri şi restaurante (3,48%); intermedieri financiare (3,44%).

Diagrama 23: Sectorul serviciilor pe sectoare economice principale (ponderea VAB în %) (2004)

37

Page 38: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

27,20

3,48

16,433,4417,68

13,03

10,688,06

Comerţ şi alte servicii personale, sociale şi colectiveHoteluri şi restaurante Transporturi, depozitare şi comunicaţiiIntermedieri financiare

Tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal întreprinderilorAdministraţie publică şi apărareEducaţieSănătate şi asistenţă socială

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În cele ce urmează sunt prezentate câteva caracteristici ale ramurilor principale din sectorul serviciilor:ü Secţiunea „Servicii” prezintă caracteristicile unităţilor ce au desfăşurat activitate de servicii, respectiv serviciile de piaţa prestate pentru

populaţie, poşta şi telecomunicaţiile, tranzacţiile imobiliare, închirieri (locaţie) şi servicii furnizate în principal întreprinderilor, precum şimanagementul deşeurilor.

ü Secţiunea „Comerţ” este dedicată unităţilor active din sectorul comerţului intern, în timp ce comerţul exterior este prezentat la secţiunea„I.2.4. Investiţiile străine şi comerţ exterior în cadrul Judeţului Dolj”

ü Capitolul „Turismul” este dedicat activităţilor turistice şi prezintă o scurtă introducere asupra potenţialului de dezvoltare a activităţilorturistice din cadrul Judeţului Dolj.

Servicii

În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active din sectorul serviciilor a crescut de peste 2 ori, trecând de la 860 la 2.212 unităţi active. Peclase de mărime, se remarcă ca microîntreprinderile, reprezentând peste 92% din totalul (2005), au crescut de aproape 3 ori, urmate deîntreprinderile medii (+57%) şi întreprinderile mici (+41%), în timp ce întreprinderile mari, reprezentând circa 1,8% din totalul, au scăzut cu20%.

Diagrama 24: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005)

38

Page 39: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

De asemenea, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor a crescut, dar, totuşi, cu o rată mai mică(+17%). Pe clase de mărime, microîntreprinderile, concentrând 34,4% din totalul numărului mediu de persoane ocupate, au înregistratcreşterea cea mai relevantă (+115%), urmate de întreprinderile mici (+39%), care concentrează aproape 23% din totalul numărului mediude persoane ocupate (2005), şi întreprinderile mijlocii (38%), care deţin 26,3% din totalul de persoane ocupate (2005). Pe de altă parte, numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a scăzut cu aproape 52%, şi reprezintă 16,2% din totalulnumărului mediu de persoane ocupate (2005).

Diagrama 25: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul serviciilor pe clase de mărime (2001-2005)

0

500

1.000

1.500

2.000

2.500

3.000

3.500

4.000

4.500

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Totodată, în perioada 2001-2005, cifra de afaceri produsă de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut de două ori (+120%).Întreprinderile mici, concentrând 39% din totalul cifrei de afaceri, au înregistrat, în acest caz, creşterea cea mai relevantă (+280%), urmatede microîntreprinderi (+165%), care produc 30% din cifra de afaceri (2005), şi întreprinderile mijlocii (+62%), care produc 14,1% din cifra deafaceri (2005). Cifra de afaceri a crescut şi la întreprinderile mari (+8,6%), care concentrează 16% din total (2005).

Diagrama 26: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul serviciilor pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)

39

Page 40: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În perioada de referinţă, investiţiile brute realizate de unităţile active în sectorul serviciilor a crescut cu 60%. Creşterea cea mai relevantă s-aînregistrat la microîntreprinderi, care în 2005 au investit de 10 ori mai mult decât în 2001 (reprezentând 31% din totalul investiţiilor dinsector), iar remarcabilă este şi creşterea de şase ori a volumului investiţiilor realizate de întreprinderile mici, care în 2005 au realizat 60% dintotalul investiţiilor realizate de unităţile active în sectorul serviciilor. Pe de altă parte, volumul investiţiilor realizate în cadrul întreprinderilor mijlocii şi mari a scăzut cu 7% şi respectiv 90%.

Diagrama 27: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul serviciilor pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 38: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005 (%)

Număr unităţiactive

Numărul mediu depersoane ocupate

Cifra de afaceri Investiţii Brute

Total 100,00 100,00 100,00 100,00

0-9 salariaţi 92,13 34,47 30,73 30,95

10-49 salariaţi 6,19 22,95 39,08 58,42

50-249 salariaţi 1,49 26,34 14,17 6,67

250 salariaţi şi peste 0,18 16,22 16,00 3,94Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

40

Page 41: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Tabel 39: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul serviciilor, pe clase de mărime, în 2005

Număr unităţiactive

Numărul mediude persoane

ocupate

Cifra de afaceri(mii euro)

Investiţii Brute(mii euro)

Total 2.212 12.369 173.659 40.272

0-9 salariaţi 2.038 4.264 53.377 12.465

10-49 salariaţi 137 2.839 67.876 23.531

50-249 salariaţi 33 3.259 24.609 2.690

250 salariaţi şi peste 4 2.007 27.797 1.586Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Ponderea sectorului public în cadrul sectorul serviciilor a scăzut în ultimi ani, în mod substanţial, în special în ceea ce priveşte investiţiile(-93%), numărul mediu de persoane ocupate (-53,5%) şi volumul cifrei de afaceri (-38,8%). Totuşi, în 2005 sectorul public, deţinând numai1% din numărul unităţilor active a contribuit cu peste 20% la formarea cifrei de afaceri din sectorul serviciilor şi a ocupat un număr mediu de2.505 persoane, reprezentând 12,34% din total.

Diagrama 28: Unităţi cu capital majoritar de stat şi majoritar privat din cadrul sectorul serviciilor (2005)

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Număr unităţi active (%)

Numărul mediu depersoane ocupate (%)

Cifra de afaceri (%)

Investiţii Brute (%)

Cu capital majoritar de stat Cu capital majoritar privat

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Comerţul

În perioada 2001-2005, numărul unităţilor active în sectorul comerţului a avut o evoluţie relativ stabilă, crescând cu doar 2,34% în 2005, înraport cu 2001. Numărul microîntreprinderilor, însumând 93% din totalul unităţilor (2005) a crescut cu doar 0,56% (reprezentând în jur de6.800 de unităţi pe parcursul întregii perioade), în timp ce creşterea cea mai relevantă s-a înregistrat la întreprinderile mijlocii (+47%), de la36 la 53 unităţi, şi la întreprinderile mici (+33%), de la 342 la 455 unităţi.

Diagrama 29: Evoluţia numărului unităţilor active în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005)

41

Page 42: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Pe de altă parte, în perioada de referinţă, numărul mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului a crescut cu 11,34%, în mare partedatorită creşterii numărului de întreprinderi mici (+39,25%) şi mijlocii (+29,2) concentrând 30% şi respectiv 17,6% din totalul număruluimediu de persoane ocupate din sectorul comerţului. Numărul mediu de persoane ocupate în cadrul microîntreprinderilor a scăzut uşor(-5,07%), în timp ce numărul mediu de persoane ocupate în cadrul întreprinderilor mari a crescut cu 11,87%.

Diagrama 30: Evoluţia numărului mediu de persoane ocupate în sectorul comerţului pe clase de mărime (2001-2005)

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Totodată, în perioada 2001-2005 volumul cifrei de afaceri din sectorul comerţului a crescut mai bine de 2,3 ori. Creşterea cea mai relevantăs-a înregistrat la întreprinderile mari (+364,23%) şi la întreprinderile mijlocii (+264,34%), producând 10% şi respectiv 24% din totalul cifrei deafaceri din sectorul comerţului. Pe de altă parte, întreprinderile mici au înregistrat o creştere de 112,62%, în timp ce microîntreprinderile aucrescut cu 84,33%, şi produc 35,33% şi respectiv 30,08% din totalul cifrei de afaceri din sector.

Diagrama 31: Evoluţia cifrei de afaceri în sectorul comerţului pe clase de mărime 2001-2005 (mii euro)

42

Page 43: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În perioada de referinţă, investiţiile brute în sectorul comerţului au crescut cu 153,48%, în principal datorită creşterii investiţiilor realizate decătre microîntreprinderi (+273,57%) şi întreprinderile micii (+421,44%), care contribuie cu peste 29% şi respectiv 36% la investiţiile totale dinsectorul comerţului (2005). Pe de altă parte, investiţiile realizate de întreprinderile mijlocii au crescut cu 72,18%, iar cele realizate deîntreprinderile mari au scăzut cu 44,97%.

Diagrama 32: Evoluţia investiţiilor brute în sectorul comerţului pe clase de mărime în 2001-2005 (mii euro)

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

2001 2002 2003 2004 2005

0-9 salariaţi 10-49 salariaţi 50-249 salariaţi 250 salariaţi şi peste

Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 40: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului, pe clase de mărime, în 2005 (%)

Număr unităţiactive

Numărul mediude persoane

ocupateCifra de afaceri Investiţii Brute

Total 100,00 100,00 100,00 100,00

0-9 salariaţi 93,08 48,85 30,08 29,43

10-49 salariaţi 6,62 29,91 35,33 36,41

50-249 salariaţi 11,65 17,62 24,59 30,31

250 salariaţi şi peste 5,66 3,62 10,00 3,84Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 41: Principalii indicatori privind unităţile active din sectorul comerţului,43

Page 44: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

pe clase de mărime, în 2005

Număr unităţiactive

Numărul mediude persoane

ocupate

Cifra de afaceri(mii euro)

Investiţii Brute(mii euro)

Total 7.387 28.373 1.462.284 86.657

0-9 salariaţi 6.876 13.861 439.922 25.507

10-49 salariaţi 455 8.486 516.601 31.553

50-249 salariaţi 53 4.999 359.520 26.267

250 salariaţi şi peste 3 1.027 146.234 3.330Sursa: Calculele noastre din INS Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

I.2.8 Turismul

Activităţi turistice

În 2005, unităţile de cazare turistică din judeţul Dolj reprezentau aprox. 8% din totalul de unităţi de cazare existente în Regiunea Sud-VestOltenia, judeţele care deţineau cele mai mari ponderi fiind Vâlcea (cu peste 64%) şi Gorj (peste 15%). În acelaşi an, Regiunea Sud-VestOltenia deţinea aprox. 5,4% din totalul unităţilor de cazare existente la nivel naţional, astfel relevând o capacitate de cazare turistică relativmai mică în comparaţie cu celelalte 8 regiuni de dezvoltare din România.

Tabel 42: Unităţile de cazare turistică în regiunea Sud-Vest Oltenia, după judeţ (2005)

Regiune/Judeţ Total (număr) Pondere în %

Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 100,00

Judeţul Dolj 19 8,37

Judeţul Gorj 36 15,86

Judeţul Mehedinţi 15 6,61

Judeţul Olt 10 4,41

Judeţul Vâlcea 147 64,76

România 4.226 ….

Sursa: INS Anuarul Statistic 2006

În ceea ce priveşte distribuţia unităţilor de cazare turistică pe tipuri şi locaţii din judeţul Dolj, trebuie remarcate următoarele: ü Peste jumătate din totalul unităţilor de cazare sunt hoteluri;ü aproape 70% din totalul unităţilor de cazare se află în municipiul Craiova;ü dintre celelalte oraşe din judeţul Dolj , doar Calafat şi Filiaşi au o unitate de cazare turistică (mai exact câte un hotel fiecare);üüüü în zonele rurale din Dolj, doar comunele Almăj, Bratovoeşti, Bucovăţ şi Işalniţa deţin vreun fel de unitate de cazare turistică.

Din cele mai sus menţionate, se poate spune că judeţul Dolj are o capacitate de cazare turistică relativ redusă.

Tabel 43: Unităţi de cazare turistică după tip şi locaţie în Judeţul Dolj (2005) (număr)

Total Hoteluri HanuriCabane

turistice Altele

Regiunea Sud-Vest Oltenia 227 63 17 5 142Judeţul Dolj, din care: 19 10 2 ... 7Municipiul Craiova 13 7 1 ... 5Municipiul Calafat 1 1 … … …Oraşul Filiasi 1 1 … … …Comuna Almăj 1 … 1 … …

44

Page 45: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Comuna Bratovoeşti 1 … … … 1Comuna Bucovăţ 1 1 … … …Comuna Işalniţa 1 … … … 1

Sursa: INS,Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

În pofida nivelului relativ redus al capacităţii de cazare turistică, datele despre activităţile turistice în perioada 2003-2006 arată că volumultotal al activităţilor turistice a crescut în perioada de referinţă în judeţul Dolj. Numărul de locuri/zile în funcţiune şi numărul de turişti cazaţi acrescut cu peste 55% şi respectiv 19%. Mai este de subliniat şi faptul că numărul de turişti străini cazaţi în unităţile de cazare turistică acrescut cu peste 50%, în timp ce numărul de înnoptări ale turiştilor străini aproape că s-a dublat în aceeaşi perioadă, ceea ce sugereazăfaptul că durata şederii turiştilor străini în judeţul Dolj este în creştere.

Tabel 44: Indicatorii principali în turism în Regiunea SV Oltenia şi judeţul Dolj (2003-2006)2003 2004 2005 2006

SV Oltenia JudeţulDolj

SV Oltenia JudeţulDolj

SV Oltenia JudeţulDolj

SV Oltenia JudeţulDolj

Nr de locuri 15.112 1.179 13.936 1.068 14.672 1.140 14.816 1.297

Nr de locuri /zile în funcţiune 3.701.300 302.380 3.703.400 354.436 3.950.200 405.876 4.226.000 468.908

Nr de turişti cazaţi 324.400 37.255 336.400 38.698 334.200 41.309 370.800 44.392

din care: străini n.a. 5.613 n.a. 6.877 n.a. 8.400 n.a. 8.421

Nr de înnoptări 1.643.100 57.676 1.647.700 78.370 1.601.900 84.366 1.640.900 93.500

din care: străini n.a. 10.135 n.a. 16.138 n.a. 19.032 n.a. 19.876

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

Forme turistice: turism de afaceri, turism cultural, turism rural, turism balneo climateric

Judeţul Dolj deţine o varietate de resurse din patrimoniul natural şi construit care ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea sectorului turistic.Resursele naturale ale Judeţului Dolj includ arii protejate şi habitate naturale care, în condiţiile creării unor structuri de gestionare a zoneloradecvat cu nevoile de protecţia mediului, ar putea sta la baza dezvoltării turismului ecologic de nişă. Pe de altă parte, izvoarele subterane dinzonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, unde caracterul mineralizat al apei este folosit de către populaţia locală în scopterapeutic, ar putea fi valorizate în condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altor dotări, pentru dezvoltareaturismului balneo-climateric.

Turismul cultural şi religios ar putea fi promovat atât în mediul rural cât şi în mediul urban (pentru mai multe detalii, a se vedea secţiuneadedicată Culturii). În ambele cazuri, turismul cultural şi religios ar putea fi dezvoltat prin integrarea resurselor din Judeţul Dolj în circuitulturistic regional care promovează tradiţia culturală şi etnografică tipică din regiunea istorică Olteniei. De asemenea, turismul rural în generalar putea fi dezvoltat prin valorificarea activităţilor meşteşugăreşti (cum ar fi covoarele olteneşti din Bechet etc..) şi promovarea atât a tradiţiilorfolclorice (inclusiv festivalurile şi serbările populare, cum ar fi Sărbătoarea Bujorului) cât şi produselor etno-gastronomice locale (spreexemplu vinul din Segarcea etc..). În mediul urban, turismul cultural se îmbină cu turismul de afaceri, care atrage din ce în ce mai mulţi turişti străini în judeţul Dolj, în special,în Municipiul Craiova, datorită condiţiilor economice favorabile investiţiilor străine.

Tabel 45: Clasificarea sectoarelor economice pe contribuţia la Valoarea Adăugată Brută în judeţul Dolj şi Regiunea SV Oltenia (2004)

Sector – Dolj VAB Poziţie Sector - SW Oltenia VAB

Industrie prelucră toare 22,31 1 Industrie prelucră toare 20,81

45

Page 46: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Agricultură , vâ nătoare ş i silvicultură 19,02 2 Agriculture, hunting and sylviculture 17,93

Comerţ ş i alte servicii personale , sociale ş icolective 12,68 3

Tranzacţ ii imobiliare, î nchirieri ş i serviciiprestate î n principal î ntreprinderilor 10,17

Tranzacţ ii imobiliare, î nchirieri ş i serviciiprestate î n principal î ntreprinderilor 8,25 4 Transporturi, depozitare ş i comunicaţ ii 9,00

Transporturi, depozitare ş i comunicaţ ii 7,66 5Comerţ ş i alte servicii personale, sociale ş icolective 7,67

Administraţ ie publică ş i apărare 6,07 6 Construcţ ii 7,03

Energie electrică , termică , gaze ş i apă 5,78 7 Administraţ ie publică ş i apărare 6,47

Construcţ ii 5,71 8 Energie electrică , termică , gaze ş i apă 6,35

Educaţ ie 4,98 9 Industrie extractivă 4,73

Sănătate ş i asistenţă socială 3,76 10 Educaţ ie 3,92

Hoteluri ş i restaurante 1,62 11 Sănătate ş i asistenţă socială 2,85

Intermedieri financiare 1,60 12 Hoteluri ş i restaurante 1,69

Industrie extractivă 0,52 13 Intermedieri financiare 1,37

Pescuit ş i piscicultură 0,01 14 Pescuit ş i piscicultură 0,01Sursa: Calculele noastre de la INS, Dolj în cifre 2003-2006 şi

INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia în cifre 2003-2006I.3 Populaţia şi Reţeaua de localităţi

I.3.1 Populaţia urbană şi rurală

Analiza datelor demografice începând cu 1990 sugerează că Judeţul Dolj se confruntă cu o perioadă de depopulare accelerată a zonelorrurale. Aşadar, populaţia urbană a depăşit pe cea rurală începând din anul 1994, atunci când ponderea celor două categorii de populaţie atrecut pentru prima dată în favoarea populaţiei urbane (50,02%). Mai mult, începând din anul 1990, zonele rurale din judeţul Dolj au pierdut57.288 locuitori (-14,7%), iar ponderea populaţiei rurale a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,20% în 2006 (-3,99%).

Tabel 46: Evoluţia populaţiei urbane şi rurale în judeţul Dolj în perioada 1990-2006 (număr)

AnulTotal Urban Rural

nr nr nr

1990 776.161 386.636 389.525

1991 774.082 377.240 396.842

1992 761.219 373.085 388.134

1993 759.605 375.338 384.267

1994 758.895 379.575 379.320

1995 756.318 380.860 375.458

1996 751.938 383.988 367.950

1997 749.311 385.614 363.697

1998 747.840 386.089 361.751

1999 745.204 385.466 359.738

2000 744.243 384.174 360.069

2001 741.825 383.048 358.777

2002 730.214 368.398 361.816

46

Page 47: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

2003 725.342 368.080 357.262

2004 720.554 381.702 338.852

2005 718.874 383.965 334.909

2006 715.989 383.752 332.237Sursa: INS, Dolj în cifre 2003-2006; INS Dolj Anuarul Statistic 2006;

Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.

O comparaţie cu datele de la nivel naţional şi regional în perioada 2003-2005 arată faptul că depopularea zonelor rurale în judeţul Dolj estemai accentuată decât depopularea zonelor rurale la nivel naţional: în perioada de referinţă, ponderea populaţiei rurale a scăzut în judeţulDolj cu 2,66%, timp ce aceasta a scăzut cu 1,5% la nivel naţional (de la 46,6% la 45,1%) şi a fost aproape stabilă la nivel regional(aproximativ 50,9%). Mai mult, între anii 1990 şi 2005, zonele rurale la nivel naţional au pierdut 8,05% din populaţia acestora (dintr-un total de 853.924 persoane),în timp ce zonele rurale din judeţul Dolj, în aceeaşi perioadă, au pierdut 14,02% din populaţie. Totuşi, uşoara creştere a populaţiei urbanedin judeţul Dolj, reprezentând doar +0,7% în perioada 1990-2005, ar sugera că depopularea zonelor rurale nu este efectul indirect al unuiproces de urbanizare care se desfăşoară în cadrul judeţului, ci, probabil, un efect de îmbătrânire a populaţiei sau de mişcare migratorie apopulaţiei în afara judeţului. De fapt, datele privind fluxurile de mişcare migratorie a populaţiei sugerează că acest fenomen, cu un bilanţ demai puţin de 0,2% de persoane care îşi schimbă rezidenţa sau domiciliul în perioada 2001-2005, nu ar părea a fi un element relevant pentrua determina scăderea populaţiei. În orice caz, bilanţul persoanelor care vin/pleacă schimbându-şi rezidenţa este negativ pentru zonelerurale şi în general pozitiv pentru zonele urbane, în timp ce bilanţul persoanelor care vin/pleacă prin a-şi schimba domiciliul este negativpentru zonele urbane şi pozitiv pentru cele rurale. Din păcate, incidenţa reală a mişcării migratorii neînregistrate nu poate fi estimată, la acest stadiu.

Tabel 47: Ponderea populaţiei rurale/urbane în perioada 2003-2005, Judeţul Dolj, Regiunea SV şi România (%)

2003 2004 2005

Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Judeţul Dolj 50,75 49,25 52,97 47,03 53,41 46,59

Regiunea Sud vest 49,07 50,93 49,07 50,93 49,05 50,95

Romania 53,40 46,60 54,90 45,10 54,90 45,10Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud-vest Oltenia în cifre 2003-2006; Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2006.

Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori cuprind circa 58% din totalul populaţiei judeţene (iulie 2006). Doar Municipiul Craiova concentrează 42% din populaţia judeţului, fiind cel de-al şaselea oraş din România după mărime. Totuşi, numărul locuitorilor din cele mai populate localităţi din cadrul Judeţului Dolj, a scăzut în medie cu peste 4% (însumând 17.544persoane) în 2006 faţă de 2001, cele mai ridicate rate de scădere în perioada (2006/2001) înregistrându-se în Municipiul Calafat (11,17%),Municipiul Băileşti (8,55%) şi oraşul Filiaşi (6,74%). Municipiul Craiova a înregistrat o scădere a populaţiei de 3,45%, reprezentând 10.739persoane şi peste 61% din scăderea totală populaţiei judeţului. Trebuie de asemenea menţionat faptul că, dintr-un total de 25.836persoane, reprezentând scăderea numărului de locuitori în întregul judeţ Dolj în perioada 2001-2006, Municipiul Craiova deţinea 41,5%.

Tabel 48: Primele 10 localităţi din judeţul Dolj după numărul de locuitori 2001-2006Nr. Localitate 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1 Municipalitate Craiova 311.326 300.487 300.843 297.291 300.182 300.587

2 Municipalitate Băileşti 22.026 20.780 20.642 20.491 20.320 20.143

3 Oraş Filiaşi 20.374 19.425 19.251 19.207 19.142 19.011

4 Municipalitate Calafat 20.692 19.197 18.955 18.732 18.571 18.380

5 Oraş Dăbuleni 13.853 13.956 13.769 13.673 13.510 13.403

6 Comună Poiana Mare 12.201 12.395 12.294 12.193 12.080 11.996

47

Page 48: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

7 Comună Sadova 8.203 8.562 8.529 8.525 8.511 8.494

8 Oraş Segarcea 8.630 8.509 8.389 8.342 8.267 8.230

9 Comună Moţăţei 8.294 8.238 8.170 8.059 7.953 7.876

10 Comună Daneţi 6.923 7.254 7.118 7.048 6.962 6.868

Total 432.522 418.803 417.960 413.561 415.498 414.978Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Anuarul Statistic al judeţului Dol 2006

I.3.2 Reţeaua de localităţi

Dezvoltare urbană

Reţeaua aşezărilor urbane din judeţul Dolj cuprinde 7 localităţi, şi anume: Municipiul Craiova, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, MunicipiulCalafat, Oraşul Dăbuleni, Oraşul Filiaşi, Oraşul Segarcea. În cele ce urmează este prezentat un scurt profil pentru fiecare aşezare urbană.

Municipiul Craiova

Cu 300.182 locuitori (2006), reprezentând aproximativ 42% din populaţia judeţului Dolj, municipiul Craiova este cel mai mare oraş dinsud-vestul României şi cel mai important pol regional de dezvoltare din zonă, fiind de altfel denumit şi „Capitala Olteniei”.Zona periurbană a municipiului este compusă din 18 comune care include 87 de sate. Mărimea medie a comunelor şi satelor este de3.492 şi, respectiv, 723 de locuitori. Mai exact, aşezările de mărime mică şi medie (între 250 şi 500 de locuitori) reprezintă peste 52% dintotalul aşezărilor, urmate de aşezările de mărime medie şi mare (peste 750 de locuitori), reprezentând 32,4% din total.

Harta 3: Poli de dezvoltare urbană în regiunea Sud-Vest Oltenia

48

Page 49: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf

Notă: Harta a fost simplicată faţă de varianta originală; prin această hartă se intenzionează numai remarcarea Municipiului Craiova ca şi polde dezvoltare regională în cadrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia, în comparaţie cu celelalte reşedinţe de judeţ.

Mare parte din localităţile periurbane sunt aliniate de-a lungul principalelor rute de transport, ceea ce face ca traficul rutier să creascăînspre şi dinspre centrul polului regional pe o distanţă mai mare, cât şi ca zona construită să se concentreze în direcţia principalelor rute detransport şi să menţină subdezvoltată o importantă parte a împrejurimilor din vestul Craiovei.De asemenea, trebuie subliniate următoarele puncte critice majore: ü trecerea bruscă de la mediul urban la o zonă puternic rurală; ü deficienţa utilităţilor publice (inclusiv reţeaua de apă potabilă) din zonele periurbane;ü construirea de noi clădiri care nu au continuitate arhitectonică cu aşezările rurale tradiţionale;ü dezvoltarea insuficientă a reţelei de transport rutier, în comparaţie cu creşterea traficului rutier;ü dezvoltarea insuficientă a sectorului de servicii din municipiul Craiova, fapt care încetineşte continuarea dezvoltării acestei zone.

Din punct de vedere istoric, prima atestare documentară a Craiovei datează din secolul XIV, fiind consemnată pe piatra funerară a luiVladislav I, dar istoria aşezării este mult mai veche datând din vremurile Imperiului Roman. În secolul XIV Craiova era un târg şi un nodcomercial important; la sfârşitul secolului, oraşul a dobândit o poziţie privilegiată când aici s-a aflat Marea Bănie de Craiova, controlată defamilia boierilor Craiovesti, a două instituţie politică a ţării. Totuşi, perioada de dezvoltare maximă a oraşului a început în secolul XIX, cândCraiova s-a bucurat de o înflorire economică, urbanistică şi edilitară. Începând din anii ’60 oraşul a devenit un puternic centru industrial.În prezent, economia Craiovei este caracterizată de un puternic sector industrial, chiar dacă după 1989 a fost înregistrată o scădere aproducţiei industriale şi a început o fază radicală de restructurare. Sectorul cuprinde numeroase mari unităţi industriale în domeniulconstrucţiilor de maşini (Electroputere, Întreprinderea de Utilaj Greu, Maşini Agricole şi Tractoare, Întreprinderea de Avioane, Întreprindereade Reparaţii Locomotive etc.), industria electrotehnică (Electroputere), industria chimică (Doljchim), industria alimentară (Fabrica de Bere, Lactido, Frigorifer, Bachus SA etc.), industria textilă (Fabrica de Confecţii), industria materialelor deconstrucţii (ELPRECO), industria mobilei (Metal - Lemn) şi industria de automobile. O pondere relevantă din populaţia Craiovei este activăde asemenea în sectorul de servicii, în special în comerţ (15% din totalul populaţiei active), educaţie (8%) şi sănătate (5,7%). Pe de altăparte, dezvoltarea turismului este totuşi limitată; iar tendinţa vizitatorilor atraşi de patrimoniul cultural şi artistic remarcabil al Craiovei pune înevidenţă un interes crescut.

49

Page 50: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Vestigii importante aparţin istoriei bogate a oraşului. Printre cele mai importante clădiri ale arhitecturii ecleziastice şi laice din Craiova senumără: Mănăstirea Cosuna (1572); Casa Baniei, ridicată în 1699, unde se întrunea Divanul şi în care astăzi se află secţia de etnografie şifolclor a Muzeului Olteniei; Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şi Casa Vorvorenilor, unde se află în prezentMitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul Romanescu, creaţie a arhitectului francez E. Redontcare a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris. Craiova reprezintă un pol cultural de importanţă naţională: Muzeul de Artă, localizat în Palatul Jean Mihail, dispune de un patrimoniu depeste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de excepţie semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentateîntr-un Cabinet dedicat), Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie reprezentativă este Muzeul Olteniei, carecuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie de etnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În Craiova funcţionează TeatrulNaţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şi Tineret Colibri, şi Teatrul Liric „Elena Teodorini” care propun un repertoriu teatral şimuzical de înalt prestigiu.Craiova cuprinde două Universităţi publice cu 16 facultăţi, la care se adăugă facultăţile private, pentru aproape toate domeniile de activitate:umanist, tehnic, economic, juridic, medical, agricol, sportiv şi tehnologic. Mai mult, infrastructura educaţională cuprinde 28 licee, 26 scoli şi33 grădiniţe. Infrastructura sanitară include 6 spitale generale (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova; Spitalul Clinic Municipal Filantropia; SpitalulClinic Nr. 3 Victor Babeş; Spitalul Militar; Spitalul Universitar CF Craiova; Spitalul Clinic de Urgenţă Militar), precum şi 4 spitale-centre despecialitate (Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie; Centrul de Cardiologie Craiova; Catedra de Pediatrie; Spitalul de Pneumoftiziologie).

Municipiul Băileşti Cu o populaţie de 20.143 de locuitori, Municipiul Băileşti este aşezat în Marea Câmpie Română, la 57 km sud-vest de Craiova şi la 32 kmnord-vest de Calafat, la o depărtare de 18 km faţă de Dunăre. Municipiul Băileşti este străbătut de pârâul Balasan, la care printr-un barajartificial a fost creat lacul Cilieni, cu o suprafaţă de 33 ha, în prezent folosit ca lac de agrement. Suprafaţă totală a teritoriului municipal estede 16.376 ha. Băileşti se află pe ruta feroviară Craiova-Calafat şi este bine conectat la reţeaua rutieră. Economia locală se bazează înprincipal pe sectorul agricol şi zootehnic, fiind în mod special dezvoltate viticultura, apicultura şi legumicultura. Activităţi non agricolerelevante includ următoarele: industria de morărit şi panificaţie; industria confecţiilor; construcţii; activităţi în domeniul electrotehnicii,mecanicii si turnătoriei metalelor neferoase. Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum sunt Muzeul Câmpia Băileştilor, inaugurat în 1970, care are o bogată colecţie deetnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea. Infrastructura educaţională cuprinde 9 grădiniţe, 6 şcoli generale şi 2 licee. Spitalul Municipal Băileşti garantează asistenţă sanitară la nivel local.

Oraşul Bechet Având o populaţie de 3.973 de locuitori şi o suprafaţă totală de 25,31 km2, oraşul Bechet este amplasat pe graniţa sud-orientală întreRomânia şi Bulgaria, în dreptul localităţii bulgăreşti Oreahovo şi este un important punct de trafic internaţional. Bechet reprezintă al doilea cel mai important port din judeţul Dolj, după cel de la Calafat şi este un punct de trecere (cu bacul) spre Bulgaria,fiind o rută preferată pentru Sofia şi, mai departe, Turcia şi Grecia; mai mult oraşul este un nod rutier important, pe aici trecând drumurilenaţionale Craiova - Bechet, Calafat - Bechet şi Bechet – Corabia. Economia locală se bazează pe sectorul agro-industrial, în special, industria prelucrătoare de fructe şi legume. Pe de alta parte, în Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice precum şi sărbători tradiţionale, care ar putea să fie valorificatedin punct de vedere turistic. Muzeul Sătesc din Bechet, de exemplu, conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud ajudeţului Dolj, iar în apropierea oraşului Bechet se află Mănăstirea Sadova şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în fiecare an, înprima duminică a lunii august, se organizează un festival popular. Însă, cea mai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în Portul Bechet. ÎnZilele Marinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre, precum şi serbări câmpeneşti.Infrastructura educaţională a oraşului cuprinde 2 gradiniţe, 2 şcoli şi un Liceu Teoretic. O Unitate Medico-Socială Bechet garanteazăasistenţă sanitară.

50

Page 51: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Municipiul Calafat Municipiul Calafat este amplasat în Câmpia Ciuperceni, la extremitatea sud-vestica a judeţului Dolj, pe graniţa sud - vestică între România şiBulgaria, pe malul stâng al Dunării, în dreptul localităţii bulgăreşti Vidin, la o distanţă de 90 km de Craiova. Municipiul are o suprafaţă de 138km2 şi componenta sa administrativă cuprinde trei localităţi rurale: Basarabi, Golenti şi Ciupercenii Vechi. Populaţia municipiului – împreunăcu satele componente – este de cca. 20.000 de locuitori (18.380 în Calafat) (2006). Prima atestare documentară a municipiului Calafat datează din anul 1424, iar rădăcinile sale istorice sunt mult mai profunde şi ajung pânăîn epoca bronzului. În antichitate, Calafat a reprezentat principala poartă de comerţ a Ţării Româneşti. Astăzi, în Calafat, există un port fluvial,care reprezintă un important punct de legătura cu Bulgaria; iar in viitor rolul său strategic va fi valorificat prin construcţia Podului pesteDunăre, Calafat - Vidin, acum în stadiu de proiect.Teritoriul municipiului Calafat este bine conectat la reţeaua rutieră, prin 13 km de drumuri europene, 15 km de drumuri naţionale şijudeţene, precum şi la reţeaua feroviară, având peste 25 km căi ferate. Populaţia este ocupată în industrie (în special în sectorul confecţiilortextile şi metalice, în producţia de amidon şi glucoză şi în sectorul energiei termice), agricultură şi activităţi comerciale; se fac eforturi pentruo mai buna valorificare a potenţialului turistic al localităţii şi împrejurimilor. Din punct de vedere a culturii, Calafat are obiective remarcabile printre care se numără Muzeul de Artă şi Etnografie, MonumentulIndependenţei, bisericile Sfântul Nicolae şi Izvorul Tămăduirii. Calafat beneficiază şi de o Casă de Cultură cu 2 săli de spectacole (600locuri) şi o bibliotecă cu 2 filiale (42.000 volume). Infrastructura educaţională cuprinde 6 grădiniţe, 5 şcoli generale, 2 licee, 2 şcoli postliceale, precum şi secţia unui institut de învăţământsuperior. În Calafat există şi un Spital Municipal.

Oraşul Dăbuleni Oraşul Dăbuleni este amplasat în zona sud – vestică a judeţului Dolj, între localităţile Bechet şi Corabia, şi foarte aproape de graniţa cuBulgaria. Oraşul este traversat de drumul naţional A54, care se extinde prin toată partea sudică a judeţului Dolj, într-o direcţie paralelă cuFluviul Dunărea. Dăbuleni este plasat în Lunca Dunării, iar teritoriul se extinde pe o suprafaţa de 18.286 ha şi este caracterizat, în parteasudică, de prezenţa câmpiilor parţial acoperite de dune nisipoase, ceea ce conferă zonei numele „Sahara Olteniei”, în timp ce partea denord a teritoriului este caracterizat de dealuri joase. Dăbuleni are o populaţie de 13.403 locuitori (2006), care se ocupă, în principal, cuactivităţi agricole. Mai în detaliu, agricultura locală, bine cunoscută în toată România, este specializată în cultivarea pepenilor gălbeni şiroşiilor. Sistemele de irigare acoperă jumătate din teritoriul oraşului şi, în general, sectorul agricol este în faza de modernizare şi cu un nivelde mecanizare în creştere.Dăbuleni este periodic afectat, în special în partea sudică, de inundaţiile cauzate de fluviul Dunărea.

Oraşul Filiaşi Oraşul Filiaşi se află în partea de nord a judeţului Dolj; teritoriul oraşului, cu o populaţie de 19.001 de locuitori, are o suprafaţă de 99,73 km²şi cuprinde 6 localităţi: Almăjel, Bâlta, Branişte, Fratoştiţa, Răcarii de Jos , şi Uscăci. În trecut, Filiaşi a fost un important târg comercial şi,în prezent, a devenit un important nod feroviar şi rutier al Olteniei, respectiv pe rutele Craiova - Drobeta Turnu-Severin şi Craiova - TârguJiu.Prima atestare documentară a numelui oraşului Filiaşi datează din ianuarie 1573, însă descoperirile arheologice de pe teritoriul oraşului auscos la iveală ceramică din epoca bronzului, precum şi “Tezaurul de la Filiaşi”, care conţine dinari de Friesach şi Corinthia din secolul alXIII-lea. Pe o perioada de 400 de ani, o familie de boieri, pe nume Filişanu, a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Aşadar, cele mai importanteedificii ale asezarii, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor sunt legate de numele acestei familii. Un altelement de referinţă din istoria oraşului este Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.Economia oraşului este caracterizată de existenţa unor unităţi industriale în următoarele domenii: electrotehnica; mecanica; construcţii demaşini; prelucrarea lemnului. Infrastructura educaţională cuprinde 8 grădiniţe, 5 şcoli şi 1 Liceu. În Filiaşi există un Spital Orăşenesc.

Oraşul Segarcea Amplasat la vestul râului Jiu, în câmpia Segarcei, parte a Câmpiei Centrale a Olteniei, la o distanţă de 28 km de Craiova, Segarcea are opopulaţie de 8.230 locuitori (2006). Oraşul este bine conectat la reţeaua rutieră şi feroviară aflându-se, pe calea ferată Craiova-Calafatprecum şi pe drumurile judeţene 561 Craiova-Segarcea, 561 A Segarcea-Băileşti şi 561 B Segarcea-Dranic. Teritoriul oraşului are osuprafaţă de 116,48 km2.

51

Page 52: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Segarcea dispune de unităţi industriale în industria alimentară şi chimică şi este un puternic centru agricol. Calitatea solului, foarte prielnicpentru dezvoltarea agriculturii (în special, pentru viţa de vie şi cereale), este cunoscută încă din vechime. Denumirea oraşului, de exemplu,provine din îmbinarea între două cuvinte din limba latină: "seges" = câmp, teren, pământ productiv, şi "arcesitus" = cel căutat, cel dorit, celvisat, ajungând la cuvânt Segarcea, adică “pământ mult dorit”.În prezent, Segarcea este un renumit Centru Viticol independent, cele mai cunoscute vinuri produse fiind vinurile roşii de înalta calitate, cumar fi Pinot Noir, Merlot, Burgund Mare, Cabernet Sauvignon, dar şi câteva vinuri albe, ce includ Riesling Italian, Sauvignon Blanc, FeteascaRegală şi Muscat Ottonel. De asemenea, oraşul este cunoscut pentru producţia de struguri de masă, dintre care varietăţile de Chasselas,Muscat Hamburg şi Muscat de Adda.În oraşul Segarcea există unele obiective culturale, care ar putea influenţa dezvoltarea turismului rural, urban, cultural şi religios, ca deexemplu: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547; Palatul Regal, construit în timpul Regelui Carol I şi destinatsejurului familiei regale, care în prezent funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoala Veche, construită în anul 1886; Monumentuleroilor căzuţi în primul război mondial, operă a sculptorului C. Caranica edificată în anul 1920. Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultură Segarcea, care organizeazămanifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale.În Segarcea există 3 grădiniţe, 2 şcoli şi un Grup Şcolar. Infrastructura sanitară cuprinde Dispensarul Policlinic Segarcea şi SpitalulOrăşenesc Segarcea.

Străzile orăşeneşti şi transportul public în mediul urban din cadrul Judeţului DoljÎn 2005, mediul urban din judeţul Dolj cuprindea 707 km de străzi orăşeneşti, din care 53,4% deserveau municipiul Craiova, 11,6%municipiul Băilesti, 11% oraşul Bechet, 7% oraşul Dăbuleni, 6,4% municipiul Calafat şi 5,2% oraşele Filiaşi şi Segarcea. Cel mai mare nivelde modernizare al străzilor s-a înregistrat în municipiul Calafat (86,7%) şi în oraşul Filiaşi (73%), în timp ce în municipiul Craiova 69,6% dinstrăzile orăşeneşti erau modernizate in 2005, iar oraşul Bechet, cu 12,8%, a avut cel mai mic nivel de modernizare a străzilor orăşeneşti.

Tabel 49: Străzile orăşeneşti în 2005

Lungimea străzilor în km, din care: Nivel de modernizare

Total Modernizate %

Total 707 408 57,7

Municipiul Craiova 378 263 69,6

Municipiul Băileşti 82 52 63,4

Municipiul Calafat 45 39 86,7

Oraşul Bechet 78 10 12,8

Oraşul Dăbuleni 50 7 14,0

Oraşul Filiaşi 37 27 73,0

Oraşul Segarcea 37 10 27,0Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte mijloacele de transport public, în judeţul Dolj tramvaiele şi autobuzele circulă doar în municipiul Craiova, de altfel singurazonă urbană din regiunea SV Oltenia care este dotată cu tramvaie. Deşi numărul de tramvaie şi autobuze a scăzut în 2005 în comparaţie cu 2001, numărul pasagerilor transportaţi de tramvaie a crescut cu 44% în aceeaşi perioadă, în timp ce numărul pasagerilor transportaţi de autobuze a crescut cu aproximativ 14 % în 2005, în comparaţie cu2002. În perioada 2002-2005, numărul de maşini (inclusiv taxiuri) de asemenea a crescut (cu 4%) şi a ajuns la 101.751.

