41
CUPRINS 1. PREZENTAREA FIRMEI 2. PREZENTAREA INVESTITIEI 3.ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII 3.1. Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil 3.2. Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere 3.3. Analiza cash-flow urilor 3.4. Ratele financiare 3.4.1. Rate de profitabilitate 3.4.2. Rate de risc 3.4.3. Rate de variabilitate 3.5. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar 4.EVALUAREA INVESTIŢIEI 4.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN 4.2. Finantarea investitiei 4.3. Criterii de evaluare a investitiei 4.3.1. Valoarea actualizata neta (VAN) 4.3.1.1. Fundamentarea costului capitalului 4.3.1.2. Analiza in mediu cert 4.3.2. Rata interna de rentabilitate (RIR) 4.3.3. Termen de recuperare 4.3.4. Indice de profitabilitate 4.4. Analiza de senzitivitate 4.5. Tehnica scenariilor

proiect investitii

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: proiect investitii

CUPRINS 

1. PREZENTAREA FIRMEI

2. PREZENTAREA INVESTITIEI

3. ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII

3.1. Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil3.2. Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere3.3. Analiza cash-flow urilor3.4. Ratele financiare

3.4.1. Rate de profitabilitate3.4.2. Rate de risc3.4.3. Rate de variabilitate

3.5. Analiza VAN versus prag de rentabilitate contabil si financiar

4. EVALUAREA INVESTIŢIEI

4.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN4.2. Finantarea investitiei4.3. Criterii de evaluare a investitiei

4.3.1. Valoarea actualizata neta (VAN)4.3.1.1. Fundamentarea costului capitalului4.3.1.2. Analiza in mediu cert

4.3.2. Rata interna de rentabilitate (RIR)4.3.3. Termen de recuperare4.3.4. Indice de profitabilitate

4.4. Analiza de senzitivitate4.5. Tehnica scenariilor4.6. Calculul VAN mediu, riscul si intervaluri de incredere pentru VAN4.7. Simularea Monte Carlo

5. CONCLUZII6. BIBLIOGRAFIE

Page 2: proiect investitii

1. Prezentarea firmei

SC AMAT SA este o societate cu capital privat pe actiuni avand un nr de 5 actionari care s-a infiintat in octombrie 1996. Structura actionariatului este urmatoarea: Actionar1 60%, Actionar2 19,9% , Actionar3 19,9% , Actionar4 0.15% , Actionar5 0,05%. Obiectul principal de activitate este comertul en-gros cu piese de schimb auto (Cod CAEN 4531), iar ca activitati secundare, sunt trecute in statut toate activitatile corespunzatoare Codului CAEN.

Activitatea de vanzari vehicule noi se desfasoara atat in showroom-ul cu o suprafata de 780 mp, utilat cu mobilier modern, de catre consilierii comerciali ( 2 la Renault si 2 la Dacia), sprijiniti in domeniul logistic de o asistenta comerciala, cat si pe teren pentru vanzarea de flote catre societatile comerciale de catre un consilier, format si specializat in acest tip de vanzari. Toata activitatea de vanzari vehicule noi este coordonata de un director de departament.

Fiind o societate care lucreaza in domeniul prestarilor de servicii auto, pentru satisfacerea nevoilor clientilor sai, unitatea desfasoara toate tipurile de activitati corespunzatoare acestui domeniu. Principalele activitati desfasurate de unitate sunt urmatoarele:

- Vanzari Vehicule Noi Dacia & Renault- Vanzari Vehicule de Ocazie toate marcile

- Vanzari Piese de Schimb Dacia & Renault- Service Mecanica pentru Vehicule Dacia & Renault si alte marci

- Service Caroserie pentru orice tip de vehicul- Inspectii Tehnice Periodice (ITP) pentru orice

vehicul - Renault Asistenta

Reparatiile auto se desfasoara in trei ateliere: doua pentru reparatii mecanice si unul pentru reparatii pe caroserie. In aceste ateliere se regasesc 18 elevatoare, S.D.V.-uri universale si specifice desfasurarii activitatii de reparatii auto, stand modern de reparatie si redresare a geometriei caroseriilor auto, instalatie cu laborator propriu pentru vopsit cat si alte echipamente necesare bunei desfasurari a reparatiilor auto. In aceasta unitate se pot repara simultan 40 de autovehicule.

Unul dintre departamentele care aduc o contributie importanta la cifra de afaceri a intreprinderii este departamentul de piese schimb. Acest departament este dotat cu trei depozite de stocare a a piselor de schimb, unde poate fi depozitata eventual si o mare cantitate de marfa. Uniatatea desfasoara atat sistemul de comercializare en-gros, avand in zona un portofoliu semnificativ de clienti, cat si cu amanuntul, avand o baza de date cuprinzatoare de mici clienti.

