Asamblarea Rotilor Dintate Prin Pene 10429 Www.referate10.Ro

5/25/2018 Asamblarea Rotilor Dintate Prin Pene 10429 Www.referate10.Ro

Asamblarea roilor dinate prin pene


ARGUMENT

Majoritatea activitatilor economice,sociale implica utilizarea mijloacelor de transport.Intre evolutia societatii si cea a mijloacelor de transport exista o stransa relatie.Progreseleinregistrate in domeniul transporturilor a facilitat o crestere calitativa si cantitativa a schimburilorcomerciale,sociale sau culturale inlaturand bariere si construind punti.La randul sau societatea umana sia valorizat o mare parte din cuceririle sale in dezvoltareamijloacelor,infrastructurilor,metodelor,legislatiei si a organizarii sistemelor de transport.In conditiile un transport competitiv produsele pot ajunge acolo unde sunt solicitate cu un cost sila un pret convenabil pentru utlilizatori.!ransportul faciliteaza accesul produselor pe piete situatela distanta fata de locul de productie.!ransporturile pot deveni si suport pentru continuarea

proceselor de productie in scopul utilizarii eficiente a timpului afectat onorarii comenzilor."ricedezvoltare economica se bazeaza pe existenta unor piete concurentiale iar transportul este unfactor de stimulare a concurentei.

In standardul de pregatire profesionala #alificarea de !ehnician !ransporturi pentruabsolventii nivelului $ liceu tehnologic prevede ca acestia vor fi capabili sa indeplineasca sarcinicu caracter tehnic de montaj,punere in functiune,intretinere si reparare a mijloacelor detransport.!esteaza prototipurile,exploateaza si estimeaza costurile de transport.%e asemeneaasigura controlul tehnic al mijloacelor de transport in vederea functionarii normelor in vigoare.

Pentru proiectul de sustinere a examenului de certificare pentru obtinerea certificatului decalificare profesionala am ales tema ,,%ocumente de pregatire si insotire a transportului marfa&&.'laborarea proiectului este o activitate tehnica desfasurata de la problema completa pusa de

productie pana la totalitatea indicatiilor date pe documentatia tehnologica.In realizareaproiectului,am utilizat notiunile invatate la urmatoarele module(

Planificarea si organizarea productiei Asigurarea calitatii 'lemente de proiectare )anatatea si securitatea muncii )isteme de transmitere a miscarii !ehnici de masurare in domeniu )isteme si tehnologii de fabricatie %etectarea defectelor Asamblari mecanice )isteme de transport #oordonarea si monitorizarea transporturilor #ontracte si documente de transport 'xploatarea tehnica a mijloacelor de transport

*ealizarea proiectului urmareste dezvoltarea aptitudinililor de studiu si a capacitatii deselectare a informatiilor necesare realizarii unei documentatii pe baza unei teme date.


INTRODUCERE

Asamblarea este operatia de reuniune, intro succesiune bine determinata, a elementelor

constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele tehnologice impuse.

*ezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.

%upa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia dintre

elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari(

prin nituire

prin sudare +. edemontabile(

prin lipire

prin presare

Asamblari(

prin filet cu pene

-. %emontabile( canelate

cu elemente elastice

Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta faradeteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de

frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. #and deformatiile

suprafetelor in contact sunt elastice, asamblarea este demontabila. %aca apar si deformatii

plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile.

Penele longitudinale pot fi(

a %e fixare /cu prestrangere /0igura +.


Pene inclinate cu nas

Pene fara nas /a

Pene plate /b

Pene concave /c

Pene tangentiale /d

)unt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.

b %e ghidare /fara prestrangere / 0igura -.

Pene paralele( "bijnuite /0igura 1

Figura 1

Figura 2


%repte /0igura $

Penele paralele au fetele opuse paralele. 'fortul se transmite numai pe fetele laterale fara

efect de impanare.

2neori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. )e calculeaza la fel ca penele

inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.

#and este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua sau trei pene,

montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu +-3 grade.

Lungimea aproximativa a penei este de /+,+4.+,$d.

