Grupul Şcolar Industrial “Unirea” Bucureşti

Clasificare: Mecanic si Mecanica fina

Examen pentru certificarea competentelor profesionalea de nivel 2.

Rolul Mecanismul cu clichet

Elev: Radu Vasile-Alexandru

Clasa: a XI-a AC1

Profesor: Irina Tintea

2011

Importanţa utilizării mecanismelor în

construcţia maşinilor-unelte

În industria constructoare de maşini se realizează, prin procedee de prelucrări mecanice, produse necesare diferitelor domenii ale tehnicii, cum ar fi: industria de electrotehnică şi mecanică fină, industria de automobile, energetică-nucleară, construcţii metalice şi utilaj tehnologic, construcţii aero-spaţiale, etc.

Tehnologia prelucrării mecanice prin aşchiere se ocupă cu aplicarea ştiinţifică a proceselor de prelucrare a pieselor, prin îndepărtarea surplusului de material sub formă de aşchii, în vederea obţinerii unor produse de înalt nivel tehnic şi la un cost minim.

Operaţia de prelucrare mecanică prin aşchiere se realizează cu ajutorul maşinilor-unelte.

Maşina-unealtă este o maşină de lucru echipată cu scule şi dispozitive necesare pentru realizarea operaţiilor de prelucrare prin aşchiere.

Din categoria maşinilor-unelte fac parte: strunguri de diferite tipuri, maşini de frezat, rabotat, mortezat, maşini de rectificat, maşini de găurit, maşini de alezat, etc.

În general, o maşină-unealtă se compune dintr-o serie de mecanisme şi organe specifice maşinilor-unelte (batiuri, ghidaje, arbori, axe, lagăre, cuplaje, etc.) care face posibilă realizarea ciclului de prelucrare prin aşchiere.

Condiţiile tehnologice de prelucrare a pieselor prin aşchiere au condus la realizarea unui număr de tipuri de maşini-unelte cu mişcarea principală de rotaţie.

În general, maşinile-unelte sunt acţionate de motoare electrice care asigură mişcarea de rotaţie la intrarea în cutia de viteze, turaţia mişcării putând fi variată în limite foarte strânse (una, două, trei şi mai rar patru turaţii).

Aşadar, apare necesară existenţa în schema cinematică a mecanismelor pentru transmiterea mişcării de la motorul electric la axul principal şi pentru schimbarea turaţiilor în scopul lărgirii domeniului de utilizare al turaţiilor la axul principal al maşinilor-unelte.

Utilizarea unui anumit tip de mecanisme, în construcţia maşinilor-unelte, este influenţată de o seamă de factori care ţin de utilizarea maşinii-unelte, de economicitatea soluţiei, de avantajele şi dezavantajele pe care le prezintă fiecare tip de mecanism în parte.

În afara mecanismelor mecanice la maşinile-unelte moderne se extinde tot mai mult folosirea mecanismelor electrice, electronice, hidraulice şi pneumatice care prezintă unele avantaje, ca: randament ridicat, posibilităţi largi de automatizare, eliminarea zgomotelor, manevre uşoare, etc. Mecanismele pneumatice au o utilizare mai restrânsă în special la maşinile-unelte portabile.

Din categoria mecanismelor destinate maşinilor-unelte se disting :

- mecanismele de transformare a mişcării de rotaţie în mişcare de translaţie (continuă sau intermitentă);

- mecanismele de transformare a mişcării de rotaţie continuă în mişcare de rotaţie intermitentă;

- mecanismele de transmitere a mişcării de rotaţie de la arborele de ieşire al motorului la axul principal (realizează legătura dintre sursa de energie folosită şi mecanismele de lucru);

- mecanismele pentru variaţia continuă sau discretă (în trepte) a turaţiilor (mecanisme variatoare de turaţii folosite la construcţia cutiilor de viteze şi a cutiilor de avansuri);

- mecanismele pentru inversarea sensului de mişcare (inversarea mişcării de rotaţie).

Capitolul I.

Mecanisme de transformare a mişcării

I.1. Generalităţi. Clasificare.

În construcţia de maşini o mare importanţă în transformarea mişcării de rotaţie, care este folosită frecvent, o au mecanismele de transformare a mişcării.

Pentru producerea mişcării sunt utilizate motoarele electrice, motoarele cu ardere internă care generează o mişcare de rotaţie, arbori ce sunt uşor de executat din punct de vedere tehnologic.