Clienti importanti: - SC Automobile Dacia SA - SC Renault Nissan Romania SRL

- SC Tehnodinamic SRL - SC Sima SRL

- SC Apulum Total SRL - SC Cronos SRL

- SC Almis SRL

Page 3: proiect investitii

Furnizori importanti: - SC Automobile Dacia SA - SC Renault Nissan Romania SRL - SC Augsburg International SRL

Majoritatea personalului este formata si specializata la Academia Automobilului Bucuresti. Din punct de vedere al dotarii tehnice cu echipamente, utilaje, instalatii, societatea corespunde normelor si criteriilor de selectivitate al constructorilor Dacia & Renault. Fluxul de operatiuni si procese din aceasta unitate este guvernat de un sistem informatic integrat numit DMS.

La 1 septembrie 2000 societatea devine dealer autorizat Dacia prin semnarea contractului de agent cu constructorul de autoturisme Dacia. Societatea si-a desfasurat activitatea intr-o locatie cu urmatoarele caracteristici: suprafata teren = 1385 mp , suprafata construita 800 mp , valoare investitie = 300000 Euro. In anul 2005 societatea devine dealer bimarca: Dacia & Renault prin semnarea contractului de agent cu cel de al doilea constructor Renault.

Societatea isi desfasoara activitatea incepand cu anul 2005 intr-o noua locatie avand urmatoarele caracteristici: suprafata teren = 23000 mp , suprafata construita = 3700 mp , suprafata desfasurata = 4200 , valoarea investitiei = 2700000 Euro.

Structura salariatilor pe departamente este urmatoarea:

Numar total personal = 86 din care:Personal auxiliar + administrativ = 14

VN Dacia = 4VN Renault = 4

Piese Schimb Dacia & Renault = 12Atelier Mecanica Dacia =

16 Atelier Mecanica Renault = 14 Atelier Caroserie = 19 VO = 1

Asistenta = 1 ITP

= 1 Principalele departamente ale societatii se regasesc in organigrama de mai jos:

Page 4: proiect investitii

2. Prezentarea investitiei

Amplasament

Ramnicu Valcea, Strada xxxxxxxxxx, Nr. XxTerenul: Suprafata 6250 mp, cu deschidere catre Sos. Xxxxxxxxxxxx, in latime de 62.8 mRegim juridic: Proprietate PrivataValoarea terenului este de 125.000 euro, potrivit raportului de evaluare, echivalentul a 537.500 Ron

Descrierea proiectului

Proiectul de investitii vizeaza realizarea unui sediu comercial cu o suprafata de 2000 mp, respectiv un showroom cu o capacitate de 6 masini, 6 birouri pentru salariati, o sala de conferinte, 2 ateliere mecanica Dacia si Renault, cu o capacitate de incarcare de 20 de masini, un atelier caroserie si un depozit de piese. Atelierele vor fi dotate cu utilaje de ultima generatie si vor beneficia si de platforma informatica oferita de catre Renault. De asemenea, vor mai fi achizionate 4 autoturisme pentru drive-test si pentru a le asigura angajatilor mobilitatea necesara.

Costul total al proiectului

Costul total al proiectului se ridica la 6.415.600 RON , avand urmatoarea structura:

Bunuri necesare Valoare (RON)

Achizitionarea unui teren 537.500

Achizitionarea a patru autoturisme 275.000

Achizitionare utilaje 1.075.000

Constructia unei cladiri 3.956.000

Elemente de signalistica 206.400

Achizitionare sistem informatic-hardware 103.200

Alte imobilizari corporale 262.500

TOTAL 6.415.600

Durata de implementare a proiectului

Perioada de punere in functiune a noului sediu comercial este de 14 luni si cuprinde perioada aferenta lucrarilor de amenajare initiale – 10 luni; perioada necesara instalarii echipamentelor,

Page 5: proiect investitii

utilajelor si dotarilor sediului – 2 luni si perioada aferenta acordarii creditului comercial si a autorizatiilor necesare inceperii constructiei – 2 luni.

3. Analiza financiara a firmei

“Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de dezvoltare într-un mediu concurenţial.” (Ion STANCU, “Finante”, editia a treia, 2002, Editra Economica, Bucuresti 2002).

Analiza financiară urmăreşte să evidenţieze, pe de o parte modalităţile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung şi pe termen scurt (obiectiv al analizei pe bază de bilanţ) şi pe de altă parte treptele de acumulare bănească, de rentabilitate ale activităţii întreprinderii (obiectiv al analizei pe baza contului de profit şi pierdere). Bilanţul sintetizează starea patrimonială a întreprinderii la un moment dat, în timp ce contul de profit şi pierdere sintetizează rezultatul fluxurilor economice şi financiare de intrare, de prelucrare şi de ieşire, pe perioada considerata.

Informaţia comună care se întâlneşte în cele două documente de sinteză, este rezultatul net(profit sau pierdere), ca o reflectare a rentabilităţii întreprinderii şi a noii stări patrimoniale a acesteia.

