of 30/30
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI MIHAI MARIANA NEACSU OANA GABRIELA AN III, SERIA A, GRUPA 1329 1

Proiect - PAC - Studiu Comparativ Romania Franta

  • View
    286

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Romania Franta

Text of Proiect - PAC - Studiu Comparativ Romania Franta

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURETIFACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTAR I A MEDIULUI

MIHAI MARIANANEACSU OANA GABRIELAAN III, SERIA A, GRUPA 1329

BUCURETI, 2011Studiu comparativ ROMANIA-FRANTA

1. Scurta prezentare a tarilorFrana este cel mai mai mare stat ca suprafaa din Europa Occidentala, cu doua faade maritime (Oceanul Atlantic i Marea Mediteran), cu o clim temperat-oceanic, un relief variat i o reea hidrografic dens orientat ctre oceanul Atlantic.Romnia este un stat situat n sud-estulEuropei Centrale, pe cursul inferior alDunrii, la nord depeninsula Balcanici la rmul nord-vestic alMrii Negre, cu o clim temperat-continentala de tranziie, un relief variat i o reea hidrografic bogat cu dispunere radiar.Cele doua tari, Franta si Romania, prezinta diferente mari atat in plan economic, cat si in plan social si politic. Franta este o tara aflata cu mult inaintea Romaniei in ceea ce priveste economia si agricultura, fiind considerata in 2005 cea de-a sasea economie mondiala dupa Statele Unite, Japonia, Germania, China si Regatul Unit.In ceea ce priveste agricultura, Franta este principalul producator european, intr-o serie de sectoare agricole, respectiv: cereale, vin, productia animala - bovine si pasari. Sectorul agricol reprezinta 3% din PIB-ul Frantei, iar industria agricola si alimentara reprezinta 4.5% din PIB.Pe de alta parte, in Romania agricultura reprezint 6% din PIB-ul rii (la nivelul anului 2007), fa de 12,6% n anul 2004. Circa trei milioane de romni lucreaz n agricultur, aproximativ 30% din totalul persoanelor ocupate (august 2009), comparativ cu doar 4-5 procente n rile occidentale. Agricultura Romniei este departe de ceea ce se practic n Europa atat ca producie, ct i ca tehnologie.Produsele romanesti sunt prezente n cantiti mici pe piaa extern, n timp ce importurile cresc de la an la an, fostul grnar al Europei n perioada interbelic devenind un importator net, pe anumite segmente - exemplele cele mai concludente sunt carnea, fructele i legumele.Datorit Politicii Agricole Comune (PAC), Romnia beneficiaz de fonduri pentru agricultur n valoare de 14,5 miliarde de euro, n perioada 2007-2013, dup cum precizeaz Banca Mondial n Strategia de Parteneriat cu Romnia pentru 2009-2013.Puterea economic a Romniei este concentrat pe producerea de bunuri de ctre IMM-uri n industrii, precum cea a mainilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimic, farmaceutic, a aparatelor electrocasnice i a mbrcmintei. Pe de cealalata parte, economia Franei, este o combinaie de multe ntreprinderi private si importante intervenii ale guvernului care pstreaz o influen puternic asupra anumitor sectoare economice fiind principalul acionar la numeroase societi considerate drept strategice (cale ferat, electricitate, construcii de aeronave, etc.). In ceea ce priveste agricultura Frantei, procentajul mare de terenuri fertile, cumulate cu utilizarea tehnologiilor moderne i importantele subvenii europene au fcut din Frana principalul productor i exportator agricol din Europa i al doilea exportator mondial de produse agro-alimentare dup Statele Unite. Un avantaj deosebit de important al Romaniei il reprezinta formele de relief de inaltimi mici si mijlocii (lunci, campii, depresiuni) care favorizeaza obtinerea de culturi bune de cereale si legume. Fondul funciar al Romaniei are o componenta de o importanta valoare economica - terenul arabil, care constituie principala si cea mai sigura bogatie a tarii. Astfel, din totalul suprafetei agricole, terenurile arabile ocupa aproximativ 60 de procente.

