REFERAT AMPELO

8/16/2019 REFERAT AMPELO

1/33

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI

MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE HORTICULTURA

AMPELOGRAFIE

SOIUL BICANE

Cuprins:


2/33

A.Introducere

B.Schema ampelografica a soiului de masa Bicane

C. Preocupari si rezultate obtinute de soiul Bicane

D.Determinarea fertilitatii soiului

E.Codificare inflorescentei, florii, cu privire speciala asupra modului de

inflorire

.!onarea

".Codificarea frunzei, coardei, semintei, strugurelui si bobului

#.Bibliografie

A.Introducere


3/33

Cultura vitei de vie cunoaste, in tara noastra, o etapa de

progres fara precedent in lunga sa isorie si traditie.In ecare an

sunt inintate mii de hectare de plantatii noi; alte mii de hectare

din viile deja existente sunt supuse procesului de modernizare;

sub ochii nostri se nasc noi podgorii si centre viticole, producereamaterialului saditor viticol este revolutionata prin cultura in

solarii, viticultura in ansamblul sau devine tot mai mult un

ecosistem industrial.

In ultimul timp se inregistreazano crestere simtitoare a

consumului de struguri in stare proaspata, ca urmare a tendintei

generale spre o alimentatie mai bogata in produse vegetale.

Cultura soiurilor pentru struguri de masa s-a impus in ultimiiani ca o ramura de sine statatoare, cu caracteristicile ei bine

determinate.-au creat mari unitati se stat prolate pe cultura

soiurilor pentru struguri de masa !I.A.. "strov, #imnicea, $etesti,

Cernavoda, %edgidia&, cu productii mari de struguri la hectar.

'e linia obtinerii de productii din ce in ce mai mari, de buna

calitate,care sa raspunda cerintelor consumatorilor interni si

exportului, soiul detine rolul hotarator.Alegerea corecta a soiurilor

in functie de conditiile ecologice, asigura o intalta ecienta

economica a culturii de vita de vie.

(ezvoltarea culturii soiurilor pentru struguri de masa la

nivelul cerintelor actuale si in perspectiva, nu poate conceputa

fara cunoasterea insusirilor productive ale soiurilor si a modului

cum reactioneaza ele in diferite conditii ecologice la lucrarile

viticole de baza ! conducere, taiere, fertilizare, irigare, erbicidare,

protectie tosanitara, etc.&.

In acest referat va prezentat soiul )icane, un soi de masa

foarte putin raspandit in cultura in tara noastra, sub toate

aspectele ! morfologice, agrobiologice , agrototenhice, etc.&


4/33

).chema ampelograca a soiului )icane

1. DENUMIREA SOIULUI

)ICA*+

2. SINONIMELE SOIULUI

omania Chasselas *apoleon, *apoleon, )ican, )icane

blanche, asla *apoleon.

$ederatia usa asla *apoleon.

$ranta )icane, Chasselas *apoleon, aisin des (ames,rosse perle de /ura, rosse perle blanche, 'anse jaune, aisin de

*otre-(ame.

Italia )icane, Chasselas *apoleon, *apoleon, 0icane,

Amlacu.

)ulgaria )icane, +lmaz.

1ngaria Chasselas *apoleon, )icane, 'anse /aune,

(amasz2uszi feher.

ermania )icane 3eiss.

Anglia 4hite *apoleon.


5/33

Cehia si lovacia (amascen2a, (5nove hruzno, Chrup2a

*apoleonova, )icane.

3. ORIGINEA

oiul )icane este cunoscut de mult timp, fara a avea

originea bine stabilita e presupune ca acest soi este de

provenienta franceza si a rezultat dintr-o incrucisare, la care a

luat parte ca genitor unul din soiurile apartinand grupului 'anse.

'rin lipsa de pubescenta si prin marimea bobului , acest soi se

clasica in 'roles orientalis 6 subproles caspica tip. amineae.

4. AREALUL DE CULTURA

oiul )icane are raspandire larga in cultura, ind cunoscut in

toate tarile viticole.

+ste raspandit in cultura mai mult in tarile viticole din Asia

%ica dar si in tari precum recia, Algeria, Italia.

In omania se cultiva pe suprafete restranse, in unele centre

viticole din sudul tarii !"ltenia, (obrogea&. Cu rezultate bune se

cultiva de multa vreme in central viticol Cricov din podgoria(ealul %are, unde este autorizat pentru cultura !plantare&. *u se

prevede extinderea soiului )icane in cultura, deoarece este

depasit prin productii si calitate de soiurile Italia, reaca si 7enia

care matureaza strugurii in aceeasi perioada de timp.


