TEHNOLOGIA SI SDV urile rotilor dintate.doc

8/20/2019 TEHNOLOGIA SI SDV urile rotilor dintate.doc

1/32

PRELUCRAREA PIESELOR CU DANTURĂ

Piesele cu dantură ocupă un loc important în construcţia demaşini, find olosite la transmiterea orţelor şi la transmitereaşi trans ormarea unor mişcări. Alegerea procedeului deprelucrare este in uenţată de destinaţia uncţională a danturii,utilajul disponibil pentru danturare, precizia de prelucrare adanturii impusă de documentaţia tehnică, starea supra eţei,

costul etc.1. A!"#$A%" &l '" $(A)#$*A!" (+%+'$!" %A

" "*-!A#"A #+ $%+# /$0 A!"aterialele olosite pentru e1ecutarea roţilor dinţate se

aleg în uncţie de rezistenţa la e orturile de solicitare statice şidinamice, rezistenţa la uzare şi coroziune şi 2iteza de

uncţionare. aterialele mai des utilizate sînt3 oţelul, onta,aliajele ne eroase, pulberi sinterizate şi materiale nemetalice.

*a oţeluri se utilizează atît oţelurile de cementare cît şi celede îmbunătăţire. +ţelurile de cementare cu mai largă utilizaresînt3 +%* 45, +%*46, 46*5 7, 48 * 45, 46 o* 49, 94 o *49, 4: 0 9:, 4: *0 ::, iar cele de îmbunătăţire3 +% 65, +% ;5,

+! 65, +! 66, +! ;5, +%*


2/32

Aliajele ne eroase sînt înt>lnite sub ormă de bronzuri şialame şi se olosesc pentru 2iteze peri erice şi puteri mici.

aterialele nemetalice mai des întîlnite sînt3 lemnul presat,materialele plastice stratifcate ?te1tolit, pertina1, betina1@,

materialele plastice stratifcate din lemn ?ligno ol@ etc. 'întcazuri în care roţile e1ecutate din materiale nemetaliceangrenează cu roţi dinţate din materiale metalice.'emi abricatele olosite în construcţia roţilor dinţate pot f3laminate, turnate, orjate, matriţate, sinterizate şi sudate.

'emi abricatele laminate pentru e1ecutarea roţilor dinţate

se prezintă sub ormă de bare rotunde. /in semi abricat se taiebucăţi, care apoi sînt supuse orjării sau matriţării. #oţiledinţate se pot prelucra şi direct din bare laminate. Acestprocedeu, însă, este recomandat în producţia indi2iduală laroţile de dimensiuni mici şi la roţile care ac corp comun cuarborele.

'emi abricatele turnate se olosesc la e1ecutarea roţilordinţate din ontă, oţeluri şi aliaje ne eroase. +ţelurile se toarnăpentru roţi dinţate cu diametrul mai mare de 655 ;55 mm.Pentru roţile dinţate care lucrează în condiţii speciale se

olosesc bronzuri cu staniu.'emi abricatele obţinute prin metodele metalurgiei

pulberilor se întrebuinţează la obţinerea unor roţi dinţate, careadeseori nu mai sînt supuse altor prelucrări mecanice.'emi abricatele din materiale plastice se prezintă sub ormă debare, plăci sau roţi cărora urmează a se prelucra aleBzajul şidantura.

'emi abricatele obţinute prin sudare se aplică în cazul

roţilor dinţate de dimensiuni mari. Acest procedeu este mai

2


3/32

a2antajos decît turnarea, dacă diametrul roţii depăşeşte 4 555mm.

9. '*-%" (+%+'$!" %A P#"%-*#A#"A P$"'"%+# *-/A0!-#A

/antura roţilor dinţate se poate e1ecuta prin două metode,şi anume3

prin metoda copierii, care se bazează pe prelucrareadinţilor cu ajutorul unor scule proflate, a căror ormăcorespunde cu golul dintre dinţi. 'culele olosite la aceastămetodă sînt rezele discBmodul, rezele degetBmodul şi capetele

proflate pentru prelucrat danturaC prin metoda rulării, proflul dintelui obţinînduBse în urma

mişcării relati2e dintre tăişurile sculei ?care reprezintă proflulcremalierei conjugate sau proflul dintelui roţii dinţateconjugate@ şi semi abricat. 'culele care lucrează după metodarulării sînt3 cuţitele piepteneBmodul, rezele melcBmodul,

cuţitele roată pentru mortezat dantura, cuţitele pentru raboBtarea roţilor conice cu dinţi drepţi, capetele pentru prelucratdanturi conice cu dinţi curbi, broşele, se2erele etc.