Spaţii verzi în mediul urban din judeţul DoljSuprafaţa medie a spaţiilor verzi din principalele zone urbane din judeţul Dolj se află sub valoarea recomandată de Comisia Europeană (12m2 / locuitor), în special în oraşele mici precum Băileşti (1,36 m2 / locuitor) şi Calafat (8,22 m2 / locuitor), în timp ce în municipiul Craiovaacest indicator ajunge la aproximativ 10 m2 / locuitor.

52

Page 53: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Tabel 50: Spaţiile verzi din principalele oraşe ale Judeţul Dolj

Municipiu/oraş Suprafaţa totală(ha)

Spaţiile verzi(m2/locuitor) Principalele parcuri şi grădini

Craiova 298,34 10,03 Parcul Romanescu, Grădina Botanică,Grădina Sf. Dumitru, Grădina Mihai Bravu

Calafat 15,40 8,22 Parcul Debarcader, Parcul 1 Mai, ParculCopiilor

Băilesti 2,80 1,36 ….Sursa:Agenţia Judeţeană de Mediu Dolj, Starea Mediului 2006

Tabel 51: Principalii indicatori privind mediul urban2001 2002 2003 2004 2005

Străzi

Străzi (km), din care 577 577 577 700 707

modernizate (km): 371 371 376 399 408

Spaţii verzi

Spaţii verzi în interiorul oraşelor şimunicipalităţilor (ha) 1.300 1.300 1.300 1.303 1.305

Transportul public urban

Nr de oraşe dotate cu tramvaie 1 1 1 1 1

Lungimea totală simplă a liniilor detramvai (km) 39,0 38,9 39,0 19,8 17,0

Nr de vagoane de tramvai 104 107 100 70 44

Pasagerii transportaţi de tramvaie(mii persoane) 14.457 13.796 14.868 18.018 20.838

Nr de oraşe dotate cu autobuze 1 1 1 1 1

Nr de autobuze … 949 947 865 760

Pasagerii transportaţi de autobuze(mii persoane) 33.290,0 31.829,6 28.465,0 37.866,0 38.110,0

Maşini

Maşini înregistrate (inclusiv taxiuri) … 97.730 100.706 101.523 101.751Sursa: Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Dezvoltare rurală

Dezvoltarea echilibrată pe teritoriul judeţului Dolj este în prezent întârziată din cauza unui număr de factori complecşi care includ tendinţeledemografice, gradul de dezvoltare a afacerilor, structura ratei de ocupare, dotarea cu infrastructură educaţională şi de sănătate, nivelul deaccesibilitate, dar şi calitatea mediului. Toţi aceşti factori acţionează diferit în zonele rurale şi urbane şi afectează profund standardul deviaţă şi nivelul dezvoltării umane în zonele rurale.

În ceea ce priveşte tendinţele demografice, zonele rurale se confruntă cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei cât şi cu o tendinţă constantăde depopulare. În ultimii 15 ani (1990-2005) populaţia rurală a scăzut cu 14,02% (aprox. 8% la nivel naţional), iar ponderea sa din populaţiatotală a trecut de la 50,19% în 1990 la 46,40% în 2005.

Numai 12,82% din unităţile economice active se află în zone rurale incluzând 13% dintre microîntreprinderi şi doar 5% din totalulîntreprinderilor mari localizate în judeţ.

53

Page 54: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Zonele rurale sunt încă într-o măsură foarte mare dependente de sistemul agricol, caracterizat, pe de o parte de un număr mare deexploataţii agricole individuale fără personalitate juridică (99,5% din totalul terenurilor), care cultivă în principal pentru consumul propriu, şipe de altă parte de un număr relativ mic de unităţi cu personalitate juridică (aprox. 0,5% din totalul terenurilor) care folosesc 40% din teren şicare produc şi în scopuri comerciale. Ar trebui considerat şi că nivelul mic de şomaj din Judeţul Dolj de fapt ascunde, în realitate, osub-ocupare în agricultura de subzistenţă.

Serviciile de sănătate din mediul rural sunt deficitare: infrastructura de bază în sănătate este în principal concentrată în mediul urban unde,spre exemplu, se află 85,7% din spitale şi 72,8% din farmacii, în timp ce numărul de medici pe 10.000 de locuitori este 44,5/10.000 delocuitori în mediul urban şi 7,6/10.000 de locuitori în mediul rural.

Coeziunea teritorială în Judeţul Dolj este de asemenea afectată de accesibilitatea limitată a zonelor rurale, datorită dezvoltării deficitare ainfrastructurii de transport, cu doar 6,99% din drumurile judeţene şi comunale modernizate, un nivel mic de densitate a drumurilor publice lanivel de judeţ (29,6 km/km2, spre deosebire de 35,8 km/km2 la nivel regional şi 33,5 km/km2 la nivel naţional), şi o densitate mică a reţeleide căi ferate (30,5 km/1000 km2, spre deosebire de 34,4km/ 1000 km2 la nivel regional şi 45,9 km/1000 km2 la nivel naţional).

Standardul de viaţă în zonele rurale, cât şi sănătatea populaţiei, este de asemenea redus prin dotarea deficitară cu infrastructură de mediu.Cu toate că aceasta este în curs de modernizare şi extindere, mai ales în ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă potabilă, nu existăîncă staţii de tratare a apelor menajere şi nici un sistem de colectare a deşeurilor care să deservească zonele rurale. Mai mult, există câtevadepozite de deşeuri industriale care nu sunt aliniate la normele Uniunii Europene în legătură cu depozitarea deşeurilor şi vor trebui să fieînchise.

În acest context, dezvoltarea rurală ar trebui promovată printr-o serie de intervenţii integrate, care să aibă un impact asupra tuturor aspectelordezvoltării socio-economice şi care să ţintească creşterea atractivităţii şi a standardului de viaţă în mediul rural, prin diversificarea activităţiloreconomice, îmbunătăţirea accesibilităţii şi dotarea infrastructurii, în acelaşi timp cu protejarea mediului şi valorificarea resurselor naturaleexistente.

I.3.3 Forţa de muncă

In 2005, resursele forţei de muncă din judeţul Dolj erau reprezentate de 60,48% din totalul populaţiei rezidente, ajungând la 434,8 mii depersoane şi reprezentând 4,41% din numărul total de persoane active la nivel naţional (9.851 persoane) şi 47,3% din persoanele active înRegiunea SV Oltenia (917,3 mii). În acelaşi an, populaţia totală activă din judeţ era de 438,5 mii persoane, dintre care 1,48% eraupensionari iar 7,05% erau persoane active din punct de vedere al vârstei dar cu incapacitate permanentă de muncă. Pe de altă parte, înacelaşi an, 0,3% din totalul forţei de muncă era reprezentat de salariaţi sub şi peste vârsta de muncă şi 7,38% erau alte persoane active subşi peste vârsta de muncă; balanţa migraţiei inter-judeţeană era pozitivă, ridicându-se la un număr de 300 de persoane şi contribuind la0,07% din totalul forţei de muncă. Comparativ cu anul 2001, numărul de pensionari în vârstă de muncă care nu mai lucrează a scăzut cu40% (de la 10,8 la 6,5 mii de persoane), în timp ce persoanele în vârstă de muncă dar cu incapacitate permanentă de muncă a crescut cu21,6%. În aceeaşi perioadă, contribuţia populaţiei totale active sub şi peste vârsta de muncă (incluzând persoanele salariate) la totalul forţeide muncă a scăzut cu 8%.

Tabel 52: Resursele forţei de muncă din Judeţul Dolj (2001-2005) (mii persoane)An 2001 2002 2003 2004 2005

Total 437,8 436,8 434,3 435,2 434,8

Populaţia în vârstă de muncă 437,2 435,7 438,0 437,7 438,5

Pensionari în vârstă de muncă care nu mailucrează 10,8 6,4 9,0 7,8 6,5

Populaţia în vârstă de muncă dar cuincapacitate permanentă de muncă 25,4 27,1 28,2 30,0 30,9

Salariaţi sub şi peste vârsta de muncă 1,5 1,4 1,4 1,4 1,3

54

Page 55: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Alte persoane active sub şi peste vârsta demuncă 34,8 33,6 33,1 33,1 32,1

Balanţa migraţiei inter-judeţene 0,5 -0,4 -0,1 0,8 0,3Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

In perioada 2001-2005 rata de activitate a forţei de muncă din judeţul Dolj a scăzut de la 44,6% la 39,6%; totuşi, în 2005, rata globală deactivitate a populaţiei din judeţul Dolj era superioară celei din SV Olteniei (36,79%) precum şi celei de la nivel naţional (38,8%). În perioadade referinţă, rata de activitate masculină a fost în medie cu 5,5% mai mare decât cea feminină.Pe de altă parte, rata dependenţei economice a crescut dramatic de la 48,9% la 63,1%; rata dependenţei masculine a crescut cu 16% întimp ce rata dependenţei feminine a crescut cu 12,2%.În 2005, rata de ocupare în judeţul Dolj (60,6%), era superioară atât celei regionale (60,1%) cât şi celei de la nivel naţional (57,7%). Totuşi,descompunerea datelor pe gen relevă diferenţe importante între rata de ocupare a bărbaţilor şi cea a femeilor: în aceasta privinţă, rata deocupare a bărbaţilor in judeţul Dolj, reprezentând 59,4%, a fost cu 2,5 puncte procentuale sub nivelul ratei de ocupare a femeilor, cu 6,4puncte procentuale mai puţin decât rata de ocupare a bărbaţilor la nivel regional şi cu 4,5 puncte procentuale sub rata de ocupare abărbaţilor la nivelul naţional (63,79%); pe de altă parte, rata de ocupare a femeilor din judeţul Dolj (61,9%) a fost cu 7,6 şi 10,4 puncteprocentuale peste nivelul regional, respectiv cel naţional. În 2005, rata şomajului înregistrată în judeţul Dolj (6,3%) a fost mai mică atât decât nivelul regional (6,6%) cât şi cel naţional (7,2%).Totuşi,se remarcă faptul că şomajul în rândul bărbaţilor în judeţul Dolj a fost cu 0,7 procente mai ridicat decât nivelul regional. In perioada2002-2005, rata şomajului a scăzut cu 0,8 puncte procentuale.

Tabel 53: Rata globală de activitate, dependenţă economică, rata de ocupare şi rata şomajului in judeţul Dolj (2001-2005)

2002 2003 2004 2005

Rata globală de activitate

Total 40,7 40,6 38,9 39,6

Bărbaţi 43,9 44,0 40,5 42,5

Femei 37,6 37,3 37,3 36,8

Rata de dependenţă economică

Total 58,3 60,5 65 63,1

Bărbaţi 53,9 54,7 68,4 63,6

Femei 63,1 66,9 61,5 62,6

Rata de ocupare

Total na 63,2 62,2 60,6

Bărbaţi na 65,0 64,6 59,4

Femei na 61,3 59,9 61,9

Rata şomajului

Total 7,1 8,0 5,8 6,3

Bărbaţi 7,7 8,5 6,6 7,6

Femei 6,5 7,5 5,0 5,0Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj; INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006

Diagrama 33: Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în Regiunea SV Oltenia şi în România în anul 2005

55

Page 56: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

36,79

60,165,8

54,3

6,6 6,9 6,2

38,80

57,763,9

51,5

7,2 7,7 6,4

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

Regiunea SV Oltenia România

Rată globală de activitate Rată de ocupare Rată de ocupare a bărbaţilorRată de ocupare a femeilor Rată de şomaj Rată de şomaj a bărbaţilorRată de şomaj a femeilor

Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

În anul 2005, populaţia ocupată civilă însuma 266,6 mii de persoane, reprezentând 37,2% din populaţia rezidentă în Judeţul Dolj şi 31,1%din totalul populaţiei ocupate civile din Regiunea SV Oltenia. Agricultura, silvicultura şi vânătoarea ocupau peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, urmate de industrie, cu 18,15% (în principalindustria prelucrătoare), şi comerţ, care angaja aproape 12% din totalul populaţiei ocupate civile. Per total, sectorul serviciilor ocupă 33,61%din totalul populaţiei ocupate civile, reprezentând 89,5 mii de persoane, cu 2.700 persoane (+3,1%) mai mult decât în 2004. Trebuieremarcat faptul că ponderea serviciilor pe totalul populaţiei ocupate civile a crescut, în perioada 2001-2005, de la 27,5% în 2001 la 33,61%în 2005, ceea ce dovedeşte că sectorul serviciilor se află, în Judeţul Dolj, într-o fază de dezvoltare continuă şi susţinută. Pe de altă parte,distribuţia populaţiei ocupate civile pe macro-sectoare economice la nivel regional (2004) evidenţiază faptul că în regiunea SV Olteniasectorul serviciilor, cu 28,15% din populaţia ocupată civilă, este mai puţin dezvoltat, decât în Judeţul Dolj, în timp ce atât sectorul agriculturiicât şi cel industrial, cu 45,08% şi respectiv 21,23%, deţin ponderi ale populaţiei ocupate civile mai mari decât cele înregistrate în JudeţulDolj. Trebuie remarcat faptul că o parte semnificativă a persoanelor ocupate în sectorul agricol, practică agricultura de subzistenţă, orientată înprincipal spre consumul propriu, în condiţiile unei dezvoltări relativ reduse a unităţilor agricole orientate spre venit, astfel, în realitate seascunde o sub-ocupare. În ceea ce priveşte sectorul serviciilor, pare a fi necesară o analiză aprofundată care să evidenţieze incidenţa activităţilor economice şisociale publice versus celor private în domeniile specifice serviciilor, cum sunt: transporturi, sănătate, asistenţă socială, învăţământ etc.

Tabel 54: Populaţia ocupată civilă în Judeţul Dolj pe sectoare economice (număr de persoane) (2001-2005)2001 2002 2003 2004 2005

Total 293,9 276 270,6 263,8 266,6

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 127,9 133,7 128,8 116,7 117,5

Industria 47,4 49,9 48 49,8 48,4

- Industria extractivă 1,6 1,9 1,9 2 1,8

- Industria prelucrătoare 38,7 41,3 40,9 42,7 41,4

- Industria electrică şi termică, gaz şi apă 7,1 6,7 5,2 5,1 5,2

Construcţii 9,2 10,6 10,2 10,4 11,1

Comerţ, reparaţii şi mentenanţă a autovehiculelor şibunuri personale si de gospodărie 27,6 28 28,7 29,7 31,4

Hoteuri şi restaurante 1,7 2,2 2,8 3,4 3,2

Transport, depozitare şi comunicaţii 11,2 10,4 10,1 9,3 10

Activităţi financiare, bancare şi de asigurare 1,7 1,7 1,7 1,7 1,8

56

Page 57: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Tranzaţii imobiliare, închirieri şi alte servicii, în principiu pentru întreprinderi 6,2 6,1 6,8 7,3 7,8

Administraţia publică 3,9 4,3 4,3 4,7 5,2

Învăţământ 14,5 14,2 13,8 13,6 13,6

Sănătate şi asistenţă socială 10,5 11,3 11,6 12,2 11,4

Alte servicii colective, sociale şi personale 3,7 3,6 3,8 5 5,2

Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dol 2006j

În 2004, cu mai puţin de 33% din populaţia ocupată civilă, sectorul serviciilor a contribuit cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute(VAB) a judeţului, în timp ce industria, cu mai puţin de 23% din populaţia ocupată civilă a contribuit cu peste 34% din VAB, iar sectorulagricol, cu peste 44% din totalul populaţiei ocupate civile, a produs doar 19% din VAB a Judeţului Dolj.

Tabel 55: Comparaţie între ponderea populaţiei ocupate civile şi contribuţia la VAB pe macro-sectoare economice din judeţul Dolj şi Regiunea SVOltenia (2004) (%)

Judeţul Dolj Regiunea SV Oltenia

Populaţiaocupată civilă

Valoare Adăugată Brută

Populaţiaocupată civilă

Valoare Adăugată Brută

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 44,24 19,02 45,08 17,93

Industrie şi construcţii 22,82 34,33 25,66 38,93

Servicii 32,94 46,65 29,26 43,04Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic

2005

O comparaţie între distribuţia populaţiei ocupate civile şi unităţile active pe macro-sectoare de activitate arată că sectorul agricol ocupăaproape jumătate din populaţia ocupată civilă (peste 44% din total), dar deţine doar 2,67 din totalul unităţilor active, producând o cifra deafaceri de 1,17% din totalul cifrei de afaceri a unităţilor active. Pe de altă parte, industria ocupă 18,15% din populaţia ocupată civilă şi deţine11,06% din unităţile active, producând în jur de 39% din totalul cifrei de afaceri şi realizând peste 40% din investiţii. Cu peste 81,7%, sectorulserviciilor deţine cea mai mare pondere a unităţilor active, producând aproape 54% din totalul cifrei de afaceri şi peste jumătate din investiţii,şi ocupă 33,6% din populaţia ocupată activă.

Tabel 56: Comparaţie între populaţia ocupată civilă şi caracteristicile unităţilor active pe macro-sectoare economice (pondere în %) (2005)

Populaţiaocupată civilă

Numărulunităţilor

active

Cifra deafaceri unităţi

lor active

Investiţ iileunităţilor

active

Agricultură, vânătoare şi silvicultură 44,07 2,67 1,18 4,08

Industrie şi construcţii 22,31 15,62 44,87 45,62

Servicii 33,62 81,71 53,95 50,30

Total 100,00 100,00 100,00 100,00Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006; INS, Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, în cifre, 2003-2006; INS, Anuarul Statistic

2005

Şomajul înregistrat, a crescut în 2005, faţă de valoarea înregistrată în 2004, la 17.834 persoane, din care, 38% erau femei şi 56,73% nubeneficiau de drepturi băneşti acordate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă. Şomajul înregistrat a scăzut cu 51,7%, în2005, în comparaţie cu 2001. Totuşi, trebuie remarcat că, din cauza schimbării definiţiei de “şomer” care a urmat după introducerea Legii76/2002 pentru bugetul de şomaj şi stimularea ocupării precum şi recalcularea datelor referitoare la forţa de muncă conform rezultatelor

57

Page 58: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Recensământului Populaţiei din 2002, datele despre şomaj din 2001 nu sunt în totalitate comparabile cu cele înregistrate în anii următori. Înconsecinţă, scăderea şomajului în perioada 2001-2005 ar putea fi un simplu efect statistic şi deci se merită a fi menţionat faptul că încomparaţie cu 2002, rata şomajului în 2005 a scăzut cu 14,8%.

Tabel 57: Şomajul înregistrat (2001-2005) 2001 2002 2003 2004 2005

Număr

Totalul şomerilor din care: 36.921 20.934 23.580 16.176 17.834

Femei 15.741 9.205 10.425 6.923 6.777

Persoane ce nu beneficiază dedrepturi băneşti 11.992 6.773 9.890 8.123 10.118

%

Femei 42,63 43,97 44,21 42,80 38,00

Persoane ce nu beneficiază dedrepturi băneşti 32,48 32,35 41,94 50,22 56,73

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

În 2005, din numărul total de şomeri ce beneficiau de drepturi băneşti, 64,24% erau persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale;26,7% aveau studii medii şi 9% erau persoane cu studii superioare. Luând în considerare distribuirea totală a şomerilor ce beneficiază dedrepturi băneşti, pe grupuri de vârstă şi categorii socio-profesionale, cea mai mare parte a persoanelor cu competenţe profesionale de bazăs-au încadrat în grupurile de vârstă cu peste 30 de ani (72-73%, la fiecare grup de vârstă), pe când grupul de vârstă cuprins între 25 şi 29 anideţinea cea mai mare parte a persoanelor cu studii superioare (24,3%) şi grupurile de vârstă sub 25 de ani şi între 40-49 de ani deţineaucea mai mare parte dintre şomeri având studii medii (peste 30%).

Tabel 58: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (31.12.2005) (număr de persoane)

TotalGrupuri de vârstă (ani)

Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-5555 şipeste

Total, din care: 7.716 2.363 600 1.777 1.932 840 204

Persoane cu studii primare,gimnaziale şi profesionale 4.957 1.224 294 1.283 1.391 616 149

Persoane cu studii medii 2.060 823 148 425 447 171 46

Persoane cu studii superioare 699 316 158 69 94 53 9Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 34: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)

58

Page 59: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

70,00

80,00

Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste

Persoane cu studii primare, gimnaziale şi profesionale Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Pe de altă parte, din totalul şomerilor ce beneficiau de drepturi băneşti persoanele cu studii primare, în principal, făceau parte din grupurilede vârstă: sub 25 de ani (25%); 30-39 ani (26%); 40-49 ani (28%). În jur de 40% din persoanele cu studii medii şi superioare făceau parte dingrupul de vârstă de sub 25 de ani.

Diagrama 35: Şomerii ce beneficiază de drepturile băneşti, pe categorii socio-profesionale şi grupuri de vârstă (%) (31.12.2005)

0,005,00

10,0015,0020,0025,0030,0035,0040,0045,0050,00

Persoane cu studii primare,gimnaziale şi profesionale

Persoane cu studii medii Persoane cu studii superioare

Sub 25 25-29 30-39 40-49 50-55 55 şi peste

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

I.4 Echiparea teritoriului

I.4.1 Căi de comunicaţie

Infrastructura rutieră

Fiind localizat în partea de sud-vest a României, pe graniţa dintre România şi Bulgaria, judeţul Dolj este traversat de Coridorul Pan -European IV, care face legătură între Europa Centrală şi Europa de Sud-Est, din Germania şi Republica Ceha, până în Bulgaria şi Turcia(Istanbul), via Bratislava, Budapesta, Arad şi Craiova,cu o lungime totală de 3.258 km.

59

Page 60: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Harta 4: Coridorul Pan-European IV

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RoadCorrIV.pdf

Din anul 2001, lungimea totală a infrastructurii rutiere a crescut uşor (+ 0,03%), în timp ce ponderea drumurilor publice modernizate rămâneîncă sub 23% din lungimea totală (deşi crescând uşor de la 21,9%, în 2001, la 22,6%, în 2005), ceea ce reprezintă o valoare atât sub nivelulnaţional cât şi sub cel regional din anul 2005 (26,47% şi respectiv 32,35%). Pe de altă parte, nivelul modernizării drumurilor naţionale(88,42% din lungimea totală a drumurilor naţionale), constant în perioada 2001-2005, nu este mult sub nivelul naţional, în schimb este pestevaloarea regională, probabil datorită prezenţei în judeţ a Municipiului Craiova, fiind cel mai important pol regional de dezvoltare precum şiprincipalul nod de transport din partea de sud-vest a României. În ceea ce priveşte drumurile judeţene şi cele comunale, în 2005, doar puţin sub 7% erau modernizate şi 36% erau acoperite cuîmbrăcăminţi uşoare rutiere, în timp ce ponderea lungimii totale a drumurilor judeţene şi comunale modernizate (deşi încă la un nivel foartescăzut) era în jur de 10% la nivel naţional şi 20% la nivel regional.

Tabel 59: Infrastructura rutieră – Lungime în km (2001-2005)

60

Page 61: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

2001 2002 2003 2004 2005

Drumuri Publice (km), din care: 2.190 2.200 2.217 2.217 2.197

Modernizate (%) 21,96 21,86 21,70 21,97 22,67

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 32,19 32,05 31,80 31,80 31,41

Din totalul drumurilor publice: 2001 2002 2003 2004 2005

Drumuri Naţionale, din care: 423 423 423 423 423

Modernizate (%) 88,42 88,42 88,42 88,42 88,42

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 11,58 11,58 11,58 11,58 11,58

Drumuri judeţene şi comunale, din care: 1.767 1.777 1.794 1.794 1.774

Modernizate (%) 6,06 6,02 5,96 6,30 6,99

Cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (%) 37,13 36,92 36,57 36,57 36,13 Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

TOTAL (DJ+DC): 1787 km din care: - drumuri modernizate – 49%- drumuri nemodernizate – pietruite – 39%

– de pământ – 12%.

Tabel 60: Nivelul de modernizare al drumurilor (2005)

Regiunea dedezvoltare/ Judeţ

Din totalul drumurilorpublice (% din total):

Din drumurile Nationale (%din total):

Din Drumurile Judeţene şiComunale (% din total):

Modernizate Cu îmbrăcăminţi uşoare

rutiereModernizate

Cu îmbrăcăminţi uşoare

rutiereModernizate

Cu îmbrăcăminţi uşoare

rutiere

Total 26,47 26,18 90,21 7,96 10,59 30,74

1. Nord – Est 25,08 20,90 88,74 9,71 9,32 23,67

2. Sud – Est 19,42 36,99 89,15 8,41 2,41 43,97

3. Sud – Muntenia 29,29 29,29 95,42 3,41 9,60 37,00

4. Sud - Vest Oltenia 32,35 22,48 81,50 13,02 20,42 24,77

Dol j 22,67 31,41 88,42 11,58 6,99 36,13

Gorj 32,33 23,97 89,04 4,78 21,38 27,67

Mehedinţi 21,86 27,19 67,74 26,04 7,87 27,55

Olt 55,64 1,91 87,04 12,96 50,20 …

Vâ lcea 29,26 27,23 79,02 9,07 13,19 33,09

5. Vest 26,00 23,73 92,72 6,37 11,06 27,61

6. Nord – Vest 27,18 23,40 86,86 12,37 15,39 25,58

7. Centru 23,84 27,41 94,06 4,23 4,22 33,89

8. Bucureşti – Ilfov 52,64 26,15 100,00 …. 28,92 39,24

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006

Densitatea drumurilor publice per 100 km2 de teritoriu, atingând 29,6 km / 100 km2 sugerează ca Judeţul Dolj deţine o infrastructură rutieră

61

Page 62: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

mai puţin dezvoltată atât decât nivelul naţional cât şi de cel regional (33,5 şi respectiv 35,8 km / km2). Mai mult, o privire asupra hărţiidrumurilor din judeţul Dolj sugerează că axa infrastructurii drumurilor este dezvoltată în principal în direcţia nord-est/sud-vest, cu oconcentraţie ridicată de rute în partea de nord-est a judeţului, unde este localizat oraşul principal, în timp ce zonele de sud-est şi devest/nord-vest ale judeţului sunt relativ izolate de rutele de transport principale. Mai mult, luând în considerare densitatea populaţiei, esteposibilă identificarea în Regiunea Sud Vest Oltenia, a trei mari zone caracterizate de sate mici localizate la o distanţă relevantă unul decelălalt şi la 30 km de cel mai apropiat oraş. Două dintre aceste zone sunt localizate la nord de Bulgaria şi la sud de Craiova, în timp cecealaltă se găseşte pe axa Craiova - Râmnicu Vâlcea; toate aceste zone sunt afectate de un deficit substanţial de infrastructură, încomparaţie cu restul regiunii.

Tabel 61: Densitatea drumurilor publice per 100 km 2 teritoriu, pe Regiuni de Dezvoltare (2005)

Regiunea de dezvoltare/Judeţ Densitatea drumurilorpublice

Total 33,5

Nord Est 36,3

Sud Est 30,4

Sud Muntenia 34,8

Sud Vest Oltenia 35,8

Dolj 29,6

Gorj 39,3

Mehedinţi 37,6

Olt 37,1

Vâlcea 37,6

Vest 32,1

Nord Vest 34,7

Centru 29,9

Bucureşti-Ilfov 47,9 Sursa: INS, Anuarul Statistic 2006

Harta 5: Harta Drumurilor Judeţului Dolj

Sursa: http://dolj.einformatii.ro/poze_judete/harta_j_Dolj.jpg62

Page 63: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

La nivelul graniţei, infrastructura rutieră este la fel de deficitară în tot sudul ţării, Bulgaria şi România fiind legate printr-un singur pod pesteDunăre, între oraşele porturi Ruse şi Giurgiu (Judeţul Giurgiu, Regiune de Dezvoltare Sud Muntenia), în timp ce porturile din Judeţul Doljcomunică cu porturile bulgăreşti doar prin feribot. Din bugetul prevăzut pe anul 2007, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a alocat 7 milioane RON (circa 2,3 milioane Euro)pentru construcţia podului care va face legătura între oraşul bulgăresc Vidin şi oraşul Calafat.România şi Bulgaria au semnat, la Sofia, la 31 iulie 2006, acordul privind trecerea frontierei a persoanelor, mijloacelor de transport,echipamentelor şi materialelor, în procesul de construcţie şi dare în exploatare a noului pod mixt (rutier şi feroviar) de frontieră, între celedouă ţări, peste fluviul Dunărea. Construcţia podului, cu un cost total de peste 234 milioane euro, urmează să fie co-finanţată de către Comisia Europeană cu un grant ISPAîn valoare de 70 de milioane de euro şi de către Bulgaria prin: un împrumut de 70 de milioane de euro obţinut de la Banca Europeană deInvestiţii; un grant de 2,045 milioane de euro şi un împrumut de 18 milioane de euro obţinute de la Banca Germană pentru Dezvoltare(KFW); un grant de cinci milioane de euro obţinut de la Agenţia Franceză pentru Dezvoltare (ADF) precum şi cu suma de 60,76 de milioanede euro alocată de către Guvernul Bulgariei din bugetul de stat. 10 milioane de euro necesare pentru cercetare, design şi consultanţă suntasigurate prin granturi de la AFD şi KFW şi de la Comisia Europeană prin programele PHARE şi ISPA precum şi de la bugetul de stat bulgar. Infrastructura de acces la pod, de pe teritoriul romanesc, va însemna construirea a 8,7 km de drum, din care 3 km de autostradă cu douăbenzi până la drumul naţional Craiova-Calafat. Calea ferată se va întinde pe 3,3 km de la capătul podului până la calea ferată existentăGolenti-Calafat. Termenul de finalizare a lucrărilor este 2009. Podul ar trebui să fie finalizat în 2010, iar până în 2030 se estimează o capacitate de transport de 8.400 vehicule şi de 30 de trenuri zilnic.

Infrastructura căilor ferate

În judeţul Dolj este localizat Coridorul de Cale ferată IV, cu proiectul prioritar TEN-T 22, Axa de cale ferată Atena – Sofia – Budapesta –Viena – Praga - Numberg/Dresden. În România, Coridorul Pan-European IV se împarte în două ramuri, o ramură (în direcţia vest-est) carepune în legătură Arad, Alba Iulia, Braşov, Ploieşti, Bucureşti şi Constanţa, şi cealaltă ramură (în direcţia sud-est, Sofia-Salonic, Sofia-Istanbul)care pune în legătură Arad, Timşoara, Craiova şi Calafat. In contextul extinderii Uniunii Europene, importanţa transportului rapid şi însiguranţă a pasagerilor şi bunurilor este în creştere continuă şi, în consecinţă, sunt analizate tot mai multe proiecte vizând dezvoltarea roluluicăilor ferate în sistemul de transport de mare viteză (spre exemplu, există o dezbatere importantă legată de fezabilitatea transportului feroviarde mare viteză pe ruta Berlin-Budapesta).Mai mult, articolul 19a din Linilor Directoare pentru TEN - Transport, propune ca bugetul TEN, Fondul de Coeziune, ISPA şi FondurileStructurale să se concentreze pe proiecte declarate de Interes European, după ce Statele Membre au fost invitate să specifice gradul deprioritate adecvată în cererile lor pentru fonduri. În această privinţă, Guvernul României a adoptat Legea nr. 203/2003, cu privire larealizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, care identifică ruta de cale ferată Arad –Timişoara – Caransebeş – Drobeta-Turnu Severin – Strehaia – Craiova - Calafat ca un proiect prioritar pentru România şi care va fiimplementat până în 2015.

Harta 6: Coridorul feroviar Pan-European IV

63

Page 64: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Sursa: http://www.cemt.org/online/infrastr03/RailCorrIV.pdf

In perioada 2001-2005, starea infrastructurii feroviare a judeţului Dolj a rămas aproape aceeaşi, doar cu o mică creştere a ponderii liniilor decale ferată electrificate (+ 6%), ceea ce încă reprezintă doar aproximativ 37% din totalul liniilor căilor ferate în funcţiune (puţin peste medianaţională, dar mult sub media regională de peste 50%), precum şi o uşoară creştere în ceea ce priveşte densitatea căilor ferate per 1.000km2 de teritoriu, de la 29,8 in 2001 la 30,5 in 2005 (încă sub media naţională de 45,9 km/ km2 şi cea regională de 34,4 km/ km2). Pe de altăparte, teritoriul judeţului Dolj găzduieşte în jur de 22,5% din căilor ferate existente la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud Vest Oltenia.

Tabel 62: Căi ferate în funcţiune în judeţul Dolj (2001-2005) (km)2001 2002 2003 2004 2005

Căi ferate – lungime totală, din care: 221 221 221 220 226

Electrificate 79 79 79 79 84

Cu o singură linie 140 140 140 139 145

Densitatea căilor ferate pe 1.000 km 29,8 29,8 29,8 29,7 30,5Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Tabel 63: Căi ferate în funcţiune în România pe regiuni de dezvoltare (2005) (km)

Regiune de Dezvoltare /Judeţ Total

Din care (in %): Densitatea căilor ferate /1000 km2Electrificate Cu o linie Cu două linii

Total 10.948 36,53 71,30 27,49 45,9

1. Nord – Est 1.634 37,39 64,81 34,52 44,3

2. Sud – Est 1.750 27,26 70,34 28,91 48,9

3. Sud – Muntenia 1.255 36,25 50,92 49,08 36,4

4. Sud - Vest Oltenia 1.006 50,89 75,35 24,65 34,4

Dolj 226 37,17 64,16 35,84 30,5

Gorj 252 94,84 76,19 23,81 45,0

Mehedinţ i 128 100,00 82,03 17,97 25,9

Olt 237 25,74 75,53 24,47 43,1

64

Page 65: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Vâ lcea 163 …. 84,05 15,95 28,3

5. Vest 1.904 34,56 83,46 16,54 59,4

6. Nord – Vest 1.678 18,65 79,98 18,06 49,1

7. Centru 1.420 47,46 72,18 22,54 41,6

8. Bucureş ti – Ilfov 301 99,34 54,15 45,85 165,3

Sursa: Calculele noastre din INS, Anuarul Statistic 2006 In primele trei luni ale anului 2007, Regiunea Sud Vest Oltenia a înregistrat 736.421 t de bunuri venite din alte regiuni, plasând-se pe poziţiaa treia dintre cele opt regiuni de dezvoltare, în timp ce în aceeaşi perioadă, 464.800 t de bunuri direcţionate către alte regiuni au fostîncărcate pe teritoriul regiunii SV Oltenia. Produse chimice, combustibili solizi, minerale şi fertilizatori au reprezentat categoriile cele maiimportante de bunuri transportate.

Infrastructura aeriană

Aeroportul Craiova este singura infrastructură aeriană localizată în Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia. Aeroportul Craiova se află la 7km de centrul Municipiului Craiova, pe ruta Craiova-Bucureşti, într-o zonă de câmpie potrivită în special pentru extinderea către est şi esteadministrat de către Consiliul Judeţean Dolj. Infrastructura aeroportului include o suprafaţă de decolare/aterizare de 2.500 m x 60 m, similară infrastructurii celor din Bacău şi Baia Mare,în timp ce Aeroporturile din Bucureşti, Băneasa şi Henri Coandă, au o suprafaţă de decolare/aterizare cu o lungime de 3.200 m şi respectiv3.500 m. Aeroportul este echipat adecvat şi deschis atât transportului intern cât şi celui internaţional. Zborurile derulate pe aeroportul dinCraiova acoperă o paletă largă de destinaţii ce vizează în special Italia, dar şi aeroporturi din Grecia şi Germania, incluzând următoarele:ü Italia: Ancona, Bari, Bergamo, Bologna, Florenţa, Roma, Torino, Veneţia, Veronaü Grecia: Atenaü Germania: Dusseldorf, Munchen, StuttgartLa momentul actual, Aeroportul Craiova poate procesa un număr de cca. 600 pasageri/oră.

În vederea promovării ulteriore a aeroportului Craiova, sunt necesare următoarele intervenţii de modernizare a infrastructurilor aeroportuare: ü repararea infrastructurii de mişcare aeroportuară - în principal pista de decolare/aterizare, calea de rulare precum şi platforma de

îmbarcare / debarcare.ü realizarea sistemului de balizaj cu grupuri electrogene pentru alimentare electrică de rezervă;ü noi dotări tehnice strict necesare operării în traficul internaţional curent - două autospeciale PSI, vidanje pentru apa menajeră

reziduală, toalete, un grup mobil de pornire avioane etc;ü realizarea si dotarea unui spaţiu de cargo.

Harta 7: Porturi şi aeroporturi din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia

65

Page 66: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Sursa: http://www.adroltenia.ro/down/aeroport%20craiova%20studiu%20de%20oportunitate.pdf

Porturi

Fluviul Dunărea se întinde pe o lungime totală de 2.845 km din Pădurea Neagră din Germania până la Marea Neagră. CoridorulPan-European VII se referă la cursul inferior al Dunării şi cuprinde Canalul Dunăre - Marea Neagră, braţele Dunării Chitila şi Sulina, cursulinterior care face legătura cu Marea Neagră, canalul Dunăre - Sava, canalul Dunăre -Tisa şi infrastructurile portuare relevante situate peaceste cursuri. Pe teritoriul României Dunărea reprezintă graniţa naturală sudică a ţării, de la Baziaş la Brăila şi Sulina, cu o lungime totală de 1.075 km,trecând prin 19 oraşe, dintre care, 5 porturi aparţinând Regiunii Sud Vest Oltenia, în oraşele Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechetşi Corabia. Două dintre aceste porturi, Calafat şi Bechet, sunt localizate în judeţul Dolj.În prezent, transportul pasagerilor de la Calafat la Vidin (Bulgaria) şi de la Bechet la Orehaovo şi retur este asigurat de companii de transportcu bac care circulă pe toată durata zilei atât la Calafat cât şi la Bechet.

Modernizarea portului Calafat este menţionată în Legea nr 203/2003 ca fiind unul dintre proiectele prioritare din domeniul transportului, şi vafi implementat până în 2015.

Mai mult, trebuie menţionat faptul că în cadrul Programului Phare CBC 2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de implementareProiectul “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul de trecere a frontierei Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şiavând ca termen de finalizare data de 30 noiembrie 2008. Finanţarea lui va fi asigurată din trei surse: 3,052 milioane euro de la UE, 1 milionde euro contribuţia Guvernului României (prin Fondul Naţional) şi 532.039 euro va trebui să suporte Consiliul Judeţean Dolj. În cadrul acestui proiect sunt prevăzute mai multe investiţii, inclusiv reabilitarea drumului judeţean 561D Giubega – Rast, pe o lungime de 29de km, a unui tronson de 3 km între comuna Rast şi portul Rast si a unui drum de legătură, de 300 de metri, între DJ 561D şi cheul deîmbarcare autoturisme, precum şi amenajarea punctului de trecere a frontierei la Rast pentru trafic uşor. Această ultimă lucrare presupunereamenajarea unei clădiri existente, amenajarea cheului de încărcare - descărcare pentru mărfuri şi pasageri, un punct de control pentruautoturisme, spaţii de aşteptare, parcaje şi platforme, iluminat exterior si împrejmuirea incintei.

Harta 8: Coridorul Pan-European VII – Dunărea

66

Page 67: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Sursa: http://www.corridor7.org/

I.4.2 Gospodărirea apelor şi echiparea hidroedilitară a localităţilor

În ceea ce priveşte utilităţile publice de gospodărire a apelor, în anul 2004 judeţul Dolj concentra 20,2% din lungimea simplă totală a reţeleide apă potabilă din regiunea SV Oltenia iar 38,4% din apa potabilă distribuită in SV Oltenia era destinată Judeţului Dolj. La nivelul RegiuniiSud Vest Oltenia, în acelaşi an, era concentrată 8,82% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă existentă la nivelul naţional iar11,67% din apa potabilă distribuită la nivel naţional era destinată Regiunii Sud Vest Oltenia. Mai în detaliu, se remarcă următoarele:ü În 2004, peste 91,7% din lungimea simplă totală a reţelei de apă potabilă, existentă în cadrul Judeţului Dolj, era localizată în mediul

urban (54,79% la nivel naţional şi 57.54% la nivelul regiunii SV Oltenia), în cele 7 oraşe şi municipii, ceea ce înseamnă că mare parte amediului rural din judeţ era lipsit de infrastructura adecvată;

ü În 2004, din 104 comune, doar 5 (mai puţin de 5%) erau deservite cu apă potabilă.

In perioada 2004-2006, numărul de localităţi din judeţul Dolj deservite cu apă potabilă precum şi lungimea simplă a reţelei de apă aucrescut relativ, de la 12 la 20 localităţi, respectiv, de la 803,6 km la 927,6 km de reţea în anul 2006. Totuşi, în 2006 judeţul Dolj era încăjudeţul din regiunea SV Oltenia cu cel mai mic număr de localităţi legate la reţeaua de apă potabilă. În aceeaşi perioadă, volumul total deapă potabilă distribuit în judeţ a scăzut cu circa 23%, în timp ce la nivel regional a ramas aproape stabil.Trebuie, totuşi, menţionat faptul că echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în curs de realizare şi în ultimii doi aniprocesul a fost accelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor(din care 27 de alimentare cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt încurs de execuţie.

Tabel 64: Evoluţia infrastructurii apei potabile şi distribuirea în SV Oltenia şi judeţul Dolj 2003-20062003 2004 2005 2006

SV OlteniaJudeţul

Dolj SV OlteniaJudeţul

Dolj SV OlteniaJudeţul

Dolj SV OlteniaJudeţul

Dolj

67

Page 68: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Lungimeasimplă a reţelei de apă(km)

3.460 713,1 3.117,6 803,6 4.391,3 824,8 4.728,3 927,6

Apa potabilădistribuită(mii m3)

123.948 54.752 103.648 52.058 132.168 49.593 123.214 41.957

Sursa: INS, Judeţul Dolj in cifre 2003-2006; INS, Regiunea Sud- Vest Oltenia in cifre 2003-2006

Lipsa staţiilor de epurare a apelor uzate afectează calitatea resurselor de apă subterane şi de suprafaţă, apele reziduale provenite din uzdomestic şi industrial fiind deversate direct în râul Jiu.O staţie de epurare a apelor uzate este în curs de realizare în Municipiul Craiova.