6/33

5. CARACTERELE MORFOLOGICE

In faza de dezmugurire

oiul )icane are la deschiderea mugurilor rozeta scamoasa,

de culoare verde 6 galbuie, cu marginile usor roscate.

In faza de infrunzire si crestere a lastarului

0arful lastarului este usor scamos, de culoare verde 6

galbuie, spre margini nuantat slab in rosu 6 portocaliu. 'rimele

doua frunze desprinse sunt cu 8 lobi, verzi 6 galbui, cu aspect

bronzat, lucioase, usor scamoase pe ambele fete. $runzele trei 6cinci sunt netede, glabre pe partea superioara, cu perisori desi pe

partea inferioara si cu scame pe nervuri. %arginea frunzelor

prezinta dinti ascutiti si inclinati, cu asezare neuniforma, avand un

punct cafeniu deschis in varf. 9astarul este verde 6 cafeniu, spre

baza vinetiu si n striat, cu internodurile glabre si nodurile

scamoase.

Insertia ciorchinilor ( inforescentelor ) predomina pe nodul :

cand este un singur strugure pe lastar si pe nodurile :< atunci

cand sunt doi. Adesea cea de-a doua in=orescenta leaza,

transformandu-se in carcel.


7/33

Inforescenta are deseori prima ramicatie transformata in

carcel si este uniaxiala, de forma conica, avand in medie >? cm

lungime.

In faza de inorire

oiul )icane in=oreste normal, scuturandu-si corola cu

usurinta, la fel ca toate soiurile autosterile.

Floarea este hermafrodita, pe tipul 8, functional femela, cu

staminele recurbate. "varul este de culoare verde inchis, avand @loji cu cate @ ovule.

9ungimea staminelor si a pistilului este de @ mm, iar

diametrul ovarului de >,8 mm. aportul dintre lungimea

staminelor si lungimea pistilului are o valoare medie egala cu >,

ceea ce este caracteristic soiurilor autosterile, iar cel dintre

lungimea staminelor si diametrul ovarului de >,. landele

nectarifere sunt de culoare galbuie.

Polenul are forma cupei de ghinda si este steril, soiul ind

autosteril.

In faza de crestere a bobului

Lasrarul in iunie – iulie este verde pe o parte, roscat 6 vinetiu

pe alta. 'rimele trei frunze de la varf sunt cu 8 lobi, scamoase,

verzi 6 galbui.

Carceii sunt bifurcati ori trifurcati, scamosi, verzi.


8/33

Frunza normala este de marime mijlocie, avand >B 6 >:,8 cm

lungime si >@ 6 >: cm latime, usor alungita, cu 8 lobi. 9imbul este

aproape neted sau usor gofrat, glabru pe partea superioara, cu

perisori foarte scurti pe partea inferioara, cu luciu de ceara si

dintatura caracteristica.

In ceea ce priveste forma si marimea frunzelor de-a lungul

lastarului, acastea se mentin destul de constant, cu exceptia celor

aparute spre toamna, care raman mai mici si cu sinusurile putin

evaluate. %arginea frunzei prezinta dinti ascutiti si inclinati, cu

asezare neregulata. (intii din varful lobilor sunt vizibil alungiti si

ascutiti. Nervurile sunt verzi, sterse, glabre pe partea superioara,

usor scamoase pe parte inferioara. Sinusurile laterale sunt in

general deschise, inguste, putin adanci, cu baza usor ascutita,

mai ales la cele inferioare. Sinusurile superioare sunt uneori

eliptice, inchise. inusul petiolar este de obicei inchis sau prezinta

o deschidere ingusta, avand forma nedenita, variabila. Petiolul

este verde, de marime mijlocie, avand lungimea de :,8 6 >? cm.

In general, este mai scurt decat nervura principala.

In faza de maturare a strugurilor

Strugurii sunt mari, de >< 6 @? cm lungime, uniaxiali,

cilindrici sau cilindro 6 conici. Cand fecundatia se face in bune

conditii, boabele sunt dese pe ciorchini; in conditii neprielnice,

strugurii meiaza sau margeluiesc puternic; pe timp ploios si rece

scuturarile sunt masive iar boabele raman rare pe ciorchine.

Pedunculul este verde si scurt, avand B 6 8 cm.

Boul este mare, usor oval, alb 6 verzui, cu diametrul de

> mm. Cand este bine copt si mai ales dupa un timp de

pastrare, devine galben 6 argintiu, opalescent, caracteristic

acestui soi. %iezul este consistent, nearomat, mustul necolorat.