Situatia financiara a firmei la sfarsitul anilor 2008, 2009 si 2010 se prezinta astfel:

    2008 2009 2010     2008 2009 2010Active imobilizate  

11238810 11296946

10665260

Capitaluri proprii  

15780859

20530846 21437053

                   Active circulante  

16028967 20650951

23126731

Datorii t lg   1604928 226990 49909

  stocuri 5354990 3821064 2611979          

  clienti 9352763 8619508 8602988Datorii curente   9949781

11212435 12335065

 Inv. t scurt 0 0 0  

furnizori 7378061 7813277 10037858

 casa si ct banci 1321214 8210379

11911764  

divid de platit 0 0 0

           alte datorii 2571720 3399158 2297207

Conturi re-gularizare   67791 22375 30036          

TOTAL  27335568 31970272

33822027 TOTAL  

27335568

31970272 33822027

Pe baza acestui tabel se pot calcula mai mulţi indicatori ai poziţiei financiare, ai performanţei şi a cash-flow-urilor.

Page 6: proiect investitii

3.1. Analiza poziţiei pe baza bilanţului contabil

Patrimoniul net sau activul net (contabil) – ANC reprezintă valoarea averii întreprinderii

calculată prin metode contabile. Creşterea valorii întreprinderii (a patrimoniului ei net) şi implicit

a valorii fiecărei acţiuni, a profitului net şi a profitului net distribuit acţionarilor sub formă de

dividend este obiectivul principal al acţionarilor dar interesează în egală măsură şi pe creditori.

ANC = ANtotal – Datorii totale

Principalii indicatori de analiză ai patrimoniului net sunt:

1) Fondul de rulment (FR) = Surse permanente – Alocări permanente

FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

unde Capitaluri permanente = Capitaluri proprii şi împrumutate pe termen lung

Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si al

contributiei acestuia la finantarea pe termen scurt. Cu cat sursele permanente sunt mai mari decat

necesitatile permanente de alocare a fondurilor banesti , cu atat intreprinderea dispune de o marja

de securitate care o pune la adapost de evenimente neprevazute. In cazul societatii Amat, fondul

de rulment inregistreaza cresteri succesive in perioada 2008 – 2010, valorile fiind prezentate in

tabelul de mai jos.

2) Nevoia de fond de rulment ( NFR ) = Alocări ciclice – Surse ciclice

NFR = ( Stocuri + Creante ) – Datorii de exploatare

Nevoia de fond de rulment (NFR) reprezintă diferenţa dintre necesitaţile de finanţare ale

ciclului de exploatare şi datoriile de exploatare. NFR reprezintă expresia realizării echilibrului

financiar pe termen scurt, respectiv a echilibrului dintre necesarul şi resursele de capitaluri

circulante.

Nevoia de fond de rulment semnifică în esenţă activele circulante de natura stocurilor şi a

creanţelor nefinanţate pe seama obligaţiilor pe termen scurt (surselor atrase). Obligaţiile pe

termen scurt de natura celor faţă de furnizori, salariaţi, bugetul de stat, etc. până în momentul

plăţii lor, reprezintă o sursă atrasă (nepurtătoare de dobândă) de finanţare a activelor circulante.

Page 7: proiect investitii

Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi temporare în raport cu

resursele temporare .Situaţia în care nevoia de fond de rulment este pozitivă poate fi considerată

normală numai în situaţia în care este rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea nevoii

de finanţare a ciclului de exploatare. În caz contrar, nevoia de fond de rulment poate evidenţia un

decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor şi creanţelor, pe de-o parte, şi exigibilitatea

datoriilor de exploatare, pe de alta parte, respectiv încetinirea încasarilor şi urgentarea plăţilor. In

cazul societatii analizate, NFR este pozitiva in 2008 si 2009, insa valoarea acesteia scade mult in

2010, cand devine negativa.

3) Trezoreria netă (TN) = FR – NFR

Trezoreria netă exprimă corelaţia dintre fondul de rulment şi nevoia de fond de rulment,

reflectând situaţia financiară a firmei atât pe termen mediu şi lung, cât şi pe termen scurt.

4) ACR nete = Active circulante – Datorii curente

Valorile indicatorilor din perioada 2008-2010 sunt prezentate in tabelul de mai jos:

IndicatorFormula de

calcul 2008 2009 2010

FR CPR+DTL-A imob 6,146,9779,460,891

10,821,702

NFR Stocuri+creante- DTS 4,757,9721,228,137 -1,120,098

TN FR-NFR 1,389,0058,232,754

11,941,800

ACR nete A circ -Dat crt 6,079,1869,438,516

10,791,666

Bilantul economic la sfarsitul anilor 2008, 2009, 2010 se prezinta astfel:

  2008 2009 2010     2008 2009 2010Active imobilizate

11,238,810

11,296,946

10,665,260  

Capitaluri proprii

15,780,859

20,530,846

21,437,053

                 

ACR nete6,079,186

9,438,516

10,791,666   Dat t lung

1,604,928 226,990 49,909

Alte active 67,791 22,375 30,036          ACTIV 17,385,7 20,757,8 21,486,9   PASIV 17,385,7 20,757,8 21,486,9

Page 8: proiect investitii

ECONOMIC 86 37 62

ECONOMIC 87 37 62

3.2. Analiza performanţei pe baza contului de profit şi pierdere

Indicatorii de performanţă Marja asupra cheltuielilor variabile reprezintă rezultatul înainte de plata dobânzilor,

impozitului pe profit şi amortizării.