a. Freze disc-modul(rezele discBmodul ?fg. 4@ sînt utilizate la prelucrarea

danturii roţilor dinţate pe maşinile de rezat uni2ersale echipate

cu cap di2izor prin operaţiile de degroşare ?fg. 4, a@ şi defnisare ?fg. 4, b@ sau pe maşini speciale în cazul modulelormari. Aceste reze permit preluB

crarea roţilor dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau cu dinţi înclinaţi, precum şi prelucrarea cremaliereBlor. Pentru a seobţine o dantură corectă, reza modul trebuie să corespundă

întocmai modulului şi numărului de dinţi ai roţii. întruBcît acestlucru ar însemna e1ecutarea unui număr prea mare de reze

3


4/32

modul, în practică se olosesc serii de reze ormate din7 rezemodul, în cazul e1ecutării unor roţi dinţate cu module mai micide 45 mm, sau seria de 46 reze modul, cînd se e1ecută roţidinţate cu module mai mari de 45 mm

(ig. 4. (reza disc modulpentru tăîat roţi dinţate.

b. Frezele de e!-modul

(rezele degetBmodul ?fg. 9@ se olosesc pentru e1ecutareadinţilor la roţile care nu permit utilizarea rezelor discBmodul.Proflul dinţilor rezelor degetBmodul corespunde modulului şinumărului de dinţi ai roţii care urmează a se e1ecuta. Aceste

reze, după aza prelucrării, sînt de două eluri3 pentrudegroşare ?fg. 9, a), pre2ăzute cu canalele 9, necesare

ragmentării aşchiilor, şi pentru fnisare ?fg. 9, b). *u rezeledegetBmodul se pot e1ecuta dantura e1terioară dreaptă şi

înclinată şi dantura roţilor dinţate cu dinţiîn =.(rezele modul prezintă următoarele a2antaje3 e1ecuţie

simplă a sculei, cost redus şi posibilitatea utilizării lor pemaşiniBunelte uni2ersale. /eza2antajele constau în aptul că au

o producti2itate mică şi o precizie scăzută a danturii prelucrate.Acest apt nu le recomandă pentru producţie în serie. (rezelede degroşare pentru modul mare se e1ecută cu dinţiidemontabili din oţel rapid.

(ig. 9. (reză degetBmodul.

4


5/32

(ig. :. (reză melcBmodul pentruroti dinţate.

(ig.


6/32

module cuprinse între 4 şi 95 mm. Dama diametrelor la care see1ecută aceste scule este cuprinsă între ;: şi 965 mm.

(rezele melc cu 4 : începuturi şi, în cazul prelucrării roţilordinţate de module mai mari de < 6 mm, se e1ecută cu dinţi

demontabili, pentru a reduce cheltuielile cu materialul corpuluirezei care, în acest caz, poate f e1ecutat din oţel de calitate

in erioară. *u aceste reze se e1ecută degroşarea şi fnisareadanturilor cu dinţi drepţi şi înclinaţi. Pentru prelucrarea roţilordinţate cu un număr mare de dinţi, se recomandă să se

olosească rezele melc simplifcate ?fg.


7/32

cuţitul de tipul I, la care unghiul de degajare ' se obţineprin aşezarea înclinată a cuţituluiC

cuţitul de tip la care unghiul de degajare ' se realizeazădin construcţie şi ascuţire.

$n uncţie de elul danturii ?cu dinţi drepţi sau înclinaţi@,cuţitele pieptene sînt pre2ăzute cu dinţi drepţi pentruprelucrarea danturii drepte şi cu dinţi drepţi sau înclinaţi, pedreapta sau pe stînga, pentru prelucrarea danturii înclinate sau

în =. *uţitele pieptene sînt scule uşor de realizat şi de reascuţitşi cu ajutorul lor se obţin calităţi superioare ale supra eţelor

prelucrate.

(ig. ;. 'chema deaşchiere cu cuţite pieptene.