9/33

Pedicelul este verde 6 galbui, de 8 6 mm. Pensula este de mm,

incolora. Pielita este groasa, acoperita cu un strat subtire de

pruina.

Samanta este mare, avand in medie : mm lungime si 8 mmlatime, este piriforma, de culoare cafenie 6 verzuie, cu chalaza

ovala, putin evidenta si ciocul scurt si gros.

In faza de maturare a lemnului si de cadere

a frunzelor

Doamna, pe partea superioara a frunzei apar pete galbui si

puncte necrotice, iar pe partea inferioara, pete castanii; dintii se

ingalbenesc.

Coarda esta de culoare roscata pe lungimea meritalelor, iar

la noduri vinetie, cerata, cu striuri pronuntate si puncte negre. (in

loc in loc prazinta caneluri ingrosate si mai intens colorate; este

viguroasa, lipsita de pubescenta. Internodurile au lungimea medie

de 6 >@ cm, iar diametrul lor intre nodurile : si >> este de : 6


10/33

'entru incheierea ciclului de vegetatie activa, soiul )icane

necesita @


11/33

Acest soi meiaza si margeluieste puternic din cauza constitutiei

anormale a =orilor, care sunt autosterile.

Polenizatori" $iind un soi autosteril, cu =ori functional femele,

)icane are nevoie de polenizare incrucisata obligatirie. erecomanda a asociat in cultura cu soiurile Chasselas dore, Afuz

6 Ali, azachie.

Fertilitate si productivitate" In conditiile de cultura de la

)ucuresti, are in medie F lastari fertili. Coecientul de

fertilitate absolut are valoarea medie de >,8 iar cel relativ de >,@.

Indicele de productivitate absolut are valoarea medie de B8 iar

cel relativ de 8>, ceea ce denota o productivitate foarte mare la

acest soi.

In conditiile de cultura de la "dobesti, are in medie BBF

lastari fertili. Coecientul de fertilitate absolut are valoarea medie

de >,B iar cel relativ de ?,. Indicele de productivitate absolut are

valoarea medie de 88 si cel relativ de @B:, ceea ce arata ca soiul

manifesta tendinta de crestere vegetativa in defavoarea

fructicarii.

&aturarea lemnului" 'rocesul de lignicare a tesuturilorlemnoase este asigurat in anii cu conditii climatice normale; in

centrele cu climat rece, maturatia ramane incompleta.

'elatiile cu %actorii ecologici" In conditii de cultura pe deal,

soiul )icane produce struguri de calitate superioara. $iind soi

autosteril, ploile si timpul rece din perioada in=oritului provoaca

scuturari massive de =ori care determina scaderi mari de recolta.

'ezistenta la intemperii oli si daunatori" oiul )icane nurezista la ger, la bruma si la seceta. *u rezista nici la mana. +ste

rezistent la oidium si la putregaiul cenusiu.

*u este atacat de +udemis, Cochilis, Detranicus si alte

insecte.


12/33

7. CARACTERISTICI AGROFITOTEHNICE

e preteaza la conducerea pe tulpina semiinalta, capul

inaltat (r. u5ot cu verigi lungi de rod de >?->@ ochi, deoarece

lastarii fertile se formeaza pe nodurile :8->: ochimp.

$iind soi autosteril, este necesar sa e plantat in

sortiment biologic asociat cu soiuri care au polenul fertil sau sa ise aplice in timpul in=oririi polenizarea suplimentara articiala.

"peratiile in verde, mai eles plivitul si ciupitul aplicate

inainte de in=orit, ajuta la o mai buna reusita a polenizarii

suplimentare si la diminuarea fenomenelor nedorite de meiere si

margeluire.

eactioneaza puternic la fertilizarea cu doze sporite de

ingrasaminte chimice cu fosfor si potasiu, precum si la irigare.

(istanta de plantare cea mai buna este de @,? -@,@ m

intre randuri la ses si >,< 6 @,? m pe deal, cu >,B ->, m intre

butuci pe rand.

8. CARACTERIZARE TEHNOLOGICA

Epoca de maturare . )icane este unul dintre cele mai

apreciate soiuri de struguri de masa. +l apare pe piata tarziu, in

lunile octombrie 6 noiembrie si rezista la pastrare pana in


13/33

februarie 6 martie, mentinandu-si turgescenta, calitatea si

aspectul atragator.