Mai mult, strategia privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice adoptată de către Consiliul Judeţean Dolj în 2007prevede elaborarea şi realizarea unor proiecte de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare, dar şi de gestionare a deşeurilor şi dealimentare termică a localităţilor urbane şi rurale din întregul judeţ Dolj (a se vedea portofoliul de proiecte prezentat în cele ce urmează).

I.4.3 Amenajări hidroameliorative

În contextul marilor schimbării climatice ce au loc în ultimele decenii în întreaga lume, alternanţa între perioade de secetă şi de ploiabundente produce inundaţii însemnate datorită capacităţii reduse a terenurilor de a absorbi apa în exces, acest lucru conduce şi lareducerea calităţii culturilor agricole. Experţii susţin că, în sudul Doljului, clima temperată va putea fi menţinută cel mult pentru încă 20 de ani, datorită incidenţei secetei şicondiţiilor pedoclimatice ce favorizează deşertificarea teritoriului.Cea mai afectată zonă este cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre, are o suprafaţă de 104.600 ha şi estecaracterizată de prezenţa unor soluri nisipoase care nu reţin apa. În Câmpia Olteniei frecvenţa anilor cu recolte slabe şi foarte slabe, caefect al secetelor, este cuprinsă între 36% şi 39%, iar datele furnizate de Agenţia de Mediu Craiova arată ca, în judeţul Dolj, in perioada 2000- 2002, suprafaţa agricolă afectată de secetă a reprezentat între 79,6 si 87,8 % din totalul suprafeţei cultivate.

Lucrările de îmbunătăţire a sistemelor de irigaţii şi activitatea de împădurire sunt singurele măsuri posibile pentru a preîntâmpina seceta şideşertificarea. Totuşi, un factor deosebit de agravant pentru modificarea climei în judeţul Dolj constă în defrişările masive din ultimeledecenii (în 1970, pădurile ocupau 12% din suprafaţa judeţului, iar în prezent ele nu depăşesc 7%). Actual, terenurile împădurite de abiadepăşesc 5.000 ha, iar suprafaţa puternic afectată de secetă şi deşertificare este de peste 104.000 ha.

În ultimul deceniu, agricultura românească a fost grav afectată de faptul că, după reforma agrară din 1991, prin care s-au retrocedatterenurile agricole foştilor proprietari, sistemele de irigaţii au fost distruse aproape complet.Pe baza Recensământului Agricol General din 2002, la nivelul judeţului Dolj, suprafaţa irigată a unităţilor agricole a fost de 21.718,3 ha,reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului. Suprafaţa irigată în judeţul Doljreprezintă 5,4% din suprafaţa irigată la nivelul ţării şi 61,4% din suprafaţa irigată în Regiunea Sud Vest. În anul agricol 2001, unităţile cupersonalitate juridică au irigat cea mai mare parte din suprafaţa agricolă, depăşind 66% din totalul suprafeţei irigate, în timp ce exploataţiilorindividuale le-au revenit doar 33,7% din totalul suprafeţei irigate.

Guvernul României va implementa, cu sprijinul unui împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) învaloare de peste 100 milioane de dolari SUA, un program amplu pentru modernizarea sistemului de irigaţii. Principalul sistem de irigaţii dincadrul Judeţului Dolj care va suferi reparaţii majore va fi sistemul de la Sadova-Corabia, pentru care s-au alocat circa 23 milioane de dolari.Sistemul Sadova-Corabia se intinde pe o suprafaţa de peste 74.000 ha în judeţele Dolj şi Olt.

Îmbunătăţirea sistemului de irigaţii reprezintă o prioritate majoră nu numai pentru dezvoltarea unei agriculturi performante, care să nu mai fiedramatic dependentă de condiţiile atmosferice, dar şi pentru a preîntâmpina seceta şi deşertificarea ce afectează o pondere relevantă aterenurilor din sudul judeţului Dolj.

68

Page 69: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

I.4.4 Echipare energetică

Termoficare

În Judeţul Dolj există doi operatori principali în domeniul serviciilor energetice, şi anume: RA Termoficare Craiova şi S.C. Uzina TermicăS.A. Calafat. Un număr de 71.499 apartamente sunt racordate la sistemul centralizat de termoficare (septembrie 2007), din care 96% sunt deservite decătre RA Termoficare Craiova şi restul de către S.C. Uzina Termică Calafat. Raportat la numărul total al locuinţelor existente în judeţul Doljîn 2005, numărul apartamentelor racordate reprezintă peste 26% din totalul locuinţelor din Judeţul Dolj.

Alimentare cu gaze naturale

În 2005, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj era limitată la 6 localităţi, din care 2 oraşe, cu o lungime totală de508,2 km. Tendinţa din ultimii 5 ani dezvăluie o dezvoltare progresivă a reţelei, a cărei lungime a crescut cu 78 km (18% din totalul reţeleiexistente în 2001) în perioada 2001-2005. Această tendinţă de dezvoltare reflectă situaţia la nivel naţional, unde lungimea reţelei a crescutcu aproape 21% în aceeaşi perioadă. În 2005, reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj, reprezenta 28,1% din reţeauaregională şi 1,8% din reţeaua naţională: ambele date sunt cele mai mici înregistrate în această perioadă, dovedind că nivelul de dezvoltare areţelei la nivelul judeţului este mai mic decât nivelul înregistrat în regiunea SV Oltenia şi în restul României.

Tabel 65: Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în judeţul Dolj 2001-2005U.M. 2001 2002 2003 2004 2005

Localităţi conectate, din care: Nr 4 4 5 5 6

Oraşe Nr 2 2 2 2 2

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a gazelor naturale Km 430,2 450,3 476,3 498,1 508,2

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie agazelor naturale în regiunea Sud Vest Km 1.523,1 1.554,4 1.618 1.377,7 1.805,7

Lungimea reţelei de distribuţie agazelor naturale în Dolj din totalregional % 28,2 29 29,4 36,2 28,1

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie agazelor naturale în România Km 22.612,7 24.067,8 23.916,6 25.879,0 27.496,0

Lungimea reţelei de distribuţie agazelor naturale în Dolj din total naţional % 1,9 1,9 2,0 1,9 1,8

Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic2006

Datele despre volumul gazelor naturale distribuite subliniază tendinţe contrastante: în perioada 2001-2005, cantitatea totală a gazelornaturale distribuite înregistrează o creştere substanţială (+ 66,41%), în timp ce distribuţia gazelor naturale pentru uz casnic a scăzut cu27,25%. Distribuţia gazelor naturale la nivelul naţional în aceeaşi perioadă a evoluat în aceeaşi direcţie, totuşi înregistrând o variaţie maireţinută: totalul gazelor naturale distribuite a crescut cu 10,78% în timp ce volumul gazelor distribuite pentru uz casnic a scăzut cu 16,52%.

Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor de izolare termică a locuinţelor câtşi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi legată şi de descreşterea populaţiei (ceea ce ar putea determina oscădere a consumului de energie din cadrul gospodăriilor). Gazele naturale distribuite în judeţul Dolj reprezintă 33,6% din totalul gazelor naturale distribuite în regiunea Sud Vest

69

Page 70: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Tabel 66: Volumul gazelor naturale distribuite în Judeţul Dolj (2001-2005)

U.M. 2001 2002 2003 2004 2005? (2005/2001) in

%

Gaze naturaledistribuite, din care: mii mc 143.059 122.891 138.860 212.312 238.067 66,41

Pentru uz casnic mii mc 75.383 50.767 55.655 52.135 54.466 -27,25

Gazele naturaledistribuite în regiuneaSud Vest, din care: mii mc 782.126 619.995 626.901 619.995 708.637 -9,4

Pentru uz casnic mii mc 207.971 159.203 158.780 159.203 159.598 -23,2

Gazele naturaledistribuite în Dolj dintotal regional % 18,29 19,82 22,15 34,24 33,60

Gazele naturaledistribuite pentru uzcasnic în Dolj din totalregional % 36,25 31,89 35,05 32,75 34,13

Gazele naturaledistribuite în România, din care: mii mc 11.701.222 10.017.637 10.294.577 12.733.986 12.963.000 10,78

Pentru uz casnic mii mc 3.387.543 3.085.561 3.476.292 2.744.664 2.828.000 -16,52Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic

2006

Datele despre distribuţia gazelor naturale subliniază disparităţi remarcabile între judeţul Dolj şi nivelul naţional. În 2005, 331,2 mii mc degaze naturale au fost distribuite la 1.000 locuitori în Dolj: datele la nivel naţional au fost aproape duble, însumând 599,5 mii mc. Consumulde gaze naturale pentru uz casnic la 1.000 locuitori este de 75,8 mii mc, aproape 57% din valoarea corespondentă la nivel naţional (130,8mii mc/1.000 locuitori).

Tabel 67: Distribuţia gazelor naturale/1000 locuitori M.U. 2001 2002 2003 2004 2005

Total Dolj County, of which: thou mc 192,8 168,3 191,4 294,7 331,2

for domestic use thou mc 101,6 69,5 76,7 72,4 75,8

South-West Region, of which: thou mc ………. .…….. 269,1 267,5 307,2

for domestic use thou mc ……… ….….. 68,2 68,7 69,2

Romania, of which: thou mc 522,2 459,6 473,7 587,5 599,5

for domestic use thou mc 151,2 141,6 160,0 126,6 130,8Sursa: Calculele noastre de la INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006, INS, Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia în cifre 2003-2006, INSSE Anuarul Statistic

2006

Energia electrică şi surse alternative de energie

Principalul furnizor de energie electrică în judeţele Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Argeş, Mehedinţi şi Teleorman a fost Electrica Oltenia S.A.Societatea a fost deţinută în totalitate de stat până în 2005, atunci când Grupul CEZ (Republică Cehă) a devenit acţionar majoritar (51%). Începând cu data de 15.03.2007, Electrica Oltenia dispare ca titulatură, locul său fiind luat de CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie.CEZ Distribuţie asigură alimentarea cu energia electrică în Judeţele Dolj, Gorj, Olt, Vâlcea, Mehedinţi, Argeş şi Teleorman.Societatea acţionează cu 249 staţii de transformare şi linii electrice (0,4 kV şi 110 kV) cu o lungime totală de 51.000 km, deservind peste 1,2milioane de consumatori.

70

Page 71: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Activităţile societăţii sunt realizate prin următoarele unităţi:- Sediul central (localizat la Craiova);- Sucursalele de distribuţie şi furnizare a energiei electrice (SDFEE).

Pentru anul 2006, ANRE a stabilit pentru fosta compania Electrica Oltenia un portofoliu de producători pentru asigurarea necesarului deenergie electrică şi acoperirea consumului propriu tehnologic al reţelelor de distribuţie. Printre furnizorii de energie electrică a ElectricaOltenia se regăseşte Complexul Energetic Craiova. Complexul Energetic Craiova produce energie prin arderea cărbunelui în proporţie depeste 90%, restul fiind folosite gaze naturale. Emisiile specifice de CO2 rezultate din producerea energiei electrice în România în anul 2006au fost, în medie, de 547 g/kWh, iar Complexul Energetic Craiova, cu 1.146 g/kWh, a fost, în acelaşi an, cel de al treilea producător deenergie cel mai poluant (după RAAN şi UT Giurgiu) din România. Complexul Energetic Craiova operează, în judeţul Dolj, prin cele două sucursale Işalniţa şi Craiova II, producând energia electrică şi termicăprin lignit, gaz şi păcură.

Preocupările privind poluarea derivată din producţia de energie sunt din ce în ce mai importante în toată Uniunea Europeană, iar dezbatereacu privire la sursele alternative de energie este actuală şi deschisă. Acestea includ energia hidroelectrică, eoliană, solară, nucleară dar şi exploatarea biomaselor şi mareelor. În România, datorită condiţiilorteritoriale favorabile, ceea mai dezvoltată sursă de energie nepoluantă este ceea hidroelectrică. Totuşi, tocmai natura sursei, strict legată deexistenţa unui curs de apă din care să se poată genera o cădere destul de mare încât să producă energie cinetică suficientă pentru aacţiona turbine mecanice, energia hidroelectrică nu poate să reprezinte singura sursă alternativă de energie pentru un teritoriu unde otreime din suprafaţa este caracteriză de un nivel foarte scăzut al reliefului şi unde sunt zone importante de deficit hidric, cum este cazulRomâniei, şi, în special, al judeţului Dolj. De asemenea, energia nucleară este bine cunoscută şi dezvoltată în România, dar şi aceasta nu poate acoperi întregul necesar de energiedin ţară.

În contextul judeţului Dolj, energia eoliană şi exploatarea biomaselor ar putea fi două soluţii viabile pentru producerea de energie. Soluţiiletehnice ar putea fi studiate prin intermediul activităţilor de cercetare în domeniu.

I.4.5 Telecomunicaţii În 2005, numărul abonamentelor telefonice, în judeţul Dolj – numai în reţeaua de telefonie fixă a ROMTELECOM SA – se ridicau la 108.015reprezentând 35,46 % din abonamentele la nivel regional şi 2,73 din abonamentele la nivel naţional. Numărul abonamentelor telefonice la100 locuitori este mai mic decât datele naţionale, dar depăşeşte cu aproape două procente datele regionale.

Tabel 68: Servicii de telefonie în 2005, comparate la nivel regional şi naţional

Locuitori

Numărulabonamentelor

telefonice (numai în reţeaua de

telefonie fixă aROMTELECOM SA)

Numărulabonamentelortelefonice la 100

locuitori

Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0

Regiunea Sud-Vest Oltenia 2.306.450 304.601 13,2

Judeţul Dolj / Regiunea Sud-Vest Oltenia(%) 31,17 35,46

România 21.623.849 3.957.870 18,3

Judeţul Dolj / Romania (%) 3,32 2,73

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006

Distribuţia abonamentelor în teritoriu, în 2005, dezvăluie existenţa disparităţilor dintre mediul urban şi mediul rural: din totalul abonamentelor

71

Page 72: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

telefonice din judeţul Dolj, 58,56% sunt înregistrate în mediul urban (populaţia urbană fiind 53,41% din totalul populaţiei). Numărulabonamentelor la 100 de locuitori este 16,5 în mediul urban, dar descreşte la 13,4 în zonele rurale, mai mult decât 1,5 puncte sub mediajudeţului.

Tabel 69: Servicii de telefonie în 2005, în judeţul Dolj – zone urbane şi rurale

Locuitori

Numărulabonamentelor

telefonice (numai în reţeaua de

telefonie fixă aROMTELECOM SA)

Numărulabonamentelortelefonice la 100

locuitori

Judeţul Dolj 718.874 108.015 15,0

Populaţia Urbană 383.965 63.250 16,5

Populaţia urbană pe totalul populaţiei judeţuluiDolj (%) 53,41 58,56

Populaţia Rurală 334.929 44.765 13,4

Populaţia rurală pe totalul populaţiei judeţuluiDolj (%) 46,59 41,44

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006

Judeţul Dolj este judeţul cu cel mai mare procent de abonamente telefonice din Regiunea Sud Vest Oltenia. Totuşi, trebuie remarcat faptulcă regiunea Sud Vest Oltenia deţinea, la sfârşitul anului 2005, doar 7,7% din abonamentele telefonice existente la nivel naţional, fiind peultimul loc dintre regiunile din România, în timp ce Regiunea Bucureşti Ilfov, cu 19,84% din totalul abonamentelor telefonice, a înregistratcea mai bună performanţă printre regiunile din România. În ceea ce priveşte activitatea de telefonie, judeţul Dolj a avut cea mai bunăperformanţă din regiunea Sud Vest Oltenia în raport cu toate tipologiile de activităţi de telefonie (convorbiri telefonice interne, convorbiritelefonice internaţionale, convorbiri telefonice fix-fix şi fix-mobil). Totuşi regiunea Sud Vest este ultima regiune din România în ceea cepriveşte volumul traficului de telefonie în raport cu toate tipologiile ale acestuia, cu excepţia convorbirilor telefonice fix-fix, unde este pe loculpatru la nivel naţional. Referitor la serviciile speciale de acces la internet, doar 1,64% din apelurile făcute în România provin din judeţul Dolj:datele sunt modeste considerând ca populaţia judeţului Dolj este aproape 3 % din totalul populaţiei din România. Regiunea Sud Vest estepe ultimul loc la nivelul regiunilor, înregistrând mai puţin de 5% din apelurile pentru acces la internet. Totuşi, trebuie remarcat faptul că,datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizate de către Institutul Naţional deStatistică şi disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor de internet şi servicii de telefoniesă fie mult mai mare.

Tabel 70: Activitatea de telefonie în 2005 (%)

Regiunea de dezvoltare/Judeţ

Procent dinabonamenteletelefonice (la

sfârşitul anului)

Convorbiri telefonice (mii minute)

Intern

Internaţional Fix-mobil Fix-FixAcces

special laInternet

Distanţamare

Local

România 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00 100,00

Regiunea Sud Vest Oltenia 7,70 7,04 6,23 4,59 7,56 13,14 4,72

Dolj 2,73 2,21 2,45 1,50 2,60 8,49 1,64

Gorj 1,19 1,14 0,96 0,51 1,45 1,05 0,68

Mehedinţ i 1,24 1,01 1,01 0,81 0,98 0,40 0,83

Olt 1,24 1,35 0,79 0,81 1,21 1,46 0,59

Vâ lcea 1,29 1,33 1,02 0,97 1,32 1,73 0,99

Regiunea Vest 9,48 9,94 9,54 13,97 10,22 14,92 15,44

Regiunea Bucureşti – Ilfov 19,84 24,95 30,17 26,13 27,01 19,35 30,89

72

Page 73: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006 şi INS, Anuarul Statistic 2006

Datele despre conexiunile internet şi numărul calculatoarelor există doar la nivel regional, şi subliniază un nivel modest al computerizării înregiunea Sud Vest. În 2003, Sud Vest Oltenia a fost regiunea cu cel mai scăzut procent al întreprinderilor conectate la internet, şi anumedoar 6%, fiind cu 2,5 procente sub media naţională. Media dotărilor IT a fost de asemenea modestă, cu 7,2 calculatoare la 100 de angajaţişi în acest caz cu 2,5 procente sub media naţională, din care doar 34,2% având conectare la internet. În ciuda acestui fapt, regiunea SudVest are un procent relevant al specialiştilor ICT, înregistrând 1,6 specialişti ICT la 100 angajaţi, foarte aproape de datele naţionale(1,7specialişti la 100 angajaţi).

Tabel 71:Calculatoare şi conexiuni la internet în cadrul întreprinderilor în 2003

Regiunea

% din întreprinderileconectate la internet

din totalul întreprinderilor

Numărulcalculatoarelor la

100 angajaţi

% Calculatoareconectate la internet

din total% din specialiştii

ICT la 100 angajaţi

Nord-Vest 7,7 7,6 38,8 1,2

Sud-Vest 7,1 8,3 37,0 0,8

Sud Muntenia 6,6 8,1 39,2 1,3

Sud Vest Oltenia 6,0 7,2 34,2 1,6

Vest 9,5 8,6 45,4 1,7

Nord Vest 8,2 8,8 48,4 1,7

Centru 9,0 8,2 43,0 1,6

Bucureşti-Ilfov 12,2 13,6 60,1 2,5

ROMÂNIA 8,5 9,7 48,9 1,7

Sursa: Informaţi Sintetice, Societatea Informaţională, INS

I.5 Infrastructura de susţinere a activităţilor economico-sociale

I.5.1 Administraţia publică

Consiliul Judeţean Organele administraţiei publice sunt înfiinţate pe baza prevederilor Legii nr.215/2001 republicată, care stabileşte, conform articolului 87,înfiinţarea Consiliilor Judeţene , ca autorităţi ale administraţiei publice locale, “pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şiorăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul Judeţean este ales în condiţiile Legii privind alegerile locale”.Totodată, Legea nr.215/2001 republicată stabileşte următoarele atribuţii ale Consiliului Judeţean (art. 91): a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interesjudeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului;c) atribuţii privind gestionarea patrimoniului judeţului;d) atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine;e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională;f) alte atribuţii prevăzute de lege.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Judeţean:

ü alege, din rândul consilierilor judeţeni, un preşedinte şi doi vicepreşedinţi;ü hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean,

precum şi reorganizarea regiilor autonome de interes judeţean, în condiţiile legii;ü aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului judeţean, organigrama, statul de funcţii,

73

Page 74: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

regulamentul de organizare şi funcţionare ale aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilorpublice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;

ü exercită, în numele judeţului, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţicomerciale sau regii autonome, în condiţiile legii;

ü numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, araporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. b), Consiliul Judeţean:

ü aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul deutilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

ü aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precumşi contractarea datoriei publice locale prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;

ü stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;ü adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza

propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţileadministraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordinfinanciar, pentru realizarea acestora;

ü stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele deorganizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi aunităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cuautorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;

ü aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi încondiţiile legii.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Judeţean:

ü hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz,precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;

ü hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a judeţului, după caz, în condiţiilelegii;

ü atribuie, în condiţiile legii, denumiri de obiective de interes judeţean.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Judeţean:

ü asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţeanprivind:

- educaţia;- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau

grupuri aflate în nevoie socială;- sănătatea;- cultura;- tineretul;- sportul;- ordinea publică;- situaţiile de urgenţă;- protecţia şi refacerea mediului;- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi

rezervaţiilor naturale;- evidenţa persoanelor;

74

Page 75: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

- podurile şi drumurile publice;- serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan;- alte servicii publice stabilite prin lege;ü sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;ü emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege;ü acordă consultanţă în domenii specifice, în condiţiile legii, unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ, la cererea acestora.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Judeţean:

ü hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societateacivilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean;

ü hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea judeţului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;ü hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară ori din străinătate, precum şi

aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interesecomune.

Constituirea, înfiinţarea şi atribuţiile Consiliului Judeţean Dolj sunt realizate în concordanţă cu reglementările Articolului 6 din Legeanr. 215/2001Republicată. Aparatul propriu Consiliului Judeţean Dolj este organizat in direcţii, servicii şi birouri, în concordantă cuRegulamentele de Organizare şi Funcţionare, aprobate prin Hotărâre Consiliului Judeţean Dolj. Ultima organigrama aprobată prinHotărâre nr 12/2007, pe baza Legii 215/2001 şi a Legii 161/2003, conţine un număr de 171 funcţii, 5 direcţii de specialitate,organizate în 10 servicii, şi un birou:ü Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice , cu un total de 24 funcţii publice de execuţie, 3

funcţii contractuale şi 2 funcţii publice de conducere aflată în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj. Direcţia Afaceri Europene, Dezvoltare Regională şi Relaţii Publice are în subordine următoarele:

Serviciul Dezvoltare Regională, Proiecte cu Finanţare Externă (care are în subordine Compartimentul Strategii, Programe,Dezvoltare Regională şi Compartimentul Elaborare şi Implementare Proiecte cu Finanţare Externă); Compartimentul Relaţii Internaţionale;Compartimentul Relaţii de Presă, Imagine;Compartimentul Relaţii cu Publicul; Compartimentul A.T.O.P.

ü Serviciul Organizare Resurse Umane , cu un număr de 8 funcţii publice de execuţie, o funcţie contractuală şi o funcţiepublică de conducere, aflat în subordinea directă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.

ü Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat cu un număr de 14 funcţii publice de execuţie, 13 funcţiicontractuale, 2 funcţii publice de conducere, aflată în subordinea directă a Secretarului Judeţului Dolj. Direcţia Juridică, Administraţie Locală, Secretariat are în subordine Serviciul Juridic, Administraţie Locală, Secretariat format din 3compartimente de specialitate:

Compartimentul Juridic;Compartiment Administraţie Locală, Coordonare Consilii Locale;Compartiment Secretariat Administrativ.

ü Direcţia Economică cu un număr de 42 de funcţii publice de execuţie şi 5 funcţii publice de conducere, aflată însubordinea directă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele economice ale judeţului. Direcţia Economică are în subordonare 4 servicii şi 1compartiment, după cum urmează:

Serviciul Achiziţii Publice;Serviciul Financiar Contabilitate;Serviciul Buget Venituri (care are în subordine Compartimentul Venturi);Serviciul Prognoze,Învăţământ Preuniversitar,Sănătate (care are în subordine Compartimentul Învăţământ Preuniversitar, Sănătate);

75

Page 76: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Compartimentul Informatică.

ü Direcţia Tehnică , cu un număr de 22 de funcţii publice de execuţie, 3 funcţii publice de conducere, aflată în subordineadirectă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului.Direcţia Tehnică are în subordine:

Serviciul Administrare şi Exploatare Domeniu Public şi Privat al Judeţului Dolj (care are în subordine Compartimentul DomeniuPublic şi Compartimentul Domeniu Privat);Serviciul Tehnic (care are în subordine Compartimentul Investiţii Lucrări Publice, Compartimentul Modernizări şi ReabilităriDrumuri şi Poduri Judeţene, Compartimentul Tehnic, Energetic şi Utilităţi Publice).

ü Direcţia Urbanism , cu un număr de 16 funcţii publice de execuţie şi 2 funcţii publice de conducere, aflată în subordineadirectă a Vice-preşedintelui responsabil cu problemele tehnice ale judeţului. Direcţia Urbanism are în subordine:Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului (care are în subordine Compartimentul Avizări Documentaţii Urbanism EmitereCertificate Urbanism şi Cadastru, Compartimentul de Protecţia Mediului, Compartimentul de Autorizarea Construcţiilor şiCompartimentul de Control Privind Disciplina în Construcţii şi Urbanism Regularizări Taxe de Autorizări şi Banca de Date Urbane).

ü Biroul Audit Public Intern , cu un număr de 5 funcţii de execuţie şi o funcţie publică de conducere, aflat în subordineadirectă a Preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj.

Consiliul Local Articolul nr. 36 din Legea nr. 215/2001 republicată prevede înfiinţarea Consiliilor Locale cu misiunea de a lua iniţiativa şi de a hotărî, “încondiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, localesau centrale“.

Mai în detaliu, Consiliul Local are următoarele atribuţii principale:

a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şiale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;

b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;e) atribuţii privind cooperarea inter-instituţională pe plan intern şi extern. În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. a), Consiliul Local:

ü aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;ü aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al

primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome deinteres local;

ü exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţicomerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. lit. b), Consiliul Local:

ü aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere aexerciţiului bugetar;

ü aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică localăprin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;

76

Page 77: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;ü aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;ü aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;ü asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în

procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. c), Consiliul Local:

ü hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului,după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

ü hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, încondiţiile legii;

ü avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;ü atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. d), Consiliul Local:

ü asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes localprivind:

- educaţia;- serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei şi a altor

persoane sau grupuri aflate în nevoie socială;- sănătatea;- cultura;- tineretul;- sportul;- ordinea publică;- situaţiile de urgenţă;- protecţia şi refacerea mediului;- conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor

publice şi rezervaţiilor naturale;- dezvoltarea urbană;- evidenţa persoanelor;- podurile şi drumurile publice;- serviciile comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică,

iluminat public şi transport public local, după caz;- serviciile de urgenţă de tip salvamont, salvamar şi de prim ajutor;- activităţile de administraţie social-comunitară;- locuinţele sociale şi celelalte unităţi locative aflate în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale sau în administrarea

sa;- punerea în valoare, în interesul comunităţii locale, a resurselor naturale de pe raza unităţii administrativ-teritoriale;- alte servicii publice stabilite prin lege;

ü hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi, potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;ü sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;ü poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate

publică de interes local;ü aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea

sau în administrarea sa;ü poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate

77

Page 78: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

publică de interes local.

În exercitarea atribuţiilor prevăzute la lit. e), Consiliul Local:

ü hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării încomun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;

ü hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;ü hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi

aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interesecomune.

Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului saumunicipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit. Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.

I.5.2 Activităţi de Cercetare - Dezvoltare, Inovare şi Sprijin pentru Afaceri

Activităţi de Cercetare - Dezvoltare

Judeţul Dolj este printre cele şase judeţe (Iaşi, Argeş, Dolj, Cluj, Ilfov, Municipiul Bucureşti) care deţine peste 65 salariaţi în activităţile deC&D la 10.000 de funcţionari, totalizând 2.037 salariaţi în acest sector (2005). Totuşi, nivelul cheltuielilor pentru activităţile de C&D în judeţulDolj, a fost, în 2005, de 7.823 mii de euro, ceea ce reprezintă cel mai scăzut scor faţă de celelalte cinci judeţe fruntaşe în ceea ce priveştenivelul salariaţilor în activităţi de C&D. Mai mult, valoarea cheltuielilor pentru activităţi de C&D în Judeţul Dolj este depăşită atât de niveluljudeţului Timiş (8.401 mii de euro) care deţine un număr mult mai redus de salariaţi în activităţi de C&D (942 salariaţi în activităţile de C&D şi29,5 salariaţi în activităţile de C&D/10.000 funcţionari) cât şi de nivelul înregistrat în judeţul Braşov în acelaşi an (7.025 mii de euro, cu 948salariaţi în activităţile de C&D şi 41,8 salariaţi în activităţile de C&D/10.000 de funcţionari).

În 2005, Sud Vest Oltenia a fost cea de-a şaptea regiune din România în ceea ce priveşte ponderea cheltuielilor naţionale în activităţile deC&D (3,8%), ajungând la 12.425 mii de euro, şi cea de-a cincea regiune în ceea ce priveşte ponderea numărului total de salariaţi din sector(6,26%), ajungând la 2.569. Faţă de 2003, nivelul de cheltuieli din C&D în cadrul regiunii SV Oltenia a crescut cu 6.752 mii de euro(+119,02%) în timp ce numărul de salariaţi a scăzut cu 272 persoane (-9,57%). La nivel naţional, aceieaşi indicatori au crescut, respectiv, cu123.752 euro (+60,99%) şi 1.050 persoane (+2,63%). Regiunea Bucureşti-Ilfov rămâne cea mai importantă regiune la nivelul activităţilorC&D, contribuind cu 59,28% la cheltuielile naţionale pe activităţi C&D şi cu 53,73% la totalul salariaţilor din sector.

Tabel 72: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare 2003-2005 (cele mai bune şi cele mai slabe performanţe ale regiunilor de dezvoltare şi Sud Vest Oltenia)

Regiunea de dezvoltareJudeţ

2003 2004 2005

Salariaţ idin activităţile de C&D(la sfârşitul

anului)

Totalcheltuieli din

activităţ ilede C&D

(mii euro)

Salariaţ idin activităţile C&D (la

sfârşitulanului)

Totalcheltuieli

din activităţile de C&D (mii euro)

Salariaţ idin activităţile de C&D(la sfârşitul

anului)

Totalcheltuieli

din activităţile de C&D (mii euro)

Total 39.985 202.915 40.725 235.091 41.035 326.667

Sud Vest Oltenia 2.841 5.673 2.799 13.296 2.569 12.425

Bucureş ti – Ilfov 18.590 116.334 20.631 137.989 22.050 193.651

Sud Est 1.934 7.045 1.922 7.499 1.898 11.730

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006

78

Page 79: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Diagrama 36: Activităţi de C&D pe Regiuni de Dezvoltare în 2005 ( % din total naţional)

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Salariaţi din activităţi C&D

Cheltuieli totale pentruactivităţi de C&D

1. Nord - Est 2. Sud - Est 3. Sud - Muntenia 4. Sud - Vest Oltenia

5. Vest 6. Nord - Vest 7. Centru 8. Bucureşti - Ilfov

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006

Importanţa activităţilor de C&D în cadrul judeţului Dolj derivă cu siguranţă din rolului municipiului Craiova ca şi centru Universitar. Totuşi,comparaţia cu nivelul cheltuielilor pe activităţi de C&D din alte judeţe arată că investiţiile judeţului Dolj în acest sector, deşi au crescut faţă de2003 (+134,41%), trebuie totuşi să fie îmbunătăţite.

Tabel 73: Activităţi C&D în Regiunea SV Oltenia 2003-20052003 2004 2005

Regiune dedezvoltare-ju

deţ

Salariaţ i dinactivităţ ile deC&D (la sfâ rş

itul anului)

Salariaţ i dinactivităţ ile deC&D / 10000

persoaneocupate c ivile

Totalcheltuieli dinactivităţ ile deC&D (mii de

Euro)

Cheltuieli/salariaţ i

(euro)

Salariaţ i dinactivităţ ile deC&D (la sfâ rş

itul anului)

Salariaţ i dinactivităţ ile deC&D / 10000

persoaneocupate civile

Totalcheltuieli dinactivităţ ile deC&D (mii de

Euro)

Cheltuieli/salariaţ i

(euro)

Salariaţ i dinactivităţ ile deC&D (la sfâ rş

itul anului)

Salariaţ i dinactivităţ ile deC&D / 10000

persoaneocupate civile

Totalcheltuieli dinactivităţ ile deC&D (mii de

Euro)

Cheltuieli/salariaţ i

(euro)

Sud VestOltenia

2.841 32,5 5.673 1.996,83 2.799 33,0 13.296 4.750,27 2.569 30,0 12.425 4.836,51

Dolj 2.229 82,4 3.337 1.497,08 2.073 78,6 9.503 4.584,18 2.037 76,4 7.823 3.840,45

Gorj 221 15,3 234 1.058,82 290 20,4 899 3.100,00 236 17,0 837 3.546,61

Mehedinţ i 76 6,6 225 2.960,53 69 6,3 244 3.536,23 63 5,6 257 4.079,37

Olt 101 5,8 181 1.792,08 182 10,8 824 4.527,47 43 2,5 360 8.372,09

Vâ lcea 214 12,8 1.697 7.929,91 185 11,3 1.825 9.864,86 190 11,4 3.149 16.573,68

Româ nia 39.985 48,1 202.915 5.074,78 40.725 49,4 235.091 5.772,65 41.035 48,9 326.667 7.960,69

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic 2005 şi 2006

Pe baza datelor furnizate în cadrul Planului de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Vest Oltenia, judeţul Dolj deţine 16 institute de cercetare,reprezentând peste jumătate din entităţile dedicate cercetării in regiunea Sud - Vest Oltenia. Tradiţia agricolă şi industrială din Dolj estereflectată în domeniile de cercetare în care operează aceste entităţi. In primul rând, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetarede importanţă regională; un număr relevant de centre de cercetare existente aflându-se în cadrul facultăţilor din această instituţie şi seconcentrează asupra domeniului tehnic, cum ar fi inginerie electrică, chimie şi mecanică (de ex. Centrul de analiză Non-lineară şi aplicareasa – Facultatea de Matematică şi Informatică; Centrul de Cercetare în Chimie Analitică şi Centrul de Cercetare în Chimie Aplicată –Facultatea de Chimie; Centrul de Cercetare SEMEQ – Facultatea de Electromecanică; Centrul de Cercetare în Automatică Non-lineară,Stabilitate si Oscilaţii şi Centrul de Cercetare în Mecatronică şi Robotică – Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică; GrupulBiomecanic de Calculator – Facultatea de Inginerie şi Management al Sistemelor Tehnologice) . In plus, un centru specializat de importanţă

79

Page 80: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

naţională este dedicat cercetării şi verificării în domeniul aeronavelor. In cadrul Judeţului Dolj mai sunt şi 6 staţii de cercetare, ce opereazăîn domeniul agricol, dezvoltând cercetarea pentru selectarea si îmbunătăţirea culturilor si plantelor specifice.

Activităţi de inovare

În 2006, Consiliul Naţional pentru IMM-uri a realizat o anchetă privind dezvoltarea şi performanţa IMM-urilor. Ancheta s-a bazat pe uneşantion reprezentativ de 1.306 IMM-uri din toate sectoarele economice de activitate şi regiunile de dezvoltare. Mai în detaliu, 3,83% dinîntreprinderile analizate erau din Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia (SV), 5,67% din Regiunea Vest (V), 9,80% din Regiunea Centru(C), 11,64% din Regiunea Nord Vest (NV), 15,24% din Regiunea Sud Est (SE), 16,23% din Regiunea Sud Muntenia (S), 17,53% dinRegiunea Bucureşti-Ilfov şi 20,06% din Regiunea Nord Est (NE). În ceea ce priveşte sectoarele economice de activitate, eşantionul deIMM-uri era constituit după cum urmează: 44,78% comerţ; 21,59% alte servicii; 17,50% industrie; 6,66% construcţii, 6,66% transporturi;2,81% turism. Aşa cum arată tabelul de mai jos, rezultatele anchetei au relevat că Regiunea SV deţine cel mai mic procent (24%) de IMM-uri care introducproduse inovatoare şi utilizează noi tehnologii (12%) (cel mai ridicat scor fiind înregistrat în Regiunea Sud-Muntenia). Pe de altă parte,Regiunea SV deţine cel mai ridicat procent (42%) de IMM-uri care introduc un nou management şi metodologii de marketing, şi este ceade-a doua regiune în ceea ce priveşte utilizarea de sisteme inovatoare informatice (2% din IMM-uri). 22% din IMM-urile din Regiunea SV audeclarat că aveau activităţi inovatoare.

În ceea ce priveşte ponderea investiţiilor destinate inovării de către IMM-uri, Regiunea SV apare ca şi regiunea cu cea mai ridicată ponderede întreprinderi (54,55% din total) care alocă mai puţin de 5%; în timp ce doar 6,82% din întreprinderi alocă peste 50%.

Activităţi de sprijin pentru afaceri

În Regiunea SV Oltenia există două parcuri industriale active (din cele 30 existente la nivel naţional, în 2004), dintre care, unul localizat înjudeţul Dolj (Craiova) şi unul în judeţul Gorj (Bumbesti Jiu), un parc industrial tip Greenfield în judeţul Olt (Corabia) şi 5 incubatoare deafaceri.

Parcul Industrial Craiova este o infrastructură de afaceri creată în 2004 şi gestionată de către o companie privată, SC Parc Industrial CraiovaSA, având ca acţionar majoritar Consiliul Judeţean Dolj, alături de comunele Gherceşti, Pieleşti, Cârcea şi Coşoveni. Parcul IndustrialCraiova deţine o suprafaţă de 10,03 ha, subdivizată în 25 parcele (300-16.000 m2 fiecare). Suprafaţa de teren ocupată de către ParculIndustrial este aproape de Aeroportul Internaţional din Craiova, de Metro Craiova, precum şi de sediul celor mai importante companiiproducătoare de maşini (Iveco, Skoda, Peugeot, Mercedes, Wolksvagen). Zona este de asemenea aproape (la o distanţă de 100 m) deşoseaua de centură din Craiova, în partea estică a municipiului Craiova la circa 6 km de centrul oraşului, pe Drumul European E574, şi estelocalizată într-o poziţie strategică în raport cu următoarele puncte de graniţă:- 87 km de Calafat-Vidin (România-Bulgaria) (Portul Dunării) E79;- 66 km DE Bechet-Oreahovo (România-Bulgaria) (Portul Dunării), DN55;- 120 km de Dobreta Turnu-Severin-Kladovo (România-Serbia Muntenegru) (Portul Dunării), E70.

Harta 9: Parcul Industrial Craiova

Sursa: www.parcindustrialcraiova.ro

80

Page 81: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Obiectivele generale ale Parcului Industrial Craiova includ următoarele:ü Să dezvolte infrastructura de afaceri în Oltenia. ü Să polarizeze investiţii străine şi autohtone amplasate în Oltenia în perspectiva creării de noi locuri de munca. ü Să reprezinte cadrul de dezvoltare a parteneriatului dintre mediul de afaceri si administraţiile publice locale în scopul dezvoltării

economico-sociale durabile a regiunii Olteniei.

Parcul Industrial Craiova furnizează, pe bază contractuală, o gamă amplă de servicii, inclusiv:ü Servicii generale (protecţie şi pază, servicii poştale, protecţia muncii etc..);ü Servicii de infrastructură (alimentare cu apă, alimentare cu gaz, internet etc..);ü Asistenţă (tehnică, juridică, financiară etc..);ü Servicii ce sprijină dezvoltarea (transfer tehnologic, logistică, contactul cu autorităţile etc..);ü Investiţii, renovare (dirigenţi de şantier, investiţii în infrastructură, investiţii nepoluante etc..).

Potrivit Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.156/25.10.04, tarifele minime pentru închirierea spaţiului din cadrul parcului industrial sunturmătoarele:- Minim 0.9 euro/m2/lună pentru închirierea spaţiilor de producţie şi a celor administrative- Minim 0.05 euro/m2/lună pentru închirierea de teren.

În cadrul Judeţului Dolj activează şi SC IPA CIFATT Craiova, instituită în 1980 ca şi filială a SC IPA SA cu sediul în Bucureşti, fiindspecializată în cercetare - dezvoltare, proiectare şi construire sisteme şi echipamente de automatizare, inclusiv sisteme IT ca “turn-keysolutions”. IPA CIFATT, certificată ISO 9001, furnizează servicii pentru IMM-uri, unităţi de C&D, de sprijin pentru afaceri şi inovare.