$. Cu%i!ele ro"!(Aceste cuţite sînt destinate pentru e1ecutarea danturii

roţilor cilindrice prin metoda rulării, procedeul de prelucrarefind mortezarea sau rabotarea. "le au aspectul unor roţidinţate, cu dinţi drepţi sau înclinaţi, pre2ăzuţi cu unghiurile de

aşezare a şi de degajare ) necesare e ectuării procesului deaşchiere ?fg. 8@. în timpul aşchierii danturii, semi abricatul 1 şi

7


8/32

cuţitul roată 2 se rotesc unul aţă de celălaltC cuţitul roatăe1ecută în plus şi o mişcare rectilinieBalternati2ă.

/upă construcţie, aceste cuţite pot f3 cu alezaj şi cu coadă.Acestea din urmă sînt olosite în special sau pentru danturi

interioare.%a e1ecutarea danturii înclinate se olosesc cuţite roată cu

dinţi înclinaţi pentru danturarea roţilor cilindrice cu dinţi elicoiBdali şi a roţilor cu dinţi în =. $n acest scop, dinţii săi sînt înclinaţicu unghiul co egal ca mărime şi opus ca semn unghiului de

înclinare a dinţilor roţii prelucrate.

(ig. 8. Deometria cuţitului roată.

g. Sculele #e&!ru d"&!ur" re" ro%ilordi&%"!e co&ice cu di&%i rec!ili&ii

Aceste cuţite sînt3 cuţitele de rabotat, rezele disc şi broşelecirculare.

4@ Cuţitele de rabotat ser2esc la prelucrarea roţilor dinţateconice cu dinţi drepţi sau înclinaţi prin rulare, cu di2izare dintecu dinte. în uncţie de maşinaBunealtă, se pot olosi unul saudouă cuţiteC al doilea caz find cel mai des utilizat în practică.%a cuţitele de rabotat se deosebesc3 partea aşchietoareproflată, care asigură realizarea proflului danturii conice îne2ol2entă, şi partea de f1are pre2ăzută cu găuri fletate pentruf1area cuţitului în suportul special al maşinii ?fg. 7@.

9@ Frezele disc. %a prelucrarea roţilor conice cu dinţi drepţi

se olosesc două reze disc cu dinţi laterali demontabili ?fg. E@,generarea ancului e2ol2entic ăcînduBse prin rulare. (lancurile

8


9/32


10/32

/iscul broşei prezintă două porţiuni ără dinţi3 în primaporţiune se poate aşeza un dispoziti2 cu dinţi aşchietori pentruteşirea dinţilor roţii, iar pe a doua porţiune se realizeazămişcarea de di2izare.

$n timpul aşchierii, broşa are o mişcare de rotaţie,corespunzătoare 2itezei principale de aşchiere, şi o mişcare dea2ans, realizată prin deplasarea rectilinie a broşei pedirectoarea dintelui roţii.

h. 'culele pentru danturarea roţilor dinţate conice eu dinţicurbi

Aceste scule sînt de orma unor capete specialeasemănătoare rezelor rontale a2înd cuţitele dispuse pe uncerc ?fg. 44, a@ sau pe o spirală ?fg. 44, b@. Ambele tipuri decapete au acelaşi principiu de lucru, di erind numai metoda degenerare a danturii. %a capetele cu cuţite dispuse pe cerc,di2izarea se ace dinte cu dinte, pe cînd la capetele cu cuţite

dispuse în spirală prelucrarea danturii se e1ecută continuu.*uţitele se e1ecută din oţel rapidC parametrii geometricinecesari aşchierii se obţine prin ascuţirea lor în dispoziti2especiale. *apetele se e1ecută de di erite dimensiuni cu < pînăla 95 de cuţite.

i. 'e2erele

'e2erele sînt sculele aşchietoare destinate operaţiei defnisare a ancurilor dinţilor prelucraţi prin rezare sau morteBzare. în urma şe2eruirii rezultă roţi dinţate cu ancuri maicurate şi cu angrenare mai corectă.

/in punct de 2edere constructi2, se2erele pot f3 disc ?fg.49, a@, cele mai răspîndite, întrucît sînt uşor de realizat, creB

malieră ?fg. 49, 6@ si melc ?fg. 49, c@. 'e2erele se e1ecută dinoţel rapid şi se ascut pe maşini de rectifcat.

10


11/32

(ig. 44. Principiul de lucrual capetelor de prelucratroţi dinţate conice cu dinţicurbi.

(ig. 49. 'e2ere.

j. 'culele pentru prelucrareaprin rulare a proflelor nee2ol2entice

Aceste scule sînt olosite în cazul producţiei în serie mareşi în masă.