+ste unul din soiurile cu cea mai tarzie coacere a

strugurilor. Cultura acestui soi reuseste foarte bine in podgoriileferite de brume timpurii de toamna, unde procesul de maturare

se face lent, strugurii capatand o culoare galbena 6 argintie,

foarte atragatoare.

trugurii de )icane ajung la maturitatea deplina de cele

mai multe ori in epoca a 0-a, mai rar in epocile a I0-a si a 0I-a. In

anii secetosi si cu temperaturi ridicate, atat in )ucuresti, in

conditii de ses, cat si in podgoriile (ragasani si "dobesti procesul

de maturare a fost mai grabit, strugurii ajungand la maturitatedeplina in epoca a I0-a ! > 6 >8 septembrie &. In anii exceptional

de reci si ploiosi, perioada de maturare a strugurilor, atat la ses

cat si in podgorii s-a prelungit pana in epoca a 0I-a.

$iind un soi cu coacere tarzie, culesul lui se face de

multe ori aproape de data maturitatii depline. In general acesta se

executa in epocile a 0-a 6 a 0I-a, rareori in epoca a I0-a sau a 0II-

a. 9a )ucuresti soiul )icane se culege in epocile a I0-a 6 a 0I-a; la

%urfatlar si 0alea Calugareasca, in epocile a 0-a 6 a 0I-a; la

(ragasani in epocile a 0I-a 6 a 0II-a; la "dobesti in epocile a 0-a 6

a 0I-a.

oiul )icane, dupa cum se vede, are in general un

proces de maturare lent si variabil in functie de conditiile

climatice locale. radul mic de acumulare a zaharurilor face ca

acest soi sa e folosit exclusiv pentru consum ca strugure de

masa, mai ales ca se preteaza si la pastrare.

Structura strugurilor. oiul )icane are strugurii in

general mari, greutatea lor variind intre @?? si 8?? g. In medie,

B8F din struguri au B@ g greutate; ?F au greutatea de @< g,

iar @8F cantaresc in medie >EE g.


14/33

9a data maturitatii depline, greutatea ciorchinilor

variaza intre >,? g la strugurii mari si 8,< g la cei mici,

reprezentand ,>, respectiv, ,:F . )oabele reprezinta E,EF la

strugurii mari, E g.

Compozitia mecanica si insusiri tehnologice.

Analiza strugurilor proveniti din recolte medii arata ca )icane este

un soi cu calitati tipice de strugure de masa. )oabele mari si

carnoase depasesc deseori greutatea de 8 g atat in podgorii cat si

la ses.

reutatea maxima a unui bob este de :,>? g la "strov,

de ,8 g la "dobesti; de 8, g la (ragasani, iar la )ucuresti de

8,8? g. *umarul mediu de boabe la > 2g de struguri variaza la

data culesului intre@?? si 8, reprezentand in medie E@, 6

E,F din greutatea strugurilor. 0ariatia mare se datoreaza

faptului ca acest soi are in unii ani multe boabe margeluite sau

meiate.

emintele sunt in numar de >, rar @ intr-un bob,

reprezentand >,BB 6 @,>BF din greutatea strugurilor. 'ielita si

partile tari din miez variaza in medie intre >>,@F la "dobesti si

%urfatlar si @,BF la (ragasani. (atorita faptului ca soiul este

autosteril si mare parte din =ori avorteaza, provocand meierea

sau margeluirea, se micsoreaza numarul de boabe ramase, iar

procentul de ciorchini creste, variind in medie intre , la

"dobesti si :,BF la (ragasani.Cantitatea de tescovina variazaintre >F la "dobesti si @,:F la (ragasani, iar mustul

reprezinta in medie :,F in greutate, respectiv 8:,F in volum

la (ragasani si


15/33

Indicele de randament are valoarea medie de @ la

(ragasani si 8,: la "dobesti. In podgoriile "dobesti, %urfatlar si in

majoritatea anilor la )ucuresti, indicele de randament este mare,

caracteristic soiurilor de masa. 9a (ragasani, indicele de

randament face insa exceptie, ind foarte scazut, apropiat de alsoiurilor de vin.

Indicele bobului, indicele de structura si indicele de

compozitie al bobului, arata 6 cu mici exceptii 6 ca soiul are

insusiri vadite de soi de masa.

Compozitia chimica a mustului. 9a maturitatea

deplina, cantitatea de zaharuri din strugurii de )icane, variaza

intre >Bgl minimum inregistrat la )ucuresti si @@? gl, maximuminregistrat la %urfatlar. Aciditatea totala variaza intre ,@ si ,<

gl.