I.5.3 Comunicare şi relaţii publice

Cele trei instituţii principale din Judeţul Dolj au un website activ, după cum urmează:Consiliul Judeţean Dolj http://www.cjdolj.ro Primăria Craiova http://www.primariacraiova.ro Prefectura Dolj http://www.prefecturadj.ro

Website-ul Consiliului Judeţean Dolj este organizat în 6 sub-secţiuni furnizând informaţii despre judeţ, Consiliul Judeţean şi activităţile saleinstituţionale, detalii despre evenimente, articole de presă şi date utile de la toate primăriile din Dolj. Website-ul include de asemenea osecţiune de “Servicii online” care este conceput ca un instrument informativ pentru cetăţeni. În această secţiune utilizatorul poate găsi:

- legislaţie relevantă - informaţii despre programul de audienţe - formulare online pentru cererea autorizaţiilor, în mare parte pentru activitatea de construcţii- anunţuri şi documentaţii pentru licitaţii.

Website-ul Primăriei Craiova este bine structurat şi foarte bogat în informaţii, de la atribuţii şi activităţile Primăriei la date despre Craiova şifacilităţile disponibile. Site-ul furnizează şi detalii şi despre alte instituţii din teritoriu şi funcţiile lor. O secţiune specială este dedicată la“participare cetăţenească”, furnizând informaţii despre rolul şi activitatea Consiliului pentru transparenţă locală cât şi despre ComitetulConsultativ Cetăţenesc, rolul şi componenţa sa. Website-ul include o secţiune interactivă “Servicii online” unde cetăţenii pot să:

- plătească online taxele şi impozitele- adreseze propuneri şi sesizări pentru diferite departamente ale Primăriei- se se înscrie pentru a primi newsletter-ul periodic.

Un număr relevant de primării din cadrul Judeţului Dolj, altele decât Primăria Craiova, sunt dotate cu site-uri web, iar detalierea informaţiilorşi serviciilor oferite on line variază substanţial după caz.

Website-ul Prefecturii este furnizează detalii despre activităţile instituţionale, şi legislaţia relevantă dar şi informaţii detaliate destinate

81

Page 82: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

cetăţenilor, cu referire la procedura de eliberare a paşapoartelor şi permiselor de conducere şi la documentele necesare înregistrăriivehiculelor. De pe website-ul Prefecturii pot fi descărcate şi modele relevante care trebuie completate şi depuse pentru eliberareadocumentelor.

Din Octombrie 2005 instituţiile publice din judeţul Dolj sunt interconectate printr-o reţea de tip intranet. Reţeaua susţine 132 utilizatori,incluzând Consiliul Judeţean, Prefectura şi 20 de instituţii subordonate precum şi 112 comune şi oraşe. Lărgimea benzii variază de la 2Mbpentru Consiliul Judeţean şi Prefectură, la 256Kb pentru instituţiile subordonate şi 128Kb pentru celelalte instituţii din teritoriu. Toate entităţileconectate la Intranet au internet, e-mail şi facilităţi ftp. Consiliul Judeţean Dolj, Prefectura şi cele 20 de instituţii subordonate beneficiază şide posibilitatea de comunicare prin videoconferinţă.

I.6 Sistemul de educaţie şi Învăţământ. Cultura I.6.1 Educaţie şi Învăţământ

In perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut semnificativ (-45%), în principal datorită scăderii numărului de unităţi din mediulrural, care a trecut de la 395 la 122 unităţi, scăzând astfel ponderea numărului total al unităţilor şcolare din mediul rural de la peste 70% lamai puţin de 50%. În aceeaşi perioadă, numărul populaţiei înscrise a scăzut cu aproximativ 4%, datorită scăderii semnificative (-9,82%) aelevilor înscrişi, în special în mediul urban (-11,35%). Pe de altă parte, numărul copiilor din grădiniţe a crescut cu 16,26%, de asemenea, înacest caz concentraţi în mediul urban, unde numărul copiilor înscrişi la grădiniţa a crescut cu peste 29%, în timp ce în zona rurală creştereaa fost de 6,39%. În perioada de referinţă, numărul studenţilor a crescut şi el (+6,68%), întrucât Universitatea din Craiova atrage din ce în cemai mulţi studenţi, fiind un centru universitar de importanţă regională.Personalul didactic a scăzut în aceeaşi perioadă cu aproximativ 8%, atât în mediul urban cât şi în mediul rural.

Tabel 74: Date generale cu privire la sistemul şcolar (2001/2002-2005/2006)2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Numărul de unităţi şcolare, din care: 562 566 423 412 253

In mediul urban 167 167 156 160 132

In mediul rural 395 399 267 252 122

Populaţia totală înscrisă, din care: 154.299 152.429 151.949 149.611 148.606

Copii la grădiniţa 18.060 18.705 19.761 20.509 20.997

Elevi 107.460 105.527 103.641 99.684 96.909

Studenţi 28.779 28.197 28.547 29.418 30.700

Personalul didactic, din care: 10.679 10.318 9.960 9.958 9.837

In mediul urban 7.089 6.837 6.485 6.486 6.529

In mediul rural 3.590 3.481 3.475 3.472 3.308Sursa: INS, Anuarul Statistic al Judeţului Dolj 2006

Diagrama 37: Populaţia şcolară înscrisă în mediul urban (2001-2005)

82

Page 83: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

2001 2002 2003 2004 2005

Copii la grădiniţa Elevi Studenţi

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

Diagrama 38: Populaţia şcolară înscrisă în mediul rural (2001-2005)

05.000

10.00015.00020.00025.00030.00035.00040.00045.00050.000

2001 2002 2003 2004 2005

Copii la grădiniţa Elevi

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei înscrise pe nivele de educaţie, peste 41% din numărul total al populaţiei înscrise este concentrat înînvăţământul primar şi gimnazial, urmat de învăţământul liceal (incluzând Şcolile de Arte şi Meserii şi de Ucenicii) (peste 22%), învăţământsuperior (20%), învăţământ preşcolar (14,13%) şi învăţământ post-universitar (1,33%). Raportul dintre personalul didactic şi populaţiaînscrisă arată că Învăţământul primar şi gimnazial şi cel liceal deţin numărul cel mai mare de cadre didactice / 1.000 persoane înscrise,reprezentând 77,56 şi respectiv 75,02 (în anul şcolar 2005/2006), în timp ce învăţământul post-universitar şi de perfecţionare deţine proporţiecea mai scăzută, în jur de 13 cadre didactice/ 1.000 persoane înscrise. Cu 53,39 şi 45,90 cadre didactice / 1.000 persoane înscrise,învăţământul preşcolar şi respectiv învăţământul superior se situează sub media de cadre didactice / 1.000 persoane înscrise la toate nivelede învăţământ 66,20 la nivelul judeţului Dolj.

Tabel 75: Indicatorii principali pe nivele de educaţie (2005/2006)

Unităţi (nr) Înscrişi (nrpersoane)

Populaţie înscrisă in %

Personaldidactic (nr

depersoane)

Personaldidactic /

1000 înscrişi

Învăţământ preşcolar 43 20.997 14,13 1.121 53,39Învăţământ Primar şi gimnazial 158 62.134 41,81 4.819 77,56Învăţământ Liceal 46 32.804 22,07 2.461 75,02Învăţământ post universitar şi de perfecţionare Învăţământ post liceal de specialitate şi tehnic demaiştri 3 1.971 1,33 27 13,70Învaţământ superior 3 30.700 20,66 1.409 45,90Total 253 148.606 100,00 9.837 66,20

Sursa: Calculele noastre de la INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

83

Page 84: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Trebuie remarcat faptul că reţeaua unităţilor şcolare din judeţul Dolj a fost reorganizată şi reabilitată sub coordonarea Inspectoratului ŞcolarJudeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi completarea legii învăţământului nr 84/1995 şi anominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţare prevăzut în Legea nr 84/1995. Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare aInfrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru Învăţământul Rural – PIR). În ceea ce priveşte accesul la programe internaţionale, în 2005 au fost aprobate şi s-au desfăşurat următoarele proiecte:

• Comenius 1 – 33 de proiecte• Comenius 22 – au fost aprobate 43 de burse pentru formarea cadrelor didactice in domeniul predării limbilor moderne. • Comenius 3 – ISJ Dolj – Self evaluation • Grundtvig 1 – 1 Proiect ISJ Dolj ’ Towards a real and true European integration: the Cultural Heritage applied to adults’ education . • Grundtvig 2 – learning partnership – Au fost acceptate 3 unităţi şcolare.• Grundtvig 3 – au obţinut 7 cadre didactice pentru perfecţionare in educaţia adulţilor, directori, inspectori• Arion –1 – ISJ Dolj • Leonardo – 1 proiect in implementare • Înregistrari pentru Spring Day – 50 unităţi şcolare.

EDUCAŢIA ADULŢILOR • Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Comenius – CCD • Cursuri de Formare – Managementul Programelor Socrates – Grundtvig –CCD • Cursuri de formare – Educaţia Adulţilor pentru valorile culturale prin programe europene CCD.

În ceea ce priveşte învăţământul superior, în perioada 2001-2005, numărul total de studenţi înscrişi a crescut cu 6,7% (mult sub medianaţională de +34,4%). În perioada de referinţă, Craiova s-a menţinut pe poziţia cinci ca centru universitar la nivel naţional (după Bucureşti,Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara) şi în 2005/2006 deţinea 4,3% din numărul total de studenţi din învăţământul superior din România. În ceeace priveşte distribuţia studenţilor la nivelul Facultăţilor (pe specializării), în perioada 2001-2005, această a avut o evoluţie relativ de stabilă, întimp ce s-a înregistrat o creştere importantă a numărului de studenţi la următoarele profiluri: Agricol (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şi Economic (+16%). Pe de altă parte, numărul de studenţi ce au urmat cursurile unui Colegiu Universitar a scăzut cu peste 50%.

Tabel 76: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe profiluri (2001-2005)Facultăţi 2001/2002 2002/2003 2003/2004 2004/2005 2005/2006

Nr. Total studenţi, din care: 28,779 28.197 28.547 29.418 30.700

Tehnic 3.685 4.408 4.428 4.529 4.464

Economic 6.171 5.209 6.161 6.798 7.180

Juridic 4.449 4.303 3.813 3.880 4.474

Medical 2.391 2.403 2.370 2.369 2.555

Agricol 1.686 2.036 2.028 2.152 2.934

Teologic 886 823 737 594 675

Universitar 6.597 6.689 6.925 6.962 7.029

Colegii Universitare 2.914 2.326 2.085 2.134 1.389Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

Diagrama 39: Numărul de studenţi înscrişi la Facultate, pe specializări (in 2001 and 2005)

84

Page 85: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

0 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000 7.000 8.000

Tehnic

Economic

Juridic

Medical

Agricol

Teologic

Universitar

Colegii Universitare

2001 2005

Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

I.6.2 Cultura Potrivit Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a teritoriului Naţional, în Judeţul Dolj următoarele locaţii prezintă oconcentrare relevantă de patrimoniu construit care deţine o valoare culturală de interes naţional: ü Municipiile Craiova şi Calafat ü Comunele: Almăj, Brabova, Calopăr, Cernăteşti, Coţofenii din Dos, Podari, Simnicu de Sus, Sopot, Ţuglui.

Mai detaliat, următoarele obiective sunt înscrise în patrimoniul cultural naţional:ü Castele şi palate: Conacul Coţofenilor Comuna Almăj, satul Coţofenii din Faţă; ü Cule (case boiereşti, caracterizate prin forma de turn şi tipice Olteniei): Cula Izvoranu, Comuna Brabova, Satul Brabova; Cula

Cernat, Comuna Cernăteşti, Satul Cernăteşti;ü Clădiri urbane civile: Casa Glogovenilor, Municipiul Craiova; Casa Băniei, Municipiul Craiova; Clădirea Prefecturii, Municiupiul

Craiova; Palatul Mihail, Municipiul Craiova;ü Biserici şi mânăstiri : biserica Mânăstiri Jitianu, Comuna Podari, Satul Balta Verde; Mânăstirea Coşuna; Biserica „Sf Nicolae”

Bistreţ; Mânăstirea Sadova. ü Fortificaţii dacice: Comuna Coţofenii din Dos, Satul Coţofenii din Dos; Comuna Calopăr, Satul Bâzdana.

Patrimoniul cultural din mediul rural trebuie valorificat şi inclus în circuitul turistic rural şi cultural existent la nivelul Regiunii Sud Vest Oltenia,care cuprinde o varietate de obiective, de la aşezări şi arhitectură rurală tradiţională, până la biserici de lemn şi aşezări preistorice. Din cele7 muzee etnografice în aer liber existente la nivel naţional, 2 se află în Regiunea Sud Vest Oltenia: Muzeul Etnografic Curtisoara, OraşulBumbeşti-Jiu, Satul Curtisoara, Judeţul Gorj, Muzeul Etnografic Bujoreni, Comuna Bujoreni, Satul Bujoreni, Judeţul Vâlcea. Pe de altă parteîn judeţul Dolj se află Muzeul Olteniei (Craiova), care deţine o importantă secţiune etnografică, precum şi Muzeul de Artă şi Etnografie de laCalafat. Integrarea lor în circuitul turistic regional ar permite o promovare mai eficientă a patrimoniului rural, în cadrul unui sistem judeţean şiregional al turismului rural, cultural şi religios.

Pe de altă parte, mediul urban găzduieşte importante elemente de patrimoniu cultural care ar putea fi valorificate pentru dezvoltareaturismului cultural în cadrul oraşelor.

În Municipiul Craiova trebuie menţionate următoarele:Mănăstirea Cosuna (1572); Biserica Sfântul Dumitru, ctitorie a lui Matei Basarab; Casa Baniei, ridicată în 1699, unde se întrunea Divanul şiîn care astăzi se află secţia de etnografie şi folclor a Muzeului Olteniei; Palatul Jean Mihail (1899-1907) opera arhitectului Paul Gottereau şiCasa Vorvorenilor, unde se află în prezent Mitropolia Olteniei. Gradina zoologică şi celebrul pod suspendat se găsesc în Parcul Romanescu,creaţie a arhitectului francez E. Redont care a primit în 1900 medalia de aur la Expoziţia Internaţională de la Paris. Mai mult, Muzeul de Artă, localizat în Palatul Mihail, dispune de un patrimoniu de peste 4000 de lucrări de artă, care cuprinde creaţii de

85

Page 86: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

excepţie semnate de Constantin Brâncuşi (operele lui Brâncuşi sunt prezentate într-un Cabinet dedicat), Theodor Aman, NicolaeGrigorescu, Theodor Pallady. O altă instituţie reprezentativă este Muzeul Olteniei, care cuprinde o secţie de istorie şi arheologie, o secţie deetnografie precum şi o secţie de ştiinţele naturii. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional, Filarmonica Oltenia, Teatrul pentru Copii şiTineret Colibri şi Teatrul Liric „Elena Teodoroiu” care propun un repertoriu teatral şi muzical de înalt prestigiu.

Băileşti deţine obiective culturale de interes, cum ar fi Muzeul Câmpie Băileştilor, inaugurat în 1970, care are o bogată colecţie deetnografie, precum şi Casa de Cultură Amza Pelea. În Bechet există numeroase obiective culturale şi folclorice şi sunt organizate sărbători tradiţionale. Muzeul Sătesc din Bechet, de exemplu,conţine o colecţie etnografică reprezentativă pentru partea de sud a judeţului Dolj, iar în apropierea oraşului Bechet se află MănăstireaSadova şi pădurea cu arbori seculari de la Zaval, unde în fiecare an, în prima duminică a lunii august, se organizează un festival. Însă, ceamai cunoscută sărbătoare din localitate este cea dedicată Marinei, care se celebrează anual pe 15 august în Portul Bechet. În ZileleMarinei au loc diverse jocuri marinăreşti, plimbări pe Dunăre, precum şi serbări câmpeneşti.

La Calafat există următoarele obiective culturale: Muzeul de Arta şi Etnografie, Monumentul Independentei, bisericile Sfântul Nicolae şiIzvorul Tămăduirii. Calafat are şi de o Casă de Cultură cu 2 sălii de spectacole (600 locuri) şi o biblioteca cu 2 filiale (42.000 volume).

Cele mai importante edificii ale Oraşului Filiaşi, printre care se regăsesc Capela Filişanului (1906) şi Spitalul Filişanilor, sunt legate denumele familii de boieri, pe nume Filişanu, care a avut un rol cheie în viaţa oraşului. Un alt element de referinţă din istoria oraşului esteBiblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orăşenească “Anton Pann”, construită in 1935.

În oraşul Segarcea există următoarele obiective culturale: Biserica "Adormirea Maicii Domnului", construită în anul 1547; Palatul Regal,construit în timpul Regelui Carol I şi destinat sejurului familiei regale, care în prezent funcţionează ca Spitalul Orăşenesc Segarcea; Şcoalaveche, construită în anul 1886; Monumentul eroilor căzuţi în primul război mondial, opera a sculptorului C. Caranica şi edificată în anul1920. Activitatea culturală este susţinută de către Biblioteca Orăşenească "Mircea Radina" şi Casa de Cultura Segarcea, care organizeazămanifestări culturale, precum şi festivaluri şi sărbători tradiţionale. În ceea ce priveşte activităţile culturale desfăşurate în cadrul institutelor culturale şi de divertisment, datele legate de evoluţia numărului deunităţi şi de participanţi din perioada 2003-2006 arată o descreştere a iniţiativelor culturale şi a gradului de participare atât în judeţul Dolj, câtşi în Regiunea Sud-Vest Oltenia, în special în sectorul cinematografic, unde numărul de unităţi, numărul de evenimente şi audienţa auscăzut cu aprox. 50%. Pe de altă parte, în timp ce în judeţul Dolj numărul de evenimente de divertisment şi participanţii aferenţi au crescut cu aprox. 3% şi respectiv48%, la nivel regional ambele au scăzut (cu aprox 13% şi respectiv 70%). În aceeaşi perioada, numărul bibliotecilor a scăzut cu aproape 15% în Judeţul Dolj şi cu 5% la nivelul Regiuni SV Oltenia, în timp cevizitatorii la muzee au crescut în Judeţul Dolj cu aproape 9%.

Tabel 77: Activităţi culturale în Regiunea SV Oltenia şi Judeţul Dolj

Unitatea de măsură

2003 2004 2005 2006

SVOltenia

JudeţulDolj

SVOltenia

JudeţulDolj

SVOltenia

JudeţulDolj

SVOltenia

JudeţulDolj

Biblioteci Nr 1.434 389 1.420 386 1.389 384 1.358 332

Instituţ ii despectacol Nr 11 5 11 5 11 5 12 5

spectacole ş iconcerte Nr 1.422 631 1.139 637 1.028 632 1.231 649

Spectatori Mii persoane 1.339 83 269 75 405 96 330 123

Cinematografe şi instalaţ iicinematografice Nr 20 5 14 3 4 2 6 2

86

Page 87: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Spectacole Evenimente dedivertisment Nr 10.572 4.391 7.075 3.385 3.625 2.172 2.767 2.303

Spectato ri Mii persoane 205 125 164 122 67 58 69 66

Muzee Nr 58 20 57 20 68 20 68 20

Vizitatori Mii persoane 2.748 955 2.108 917 2.190 943 2.388 1.040

Sursa: INS, Judeţul Dolj în cifre 2003-2006; INS, Regiunea SV Oltenia în cifre 2003-2006

I.7 Sănătatea şi Asistenţa socială

I.7.1 Situaţia existentă în domeniul sanitar

În 2005, infrastructura sănătăţii era reprezentată de către următoarele unităţi:- 14 spitale (85,7% în zona urbană);- 7 unităţi medico-sociale (85,7% în zonele rurale); - 1 Societate medicală civilă în zona rurală; - 6 Dispensare medicale, 42 Cabinete medicale şcolare şi studenţeşti, 18 Policlinici, 17 Ambulatorii de spital şi de specialitate; - 52 Cabinete medicale de medicină generală (92,3% în zonele urbane) şi 225 Cabinete medicale de specialitate (97,8% în zonele urbane); - 410 Cabinete medicale de familie (50,5% în zonele rurale);- 173 Farmacii (72,8% în zonele urbane), 38 Puncte farmaceutice (55,3% în zonele urbane) şi 27 Depozite farmaceutice (toate localizate înzona urbană);- 231 Cabinete stomatologice (82,7% în zonele urbane).

Din cele de mai sus, reiese că infrastructura sănătăţii, şi mai ales unităţile specializate şi punctele farmaceutice, sunt concentrate înprincipal în zonele urbane. Mai mult, se remarcă evoluţia cabinetelor stomatologice, care s-au dublat aproape, în perioada 2001-2005, şicea a cabinetelor medicale de specialitate, care erau aproape absente în 2001 şi au ajuns la 255 de unităţi în 2005, pe când cabinetele demedicină generală au scăzut de 3 ori la număr datorită restructurării sistemului sanitar, prin care acestea s-au transformat în cabinetemedicale de familie.

Tabel 78: Sănătatea – Număr de unităţi (2001-2005)Anul

2001 2002 2003 2004 2005Unităţi

Spitale 13 13 13 13 14

Cabinete medicale 536 553 834 911 960

Farmacii (inclusiv puncte şidepozite farmaceutice) 193 184 178 207 238

Altele 79 102 117 128 123Sursa: INS, Anuarul Statistic al judeţului Dolj 2006

În perioada 2001-2005, numărul personalului din sectorul de sănătate a crescut, mai ales stomatologi, farmacişti, personal sanitar mediu şipersonal auxiliar, în timp ce numărul medicilor a scăzut. O comparaţie între zona urbană şi cea rurală în ceea ce priveşte distribuţiapersonalului din sectorul sanitar arată iar diferenţe importante şi evidenţiază o disponibilitate redusă, de servicii de sănătate, în zonele rurale.De exemplu, numărul de medici la 10.000 de locuitori era în 2005, de 44,5 şi 7,6 în zona urbană şi respectiv cea rurală. Dotarea slabă ainfrastructurii de sănătate, într-un mediu deja afectat de mortalitate infantilă şi un proces accelerat de îmbătrânire al populaţiei, contribuie lareducerea calităţii vieţii în zonele rurale.Cu toate acestea, trebuie menţionat că media numărului medicilor la 10.000 de locuitori (27,3) la nivelul judeţului Dolj, în 2005, era pestemedia naţională (21,9).Totuşi, în 2004, în judeţul Dolj erau 6,45 paturi în spital / 1.000 locuitori, ceea ce reprezintă o cifră sub nivelul naţional (6,6 paturi în spital /

87

Page 88: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

1.000 locuitori).

Tabel 79: Sănătate - Personal (2001-2005) 2001 2002 2003 2004 2005

Medici (nr) 2.127 2.049 2.042 2.129 1.961

Medici la 10.000 de locuitori 28,7 28,1 28,2 29,5 27,3

Stomatologi (nr) 157 176 189 289 331

Stomatologi la 10.000 delocuitori (nr) 2,1 2,4 2,6 4 4,6

Farmacişti (nr) 218 215 230 259 439

Farmacişti la 10.000 de locuitori 2,9 2,9 3,2 3,6 6,1

Personal sanitar mediu (nr) 4.140 4.199 3.940 4.075 4.252

Personal sanitar mediu la10.000 de locuitori 55,8 57,5 54,3 56,6 59,1

Personal mediu la un medic (nr) 1,9 2 1,9 1,9 2,2

Personal auxiliar (nr) 1.576 1.863 1.856 1.830 1.682Sursa: INS, Anuar Statistic al Judeţului Dolj 2006.

I.7.2 Asistenţa socială

Judeţul Dolj se confruntă cu numeroase probleme de natură socială care se regăsesc şi la nivel naţional: problema abandonului familial,problema situaţiei precare a persoanelor vârstnice, rata crescută a delincvenţei juvenile, problema populaţiei de romi (având un nivel scăzutde alfabetizare, probleme în ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii şi de multe ori victimă a discriminării), violenţa domestică,problema ,,copiilor străzii" şi a dependenţei de alcool şi droguri.Segmente importante ale populaţiei riscă, datorită unui complex de factori economici şi sociali adverşi, să fie împinse la marginea societăţii,să fie caracterizate prin limitarea cronică a accesului la oportunităţile pe care societatea le-a creat pentru majoritatea membrilor săi.Toate acestea conduc la o vulnerabilitate a populaţiei din punct de vedere social şi economic şi un risc ridicat de marginalizare socială, înspecial pentru anumite segmente ale populaţiei, cum sunt: persoane cu handicap, tineri care au părăsit centrele de ocrotire socială dupăîmplinirea vârstei de 18 ani, persoane vârstnice, femei singure/ victime ale violenţei domestice / exploatării sexuale, familii în situaţiiconflictuale/ sărăcie extremă, persoane toxico-dependente, şi în general populaţia de etnie roma.La nivelul naţional, în perioada 1996-2000 rata sărăciei a crescut de la 19,9% la 44% în anul 2000. Acest procent include toate categoriilede persoane marginalizate enumerate mai sus.

La nivelul Judeţului Dolj, s-a înfiinţat conform HG 1434/2004 şi Hotărârii Consiliului Judeţean Dolj nr.180/2004 (prin comasarea DirecţieiJudeţene de Asistenţă Socială şi a Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Copilului) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului Dolj (D.G.A.S.P.C. Dolj).În vederea realizării atribuţiilor prevăzute de lege, D.G.A.S.P.C. Dolj îndeplineşte, în principal, următoarele funcţii: de strategie, prin care asigură elaborarea strategiei de asistenţă socială, a planului de asistenţă socială pentru prevenirea şi

combaterea marginalizării sociale, precum şi a programelor de acţiune anti-sărăcie, pe care le supune spre aprobare consiliuluijudeţean;

de coordonare a activităţilor de asistenţă socială şi protecţie a copilului la nivelul judeţului; de administrare a fondurilor pe care le are la dispoziţie; de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul asistenţei sociale,

cu serviciile publice locale de asistenţă socială, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile care desfăşoară activităţi în domeniu; de execuţie, prin asigurarea mijloacelor umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la

88

Page 89: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

acţiunile anti-sărăcie, prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şicolective la nivelul judeţului;

de reprezentare a consiliului judeţean pe plan intern şi extern, în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului.

În cadrul D.G.A.S.P.C. Dolj funcţionează următoarele servicii/compartimente specializate: Serviciul Evaluare şi Monitorizare în Domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului; Serviciul Îngrijire de Tip Familial; Serviciul Evaluare Complexă pentru Copilul cu Dizabilităţi; Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial; Serviciul Îngrijire de Tip Familial Adulţi; Serviciul Îngrijire de Tip Rezidenţial Adulţi; Compartimentul Intervenţie în regim de Urgenţa Adulţi; Compartiment Anti-Sărăcie şi Prevenirea Marginalizării; Serviciul Juridic şi Contencios; Serviciul Resurse Umane; Serviciul Economic şi Financiar-Contabil; Serviciul Achiziţii Publice; Serviciul Tehnic-Administrativ; Compartiment Audit; Biroul Relaţii cu Publicul; Serviciul Strategii, Programe, Proiecte.

În subordinea Consiliului Judeţean mai funcţionează şi Comisia pentru protecţia Copilului, Comisia de Expertiză Medicală a Persoanelor cuHandicap Adulte precum şi 28 centre de plasament.

În evidenţa D.G.A.S.P.C. Dolj se află ( 01.01.2005), 12.132 de persoane cu handicap în plată (1.925 copii şi 10.207 adulţi), dintre care: 1.272cu handicap locomotor; 1.056 cu handicap somatic; 477 cu handicap auditiv; 3.439 cu handicap vizual; 3.506 cu handicap mintal; 1.473 cuhandicap neuropsihic; 688 cu handicap asociat; 221 cu SIDA + HIV.Mai mult, D.G.A.S.P.C. Dolj are în evidenţă 1.890 copii, din care: 450 copii în sistem rezidenţial, inclusiv copii în centre de plasament clasicpe lângă şcoli speciale, în centre pentru copilul cu handicap sever; 314 copii în alternative la protecţia de tip rezidenţial, inclusiv copii încase de tip familial, în Centrul de primire şi evaluare a copilului în regim de urgenţă, în Centrul de primire şi evaluare a copiilor străzii, înCentrul maternal pentru mama şi copil în situaţie de risc şi în centre de zi; 1.126 copii în alternative de tip familial. În plus, au beneficiat desprijin material pentru menţinerea copilului în familie şi prevenirea abandonului, un număr de 890 copii.

În 2004 D.G.A.S.P.C. Dolj a realizat următoarele iniţiative:

închiderea Centrului de Plasament nr. 8 Segarcea ca urmare a strategiei de integrare a copiilor cu deficienţe medii în învăţământulpublic;

închiderea Centrului de Plasament nr. 9 şi înfiinţarea Casei de tip familial Regina Maria pentru copii care au împlinit vârsta de 18 ani şicare îşi continuă studiile;

în parteneriat cu SERA, în vederea oferirii unui mediu de îngrijiri de tip familial adecvat nevoilor speciale ale celor 66 de copii, s-auconstruit căsuţe prin programul de interes naţional ,,Închiderea instituţiilor de tip vechi" care nu pot fi restructurate, reabilitate;

schimbarea locaţiei Centrului Maternal şi organizarea lui după model familial, corespunzător standardelor minime obligatorii; s-acrescut astfel capacitatea Centrului de la 10 locuri la 12 locuri

înfiinţarea unui complex de servicii de sprijin pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie: înfiinţarea a două centre de recuperare şi reintegrare a copilului cu handicap sever şi a unui centru de zi pentru această categorie de

copii în locaţiile Craiova şi Dioşti; a fost dat în funcţiune Centrul de Zi pentru recuperarea copilului mic cu handicap sever, adresat familiilor din comunitate; îmbunătăţirea condiţiilor oferite copiilor protejaţi în regim de urgenţă la Centrul de primire a copilului peste 3 ani prin schimbarea

locaţiei, modernizare şi dotare conform standardelor în vigoare;

89

Page 90: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

organizarea şi dotarea unui Centru de Primire a copiilor repatriaţi: identificarea si contactarea unor sponsori din comunitatea locală pentru rezolvarea unor situaţii de criză ale familiilor copiilor

instituţionalizaţi; organizarea de tabere şcolare pentru copii instituţionalizaţi; derularea unor programe pentru petrecerea timpului liber în familii, comunitate cu ocazia sărbătorilor şi a vacanţelor; s-a început restructurarea şi reamenajarea Centrului de Plasament nr.10 în Centru de Recuperare şi reintegrare pentru copii cu

afecţiuni neuro - motorii; a fost reorganizat Centru de plasament nr. 13 în Centru de Recuperare pentru copilul cu handicap sever; s-a înfiinţat centrul pentru cuplul mamă - copil abuzat; înfiinţarea centrului de zi pentru "Copiii Străzii ".

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului 2007-2010 elaborată de către D.G.A.S.P.C. Dolj are scopul de apropune dezvoltarea sistemului actual de asistenţă socială, în special prin crearea şi diversificarea unor noi servicii sociale la niveluljudeţului Dolj. În cadrul acestei strategiei s-au avut în vedere următoarele priorităţi judeţene/regionale: Prioritatea 1: Crearea unui sistem de sprijin pentru persoanele cu handicap care să corespundă standardelor de calitate în vigoare; Prioritatea 2: Constituirea unui sistem de sprijin pentru persoanele vârstnice; Prioritatea 3: Constituirea unui sistem de sprijin pentru familii în situaţii conflictuale/sărăcie severă; Prioritatea 4: Constituirea unui sistem de protecţie pentru persoane toxico-dependente; Prioritatea 5: Prevenirea abandonului şi instituţionalizării prin sprijinirea familiilor în vederea depăşirii momentelor critice; Prioritatea 6: Înfiinţarea unor centre de tip familial în vederea asigurării unui mediu cât mai apropiat de cel familial pentru copiii aflaţi în

instituţii; Prioritatea 7: Sprijinirea tinerilor care părăsesc centrele de plasament în vederea integrării lor în familie şi în societate; Prioritatea 8: Crearea de servicii destinate copiilor delincvenţi; Prioritatea 9: Completarea serviciilor existente pentru copii cu handicap; Prioritatea 10: Integrarea familiei în viaţa comunitară/combaterea formelor de discriminare în cadrul familiei (violenţa în familie).

Mai în detaliu, în vederea implementării priorităţilor din cadrul Strategiei Judeţene în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului,D.G.A.S.P.C. Dolj îşi propune pentru perioada 2007-2010 atingerea următoarelor obiective generale: 1. Finalizarea, implementarea şi monitorizarea respectării standardelor de calitate.2. Implementarea legislaţiei privitoare la accesibilitatea mediului fizic; monitorizarea implementării.3. Organizarea de activităţi şi manifestări culturale şi sportive (în mediu adaptat) şi participarea la jocuri naţionale şi internaţionale.4. Dezvoltarea unui sistem eficient de orientare profesională, formare şi angajare în muncă a persoanelor aflate în dificultate.5. Dezvoltarea şi implementarea unui sistem judeţean de monitorizare a sistemului de protecţie a persoanelor aflate în dificultate.6. Dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme care să facă posibilă egalitatea şanselor, pentru combaterea discriminării şi a excluziunii

sociale a persoanelor aflate în dificultate.7. Armonizarea cadrului legislativ din domeniul protecţiei persoanelor aflate în dificultate cu legislaţia europeană şi internaţională în

materie.8. Restructurarea/închiderea instituţiilor clasice rezidenţiale şi dezvoltarea/ înfiinţarea de servicii comunitare alternative rezidenţiale şi

nerezidenţiale.9. Crearea premiselor pentru prevenirea instituţionalizării şi dez-instituţionalizarea persoanelor cu handicap care, în urma evaluărilor şi a

anchetelor sociale s-au dovedit a avea potenţial în acest sens.10. Dezvoltarea si diversificarea serviciilor sociale in funcţie de nevoile si priorităţile identificate la nivel judeţean, inclusiv:

- în domeniul protecţiei copilului Centru de consiliere şi sprijin pentru parinţi si copii Centru de consiliere şi sprijinire în vederea menţinerii sau reintegrării/integrării copilului în familie Serviciul de sprijin pentru tinerele care părăsesc sistemul de protecţie a copilului Echipa mobila – pentru deplasarea la domiciliul beneficiarilor şi acordarea de servicii de specialitate în vederea recuperării Centru de recuperare pentru copiii cu dizabilităţi (în localitatea Băileşti).

90

Page 91: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

- în domeniul asistenţei sociale a persoanelor cu handicap adulte : Centru de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu Filiaşi – amenajare şi dotare Centru de deprinderi pentru o viaţă independenta Dioşti – amenajare şi dotare Centru de recuperare şi reabilitare pentru persoane adulte cu handicap –Filiaşi – amenajare şi dotare Centru de recuperare şi reabilitare pentru tineri cu handicap – Dioşti – amenajare şi dotare Echipa mobilă de intervenţie în regim de urgenţa pentru persoana adultă aflată în dificultate.

Strategia Judeţeană în domeniul Asistenţei Sociale şi Protecţiei Copilului prevede şi următoarele obiective operaţionale judeţene / regionale:

Realizarea Planului de restructurarea/închiderea instituţiilor rezidenţiale vechi (C.I.T.O. Corlate, C.R.R.P.H., C.P. Dioşti, C.P.7, C.P.10); Organizarea unui serviciu care să ofere protecţie specializată copilului delincvent; Prevenirea/combaterea exploatării copilului prin muncă (încheierea unei convenţii de colaborare cu instituţii publice şi ONG-uri); Construcţia de noi cămine precum şi modernizarea celor existente pentru crearea unor condiţii decente de trai acestor persoane; Realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu; Sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu; Stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale sau organisme private autorizate pentru dezvoltarea serviciilor

sociale comunitare (colaborare cu Asociaţia de îngrijiri comunitare Helios); Sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de servicii de asistenţă socială destinate persoanelor vârstnice, fără

familie (colaborare cu Mitropolia Olteniei); Formare continuă în scopul creşterii calităţii serviciilor prestate astfel încât personalul din sistem să fie pregătit şi

specializat; Acordarea de consultanţă consiliilor locale în vederea înfiinţării de servicii alternative cum ar fi: centre de zi, servicii de

asistenţă maternală, servicii de consiliere, servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propriafamilie etc.

I.8 Protecţia şi conservarea mediului natural şi construit

I.8.1 Calitatea mediului

Calitatea apei Apa de suprafaţă

In anul 2006, un volum de 199.016 mc a fost utilizat pentru alimentarea cu apă a unităţilor industriale, publice şi private din judeţul Dolj. RâulJiu a contribuit cu peste 90% din sursele de apă de suprafaţă şi subterană, în timp ce Dunărea a fost in special folosită pentru pescuit(64,2% din totalul apei utilizate din această Sursa). Peste 52,2 % din volumul total de apă extrasă din Jiu şi Dunăre a fost folosită pentru alimentarea unităţilor termice, în timp ce 22,8% a fostfolosit de utilităţile publice destinate populaţiei, 16,6% a fost destinat activităţilor industriale (inclusiv utilităţi publice pentru industrie,construcţii şi unităţi de asamblare) şi 2,1% unităţilor agro-zootechnice şi irigaţiilor. In special, apa pentru irigaţii a fost extrasă doar din sursesubterane ale râului Dunării.

Tabel 80: Volum total de apă extrasă din Râul Jiu şi din Fluviul Dunăre

91

Page 92: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

mii mc %

Total SURSE de SUPRAFAŢĂ 167.012 83,92

Total SURSE SUBTERANE 32.004 16,08

TOTAL VOLUM surse directe 199.016 100,00Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006

Tabel 81: Volum total de apă folosit în funcţie de destinaţie Destinaţie Volum de apă folosită (mii mc)

Utilităţi publice 51.818

Industrie 16.209

Unităţi termice 89.941

Alte activităţi 41.048

Total 199.016Sursa: Calculele noastre din: Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului a Judeţului Dolj, Starea Mediului în 2006

Calitatea apei de suprafaţă este monitorizată conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificată şi completată prin Legea nr. 310/2004 şi Legeanr. 112/2006, şi conform Ordinului Ministerului Mediului nr. 161/2006 de aprobare a Normelor privind obiectivele de referinţă pentruclasificarea apei de suprafaţă (care abrogă Ordinul Ministerului Mediului nr. 1146/2002). In anul 2005, caracteristicile fizice, chimice şibiologice ale apei de suprafaţă din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale Râului Jiu şi în 14 secţiuni ale Dunării. Toate secţiunileanalizate relevă nivelele de calitate I şi II, cu excepţia a 50 km în secţiunile Râului Balasan şi în aval de Băileşti, la intersectarea cuDunărea, acolo unde calitatea generală a apei este deteriorată.Analiza caracteristicilor fizice, chimice si biologice ale Lacului Işalniţa ce deserveşte SC TERMOEL Işalniţa, TERMORL SE Craiova,Doljchim Craiova, precum şi municipiul Craiova, relevă nivele scăzute şi medii de troficitate, ce determină considerarea Lacului Işalniţa caşi lac “oligotrofic”. Calitatea ambelor tipuri de ape de suprafaţă şi subterane este în mod grav afectată de evacuarea directă a apei uzate din principalele unităţiindustriale, precum şi de la populaţie, acolo unde nu sunt staţii de epurare.

Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă

Zonele critice in ceea ce priveşte poluarea apei de suprafaţă sunt următoarele:

ü Zona Industrială de Nord - Vest – SNP Petrom Doljchim Craiova SE Işalniţa (ce afectează râul Jiu);ü Zona Industrială Podari – industria alimentară;ü Oraşul Filiaşi şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce afectează râul Jiu);ü Platforma Industrială de Nord Craiova – Structura Petrolieră Brădeşti (SPP Craiova) şi partea de nord –est a Doljului (SPP Stoina)

(ce afectează râul Jiu şi râul Amaradia);ü Municipiul Craiova – apa reziduală deversată direct în râul Jiuü Oraşul Calafat şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce afectează râul Dunărea);ü Oraşul Băileşti şi Platforma Industrială– utilităţi publice, activităţi şi servicii industriale (ce afectează râul Balasan);ü Confluenţa între râul Amaradia şi râul Jiu ;ü Confluenţa între râul Jiu şi fluviul Dunărea.

În 2006, Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului Dolj a identificat 106 surse de poluare care evacuează apa uzată direct în Bazinul RâuluiJiu. Printre acestea trebuie menţionate următoarele:ü Centralele electrice de la Paroşeni, Rovinari, Turceni cauzează creşterea temperaturii apei cu 10 grade Celsius, creând probleme în

alimentarea cu apă potabilă a Municipiului Craiova, precum şi în funcţionarea centralei electrice de la Işalniţa şi a sistemelor de răcireDoljchim Craiova;

ü Cărbunele, mineritul şi centralele electrice contribuie la deteriorarea calităţii apei Râului Jiu, unde marile concentraţii de reziduuri

92

Page 93: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

împiedică purificarea naturală a apei şi schimbă proprietăţile sale fizice;ü Centrala electrică de la Işalniţa, Doljchim Craiova, RA Apa Craiova şi platforma industrială de la Podari îşi revarsă apele reziduale în

zona Podari-Malu Mare.In special, Doljchim Craiova şi RA Apa Craiova sunt două dintre principalele surse de poluare ale Râului Jiu cu ape reziduale.