MCV = CA – CV

Această valoare arată că exista un excedent privind vânzarea de mărfuri în raport cu costul

acestora, adică firma obţine profit din activitatea desfasurată.

Rezultatul înainte de plata dobânzii, impozitului şi amortizării reprezintă diferenţa dintre

marja asupra costurilor variabile şi cheltuielile fixe.

EBITDA = MCV – CF

Valoarea rezultată indică faptul că firma analizată dispune de resurse financiare necesare

menţinerii sau creşterii sale. EBITDA demonstrează performanţa economica a unităţii,

independenţa politicii financiare, a politicii de investiţie şi a celei de dividend.

Rezultatul înainte de plata dobânzilor şi a impozitului pe profit este egal cu diferenţa

dintre EBITDA şi cheltuielile cu amortizarea.

EBIT = EBITDA – Amo

Rezultatul brut înainte de plata impozitului pe profit se calculează ca diferenta intre EBIT

si dobanzi.

EBT = EBIT – Dob

Profitul net reprezintă profitul brut din care s-a eliminat impozitul pe profit.

PN = EBIT – Imp

Page 9: proiect investitii

Indicator 2008 2009 2010MCV 11,138,772 11,770,671 8,343,079EBITDA 6,088,082 6,921,917 2,593,545EBIT 5,546,686 6,360,964 2,029,558EBIT(1-τ) 4,659,216 5,343,209 1,704,829EBT 4,528,561 5,708,589 1,213,267PN 3,689,882 4,765,302 912,660

3.3. Analiza cash-flow-urilor

Analiza fluxurilor de numerar (cash flow) se face pentru a determina eventuale probleme de lichiditate şi pentru a determina diversele rate de rentabilitate. De asemenea, acest tip de analiză poate confirma sau infirma concluziile trase în urma analizei datelor contabile.

În perioada 2008-20010 pot fi calculaţi următorii indicatori pentru Amat SA :

Cash-flow : CF = ΔTN Cash-flow-ul disponibil : CFD= CF de gestiune – crestere economica

CF de gestiune = Profit net + Amortizari + Provizioane + Dobanzi Crestere economica = Δimobilizari brute + ΔACR nete

Indicator 2009 2010CF 6843749 3709046CF gestiune 6020070 2247159PN 4765302 912660Amortizari 560954 563987Provizioane 0 0Dobanzi 693814 770512Crestere economica 3417466 721464Δimob brute 58136 -631686ΔACR nete 3359330 1353150CFD 2602603 1525695

Page 10: proiect investitii

3.4. Ratele financiar e

Ratele financiare sunt diverse rapoarte ce caracterizează rentabilitatea, riscul şi valoarea

întreprinderii. Ele formează un sistem de indicatori cu ajutorul cărora putem aprecia

performanţele firmei, punctelor tari şi punctelor slabe ale acesteia.

3.4.1. Rate de profitabilitate

Rata marjei brute = [PB + Dob(1-τ) ]/ CA = EBIT ( 1-τ ) / CA

Rata marjei nete = PN / CA

Rotatia activului =CA / Activ economic

Rata rentabilităţii economice (ROA - Return on Assets) - Una dintre cele mai importante

rate de rentabilitate, aceasta pune în evidenţă performanţele utilizării activului total al unei

întreprinderi , respectiv a capitalului investit pentru obţinerea acestor performanţe.

Nivelul rentabilităţii economice trebuie să permită remunerarea acţionarilor şi creditorilor, în

concordanţă cu riscul asumat investind în întreprindere sau acordându-i împrumuturi.

ROA = EBIT(1-τ) / AE

Rata rentabilitatii financiare (ROE – Return on Equity)

Acest indicator reprezintă unul dintre indicatorii majori urmăriţi de investitori şi de

management. Cu ajutorul acestei rate, investitorii pot aprecia în ce masură investiţia lor este

rentabilă sau nu. În analiza acestei rate de eficienţă globală, desprindem ideea creării de valoare

suplimentară pentru acţionari.

ROE = PN / CPR

Indicator 2008 2009 2010Rata 0.1314 0.0854 0.0481

Page 11: proiect investitii

marjei bruteRata

marjei nete 0.1040 0.0761 0.0258Rotatia

activului 2.0398 3.0151 1.6491ROA 0.2680 0.2574 0.0793ROE 0.2338 0.2321 0.0426

3.4.2. Rate de risc

Rate de lichiditate - Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma

activele sale în bani.

Rata lichidităţii generale = ACR / DAT CRT >=1

Aceasta este cea mai cunoscută rată de lichiditate, ea examinând corelaţia dintre activele

curente şi datoriile curente. Aprecierea generală este că un nivel de 1,2 – 1,5 reprezintă un nivel

asigurator al acestei rate , iar un nivel mai mic de 1 poate fi un semnal de alarmă privind

capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen scurt.