9a cules, concentratia zaharurilor din must variaza intre

minimum >?Bgl inregistrat la )ucuresti si maximum @? gl, la

%urfatlar. Concentratia medie scazuta a zaharurilor, de >8@ gl si

aciditatea ridicata de 8,> gl inregistrate la )ucuresti se explica

prin faptul ca strugurii de )icane nu ajung aici in toti anii la

maturitatea deplina trebuind culesi inainte de coacere din cauza

brumelor sau a altor intemperii. Aceasta face ca media

concentratiilor zaharurilor si aciditatii sa apara la cules mai mica

decat la data maturitatii depline.

In podgoriile unde conditiile pentru coacerea strugurilor

sunt favorabile, iar brumele de toamna nu constituie un pericol,

concentratia de zaharuri creste pana la cules cu 8 6 Egl, variind in

medie intre >@ gl. Aciditatea totala scade in medie la ,B6 8,? gl.

Aciditatea ridicata, desi acopera in parte dulceata

strugurilor, le imprima in schimb un gust placut acrisor si

racoritor; ea ajuta si la o mai buna pastrare a strugurilor peste

iarna.


16/33

trugurii de )icane nu se vinica decat in cazuri

exceptionale, cand recolta este avariata, si atunci in amestec cu

alte soiuri mai bogate in zaharuri si extract sec.

In cazul vinicarii ca soi pur, poate da un vin obisnuit demasa, subtire, acid, racoritor, fara calitati deosebite.

Intrebuintarea lui principala ramane ca soi de struguri

de masa, ind consumat in stare proaspata pana iarna tarziu.

'astrati in conditii bune in timpul iernii, strugurii dobandesc

calitati care pot satisface cele mai exigent gusturi.

9. PRODUCTIA

oiul )icane nu are o productie constanta. In anii cu

conditii climatice favorabile pentru procesul de fecundare, soiul)icane produce mult; in anii cu conditii nefavorabile in timpul

in=oritului ! timp rece, ploi, vanturi etc &, productia scade mult.

In conditiile de cultura de la )ucuresti, productia medie

la butuc este B,?


17/33

In interiorul soiului )icane nu se cunosc variatiuni si nici

selectii clonale.

11. UTILIZARE SI CARACTERIZARE AGRO!

ECONOMICA

)icane este un soi cu insusiri valoroase. trugurii

acestui soi pot consumati in stare proaspata. +i rezista foartebine la pastrare, putand consumati si mai tarziu in timpul iernii.

oiul )icane, plantat in sortiment biologic cu soiuri bune

polenizatoare sau polenizat suplimentar, asigura productii mari,

de calitate superioara.

12.ZONARE

oiul )icane este zonat ca strugure de masa in

sortiment biologic cu Afuz-Ali sau azachie in proportie de > >, in

centre viticole din sudul tarii !"ltenia, (obrogea & si cu rezultate

foarte bune in central viticol Cricov din podgoria (ealul %are,

unde este autorizat pentru cultura ! plantare &.

$.Codicarea frunzei, coardei, semintei, strugurelui

si bobului


18/33

Caractere ampelografie ale strugurilor si boabelor, la soiul Bicane

Principalele caractere care stau la baza descrierii si recunoasterii soiurilor de

vita-de-vie, dupa struguri si boabe, sunt:

-Forma si marimea strugurilor

-Culoarea rahisului

-Compactitatea strugurelui

-Lungimea si gradul de lemnificare a pedunculului

-Forma si marimea boabelor

-Culoarea si grosimea pielitei

-Intensitatea si persistenta pruinei

-Consistenta,culoarea,gustul si aroma miezului

Forma si marimea strugurilor = este determinata de lungimea ramificatiilor

secundare si a variatiei marimii acestora de-a lungul rahisului..Marimea strugurelui este

determinata de lungimea si greutatea acestuia

Compactitatea strugurilor variaza in cadrul aceluaiasi soi in functie de

incarcatura lasata pe butuc in urma taierilor si de operatiile in verde aplicate, darramane in anumite limite caracteristice soiului, fiind definita de modul de asezare a

strugurilor.

Lungimea pediceluluimasurarea se va efectua de la punctul de insertie pana

la prima ramificatie a strugurelui,iar in ceea ce priveste grosimea, aceasta poate varia

intre ! mm, fiind considerata subtire si " mm, fiind considerata lunga.

Forma boabelor este detreminata de raportul dintre cele doua diametre,

diametrul mare longitudinal si diametrul mic transversal, iar marimea este conditionata

de lungimea diametrului longitudinal si numarul de boabe care intra intr-un #g.

Latimea bobului $ observartiile se fac la maturitate asupra a %&& de boabe

situate in zona de mi'loc a strugurelui.

Uniformitatea marimii- obs se fac la maturitate asupra a %&& de boabe, cate %&

situate in zona de mi'loc a %& struguri.(ste un caracter variabil depinzand in principal de

fertilitatea soiului.