Apa subterană

In partea de nord a judeţului Dolj pânza freatică se găseşte la 15-22 m adâncime şi alimentează râurile la poalele dealurilor, inclusiv afluenţiirâului Jiu, în timp ce în zona cea mai înaltă de câmpie, la estul râului Desnăţui şi râului Jiu, acestea se află la 20-30 m. Pe Terasele şi ÎnLunca Dunării, apa freatică se găseşte la 5-10 m şi respectiv 2-5 m. In zonele Urzicuţa şi Gighera, în partea de sud a judeţului, apa subterană are un caracter mineralizat, cu conţinut clorosodic şi sulfuros, şieste astfel folosită de populaţia locală in scop terapeutic. În condiţiile unor amenajări corespunzătoare sub raportul igienico-sanitar şi a altordotări, pot deveni locuri importante pentru localnici în scopul tratamentului balnear. In ultimi decenii, calitatea apei subterane a fost alterată, în special în zonele din jurul complexului chimic Doljchim Craiova (alterareacompoziţiei chimice a apei), CET II Craiova (cantitatea excesivă de reziduuri fixe, depuneri de fier, pulberi suspendate, sulfaţi) şi în zonaFiliaşi-Işalniţa şi Valea Stanciu-Zaval (concentraţie de azot). Mai mult, unele straturi de apă supra-freatică, care sunt folosite de populaţie casursă de apă, înregistrează un conţinut de nitraţi peste Concentraţia Maximă Admisă (CMA), conform Legii privind apa potabilă nr. 458/2002.Fântânile publice afectate cuprind, printre altele, următoarele: Bratovoiesti, Breasta, Celaru, Dranic, Racari, Grecesti, Melinesti, Malu Mare,Negoesti, Podari, Cernatesti, Cosoveni, Danesti, Dabuleni, Desa, Rojiste, Simnic si Sadova.

Dintr-un studiu efectuat de Banca Mondială pentru Planul de Dezvoltare Regională privind măsurarea calităţii apei din fântânile publice,reiese că judeţul Dolj este cel mai poluat din cele 5 judeţe pilot PDR, în cele 20 de comune incluse în program existând:- peste 421 fântâni contaminate cu nitraţi- peste 40 fântâni contaminate cu amoniu- peste 5 fântâni contaminate cu nitriţiConsiliul Judeţean Dolj a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Dolj situaţia privind rezultatele analizelor fizico-chimice ale probelor de apărecoltate din fântânile publice din 98 de localităţi din judeţ, iar rezultatul este următorul: din totalul de 551 fântâni analizate,242 suntneconforme chimic având o concentraţie a nitraţilor peste limita admisă.

Tabel 82: Calitatea apelor din Fântânile publiceNr. Crt. Localitatea Nr. Fântâni

analizateNeconforme chimic(valoarea maximă anitraţilor în mg/l)

Conforme chimic Neconformechimic

%

1. Afumaţi 2 0 2 -

2. Almăj

3. Amărăştii de Jos 7 4 (175 mg/l) 3 57,14

4. Amărăştii de Sus 7 4 (54 mg/l) 3 57,14

5. Apele Vii 4 2 (235 mg/l) 2 50

6. Argetoaia 5 2 (76 mg/l) 3 40

7. Bechet 9 4 (285 mg/l) 5 44,44

8. Bistreţ 5 2 (80 mg/l) 3 40

9. Bârca 4 3 (96 mg/l) 1 75

10. Botoşeşti Paia 3 3 (105 mg/l) 0 100

11. Brabova 10 5 (120 mg/l) 5 50

12. Brădeşti 4 2 (57 mg/l) 2 50

13. Braloştiţa 2 0 2 -

14. Bratovoieşti 12 7 (96 mg/l) 5 58,33

93

Page 94: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

15. Breasta 4 1 (80 mg/l) 3 25

16. Bucovăţ 4 1 (65 mg/l) 3 25

17. Bulzeşti 6 3 (178 mg/l) 3 50

18. Calopăr 5 4 (216 mg/l) 1 80

19. Caraula 5 5 (168 mg/l) 0 100

20. Carpen 4 1 (68 mg/l) 3 25

21. Castranova 8 5 (157 mg/l) 3 62,5

22. Călăraşi 5 3 (126 mg/l) 2 60

23. Celaru 8 3 (188 mg/l) 5 37,5

24. Cerăt 10 7 (91 mg/l) 3 70

25. Cernăteşti 6 2 (78 mg/l) 4 33,3

26. Cetate 1 0 1 -

27. Cioroiaşi 3 0 3 -

28. Ciupercenii Noi

29. Coşoveni 4 4 (125 mg/l) 0 100

30. Coţofenii din Dos 12 1 (83 mg/l) 11 8,33

31. Daneţi 5 4 (220 mg/l) 1 80

32. Dăbuleni 9 7 (72 mg/l) 2 77,77

33. Desa

34. Dioşti 3 3 (96 mg/l) 0 100

35. Dobreşti 3 1 (81 mg/l) 2 33,33

36. Drăgoteşti 12 4 (94 mg/l) 8 33,33

37. Drănic 10 8 (250 mg/l) 2 80

38. Fărcaş 9 2 (62 mg/l) 7 22,22

39. Galicea Mare 4 4 0 100

40. Gherceşti 6 3 (140 mg/l) 3 50

41. Gighera 9 4 (218 mg/l) 5 44,44

42. Giubega 2 0 2 -

43. Giurgiţa 7 5 (218 mg/l) 2 71,42

44. Gângiova 3 2 (102 mg/l) 1 66,66

45. Gogoşu 3 2 (78 mg/l) 1 66,66

46. Goicea 6 1 (70 mg/l) 5 16,66

47. Goieşti 5 3 (96 mg/l) 2 60

48. Greceşti 10 3 (110 mg/l) 7 30

49. Işalniţa 5 2 (60 mg/l) 3 40

50. Izvoare 4 1 (60 mg/l) 3 25

51. Leu 8 3 (204 mg/l) 5 37,5

52. Lipovu 10 6 (146 mg/l) 4 60

53. Măceşu de Jos 8 4 (216 mg/l) 4 50

54. Măceşu de Sus 8 5 (140 mg/l) 3 62,5

94

Page 95: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

55. Maglavit 1 0 1 -

56. Malu Mare 10 6 (155 mg/l) 4 60

57. Melineşti 8 2 (65 mg/l) 6 16

58. Mischii 13 3 (272 mg/l) 10 23,07

59. Mârşani 5 3 (220 mg/l) 2 60

60. Moţăţei 2 0 2 -

61. Murgaşi 5 3 (263 mg/l) 2 60

62. Negoi 6 0 6 -

63. Orodel 5 3 (96 mg/l) 2 60

64. Ostroveni 5 5 (102 mg/l) 0 100

65. Perişor 6 1 (62 mg/l) 5 16,66

66. Pieleşti 5 2 (170 mg/l) 3 40

67. Piscu Vechi

68. Pleniţa 6 3 (218 mg/l) 3 50

69. Podari 20 13 (163 mg/l) 7 65

70. Poiana Mare 3 0 3 -

71. Predeşti 8 1 (125 mg/l) 7 12,5

72. Radovan 3 2 (79 mg/l) 1 66,66

73. Rast 4 0 4 -

74. Robăneşti 11 5 (80 mg/l) 6 45,45

75. Sadova 12 6 (77 mg/l) 6 50

76. Sălcuţa 5 3 (361 mg/l) 2 60

77. Scaeşti 6 3 (76 mg/l) 3 50

78. Seaca de Câmp 1 0 1 -

79. Seaca de Pădure 4 0 4 -

80. Secu 3 0 3 -

81. Siliştea Crucii 2 0 2 -

82. Sopot 8 5 (85 mg/l) 3 62,5

83. Şimnicu de Sus 9 4 (124 mg/l) 5 44,44

84. Teasc 3 0 3 -

85. Terpeziţa 8 2 (62 mg/l) 6 25

86. Teslui 5 2 (84 mg/l) 3 40

87. Ţuglui 2 1 (106 mg/l) 1 50

88. Unirea 3 0 3 -

89. Urzicuţa 4 1 (80 mg/l) 3 25

90. Valea Stanciului 6 3 (114 mg/l) 3 50

91. Vela 5 3 (184 mg/l) 2 60

92. Verbiţa 3 1 (85 mg/l) 2 33,33

93. Vârtop 5 2 (146 mg/l) 3 40

94. Vârvoru de Jos 7 2 (76 mg/l) 5 28,57

95

Page 96: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

95. Băileşti 3 0 3 -

96. Calafat 3 0 3 -

97. Filiaşi 12 1 (120 mg/l) 11 8,33

98. Segarcea 3 0 3 -

TOTAL 551 242 309Sursa: Direcţia de sănătate Publică Dolj

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apei subterane sunt următoarele:ü Platforma Industrială din Nordul Craiovei şi partea de nord a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP Stoina);ü Işalniţa zona industrială Simnic – SNP Petrom – Doljchim Craiova şi Termoelectrica Bucureşti – SE Craiova şi UE Craiova,

prelucrarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Circea;ü SC CONPET SA Ploieşti, Compania Regională Craiova ( colector transport de produse petroliere);ü Sisteme de îmbunătăţire a performanţei agronomice teritoriale: Calafat (Basarabi) – Băileşti; Cetate – Galicea Mare; Sadova –

Corabia.

Calitatea aerului

Monitorizarea calităţii aerului

Principalele surse ale poluării aerului sunt localizate în sectoarele industriale şi urbane. Monitorizarea zilnică a emisiilor poluante produse înzona urbană Craiova şi în jurul platformei industriale Işalniţa, este realizată printr-o reţea de 6 staţii fixe care înregistrează concentraţiilezilnice ale substanţelor poluante (timp de 24 ore) şi de un echipament mobil care detectează concentraţia de substanţe poluante pe termenmediu, în zonele afectate de aglomerarea traficului rutier. Distribuirea staţiilor fixe a luat în considerare locaţia celor mai relevante surse depoluare din interiorul judeţului, inclusiv următoarele:

i. Zona nord-vest: Zona industrială Işalniţa (2 staţii de monitorizare)ii. Zona nord: Căile ferate (CFR) Depozit – Rocada – Şimnic (1 staţie de monitorizare)iii. Zona industrială orientală – Electroputere SA (1 staţie de monitorizare)iv. Zona rezidenţială a Municipiului Craiova (2 staţii de monitorizare, în perimetrul rezidenţial urban şi în zona de circulaţie

intensă a traficului rutier).

In 2005, au fost prelevate 5.053 mostre pentru monitorizarea concentraţiei principalilor agenţi de poluare a aerului, din care, 93% privescSO2, NO2 şi NH3 (în jur de 31% din totalul mostrelor pentru fiecare substanţă), 5,1% privesc pulberile în suspensie şi 1,4% pulberilesedimentate. In ceea ce priveşte SO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 19.045,98 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată laSCPL Işalniţa (67,25 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu SO2 provin din combustiile din sectorul energetic, precum şi dinindustria prelucrării şi din combustiile neindustriale.In ceea ce priveşte NO2, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 6.896,36 t, cele mai ridicate valori zilnice fiind înregistrate la staţiasituată în regiunea Gării (35-40 µg/mc). Sursele cele mai relevante ale poluării cu NO2 provin de la Centralele Electrice din Craiova, de latraficul rutier şi de la Complexul Chimic Doljchim, care produce acid azotic şi îngrăşăminte pe bază de azot. In ceea ce priveşte NH3, volumul anual al emisiilor (2005) se ridică la 5.003,85 t, concentraţia zilnică cea mai ridicată fiind înregistrată lastaţiile de monitorizare de la Craiova şi Işalniţa (25-33 µg/mc), ce depăşeşte CMA. Sursele cele mai relevante ale poluării cu NH3 provin dela Complexul Chimic Doljchim.

Datorită caracteristicilor specifice ale teritoriului şi solului judeţului Dolj, fiind localizat în câmpia aluvionară a Bazinului Fluviului Dunărea,concentraţia pulberilor suspendate şi a celor sedimentate prezintă câteva particularităţi şi a înregistrat unele valori depăşind CMA. Mai îndetaliu, solul fărâmicios şi nisipos, în special din zonele sudice şi centrale ale judeţului, favorizează transportarea pulberilor, prin curenţi de

96

Page 97: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

aer, în direcţia Est Vest – Nord Est, acest proces fiind sporit de defrişările masive ale barierelor naturale. Mai mult, depozitareanecorespunzătoare de cenuşă şi reziduuri provenind din centralele de energie de la Işalniţa şi Simnic determină poluarea cu pulberisuspendate în zonele învecinate. In consecinţă, s-au observat, pe bază lunară, concentraţii ale pulberilor suspendate şi a celor sedimentatecare depăşesc CMA (2.763 mg/m3 în primul caz şi 19,84 g/m2/lună în cel de al doilea caz ), în jurul centralelor energetice de la Işalniţa şiŞimnic (CET I şi CET II).

Harta 10: Reţeaua de monitorizare a aerului

Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006 (Proiect)

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea aerului cuprind următoarele:

ü Zona industrială Nord Vest - SNP Petrom Doljchim Craiova: producţia de îngrăşăminte chimice pe baza de azot, substanţe organice(metanol, polimeri etc), substanţe anorganice (amoniu, acid azotic); Termoelectrica Bucureşti FE Craiova: producţia de energieelectrică şi termică pe bază de cărbune; traficul rutier şi feroviar (DE 70 şi linia feroviară Craiova-Timisoara).

ü Platforma industrială la Nordul Craiovei – Termoelectrica Bucureşti şi CET Craiova II: producţia de energie electrică şi termică(destinată Craiovei) folosind cărbune, huilă şi CLU; şosea (şoseaua principală nord-sud Craiova) şi traficul feroviar (Compania Românăde Căi ferate, CFR, şi depozitele CFR Craiova); SPP Craiova: prelucrarea primară a ţiţeiului Ghercesti.

ü Platforma industrială de Est a Craiovei – SC BERE SA: industria alimentară; SE ELPRECO SA: produse prefabricate din ciment, ţigle,materiale pentru construcţii, construcţii; trafic rutier şi feroviar pe DE70 Craiova-Filiaşi şi linia feroviară Craiova-Timişoara.

ü Platforma industrială Podari – SC OLPO SA PODARI, SC ZAHARUL PODARI, SC REGINA SA, SC WIMAR SA: industria alimentară.

ü Platforma industrială Calafat – SC ZAHARUL SC AMIDON GLUCOZA SA, SC BIOSIN SA, SC EXTENSIVE SA: industria alimentară(zahăr, amidon, alcool etc); CET Calafat: energie electrică şi termică.

Calitatea solului

Poluarea solului este produsă de următoarele surse:

97

Page 98: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü Depozitele de cenuşă şi de reziduuri (462 ha) de la SC Complex Energetic Craiova S.E. Craiova II, SC Complex Energetic CraiovaS.E. Isalnita şi SC Uzina Termică S.A. Calafat;

ü Depozitele de deşeuri urbane neecologice (49,72ha) în Mofleni, Calafat, Filiaşi, Segarcea şi Băileşti; ü Depozitele de şlam (0,1320 ha) în Comuna Varteju, Satul Putinei, provenind din activitatea SC Petrom SA (OMV Group, Sucursala

Craiova);ü Depozite de apă care conţine fosfat de amoniu (3,750 ha) provenind de la Complexul Chimic Doljchim;ü Depozite de la crescătoria de păsări SC Bioferm SRL (0,05 ha).

Sectoarele critice în ceea ce priveşte poluarea solului sunt următoarele:ü Zona de sud a judeţului Dolj (activităţi industriale);ü Zona de nord a Brădeştiului, Melineştiului, Talpasu-Farcasu (îngrăşăminte);ü Depozitele de deşeuri industriale şi urbane din împrejurimile Craiovei.

Situri contaminate

Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj a identificat următoarele 12 aşezări contaminate (pe sursă de poluare):ü Mofleni, 2 km sud de Râul Jiu (depozit de deşeuri urbane);ü D.J. 605A Filiaşi-Melineşti (depozit de deşeuri urbane);ü Sud-estul zonei Calafat (depozit de deşeuri urbane);ü Transilvania, Dealul Viilor, CAP Unirea şi depozitele din jurul Floricăi în Segarcea (depozit de deşeuri urbane);ü Băileşti (depozit de deşeuri urbane);ü Platforma industrială Complexul Doljchim din Işalniţa (industria chimică);ü 4023 Cratere de forare Varteju localizate în localităţile Mofleşti şi Talpasu (industria uleiului);ü Valea Mănăstirii (sector de energie);ü Platformele industriale Işalniţa I şi II (sector de energie);ü Depozitele de reziduuri de ulei din Comuna Varteju , Satul Putinei (industria uleiului);ü SC Uzina Termica Calafat SA (industria energiei);ü SC Cargill Oils SA, Comuna Podari (industria alimentară).

I.8.2 Măsuri de protecţie a mediului

Conform Documentului de Poziţie, Capitolul 22, România trebuie să se alinieze la legislaţia UE privind protecţia mediului şi domeniilecorelate, inclusiv la cele aproape 300 de acte legislative (directive, regulamente, decizii şi recomandări), dintre care aproape 70 de Directiveşi 21 Regulamente. Legislaţia UE privind protecţia mediului se referă la următoarele domenii:ü Protecţia mediului prezentă în toate politicile şi strategiile naţionale şi locale;ü Calitatea aerului şi schimbările climatice;ü Gestionarea deşeurilor;ü Calitatea apei;ü Protecţia Naturii şi biodiversitate;ü Controlul poluări industriale şi managementul riscului;ü Substanţe chimice şi organisme modificate genetic;ü Poluarea fonică;ü Protecţia civilă;ü Siguranţa activităţilor nucleare şi protecţia împotriva radiaţiilor.

Pentru finalizarea acestui proces de aliniere la legislaţie in toate domeniile, Guvernul Român : - va adopta sau va modifica legislaţia naţională şi procedurile in vigoare, pentru a transpune legislaţia UE relevantă şi pentru a permite

98

Page 99: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

intrarea sa directă în vigoare;- va stabili sistemul de implementare (inclusiv crearea structurilor specifice şi alocarea bugetului dedicat) necesar pentru gestionareaefectivă a legislaţiei privind protecţia mediului;- va verifica dacă prevederile legislative sunt respectate în mod corespunzător.

In acest context, Guvernul Român a adoptat OUG nr. 195/2005 privind protecţia mediului (modificată şi completată prin Legea nr.265/2006), stabilind procedurile de bază pentru gestionarea tuturor domeniilor legate de protecţia mediului. Mai în detaliu, în ceea cepriveşte responsabilităţile delegate autorităţilor naţionale şi locale , OUG nr. 195/2005 stabileşte (art.80) ca acestea să includă măsurile deprotecţie a mediului în toate politicile şi strategiile din domeniul lor de activitate elaborând planurile şi programele de sector conformprevederilor legale privind protecţia mediului .

Gestionarea deşeurilor

În judeţul Dolj există cinci operatori de salubrizare, dintre care doi operatori autorizaţi după cum urmează:- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Craiova are licenţă clasa I aprobată prin Ordinul nr. 511/17.08.2005 emis de Autoritatea

Naţională de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărie Comunală;- Serviciul Public de Salubritate al Municipiului Calafat;- Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public al Municipiului Băileşti;- Direcţia de Servicii Comunitare Segarcea; - S.C. RETIM ECOLOGIC SERVICE S.A. – Punct de lucru Filiaşi autorizaţi:

- ANRSC nr. 726/2005 şi Autorizaţia de mediu nr. 10/10.01.2007- ACT AD 9560/09.08.:2006:40-3/57797

Deşeurile urbane colectate prin operatori specializaţi în 2006 s-au ridicat la 160.467 t, din care, peste 82,5% au fost colectate în MunicipiulCraiova, aproximativ 9% în Calafat, 5,3% în Bailesti, 2,5% în Filiaşi şi 0,86% în Segarcea.Cantitatea de deşeuri urbane colectate în Craiova (440,8 kg/locuitor) şi în Municipiul Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilăcu cantitatea colectată în principalele capitale europene, cum ar fi Varşovia (410 kg/an/ locuitor), Budapesta (500 kg/an/ locuitor) şi Roma(570 kg/an/locuitor). Mai mult, trebuie subliniat faptul că volumul deşeurilor urbane colectate în Municipiul Calafat, cu peste 781 kg/locuitor,depăşeşte în mod remarcabil valorile înregistrate în municipiul Bucureşti (620 kg/locuitor, în 2004) sau Viena (640 kg/ an/locuitor.). Nu se realizează o colectare sistematică a deşeurilor în mediul rural.

Tabel 83: Deşeurile Urbane colectate în judeţul Dolj în 2006 (t)

Tone % Locuitori kg/ locuitor

Craiova 132.500 82,57 300.587 440,80

Calafat 14.364 8,95 18.380 781,50

Băileşti 8.230 5,13 20.143 408,58

Filiaşi 3.991 2,49 19.001 210,04

Segarcea 1.382 0,86 8.230 167,92

Total 160.467 100,00 366.341 438,03Sursa: Agenţia Locală de Protecţie a Mediului Dolj, Planul de Acţiune Local pentru Protecţia Mediului 2006

Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fi depozitate în oricare dintre cele 6 gropi de gunoi care se află în judeţ. Mai mult, una dintregropile urbane de gunoi din Craiova va fi închisă, pe când celelalte patru se află într-o perioadă de tranziţie conform Hotărârii Guvernului(HG) nr. 349/2005 (vezi tabelul de mai jos).Cu toate că 40% din deşeurile urbane care au fost colectate sunt compuse din materiale reciclabile şi 20% pot fi efectiv recuperate,deşeurile urbane nu sunt colectate în mod separat în vederea valorizării lor prin reutilizarea.

Trebuie remarcat faptul că în cadrul Judeţului Dolj există un depozit conform, ecologic, în Municipiul Craiova, având următoarelecaracteristici:

99

Page 100: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

- Data punerii în funcţiune şi data estimată de închidere Data punerii în funcţiune: 31.03.2006 pentru celula 1 Data estimată de închidere: 2046

- Amplasamentul fiecărui depozit (distanţa faţă de aşezări umane)- Locaţia: Depozitul este situat în Municipiul Craiova, tarlaua 53, parcela 57, distanţa faţă de aşezările umane fiind de 1000 m.

- Proprietarul(i) majoritar al fiecărui depozit existent sau planificat (proprietarul terenului, adresa, proprietarul infrastructurii (depozitul,clădirile administrative, echipamente, vehicule de exploatare a depozitului etc)

Proprietarul majoritar: Consiliul Local al Municipiului Craiova Adresa: B-dul A.I. Cuza, nr.7, 200585, Craiova, judeţul Dolj Proprietarul terenului: Consiliul Local al Municipiului Craiova

- Operatorul (denumire, adresa); SC ECO SUD SRL, care a proiectat, finanţat, executat şi exploatează Depozitul Ecologic de Deşeuri Solide Urbane în MunicipiulCraiova. Adresa: B-dul Octavian Goga, nr.6, bl.M25, et.6, sc. a, ap. 22, Bucureşti, sect.3

- Tipul şi obiectul de activitate pentru care a fost autorizat, numărul autorizaţiei de mediu şi perioada de valabilitate, tipuri de deşeuriacceptate la depozitare conform autorizaţiei de mediu;

Obiect activitate: Depozite controlate de deşeuri care primesc mai mult de 10 t / zi conform anexei 1 OUG 152/2005 Numărul autorizaţiei de mediu: AIM nr.4/31.03.2006 AIM nr.29R/29.12.2006 Perioada de valabilitate: 28.12.2007 Tipuri de deşeuri acceptate: deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat şideşeuri nepericuloase de altă origine, care îndeplinesc criteriile de acceptare stabilite prin anexa nr.3 a HG 349/2005

- Capacitatea de depozitare a fiecărui depozit şi terenul disponibil (capacitatea disponibilă) 100 000 t/an 49,38 ha

- Totalul investiţiilor în depozit făcute în ultimii 5 ani: cca 5 mil EURO

- Lista localităţilor deservite (urban şi rural) Municipiul Craiova; 32 de localităţi din judeţul Dolj.

- Numărul populaţiei deservite de depozit din mediul urban şi din mediul rural 420 000 locuitori

- Cantităţi de deşeuri acceptate la depozit în ultimii trei ani (pe coduri de deşeuri) Pentru anul 2006: 905 586,73 t

Depozitul ecologic din cadrul Municipiului Craiova poate să preia deşeurile din tot judeţul fiind prevăzut cu 16 celule, având o capacitateliberă de 43 ha disponibilă pentru extindere.

In ceea ce priveşte deşeurile industriale, următoarele unităţi produc şi stochează deşeuri industriale periculoase şi/sau deţin echipamentcontaminat: SC Doljchim, CET I Işalniţa, CET II Şimnic, SC MAT SA, SC TUFON SA, SC Reloc SA, SC Electroputere SA, SC Daewoo SA,SC TMC SA Filiaşi. Eliminarea deşeurilor industriale periculoase este realizată de incineratoare autorizate: SC PRO AIR Clean Timişoara,SC Guardian SRL Craiova şi SC SETCAR SA Brăila. In 2006, au fost colectate 102.491 tone de ulei folosit.

100

Page 101: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Aşa cum este arătat în următorul tabel, un număr de 6 gropi de deşeuri industriale vor trebui să fie închise până în 2009. Alte 2 gropi dedeşeuri industriale, depozitul pentru carbid SNP Petrom (36 ha) şi depozitul pentru carbonat de calciu SNP Petrom, vor fi desfiinţate, în timpce alte două, depozitul pentru şlam SNP Petrom (0,305 ha) şi depozitul pentru apă care conţine fosfat de amoniu (4 ha), sunt încă înfuncţiune.

Tabel 84: Gropi de gunoi în judeţul Dolj – HG nr 349/2005 Anexa 5 – Calendar Nume / Localizare Categoria gropii de gunoi Date închiderii

Mofleni – Craiova Deşeuri urbane – Neconform 2005

Băileşti 1 Deşeuri urbane – Neconform 2008

Calafat Deşeuri urbane - Neconform 2010

Segarcea Deşeuri urbane - Neconform 2015

Filiaşi Deşeuri urbane - Neconform 2017

SC Celule Electrice SA Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009

Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009

Petrom Craiova Doljchim Deşeuri industriale nepericuloase 2007-2009

Complex energetic Craiova SE Craiova - Valea Mănăstirii Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009

Complex energetic Craiova SE Isalnita- Işalniţa II Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009

Complex energetic Craiova SE Isalnita- Işalniţa I Deşeuri industriale nepericuloase – Materiale lichide 31.12.2009

Sursa: Agenţia pentru Protecţia Mediului a judeţului Dolj, Starea Mediului 2006

În cadrul judeţului Dolj următoarele autorităţi ale administraţiei publice locale au încheiat contracte pentru gestionarea deşeurilor:

Consiliul Local al Municipiului Craiova implementează proiectul „Construire depozit ecologic pentru tratarea deşeurilor urbane şiinstalaţie de tratare deşeuri industriale pentru municipiul Craiova, printr-un parteneriat public privat prin care Consiliul Local alMunicipiului Craiova se obligă să pună la dispoziţia partenerului, S.C. Systema Ecologic S.R.L., terenul situat în Municipiul Craiova cu osuprafaţă de 49,38 Ha. S.C. Systema Ecologic S.R.L. are obligaţia să finanţeze integral programul de investiţii, inclusiv proiectarea,construirea, schimbarea destinaţiei terenului şi gestiunea depozitului.

Valoarea totala a proiectului este de 70.000.000 Euro.

Consiliul Local al Municipiului Calafat implementează proiectul „Calafat Eco-Logic – Proiect pentru implementarea unui sistemeficient şi durabil de gestionare a deşeurilor în municipiul Calafat”, în cadrul „Schemei de granturi pentru sectorul public pentrupregătirea de proiecte în domeniul protecţiei mediului” – RO PHARE 2005/017-553.04.01.04.03. Rezultatul acestui proiect se vaconcretiza printr-un Studiu de fezabilitate, care va sta la baza realizării proiectului de investiţii.

Valoarea totala a proiectului este de 22.500 Euro Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Calafat este de 2.250 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.

Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează proiectul „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şi transportdeşeuri la nivelul municipiului Băileşti”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE2004.016-772.04.01.01.

Valoarea totala a proiectului este de 659.000 Euro Cofinanţarea Consiliului Local al Municipiului Băileşti este de 66.000 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.

Consiliul Local Goicea implementează proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer încomuna Goicea, judeţul Dolj”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor” – RO PHARE2004.016-772.04.01.01.

101

Page 102: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Proiectul este realizat în parteneriat cu: Consiliul Local Giurgiţa, Consiliul Local Măceşu de Sus, Consiliul Local Măceşu de Jos,Consiliul Local Catane, Consiliul Local Bârca, Consiliul Local Cârna, Consiliul Local Gighera şi Consiliul Local Bistreţ, constituite în„Asociaţia primăriilor din sudul Olteniei - APSO” şi cu Consiliul Judeţean Dolj.

Valoarea totala a proiectului este de 900.224,84 Euro Cofinanţarea, în valoare de 100.090,67 Euro este asigurata din fondurile proprii ale solicitantului şi ale partenerilor, astfel:

- Consiliului Local Goicea 18.045,33 Euro- Consiliului Judeţean Dolj 50.045,34 Euro- Consiliului Local Giurgiţa 4.000 Euro- Consiliului Local Măceşu de Sus 4.000 Euro- Consiliului Local Gighera 4.000 Euro- Consiliului Local Bistreţ 4.000 Euro- Consiliului Local Măceşul de Jos 4.000 Euro- Consiliului Local Bîrca 4.000 Euro- Consiliului Local Catane 4.000 Euro- Consiliului Local Cârna 4.000 Euro

Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închidereadepozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” în cadrul „Schemei de investiţii pentru proiecte mici degestionare a deşeurilor” – RO PHARE 2004.016-772.04.01.01.

Valoarea totala a proiectului este de 728.526,00 Euro Cofinanţarea Consiliului Local Poiana Mare este de 86.735,00 Euro şi este asigurată din fonduri proprii.

Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sistem eficient degestionare a deşeurilor menajere”, în cadrul „Schemei de investiţii pentru sprijinirea iniţiativelor sectorului public în sectoarele prioritarede mediu” – PHARE 2005 CES RO 2005/017-553.04.01.04.01.

Valoarea totala a proiectului este de 1.073.927,40 Euro Cofinanţarea Consiliului Local Cetate este de 107.392,75 Euro şi este asigurată din fonduri proprii. Contractul de Grant urmează să fie semnat de către MDLPL.

Consiliul Local Giurgita, pentru Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, a semnat un contract de cooperare cu Comunitateade Comune ROUILLAC, din Franţa în vederea realizării unor staţii de compost în cele 17 comune aparţinătoare APSO. Proiectul se află,spre aprobare, la Ministerul Afacerilor Externe Francez.

Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO implementează proiectul „Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programulINTERREG IV B – Fonduri directe de la Comisia Europeană.

Mai mult, la nivelul judeţului Dolj sunt planificate investiţii noi în domeniul sistemului de colectare a deşeurilor, astfel:

Consiliul Local Goicea implementează în cadrul proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei detransfer în comuna Goicea, judeţul Dolj un sistem de colectare selectivă şi transport al deşeurilor în zonele rurale şi dezvoltarea unuimodel de valorificare la nivelul localităţilor: Goicea, Giurgiţa, Măceşu de Sus, Măceşu de Jos, Catane, Bârca, Cârna, Gighera şi Bistreţ.

Proiectul va deservi un număr de 28.335 de locuitori. Componenta de investiţii referitoare la procesul de colectare presupune achiziţionarea a 100 containere şi 300 pubele pentru

colectarea deşeurilor reciclabile şi 101.024 saci menajeri pentru colectarea selectivă.

Consiliul Local al Municipiului Băileşti implementează în cadrul proiectul „Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare şitransport deşeuri la nivelul municipiului Băileşti.

Componenta de investiţii privitoare la procesul de colectare a deşeurilor cuprinde următoarele activităţi:- Construirea a 10 platforme pentru colectarea deşeurilor;- Achiziţionarea a 45 eurocontainere;

102

Page 103: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Consiliul Local Poiana Mare implementează proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închidereadepozitelor de deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare”.

Componenta de investiţii cuprinde următoarele activităţi:- Construirea unei platforme betonate de colectare selectare cu o suprafaţă de 500 m2;- Achiziţionarea a 4.000 europubele cu capacitatea de 120 l pentru fiecare gospodărie;- Achiziţionarea a 44 containere cu capacitatea de 1,1 m3, pentru instituţii;

Consiliul Local Cetate implementează proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sistem eficient degestionare a deşeurilor menajere”, proiect ce va avea ca rezultate:

- Sistem eficient de gestionare al deşeurilor municipale;- Sistem de colectare selectivă şi transport în comuna Cetate;- Sistem de compostare a deşeurilor compostabile colectate;- Sistem de compactare şi transfer aferent deşeurilor necompostabile;- Campanie de promovare şi publicitate a sistemului implementat;- Instruirea personalului care va poera sistemul. Pentru implementarea eficienta a procesului de colectare a deşeurilor, investiţia presupune achiziţionarea următoarelor: recipiente de

colectare: 3438 europubele, 1851 recipiente speciale pentru procesul de compostare la sursa si 22 containere.

În ceea ce priveşte sistemul de transport al deşeurilor, trebuie menţionate următoarele:

Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comunaGoicea, pentru componenta ce priveşte realizarea unui sistem de transport al deşeurilor are prevăzuta achiziţionarea a douăautogunoiere (cu o capacitate de 8 mc, respectiv 14 mc) si a unei autospeciale pentru transportul containerelor autocompactoare.

Consiliul Local al Municipiului Băileşti are proiectată achiziţionarea a două autogunoiere cu compactare pentru realizareatransportului deşeurilor la nivelul municipiului Băilesti.

Consiliul Local Poiana Mare prin proiectul „Gestionarea deşeurilor menajere, colectare, selectare, transport şi închiderea depozitelorde deşeuri menajere necontrolate din comuna Poiana Mare” a prevăzut achiziţionarea a trei autogunoiere, dintre care două pentrutransportul deşeurilor la platforma de gunoi şi o autogunoieră dotată cu un container de 23 m3

Consiliul Local Cetate, prin proiectul „ECO - SISTEM CETATE- Proiect pentru implementarea unui sitem eficient de gestionare adeşeurilor menajere” îşi propune realizarea unei staţie de compactare si transfer pentru care sunt proiectate următoarele investiţii:

- platforma betonata de 500 mp- semiremorca compactoare si cap tractor- rampă de încărcare- 2 autogunoiere- încarcator frontal pentru manipularea deşeurilor în staţie- autocamion pentru colectarea gunoiului menajer cu încărcare in spate.

Mai mult, Consiliul Local Goicea prin proiectul „Dezvoltarea sistemului de colectare selectivă şi amenajarea staţiei de transfer în comunaGoicea, judeţul Dolj”, îşi propune construirea unei Staţii de Sortare şi Transfer cu o capacitate maximă de procesare de 52 t/zi, dotată cu:cântar, hală procesare deşeuri, echipamente de sortare şi compactare, două containere de compactare pentru biodegradabile şi altedeşeuri cu o capacitate de 24 m3 şi utilităţile necesare.De asemenea Asociaţia Primăriilor din Sudul Olteniei – APSO, din care face parte şi Consiliul Local Goicea implementează proiectul„Extindere staţie de transfer deşeuri Goicea”prin programul INTERREG IV B – Fonduri directe de la Comisia Europeană, proiect care vaasigura extinderea staţiei de transfer de la Goicea pentru toate cel 17 comune ale APSO.

Zone protejate şi bio-diversitate

Zone protejate

103

Page 104: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Suprafaţa totală ocupată de zonele protejate, în judeţul Dolj ajunge la 3.687,3 ha (0,5% din suprafaţa totală). Zonele protejate din Dolj au foststabilite în conformitate cu trei documente legislative: Legea 5/2000, HG nr. 2151/2004 şi Hotărârea Consiliului Local 261/1994. Din totalulde 37 de zone protejate, 10 sunt administrate de operatori publici sau privaţi, dintre care:

- Asociaţia judeţeană de vânători şi pescari sportivi (AJVPS) – 5 zone;- Direcţia Silvică (Direcţia Silvică) – 2 zone;- Un operator privat– 1 zonă;- Fundaţia pentru Acţiunea Ecologică România – 2 zone.

Datorită utilizării terenului pentru activităţile agricole (în special pe Terasele Dunării) precum şi accelerării procesului de deşertificare şipoluare a solului din activităţile industriale, starea zonelor protejate s-a înrăutăţit în ultimii ani. Mai în detaliu, o parte din păduri (caracterizatede salcie, salcâm, stejar şi plop) s-au uscat iar unele bălţi au secat.

Tabel 85: Zone protejate în judeţul Dolj (2006)

Nr.crt. Numele zonei protejate Tipul zonei

SuprafaţăObservaţii

(ha)

1 Poiana Bujorului din pădurea Pleniţa (pădure) Botanică 50 Legea5/2000

2 Valea Rea-Radovan Botanică 20 Legea5/2000

3 Dunele Dăbuleni (“La Cetate”) Botanică 8 Legea5/2000

4 Pajiştea halofilă Gighera (pajişte) Botanică 4 Legea5/2000

5 Pajiştea Cetate din Lunca Dunării (pajişte) Botanică 6 Legea5/2000

6 Pajiştea Gogoşu-Ştefănel pajişte) Botanică 10 Legea5/2000

7 Locul fosilifer Bucovăţ Paleontologică 4 Legea5/2000

8 Locul fosilifer Dranic Paleontologică 6 Legea5/2000

9 Ciuperceni-Desa Mixtă 200 Legea5/2000

10 Lacul Adunaţii de Geormane (Lac) Acvatică 102 Legea5/2000

11Complexullacustru Preajba-Făcăi (Complex delacuri) Acvatică 28 Legea5/2000

12 Balta Cilieni – Băileşti (baltă) Acvatică 47 Legea5/2000

13 LaculIonele (Lac) Acvatică 3,2 Legea5/2000

14 Balta Neagră (baltă) Acvatică 1,2 Legea5/2000

15 BaltaLată (baltă) Acvatică 28 Legea5/2000

16Râurile Desnăţui şiTerpeziţa amonte de Fântânele (râu) Acvatică 80 Kmp Legea 5/2000

17 Râul Balasan amonte de Băileşti (râu) Acvatică 36 Kmp Legea 5/2000

18 LaculCaraula (Lac) Acvatică 28 Legea 5/2000

19 Zaval Rezervă naturală 351,3 HG 2151/2004

20 Pădurea din Lunca Jiului-Bratovoieşti (pădure) Forestieră 300 CCD 26/1994

21Pădurea de gârniţă Lumaşu- Coşoveni (pădure)

Forestieră220 CCD 26/1994

104

Page 105: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Nr.crt. Numele zonei protejate Tipul zonei

SuprafaţăObservaţii

(ha)

22 Pădurea de salcâm tardiflor-Malu Mare (pădure) Forestieră 110 CCD 26/1994

23Pădurea de arborete de stejar brumăriu Braniştea - Bistreţ (pădure)

Forestieră200 CCD 26/1994

24Pădurea de cereto-gârniţete cu stejar brumăriu-Izvoare (pădure)

Forestieră100 CCD 26/1994

25Pădurea Tufa Bârzei cu amestecuri de stejarbrumăriu, stejar pufos şi cer (pădure)

Forestieră

160 CCD 26/1994

26 Pădurea Rebegi (pădure) Forestieră 180 CCD 26/1994

27Pădurea “Valea Stanciului” – Fărcaşu – Melineşti (pădure)

Forestieră40 CCD 26/1994

28 Pădurea de cer şi gârniţă Ştiubei-Vela (pădure) Forestieră 150 CCD 26/1994

29 Pădurea ‘’Galbenă‘’ Ştefanel-Gogoşu (pădure) Forestieră 60 CCD 26/1994

30Pădurea “Ciurumela”Tunari – Piscu Vechi (pădure)

Forestieră80 CCD 26/1994

31 Pădurea ,,Nisipeni,, -Ciuperceni (pădure) Forestieră 150 CCD 26/1994

32Pădureade salcâm cu rezerve de stejar ‘’Nisipuri‘’-Băilesti (pădure)

Forestieră50 CCD 26/1994

33Pădurea “Cioace”-Desa cu specii xerofite (pădure)

Forestieră210 CCD 26/1994

34Pădurea de arboreta de cereto-gârniţete dinzona Pleniţa-Verbiţa (pădure)

Forestieră15 CCD 26/1994

35Pădurea cu arboreta de stejar şifrasin-Radovan (pădure)

Forestieră250 CCD 26/1994

36 Pădurea Başcov-Calafat (pădure) Forestieră 40 CCD 26/1994

37 Pădurea Bucovăţ-Leamna (pădure) Forestieră 150 CCD 26/1994Sursa: Agenţia de mediu a judeţului Dolj, Starea mediului în anul 2006

HG = Hotărârea Guvernului; CCD = Decizia Consiliului judeţean

Habitat natural

Judeţul Dolj este caracterizat de prezenţa unor habitate naturale tipice mediului de stepă şi pădure de stepă. În partea nordică a teritoriului,în zona deluroasă, se găsesc păduri de stejar şi stejar turcesc, care sunt caracteristice zonelor de câmpie şi de dealuri mici. În zonacentrală, până la Plenita-Segarcea-Apele Vii se găsesc cerris şi câteva specii de stejar extinzând astfel triunghiul Craiova-Segarcea-Perisorşi se poate observa trecerea de la stepă la silvo-stepă. Silvo-stepa ocupă partea sudică a judeţului, este mai săracă în resurse de lemn şi sesituează în zona de pajişte a Dunării. Din cauza construcţiilor de baraje şi sisteme de irigaţii, precum şi din cauza procesului de deşertificare,zona de pajişte a Dunării a suferit unele modificări majore în habitatul natural. În judeţul Dolj sunt 8 propuneri de situri NATURA 2000, dintre care, 5 sunt Zone speciale de protecţie avi-faunistică (SPA) şi 3 sunt Zone deImportanţă Comunitară (SCI), conform Directivelor 92/43/CEE şi 79/409/CEE.SPA-uri propuse sunt următoarele:ü Calafat - Ciuperceni – Dunarea IBA – 28.981 ha;ü Maglavit IBA – 3.562,6 ha;ü Afluentul Jiu – fluviul Dunărea IBA – 40.730,9 ha;

105

Page 106: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü Bistreţ IBA – 27.482,3 ha;ü Dăbuleni – Grinduri IBA.