în uncţie de piesele prelucrate şi de maşinileBuneltee1istente se utilizează următoarele tipuri de scule pentruprelucrarea proflelor nee2olB2entice ale pieselor3 frezele melcpentru e1ecutarea canelurilor, roţilor cu dinţi ascuţiţi, roţilor delanţ şi de clichet şi proflelor he1agonaleC cuţite roată demortezat şi cuţite pro late lucrînd pe principiul rulării.

:. !"F0+%+D$A /A0!-#G#$$ #+ $%+# /$0 A!"*$%$0/#$*"

Prelucrarea unei roţi dinţate cilindrice cuprinde în generalurmătoarele operaţii3

prelucrarea semi abricatului în 2ederea e1ecutăriidinţilor, prin metodele studiate cu ocazia prelucrăriisupra eţelor de rotaţie e1terioare şi interioare, precum şi asupra eţelor rontaleC

degroşarea dinţilorC11


12/32

tratamentul termic al danturii ?dacă este cazul@CBBB fnisarea dinţilorC controlul calităţii prelucrării./antura roţilor dinţate cilindrice se poate prelucra prin

două metode de bază3 metoda copierii sau a proflării şi metoda

rulării.a. Prelucr"re" d"&!urii #ri& co#iere s"u #ro$il"reAceastă prelucrare se e1ecută cu ajutorul unei reze discB

modul sau a unei reze degetBmodul, care au orma golurilordintre dinţi, prelucrînduBse ast el două jumătăţi de profle la doidinţi alăturaţi. Prelucrarea se ace pe maşini de rezat

uni2ersale sau 2erticale. Principiul rezării dinţilor . drepţi sau înclinaţi prin metoda copierii sau a proflării este indicat înfgura 4:, olosinduBse o reză discBmodul ?fg. 4:, a) sau o rezădegetBmodul ?fg. 4:, b@.

'emi abricatul de prelucrat 1 este f1at pe dornul 2 care seprinde între 2îr ul capului di2iBzor 3 şi 2îr ul păpuşii mobile ,

ambele find f1ate pe masa 6 a maşinii de rezat ?fg. 4


13/32

(ig. 4:. (rezarea danturii drepte şi înclinate prin metodacopierii.

(ig.4


14/32

cinematic al maşiniiBunelte. Prin această metodă se asigură oprecizie de prelucrare mult mai mare şi o producti2itate mărită,ceea ce ace ca metoda să fe aplicată la producţia în serie.Procedeele uzuale de prelucrare a roţilor dinţate prin rulare

sînt34@"relucrarea da#turii cu freză melc$modul. /intre toate

procedeele de prelucrare a danturii prin rulare, procedeul derezare cu reza melc este cel mai producti2 şi cel mai răspîndit.

%a rezarea danturii cu reza melc, se 2or realiza următoarelemişcări ?fg. 46@C

Adîncimea de aşchiere se stabileşte la începutul prelucrăriişi este realizată printrBo mişcare de a2ans radial. $n cazulprelucrării roţilor dinţate cu dantură înclinată, spre deosebirede cazul precedent, piesa se roteşte suplimentar aţă de rezelemelc, în plus sau în minus, cu o cantitate direct proporţionalăcu înclinaţia dinţilor. Această mişcare se însumează la mişcarea

de rulare cu ajutorul unui mecanism di erenţial cu care estedotată maşinaBunealtă. $n fgura 4;, a,b ,c sînt reprezentatepoziţiile relati2e ale rezei melc şi ale piesei, în cazul prelucrăriidanturilor drepte sau înclinate cu ajutorul rezelor melc pedreapta ?poz. 1) şi a rezelor melc pe stînga ?poz. 9@.

(rezele melc cu mai multe începuturi ?două sau trei@ se

olosesc la degroşare sau pentru prelucrarea roţilor mai puţinprecise, iar rezele melc cu un singur început, pentru fnisare.Adaosul de prelucrare pentru fnisare pe ancurile dinţilor estede 5,7 4,5 mm. *u o singură reză melc se pot prelucra roţidinţate cu di erite numere de dinţi, dar cu acelaşi modul.

Prelucrarea danturii prin această metodă asigură o precizie

ridicată şi o producti2itate mare, aplicînduBse la producţia înserie mare şi în masă.