În analiza lichidităţii curente a întreprinderii se urmăreşte de fapt a se aprecia măsura în care

societatea este aptă a-şi onora obligaţiile curente asumate. Rezultatul fiecăruia dintre cele trei

exerciţii financiare analizate dezvăluie un nivel bun al acestei rate, cu valori intre 1.6 si 1.9 ,

fiind evident faptul că întreprinderea are capacitatea de a-şi onora obligaţiile scadente pe termen

scurt.

Rata lichidităţii imediate (intermediară) = (ACR-STOCURI ) / DAT CRT >=0.8

Această rată financiară măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin la o

unitate monetară de datorii pe termen scurt. Un nivel de 0,8 – 1 al acestei rate este apreciat drept

corespunzător, în vreme ce un nivel mai mic de 0,5 poate evidenţia probleme de onorare a

plăţilor scadente.

În cazul nostru , această rată atinge valori mai mari de 0.8 in fiecare din cei trei ani analizaţi ,

exprimând capacitatea activelor cu un grad crescut de lichiditate de a acoperi datoriile exigibile

într-un timp relativ scurt, cum sunt datoriile către furnizori, salariaţi, buget şi datoriile bancare pe

termen scurt.

Rata lichiditatii la vedere (“test acid”) = (Disponibil+Inv fin pe TS) / DAT CRT>=0.6

Page 12: proiect investitii

Aceasta reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii interne a unei întreprinderi , în

măsura în care se iau în considerare doar activele lichide. Analizând lichiditatea la vedere a

societăţii Amat S.A. în perioada 2008-2010, se apreciază cât din datoriile curente sunt onorate

din activele lichide existente în întreprindere.

Indicator 2008 2009 2010Rata lichiditatii generale 1.6110 1.8418 1.8749Rata lichiditatii imediate 1.0728 1.5010 1.6631Rata lichiditatii la vedere 0.1328 0.7323 0.9657

Solvabilitatea generală şi solvabilitatea patrimonială

Un alt indicator studiat la capitolul echilibru financiar, solvabilitatea generală, reflectă

capacitatea întreprinderii de a face faţă datoriilor, punând la dispoziţie tot activul. Valoarea

minimă a ratei solvabilităţii globale se consideră 1,4. În cazul în care rata solvabilităţii globale

este mai mică decât 1, atunci firma este insolvabilă. În ceea ce priveşte rata solvabilităţii

patrimoniale, un nivel bun depăşeşte valoarea de 0,5, în vreme ce un nivel între 0,3 – 0,5

evidenţiază o situaţie satisfăcătoare. Băncile utilizeaza uneori, în studiile de analiză a bonităţii

unui client, şi acest indicator. De regulă, o rată a solvabilităţii patrimoniale sub 0,3 este apreciată

ca riscantă de către finanţatori.

Rata de indatorare = DTL / (DTL+CPR)

Levierul = DTL/CPR

Efectul de levier = [ROA –d (1-τ )] * DTL / CPR

d = rata medie a dobanzii aferenta creditelor

τ= cota de impozitare

Indicator 2008 2009 2010Rata de indatorare 0.09231 0.01094 0.00232

Levier 0.10170 0.01106 0.00233

Page 13: proiect investitii

Efect de levier 0.01082 0.00140 -0.00003

2.4.3. Rate de variabilitate (coeficienţi de elasticitate) - Elasticitatea exprimă numarul de

procente de variaţie a EBIT , respectiv PN , la un procent de variaţie a cifrei de afaceri, ceea ce

dovedeşte dependenţa riscului economic de variaţia a CA şi de poziţia ei faţă de pragul de

rentabilitate.

Variaţia EBIT când se modifica CA (e)

e = CA / (CA – Prent)

Prent = (CF+Amo) / (1- CV/CA)

Variaţia PN când se modifica CA (e’)

e’ = CA / ( CA-Prent ‘)

Prent ‘ = ( CF + Amo + Dob ) / ( 1- CV/CA )

  2008 2009 2010CA 36,657,960 65,250,469 37,250,712CF 5,050,690 4,848,754 5,749,534Amo 541,396 560,954 563,987CV 25,519,188 53,479,797 28,907,633Dob 955,845 693,814 770,512

       Prent 18403686 29988601 28189011

e 2.008185 1.8504541 4.1107858Prent' 21549393 33834743 31629244

e' 2.426303 2.0770002 6.6265091

De exemplu, in anul 2010 elasticitatea este 6.62 , ceea ce inseamna ca la variatia cu un

procent a CA, PN se modifica cu 6.62%, iar EBIT cu 4.11%.

Page 14: proiect investitii

3.5. Analiza VAN versus prag de rentabilitate financiar

Valoarea actualizată netă (VAN) reprezintă valoarea prezentă totală a unei succesiuni de cash-flow-uri. Este o metodă des folosită pentru a estima oportunitatea unei investiţii. Dacă VAN>0, atunci investiţia va aduce un beneficiu investitorului şi ar trebui efectuată.