2. Indicatori la nivelul economiei nationale

a) Suprafata.Franta are o suprafata de 551.659 de km, in timp ce Romania are o suprafata de 238.391 km, la mai putin de jumatate din suprafata Frantei, determinand astfel o diferenta majora intre acestea.

b) Populatie.Evolutia populatiei pe 5 ani este reprezentata in urmatorul tabel:-locuitori-

An / TaraRomaniaFranta

20042171125262292241

20052165852862772870

20062161021362998773

20072156511963645065

20082152862764004333

Tabel nr.1

Pentru o analiza mai buna, evolutia populatiei este reprezentata si grafic.

Grafic nr.1

In urma reprezentarilor observam mari diferente in ceea ce priveste populatia celor 2 tari. Populatia Romaniei cunoaste o tendinta descrescatoare ajungand de la valoarea de 21.711.252 locuitori in anul 2004, la valoarea de 21.528.627 locuitori. Pe de cealalta parte in Franta populatia are un trend ascendent, crescand din anul 2004 pana in anul 2008 cu 1,71 milioane locuitori. Tinand cont ca analiza s-a efectuat pe o perioada relativ scurta de timp, si anume 5 ani, putem sublinia faptul ca este o cretere semnificativa.

c) PIB/locuitor.Evolutia acestui indicator pe perioada 2004-2008 este sintetizata in urmatorul tabel si grafic:-euro-

Tara/An20042005200620072008

Romania7400790091001040011700

Franta2380024900257002700026700

Tabel nr.2

Grafic nr.2

Produsul intern brut pe locuitor este unul dintre cei mai reprezentativi indicatori al competitivitii regionale. Tinand cont de tabelul si graficul de mai sus putem face o analiza a celor 2 tari, Romania si Franta, in ceea ce priveste standardul lor de viata. Deasemenea acest indicator pune in evidenta diferentele majore dintre cele 2 tari. In Romania PIB/loc. evolueaza de la valoarea de 7.400 euro/cap de locuitor in anul 2004, la 11.700 euro/cap de locuitor in anul 2008. In Franta valoarea PIB/loc. este mult mai mare decat cea a Romaniei, urmand acelasi trend ascendent. Se observa ca in anul 2004 PIB/loc. a atins valoarea de 23.800 euro/cap de locuitor, ajungand in anul 2007 la 27.000 euro/cap de locuitor, urmand ca in anul 2008 sa scada la valoarea de 26.700 euro/cap de locuitor.

d) VAB/ locuitor la preturile de baza.Acest indicator este prezentat in tabelul si graficul urmator pe o perioada de 5 ani:-milioane Euro-

Tara/An20042005200620072008

Romania54,537.970,488.786,298.1110,441.7-

Franta1,489,648.01,547,758.01,614,340.01,697,407.0-

Tabel nr.3

Grafic nr.3

Valoarea adaugata bruta este soldul contului de productie reprezentand valoarea nou creata in procesul de productie. Raportarea valorii adugate brute la numarul de locuitori ne ofera o perpectiva mai clara asupra sumei care revine in medie pe cap de locuitor privind valoarea nou creata in procesul de productie. Valoarea acestui indicator in Romania, in anul 2004 este de 54,537.9 euro/locuitor. Pe perioada analizata inregistreaza un trend crescator, ajungand la valoarea de 110,441.7 euro/locuitor in anul 2007. Pentru Franta VAB/locuitor inregistreaza valori mult mai mari fata de Romania si cunoaste acelasi trend ascendent, evoluand de la 1,489,648.0 euro/locuitor in 2004 la 1,697,407.0 euro/locuitor in 2007.

e) Rata inflatieiAcest indicator este prezentat in urmatorul tabel si grafic pe o perioada de 5 ani:-%-