14


15/32

9@%ortezarea da#turii cu cuţit roată. Această metodă esteoarte efcientă la prelucrarea roţilor dinţate cu lăţime mică şi a

roţilor dinţate bloc, find singurul procedeu prin care se potprelucra prin rulare danturi interioare.

(ig. 46. Prelucrarea danturii roţilor dinţate prin rulare cu rezemelc modul

(ig. 95.4;. Poziţiile relati2e ale rezeiBmelc şi piesei, în cazulprelucrării danturilor drepte sau înclinate.

%a prelucrarea danturii cu dinţi drepţi, cuţitul roată demortezat 1 ?fg. 48@ e1ecută o mişcare rectilinieBalBternati2ă $?mişcarea principală de aşBchere@, o micare de a2ans prin rotaBţie II, pentru a angrena cu roata dinţată 2 care se prelucrează,şi o mişcare de a2ans radial I& la adîncimea de aşBchiere dupăfecare rotaţie a piesei 2. #oata dinţată, f1ată pe un dispoziti2sub ormă de dorn, e1ecută o mişcare de a2ans circular III înangrenare cu scula. %a cursa de întoarcere ?în gol@, scula sedepărtează de piesă.

15


16/32

%a prelucrarea danturii cu dinţi înclinaţi, cuţitul roată demortezat trebuie să aibă dantura înclinată corespunzător şi, întimpul prelucrării, i se imprimă o rotaţie suplimentară cu ajuBtorul unui şablon sau a unui dispoziti2 de ghidare cu canal

elicoidal.Prin această metodă se prelucrează roţi cu diametrul pînă

la 4 955 mm şi cu modulul cuprins între 5,6 şi 7 mm. "1ecuţiase ace pe maşini speciale de mortezat dantura.

:@%ortezarea da#turii cu cuţit piepte#e. Prin mortezarea cucuţit pieptene ?fg. 47@ se realizează danturi e1terioare la roţi

dinţate cu dinţi drepţi şi înclinaţi, precum şi a celor cu dantura în =. /atorită aptului că scula este simplă şi uşor de e1ecutat,cu o precizie ridicată, prin acest procedeu se obţin danturi

oarte precise. $n schimb, maşinile de mortezat cu cuţitpieptene sînt complicate, iar prelucrarea este mai puţinproducti2ă decît la rezarea cu reză melc sau ia mortezarea cu

cuţit roată.(ig. 48. Prelucrarea danturii prin rulare cu cuţit roată de

mortezat.

(ig. 47. Principiul de lucru la mortezareadanturii cu cuţit pieptene.

16


17/32

c. Al!e me!ode de #relucr"re " d"&!urii ro%ilor cili&drice/intre acestea se deosebesc3' broşarea circulară, procedeu cu o producti2itate oarte

mare la prelucrarea danturii cu dinţi drepţi şi înclinaţiC' rotu#(irea *rfului di#ţilor la roţile baladoare, care se

e1ecută prin copiere ?dinte cu dinte@ sau prin rulare ?cu scule şipe maşini speciale@, în al doilea caz, scula e1ecută o mişcare derotaţie în jurul a1ei sale şi o mişcare epicicloidală ?de în ăşurare

în spaţiu@, ceea ce asigură o calitate mai bună şi oproducti2itate mai mare. #otunjirea completă a danturii serealizează în mod obişnuit la : < rot ale pieseiC

' +e#erarea da#turii pri# lami#are la rece, care se e1ecutăfe cu două role ?în rotaţie permanentă@, fe cu un număr de rolecorespunzător numărului de dinţi al roţii. Producti2itateaprelucrării este mai mare decît la rezare, dar precizia mai,micăC în schimb, datorită eoruiBsării ancurilor, rezistenţa lauzare a dinţilor creşte considerabilC

' da#turarea pri# tra+ere ce se realizează cu ajutorul uneimatriţe, care la interior are dantură corespunzătoare danturiicare trebuie generată.