19/33

Forma bobului- obs se fac la maturitate asupra a %&& de boabe, cate %& situate

in zona de mi'loc a %& struguri.

Sectiunea transversala- se va e)ecuta o sectiune transversala a bobului

Culoarea pielitei boabelor este un caracter dependent de lumina, inregistrarilese fac asupra boabelor e)puse direct la soare, la coacerea deplina.Culoarea variaza nu

numai de la un soi la altul, ci si in limitele aceluiasi soi,in functie de amplasarea bobului

in strugure.

Uniformitatea culorii este deasemenea un caracter dependent de

lumina,inregistrarile se fac asupra boabelor e)puse la soare

Pruinala maturitate se observa grosimea cuticulei si se apreciaza

vizual.Persistenta pruinei este conditionata de intensitatea acesteia

Grosimea pielitei- se observa grosimea epidermei si a hipodermei, apreciereafacandu-se organoleptic.

c.Caractere ampelografice ale semintei:


20/33

*amanta la vita de vie este alcatuita din corpul semintei si o parte mai ascultita

numita rostru, hil sau cioc,prezentand doua fete: una dorsala mai bombata si una

ventrala, plana, care priveste spre interiorul bobului.

Pe partea dorsala se afla salaza, care reprezinta locul de patrundere a

fascicolului de vase in interiorul semintei, iar pe partea ventrala se disting rafeul- o parteproeminenta care strabate longitudinal samanta, iar de o parte si de alta a acestuia se

gasesc doua adancituri numite fosete.

+pus rostrului se afla varful semintei, care este de forma rotun'ita si prezinta un

sant numit silon.Principalele caractere ampelografice care se iau in studiu pentru

descrierea semintei unui soi sunt:

-Forma, marimea si culoarea semintei

-umarul si consistenta semintei

-Forma, marimea si amplasarea salazei

-Forma, marimea si culoarea rostrului

Forma semintei este in general pririforma.aca se face abstractie de rostru

semintele pot avea diferite forme caracteristice soiului.

Lungimea semintei variaza intre " si mm, iar latimea intre !-/ mm, in general

semintele soiurilor de masa sunt mai mari decat semintele soiurilor de vin.Marimea

acestora, conform codurilor +.I.0. este data de lungimea semintelor si greutatea a %&&

de boabe

Culoarea semintei la maturitate deplina poate fi cafenie,maslinie sau gris-

verzuie.umarul lor variaza de la & la /

Culoarea rostrului poate fi aceeasi cu coloarea semintei sau poate varia

Caracterele ampelograce ale semintei


21/33

d.Caractere ampelografice ale coardei

Cod .!." Caracterul

ampelografic

#ivel de e$presie Seminificatie

Forma semintei piriforma

1/1 Lungimea semintei 2.lunga 2 mm

1/! Marimea semintei 2.mare "" mg

1/% Prezenta a in bob a

semintelor

".prezente %-1

1// Crestaturi

transversala pemargini

%.absente

113 4ostrul 3.prezente

Culoarea rostrului cafenie

Forma salazei ovala

Marimea salazei putin evidenta

5mplasarea salazei centrala

Culoarea semintei cafenie

umarul semintelor

in bob

Putine %-1


22/33

Principalele caractere ampelografice ale coardei, care se urmaresc in

recunoasterea si descrierea soiurilor de vita de vie, se descriu toamna, dupa caderea

frunzelor cand acesta reprezinta singurul organ de recunoastere si se refera la:

-Forma sectiunii transversale

-Culoarea, grosimea si suprafata scoartei

-Prezenta lenticelelor

-Pufozitatea coardei

-Lungimea internodurilor

-Modul de dispunere al carceilor

-Pozitia lastarilor si coardelor pe butuc

-Culoarea si dezvoltarea nodurilor, forma ochiului de iarna

Forma sectiunii transversale se va aprecia in timpul repausului prin

sectionarea coardei in terimea mi'locie.Intereseaza valoarea raportului intre cele doua

diametre.

Culoarea se noteaza toamna dupa caderea frunzelor timp de doua saptamani,

cand acestea sunt specifice soiului.In general culoarea scoartei la soiurile de vita

roditoare este mai deschisa decat la cele de portaltoi.

+ alta diferenta este aceea ca la portaltoi este o diferenta mica intre culoarea

nodului si a internodului,pe cand la soiurile roditoare,scoarta din dreptul nodurilor este

mai deschisa la culoare decat scoarta meritalului.