Tara/An20042005200620072008

Romania11.99.16.64.97.9

Franta2.31.91.91.63.2

Tabel nr.4

Grafic nr.4

Inflatia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o cretere generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale. Unul din indicatorii care masoara inflatia este rata inflatiei (exprimata procentual). In Romania, pe perioada analizata, rata inflatiei a atins valoarea maxima in anul 2004 11,9 %, acest indicator are un trend descendent ajungand in anul 2007 la valoarea de 4,9%, apoi inregistrand o crestere cu 3% in anul 2008.Spre deosebire de Romania, in Franta, rata inflatiei inregistreaza valori mult mai mici, si anume 1,9% in 2005 si 2006, scazand pana la 1,6% in anul 2007.Situatia favorabila a Frantei poate fi explicata prin puterea mare de cumparare a monedei nationale. O alta explicatie este aceea ca politicile guvernamentale, monetare si fiscale reusesc sa se coordoneze cu politicile Bancii Centrale, conducand astfel la o stabilitate a preturilor.

f) Rata somajuluiEvolutia acestui indicator este reprezentata pe o durata de 5 ani in urmatorul tabel si pentru o analiza mai buna sub forma grafica:-%-

Tara/An20042005200620072008

Romania8.17.27.36.45.8

Franta9.39.39.28.47.8

Tabel nr.5

Grafic nr.5

Rata omajului o calculam ca proportia de muncitori aflati in somaj raportata la numarul total al populatiei active. In Romania rata omajului pe perioada analizata a cunoscut diferite valori, 8,1% in anul 2004, 7,3 % in anul 2006 si cea mai mica valoare inregistrata 5,8% in anul 2008. In Franta rata omajului a inregistrat valori descrescatoare, din 2004 cand ia valoarea de 9,3%, pana in anul 2008 cand ajunge la valoarea de 7,8%.

g) Importuri, Exporturi, Balanta comerciala

Importurile-milioane Euro-

Tara/An20042005200620072008

Romania895512056149311472617321

Franta114996131535132960140326155081

Tabel nr.6

Grafic nr.6

Din tabelul si graficul care arata evolutia importurilor, se observa faptul ca valoarea importurilor este diferita in ceea ce priveste cele 2 tari analizate. Daca in Romania valoarea acestora nu depaseste suma de 17321 milioane euro ( in anul 2008 ), in Franta valoarea importurilor ajunge pana la 155081 milioane euro in anul 2008.

Exporturile-milioane Euro-

Tara/An20042005200620072008

Romania47966657768382779921

Franta123654136033136239140719152470

Tabel nr.7

Grafic nr.7

Exporturile pot fi definite ca operatiunea comerciala de vanzarea unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita. In cazul Romaniei, valoarea exporturilor este mult mai mica de cat valoarea importurilor, ceea ce scoate in evidenta dependenta tarii noastre de produsele de import. Exporturile Romaniei inregistreaza valori crescatoare de la 4796 mil euro in anul 2004 la 9921 mil euro in anul 2008. Diferenta dintre Romania si Franta in ceea ce priveste acest indicator este semnificativa. Franta realizeaza exporturi in anul 2008 de pana la 152470 milioane euro, cu 28816 mil euro mai mult decat la inceputul perioadei analizate, adica in anul 2004.

Balanta comerciala-milioane Euro-

Tara/An20042005200620072008

Romania-4159-5399-7248-6448-7400

Franta865844993279393-2610

Tabel nr.8

Grafic nr.8

Balanta comerciala reprezinta diferenta neta dintre valoarea importurilor si cea a exporturilor de bunuri ale unei tari, intr-o anumita perioada de timp. In cazul nostru este vorba de perioada 2004-2008.Putem observa faptul ca Romania, are o valoare a importurilor mai mare decat cea a exporturilor, ceea ce duce la o valoare negativa a balantei comerciale pe toata perioada analizata. Astfel balanta comerciala este nefavorabila. Franta are o balanta comerciala favorabila, dar cu un trend descendent, ajungand in anul 2008 la o situatie nefavorabila si anume o balanta commerciala cu o valoare negativa -2610 mil euro.