Formula după care se calculează VAN este:

VAN firma = V0 – AE0 = CFD2009

1+k + CFD2010(1+k )2 +

AE 2010(1+k)2

unde CFD=cash flow disponibil, AE= activ economix, iar k este costul nominal al capitalului. Fiind vorba de o valoare pozitivă, înseamnă că firma evoluează într-o direcţie bună.

Consideram K = ROE din anul 2010 = 4.26%

Astfel, Valoarea adaugata neta a firmei la sfarsitul perioadei analizate este 23,667,893 >0.

Acestă valoare a fost obţinută în condiţii normale de piaţă:

CA = 37,250,712

PN = 912,660

VAN = 23,667,893

Dacă dimensiunea pieţei se modifica, firma se aproprie de pragurile de rentabilitate:

Pragul contabil de rentabilitate apare când profitul net al companiei este 0, cand intalnim urmatoarea situatie:

Indicator200

9 2010

CF6843749 3709046

CF gestiune1254767 1334499

Crestere economica3417466

721464.3

Page 15: proiect investitii

CFD2162699

613035.1

Valoarea VAN va fi 18,257,540

Pragul financiar de rentabilitate apare atunci când VAN=0 şi reprezintă limita până la care compania rămâne atractivă.

Între aceste praguri, compania este în situaţie de avarie: din punct de vedere contabil nu pierde bani, dar valoarea averii investitorilor scade.

4. Evaluarea investitiei

4.1. Elementele financiare pentru fundamentarea VAN

Societatea comerciala AMAT doreste sa-si extinda activitatea incepand cu anul 2011. Pentru aceasta, intreprinderea realizeaza un proiect de investitii privind deschiderea unui nou sediu comercial.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in sediul comercial pe toata durata de functionare a centrului. Astfel, a fost necesara achizitionarea terenului unde va fi amplasat sediul si a materialelor necesare constructiei. In urma unui studiu al pietei auto din zona unde va fi amplasat sediul comercial, s-a format urmatoarea imagine de ansamblu: preturile societatii se aliniaza la preturile pietei, dar serviciile oferite au o calitate ridicata comparativ cu cele ale concurentei.

Segmentul de piata

Desi cererea de autoturisme si comertul en-gros cu piese de schimb au inregistrat si in anul 2011 scaderi de aproximativ 12% fata de anul precedent, datorate in mare parte crizei economice mondiale care a afectat puternic industria auto, piata locala din judetul Valcea ramane o piata neexploatata la nivelul ei real. Concurenta scazuta si calitatea serviciilor oferite, recomanda SC AMAT SA ca un puternic concurent pe viitor.

Datorita gamei diversificate de autoturisme avem acces la o plaja larga de clienti, dar, initial, potentialii clienti vor fi reprezentati de persoanele cu venituri mici si medii, preesupunerea pornind de la faptul ca piata autoturismelor low-cost a cunoscut o apreciere semnificativa de-alungul perioadei de recesiune. In ceea ce priveste comertul en –gros cu piese de schimb, obiectivul este reprezentat de extinderea bazei de clienti deja existente. In urma unor sondaje si studii de piata in zona unde va fi aplasat sediul comercial, aceasta a fost evaluata ca fiind formata preponderent din persoane cu media de varsta 25-45 de ani. Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii trei ani, iar in ultimii doi ani o scadere de aproximativ 3%. Cererea se estimeaza a fi constanta pe durata unui an , cu usoare tendinte de scadere in lunile de iarna.

Page 16: proiect investitii

Politica de distributie

Noua locatie va intra in functiune incepand cu data de 01.01.2012, pe baza proiectului de investitie actual. Sediul comercial va fi amplasat la periferia orasului Ramnicu Valcea, intrarea dinspre Pitesti, zona in care piata auto nu este acoperita la nivelul potential.

Mijloace de distributie

Promovarea se va face in principal la posturile de radio si televiziune care sunt urmarite de persoane din segmentul reprezentativ de clientela, prin presa scrisa, panouri publicitare, promotii ce vizeaza prezentarea firmei pe piata locala. Cheltuielile cu promovarea sunt semnificative pentru a obtine o crestere a segmentului de piata.

Ipoteze de lucru

Proiectul de investitii este finantat prin capitaluri proprii si printr-un credit pe termen lung (5 ani)

In conformitate cu legislatia in vigoare, imobilizarile necorporale se vor amortiza liniar intr-o perioada de 5 ani, iar imobilizarile corporale vor fi amortizate liniar pe o durata cuprinsa intre 6 – 20 ani.