6rosimea scoartei este mai subtire la soiurile roditoare si mai groasa la soiurile de

portaltoi

Scoarta poate fi acoperita cu pruina, in intregime sau partial,poate fi si aderenta

sau sa se e)folieze in fasii si placi

Pre%enta lenticelelor - observatiile se fac dupa caderea frunzelor la %&

internoduri,in treimea mi'locie a coardei

Lungimea internodurilor - acest caracter variaza in cadrul soiurilor datorita

conditiilor de mediu si agrotehnica, insa in aceleasi conditii variaza si de la un soi la


23/33

altul.*oiurile de vita de vie se deosebesc de soiruile de portaltoi si prin acest caracter

deoarece primele au internoduri mai scurte decat celelalte

&iametrul internodurilor - se ia in considerare diametrul ma)im al portiunii de

mi'loc al internodurilor

&istributia carceilor - modul de dispunere al carceilor reprezinta un caracter de

recunoastere a soiurilor roditoare care fac parte din 0itis vinifera.

Po%itia lastarilor pe butuc reprezinta la unele soirui caracter de recunoastere,In

plantatie,lastarii nelegati au o pozitie fie verticala, fie orizontala

Culoarea si de%voltarea nodurilor , forma ochiului de iarna,reprezinta caractere

de recunoastere si identificare a soiurilor de vita de vie roditoare si a celor de portaltoi.

La soiurile de portaltoi,nodurile au aceeasi culoare cu internodurile, iar la soiurile

roditoare sunt mult mai inchise la culoare decat internodurile.In ceea ce privestedezvoltarea nodurilor,acestea sunt mai pronuntate fata de internod la soiurilor roditoare

si foarte evidente la portaltoi.


24/33


25/33

+.Codicarea in=orescentei,=orii,cu privire

deosebita asupra modului de in=orire

Floarea este hermafrodita, pe tipul 8, functional femela, cu

staminele recurbate. "varul este de culoare verde inchis, avand @

loji cu cate @ ovule.

9ungimea staminelor si a pistilului este de @ mm, iar

diametrul ovarului de >,8 mm. aportul dintre lungimea

staminelor si lungimea pistilului are o valoare medie egala cu >,ceea ce este caracteristic soiurilor autosterile, iar cel dintre

lungimea staminelor si diametrul ovarului de >,. landele

nectarifere sunt de culoare galbuie.

Insertia ciorchinilor ( inforescentelor ) predomina pe nodul :

cand este un singur strugure pe lastar si pe nodurile :< atunci

cand sunt doi. Adesea cea de-a doua in=orescenta leaza,

transformandu-se in carcel.


26/33

Inforescenta are deseori prima ramicatie transformata in

carcel si este uniaxiala, de forma conica, avand in medie >? cm

lungime.

Codicarea in=orescentei cu privire asupra modului dein=orire

PREOCUPARI SI REZULTATE OBTINUTE DE

SOIUL BICANE

oiul )icane este folosit ca genitor pentru obtinerea de

noi soiuri de struguri pentru masa atat pe plan european, cat si

national.

In Italia, la inceputul acestui secol ! >EE> &, Antonio

'irovano a obtinut soiul Italia, din combinatia hibrida )icane x

%uscat de Gamburg.

Cod .!.". Semnificatie #ivel de

e$presie

Semnificatie Soi de

referinta

%"% 7ipul florii ".hermafrodita

functional

femela

Fecundatie

cleistogama

%"1 Insertia primei

inflorescente

!.de la al "-lea

in sus

Pe nodurile 2-

%"! umarul

inflorescentelor

pe lastar

1. %,%-1

inflorescente

Chasselas

blanc

>8B Lungimea

primei

inforescene

1.scurta %& cm


27/33

oiul reaca reprezinta o creatie a C(00 reaca, ind

obtinut in anul >E:E de r. orodea, prin hibridarea sexuata

)icane x Afuz 6 Ali.

oiul 7enia a fost obtinut in anul >E


28/33

19 cele doua nervuri laterale superioare 9+9,8

2 3,/ cm

!9cele doua nervuri laterale inferioare6,7+6,2

2 ;,/" cm

/9cele doua nervuri tertiare care pornesc de pe nervurile laterale inferioare, in

apropierea punctului petiolar3,5+3,4

2 !,/" cm

N 2

N 1 9,4

11,2 &,! cm 95

N 3 N 1

6,4511,2 &,"2 cm 98

N 4

N 1 3,45

11,2 &,!& cm 9C

< 500

β=450

¥ =450

¿>α + β=95

α + β+¥ =140

Codificarea sumei unghiurilor dintre nervuri

*uma Cod atribuit *uma =? Cod atribuit3% $ %&& ! %/% - %"& "