Pene disc /0igura 5

Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d 6 53 mm si se

monteaza dupa cum se indica in 0ig. ++. Lungimea 7 l 8 se determina pentru a rezista la strivire

pe suprafata laterala si la forfecare

Figura 3

Figura 4


Penele transversale pot fi (

#u o fa9 :nclinat9

#u dou9 fee :nclinate

#u seciune rotunjit9

#u seciune dreptunghiular9

ROI DINATE NOIUNI DE BAZ

" roat9 dinat9 este o roat9care are ;dini; dea lungul circumferineisale pentru a angrenauna sau alte roi dinate sau piese similare ale unui mecanismmai complex cu scopul de a realizatransmitereaforeidea lungul unei direcii tangenialela suprafeele ambelor. " roat9 nedinat9

poate realiza transmiterea, :ntro oarecare m9sur9, a unei fore tangeniale, dar are utiliz9rilimitate deoarece la fore mari se produc fenomene de alunecare/sau patinare


angrenajcu una sau mai multe roi dinate. *otaia oric9reia din roile dinate ale unui astfel deangrenaj cauzeaz9 obligatoriu rotaia tututor celorlalte. Astfel, mi


cu roi dinate cilindrice cu dini drepi sau :nclinai

cu roi conice

angrenaje melcroat9 melcat9.

#omponentele principale ale reductoarelor cu o singur9 treaptB de reducere sunt urm9toarele(

cei doi arbori respectiv arborele de intrare


%ispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare consistent9 arulmenilor, uneori chiar a angrenajelor c>nd nici una din roile dinate nu ajunge :n baia de ulei.#onducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaz9 folosind diverse construcii dedispozitive de ungere /canale de ungere, ung9toare, roi de ungere, inele de ungere, lan deungere etc..

#arcasa reductorului se compune :n general din douB p9rti, corp


F @ x m deplasarea profilului este distana mBsuratB pe perpendiculara comunB dintre cilindrul de divizare al roii


0igura H

Pot fi cu sau f9r9 c9lc>i /nas, c9lc>iul und montarea


M9rimea forei de batere este limitat9 de rezistena la strivire a suprafeei de batere, penele

cu c9lc>i permi>nd fore de batere mai mari.

@ m9rimea forei de batere

0 @ forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei

J @ unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere

J @ unghiul la varf al conului

Q @ unghiul de frecare.

Momentele de torsiune transmise de asambl9rile prin pene plate N care se folosesc :n

cazul arborilor cu dR-$3 mm N sunt inferioare celor transmise de asamblarea prin pan9 :nalt9.

La penele :nalte cu capetele drepte /figura Ob, montajul se poate realiza prin baterea

penei :n lungul canalului.

0igura Ob

M9rimea forei de batere este limitat9 de rezistena la strivire a suprafeei de batere,

penele cu c9lc>i permi>nd fore de batere mai mari.

Asambl9rile cu pene concave N transmi>nd momente de torsiune mai mici comparativ

cu asambl9rile prin pene :nalte sau plate N se folosesc pentru arbori cu dR+S3 mm se

:ntrebuineaz9


canalului de pan9 :n arbore. La momente mari de torsiune se pot folosi dou9 pene montate la

+-33.

Penele tangeniale se monteaz9 perechi( pan9


0igura 1

S. Asambl9ri prin pene longitudinale montate f9r9 str>ngere. %in aceast9 categorie facparte asambl9rile prin pene paralele, pene disc


0igura ++

0igura +-

as

tc

as

c

ts

dh

Ml

dhl

M

5

5

=

=

/pentru asambl9ri fixe

a

tc

dhp

Ml

5=

/pentru asambl9ri mobile

af

c

tf

dbl

M =

-


Cn funcie de rolul lor funcional, penele paralele se :mpart :n( obi


0igura +5

as

t

c

as

t

s

dc

Ml

dcl

M

-

-

=

=

Vs @ efortul unitar de strivire

Mt @ momentul de torsiune

dc @ diametrul arborelui de calcul

l @ lungimea penei

Vas @ rezistenta admisibila la strivire a materialului

lc @ lungimea de calcul a penelor sau a butucului

Penele cilindrice sunt N de fapt N


af

z

tf

as

tc

as

z

ts

ldd

Mzdd

Ml

ldd

M

=

=

=

+

+

+

-

5

5

Vs @ efortul unitar de strivire

Mt @ momentul de torsiune

d @ diametrul arborelui de calcul

d+ @ diametrul penei

z @ numarul de pene cilindrice

lz @ lungimea penelor

Vas @ rezistenta admisibila la strivire a materialului

lc @ lungimea de calcul a penelor sau a butucului

Wf @ efortul unitar

Waf @ efortul unitar admisibil.