Contravaloarea produselor finite va fi incasata imediat, in momentul livrarii Intregul profit va fi distribuit sub forma de dividende Se estimeaza o crestere anuala a pietei cu aproximativ 15% in primii doi ani, iar in urmatorii

se estimeaza o scadere cu aproximativ 3% Investitia initiala are valoarea de 6.462.000 RON si cuprinde valoarea imobilizarii corporale

= 6.415.600 si valoarea imobilizarii necorporale = 46.400 Rata inflatiei luata in consideratie este de 7% anual Sumele sunt exprimate in RON Durata proiectului este de 5 ani Cota de impozit este 16% Se considera ca amortizarea si provizioanele sunt deductibile fiscal in totalitate.

Pentru demararea activitatii sunt necesare a fi achizitionate bunuri destinate a ramane in centrul teritorial de aprovizionare o perioada indelungata, dupa cum reiese din Tabloul investitiilor:

Bunuri necesare Valoare (RON)

Achizitionarea unui teren 537.500

Achizitionarea a patru autoturisme 275.000

Achizitionare utilaje 1.075.000

Constructia unei cladiri 3.956.000

Elemente de signalistica 206.400

Page 17: proiect investitii

Achizitionare sistem informatic-hardware 103.200

Alte imobilizari corporale 262.500

Cheltuielile angajate in momentul constituirii centrului teritorial de aprovizionare sunt estimate la 46.400 RON.

Valoarea totala a investitiei, in vederea gasirii unor surse de finantare a acesteia:

VTI = VIC + VINC = 6.462.000 RON VIC = 6.415.600 RON VIN = 46.400 RON , unde:

VTI = valoarea totala a investitiei VIC = valoarea imobilizarilor corporale VIN = valoarea imobilizarilor necorporale

Cunoscand duratele de viata pentru fiecare din investitiile sale, precum si faptul ca societatea opteaza pentru o amortizare liniara, s-a intocmit tabloul de amortizare pentru primii cinci ani:

Bunuri necesare Durata de viata

Masini 6 ani

Utilaje 10 ani

Cladiri 20 ani

Elemente de signalistica 10 ani

Sistem informatic-hardware 5 ani

Alte imobilizari corporale 6 ani

Tabloul de amortizare

Bunuri amortizate 2012 2013 2014 2015 2016

Masini 45.834 45.834 45.834 45.834 45.834

Utilaje 107.500 107.500 107.500 107.500 107.500

Cladiri 197.800 197.800 197.800 197.800 197.800

Elemente de 20.640 20.640 20.640 20.640 20.640

Page 18: proiect investitii

signalistica

Sistem informatic-hardware

20.640 20.640 20.640 20.640 20.640

Alte imobilizari corporale

43.750 43.750 43.750 43.750 43.750

Cheltuieli de constituire

9.280 9.280 9.280 9.280 9.280

Total amortizare 445.444 445.444 445.444 445.444 445.444

Nota : Conform legislatiei nationale, imobilizarile necorporale se amortizeaza pe o perioada de maximum 5 ani .

Teren 20e/mp 6000-7000mp = 125000 e

Cladire 460e/mp 2000 mp = 920000 e 20 ani de amortizare

Utilaje 250.000 8-10 ani amortizare

Mobilier 50-60000 9 ani

Alte imobilizari corporale 50-60000 euro utilitati, 6 ani

Masini 4*16000 = 64000e 6 ani amortizare

Sistem informatic –hardware 24000 3-5 ani amortizare liniara

Elemente de signalistica 48000 e 10 ani

4.2. Finantarea investitiei

Structura surselor de finantare a proiectelor va fi urmatoarea:

Surse proprii in valoare de 906.563 obtinute prin reinvestirea integral a profitului obtinut in anul 2010 si reprezinta valoarea terenului achizitionat si a celorlalte imobilizari corporale(exceptand cladirea, utilajele si autoturismele)

Finantare prin credit de la Banca XXX in valoare de 5.600.000

Surse de finantare RON %Surse proprii 906.563 14,24Credit 5.600.000 85,76Total 6.506.563 100

Page 19: proiect investitii

Finantarea obtinuta de la Banca XXX va fi repartizata pe destinatii astfel: pentru constructia cladirii, achizitionarea utilajelor si a autoturismelor. Aceasta finantare va fi acordata in RON, de aceea proiectiile financiare, aferente proiectului in cadrul studiului de fezabilitate, vor fi prezentate in RON.

Conditiile presupuse ale contractarii creditului, pe baza ofertei Bancii sunt: Perioada de finantare este de 5 ani(60 luni) Dobanda anuala se calculeaza si se plateste pe baza nivelului ratei dobanzii:

ROBOR 3M + 7,5% 16.12.20116.3%+6.7% 13%Comision administrare 0.8%

Aceste niveluri ale ratei dobanzii, actuale, se vor folosi pentru realizarea priectiilor financiare. Desi, exista o tendinta crescatoare a ROBOR, valoare inregistrata de aceasta rata la inceputul anului fiind de 5,490 %, previziunea considerata de 6,3% se dovedeste a fi prudenta, avand in vedere ca pe parcursul anului 2011, ROBOR nu a depasit valoarea de 6,33%.

DAE= 13.8% Ramburdarea creditului se va realiza in anuitati constante Graficul de rambursare a finantarii este proiectat in conditiile prezentate mai sus.