SCI-uri propuse sunt următoarele:ü Ciuperceni – Desa – 40.853 ha;ü Pasajul râului Jiu ;ü Poiana Bujorului din Pădurea Pleniţa – 44,3 ha.

În plus, au fost identificate şi introduse în baza de date a NATURA 2000 19 tipuri de habitate naturale şi, astfel, au fost recunoscuteurmătoarele tipuri de floră, faună şi specii sălbatice:ü 155 plante (din care, 4 sunt de interes comunitar);ü 7 specii de nevertebrate (din care, 5 sunt de interes comunitar);ü 15 specii de peşti (din care, 12 sunt de interes comunitar);ü 12 specii de amfibieni (din care, 2 sunt de interes comunitar);ü 196 specii de păsări (din care, 63 sunt enumerate în Anexa I a Directivei 79/409/CEE);ü 10 specii de mamifere (din care, 2 sunt de interes comunitar).

I.8.3 Riscul de mediu şi măsuri de prevenire

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj

În 2007, Consiliul Judeţean Dolj a aprobat prin decizia nr. 204/2007, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor în judeţul Dolj. Documentuleste în concordanţă cu previziunile legale din domeniu.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din Judeţul Dolj, ce analizează toate riscurile potenţiale identificate în judeţul Dolj, dar şi măsuri,acţiuni şi resurse necesare pentru gestionarea lor, a fost elaborat de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă – Inspectoratul Judeţeanpentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”

Scopul acestui Plan este de a asigura o înţelegere potrivită a tuturor factorilor implicaţi referitor la atribuţiile lor înainte, în timpul şi dupăapariţia situaţiilor de urgenţă, conform categoriei riscului. Mai în detaliu, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor are următoarele obiective:

ü Asigurarea prevenirii riscurilor care pot genera situaţii de urgenţă, prin evitarea producerii lor, reducând frecvenţa sau efectele lor,bazată pe concluziile rezultate din analiza riscurilor, în conformitate cu planul de riscuri teritorial;

ü Plasarea şi echiparea unităţilor operaţionale şi a altor sisteme destinate să sprijine prevenirea şi managementul situaţiilor de urgenţă;ü Stabilirea procedurilor operaţionale şi planuri pentru situaţii de urgenţă;ü Alocarea şi optimizarea resurselor şi măsurilor necesare pentru prevenirea şi acoperirea situaţiilor de urgenţă.

Conform planului, 44 de actori sunt implicaţi în prevenirea şi acoperirea riscurilor, printre care Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă,Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia”, Inspectoratul de Poliţie Dolj şi alte instituţii publice relevante, precum şiprincipalii operatori economici din domeniul energiei şi transporturilor şi instituţiile publice din domeniul protecţiei mediului.

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj analizează un număr de tipologii de riscuri concentrându-se în special pe riscurilenaturale şi tehnologice.

A. Riscuri naturale

Inundaţii

106

Page 107: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Cele două instituţii principale care se ocupă cu prevenirea inundaţiilor sunt Centrul Regional de prognoză a vremii Craiova, care faceprognoze despre fenomenele vremii care pot afecta creşterea debitelor de apă a râurilor, dar şi Centrul operaţional din cadrulInspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă “Oltenia” din judeţul Dolj, care este responsabil de trimiterea avertizărilor comitetelorlocale şi operatorilor socio-economici din cadrul judeţului.Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminareaexcesului de umiditate de pe terenurile agricole. Lungimea totală a conductelor folosite pentru evacuarea apei este 1.620 km.

În scopul de a preveni inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare, astfelmenţionăm 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în proximitatea principalelorcursuri de apă, după cum urmează:

ü Fluviul Dunărea este îndiguit de la localitatea Piscu Vechi la Dăbuleni (lungimea totală 91 km);ü Râul Jiu este îndiguit pe malul stâng de la Tatomireşti la Işalniţa (la confluenţa râului Amaradia) şi pe malul din dreapta de la

Coţofenii din Dos la Işalniţa;ü Râul Amaradia a fost regularizat pe diferite secţiuni, inclusiv în zona Platformei Doljchim.

Prin îndiguirea şi sistemele de drenaj, 70.567 ha de teren agricol, reprezentând 12% din totalul terenurilor agricole, sunt protejate deinundaţii .

ANIF, Administraţia Naţională „Îmbunătăţiri Funciare” SA administrează 117 km de diguri amplasate pe mâlul Fluviului Dunărea, 24,5 km dediguri pe râurile Jiu şi Desnatui, incluzând digul de la Fântânele (râul Desnatui) şi 47 staţii de pompare electrice.

În ciuda tuturor aceste lucrări de îndiguire a principalelor râuri existente pe teritoriul judeţului, peste 70% din localităţile situate în judeţul Doljau fost afectate de cel puţin un eveniment de inundaţii, inclusiv cele trei Municipii şi trei din cele patru oraşe, singura excepţie fiind OraşulSegarcea.

Localităţi afectate de inundaţii (ordine alfabetică)

Argetoaia, Municipiul Băileşti, Oraşul Bechet, Bistreţ, Botoşeşti-Paia, Brabova, Brădeşti, Braloştiţa, Bratovoeşti, Breasta,Bucovăţ, Bulzeşti, Municipiul Calafat, Călăraşi,Cârna, Carpen, Catane, Cerăt, Cernăteşti, Cetate, Cioroiaşi, CiuperceniiNoi, Coţofenii de Dos, Coţofenii din Faţa, Municipiul Craiova, Oraşul Dăbuleni, Desa, Dobreşti, Drăgoteşti, Drănic, Fărcaş,Oraşul Filiaşi, Galicea Mare, Galiciuica, Gângiova, Gherceşti, Ghidici, Gighera, Giubega, Giurgiţa, Gogoşu, Goicea, Goieşti, Greceşti, Întorsura, Izvoare, Lipovu, Măceşu de Jos, Mârşani, Melineşti, Mischii, Murgaşi, Negoi, Ostroveni, Perişor,Pieleşti, Piscu Vechi, Pleşoi, Podari, Poiana Mare, Predeşti, Rast, Robăneşti, Rodovan, Sălcuţa, Scaeşti, Seaca de Pădure, Siliştea Crucii, Şimnicu de Sus, Sopot, Tălpaş, Terpeziţa, Teslui, Ţuglui, Valea Stanciului, Vârvoru de Jos, Vela.

Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

Judeţul Dolj a fost unul dintre judeţele cele mai afectate de inundaţiile produse în România în primăvara anului 2006: în aprilie 2006, judeţulDolj a înregistrat peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toată ţara (8.787 persoane din 16.366)

Incendii de pădure

Pădurile şi terenurile cultivate cu cereale situate lângă păduri, sunt afectate de un mare risc de incendii, în principal datorită următorilorfactori: ü Densitate mare de combustibil solid (lemne, arbuşti etc.) şi extinderea relevantă a suprafeţei care poate fi afectatăü Activităţi umane (inclusiv turism şi exploatarea lemnului dar şi activităţile de recoltare şi transport)ü Accesibilitate limitată a localităţilor afectate (care întârzie sau împiedică intervenţiile în situaţiile de urgenţă)ü Disponibilitate limitată a resurselor de apă în zonăü Capacitate de prognoză limitată

107

Page 108: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Cel mai mare risc de incendii este concentrat în decursul lunilor Februarie-Martie şi Iulie-August, atunci când este cel mai probabil să aparăseceta. În perioada 2001-2006 s-au produs 57 incendii de pădure în judeţul Dolj, care au afectat 313,68 ha teren împădurit; mare parte (82%) dinaceste incendii au fost între anii 2001 şi 2002.

Cutremure

Judeţul Dolj are un risc seismic moderat, aflându-se în zona de seismicitate medie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani. Cutremurul devastator întamplat în 4 Martie 1977 a afectat serios Craiova, Sadova, Ostroveni, Bucovăţ, Coşoveni şi Damian.

Harta 11: Harta seismicităţii din România (984-2004)

Sursa: http://www.infp.ro/projects/site_CORSEISTECT/ro/seismicitate.JPG

Alunecări de teren

Defrişările masive, procesul de deşertificare şi ploile abundente din ultimii ani au mărit incidenţa alunecărilor de teren în cadrul JudeţuluiDolj, în special în zonele caracterizate de soluri preponderent argiloase, şi de aceea mai expuse la riscul producerii acestor calamităţinaturale.Tabelul de mai jos arată localităţiile cele mai expuse la riscul alunecărilor de teren în cadrul Judeţului Dolj.

Tabel 86: Riscul alunecărilor de teren în judeţul DoljUnitatea

territorial-administrativă

Potenţialul deproducere aalunecărilor

Tipul alunecărilor

Primară Reactivată

1 Breasta mare * *

2 Bucovat Mare *

3 Bulzesti Mare *

4 Caraula Mediu *

5 Carpen Mare *

108

Page 109: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Unitateaterritorial-admi

nistrativă

Potenţialul deproducere aalunecărilor

Tipul alunecărilor

Primară Reactivată

6 Dranic Mic *

7 Farcas Mare *

8 Grecesti Mare *

9 Secu Mare *

10 Tuglui Mic *

11 Valea Stanciului Mic *

12 Varvoru de Jos Mare *

13 Vela Mare *Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

B. Riscuri tehnologice

Conform Planului de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, sunt cinci operatori economici în judeţ care întră sub incidenţaHotărârii Guvernului nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care reprezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţepericuloase.

Tabel 87: Operatori economici sub incidenţa H.G. 95/2003

Operator Economic Ramura indutriei Profilul activităţii

1 PETROM SA DOLJCHIM Industria chimică Producţia de îngrăşămintechimice şi produse organice

2 SC FIPROTRADE SRL Industria chimică Depozitarea şi comercializareaproduselor chimice

3 SC ELECTROCENTRALE CRAIOVA II Energie Producţia de energie electrică şitermică

4 SC SPUMOFLEX SA Mase plastice Producţia de accesorii pentruautovehicule

5 SC ROM OIL SA (ROMPETROLRAFINARE SA) Industria petrochimică Depozitarea şi comercializarea

produselor petroliere

Sursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj, Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

Accidentele de pe principalele rute de transport sunt de asemenea un factor ce generează riscuri de mediu ridicate în judeţul Dolj, în specialpe drumul europen E79. Tabelul de mai jos arată câtiva operatori economici şi instituţii ce folosesc frecvent reţeaua de drumuri pentrutransportul materialelor periculoase.

Tabel 88: Operatori economici şi instituţii ce transportă materiale periculoase

Operator economic/Instituţie Substanţa periculoasă Destinaţia

1 COMPANIA DE APA OLTENIA Clor Staţia de apă Şimnic

109

Page 110: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Operator economic/Instituţie Substanţa periculoasă Destinaţia

2 AQVATERM FILIAŞI Clor Staţia de apă

3 SC PREST SERV SRL Clor Staţia de apă

4 STAŢIA DE APĂ CALAFAT Clor Staţia de apă

5 DOLJCHIM CRAIOVA Metanol Ticleni Turburea

6 Unităţi ale Ministerului Apărării Explozibil Unităţi ale Ministerului Apărării

7 TRANSELECTRICA Deşeuri de ulei uzat Livrarea către unităţile de colectare

8 SC RHINO SRL IŞALNIŢA Dinamite Obţinute din Pades, judeţul Gorj

9 SC UZINA MECANICĂ FILIAŞI Explozibil Unităţi ale Ministerului ApărăriiSursa: Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Dolj,

Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din judeţul Dolj, 2007

În perioada 2005-2006 au fost 273 de accidente grave, cea mai afectată zonă fiind Municipiul Craiova, care a înregistrat 108 din ele.

Substanţe periculoase sunt de asemenea transportate pe apă. Mai în detaliu, deşeurile combustibililor nucleari sunt transportate de SCGEPRO SRL Bucureşti pe Dunăre, ruta Bechet-Izmail-Tulcea.Mai mult, partea de sud a judeţului Dolj poate fi afectată de un eventual accident nuclear produs la Centrala Nucleară Kozlodui din Bulgaria(la 13 km Vest-Sud-Vest de Bechet)

În conformitate cu Planul de analiză a riscurilor din judeţul Dolj, zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor din activităţile industriale,sunt următoarele:ü Zona industrială Nord-Vest “punctul fierbinte” SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova, SE Işalniţa (afectează râul Jiu);ü Zona indistrială Podari (producţia agro-alimentară);ü Platforma industrială –oraşul FIliaşi (utilităţi publice, servicii şi activităţi industriale) (afectează râul Jiu);ü Zona industrială nordică – Municipiul Craiova (SPP Craiova, Brădeşti, petrol – partea de nord est a judeţului Dolj, SPP Stoina

(afectează râurile Jiu şi Amaradia);ü Municipiul Craiova, fiind o aglomerare urbană ce evacuează apă uzată direct în râul Jiu – zona Malu Mareü Zona industrială şi aglomerarea urbană Calafat (afectează Fluviul Dunărea)ü Zona industrială şi aglomerarea urbană Băileşti (afectează râul Balasan)ü Zona de confluenţa între Râul Amaradia şi Râul Jiu;ü Zona de confluenţa între Râul Jiu şi Fluviul Dunărea.

Zonele critice în ceea ce priveşte poluarea apelor subterane din activităţile industriale sunt următoarele:ü Platforma Industrială nordică a Craiovei şi zona nordică a judeţului Dolj (SPP Craiova şi SPP Sloina)ü Zonele industriale Işalniţa şi Şimnic - SNP PETROM – DOLJCHIM Craiova şi Termoelectrica Bucuresti – SE Craiova şi Craiova II,

procesarea primară şi transportul petrolului Bradeşti-Gherceşti, Melineşti, Cârcea;ü SC CONPET SA Ploieşti, Sucursala Craiova – depozitarea şi transportul produselor petrochimice;ü Sistemele pentru îmbunătăţirea terenurilor agricole: Calafat (Basarabi) – Baileşti, Cetate – Galicea Mare, Sadova – Corabia;ü Spargerile accidentale a conductelor de gaze şi petrol de la SNP PETROM, SC CONPET SA, ROMGAZ, DISTRIGAZ .

Zonele caracterizate de un risc de mediu ridicat

ü Zonele urbane: Craiova, Calafat, Băilesti, Filiaşi, Segarcea şi Bechet;

ü Zonele periurbane: Işalniţa, Almăj, Şimnicu de Sus, Pileleşti, Coşoveni, Breasta, Mihăiţa, Podari

ü Zonele rurale: Amărăştii de Jos, Bârca, Brădeşti, Bucovăţ, Călăraşi, Celaru, Cetate, Ciupercenii Noi, Daneţi, Desa, Galicea Mare,

110

Page 111: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Leu, Maglavit, Mârşani, Melineşti, Moţăţei, Poiana Mare, Sadova.

II. ANALIZĂ DE POTENŢIAL A JUDEŢULUI DOLJ

II.1 Judeţul Dolj în contextul regional, naţional şi internaţional

II.1.1 Contextul regional, european şi naţional

Judeţul Dolj este unul dintre cele cinci judeţe componente ale Olteniei, care reprezintă una din cele 8 regiunii de dezvoltare (NUTS 2)înfiinţate pe baza Legii privind Dezvoltare Regională nr. 151/1998 (modificată prin Legea nr.315/2004), dar şi una dintre provinciile istoriceale României.

Reşedinţa de judeţ a judeţului Dolj, Municipiul Craiova, este capitala istorică a Olteniei şi sediul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SudVest Oltenia, şi, de aceea, constituie atât centrul administrativ la nivelul judeţean cât şi la nivel regional. Poziţia relevantă deţinută de judeţulDolj în calitate de centru administrativ şi cultural este dovedită de ponderea sectorului de servicii în cadrul economiei judeţene, care,contribuind cu peste 46% la formarea Valorii Adăugate Brute, depăşeşte media regională cu 3 puncte procentuale şi este, de asemenea, încontinuă creştere. Mai mult, Municipiul Craiova, cu peste 300 mii de locuitori, este cea mai mare aglomerare urbană din sud vestulRomâniei şi un important pol de dezvoltare economică (orientat, în special, spre producţia de maşini şi mijloace de transport, dar şi spreindustria textilă şi producţia de aparate electronice), ceea ce face ca Judeţul Dolj să atragă peste 98% din valoarea totală a capitaluluisocial subscris cu participare străină la societăţii comerciale nou înmatriculate în regiune (primele cinci luni din 2007).

În contextul regional european, judeţul Dolj este amplasat în zona de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria, iar în 2002 ConsiliulJudeţean Dolj şi Prefectura Judeţului Dolj au iniţiat, alaturi de parteneri bulgari învecinaţi (respectiv judeţul Vratsa, judeţul Vidin şi judeţulMontana), constituirea Euroregiunii „EURODUNĂREA”. Statutul Euroregiunii EURODUNĂREA a fost adoptat prin Acordul de Parteneriatsemnat în data de 17 decembrie 2002 la Craiova. Sudul României şi Nordul Bulgariei sunt caracterizate prin indicatori economici şi sociali în general sub mediile naţionale, cu un grad ridicatde şomaj (în special în partea bulgară) şi de dependenţă de agricultura de subzistenţa, însoţit de un deficit infrastructural ce izolează porţiuniîntregi ale teritoriului, acestea fiind izolate de axa rutieră şi feroviară europeană vest – est. Mai mult, datorită lipsei infrastructurilor portuareadecvate, Fluviul Dunărea (Coridor Paneuropean VII) a reprezentat până acum mai mult o barieră naturală decât o resursă pentrudezvoltarea teritoriului, iar construirea podului Vidin - Calafat deschide noi oportunităţi importante pentru întreagă zonă transfrontalieră.

În acest context, Judeţul Dolj, mai urbanizat şi mai bine echipat cu infrastructură, inclusiv cele educaţională şi de sprijin pentru afaceri,găzduind centrul universitar cel mai important din sud-vestul României, acţionează ca şi pol de dezvoltare la nivel regional inclusiv pentruariile învecinate din Bulgaria.

Cu toate că înregistrează valori în general mai bune decât media regională, în contextul naţional, Judeţul Dolj se află la un nivel dedezvoltare socio-economică sub media naţională, regiunea Oltenia fiind, împreună cu Regiunile Sud Est, Nord Est şi Sud, printre regiunileRomâniei cu PIB-ul pe cap de locuitor sub 3.000 euro (media naţională fiind 3.500 euro / cap de locuitor, în 2005). Mai mult, PIB-ul pe capde locuitor al judeţului Dolj reprezintă 80% din media naţională şi circa 27% din media UE 27, ceea ce evidenţiază o problemă deconvergenţă în comparaţie cu restul Uniunii Europene.

Judeţul Dolj se află sub media europeană şi la nivelul principalilor indicatori sociali: spre exemplu, rata de ocupare, în descreştere în ultimiiani, reprezentând 60,6% în 2005 (60,1% la nivel regional) este sub media europeană de 67%, şi departe de obiectivul de la Lisabona de70%. În ceea ce priveşte dezvoltarea C&D, cheltuielile pe activităţi de cercetare în judeţul Dolj, reprezentând 0,47% din PIB, cu toate căînregistrează o valoare peste media naţională (0,39% în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi regională (0,23%), rămân departe de media EU 25(1,86%, în 2004, potrivit datelor Eurostat) şi departe de obiectivul de la Lisabona de 3%.

111

Page 112: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

În concluzie, se poate afirma că judeţul Dolj este afectat de probleme de competitivitate legate, pe de o parte, de poziţionarea sa geografică,în prezent caracterizată încă de o accesibilitate redusă, iar, pe de altă parte, de procese de industrializare şi dezvoltare relativ recentă asectorului serviciilor (generată, după cel de al doilea război mondial, de procese exogene în cadrul economiei planificate), care trebuieulterior sprijinite în scopul de a accelera inovarea, specializarea şi diversificarea economiei regionale. În ceea ce priveşte accesibilitatea,legătura rutieră cu Bulgaria va permite deschiderea unor noi fluxuri de trafic care, împreună cu progresele făcute în utilizarea efectivă aDunării ca şi coridor de transport, ar trebui să genereze o îmbunătăţire remarcabilă a nivelului competitivităţii judeţului şi a regiunii înansamblu. În ceea ce priveşte economia judeţului, politicile de convergenţă în sprijinul creşterii ratei de participare a populaţiei la sistemulînvăţământului şi formării continue precum şi la piaţa muncii, împreuna cu investiţiile în domeniul inovării şi transferul tehnologic, trebuieoricum să fie adăugate în vederea unei dezvoltări endogene, a spiritului de a fi întreprinzător, precum şi la mobilizarea sinergetică aresurselor locale.

EUROREGIUNEA „EURODUNĂREA”

Euroregiunea „EURODUNĂREA” a fost înfiinţată în conformitate cu următoarele documente:1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 120/1998 pentru ratificarea de către România a Convenţiei Cadru europene asupracooperării transfrontaliere a colectivităţilor sau autorităţilor teritoriale, adoptată la Madrid, la 21 mai 1980 şi reprezentând cadrul legislativ dedesfăşurare a acţiunilor de cooperare transfrontalieră de către autorităţi şi comunităţi locale din România;2. Carta Europeană a autonomiei locale , adoptată la Strasbourg, la 15 octombrie 1985, şi ratificată de către România prin legea nr.1999/1997.3. Convenţia de la Madrid, privind cooperarea transfrontalieră, în baza căruia cooperarea transfrontalieră vizează întărirea şi dezvoltarearaporturilor de vecinătate între colectivităţi sau autorităţi teritoriale ce depind de două sau mai multe părţi contractante, precum şi încheiereade acorduri şi înţelegeri utile în acest scop.

Euroregiunea „EURODUNĂREA” nu are personalitate juridică şi nici patrimoniu. Mai mult, Euroregiunea nu reprezintă o structurăsuprastatală sau supranaţională, ci un parteneriat cadru pentru facilitarea colaborării inter-regionale transfrontaliere între membri săi.

Statutul Euroregiunii „EURODUNĂREA” Bulgaria - România, stabileşte următoarele obiective:

1. Sprijinirea şi dezvoltarea relaţiilor dintre membrii săi, entităţi locale/regionale bulgare şi române prin schimb de informaţii, coordonare şiconsultare reciproce conform propriului statut şi în conformitate cu legislaţiile naţionale şi acordurile internaţionale;

2. Încurajarea colaborării transfrontaliere în domeniul administraţiei publice locale, infrastructurii, mediului înconjurător, în sfera economicăşi socială şi în alte domenii convenite de părţi, care să contribuie la dezvoltarea durabilă in regiunea transfrontaliera;

3. Elaborarea unor programe şi iniţiative de cooperare transfrontalieră, şi colaborare în toate celelalte programe, la o bună dezvoltaresocio-economică a zonei de frontieră şi a populaţiei locale.

4. Iniţierea unor cereri de aderare, cu scopul de a deveni membru, adresate unor organisme internaţionale care au ca scop derularea deactivităţi similare sau complementare celor propuse de Euroregiunea „EURODUNĂREA”,

5. Medierea cooperării membrilor săi cu alte organisme internaţionale şi crearea de condiţii pentru schimburi de idei şi experienţă practicăîntre specialişti în diverse domenii.

Pentru realizarea obiectivelor de cooperare transfrontalieră, membrii Euroregiunii propun cooperarea, prin elaborarea şi implementareaunor programe/proiecte comune, în următoarele sectoare de activitate: administraţie publică; mediu; economie; infrastructură de transport;telecomunicaţii, energie; resurse umane, social; ştiinţă, învăţământ, educaţie, cultură, cercetare, sănătate, sport; calamităţii naturale,combaterea criminalităţii.

În vederea asigurării unei bune coordonări şi funcţionări a Euroregiunii Statutul acesteia prevede şi o structură organizatorică, incluzând:Consiliul Euroregiunii;: Preşedintele Euroregiunii; Vicepreşedintele Euroregiunii; Comitetul Administrativ; Comisia de Cenzori; Grupurile de

112

Page 113: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

lucru specializate pe domenii de activitate; Secretariatul. Consiliul, Preşedintele şi Vicepreşedintele Euroregiunii reprezintă Euroregiunea înscopul promovării cooperării internaţionale. Deciziile acestora nu au caracterul actelor juridice sau normative, producând efecte numai înce priveşte relaţiile de parteneriat între membrii Euroregiunii, fiind acte de recomandare ce vor fi duse la îndeplinire după adoptarea,înregistrarea şi comunicarea acestora părţilor interesate.

Bazându-se pe contactele stabilite cu administraţiile districtelor bulgare, în contextul oportunităţilor oferite în cadrul programului depreaderare Phare CBC, Consiliul Judeţean Dolj a depus şi a câştigat:

- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2000, un proiect intitulat “Centru regional de informare şi cooperaretransfrontalieră”, a cărui implementare s-a desfăşurat pe bazele relaţiilor de colaborare transfrontalieră stabilite în cadrul EuroregiuniiEURODUNAREA. Partenerii Consiliului Judeţean Dolj în acest proiect fiind primăriile din Vidin, Lom şi Montana, iar guvernatorii districtelorMontana şi Vidin au înaintat scrisori prin care îşi afirmau sprijinul pentru activităţile proiectului- în cadrul Programului CBC proiecte mari 2004, proiectul "Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în Punctul de Trecere a FrontiereiRast-Lom",- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2004, proiectul “Împreună în UE27 – priorităţi comune de dezvoltare”- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul „Promovarea identităţii zonei transfrontaliere Dolj - Vidin,Montana, Vratsa”- în cadrul Fondului Comun al Proiectelor Mici România-Bulgaria 2005, proiectul “Realizarea unui studiu în zona transfrontalierăromano-bulgară privind înfiinţarea unei reţele de centre de colectare, prelucrare şi distribuţie a legumelor şi fructelor şi a unei pieţe degross”.

II.1.2 Cooperare internaţională

Relaţiile Consiliului Judeţean Dolj cu instituţii, organisme şi organizaţii internaţionale

? Bulgaria - Cooperare transfrontalieră - Consiliul Judeţean Dolj a intensificat relaţiile de colaborare cu districtele transfrontalierede la sud de Dunăre, Vidin, Vratsa şi Montana. În acest sens, la data de 20 aprilie 2007 s-a semnat cu Administraţia DistrictuluiVratsa din Bulgaria un Acord de parteneriat pentru cooperare interregională prin care să se intensifice relaţiile economice şiculturale. Cu această ocazie, primarii municipalităţilor din Vratsa şi judeţul Dolj au lansat mai multe idei de proiecte în comun caresă permită o cât mai bună absorbţie a fondurilor europene. Acţiunile comune pot să susţină financiar eforturile celor două ţări,România şi Bulgaria, de a implementa cu succes proiectele din cadrul strategiei de post-aderare. De asemenea, în cadrul unuiproiect transfrontalier a fost elaborată Strategia comună de dezvoltare regională trasfrontalieră Dolj – Vidin – Montana – Vratsa,însotiţă de un portofoliu de 76 de proiecte comune pentru implementare, majoritatea vizând ca sursă de finanţare ProgramulOperaţional pentru Cooperare Transfrontalieră România –Bulgaria 2007-2013.

? Spania- Consiliul Judeţean Dolj a manifestat o deschidere deosebită la iniţiativele lansate de către Camera de Comerţ dinNavarra în vederea stabilirii unui cadru de colaborare care să dea rezultate în privinţa dezvoltării socio-economice a judeţului Dolj şia regiunii Navarra. Consiliul Judeţean a intermediat dezvoltarea relaţiilor economice între Camera de Comerţ Navarra şi Camera deComerţ şi Industrie Oltenia, care au debutat prin semnarea unui protocol de colaborare.

? China- Consiliul Judeţean Dolj şi Ambasada Republicii Populare Chineze au iniţiat un dialog instituţional al cărui scop principal afost ideea unei colaborări de perspectivă între Consiliul Judeţean Dolj şi Provincia Anhui din China. Acest dialog se doreşte a fimaterializat în promovarea contactelor între persoane, dezvoltarea schimburilor şi a cooperării în diverse domenii. ConsiliulJudeţean Dolj din România şi Provincia Anhui din Republica Populară Chineză au convenit în urma consultărilor asupra unui acordde parteneriat cu scopul de a dezvolta schimburile şi cooperarea între cele două regiuni. În urma semnării acestui acord, s-austabilit diverse domenii în care se va acţiona în vederea dezvoltării ambelor regiuni : economie, comerţ, educaţie, ştiinţă şitehnologie, cultură, protecţia mediului, transport, administraţie publică locală.

113

Page 114: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

? Marea Britanie – Consiliul Judeţean Dolj a stabilit relaţii de cooperare mijlocite de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii şiIrlandei de Nord între reprezentanţii misiunii economice britanice conduse de către „first” - Agenţia de Dezvoltare Wakefield şiRegia Autonomă Aeroportul Craiova. Aceştia şi-au manifestat interesul iniţierii unui proiect care vizează susţinerea unor investiţii laAeroportul din Craiova , aeroport regional de importanţă strategică pentru judeţul Dolj.

? Italia- În cadrul relaţiilor instituţionale dintre administraţiile judeţelor membre ale Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia şiadministraţia regiunii Lazio, au fost identificate oportunităţile de colaborare pentru sprijinirea acestora în realizarea obiectivelor dedezvoltare socio-economică. Consiliul Judeţean Dolj contează pe sprijinul autorităţilor şi investitorilor italieni pentru modernizareaAeroportului Internaţional Craiova. O colaborare importantă este cea derulată cu Contact Point Regiunea Lazio-România-misiunepermanentă la Bucureşti.

ADUNAREA REGIUNILOR EUROPEIFondată în 1985, Adunarea Regiunilor Europene, ARE, cu sediul la Strasbourg în Imobilul European, este purtătorul de cuvânt alpoliticilor regiunilor şi partenerul cheie al instituţiilor europene şi internaţionale asupra fiecărei probleme de natura competenţeiregionale. Începând cu anul 1997, Consiliul Judeţean Dolj, reprezentând regiunea DOLJ România este membru cu drepturidepline în acest organism. ARE este promotorul subsidiarităţii şi al democraţiei regionale pentru a permite regiunilor sa constituie o veritabilă legatură întreUniune şi cetăţenii săi.Recunoaşterea diversităţii regionale este fundamentul acţiunilor ARE, care transformă acest atribut într-un element de forţă şi decoeziune pentru regiuni.ARE numără în momentul actual între membrii săi, mai mult de 250 regiuni din 33 ţări europene şi 14 organizaţii interregionale.Viziunea ARE:

? Regiunile sunt recunoscute ca piloni ai democraţiei şi parteneri cheie ai proiectului european;? Guvernarea regională trebuie sa ajungă la o cât mai mare autonomie, responsabilitate şi eficacitate în aşa fel încât să răspundă

aşteptărilor reale ale cetăţenilor;? Schimbul de idei, de bune practici şi de experienţă între regiuni stimulează înţelegerile în avantaj reciproc şi îi apropie pe cetăţenii

reprezentând toate popoarele Europei.? Uniunea Europeană trebuie să răspundă cu dinamism globalizării şi lărgirii astfel încât să atingă aşteptările cetăţenilor pe care îi

reprezintă. ? Europa este a popoarelor înrădăcinate în teritoriile lor. De aceea doar o Europă descentralizată poate dinamiza dezvoltarea

economică, crearea de locuri de muncă, garanţia furnizării unor servicii publice eficace, susţinerea emergentei unei societăţi acunoaşterii, a inovaţiei, a antreprenoriatului. Numai o cooperare puternică transnaţională, interregională şi transfrontalieră poatecontribui la construirea unei Europe a cetăţenilor ei, puternice si eficace.

Activitatea acestei organizaţii se desfăşoară în cadrul Comisiilor permanente, în care, fiecare regiune membră îşi desemnează titulari dedrept. De asemenea în cadrul alegerilor generale anuale, prin vot, Adunarea Generală desemnează membrii permanenţi şi supleanţi înorganele de conducere, care sunt: Prezidiul (un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, un preşedinte trezorier), Biroul (organul executiv, din care faceparte cel puţin un reprezentant regional din statele membre ARE), Preşedenţia Comisiilor.Consiliul Judeţean Dolj a fost membru desemnat al Biroului de două ori pe un mandat de câte 2 ani, iar în prezent are în continuare calitateade membru supleant. În cadrul acestor întâlniri se supun aprobării şi se adoptă documente de importanţă strategică pentru regiuni.Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, ca reprezentant legal al regiunii membre a Biroului ARE participă la întrunirile biroului (cel puţin douăpe an) iar consilierii judeţeni, desemnaţi ca membri ai Comisiilor permanente participă cel puţin la Sesiunile Plenare ale fiecărei Comisii(fiecare Comisie organizează câte 2 Sesiuni Plenare pe an).De la inscrierea în ARE, Consiliul Judeţean Dolj a menţinut un contact permanent cu această organizaţie pe de o parte pentru a fi mereu lacurent cu toate demersurile, schimbările şi noutăţile apărute din punct de vedere politic şi administrativ la nivelul regiunilor europene, iar pede altă pentru a-şi asuma obligaţiile de membru în Birou şi Comisii, fiecare organism având rolul său bine definit prin statutul de fiinţare alOrganizaţiei. Experienţa în cadrul ARE a constituit o veritabilă sursă de cunoaştere a realităţilor la nivel european şi global ca şi o practică„la faţa locului” pentru acţiuni administrative de succes împărtăşite de regiuni pe diverse domenii. Delegaţii la întâlnirile ARE (care se ţin la invitaţia unei regiuni membre) întocmesc rapoarte şi informează Consiliul Judeţean cu privire laobiectivele şi rezultatele fiecărei întâlniri iar contactele permanente cu regiunile constituie baza de date a potenţialilor parteneri externi lacare Consiliul Judeţean Dolj apelează ori de câte ori promovează un proiect propriu în parteneriat regional european.

114

Page 115: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

? ARGE Donaulander Comunitatea de lucru a regiunilor dunărene ARGE DONAULANDER este o structură de cooperare regională a ţărilor riverane Dunării, unorganism creat în cadrul Consiliului Puterilor Locale şi Regionale, care a luat fiinţă în anul 1990, şi cuprinde 23 de membri semnatari aiDeclaraţiei comune de la Wachau, 17 mai 1990, Austria , la care a aderat şi Liga Judeţelor Dunărene din România. Obiectivul acesteicomunităţi de lucru este acela de a stimula şi a-şi aduce contribuţia la cooperarea dintre membrii în vederea dezvoltării globale a zoneiDanubiene în interesul locuitorilor acestora şi în spiritul cooperării pacifiste. În cadrul structurii de funcţionare a ARGE, se regăsesc:Conferinţa şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor care o compunprezidata de un preşedinte care se schimbă anual; grupurile delucru ale înalţilor funcţionari al căror preşedinte permanent este directorul biroului guvernului Land de Basse, Austria, Biroul administrativ depregătire al întâlnirilor şi 5 grupuri de lucru pe domenii de activitate: amenajare teritorială şi mediu inconjurator, cultura şi ştiinta, transporturişi navigaţie, economie şi turism, tineret şi sport.Judeţul Dolj, alături de celelalte 11 judeţe din România străbătute de Dunăre, face parte din Liga Judeţelor Dunărene, care la rândul său,este membră a ARGE şi participă la întâlnirile şi acţiunile ARGE, pe baza invitaţiei adresate prin intermediul Ministerului Român al AfacerilorExterne - Ambasadei României de la Viena. La fiecare Conferinţă a şefilor de guverne şi provincii din regiunile ţărilor dunărene,reprezentanţii statelor prezente la Conferinţă marchează dorinţa comună de a-şi intensifica şi uni forţele, în sprijinul cooperării şi colaborării,în privinţa dezvoltării durabile şi protejării întregului bazin dunărean şi al locuitorilor acestuia.

II.2 Analiza SWOT pe domenii

II.2.1 Economia

Activităţile productive (sectorul industrial, IMM)

Puncte tari Puncte slabe

T1.Numărul unităţilor active care operează în Judeţul Dolj este în creştere constantă.

T2.Existenţa unui număr mare de microîntreprinderişi întreprinderi mici.

T.3 Atractivitate ridicată pentru investitorii străini înjudeţul Dolj (şi în Regiunea Sud Vest Oltenia).

T.4.Tendinţe pozitive de creştere a exporturilor.

T5. Tradiţ ie industrială bine consolidată.

T6.Sector de cercetare bine dezvoltat reflectat şiprin existenţa Universităţii din Craiova ca punct decercetare de importanţă majoră.

S1.Nivel scăzut al PIB pe cap de locuitor.

S2.Densitate redusă a întreprinderilor/locuitor,accentuată în special în zona rurală.

S3.Distribuţie inegală a întreprinderilor în teritoriu,concentrare în special în zonele urbane.

S4.Creşterea mai rapidă a importurilor în comparaţie cu exporturile genereaza o balanţă comercialănegativă.

S5. Sector industrial orientat în principal pe industriitradiţionale, valoare adăugată scăzută a producţiei.

S6. Tendinţe negative a investiţ iilor în sectorulindustrial .

S7. Investiţii modeste ale întreprinderilor îndomeniul inovării la nivel regional.

Elemente Doveditoare

115

Page 116: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1.În perioada 2001-2005 numărul de unităţi activea crescut cu 2.850 unităţ i (+28,15%).T2. În 2005, 97,65% din totalul unităţ iilor activeexistente erau microîntreprinderi şi întreprinderimici.T3. În 2007 judeţul Dolj a absorbit peste 98% dinvaloarea totală a capitalului social subscris cuparticiparea străină la societaţi comerciale nou înmatriculate la nivel regional.T4. În perioada 2001-2006, exporturile FOB aucrescut cu peste 64%.T5. Sectorul industrial contribuie cu circa 34,33%la formarea VAB-ului la nivelul Judeţului Dolj.T6. Judeţul Dolj totalizează 2.037 salariaţi însectorul C&D, fî ind printre primele şase judeţe aleRomâniei. Un număr relevant de centre decercetare existente in judeţ se află în Universitateadin Craiova.

S1. PIB-ul Judeţului Dolj pe cap de locuitor s-a menţinut la aproximativ 80% din nivelul naţional înperioada 2002-2004.S2.Densitatea întreprinderilor în zonele rurale estedoar de 4,97 întreprinderi/1000 loc. (27,51% dinmedia judeţeană).S3. 86,9% din unitaţile active sunt localizate înzonele urbane.S4. În perioada 2001-2006 importurile CIF s-audublat, faţă de o creştere a exporturilor de 64%. Înconsecinţă, balanţa comercială a atins un nivel de-108.549 Meuro.S5.Mare importanţă a industriei prelucratoare, şi înspecial a industriei alimentară şi textile, care seregasesc printre primele şase sectoare pentru numărul de unitaţi active, persoane ocupate, cifra deafaceri şi investiţii brute.S6. Volumul investiţ iilor a scăzut cu peste 45% în2001-2005.S7. Regiunea Sud-Vest apare ca fiind regiunea cucea mai ridicată pondere de întreprinderi – 54,55%-care alocă mai puţin de 5% investiţ iilor în inovare înRomânia.

Ameninţări Oportunităţ i

Creşterea progresivă a discrepanţelor între mediulurban şi rural.

Pierderea puterii competitive a sectorului industrialdatorită globalizării.

Continuarea deteriorării balanţei comerciale .

Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prinintervenţii cu finanţări guvernamentale şi de laUniunea Europeană.

Promovarea unui mediu inovativ şi dezvoltareasectoarelor industriale cu conţ inut tehnologicridicat, încurajate de finanţările Uniunii Europene.

Implementarea unor măsuri de promovare a investiţiilor şi de suport pentru afaceri în cadrul JudeţuluiDolj creşte interesul investitorilor strâini.

Îmbunătăţirea capacităţ ii judeţului Dolj de aconcura la export pe pieţele internaţionale, prinintervenţii adecvate.

Pozitia de frontieră favorabilă cooperăriitransfrontaliere

Interes pentru extinderea parcurilor industriale şi înfiinţarea de parcuri tehnologice

Spaţiul rural (activităţi agricole, metode agricole tradiţionale, meşteşuguri, artizanat, activităţi nonagricole etc.)

Puncte tari Puncte slabe

116

Page 117: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1. Resurse naturale propice pentru lucrăriagricole profitabile.

T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorulagricol.

T3.Activităţile agricole absorb un număr importantde persoane angajate asigurând o sursă de venit.

T4. Productivitatea cerealelor mai bună decât lanivelul naţional.

T5. Tendinţe pozitive în sectorul creşterii animalelor.

T6. Îmbunătăţirea nivelului de mecanizare asectorului agricol.

T7. Existenţa resurselor naturale în zonele rurale.

S1.Productivitate foarte scăzută a sectorului agricol.

S2. Incidenţa mare a proprietăţ ilor mici ş i foartemici.

S3. Nivel scăzut de mecanizare în exploataţiileagricole individuale.

S4. Utilizarea scăzută a sistemului de irigaţie creştedependenţa agriculturii de factori externi.

S5. Volumul mare de îngraşăminte chimice utilizatecreşte cheltuielile şi accentuează poluarea solului.

S6. Folosirea unei cantităţ i mari de îngrăşăminte.

S7.Modernizarea modestă a infrastructurii detransport reduce cali tatea vieţii în zonele rurale.

S8.Diversificarea scăzută a producţiei agricole

S9. Lipsa sistemelor de colectare a produseloragricole, a pieţelor de ‘’gros’’

S10.Lipsa unei burse a mărfurilor agro-alimentarecare să ducă la existenţa unei pieţe libere îndomeniu

S11.Produse agricole neetichetate şi necertificate.