Profunzimea sinusurilor laterale


29/33

d1

N 2 3

9,4 &,!2

d2

N 3=

5,2+4

2

6,45 =0,59

0aloarea rapoartelor Codul atribuit 6radul de sectare al

frunzelor

&,!%-&,/& ; *inusuri adanci

&,"%-&,;& / *inusuri pronuntate

Marimea frunzei

a.Metoda @is#in

π d2

4=14,5

2∗3,14

4=165,04

ivel de e)presie *uprafata unei frunze *oi de referinta

". mi'locie %"%-1"& 8abeasca neagra

()plicatia Cod +.I.0. ivel de e)presie 0alori

Lungime % ;&% !. scurt %%1 mm 9%&" mm

Lungime 1 ;&1 !. scurt %%1 mm 9" mm

Lungime ! ;&! !. scurt ;/ mm 9"" mm

Lungime / ;&/ ". mediu !/ mm9!" mm

Inaltime mucron 1 ;%1 ".mediu %/ mm9%/ mm

Latime mucron 1 ;%! !.scurt %& mm9%& mm

Inaltime mucron / ;%/ %.foarte scurt " mm9A ; mm

Latime mucron / ;%" !.scurt 2 mm9%&mm

B

Forma frunzeieste data de valorile rapoartelor dintre nervurile principale

si de valoarea si suma unghiurilor pe care le formeaza aceste nervuri.*oiul

8icane prezinta o frunza pentagonala. 0alorile rapoartelor sunt :1%&,! cm,

!%&,"2 cm, /%&,!& cm, iar suma unghiurilor 3" si =?%/&.

Forma frunzei 9 limbului $ Cod +.I.0. &;2 ".pentagonala


30/33

Codificarea frunzei

()plicatia Cod +.I.0. ivel de e)presie *oi de referinta

Lobia frunzei &; !.pentalobata 4iesling italian

Culoarea fetei superioare

a limbului

&;3 2.verde inchis Merlot,5ligote

Colorarea cu antociani

pe supr.sup a limbului

&2& %.absenta 5fuz ali

Colorarea cu antociani

pe suprafata inferioara

&2% %.absenta @ismis alb

6ofrarea limbului &21 %.foarte slaba 5fuz ali

+ndularea limbului &2! %.absenta 5fuz ali

Profilul limbului &2/ %.drept Cabernet *auvignon

Dmflaturi pe partea sup. &2" 1.putine Chasselas dore

Forma dintilor &2; !.cu ambele margini

conve)e

7raminer roz

Lungimea dintilor &2 2.lungi ingusti

P&,2;-%,&&

*angiovese

Forma sinusului petiolar &23 %.foarte larg deschis 4upestris du Lot

Forma bazei sinusului

petiolar

&& 1.forma de

acolada9baza

rotun'ita

4uggeri %/&

Part.ale sinusului petiolar &%-% %.fara particularitati Chasselas blanc

Conturul sinusului

petiolar

&%-1 %.absent ChardonnaE

Forma sinusurilor lat.

*uperioare

&1 !.inchis cu lobii usor

suprapusi

@ismis negru

Forma bazei sinusurilorlat.sup.

&!-% !.forma de 0 9bazaascutita

Cinsaut

Prezenta dintilor pe

conturul sinusurilor

&!-1 %.absent 5fuz 5li

Peri orizontali intre

nervurile principale pe

fata inf. a limbului

&/ %.5bsenti sau foarte

rari

5fuz ali

Peri erecti intre nervurile &" %.5bsenti sau foarte 4upestris du lot


31/33

princ. pe fata inferioara a

limbului

rari

Peri orizontali pe

nervurile principale pe

fata sup.a limbului

& %.absenti 5fuz ali

Peri erecti pe nervurile

principale pe fata sup.a

limbului

&3 %.absenti Chasselas blanc

Peri erecti pe petiol &3& %.absenti sau foarte

rari

4upestris du Lot

8ibliografie


32/33

%.Marinela *troe si 5driana Indreas- 5mpelografie, Lucrari practice,8ucuresti,1&%&

1.+slobeanu M. si col.-0iticultura generala si speciala, 8ucuresti %3&

!.Liviu Coriolan e'eu- 0iticultura,8ucuresti 1&%&

/. C. 7ardea si L. e'eu- 0iticultura, 8ucuresti %33"

8.9iliana otaru-Ampelograe,Iasi @??

.Constantinescu herasim, >E8E 6 Ampelograa .'.., vol. @,

+ditura Academiei

.'.., )ucuresti.


33/33

Documents

REFERAT AMPELO