$n a ara metodelor amintite, în prezent, la noi în ţară, roţiledinţate se obţin prin presarea şi sinterizarea pulberilor metaliceprin presarea materialelor plastice etc.

d. Fi&is"re" d"&!urii ro%ilor di&%"!e cili&driceAngrenajele cilindrice care lucrează la 2iteze tangenţiale

mari, de peste 9 mHs, trebuie să uncţioneze lin şi liniştit şi săaibă o durabilitate mare în e1ploatare. în acest scop, după untratament termic sau termoBchimic adec2at, roţile dinţate sîntsupuse unei prelucrări de fnisare a danturii şi, e2entual, aalezajului lor, pentru a se obţine erori cît mai mici la proflul

17


18/32


19/32

(ig. 4E. &e2eruirea roţilor dinţate cu

şe2ărul roată.

dinţi ai şe2erului cremalieră trebuie să fece2a mai mare decît numărul de dinţi ai roţii care seprelucrează. %a prelucrarea cu se2erul cremalieră scula e1ecutăo mişcare rectilinie de translaţie în direcţia longitudinală, iar

piesa e1ecută o mişcare de rotaţie. Pentru uni ormizarea uzuriisculei, piesei i se mai imprimă şi o mişcare de translaţie pelăţimea se2erului.

Prin şe2eruire se măreşte precizia danturii roţilor dinţate şise îmbunătăţeşte oarte mult rugozitatea pe ancurile dinţilor.

9@/ecti carea. #ectifcarea danturii este procedeul defnisare prin care se obţin roţi dinţate cu cea mai înaltă preciziedimensională a elementelor danturii, chiar şi în cazurile în careerorile de prelucrare de la operaţiile precedente sînt e1cesi2 demari.

(iind însă puţin producti2ă şi costisitoare, rectifcarea seaplică mai mult la prelucrarea danturii roţilor dinţate precise şi

oarte precise, pentru maşini şi aparate cu rol uncţionaldeosebit. Adaosurile de prelucrare măsurate pe ancuri îndreptul cercului de rulare sînt indicate în tabel 'e deosebescdouă metode de rectifcare a danturii3 prin copiere ?proflare@ şiprin rulare.

a@/ecti carea pri# copiere ?fg. 95, a) se e1ecută cuajutorul discului abrazi2 1 care la peri erie are o ormă identicăcu orma golului dintre dinţii roţii 2. işcarea principală deaşchiere este mişcarea de rotaţie a pietrei abrazi2e, care

19


20/32

e1ecută şi o mişcare de translaţie deBa lungul dinţilor. /upăfecare cursă dublă a pietrei abrazi2e, roata dinţată se roteşteautomat cu unul sau mai mulţi dinţi.

(ig. 95. #ectifcarea danturii prin copiere ?proflare@.

(ig. 94. #ectifcarea danturii

prin rulare.

Prelucrarea se des ăşoară pe parcursul a : < treceri alepietrei pe fecare gol dintre doi dinţi. Periodic proflul pietreiabrazi2e este supus ascuţirii ?fg. 95, b@.

b@/ecti carea pri# rulare este mai precisă, dar mai puţin

producti2ă decît rectifcarea prin copiereC ea se poate realizaprin mai multe procedee3 Procedeul 0iles şi "nims ?fg. 94@, în care roata de

prelucrat 1 este f1ată pe dornul 2, prins între 2îr uri şi e1ecutăo mişcare pendulară de rulare cu piatra abrazi2ă 3. Aceasta arela peri erie un profl corespunzător cu dintele cremalierei dere erinţă şi e ectuează în timpul prelucrării o mişcarealternati2ă pe lungimea dintelui şi, după prelucrarea unui dinte,roata 1 se roteşte pentru prelucrarea dintelui următor.

20


21/32

Procedeul #einecIer ?fg. 99, a@, prin care prelucrarea see1ecută numai pe un anc al fecărui dinte, după care roata deprelucrat se întoarce pentru rectifcarea celuilalt anc.

Procedeul aag ?fg. 99, b@, prin care rectifcarea se

e1ecută cu ajutorul a două pietre abrazi2e taler. Procedeul PrattBJhitneK ?fg. 99, c@, aplicat pentru

rectifcarea danturii roţilor cu modul mareC prelucrarea see1ecută cu două pietre taler, care ormează, împreună, un dinteal cremalierei de re erinţă.

Procedeul #eissheuer ?fg. 99, d@, prin care se reproduce

angrenarea dintre un melc ?piatra abrazi2ă@ şi roata dinţatăcilindrică ?asemănătoare cu rezarea cu reză melc@.

aşinile de rectifcat roţi dinţate sînt pre2ăzute cudispoziti2e de ascuţire a pietrei abrazi2e şi cu mecanisme decompensare a uzurii după ascuţire. #ectifcarea danturii sepoate e1ecuta prin degroşare ?cu adîncimi de aşchiere mai

mari@ şi prin fnisare.

(ig. 99. Procedee de

rectifcare aroţilor dinţate prin rulare.