3. Indicatori la nivelul agriculturii

Potential agricol

a) Suprafata agricola pe categorii de folosinta.

Suprafata Agricola.-1000ha-

Tara20042005200620072008

Frana29611.0029550.0029503.0029418.0029242.06

Romnia14130.0014180.0014039.0013546.0013546.00

Tabel nr.9

Grafic nr.9Franta detine o suprafata agricola dubla decat cea a Romaniei, putem astfel intui si potentialul agricol al acestei tari. In anul 2008 Franta inregistra 29242.06 mii ha suprafata agricola, spre deosebire de Romania cu 13546 mii ha suprafata agricola.

Teren arabil.-1000ha-

Tar20042005200620072008

Frana18461.0018517.0018482.0018433.0018260.32

Romnia8915.008985.008939.008553.008721.00

Tabel nr.10

Grafic nr.10

Terenul arabil al Romaniei era de 8915 mii ha in anul 2004, si inregistreaza o usoara scadere ajungand in anul 2008 la 8721 mii ha. Pe de cealalta parte Franta detinea 18461 mii ha teren agricol in 2004, suprafata terenului agricol inregistrand deasemenea o scadere pana la 18260 mii ha in 2008.

Vii i livezi.-1000ha-

Tar20042005200620072008

Frana1123.001126.001115.001086.001071.08

Romnia429.00510.00469.00460.00375.00

Tabel nr.11

Grafic nr.11

Suprafata ocupata cu vii si livezi, in Romania, este in scadere din 2005 pana in 2008, aceasta reducandu-se cu 135 mii ha. In Franta intalnim aceiasi situatie, suprafata ocupata cu vii si livezi se reduce si aici cu 52 mii ha.

Puni i fnee.

-1000ha-

Tar20042005200620072008

Frana10027.009907.009906.009899.009910.67

Romnia4786.004685.004631.004533.004450.00

Tabel nr.12

Grafic nr.12In cazul suprafetei ocupate cu pasuni si fanete, Romania are si aici o situatie nefavorabila. Suprafata ocupata se reduce cu 336 mii ha, de la valoarea de 4786 mii ha in 2004, scade la 4450 mii ha in anul 2008. Si in Franta suprafata ocupata este in scadere, de la 10027 mii ha in 2004, ajunge la 9899 mii ha in 2007.

b) Suprafete irrigate.Evolutia suprafetei irigate este prezentata in urmatorul tabel si grafic:-1000ha-

Tar20042005200620072008

Frana26502678267526702670

Romnia3274696320257

Tabel nr.13

Grafic nr.13

Suparafata irigata se exprima in mii hectare, iar in Romania inregistreaza valori maxime pentru perioada analizata de 327 mii ha irigate in anul 2004, si minime de 46 mii ha suprafata irigata in anul 2005.Franta detine o suprafata irigata mult mai mare decat a Romaniei, si anume 2650 mii ha in anul 2004, 2678 mii ha in 2006. Pana in 2008 valorile inregistrate prezinta mici diferente situandu-se in jurul a 2670 mii ha . Acest decalaj existent intre Franta si Romania poate fi explicat prin faptul ca Franta detine un sistem dezvoltat de irigatii, iar Guvernul Frantei acorda stimulente considerabile utilizatorilor de apa pentru irigatii.

c) Mecanizare (Incarcatura pe tractor)

Numarul de tractoareTara20042005200620072008

Frana12053001176425115154211350001130000

Romnia171811173043174563174003174790

Tabel nr.14

Grafic nr.14In Romania numarul mediu de tractoare este de 173000 tractoare, iar in Franta de 1170000 tractoare. Se observa astfel diferenta dintre cele doua tari in ceea ce priveste gradul de mecanizare.

Incarcatura pe tractor exprimata prin numarul de hectare ce revin in medie unui tractor.