În construcţia de maşini deoarece unele părţi trebuie să execute şi alte tipuri de mişcări, trebuie introduse mecanisme de transformare a mişcării.

Acestea preiau mişcarea de rotaţie şi o transformă în:

continuă

Mişcare Mişcare

de rotaţie rectilinie

discontinuă

Cele mai utilizate mecanisme sunt:

a). mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie continuă sau inversă:

1. mecanism şurub – piuliţă2. mecanism roată dinţată – cremalieră

b). mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie în mişcare alternativă sau invers:

1. mecanism bielă – manivelă

Mecanisme de transformare a

mişcării

Alte

rnati

vă

Inte

rmite

ntă

2. mecanism cu excentric3. mecanism cu came

c). mecanisme pentru transformarea mişcării rectilinii intermitente în mişcare de rotaţie intermitentă

1. mecanism cu clichetd). mecanisme pentru transformarea mişcării de rotaţie continuă în mişcare de rotaţie discontinuă:

1. mecanism Cruce de Malta

În construcţia de maşini se utilizează mai mult mecanisme de transformare a mişcării, cuplate între ele.

Pentru a obţine o mişcare de rotaţie intermitentă pornind de la mişcarea de rotaţie continuă putem utiliza:

- un mecanism Cruce de Malta, sau- un mecanism bielă – manivelă şi un mecanism cu clichet.

I.2. Mecanismul cu clichet.

Clichetul este o pârghie articulată la un capăt şi având celălalt capăt profilat astfel încât pătrunzând între dinţii unei roţi dinţate, să împiedice rotirea acesteia într-un anumit sens.

Clichetul poate bloca sau debloca un ax (arbore) ce se roteşte într-un sens sub acţiunea unei comenzi. Datorită faptului că dinţii clichetului lucrează la îndoire şi la presiune, ei se execută cu lăţimi mai mari la bază (zona de lucru).

De exemplu, asociat cu alte mecanisme se folosesc ca:

- organe de frânare cu oprire automată pentru utilaje de ridicat sarcini: vinciuri, trolii manuale, cricuri, etc.;

- mecanisme de deplasare cu cursă foarte scurtă (pasul unui dinte).Clichetul este acţionat pentru a împinge un dinte şi apoi, retrăgându-se un pas, angrenează următorul dinte, repetând mişcarea, roata dinţată sau cremaliera se deplasează pas cu pas.

1 – clichet

2 – roată dinţată

Fig.1. Mecanismul cu clichet.

Mecanismul cu clichet este utilizat ca mecanism de comanda si actionare sau ca mecanism pentru blocarea miscarii.

Din punct de vedere constructiv, mecanismul cu clichet (fig.1) este format dintr-un element dintat 1 ce are o dantura speciala si din elementul 2, clichetu, care se sprijina cu un capat pe dantura elementului 1, iar cu celalalt capateste legat la baza, prin intermediul unei articulatii O2.

Pentru garantarea contactului dintre clichet si roata de clichet este necesar sa se foloseasaca arcuri elicoidale (3) sau lamelare.

Elementul dintat reprezinta elementul condus si poate fi sub forma unei roti, iar clichetul este elementul conducator si are forma unui carlig.

Mecanismele cu clichet pot fi :

-cu miscare posibila intr-un sens sau in ambele sensuri (fig.2) ;

-cu element dintat sub forma de roata sau de cremaliera ;

-cu actiune unilaterala sau bilaterala (fig.3)

Mecanismele cu clichet pot utiliza clichetul atat pentru miscarea rotii cat si pentru blocarea ei.

Domeniul de utilizare al mecanismelor cu clichet este foarte vast.Aceste mecanisme pot fi intalnite la mecanismele de ceasornic, jucarii mecanice muzicale, relee de timp, discuri telefonice, masini de scris, mecanismul de avans al benzii de hartie, motoare pneumatice pas cu pas etc.

In figura 4 este reprezentat schematic, mecanismul de avans al hartiei la mini imprimante.Clichetul 1 primeste miscarea de la un electromagnet 2 prin intermediul unei parghii oscilante 3. Electromagnetul actioneza aproximativ 25 ms, timp in care au loc

avansul rotii cu un pas, respectiv deplasarea hartiei. Dupa decuplare, clichetul blocheza din nou roata de clichet cu ajutorul arcului elicoidal de tractiune 4.

Mecanismul cu clichet functioneza in general la turatii mari.