21


22/32

:@ /odarea. #odarea este procedeul prin care roata dinţatăde prelucrat este angrenată cu una sau mai multe roţi?e1ecutate oarte precis şi cu supra eţe oarte netede@, înprezenţa unui lichid de ungere. (lancurile dinţilor de2in netede

şi lucioase, datorită stri2irii şi netezirii microBasperităţilor prinpresiunea de angrenare. !otodată, stratul superfcial almaterialului dinţilor se ecruisează în oarecare măsură, ceea cemăreşte rezistenţa la uzură. Această prelucrare nu micşorează

însă erorile dimensionale şi macrogeometrice ale danturii.


23/32

9:@. /upă rezarea unui gol dintre doi dinţi masa se 2a deplasacu un pas cu ajutorul capului di2izor. #aportul de transmitere ial angrenajului ormat din roţile z şi z9 se 2a stabili în aşa el,

încît, pentru un anumit număr determinat de rotaţii ale

mani2elei, masa să se deplaseze cu un pas al cremalierei carese prelucrează.

(ig. 9:. 'chema de principiu a metodei de rezare adanturii unei cremaliere.

6. !"F0+%+D$A /A0!-#L#$$ #+ $%+# /$0 A!"*+0$*"

"lementele dinţilor danturii conice cu dinţi drepţi şi înclinaţise modifcă continuu deBa lungul dintelui. Procesul de

prelucrare a danturii conice cu dinţi curbi depinde e1clusi2 deconstrucţia maşinii de danturat şi se ormează aşadar în fecarecaz o dantură specială.

a. Prelucr"re" ro%ilor di&%"!e co&ice cu di&%i dre#%i *i +&cli&"%i

/antura roţilor conice cu dinţi drepţi şi înclinaţi se

realizează prin următoarele procedee34@ "relucrarea pri# copiere cu freze pro late. în fgura 9<

este reprezentat modul de e1ecutare a unei roţi dinţate conicecu ajutorul rezei discBmodul. Acesta se alege cu proflulcorespunzător proflului de la mijlocul lungimii dinţilor roţilorprelucrate şi cu lăţimea corespunzătoare dimensiunii celei mai

mici a golului dintre doi dinţi succesi2i. Procedeul se aplică fe

23


24/32


25/32

iniţială, maşina e1ecută di2izarea cu un dinte şi urmează apoigenerarea dintelui următor.


26/32

6@"relucrarea pri# broşare. în acest caz, se oloseşte obroşa circulară.

Pentru degroşare, a2ansul are sensul opus 2itezei deaşchiere şi are o 2aloare mică pînă cînd a1a broşei ajunge în

dreptul mijlocului lungimii dintelui, după care a2ansul capătă2alori mai mari. Pentru fnisare, broşa are un a2ans mic înacelaşi sens cu 2iteza de aşchiere.

/anturarea prin broşare este un procedeu oarte producti2,dar, find ne2oie de cîte o sculă specială pentru fecare modul şinumăr de dinţi, aplicarea procedeului este economică numai la

producţia în serie mare, ca, de e1emplu, la e1ecutareasateliţilor mecanismului di erenţial în industria de automobile şitractoare, caz în care costul ridicat al sculei este amortizat.

(ig. 9;. Denerarea ancurilordanturii conice cu un singur cuţit.

(ig. 98. Prelucrarea danturii conice cudouă cuţite

26


27/32

b. Prelucr"re" ro%ilor di&%"!e co&ice cu di&%i curbiAceastă prelucrare se e1ecută e1clusi2 prin rulare.

Denerarea proflului dinţilor roţilor dinţate curbe se aceolosind capete portcuţite speciale cu cuţite proflate sau reze

melc conice.Principiul cinematic al maşinilor pe care se e1ecută roţile

dinţate cu dinţi curbi nu di eră de cel al maşinilor pentru roţiledinţate conice cu dinţi înclinaţi. Aici apar anumite mişcări

suplimentare necesare realizării dinţilor după curbelerespecti2e.

Procedeele de fnisare ale roţilor dinţate conice sîntasemănătoare cu procedeele de fnisare a roţilor dinţatecilindrice.