-ha/tractor-

Tar20042005200620072008

Frana16.2516.7017.0217.2017.11

Romnia54.3954.8753.8951.8052.04

Tabel nr.15

Grafic nr.15

Se observa ca in cazul Romaniei incarcatura pe tractor este mult mai mare decat in cazul Frantei, explicatia poate fi data prin faptul ca tara noastra dispune de un numar mult mai mic de tractoare, crescand astfel numarul de hectare ce revin pe un tractor. Daca in Romania numarul de hectare ce revin pe un tractor oscileaza intre 51,80 ha si 54,87 ha, in Franta numarul lor este cuprins intre 16,25 ha si 17,20 ha.

d) Chimizare Consum de ingrasaminte chimice (tone)-tone-

20042005200620072008

Franta38960003537000349142638280002668175

Romania380004461392362884387216397965

Tabel nr.16

Grafic nr.16

Consumul de ingrasaminte chimice este redat prin cantitatea de ingrasaminte chimice substanta activa. In Romania cantitatea maxima de ingrasaminte chimice s-a folosit in anul 2005, si anume 461392 tone ingrasaminte.In ceea ce priveste Franta cantitatea maxima s-a folosit in anul 2004 3896000 tone. In urma anlizei tabelului si graficului putem observa o discrepanta mare a consumului de ingrasaminte chimice dintre cele 2 tari, o explicatie ar putea fi si nivelul diferit de dezvoltare economica al fiecarei tari.

Consum de ingrasaminte chimice la hectar (t/ha)t/ha

20042005200620072008

Franta 0.1320.1200.1180.1300.091

Romania0.0270.0330.0260.0290.029

Tabel nr.17

Grafic nr.17

Indicatorul consumul de ingrasaminte chimice la hectar s-a calculat dupa formula : [cantitatea de ingrasaminte chimice/suprafata agricola]. Dupa ce s-a raportat cantitatea de ingrasaminte chimice la suprafata agricola constatam ca pe perioada analizata Romania a utilizat in medie 0,027 tone/ha, iar Franta 0,120 tone/ha. Se observa faptul ca Franta utilizeaza o cantitate de ingrasaminte chimice de aproximativ 4-5 ori mai mare decat Romania.

e) Efective de animale

Mii capete

RomaniaFranta

BovinePorcineOvineCaprineBovinePorcineOvineCaprine

200428975145744767819319.8615004.329150.821240

200528086495742566119310.3114951.349096.541224.75

200628626622761168719417.8614840.328905.181114.23

200729346815767872719359147368459.381091.92

200828196565846986519887.4514805.558187.321224.39

Tabel nr.18

Grafic nr.18.1

Grafic nr.18.2

Efectivele de animale reprezinta totalitatea animalelor domestice crescute pentru productie, reproductie si tractiune. Daca urmarim valorile inregistrate de cele doua tari, observam ca Franta dispune de un efectiv mult mai mare de animale pe toti cei 5 ani de analiza. Astfel in Romania in anul 2004 efectivul de bovine se ridica la 2897 mii capete, ajungand la 2819 mii capete in anul 2008. Comparativ in Franta numarul bovinelor in anul 2004 era de 19319 mii capete, crescand pana la 19887 mii capete in 2008. Diferente la fel de mari sunt si in cazul efectivelor de porcine si ovine si caprine.

f) Animale la 100haAcest indicator, animalele la 100 ha, a fost calculat dupa formula: [numar de animale pe fiecare specie / suprafata agricola]*100.