H. Penele transversale se monteaza cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate.

'le pot avea sectiune dreptunghiulara N cu una sau ambele fete inclinate N sau pot avea

muchiile rotunjite. In figura +H sunt aratate cateve tipuri de pene transversale. )e pot utiliza

atat la asamblare, exemplu( tija pistonului in capul de cruce la compresoare la tiranti, cat si

pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii, exemplu( jocul dintre fus si cuzinet.

A N A


0igura +H

0igura +O

0igura +O prezinta reglajul jocului in lagar. )e observa ca, prin strangerea contrapiulitei

-, pana + lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe verticala in sus, producand o


forta de presare asupra lagarului compus din cuzinetii $ si 5. Atunci cand realizarea penelor

transversale si a canalelor este mai costisitoare, se vor utiliza stifturile transversale N simple

sau crestate N cum sunt cele din figura +E. Pentru a impana prin autoblocare elementele

supuse asamblarii, penele si stifturile traversale se executa cu o conicitate sau o inclinare de

+(S3 pana la +(+33.

0igura +E

#alculul nd doar un caracter orientativ.

Cn cazul :n care este nepermis9 deplasarea circular9 relativ9 N :n timpul funcion9rii N a

pieselor asamblate nu se recomand9 folosirea penelor cu str>ngere. Cn afar9 de aceasta, penele

longitudinale montate cu str>ngere transmit momente de torsiune relativ mici. %ezavantajul

general al penelor cu str>ngere const9 :n sl9birea N cu trecerea timpului N a str>ngerii iniiale,

ca urmare a aciunii sarcinilor variabile.


Penelor tangeniale nu le sunt proprii aceste dezavantaje din care cauz9 se recomand9

folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care funcioneaz9 :n condiii grele penele

tangeniale sl9besc, :ns9 N la fel ca ngere N rezistena la oboseal9 a

asambl9rii, prin canalele de pan9.

La penele longitudinale montate f9r9 str>ngere nu se :nt>lnesc dezavantajele

menionate, exist>nd totu


"rice masurare are la baza un fenomen, o legitate sau un efect fizic.aceasta baza stiintifica

a masurii este numita in general principiu de masurare.Procesul de masurare este parte integranta si absolut necesara a oricarui tip de productie .Infunctie de tipul de productie, se aleg metodele si mijloacele de masurare, pe baza anumitorcriterii(Pentru obtinerea unei productivitati inalte se folosesc - cai( 0olosirea unor mijloace de control si masurare de inalta productivitate proiectate siconstruite special sau adoptate la o anumita productie. Aplicarea unor metode de control de inallta productivitate, folosinduse fie mijloace demasurare universale, fie mijloace speciale.Ansamblul relatiilor teoretice si operatiilor experimentale pe care le implica masurarea,privitein general, caracterizeaza metoda de masurare.

Metode de masurare pot fi(%irecteIndirecteMetoda de masurare directa ste metoda in care valoarea masurandului este obtinuta nemijlocitsi nu prin masurarea unor marimi legate functional cu masurandul.'xemple(Masuraea unor lungimi cu ajutorul unei linii gradateMasurarea unei mase folosind o balanta cu brate egaleMetodele de masurare directa pot fi(#u compararea simultana#u comaparare succesivaMetoda de masurare indirecta este aceea prin care valoarea masurandului este obtinuta devaloarea masurata a altei marimi, legata de masurand printro dependenta functionala.Masurile indirecte se aplica acelor marimi pentru care nu se dispune de procedee practiceavantajoase de comparatie nemijlocita cu o marime cunoscuta apartinand acelei clase.In asemenea cazuri, valoarea se obtine prin intermediul unei marimi de o alta natura, directmasurabile si in raport de care exista relatii cunoscute de dependenta a marimii de masurat.%upa forma acestor relatii de dependenta, se deosebesc doua variante(Metode indirecte expliciteMetode indirecte implicite'xemplu( Masurarea densitatii prin mase m. )i a volumului v. )i aplicarea formulei(

)@M supra X.Masurarea suprafetelor sau a volumelorMijloace pentru masurarea marimilor tehnice caracteristice proceselor industriale se clasificadupa marimea masurata in(Mijloace pentru masurarea marimilor geometriceMijloace pentru masurarea marimilor mecaniceMijloace pentru masurarea marimilor fizicochimiceMijloace pentru masurarea marimilor tehniceMijloace pentru masurarea marimilor electrice


BIB#IOGRAFIE

+ %robot9 X. , Atanasiu M. , )tere . , Manolescu . , Popovici M. , "rgane de ma

Documents

Asamblarea Rotilor Dintate Prin Pene 10429 Www.referate10.Ro