;. !"F0+%+D$A /A0!-#G#$$ #+ $%+# "%*A!" &$ A"%*$%+#

Angrenajele melcBroată melcată ser2esc la transmitereamişcării şi a puterii, sub un raport mare de transmitere întrea1e care se intersectează la E5N. /upă sarcina de transmitere,

angrenajele melcate pot f3 cinematice, cu modul a1ial între 4 şi 4; mm şi cu

distanţa între a1e reglabileC pentru transmiterea puterii, cu modul a1ial între 4 şi :5

mm, cu distanţa f1ă între a1e.(ormele constructi2e ale acestor angrenaje sînt3 globoidale,

elicoidale şi cilindrice.

27


28/32

*aracteristica şurubului melc de ormă globoidală constă înorma supra eţei primiti2e care se obţine prin rotirea arcului

cercului mediu al roţii melcate, în jurul a1ei şurubului ărăs îrşit.

'upra aţa primiti2ă a şurubului ără s îrşit a angrenajuluielicoidal sau cilindric este un cilindru ormat prin rotirea uneilinii drepte în jurul a1ei şurubului melc, la distanţa razei mediila această a1ă.

Angrenajele melcate cilindrice se pot prezenta sub di eriteorme geometrice

%elcul tip 45 ?melc în e2ol2entă@ orma proflului fletuluieste o curbă oarecare în secţiune a1ială şi e2ol2entă însecţiune rontală. Proflul fletului este rectiliniu în secţiuneparalelă cu a1a şi tangentă la cilindrul de bază pe ancurileopuse ale fletului ?fg. 97@.

/reptele generatoare sînt tangente la cilindrul director şi

înclinate aţă de a1ă cu un unghi egal cu cel pe careB4 aceelicea cu aceeaşi a1ă.

%elcul tip 46 ?cu profl rectiliniu în secţiune normală pedinte sau pe gol@. /reptele care generează proflul fletului sînt,

în planul perpendicular pe elicea fletului, tangente la cilindruldirector şi au un unghi de înclinare di erit de unghiul elicei

directoare. Proflul fletului are orma unei curbe oarecare însecţiune a1ială şi a unei e2ol2ente alungite în secţiune rontală.Proflul este rectiliniu în secţiunea perpendiculară pe elicea dere erinţă a golului O0 9 ?fg. 9E, a@ şi în secţiuneaperpendiculară pe elicea de re erinţă a dintelui O0 4 ?fg. 9E, b@.

%elcul tip 4 ?melc arhimedic@ este cu profl rectiliniu în

secţiune a1ială, iar în secţiune rontală cu profl după spirala luiArhimede. /reptele generatoare sînt cuprinse în planul a1ial şi

28


29/32

sînt înclinate aţă de a1ă cu un unghi complementar unghiuluide înclinare a elicei. Acest tip de melc ?fg. :5@ nu serecomandă pentru unghiuri mari ale elicei de re erinţă.

(ig.97. 'chema de prelucrare a melcului tip O".

(ig. 9E.

'cheme de prelucrare a melcilor, tip O0.

29


30/32

(ig. :5.

'chema de prelucrare a melcului tip OA.

$n a ara tipurilor menţionate mai e1istă şi alte tipuri demelci.

aterialele şi semi abricatele olosite la e1ecutareamelcilor şi a roţilor melcate se aleg în strînsă interdependenţă

cu condiţiile impuse angrenajului pri2ind rezistenţa la uzură şila di erite solicitări. *înd roţile melcate au dimensiuni mari,pentru a se economisi bronzul care este un material defcitar

corpul se e1ecută din oţel şi numai coroana melcată see1ecută din bronz. Pentru şuruburile melc se utilizează mai alesoţelurile3 +%* 46, +%* :6, +%*


31/32

CUPRINS

PRELUCRAREA PIESELOR CU DANTURĂ 1. A!"#$A%" &l '" $(A)#$*A!" (+%+'$!" %A" "*-!A#"A

#+ $%+# /$0 A!"2. '*-%" (+%+'$!" %A P#"%-*#A#"A P$"'"%+# *-

/A0!-#A

3. !"F0+%+D$A /A0!-#G#$$ #+ $%+# /$0 A!"*$%$0/#$*"

4. !"F0+%+D$A /A0!-#L#$$ *#" A%$"#"%+#5. !"F0+%+D$A /A0!-#L#$$ #+ $%+# /$0 A!"

*+0$*"

6. !"F0+%+D$A /A0!-#G#$$ #+ $%+# "%*A!" &$A "%*$%+#

31


32/32

Documents

TEHNOLOGIA SI SDV urile rotilor dintate.doc