Elemente Doveditoare

117

Page 118: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1. Judeţul Dolj este localizat în fertila Câmpie aDunării şi este bogat în resurse hidrice, 83,53% dinteritoriul său fîind suprafaţă arabilă. T2. În 2001-2005, investiţiile brute în sectorulagricol au crescut de aproape 9 ori.T3. 44,24% din populaţ ia ocupată civilă din judeţlucrează în agricultură.T4.Producţ ia pe hectar la principalele culturi estemai bună decât media naţională.T5.Numărul total al animalelor deţ inute a crescutcu 11,43% în perioada 2001-2005.T6. În perioada 2001-2005, parcul de tractoare acrescut uşor (+2,38%). Numărul de de cultivatoareprecum şi de semănători mecanice a crescut,respectiv, cu 20% şi 25%.T7. În Judeţul Dolj există 37 zone protejate precum şi 8 propuneri de situri Natura 2000.

S1. Sectorul agricol contribuie la VAB a judeţului cu19,03% (2004) ocupând totuşi 44,24% din populaţ iaocupată civilă.S2. 99,63% din exploataţiile agricole din JudeţulDolj nu au personalitate juridică şi deţin 63% dinsuprafaţa agricolă, suprafaţa medie fî ind de 2,45ha/exploataţie (medie naţ ională 4,75 ha). S3.Numărul de tractoare folosite în unitateaindividuală fără personalitate juridică este 0,037.S4. În 2002, suprafaţa irigată de unităţile agricole afost de 21.718,3 ha, reprezentând 25,1% din suprafaţa amenajată pentru irigaţii şi 3,8% din suprafaţaagricolă utilizată a judeţului.S5. Ponderea îngrăşămintelor chimice utilizate înDolj este mult mai mare decât media naţională(20,91% din totalul îngrăşămintelor folosite în Dolj încomparaţ ie cu 2,75% în România).S6. Volumul total al îngrăşămintelor este dublu încomparaţ ie cu media naţ ională (2,16 q/ha în Dolj vs1,14 q/ha).S7. Numai 6,99% din drumurile judeţeane şi naţionale sunt modernizate, Doljul fî ind judeţul plasatpe ultimul loc în Regiunea Sud-Vest Oltenia, dinacest punct de vedere.S8. Producţia cerealelor deţ ine aproape 80% dinproducţ ia vegetală totală.

Ameninţări Oportunităţ i

Depopularea continuă a zonelor rurale şideteriorarea mediului.

Deteriorarea calităţ ii vieţii şi creşterea fenomenuluide săracie în special în zonele rurale.

Abandonarea proprietăţ ilor marginale.

Utilizarea insuficientă a fondurilor europene alocatepentru agricultură şi dezvoltare rurală.

Diversificarea şi încurajarea economiei rurale prinintervenţii cu finanţări guvernamentale şi de laUniunea Europeană.

Diversificarea veniturilor populaţ iei în zonele ruraleprin implementarea activităţ ilor non agricole poateconduce la îmbunătăţirea condiţ iilor de viaţă.

Crearea / Îmbunatăţ irea relaţiei dintre turism,agricultură şi resurse naturale cu efecte pozitive înzonă.

Îmbunătăţirea sectoarelor agro-alimentare şiagro-industriale prin intervenţii adecvate.

Îmbunătăţirea sistemului de irigaţ ie.

Posibilitatea de a realiza produse ecologice.

Turismul

Puncte tari Puncte slabe

118

Page 119: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1.Creşterea numărului de turişti, în special turiştistrăini.

T2.Resurse naturale şi culturale.

T3.Fluviul Dunărea, importanţa resursă pentruturism

S1. Capacitate mică de cazare.

S2. Concentrarea facilităţ ilor de cazare în Craiova.

S3. Valorificare şi promovare insuficientă apatrimoniului existent.

S4.Competitivitate scăzută a ofertei turistice.

Elemente Doveditoare

T1. În perioada 2003-2006 numărul total de turişticazaţi a crescut cu 19% şi numărul de turişti străinicazaţi a crescut cu peste 50%. T2.Judeţul Dolj are resurse naturale bogate - careinclud zone protejate şi habitate naturale - precum şiun patrimoniu cultural remarcabil atât în zone rurale,cât şi în zone urbane.

S1. În Dolj există 19 unităţi de cazare, aproximativ8% din unităţile de cazare din regiunea Sud-Vest.S2. 68% din unităţile de cazare ale judeţului se aflăin Craiova.S3. Majoritatea resurselor naturale şi culturale alejudeţului sunt promovate în mod insuficient şi arputea să fie valorificate pentru dezvoltarea sectoruluituristic.

Ameninţări Oportunităţ i

Degradarea patrimoniului cultural ş i natural.

Creşterea diferenţelor între mediul urban şi mediulrural in ceea ce priveşte calitatea vieţii a populaţiei şidezvoltarea economică.

Crearea unor noi pachete turistice în funcţie decerere (nişe turistice).

Revitalizarea / Promovarea zonelor rurale (incluzândcultura tradiţ ională).

Dezvoltare teritorială echilibrată.

Promovarea turismului urban şi de afaceri.

Interes crescut pentru agroturism

Includerea unor porţ iunii ale Dunării în circuitulturismului de croazieră

Serviciile şi comerţul

Puncte tari Puncte slabe

T1.Dinamica pozitivă în sectorul serviciilor.

T2.Tendinţe pozitive ale investiţiilor în sectorulserviciilor.

T3. Creşterea sectorului de comerţ.

S1. Contribuţie redusă a sectorului serviciilor îneconomia judeţeană.

Elemente doveditoare

119

Page 120: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1. În perioada 2001-2004, VAB a sectoruluiserviciilor a crescut cu peste 50%. Numărul deunităţi active din sectorul serviciilor a crescut cu157% în 2001-2005.T2. Investiţ iile brute în sector au crescut cu 60% în2001-2005.T3. În 2001-2005, cifra de afaceri din sectorulcomerţului a crescut de 2,3 ori. Investiţ iile aucrescut cu 153,58% în aceiaşi perioadă.

S1. Sectorul serviciilor contribuie cu 46,64% laformarea VAB-ului la nivelul judeţului (51% la nivelnaţional şi 63% in EU25).

Ameninţări Oportunităţ i

Slaba calitate a serviciilor pentru populaţ ie şi agenţieconomici.

Scăderea calităţ ii vieţii.

Competivitate redusă a sectorului serviciilor.

Creşterea ofertei serviciilor de bună calitate pentrupopulaţ ie şi agenţi economici.

Calitatea vieţii îmbunătăţită şi mediu de afaceri maiatractiv şi eficient, prin intervenţii adecvate.

Creşterea atractivităţii judeţului pentru investiţ iile străine, prin intervenţii adecvate.

II.2.2 Resurse umane, forţa de muncă şi şomajul

Puncte tari Puncte slabe

T1.Rată scăzută a şomajului.

T2. Performanţa ratei globale de activitate a populaţiei relativ bună.

T3. Rată de ocupare relativ pozitivă - în mod specialrata de ocupare a femeilor.

T4.Existenţa resurselor umane cu nivel mediu şiridicat de educaţ ie, în special în zonele urbane.

T5. Existenţa centrelor pentru formare profesionalăa adulţilor

S1. Scăderea treptată a ratei globale de activitate aforţei de muncă.

S2. Procent neobişnuit de ridicat a persoanelor în vârstă de muncă cu incapacitate de lucru permanentă.

S3. Scăderea continuă a ratei de ocupare.

S4. Creşterea ratei de dependenţă.

Elemente doveditoare

120

Page 121: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1. Rata şomajului în 2005 a fost de 6,3%, un faptpozitiv comparativ cu nivelul naţional (7,2%) şiregional (6,6%).T2. În 2005, rata globală de activitate a populaţiei afost de 39,6%, depăşind nivelul naţional precum şinivelul regional.T3. În 2005, rata de ocupare a fost de 60,6%, maimare decât cea la nivel naţional (57,7%) şi regional(60,1%). Rata de ocupare a femeilor a fost cu 10,4procente mai mare decât cea la nivel naţional.T4. Universitatea Craiova şi structura de învăţământliceal garantează un număr remarcabil de resurseumane cu nivel relativ înalt de pregătire.

S1. În 2001-2005, rata de activitate a forţei de muncăa scăzut de la 44,6% la 39,6%.S2. 30,9 mii de persoane în vârstă de muncă carereprezintă 7% din populaţia în vârstă de muncă, ajudeţului, au incapacitate de lucru permanentă. S3. În 2003-2005, rata de ocupare a trecut de la 63,2% la 60,6%.S4. Rata de dependenţă economică a crescut de la58,1% în 2002 până la 63,1% în 2005.

Ameninţări Oportunităţ i

Creşterea rapidă a numărului populaţ iei inactive.

Scăderea veniturilor şi creşterea populaţiei afectatede sărăcie.

Creşterea posibilităţ ilor oferite persoanelor în vârstăde a reintra în piaţa muncii prin acţ iuni dirijate şifinanţate de Uniunea Europeană.

Promovarea activităţiilor de calificare-recalificarepentru a facilita intrarea şi mobilitatea pe piaţamuncii, prin intervenţii adecvate cu sprijinulFondului Social European.

Dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunităţipentru crearea de noi locuri de muncă

II.2.3 Infrastructura

Puncte tari Puncte slabe

121

Page 122: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1.Poziţionare bună faţă de principalele ruteeuropene.

T2.Ruta de transport Arad-Craiova-Calafat a fostdeclarată proiect prioritar.

T3. Infrastructura de transport aerian există şi este îndezvoltare.

T4. Dezvoltarea rapidă a infrastructurii de gospodărire a apelor în zone rurale.

T5. Reţeaua de distribuţie a gazelor naturale în creştere continuă.

T6. Descreşterea consumului de gaze naturalepentru uz casnic şi creşterea consumului total degaze naturale pot sugera o creştere a activităţilorindustriale.

T7. Existenţa infrastructurii de sprijin pentru mediulde afaceri.

S1.Calitate slabă a infrastructurii rutiere şi feroviare.

S2. Zonele de Sud-Est şi Nord-Vest ale judeţuluiDolj sunt izolate de rutele principale de transport.

S3. Dezvoltare insuficientă a facilităţilor de transportinter-modal.

S4. Lipsa de staţii de epurare a apelor uzate.

S5. Infrastructură de irigaţii insuficientă.

S6. Întindere limitată a reţelei de distribuţie a gazelornaturale.

S7. Nivel scăzut de consum a gazelor naturale pelocuitor, daca se compară cu datele la nivel naţional.

Elemente doveditoare

T1. Coridorul Pan European IV, care leagăGermania de Turcia, traversează judeţul Dolj.Coridorul Pan-European VII, Dunărea, traseazăgraniţa judeţului Dolj cu Bulgaria.T2. Aereoportul Craiova este singura infrastructurăde transport aerian în Regiunea Sud-Vest. Zborurilederulate acoperă o paletă de destinaţii incluzândGermania, Italia şi Grecia.T3. Proiectul este menţionat în legea 203/2003 şi vafi implementat până în 2015.T4. În 2004-2006, numărul localitaţ ilor deservite cuapă potabilă a crescut de la 12 la 20. În 2007, unnumăr de 31 de proiecte privind lucrări deconectare la sistemul de gospodărire a apelor aufost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în cursde finalizare şi încă 17 sunt în curs de execuţie.T5. În 2001-2005, lungimea reţelei de distribuţie agazelor naturale a crescut cu 78km.T6.Consumul total de gaz a crescut cu 10,78% în2001-2005, în timp ce gazul distribuit pentru uzcasnic a scăzut cu 16,52%.T7. În judeţul Dolj funcţionează parcuri industriale –Parcul Industrial Craiova – precum şi IPA CIFATT,cu o structură specializată în servicii pentru IMM-urişi unităţi de C&D, în sprijinul afacerilor şi inovării.

S1. Densitatea drumurilor publice în judeţul Doljeste de 29,6 km/100km2; căile ferate au avut odezvoltare modestă cu o densitate de 30,5km/100km 2.

Dezvoltarea infrastructurii de transport este mai micădecât nivelele naţional şi regional. Rata demodernizare a drumurilor este de 22,67% din lungimea totală.S2. Axele infrastructurii sunt dezvoltate în principal îndirecţ iile nord-est şi sud-vest, cu o concentrareridicată in zona de nord-est.S3. În momentul de faţă în judeţul Dolj nu existăcentre intermodale propriu zise.S4. O staţie de epurare este în curs de realizare laCraiova.S5. În ultimul deceniu sistemele de irigaţ ii au fostaproape distruse. În 2001 suprafaţa irigată a fost3,8% din suprafaţa agricolă utilizată a judeţului.S6. În 2005 reţeaua de distribuţie a gazelor naturaleera limitată la 6 localităţ i.S7. Consumul de gaze în judeţ este aproapejumatate din consumul mediu naţ ional (331,2 miimc pentru 1000 locuitori in Dolj vs 599,5 mii mc înRomânia).

Ameninţări Oportunităţ i

122

Page 123: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Conexiuni limitate cu principalele rute de transport şi cu Bulgaria.

Marginalizarea fizică şi întârzierea dezvoltăriieconomice a zonelor izolate.

Scăderea nivelului de trai.

Pierderea atractivităţii judeţului.

Dezvoltarea conexiunilor cu Bulgaria, în primul rândprin construirea podului Calafat -Vidin.

Integrarea judeţului Dolj în cadrul reţelelor detransport European şi promovarea imediată adezvoltării economice.

Dezvoltarea facilităţilor de transport inter-modal.

Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prinintervenţii adecvate.

Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru întreprinderi, prinintervenţii adecvate.

II.2.4 Educaţia şi învăţământul, cultura, sportul, sănătatea şi asistenţa socială

Educaţie şi învăţământ

Puncte tari Puncte slabe

T1. Derularea programului de îmbunătăţire şireabilitare a infrastructurii educaţionale.

T2.Prezenţa Universităţii din Craiova, Universitatede importanţă naţională.

T3.Creşterea numărului studenţilor în învăţământulsuperior.

T4. Interes în creştere pentru învăţământul tehnic.

T5. Interes crescut pentru educaţ ia deschisă şi învătâmăntul la distanţa.

S1.Scăderea drastică a infrastructurii educaţionale, în special în zona rurală.

S2.Decalaj între pregatirea oferită de şcoală şi cerinţele de pe piaţa muncii

S3.Interes scăzut al populaţiei rrome în ceea cepriveşte educaţia.

Elemente Doveditoare

T1. Reţeaua unităţilor şcolare a fost reabilitată subcoordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean. În2005 au fost reabilitate 19 unităţ i dintre care 13 dinmediul rural.T2. Craiova deţine poziţia a cincea ca centruuniversitar la nivel naţional (2005-2006).T3. În perioada 2001-2005 numărul de studenţi înscrişi la Universitatea Craiova a crescut cu 6,7%.T4. În perioada 2001-2005, s-a înregistrat o creştereimportantă a numărului de studenţi la următoareleprofiluri: Agricultură (+ 74%), Tehnic (+ 21%) şiEconomic (+ 16%).

S1. În perioada 2001-2006, numărul unităţilor şcolare a scăzut cu 45%, în principal datorită scăderiiîn mediul rural, care a trecut de la 395 la 122 unităţ işcolare.

Ameninţări Oportunităţ i

123

Page 124: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Creşterea disparităţilor în accesul la educaţ ie întremediul rural şi urban.

Creşterea abandonului şcolar

Posibilitatea de creştere a oportunităţilor educaţionale prin dezvoltarea unei infrastructuri adecvate înspecial în zona rurală.

Cultura şi sport

Puncte tari Puncte slabe

T1. Existenţa obiectivelor de interes cultural.

T2. Prezenţa instituţiilor importante care operează îndomeniul cultural.

T3. Bogată tradiţie folclorică.

S1.Valorificare şi promovare insuficientă apatrimoniului existent.

Elemente Doveditoare

T1. În Dolj există 11 locaţii care, conform legiinr.5/2000, prezintă o concentrare relevantă depatrimoniu construit cu valoare culturală de interesnaţional. În judeţ, totuşi se află şi multe alte obiectede patrimoniu, care nu sunt menţionate în lege.T2. În Craiova funcţionează Teatrul Naţional,Filarmonica Oltenia ş i Teatrul de Operă şi Operetă,Muzeul Olteniei şi un renumit Muzeu de Artă. Maiexistă şi alte muzee, de exemplu, în Baileşti,Bechet, Calafat.T3. Festivalele şi sărbătorile tradiţ ionale suntorganizate în multe localităţ i ale judeţului.

S1. Majoritatea resurselor naturale şi culturale alejudeţului sunt promovate în mod insuficient.

Ameninţări Oportunităţ i

Degradare a patrimoniului cultural ş i pierderea tradiţiilor.

Promovarea obiectivelor culturale şi revitalizareaculturii tradiţ ionale precum şi a elementelorfolclorice, prin acţ iuni şi intervenţii specifice.

Sănătate şi asistenţă socială

Puncte tari Puncte slabe

T1.Evoluţia pozitivă a structurilor din domeniulsanitar.T2. Paletă amplă de servicii de asistenţă socială.

S1.Distribuţie inegală a infrastructurii medicale înteritoriu.

S2.Infrastructura de sănătate precară, în special înmediul rural.

S3.Grad scăzut de integrare în societate pentru persoanele dezavantajate.

Elemente Doveditoare

124

Page 125: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1. În perioada 2001-2005, cabinetele medicale aucrescut cu 424 unităţ i, cabinetele de specialitatecare erau aproape absente au ajuns la 255 unităţ iiar cabinetele stomatologice aproape s-au dublat.T2. În cadrul Direcţ iei Generale de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului Dolj funcţ ionează 8Servicii / Compartimente specializate pe diferitecategorii vulnerabile.

S1/S.2. 87,5% din spitalele existente suntconcentrate în zona urbană. Cabinetele de medicinăgenerală şi de specialitate sunt concentrate înzonele urbane (respectiv 92,3% şi 97,8%).

Ameninţări Oportunităţ i

Distribuţia inegală a infrastructurii medicale poategenera o degradare a mediului social care se poatereflecta în creşterea mortalităţ ii.

Acentuarea riscului de marginalizare socială.

Scaderea calităţ ii vieţii.

Posibilitatea de a îmbunătăţi calitatea şi durata vieţiiprecum şi condiţ iile sociale prin reabilitarea şidezvoltarea infrastructurii medicale în zonele rurale.

Integrarea socială a categoriilor vulnerabile apopulaţ iei prin intervenţii adecvate.

Condiţ ii de viaţă îmbunătăţite, prin măsuri şi intervenţii specifice.

II.2.5 Mediul de trai şi spaţiul locuibil

Puncte tari Puncte slabe

125

Page 126: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1. Resurse de apă bogate pentru consum şinavigaţie.

T2. În general, aerul are o calitate bună (cu excepţiazonelor urbane şi industriale).

T3.Poluarea reversibilă a mediului înconjurător.

T4. Zonele protejate, biodiversitatea şi habitatelenaturale pot fi valorificate în scopuri economice.

T5. Incidenţă mică a incendiilor.

T6.Existenţa sistemelor de identificare şi prevenirea riscurilor de mediu.

T7. Nivel bun de dezvoltare/modernizare ainfrastructurii stradale în anumite zone urbane.

S1.Calitatea apelor, în special în zonele industriale şiurbane, este serios afectată de transportareasubstanţelor periculoase precum şi de deversareaapelor uzate. Calitatea apelor este slabă şi în unelezone din mediul rural datorită nitraţilor şi nitriţilor.

S2. Poluarea aerului în zonele urbane şi industriale.

S3.Deşeurile menajere din mediul urban nu sunttratate înainte de a fi depozitate, ducând lacontaminarea solului.

S4. Colectarea deşeurilor menajere nu estesistematizată în mediul rural.

S5. Număr mare de localităţ i afectate de inundaţii.

S6. Riscuri tehnologice ridicate (incluzândtransportul şi depozitarea substanţelor periculoasedar şi contaminarea produsă în zonele industriale).

S7. Risc de contaminare nucleară.

S8. Procesul accelerat de deşertificare.

S9. Disponibilitate limitată de facilitaţ i de transportpublic.

S10. Disponibilitate limitată de zone verzi în mediulurban.

S11. Judeţul Dolj are un risc de seismicitatemoderat

Elemente Doveditoare

126

Page 127: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

T1. Judeţul Doj este bogat în resurse hidrice,datorită prezenţei celor două bazine hidrograficeprincipale – Dunărea şi Jiu.T2. Monitorizarea calităţ ii aerului a permisidentificarea de 5 zone critice, aproape toate fiindplatforme industriale.T3. În general poluare este reversibilă. Totuşi, aufost identificate de către Agenţia pentru ProtecţiaMediului a judeţului Dolj, 12 aşezări contaminate înmod grav.T4. În judeţul Dolj există 37 zone protejate şi sunt 8propuneri de situri Natura 2000. În plus, au fostidentificate şi introduse în baza de date Natura 200019 tipuri de habitate naturale. T5. Incidenţa incendiilor este redusă, şi a scăzut înmod semnificativ în perioada 2002-2006.T6. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor demediu a fost aprobat în 2007 de către Consil iulJudeţean Dolj. Planul implică 44 actori în acţiunipentru prevenirea şi acoperirea riscurilor. T7. Nivelul de modernizare a străzilor urbane nueste uniform; totuşi în 5 din 7 localităţ i urbaneprocentul de străzi oraşeneşti modernizate este maimare decât media judeţeană.

S1. Au fost identificate 9 puncte critice în ceea cepriveşte poluarea apelor de suprafaţă precum şi 4puncte critice în ceea ce priveşte poluarea apelorsubterane, toate aflându-se aproape de zoneleindustriale şi în zonele urbane. În plus, fluviul Dunărea aduce în Judeţul Dolj poluarea produsă în alteţări, şi care iese de sub controlul local.S2. Au fost identificate 5 zone critice pentru calitateaaerului, în special datorită industriei chimice,industriei alimentare şi sectorului energetic).S3. Deşeurile urbane nu sunt tratate înainte de a fidepozitate în gropile de gunoi.S4.Colectarea deşeurilor prin operatori specializaţ ise efectuează doar în Craiova, Calafat, Băileşti,Filiaşi şi Segarcea.S5. Peste 70% din localităţ ile din judeţul Dolj au fostafectate cel puţin de un eveniment de inundaţii.S6. In 2005-2006 au fost 273 incidente grave implicând substanţe periculoase. În plus, 5 operatorieconomici din judeţ cad sub incidenţa HG 95/2003.S7. Judeţul Dolj ar putea să fie afectat de uneventual accident nuclear provenind de la CentralaNucleară Kozlodui (Bulgaria).S8. Cinci la sută din solul judeţului Dolj este dejadeşertificat.S9. Mijloacele de transport public circulă doar înmunicipiul Craiova.S10. Suprafaţa medie per capita a spaţiilor verzi înprincipalele zone urbane este sub valorearecomandată de către Comisia Europeană.S11. Judeţul Dolj se află în zona de seismicitatemedie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷100 de ani.

Ameninţări Oportunităţ i

Scăderea nivelului de trai.

Creşterea deteriorării mediului ş i consecinţenegative imediate asupra dezvoltării economice ş itendinţei demografice.

Diferenţe de dezvoltare tot mai mari în cadrulzonelor urbane şi între zonele urbane şi cele rurale.

Dinamica demografică negativă aşezărilor urbane, în mod special în Municipiul Craiova.

Creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri pentru întreprinderi, prinintervenţii adecvate.

Creşterea atractivităţii zonei inclusiv dezvoltareaactivităţilor turistice.

Dezvoltare echilibrată între polii urbani şi întrezonele urbane şi cele rurale.

Implementarea unor măsuri specifice pentru menţinerea populaţ iei în zona urbană.

II.2.6 Telecomunicaţiile

127

Page 128: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Puncte tari Puncte slabe

T1.Ponderea resurselor umane specializate ICT înlinie cu media naţ ională.

T2. Instituţiile publice majore din Dolj au website.

T3. Majoritatea Instituţ iilor Publice din Dolj suntconectate la reţeaua Intranet.

S1.Utilizarea redusă de Internet.

S2. Nivel scăzut de computerizare şi conexiune lainternet a întreprinderilor.

Elemente Doveditoare

T1. In regiunea Sud-Vest în 2003 s-au înregistrat 1,6specialiş ti IT la 100 de angajaţ i, foarte aproape denivelul naţional (1,7).T2. Consiliul Judeţean Dolj, Primăria Craiova şiPrefectura au un website propriu. Mai mult, alteprimării din Judeţul Dolj sunt dotate cu site-uri web.T3. Din Octombrie 2005, 132 instituţ ii publice dinjudeţul Dolj sunt inter conectate prin reţea Intranet.

S1. Doar 1,64% din apelurile pentru a accesaInternetul făcute în ţară provin din judeţul Dolj (2005).S2. La nivel regional doar 6% din întreprinderi suntconectate la Internet (8,5 la nivel naţional). Numărulcalculatoarelor la 100 de angajaţ i în 2003 a fost 7,2sub nivel naţional cu 2,5 puncte procentuale.

Ameninţări Oportunităţ i

Marginalizarea fizică şi întarzierea dezvoltăriieconomice a zonelor izolate.

Integrarea judeţului Dolj pe Piaţa Europeană, prinintervenţii specifice.

Cresterea atractivităţii judeţului pentru investitori străini, prin intervenţii adecvate.

III. VIZIUNE, OBIECTIVE, PRIORITĂŢI, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE

III.1 Viziune

Situat în Sud Vestul României, cu o suprafaţă totală de 7.414 km2, judeţul Dolj ocupă 3,1% din suprafaţa teritoriului naţional şi 25,4% dinregiunea Sud Vest Oltenia. Fiind marcată de bariera naturală a Dunării, zona sudică a judeţului Dolj ocupă o parte a graniţei dintre Româniaşi Bulgaria. Teritoriul este caracterizat de întinderi mari de câmpii, este străbătut de râuri importante şi este ocupat de terenuri agricole pe83% din suprafaţa totală a judeţului, ceea ce explică potenţialul agricol deosebit al acestuia. Pe de altă parte, municipiul Craiova, cu300.587 de locuitori (reprezentând 42% din populaţia judeţului, în 2006) reprezintă un pol urban de dezvoltare de o importanţă majoră, fiindal 6-lea oraş din România ca număr de locuitori, centrul regiunii de dezvoltare Sud Vest Oltenia precum şi capitala Regiunii istorice Olteniei.Structura administrativă a Judeţului Dolj este următoarea: 3 municipii, 4 oraşe, 104 comune şi 380 de sate.

Din 1990 judeţul Dolj a suferit o descreştere constantă a populaţiei, ajungând la 715.989 de locuitori (3,3% din populaţia naţională) în 2006.Fenomenul depopulării este accentuat în special în zonele rurale unde, în perioada 1990-2006, populaţia a scăzut cu 14,02% (în timp cezonele rurale la nivel naţional au pierdut aproape 8% în aceiaşi ani). Totuşi, procesul de depopulare a afectat, în special în ultimii ani, şimediul urban, Municipiul Craiova înregistrând o descreştere a populaţiei care se ridică la 10.739 de locuitori în perioada 2001-2006, ceeace reprezintă 41% din scăderea totală a populaţiei înregistrată în Judeţul Dolj în aceeaşi perioadă. Mai mult, Judeţul este afectat de unproces de îmbătrânire demografică, care se evidenţieză în special prin reducerea substanţială a grupului de vârstă 0-14 (-15%) în perioada2000-2005 şi care determină, împreună cu migraţia populaţiei, o creştere constantă a ratei de dependenţă economică.

Declinul populaţiei ar putea fi văzut ca simptom al unui standard scăzut de viaţă în special în anumite zone ale judeţului, care poate să

128

Page 129: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

justifice o abordare teritorială a strategiei de dezvoltare. Deşi tendinţele demografice sunt cu greu oprite prin intervenţii de dezvoltare,îmbunătăţirea calităţii vieţii a populaţiei prin intervenţii strategice de dezvoltare a infrastructurilor, precum şi a mediului economic şi social, arputea contribui la decelerarea procesul de depopulare a judeţului. Analiza PIB-ului în comparaţie cu populaţia ocupată arată că sectorul agricol, cu un număr relevant de persoane ocupate şi o contribuţielimitată la valoarea adăugată, are o productivitate foarte scăzută. Mai în detaliu, productivitatea scăzută a sectorului agricol depinde deincidenţa populaţiei ocupate în agricultură şi ponderea agriculturii de subzistentă în zonele rurale, unde diversificarea activităţilor economiceeste necesară şi prioritară. Pe de altă parte, în zonele urbane activităţile industriale trebuie să fie dezvoltate prin promovarea sectoarelor cuvaloare adăugată ridicată (în special cele orientate către export), activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare. Mediul de afaceri trebuie să fiedezvoltat prin sprijinirea înfiinţării de noi întreprinderi, luând în considerare nivelul curent relativ scăzut de dezvoltare a afacerilor din judeţ.Spre exemplu, densitatea întreprinderilor/1000 locuitori este limitată şi concentrată în special în Craiova, în timp ce zonele rurale rămân înurmă. Un rol important în dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să rezulte din îmbunătăţirea infrastructurii de afaceri, dezvoltareaparteneriatelor şi iniţiativelor comune între operatorii economici şi unităţile de cercetare-dezvoltare. Din acest punct de vedere, judeţul Doljpoate să se bazeze pe experienţa obţinută prin existenţa Parcului Industrial Craiova şi a numeroaselor institute de cercetare-dezvoltare,operând în special în domeniul ingineriei mecanice şi electrice, automatizare, chimiei şi agriculturii.

În acest context dezvoltarea adecvată a resurselor umane este o pre-condiţie de bază pentru promovarea creşterii economice şi trebuie săincludă adaptarea competenţelor persoanelor sub-ocupate în agricultura de subzistenţă şi îmbunătăţirea competenţelor persoanelorangajate în sectoarele industriale cheie. Dezvoltarea resurselor umane trebuie să fie orientată către îmbunătăţirea participării laînvăţământul superior, prin atragerea mai multor studenţi la instituţiile universitare din Craiova si către dezvoltarea rolului de CentruUniversitar din Regiunea Sud Vest Oltenia şi din toată partea sudică a României. Creşterea adaptabilităţii şi profilului profesional al forţei de muncă este esenţial, şi deşi, în prezent, şomajul nu ar părea să reprezinte oproblemă în cadrul judeţului, totuşi, trebuie menţionat faptul că stabilitatea pieţei muncii ar putea fi pusă în pericol pe viitor sub incidenţaprocesului de îmbătrânire şi migraţie a populaţiei cât şi sub presiunea competitivităţii internaţionale. Pe lângă un nivel corespunzător al competenţelor resurselor umane şi o structură economică echilibrată, trebuie avute în vedere şi altecondiţii preliminare pentru o dezvoltare durabilă, precum şi pentru creşterea atractivităţii teritoriului (inclusiv prin activităţi turistice) şiîmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei, după cum urmează:

- accesibilitatea teritoriului, care este legată direct de existenţa infrastructurilor (transporturi şi sectorul TIC) şi care implică circulaţia liberă apersoanelor şi bunurilor spaţial şi virtual, în contextul societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.- calitatea mediului, care include un sistem de management corespunzător al resurselor existente, inclusiv prin construcţia şi/saumodernizarea infrastructurii (pentru managementul apei, monitorizarea calităţii aerului, managementul deşeurilor), prevenirea poluării şi ariscurilor de mediu (inundaţii, alunecări de teren, riscuri tehnologice rezultate din activităţile industriale şi transportul substanţelorpericuloase), recuperarea siturilor poluate şi intervenţii în situaţii de urgenţă.

VIZIUNE STRATEGICĂ

Doljul – un judeţ atractiv, un spaţiu economic stabil şi diversificat, capabil să asigure prosperitatea populaţiei, în care disparităţile dedezvoltare faţă de alte regiuni au fost reduse.

III.2 Obiectiv general

Îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei şi promovarea dezvoltării durabile în judeţul Dolj, astfel încât acesta să devină un judeţ cu o economiedinamică şi diversificată şi cu resurse umane superior calificate, iar PIB-ul judeţului să crească până în anul 2013 până la 90% din medianaţională.

129

Page 130: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

III.3 Obiective specifice

Obiectiv specific 1: Realizarea unui sistem teritorial deschis şi competitiv şi atenuarea disparităţilor economice şi sociale intra şiinter-regionale prin stimularea dezvoltării întreprinderilor şi sprijinirea creşterii economice a sectoarelor cu valoare adăugată ridicată,promovarea diversificării economiei rurale, consolidarea reţelei de aşezări urbane, precum şi prin promovarea turistică a judeţului.

Obiectiv specific 2: Crearea condiţiilor necesare pentru promovarea unor măsuri menite să genereze tendinţe demografice favorabiledezvoltării economico-sociale şi pentru asigurarea dezvoltării sustenabile a resurselor umane prin creşterea competenţelor şi adaptabilităţiiforţei de muncă, cu deosebire în zonele rurale.

Obiectiv specific 3: Creşterea accesibilităţii şi conectivităţii judeţului Dolj prin îmbunătăţirea infrastructurii de transport a comunicaţiilor şitehnologiei informaţiei, cu accent deosebit pentru racordarea optimă a judeţului la sisteme teritoriale învecinate (de acelaşi rang sau derang superior) prin infrastructuri conectate la marile coridoare de transport şi pentru fluidizarea maximă a circulaţiei bunurilor, persoanelor şiinformaţiilor, asigurând un standard european al infrastructurilor.

Obiectiv specific 4: Valorificarea eficientă şi durabilă a patrimoniului natural şi construit, în habitatul urban şi rural, pentru asigurarea cereriide consum şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei prin crearea / modernizarea infrastructurilor necesare, precum şi prinimplementarea unor măsuri de protecţie a mediului şi de prevenire a riscurilor de mediu.

Obiectiv specific 5: Întărirea capacităţii administrative, prin dezvoltarea resurselor umane în administraţia publică, prin îmbunătăţireaserviciilor publice şi prin promovarea parteneriatelor la nivelul local.

III.4 Priorităţi

III.4.1 Axa prioritară 1: Competitivitate

Economia judeţului Dolj este caracterizată de o industrie şi agricultură puternic consolidate în teritoriu, precum şi de un sector de servicii încurs de dezvoltare, care înregistrează o tendinţă susţinută de creştere.

Sectorul agricol este relevant în primul rând în ceea ce priveşte numărul persoanelor ocupate, ţinând seama de faptul că ocupă 44,24% dinpopulaţia ocupată civilă. În ciuda vocaţiei naturale a teritoriului, a cărui morfologie este prielnică pentru activităţile agricole, şi în pofidaprocentului mare a persoanelor angajate în sectorul agricol, contribuţia sectorului la PIB-ul judeţului, era, în 2004, de 19,2%. Mai mult,analiza raportului dintre suprafaţa agricolă utilizată (SAU) şi numărul unităţilor agricole relevă o diferenţa substanţială între exploatăţii cu saufără personalitate juridică: SAU ce revine exploataţiilor agricole individuale este de 2,14 ha în timp ce SAU a terenurilor folosite de unităţilecu personalitate juridică este de 342,24 ha. Productivitatea foarte scăzută, care rezultă din exploatarea ineficientă a terenurilor, este legatăde natura duală a sectorului agricol, unde 99% dintre unităţi, sunt de dimensiuni mici şi caracterizate de un nivel scăzut de mecanizare şicultivă o parte redusă a terenurilor, în timp ce foarte puţine întreprinderi mijlocii sau mari şi moderne cultivă 37% din teren. Deşi investiţiile brute în domeniul agriculturii rămân la un nivel modest (doar 4,08% din totalul investiţiilor din Dolj), tendinţa lor esteremarcabil pozitivă, înregistrând o creştere de aproape 9 ori mai mult în 2001-2005. În aceeaşi perioadă, numărul unităţilor active s-au reduscu 5,46%. Descreşterea numărului de unităţi active trebuie văzută ca şi o tendinţă pozitivă, care ar putea fi pusă în legătură cu expansiuneaîntreprinderilor mari care absorb micii producători, astfel punându-se bazele unei agriculturi moderne şi eficiente.Activităţile agricole din Dolj sunt caracterizate printr-o pondere relevantă a producţiei de cereale (80% din producţia totală), urmată delegume, plante oleaginoase şi fructe. Datele producţiei arată fluctuaţii mari care sugerează o sensibilitate puternică a recoltelor agricole faţăde factorii externi. În pofida folosirii îngrăşămintelor, în general producţia medie la hectar este sub nivelul naţional pentru toate tipologiile deculturi (exceptând cerealele), fapt ce poate fi corelat şi cu nivelul scăzut al mecanizării din sector (cu toate ca Judeţul Dolj absorbă mareparte din maşinile folosite în domeniul agricol în regiunea Oltenia).

O îndelungată tradiţie industrială caracterizează economia judeţului Dolj, care încă rămâne concentrată pe sectoare industriale tradiţionale,

130

Page 131: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

având o valoare adăugată scăzută, îndeosebi vulnerabilă la competiţia internaţională pe piaţa globală. Judeţul a moştenit de la perioadacomunistă mari complexe industriale care s-au confruntat, sau în anumite cazuri încă se mai confruntă, cu o fază complexă derestructurare: unele dintre ele încă operează pe piaţă, adesea după ce au fost cumpărate de către investitori străini. Sectorul absoarbă22,28% din totalul populaţiei ocupate, şi, în 2004 a generat 34,33% din VAB totală a judeţului, înregistrând o creştere de 38,2% în perioada2001-2004. După o cădere dramatică în 2002-2003, dinamica investiţiei a înregistrat o tendinţă uşor pozitivă. Totalul investiţiilor în sectorulindustrial în 2005 a înregistrat o scădere de 45,84%, faţă de 2001.

Sectorul serviciilor din judeţul Dolj este relativ slab dezvoltat faţă de media naţională, reprezentând doar 46,64% din VAB a judeţului (medianaţională fiind de 51,7%). Totuşi dinamica creşterii acestui macro-sector este pozitivă: remarcabilă este tendinţa investiţiilor care, în2001-2005, au înregistrat o evoluţie pozitivă extraordinară (+131,83%) şi volumul cel mai ridicat în termeni absoluţi. Pe de altă parte, 75% dinunităţile active create în 2001-2005 au fost înscrise în sectorul serviciilor (în special, în ramura comerţului) şi, în general, marea majoritate(92% în 2005) a întreprinderilor mici şi mijlocii operează în terţiar.

În cadrul sectorului serviciilor, turismul este slab dezvoltat, generând 1,62% din VAB a judeţului. Judeţul Dolj este bogat în resurse naturale şiculturale, incluzând zone protejate, 8 situri Natura 2000 şi 11 localităţi care au un patrimoniu cultural de importanţă naţională, 9 dintreacestea fiind situate în zonele rurale.Reprezentând o oportunitate cheie pentru diversificarea economiei rurale, turismul ar putea să fie considerat un motor al dezvoltării judeţuluiDolj; din păcate, până în prezent, valorizarea slabă a potenţialului existent şi capacitatea redusă de cazare (concentrată cu precădere înCraiova) pot fi identificate ca obstacole în dezvoltarea turismului. In pofida punctelor slabe menţionate mai sus, sectorul turismului capătătendinţe pozitive: în 2006 numărul turiştilor străini care au vizitat judeţul a fost mai mult decât dublu faţă de anul 2003, iar durata medie aînnoptăriilor a crescut.Segmentarea pieţei turistice va permite dezvoltarea turismului în mod raţional şi coerent cu potenţialul teritoriului. În aceasta privinţă,Asociaţia de Turism Oltenia (ATO) a identificat, în cadrul pieţei turistice din Regiunea Sud Vest, următoarele segmente: turism istoric, turismde afaceri, turism de tranzit, turism rural/agroturism, ecoturism, turism cultural, turism Dunărean, turism vitivinicol, turism de vănâtore şipescuit, turism baleo-climateric, turism de divertisment, turism educaţional. Promovarea intervenţiilor pentru dezvoltarea turismului va ţinecont de segmentele identificate.

Structura antreprenorială a Judeţului Dolj este încă modest dezvoltată, cu o densitate a întreprinderilor care rămâne sub media naţională şiîn cele mai dezvoltate zone ale judeţului: se înregistrează 34,53 întreprinderi la 1000 locuitori în Craiova şi 42,93/1000 la nivel naţional(2005). Pe de altă parte, distribuţia întreprinderilor pe teritoriu arată că mediul economic este încă puţin dezvoltat în zonele rurale, unde suntlocalizate numai 12,82% din totalul unităţilor active, însemnând 5 unităţi /1000 locuitori (în raport cu media de 29,46 unităţi/1000 locuitoriînregistrată în zonele urbane). Acest factor, împreună cu condiţiile slabe de accesibilitate, poate afecta grav zonele rurale reducând mult posibilităţile de a găsi un loc demuncă şi astfel cauzând migraţia internă sau externă a forţei de muncă.Există infrastructuri de afaceri pe raza judeţului Dolj: Parcul Industrial Craiova şi incubatorul de afaceri IPA CIFATT care operează înCraiova. În Dolj, operează de asemenea un număr de institute de cercetare, judeţul fiind al 6-lea din România în ceea ce priveşte cheltuileileîn activităţi de cercetare şi dezvoltare. În particular, Universitatea din Craiova reprezintă un pol de cercetare de o importanţă deosebită.Principalele domenii de cercetare sunt ingineria mecanică şi electrică, automatizări, chimia şi agricultura. In ciuda infrastructurilor detransfer tehnologic disponibile şi numărului de institute de cercetare care funcţionează pe teritoriu, IMM-urile din regiunea Sud Vest aparslab orientate spre inovare: de fapt, ponderea întreprinderilor care şi-au prezentat produsele inovatoare, procesele şi noile tehnologii înJudeţul Dolj a fost cea mai scăzută din România.