Mii capete la 100ha

RomaniaFranta

BovinePorcineOvineCaprineBovinePorcineOvineCaprine

200420.5036.4152.704.8065.2550.6730.904.19

200519.8045.8052.364.6665.3550.6030.784.14

200620.3947.1754.214.8965.8250.3030.183.78

200721.6650.3156.685.3765.8150.0928.763.71

200820.8148.4662.526.3968.0150.6328.004.19

Tabel nr.19

Grafic nr.19.1

Grafic nr.19.2Indicatorul animale la 100 ha in cazul Romaniei in ceea ce priveste bovinele are valori cuprinse intre 19,80 mii capete la 100 ha, in anul 2005 si 21,66 mii capete la 100 ha in anul 2007. In cazul Frantei acest indicator inregistreaza valoarea de 65,25 mii capete la 100 ha in 2004, iar in 2008 de 68,01 mii capete la 100 ha. Pe toata perioada analizata observam valori mai mici in Franta decat in Romania in ceea ce priveste ovinele si valori relativ egale in cazul caprinelor. Acest lucru se poate explica prin faptul ca suprafata la care se raporteaza numarul de animale in Franta este mult mai mare decat in Romania, obtinandu-se astfel valori mai mici.

Rezultate economice

a) Productii medii la principalele culturi vegetaleKg/ha

RomaniaFranta

Anul/produsulGrauPorumbSfecla de zaharSeminte de Fl. SoareluiLegumeGrauPorumbSfecla de zaharSeminte de Fl. SoareluiLegume

20043477.44549.732393.81682.9167007578.78990.580061.6236618449.6

20052998.43981.629159.41401.024006988.68253.882299.72337.619065.6

20062773.63575.329431.11554.48526.26741.38720.278745.22232.625269.6

200716101702.926327.7730.611125.76254.29672.784526.22524.118198.5

20083422.13227.134889.81446.512883.97100.99293.986762.92554.218003.5

Tabel nr.20

Grafic nr.20.1

Grafic nr.20.2Culturile analizate au fost cele de grau, porumb, floarea-soarelui, sfecla de zahar si legume. Cea mai nefavorabila situatie o intalnim in cazul culturii de legume, unde diferenta cu Franta este de peste 50% in ceea ce priveste productia medie.In Romania, productia de grau la ha a scazut din anul 2004 pana in anul 2007 cu 1867 kg/ha, revenind in 2008 la o productie de 3422,1 kg/ha. In Franta, productia a inregistrat deasemenea un trend descendent din 2004 pana in 2007 revenind in anul 2008 la o productie medie de 7100 kg/ha. Aceste diferente majore se datoreaza faptului ca Franta practica o agricultura de tip industrial, cu un grad de mecanizare si chimizare ridicat, favorizand astfel imbunatatirea productiilor medii si totale.

b) Producii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetal.kg/locuitor

RomaniaFranta

Anul/produsulGrauPorumbSfecla de zaharSeminte de Fl. SoareluiLegumeGrauPorumbSfecla de zaharSeminte de Fl. SoareluiLegume

2004359.83669.7730.987.697.69637.21262.83494.2623.398.83

2005338.93479.6533.690.550.55587.60218.05496.2324.068.32

2006255.72415.7653.321.381.38561.34202.78474.1622.858.09

2007141.18178.7134.721.311.31514.78225.58522.1120.607.92

2008333.55364.5932.821.721.72609.36247.15473.5025.127.88

Tabel nr.21

Grafic nr.21.1

Grafic nr.21.2

Indicatorul productia totala/locuitor se calculeaza prin raportarea productiei totale la populatie, exprimand cantitatea de produse vegetale ce revin pe locuitor. Ca si in cazul productiei medii, situatia cea mai nefavorabile o intalnim tot in cazul productiei de legume. Cantitatea de legume ce revine unui locuitor in cazul Romaniei creste de la 0.55 kg/cap de locuitor in 2005, la 1.72 kg/cap de locuitor in anul 2008. Cantitatea medie inregistrata de Franta in cazul legumelor se situeaza in jurul a 8 kg/cap de locuitor pe intreaga perioada analizata.

c) producii medii la principalele produse de origine animal

RomaniaFranta

Carne de porc(kg/animal)Carne de bovine(kg/animal)Oua(grame/animal)Lapte(litri/animal)Carne de porc(kg/animal)Carne de bovine(kg/animal)Oua(grame/Animal)Lapte (litri/ animal)

200481.51598364.3779.390.4292.417315.34084.5

200581.11507043.8788.990.5287.817916.84181.3

200682.6137.77470914.680.5288.818537.44144.2

200783138.36486.4848.680.4301.417908.24237.2

200882.91397574.2691.880.2298.617065.64370.2

Tabel nr.22

Grafic nr.22.1

Grafic nr.22.2

Productia medie s-a analizat pentru urmatoarele produse principale de origine animala: carne de porc, carne de bovine, oua si lapte. Pentru Romania productiea de carne de porc inregistreaza valori crescatoare pe intreaga perioada analizata. Carnea de vita are insa un tred descendent, de la 159kg/animal in anul 2004 la 139kg/animal in anul 2008. Deasemenea productia de oua si lapte inregistreaza valori descrescatoare.In ceea ce priveste Franta, productia medie la principalele produse de origine animala inregistreaza valori mai mari decat Romania cu exceptia productiei de carne de porc.

d) Producii totale/locuitor la principalele produse de origine animal.

Kg/loc

RomaniaFranta

Carne de porcCarne de bovineOuaLapteCarne de porcCarne de bovineOuaLapte

200417.237.4417.00253.5136.8025.1315.18405.64

200520.158.7816.88256.3536.2324.1714.82409.63

200620.917.3717.19308.2931.9223.3814.42397.39

200721.807.6315.12291.6731.9124.0713.80396.18

200820.396.9516.02284.5131.6923.7214.79396.03

Tabel nr.23

Grafic nr.23.1

Grafic nr.23.2

Acest indicator s-a calculat raportand productia totala la fiecare produs de origine animala la populatie. Obtinem astfel productia de produse animale ce revine pe cap de locuitor. In Franta productia totala/locuitor de carne de vita a scazut din 2004 pana in 2008 cu 1,41 kg/cap de locuitor. In Romania a inregistrat tot o scadere, dar mai mica, de 0,49 kg/cap de locuitor fata de anul de referinta. In ceea ce priveste productia totala/locuitor la carnea de porc, in Romania a crescut cu 3,16 kg/cap de locuitor din anul 2004 in anul 2008, iar in Franta pe aceiasi perioada a scazut cu 5,11 kg/cap de locuitor.

Ca o concluzie a analizei efectuate putem spune ca intre cele 2 tari, Franta, respectiv Romania, exista mari diferente atat in ceea ce priveste indicatorii de natura economica, precum populatia, rata omajului, rata inflatiei, PIB-ul/locuitor sau balanta comerciala, cat si in ceea ce priveste indicatorii de la nivelul agriculturii. Aceste diferente apar ca urmare a gradului inegal de dezvoltare a celor 2 tari. Franta este prima tara agricola a Uniunii Europene, are o economie puternic dezvoltata si traditie in agricultura. Lansarea Romaniei se face insa greoi, atat din punctul de vedere al economiei, cat si al agriculturii. In timp ce Franta practica o agricultura de tip industrial, Romania se bazeaza pe o agricultura de tip traditional si acest lucru se reflecta in rezultatele obtinute in productia agricola.