Datele privind comerţul extern relevă o deteriorare progresivă a balanţei comerciale, care în principal se datorează creşterii accelerate aimporturilor în comparaţie cu exporturile.La nivel regional, Judeţul Dolj deţine o bună capacitate de atragere a investiţiilor străine: în perioada 01.01-31.05.2007, 98% din valoareatotală a capitalului subscris cu participare străină la societăţile comerciale nou înmatriculate înregistrate în Regiunea Sud Vest Oltenia aufost concentrate în judeţul Dolj. În acest context, modalităţiile de creştere sau, cel puţin, de menţinerea potenţialului de atracţie a JudeţuluiDolj pe pieţele străine ar trebui analizate, ţinând cont de precondiţiile necesare, cum ar fi promovarea inovării în întreprinderi, îmbunătăţireainfrastructurilor existente, păstrarea condiţiilor de mediu.

131

Page 132: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Fiind cel mai mare oraş şi centrul cultutal cel mai important din Sud Vestul României, Municipiul Craiova joacă şi un rol incontestabil demotor în economia judeţului şi întregii regiuni. Un număr relevant de localităţi din perimetrul urban sunt situate de-a lungul rutelor principalede transport, şi contribuie la creşterea incidenţei traficului rutier de la şi spre Craiova, precum şi creşterea numărului clădirilor oraşului îndirecţia itinerariilor principale de transport, lăsând o porţiune importantă complet nedezvoltată. Infrastructura de transport, utilităţile şiserviciile publice sunt insuficient dezvoltate în apropierea imediată a Craiovei.

Infrastructura transportului urban din toate zonele urbane ale judeţului Dolj sunt inegal dezvoltate, iar în general se relevă un nivel scăzut demodernizare a drumurilor (10% în Bechet, Dăbuleni şi Segarcea ajungând la aprox. 30 % în Craiova, Băileşti şi Calafat). Sistemultransportului public urban există doar în cadrul Municipiului Craiova. În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:

üüüü Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi inovării üüüü Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei ruraleüüüü Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbaneüüüü Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic

III.4.2 Axa prioritară 2: Resurse umane

Buna performanţă a sistemului de învăţământ şi, în strânsă corelare, disponibilitatea pe piaţa muncii a unor resurse umane calificatecorespunzător sunt două dimensiuni cheie ale competitivităţii dintr-un teritoriu. Din acest punct de vedere, de o mare importanţă pentru judeţul Dolj este Universitatea din Craiova, ce reprezintă al cincilea pol universitar lanivel naţional, oferă o mare varietate de oportunităţi educaţionale şi asigură disponibilitatea unei forţe de muncă cu bune calificări în judeţ,cel puţin în zonele urbane. Nivelul ridicat de pregătire al absolvenţilor Universităţii din Craiova, în special ieşiţi din facultăţile tehnice, este apreciat la nivel internaţional.Deşi evoluţia numărului de studenţi rămâne sub nivelul naţional, începând cu anul 2001 Universitatea din Craiova a înregistrat o continuăcreştere în ceea ce priveşte numărul studenţilor, preferinţa manifestându-se către facultatea de agricultură precum şi către disciplineletehnice şi ştiinţifice.In ceea ce priveşte sectorul pre-universitar, o reducere drastică a numărului de unităţi de învăţământ a caracterizat perioada 2001-2006: înspecial, acest fenomen a afectat zonele rurale, în care numărul de structuri dedicate a scăzut cu 70%, de la 392 la 122. Numărul de eleviînscrişi, în aceeaşi perioadă, a înregistrat o scădere de 9,82%, în strânsă legătură cu scăderea ponderii grupului de persoane cu vârstăcuprinsă între 0-14 ani. În plus, în zonele rurale, în situaţia în care infrastructurile de transport sunt limitate sau necesită adesea reparaţii şimodernizări, reducerea dramatică a unităţilor de învăţământ constituie un factor care accentuează probleme privind accesul la şcoalăafectând astfel dreptul la educaţie al elevilor din zonele rurale. Totuşi, trebuie remarcat faptul că în ultimii ani reţeaua unităţilor de învăţământ din Judeţ Dolj a fost reorganizată şi reabilitată subcoordonarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Dolj, prin aplicarea prevederilor legii nr 354/2004 pentru modificarea şi completarea legiiînvăţământului nr 84/1995 şi a nominalizării judeţului Dolj (conform H.G. nr 1942/2004) ca Judeţ PILOT în aplicarea sistemului de finanţareprevăzut în Legea nr 84/1995. Mai în detaliu, în 2005, au fost reabilitate un număr de 19 unităţi de învăţământ (dintre care 6 din mediul urban, pe Programul de Relansare aInfrastructurii Şcolare – PRIS şi 13 din mediul rural, pe Proiectul pentru Învăţământul Rural – PIR).

Piaţa muncii din Dolj este caracterizată printr-o rată de şomaj scăzută de – 6,3% în 2005 – care se află sub media regională şi naţională. Pede altă parte, rata ocupării a înregistrat o reducere progresivă dar continuă, diminuându-se cu 5 puncte procentuale în decurs de 5 ani şiajungând, în 2005, la 60,6%. Analiza datelor în funcţie de gen relevă deosebiri: rata şomajului pentru bărbaţi depăşeşte nivelul rateişomajului la femei cu 2,6 puncte procentuale şi, în mod similar, rata de ocupare a bărbaţiilor este mai scăzută decât cea a femeilor cu 2,5puncte procentuale. Cele mai vulnerabile categorii profesionale pe piaţa muncii, care înregistrează cele mai mari nivele de şomaj şibeneficiază de drepturi băneşti, cuprind persoanele cu un nivel scăzut de educaţie şi studii vocaţionale, în timp ce, în ceea ce priveştegrupurile de vârstă, cei mai afectaţi sunt tinerii (sub 25) şi adulţii între 30 şi 49 de ani.De asemenea putem menţiona persoanele cu o incapacitate permanentă de muncă, care reprezintă 7% dintre persoanele în vârstă de

132

Page 133: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

muncă, numărul lor înregistrând o creştere atipică de aproximativ 21% în 2001-2005.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoarele domenii majore de intervenţie:

üüüü Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial üüüü Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul ruralüüüü Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul serviciilor üüüü Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială

III.4.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială

Accesibilitatea unui teritoriu, mişcarea liberă şi simplă a oamenilor şi bunurilor, este o condiţie preliminară de bază pentru dezvoltareasocio-economică a teritoriului. Mai mult, în contextul procesului de globalizare şi extinderii societăţii bazate pe cunoaştere, accesibilitateaspaţială la nivelul teritoriului nu mai este suficientă pentru a asigura integrarea economiei şi societăţii în comunitatea mondială: dotarea cu oinfrastructură de conectivitate, ce include infrastructura de sprijin în domeniul telecomunicaţiilor şi IT, reprezintă un element cheie pentrumenţinerea şi creşterea competitivităţii economice, şi promovarea dezvoltării resurselor umane. Judeţul Dolj este localizat într-o poziţie bună în comparaţie cu rutele europene principale, fiind traversat de două Coridoare Pan - Europene,Coridorul Pan - European IV (cale ferată şi drum) şi Coridor Pan - European VII (Fluviul Dunărea).Totuşi, infrastructura de transport prezintă câteva neajunsuri majore, inclusiv:- un nivel scăzut de modernizare atât a drumurilor cât şi a reţelei de cale ferată, ce afectează în principal accesibilitatea la multe zone rurale; - o slabă utilizare a infrastructurii aeriene existente (Aeroportul Craiova); - o folosire limitată a Fluviului Dunărea ca şi rută/ cale navigabilă, porturile Dunării fiind slab dotate;- o disponibilitate limitată a structurilor intermodale şi logistice.

În ceea ce priveşte infrastructura drumurilor, trebuie să remarcăm două aspecte: o foarte scăzută densitate a reţelei de drumuri pe suprafaţatotală (29,6 km / km2); un grad inegal de modernizare a infrastructurii drumurilor în zonele urbane şi rurale, unde doar 7% din drumurijudeţene şi comunale sunt pe deplin modernizate. Pe de altă parte, infrastructura de cale ferată nu este dotată cu o conexiune de mare viteză, doar 37% din totalul liniilor de cale ferată esteelectrificat iar densitatea căilor ferate pe suprafaţa teritoriului (30 km/1,000 km2) este mult sub media naţională (45,9 km/km2). In ceea ce priveşte infrastructura de transport aerian, aeroportul Craiova ar putea să fie consolidat, efectuând lucrării de modernizare şimărind numărul de curse regulate, ce includ, în momentul de faţă, atât zboruri din/spre Italia, Germania şi Ucraina cât şi zboruri interne, iarnumărul de pasageri este încă redus faţă de volum total de pasageri înregistrat în România, care este în principal realizat de cătreaeroporturile din Bucureşti. In ceea ce priveşte infrastructura de transport maritim, porturile nu sunt de asemenea pe deplin dezvoltate şi valorificate. In judeţul Dolj,localităţile Calafat şi Bechet găzduiesc două dintre cele 19 porturi localizate pe Dunăre; totuşi, trecerea de la cele 2 porturi din judeţul Doljcătre Bulgaria este realizată acum cu bacul. Trebuie totuşi menţionat ca modernizarea portului Calafat este citată în Legea Nr. 203/2003 caunul dintre proiectele prioritare în domeniul transportului spre a fi implementat până în 2015. Mai mult, în cadrul Programului Phare CBC2004/ Cooperare Transfrontalieră se află în curs de implementare Proiectul de “Îmbunătăţirea infrastructurii de legătură în punctul detrecere a frontierei Rast - Lom”, promovat de către Consiliul Judeţean Dolj şi având ca termen de finalizare data de 30 noiembrie 2008.

Luând în considerare perspectiva de creştere a traficului comercial între România şi alte ţări din UE (în special Bulgaria) în următorii anidupă aderare, pe lângă îmbunătăţirea şi modernizarea reţelei de căi ferate şi valorificarea rolului aeroportului din Craiova în sudul României,dezvoltarea infrastructurii de transport trebuie de asemenea să includă crearea de poli de depozitare si logistică.

Pe de altă parte, infrastructura de conectivitate trebuie ulterior dezvoltată şi îmbunătăţită, chiar dacă nivelul de dezvoltare al acesteia este mairidicat decât cel regional, (de ex. abonaţii telefonici la fiecare 100 de locuitori). Datele privind conexiunile de Internet disponibile evidenţiază ca în 2005, 1,5% dintre cererile de Acces la Internet din România au fost înregistrate în judeţul Dolj, ceea ce reprezintă un nivel foartescăzut considerând faptul că judeţul cuprinde cca. 3% din populaţia la nivel naţional. Accesul redus la societatea şi economia informaţieieste de asemenea dezvăluit de date referitoare la nivelul de computerizare al întreprinderilor din regiunea Sud-Vest Oltenia (2003): în cadrul

133

Page 134: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

întreprinderilor, doar 6% din acestea erau conectate la Internet, în timp ce doar 7,2 calculatoare erau disponibile la 100 de angajaţi. Totuşi, trebuie remarcat faptul că, datorită evoluţiilor rapide ce caracterizează sectorul telecomunicaţiilor, datele privind anul 2005, furnizatede către Institutul Naţional de Statistică şi disponibile în momentul de faţă, ar putea să nu mai fie de actualitate, iar numărul utilizatorilor deinternet şi servicii de telefonie în cadrul Judeţului Dolj să fie mult mai mare.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse urmãtoarele domenii majore de intervenţie:

üüüü Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi ruralüüüü Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT üüüü Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice üüüü Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale

III.4.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie

Conservarea resurselor naturale este un element esenţial pentru promovarea unei dezvoltări socio-economice sustenabile precum şi pentrumenţinerea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei. De fapt, un mediu poluat reduce atractivitatea teritoriului pentru afaceri, compromiţândperspectiva dezvoltării pentru generaţiile viitoare, şi afectează sănătatea populaţiei de asemenea. Judeţul Dolj are un teren fertil şi un patrimoniu natural bogat. Totuşi, activităţile umane (în special activităţile industriale tradiţionale, precumindustria chimică şi sectorul energiei), şi o gestiune a resurselor care nu respectă întotdeauna standardul cerut, a compromis parţialcalitatea mediului. Mai mult, trebuie să menţionăm că judeţul este grav expus procesului de deşertificare (65% din terenurile forestiere suntafectate) şi este caracterizat printr-o incidenţa relevantă a riscurilor de mediu, care sunt legate nu doar de activităţile umane (cum ar fi încazul riscurilor tehnologice ce derivă din activităţi industriale şi transporturi) dar şi de condiţiile naturale atmosferice (de ex. inundaţii sialunecări de teren), şi ar putea fi prevenite prin măsuri adecvate.

Judeţul Dolj este traversat de două cursuri de apă principale, Dunărea (150 km) şi Jiul (140 km), în timp ce râurile minore aparţin fieprimului sau celui de-al doilea bazin hidrografic, cu excepţia râului Teslui, care traversează judeţul pe o lungime de 73 km şi este unafluent al râului Olt.Judeţul Dolj este caracterizat prin prezenţa câtorva habitate naturale tipice mediului de stepă şi silvo-stepă, inclusiv 19 tipuri de habitatenaturale introduse în baza de date NATURA 2000 si câteva specii sălbatice de floră şi faună. Judeţul include de asemenea propuneri desite-uri NATURA 2000, din care, 5 sunt Zone de Protecţie Speciale avifaunistice (SPA) şi 3 sunt Site-uri de Importanţă Comunitară (SCI),conform Directivelor 92/43/CEE si 79/409/CEE. Acest patrimoniu natural trebuie să fie mai bine protejat şi valorificat printr-un sistem degestiune corespunzător.

Apa pentru uz casnic şi consum industrial din judeţul Dolj este extrasă atât din râul Jiu cât şi din fluviul Dunărea şi este în principal destinatăalimentării unităţilor termice, utilităţilor publice precum şi unităţilor industriale. In 2005, caracteristicile fizice, chimice şi biologice ale apei de suprafaţă din judeţul Dolj au fost monitorizate în 11 secţiuni ale râului Jiu şi 14secţiuni ale Dunãrii. Toate secţiunile analizate arată nivelele de calitate generală I şi II, exceptând 50 km în secţiunile râului Balasan şi în josspre Baileşti, la confluenţa cu Dunãrea, unde calitatea generală a apei rezultă deteriorată. Calitatea apei de suprafaţă si a apei subterane este grav afectată de evacuarea directă a apelor uzate din principalele unităţi industriale,precum şi de la populaţie, acolo unde staţiile de epurare lipsesc sau necesită modernizare (în municipiul Craiova este în construcţie o staţiede epurare). Calitatea vieţii în judeţul Dolj este afectată de dotarea redusă a infrastructurilor, în special în zonele rurale. Din acest punct de vedere, artrebui menţionat faptul că în 2005 peste 91% din lungimea simplă a conductelor de distribuire a apei potabile se află în oraşe şimunicipalităţi (54,79% la nivel naţional), cea ce înseamnă că o mare parte din zona rurală din Judeţul Dolj nu este deservită. Trebuie, totuşi,menţionat faptul ca echiparea teritoriului cu infrastructura de gospodărire a apelor este în curs de realizare şi în ultimi doi ani procesul a fostaccelerat. Mai în detaliu, în 2007 un număr de 31 de proiecte privind lucrări de conectare la sistemul de gospodărire a apelor (din care 27de alimentare cu apa şi 4 de canalizare) au fost finalizate, iar 13 proiecte similare se află în curs de finalizare şi încă 17 sunt în curs deexecuţie

134

Page 135: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Pe de altă parte, poluarea aerului nu pare a fi o problemă majoră în judeţ, exceptând principalele centre urbane şi în apropierea marilorcomplexe industriale. Cele mai relevante surse de substanţe poluante sunt: combustiile din sectorul energetic, industria de procesare şicombustiile non-industriale, Centralele Termice din Craiova, traficul rutier şi Complexul Chimic Doljchim. În judeţul Dolj se înregistrează deasemenea unele valori de prafuri suspendate şi depozitate care depăşesc nivelul maxim admis.

Gestionarea deşeurilor în cadrul judeţului Dolj este asigurată de un operator autorizaţ care activează în municipiul Craiova, şi un serviciuspecializat în primăriile oraşelor Filiaşi, Calafat, Băileşti şi Segarcea. Cantitatea de deşeuri urbane colectate anual (2005) în municipiileCraiova (440,8 kg/locuitor) şi Băileşti (408,58 kg/locuitor) este aproape comparabilă cu cantitatea colectată în principalele capitaleeuropene. Colectarea sistematică a deşeurilor nu se realizează în zonele rurale. Deşeurile din mediul urban nu sunt tratate înainte de a fidepozitate într-una dintre cele 5 gropi de gunoi existente în judeţ. Gropile de gunoi existente se vor închide până în 2009.Sistemul de gestionare a deşeurilor trebuie îmbunătăţit şi extins pentru a evita contaminarea solului în viitor şi deteriorarea sănătăţiipopulaţiei. De aceea ar trebui promovate sisteme inovatoare, inclusiv de colectare selectivă a deşeurilor, şi ar trebui desfăşurate campaniide informare.

Planul pentru Analiza si Acoperirea Riscurilor in Judeţul Dolj, aprobat în octombrie 2007 de către Consiliul Judeţean Dolj, stabileşte cadrulinstituţional şi operaţional pentru gestiunea riscurilor în judeţul Dolj; 44 de instituţii si operatori sunt implicaţi în acest proces. Cele mai relevante riscuri naturale in Dolj sunt inundaţiile, alunecările de teren şi cutremurele, judeţul fiind localizat în zona de seismicitatemedie cu gradul 8, cu perioadă de revenire de 50 ÷ 100 de ani. Există 19 amenajări hidroameliorative cu o suprafaţă de desecare de 115.000 ha, având rol de desecare şi drenaj pentru eliminareaexcesului de umiditate de pe terenurile agricole. În scopul de a prevenii inundaţiile, s-au realizat lucrări de îndiguire, s-a regularizat cursul râurilor şi s-au amenajat lacuri de acumulare,pentru 390 km lungime totală de diguri, 223 km cursuri de apă regularizate şi 4 lacuri de acumulare, în împrejurimile principalelor cursuri deapă.Cu toate că îndiguirea şi sistemele de drenaj acoperă 70.567 ha de teren agricol (12% din totalul terenurilor agricole) peste 70% dinlocalităţile din judeţul Dolj au fost afectate de inundaţii.Judeţul Dolj, a fost grav afectat de inundaţiile din primăvara anului 2006 înregistrând peste 53% din totalul persoanelor evacuate din toatăţara. Pe de altă parte, riscurile tehnologice derivă, în principal, din: accidente cu substanţe periculoase, (inclusiv din industria chimică /petrochimică şi sectorul energetic); activităţile industriale, care afectează calitatea apei de suprafaţă şi subterane în special în zoneleurbane; accidentele rutiere care implică operatori care transportă substanţe periculoase (precum clorul, metanolul, uleiul uzat, substanţeexplozive). Riscul de mediu ridicat este de asemenea generat de transportul de deşeuri nucleare pe ruta Dunării Bechet-Izmail-Tulceaprecum şi de eventualele accidente ce ar putea avea loc la Centrala electrică nucleară Kozlodui (Bulgaria).

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sistemele şi măsurile de prevenire şi intervenţie în situaţii de urgenţă ce derivă atât din riscurinaturale (in special inundaţii, dar şi cutremure şi alunecări de teren) cât şi tehnologice, trebuie întărite.

În ceea ce priveşte infrastructura energetică, extinderea reţelei de distribuţie a gazelor naturale este relativ redusă; totuşi, în ultimii ani seînregistrează o tendinţă de creştere. Mai în detaliu, doar 6 localităţi, inclusiv două oraşe, sunt conectate la reţea de distribuţie a gazelornaturale. În ceea ce priveşte consumul de energie, este de remarcat faptul că, în perioada 2001-2005, consumul de gaz, pe total, aînregistrat o creştere remarcabilă (+ 66,41%), în timp ce cantitatea de gaz distribuită pentru uz casnic a înregistrat, în aceeaşi perioadă, oscădere substanţială (- 27,25%). Descreşterea volumului gazelor distribuite pentru uz casnic poate fi datorată atât îmbunătăţirii condiţiilor deizolare termică a locuinţelor cât şi creşterii eficienţei sistemelor de instalaţii termice, dar ar mai putea fi legată şi de descreşterea populaţiei.Chiar dacă consumul de gaze naturale este în creştere, cantitatea de gaze naturale consumată în judeţul Dolj rămâne scăzută, încomparaţie cu datele la nivel naţional: în 2005, au fost distribuiţi 331,2 mii mc de gaz natural la 1.000 locuitori (2005), ceea ce reprezintă55% din nivelul naţional în acelaşi an (599,5 mii mc/1000 locuitori).

Pentru a asigura o mai bună calitate a vieţii pentru toată populaţia din judeţ, în special din zonele rurale, precum şi pentru a reduce pierderilede energie, reţeaua de distribuţie a gazului natural trebuie să fie extinsă şi modernizată.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare domenii majore de intervenţie:

135

Page 136: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

üüüü Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi ruralüüüü Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu üüüü Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile üüüü Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi cultural-istoric

III.4.5 Axa Prioritară 5: Capacitate Administrativă

Promovarea unei bune guvernări, inclusiv atât prin îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice cât şi prin încurajarea participării populaţiei înprocesul decizional, este o prioritate majoră atât în orientările politicii din România cât şi din UE. Atingerea unui nivel adecvat de implicare acetăţenilor este în mod obligatoriu bazat pe “transparenţa” acţiunii publice, care are ca scop promovarea unor procese deschise de luare dedecizii şi de a face instituţiilor responsabile faţa de opinia publică. Din acest motiv, toate instituţiile ar trebui să comunice în mod activ şi săinformeze publicul asupra ceea ce trebuie să facă şi asupra deciziilor luate, folosind un limbaj accesibil şi care poate fi înţeles.Nevoia de a investi în capacitatea administrativă şi instituţională este recunoscută şi în Liniile Directoare Strategice Comunitare în materiede Coeziune, în acele State Membre ale Uniunii Europene în care performanţa socio-economică şi capacitatea administrativă constituieunele dintre provocările principale. Dezvoltarea capacităţii administrative la nivelul administraţiei publice locale se referă la un ansamblu deschimbări structurale şi de proces care ar permite guvernelor locale să îmbunătăţească formularea şi implementarea programelor în scopulde a obţine rezultatele cele mai bune conform aşteptărilor cetăţenilor.

Principalele instituţii publice ale judeţului Dolj – Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Craiova – au website-uri active care oferăcetăţenilor o mare varietate de informaţii detaliate. Spre exemplu, în cazul website-ului municipiului Craiova, utilizatorul poate realiza plataon-line a taxelor şi impozitelor şi poate adresa comentarii Departamentelor Primăriei. 132 de instituţii publice ale judeţului Dolj – inclusivConsiliul Judeţean Dolj , Prefectura, 20 instituţii subordonate şi 112 comune şi oraşe – sunt conectate şi pot interacţiona printr-o reţea deIntranet extinsă.

În conformitate cu cele menţionate mai sus, sunt propuse următoare domenii majore de intervenţie:

üüüü Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrativeüüüü Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice üüüü Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării üüüü Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale

III.5 Măsuri şi direcţii de acţiuneIII.5.1 Axa Prioritară 1: Competitivitate

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea competitivităţii şi a inovării

Operaţiuni Indicativeü Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de importanţă judeţeană ü Înfiinţarea unor clustere şi poluri de excelenţă în sectoarele cheie de producţieü Sprijinirea investiţiilor tangibile şi intangibile (echipamente, sisteme de calitate, măsuri pentru internaţionalizarea afacerilor etc..),

inclusiv prin credite ü Promovarea investiţiilor străineü Reabilitarea şi re-folosirea siturilor industriale poluate şi neutilizateü Sprijinirea creşterii competitivităţii IMM-urilor din sectorul industrial şi serviciilor, inclusiv prin îmbunătăţirea sistemelor de

producţie, utilizarea inovării şi introducerea unor procese/produse sustenabile la nivelul mediului ü Dezvoltarea parteneriatului şi colaborării între sectorul economic, învăţământul superior şi cercetare-dezvoltare (inclusiv prin

crearea unui cadru organizator concret, din care aceste instituţii să fie parte)

136

Page 137: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü Dezvoltarea competitivităţii sectorului cercetării la nivelul naţional şi internaţionalü Dezvoltarea accesului întreprinderilor la activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, inclusiv prin îmbunătăţirea infrastructurii C&D

şi creşterea inovării în cadrul întreprinderilorü Dezvoltarea e-economiei, prin îmbunătăţirea sistemelor IT din cadrul IMM-urilorü Înfiinţarea pieţei de gross ca prioritate pe termen mediu şi lung ü Înfiinţarea unei burse regionale la Craiova

Domeniul Major de intervenţie 2: Promovarea dezvoltării şi diversificării economiei rurale

Operaţiuni Indicativeü Investiţii pentru renovarea satelorü Investiţii pentru dezvoltarea activităţilor non agricoleü Învestiţii pentru crearea micro-întreprinderilorü Sprijinirea organizării şi dezvoltării de programe de schimb de experienţă pentru producătorii agricoliü Sprijinirea organizării şi dezvoltării parteneriatelor public-private LEADER (GAL) şi elaborarea strategiilor de dezvoltare localăü Sprijinirea măsurilor de agro-mediu (pe suprafaţa) (pajişti, agricultura ecologică)ü Sprijinirea măsurilor de primă împădurire a terenului agricol sau neagricolü Modernizarea exploataţiilor agricoleü Dezvoltarea şi modernizarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi silviceü Modernizarea infrastructurii agricole şi silviceü Promovarea înfiinţării grupurilor de producători agricoliü Formarea profesională a producătorilor agricoliü Promovarea angajării tinerilor în activităţi agricole ü Dezvoltarea serviciilor de consultanţă agricolă şi silvicăü Promovarea valorii produselor locale/susţinerea creării de branduriü Subvenţionarea fermelor de creşterea animalelor ü Subvenţionarea prelucrării produselor lactate şi a cărnii în mediul rural ü Elaborarea Strategiilor de dezvoltare locală să se facă pe baze participativeü Încurajarea iniţiativelor şi structurilor asociative participative în mediul rural

Domeniul Major de intervenţie 3: Promovarea dezvoltării şi regenerării urbane (proiecte integrate)

Operaţiuni Indicative

ü Dezvoltarea spaţiilor verzi din localităţile judeţului pentru a asigura până în 2013 indicele de 22 mp/locuitorü Dezvoltarea planului integrat de dezvoltare a unei zone de acţiune urbanăü Reabilitarea infrastructurii urbane ü Îmbunătăţirea serviciilor urbaneü Dezvoltarea mediului de afaceri ü Reabilitarea infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor socialeü Sprijinirea constituirii zonei metropolitane Craiovaü Relocarea unităţilor militare, a penitenciarelor din interiorul oraşelor în perimetre extravilaneü Realizarea bazelor sportive şi de agrement şi construirea unor baze noi ü Sprijin pentru dezvoltarea municipiului Craiova ca centru cultural, educaţional, industrial al regiunii SV Olteniaü Gestionarea informatizată a documentaţiilor de urbanism şi a băncilor de date urbane

Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea potenţialului turistic

Operaţiuni Indicative

137

Page 138: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü Crearea/modernizarea de structuri adiacente turismuluiü Reabilitarea şi valorificarea patrimoniului turistic de importanţă judeţeană şi regională (inclusiv, turismul balnear, turismul cultural)ü Dezvoltarea infrastructurii turistice de importanţă judeţeanăü Promovarea identităţii locale şi judeţeneü Dezvoltarea turismului rural şi agroturismului ü Înfiinţarea unor centre de promovare a turismuluiü Amenajare porturi turistice şi pontoaneü Amenajare structuri de pescuit şi vânătoareü Dezvoltarea turismului de divertisment (Aqua Park, Spa Center, Sală Bowling, Bazin Olimpic, Carting, ATV-uri, Paint-ball, Baze

sportive)ü Dezvoltarea turismului educaţional (Tabăra Marin Sorescu, Tabăra Micii Inventatori “Henri Coanda”, Tabăra de creaţie)ü Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judeţul Dolj şi pentru avantajele sale turistice.ü Includerea în circuitul turistic a noi resurse: sate turistice pentru valorificarea valenţelor etnofolclorice şi a sărbătorilor populare şi

puncte turistice pentru turismul de week-end, pescuitul sportiv şi vânătoare sau turismul de tranzit.

III.5.2 Axa Prioritară 2: Resurse Umane

Domeniul Major de intervenţie 1: Promovarea adaptabilităţii resurselor umane în sectorul industrial

Operaţiuni Indicative

ü Promovarea formării pentru angajaţii din domeniul industrial în vederea îmbunătăţirii şi actualizării abilităţilor acestora, a spoririicalităţii muncii şi a productivităţii;

ü Promovarea formării în noile tehnologii;ü Sprijinirea metodelor inovatoare pentru managementul şi organizarea flexibilă a munciiü Îmbunătăţirea calităţii şi a securităţii mediului de lucruü Promovarea de măsuri având ca şi ţintă reconcilierea muncă-familieü Promovarea formării şi perfecţionării angajaţilor conform cerinţelor actuale şi perspectivele pieţei munciiü Promovarea parteneriatului public-privat ü Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a Centrelor de Formare Profesională existente şi diversificarea specializărilorü Dezvoltarea unor programe pentru cunoaşterea legislaţiei

Domeniul Major de intervenţie 2: Dezvoltarea resurselor umane în mediul rural

Operaţiuni Indicative

ü Promovarea programelor integrate pentru formare, ocupare şi alte măsuri de sprijin pentru populaţia din zonele rurale,menite să reducă agricultura de subzistenţă ;

ü Sprijin acordat intervenţiilor pentru promovarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a forţei de muncă din zonele rurale ;ü Îmbunătăţirea condiţiei de sănătate a populaţiei din mediul rural, precum şi de mediu în zonele rurale, sporirea motivării şi

a disponibilităţii acestora de a intra pe piaţa muncii ;ü Sprijinirea membrilor dependenţi de familie, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate care determină individul să

participe pe piaţa muncii ;ü Promovarea programelor care sprijină şi încurajează demararea unei afaceri în activităţi diferite de cele agricoleü Promovarea măsurilor şi programelor care sprijină participarea copiilor în procesul instructiv-educativü Realizarea unor centre de Formare Continuă în domeniul agricolü Dezvoltarea unor intervenţii privind diseminarea aspectelor de legislaţie.

Domeniul Major de intervenţie 3: Calificarea şi recalificarea resurselor umane în sectorul serviciilor

138

Page 139: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Operaţiuni Indicative

ü Promovarea formării pentru angajaţii din sectorul de servicii în vederea îmbunătăţirii şi actualizării abilităţilor acestora, sporireacalităţii muncii şi a productivităţii

ü Promovarea formării în TIC şi noile tehnologiiü Sprijinirea metodelor inovatoare pentru managementü Promovarea măsurilor care au ca ţintă reconcilierea muncă-familieü Promovarea şi dezvoltarea metodelor inovatoare în management şi marketing

Domeniul Major de intervenţie 4: Incluziunea socială

Operaţiuni Indicative

ü Programe de formare pentru dezvoltarea abilităţilor de bază şi a calificărilor pentru grupurile vulnerabileü Dezvoltarea de programe specifice pentru integrarea şi reintegrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (i.e. măsuri de

stimulare pentru angajatori) ü Dezvoltarea de instrumente adecvate şi metode pentru furnizarea de servicii socialeü Dezvoltarea de programe de formare pentru specialiştii implicaţi în serviciile sociale ü Cercetări şi studii despre economia socialăü Promovarea unor măsuri şi programe care sprijină participarea copiilor în procesul instructiv-educaţionalü Cercetări, studii şi programe de dezvoltare a economiei sociale.

III.5.3 Axa Prioritară 3: Accesibilitate, Conectivitate şi Infrastructura Socială

Domeniul Major de intervenţie 1: Dezvoltarea infrastructurii de transport în mediul urban şi rural

Operaţiuni Indicative

ü Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţeneü Reabilitarea şi modernizarea reţelei străzilor urbaneü Construcţia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţeanü Realizarea centurii ocolitoare de Sud a municipiului Craiovaü Realizarea drumului express Craiova-Piteştiü Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere pe Axa TEN-T 7 (Craiova-Calafat)ü Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii feroviare pe Axa TEN-T 22 (Craiova-Calafat)ü Reabilitarea drumului naţional Craiova –Calafat pentru a fi transformat în drum expressü Reabilitarea drumului naţional Craiova –Bechet pentru a fi transformat în drum expressü Reabilitarea drumului naţional Craiova –Caracal pentru a fi transformat în drum expressü Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii navale pe Axa TEN-T 17 (Dunărea)ü Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază în mediul rural (înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei

de drumuri de interes local, reabilitarea şi modernizarea podurilor şi podeţelor judeţene şi locale)ü Modernizarea staţilor de cale ferată în zona sudică a judeţului ü Reabilitarea podurilor şi a tunelelor de cale ferată (TEN-T) în zona sudică a judeţului ü Modernizarea şi dezvoltarea porturilor pe Dunăre ü Modernizarea şi dezvoltarea aeroportului Craiova ü Construcţia / Reabilitarea drumurilor care asigură dezvoltarea turismului rural, serviciilor, conservarea patrimoniului cultural din

mediul rural şi punerea în valoare a acestuia.ü Crearea unor reţele de transport public suburban, gen tramvai, rame electrice.

139

Page 140: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü Crearea unor reţele de transport public judeţean dotată cu vehicole de calitate.ü Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru o comunitate locală, în zonele unde o astfel de investiţie nu

este atractivă pentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate, inclusiv construirea de staţii de autobuz.

Domeniul Major de intervenţie 2: Imbunãtãţirea infrastructurii ICT

Operaţiuni Indicative

ü Promovarea accesului la broad band şi la serviciile conexeü Sprijinirea administraţilor publice locale pentru realizarea reţelelor broad band în zone de eşec ale pieţii (zonele rurale şi urbane

defavorizate)ü Sprijinirea IMM-urilor şi structurilor asociative ale acestora pentru realizarea reţelelor broad band în zone de eşec ale pieţii (zonele

rurale şi urbane defavorizate)ü Dezvoltarea reţelelor broad band în cadrul unităţilor şcolare

Domeniul Major de intervenţie 3: Facilitãţi intermodale şi logistice

Operaţiuni Indicative

ü Dezvoltarea facilităţilor intermodale ü Dezvoltarea polurilor logistice şi de colectareü Dezvoltarea unor facilităţi şi structuri de depozitare şi colectare a produselor agroalimentare

Domeniul Major de intervenţie 4: Dezvoltarea infrastructurii sociale

Operaţiuni Indicative

ü Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii educaţionaleü Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii sănătăţii ü Prima înfiinţare şi dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni şi persoane cu nevoi

speciale.ü Investiţii în construcţia de grădiniţe noi pentru copii inclusiv dotarea acestora; renovarea, modernizarea a celor existente.ü Investiţii de renovare, modernizare şi dotarea aferentă a aşeămintelor culturale

III.5.4 Axa Prioritară 4: Mediu şi Energie

Domeniul Major de intervenţie 1: Infrastructura şi managementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şi rural

Operaţiuni Indicative

ü Construcţia, reabilitarea, modernizarea reţelelor de apă potabilăü Construcţia, reabilitarea staţiilor de tratare pentru apă potabilăü Construcţia, reabilitarea, modernizarea sistemelor de canalizareü Construcţia, reabilitarea staţiilor de epurare ape uzate

140

Page 141: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü Eficientizarea reţelelor de apă potabilă existenteü Reabilitarea sistemelor de irigaţie şi desecari (asecari) din sudul judeţului cu eficientizarea costurilo pe toate treptele de pompare ü Realizarea de puţuri la mare adâncime în vederea irigării suprafeţelor agricole care nu pot fi racordate la sisteme de irigaţii

existenteü Dezvoltarea unor reţele IT pentru monitorizarea factorilor care poluează cursurile de apa şi a mediului ü Închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri ü Construirea facilităţilor pentru colectarea şi eliminarea deşeurilorü Construirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor ü Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de hârtieü Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de materiale plasticeü Construirea unităţilor pentru prelucrarea deşeurilor de sticlăü Construirea staţiilor de transfer şi a sistemelor de reciclare şi compostareü Construirea facilităţilor pentru colectarea separată a deşeurilor periculoase sau specialeü Valorificarea deşeurilor colectate selectivü Construirea unor centrale de incinerare-cogenerare.ü Construirea de unităţi de reciclare a deşeurilor recuperate ca urmare a colectării selectiveü Construirea unor unităţi pentru reciclarea apaturii electrocasnice scoase din uz.ü Mărirea debitului de captare a apeiü Mărirea capacităţilor de înmagazinare.

Domeniul Major de intervenţie 2: Managementul riscurilor de mediu

Operaţiuni Indicative

ü Infrastructură pentru prevenirea şi atenuarea efectelor inundaţiilorü Instruirea populaţiei în vederea reducerii riscurilorü Elaborarea unei hărţi privind riscul de inundaţii pe teritoriul judeţului Doljü Prevenirea şi atenuarea riscului tehnologic legat de activitatea industrială şi de transporturiü Dotarea cu echipament specific pentru intervenţii în caz de urgenţă (inclusiv incendii, inundaţii etc..)ü Elaborarea de hărţi de risc pentru alunecări de teren şi cutremure.

Domeniul Major de intervenţie 3: Gazele naturale şi resursele energetice regenerabile

Operaţiuni Indicative

ü Prima înfiinţare, extinderea şi modernizarea reţelelor de alimentare a gazelor naturaleü Investiţii în sisteme de producere a energiei electrice şi termice din surse regenerabileü Construirea şi modernizarea unităţilor de cogenerareü Dezvoltarea surselor de energie alternativă (ex crearea centralelor eoliene) ü Promovarea şi stimularea folosirii vehiculelor electrice ne-poluanteü Dezvoltarea pistelor speciale de transport in şi între localităţii învecinateü Realizarea unor studii de energetica rurală (analiză şi strategie)ü Amenajarea hidrografică a râului Jiu (microhidrocentrale)ü Realizarea unor centre pilot dotate cu instalaţii demostrative sau cu instalaţii industriale specializate.

Domeniul Major de intervenţie 4: Biodiversitate şi conservarea patrimoniului natural şi cultural-istoric

Operaţiuni Indicative

141

Page 142: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

ü Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor ü Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate ü Sprijinirea biodiversităţiiü Stabilirea sistemelor de monitorizare pentru ariile protejateü Măsuri pentru reducerea fenomenului de deşertificare prin reinpăduriri ü Măsuri de protejare a solului şi subsolului prin refacerea ecologică a solurilor poluateü Stabilirea unor programe (strategii) judeţene pentru reducerea procesului de deşertificare. ü Extinderea protecţiei nu numai asupra rezervaţiilor naturale declarate ci şi asupra peisajului natural.ü Creearea de structuri de specialitate şi de pregătire a cadrelor în domeniile: ecologie, ingineria mediului, gestionarea resurselor

naturale, conform principiului dezvoltării durabile.ü Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban şi ruralü Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu culturalü Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial)ü Achiziţionarea de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural.ü Măsuri de restaurare a zonelor construite protejate

III.5.5 Axa Prioritară 5: Capacitatea Administrativă

Domeniul Major de intervenţie 1: Îmbunătăţirea infrastructurii administrative

Operaţiuni Indicative

ü Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice de joasă tensiune şi / sau a reţelei publice de iluminatü Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor publice de recreere pentru populaţia rurală şi urbană (parcuri, spaţii de joacă pentru copii,

terenuri de sport, piste de biciclete).ü Renovarea clădirilor publice (ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc.ü Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, întreţinere spaţii verzi)

Domeniul Major de intervenţie 2: Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

Operaţiuni Indicative

ü Formarea profesională a funcţionarilor publiciü Dezvoltarea eficienţei organizaţionale a administraţiei publice ü Promovarea descentralizării serviciilor publice la nivel localü Promovarea unor activităţi de informare în teritoriu.ü Promovarea unui centru regional de Formare Continuă pentru funcţionari publici

Domeniul Major de intervenţie 3: Dezvoltarea E-Guvernării

Operaţiuni Indicative

ü Dezvoltarea sistemelor de e-guvernare şi difuzarea broadband în cadrul administraţiior publice localeü Sprijinirea aplicaţilor e-learning ü Dezvoltarea sistemelor de e-sănătate şi difuzarea broadbandü Dezvoltarea sistemelor IT din cadrul administraţiei publice locale

142

Page 143: STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ … 2008/Strategia Judetului Dolj 2007 2013.pdf · REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD VEST OLTENIA ... Proiect “Elaborarea strategiei Consiliului

Domeniul Major de intervenţie 4: Promovarea parteneriatelor locale

Operaţiuni Indicative

ü Sprijinirea parteneriatelor între actorii dezvoltării comunitare (patronate, sindicate, sectorul non-guvernamental, instituţii publice,mediul de afaceri, alte entităţi etc);

ü Sprijinirea dezvoltării parteneriatului prin elaborarea de planuri de acţiuneü Întărirea capacităţii de dezbateri publice a conducerii şi alte evenimente participativeSprijinirea şi dezvoltarea parteneriatelor actorilor locali pentru accesul la fondurile europene şi guvernamentale

III.6 Ierarhizarea proiectelor de investiţii

III.6.1 Criterii de acces

Criteriile de acces reprezintă un instrument util pentru a realiza o analiză preliminară privind calitatea strategică şi de prioritate a proiectelor.Un proiect care nu îndeplineşte toate criteriile de acces nu va fi analizat mai departe prin criteriile cheie şi specifice pe domenii majore deintervenţie.

143