4. Principalele reglementari pe pietele agricole

Politica agricol a Europei se decide la nivelul UE de ctre guvernele statelor membre i este pus n aplicare de ctre statele membre. Aceast politic urmrete sprijinirea veniturilor agricultorilor, ncurajndu-i totodat s produc mrfuri de nalt calitate cerute de pia i s gseasc noi modaliti de a-i mbunti activitatea, precum sursele ecologice regenerabile de energie.PAC i are rdcinile n Europa de Vest a anilor '50, unde societatea fusese profund marcat de anii de rzboi i unde agricultura fusese paralizat, mpiedicnd astfel aprovizionarea cu alimente. Iniial, PAC a pus accentul pe ncurajarea creterii productivitii agricole, pentru a le asigura consumatorilor o aprovizionare constant cu produse alimentare la preuri accesibile, dar i pentru a crea un sector agricol viabil pentru UE. Datorit PAC, agricultorii beneficiau de subvenii i sisteme care le garantau preuri ridicate ce i stimulau s produc mai mult. De asemenea, se acordau ajutoare financiare pentru restructurarea agriculturii, de exemplu prin sprijinirea investiiilor n ferme n scopul dezvoltrii i gestionrii capacitilor lor tehnologice, astfel nct s se poat adapta la condiiile economice i sociale ale vremii. Anumite msuri au fost introduse sub forma unor ajutoare pentru pensionarea anticipat, pentru formarea profesional i pentru regiunile defavorizate. PAC i-a atins cu succes obiectivul de autoaprovizionare a Uniunii Europene ncepnd cu anii '80. Cu toate acestea, UE a ajuns s se confrunte dintr-o dat cu excedente aproape permanente din principalele produse agricole, dintre care unele au fost exportate (cu ajutorul subveniilor), n timp ce altele au trebuit depozitate sau dispersate n interiorul UE. Aceste msuri au atras cheltuieli bugetare ridicate, au distorsionat anumite piee mondiale, nu au servit ntotdeauna cel mai bine intereselor agricultorilor, devenind astfel nepopulare n rndul consumatorilor i contribuabililor. n acelai timp, societatea a devenit tot mai preocupat de durabilitatea agriculturii n contextul proteciei mediului, Summitul mondial de la Rio (1992) fiind, n acest sens, un reper important la nceputul anilor '90.Multe dintre schimbrile importante ale PAC avuseser deja loc n anii '80, dar s-au accentuat n special la nceputul anilor '90. Limitarea produciei a contribuit la reducerea excedentelor (cotele de lapte din 1983) i s-a pus un nou accent pe agricultura ecologic. Pentru a beneficia de ajutoare directe, agricultorii au fost nevoii s i ndrepte atenia spre pia i s rspund noilor prioriti ale publicului (reforma MacSharry din 1992). Aceast schimbare de strategie, care a avut loc n 1999 prin reforma Agendei 2000 i care favorizeaz competitivitatea agriculturii europene, include, de asemenea, un element fundamental nou i o politic de dezvoltare rural destinat s ncurajeze numeroase iniiative rurale, ajutnd totodat agricultorii s i restructureze fermele i s diversifice i s mbunteasc comercializarea produselor. S-a stabilit un plafon bugetar pentru a asigura contribuabilii c nicio cheltuial legat de PAC nu va scpa de sub control. n 2003 s-a convenit n cele din urm asupra unei reforme fundamentale noi. Agricultorii nu mai sunt pltii doar pentru a produce produse alimentare. Astzi, cererea este principala for motrice a PAC. Ea ine seama pe deplin de preocuprile consumatorilor i contribuabililor, lsnd n acelai timp agricultorilor din UE libertatea de a-i adapta producia la cerinele pieei. n trecut, cu ct agricultorii produceau mai mult, cu att primeau mai multe subvenii. n viitor, marea majoritate a ajutoarelor destinate fermierilor vor fi pltite independent de cantitile produse. n cadrul noului sistem, agricultorii vor continua s primeasc pli directe cu scopul de a menine stabilitatea veniturilor, dar legtura cu producia a fost eliminat. n afar de aceasta, agricultorii trebuie s respecte standarde de protecie a mediului, de siguran a alimentelor i de protecie a plantelor i animalelor. n cazul nerespectrii acestor standarde, vor risca reduceri ale plilor directe de care beneficiaz (o condiie cunoscut sub denumirea de eco-condiionalitate). Eliminarea legturii dintre subvenii i producie (denumit de obicei decuplare) i va face pe agricultorii UE mai competitivi i mai orientai ctre pia. Acetia vor fi liberi s produc ceea ce este mai profitabil pentru ei, bucurndu-se totodat de dorita stabilitate a venitului.Aceast serie de reforme a conturat un viitor mai limpede pentru PAC, evideniind i mai mult valoarea pe care o are pentru ntreaga societate.

1