Grafic de rambursare a finantarii:

Anul Dobanda Principal Valoare ramasa

Anuitate

2012 772800 850554.1392 4749445.861 1623354.1392013 655423.5288 967930.6104 3781515.25 1623354.1392014 521849.1045 1101505.035 2680010.216 1623354.1392015 369841.4098 1253512.729 1426497.486 1623354.1392016 196856.6531 1426497.486 0 1623354.139

4.3. Criteriile de evaluare a investitiei

Evaluarea proiectului de investitii avand in vedere mai multe criterii, dintre care le-am folosit pe urmatoarele:

4.3.1. VAN (valoarea actualizata neta) se detemina ca diferenta dintre fluxurile de trezorerie viitoare actualizate la rata dobanzii de piata, respectiv valoarea actuala Vo, pe de o parte si capitalul investit Io, pe de alta parte. Regula VAN porneste de la ipoteza de piata monetara nesaturata: capitalurile I pot fi oricand reinvestite pe piata monetara la rata dobanzii (k), pentru a obtine fluxuri de trezorerie viitoare Cft.

VAN=V 0−I 0=∑t=1

n CFD t

(1+k )t+

VRn

(1+k )n−I 0

Page 20: proiect investitii

CFDt (Cash-flow disponibil)=PN+Amo+Dob-ΔImo-ΔACRnete

ΔImo=Imo1-Imo0+Amo1

ΔACRnete = ACRnete1- ACRnete0

In calculul VAN avem nevoie de estimarea costului capitalurilor. Literatura de specialitate

propune mai multe metode pentru fundamentarea acestuia. Se considera ca metoda Costului

Mediu Ponderat al Capitalului este potrivita in cazul analizei efectuate.

4.3.1.1 Fundamentarea costului capitalului:

Requested rate of return a actionarilor, exprimata prin indicatorul ROE, ajustat cu rata inflatiei, pentru autofinantare

Rata de rentabilitate ceruta de institutia financiar-bancara, exprimata prin rata dobanzii DAE, pentru finantarea prin credit.

CMPC=(ROE+π )∗KPr

KPr+DTL+ Rdob∗DTL

KPr+DTL =1.61% +11.83%=13.44%

4.3.1.2 Analiza in mediu cert

Pentru fundamentarea CDF se va realiza analiza in mediul cert, prin care se previzioneaza bilantul si contul de profit si pierdere pe perioada 2011-2016 (anul 2011 fiind considerat anul 0 al investitiei)

Ipoteze de lucru in previzionarea documentelor financiare: Cifra de afaceri in anul 2011 se previzioneaza a inregistra o crestere cu rata sustenabila

de crestere a firmei:

gfirma=ROE∗PNreinvestitPN

Realizarea investitiei, dar si imbunatatirea conditiilor mediului de afaceri national, se previzioneaza a conduce la o rata de crestere egala cu g investitie.. Pentru realizarea proiectiilor financiare pe perioada 2011-2016, aceasta rata de crestere se presupune constanta.

ginvest= gfirma∗Imobilizari investImobilizari

Page 21: proiect investitii

Pentru previzionarea CPP, ponderile elementelor COGS si SGA Expenses in CA se presupun constant la nivelul inregistrat in 2010. Cheltuielile cu amortizarea se considera in anul 2011 egale cu cele din 2010, iar pe perioada de viata a investitiei, valoarea acestora va fi egala cu suma dintre amortizarea anuala a investitiei si amortizarea activelor imobilizate deja existente in firma.

Cheltuielile cu dobanda vor evolua astfel: in 2011 vor inregistra acelasi nivel ca in 2010( se presupune ca datoria pe termen lung are o perioada de rambursare mai mare decat durata de viata a investitiei si este rambursata in fine, dobanda fiind astfel constanta), iar pe perioada 2012-2016, la acest nivel se vor adauga si dobanzile aferente creditului contractat pentru finantarea investitiei.

Nivelul impozitarii profitului realizat se considera constant pe perioada analizata Pentru previzionarea bilantului, ponderile lichiditatilor, stocurilor, creantelor, a altor

active curente si a datoriilor curente sunt, de asemenea, considerate constant la nivelul acestora din anul 2010.

Datoriile pe termen lung vor evolua astfel: in 2011 vor inregistra aceasi valoare cu cea din 20101, iar pe perioada 2012-2016 la aceasta suma se va adauga si suma aferenta creditului contractat pentru finantarea investitiei.

Capitalul social, rezervele si primele de capital raman constante pe toata perioada analizata.

Rezultatul reportat al fiecarui an va fi egal cu profitul net inregistrat in anul anterior( capitalizare 100% a profitului).

Pentru ca in bilantul previzionat, egalitatea activului cu pasivului sa se respecte, diferenta intre cele doua component va fi reflectata in nivelul lichiditatilor afferent anului respectiv.

Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016CA 104,26%

CA2010

102,58 %CA2011

102,58 %CA2012

102,58 %CA2013

102,58 %CA2014

102,58 %CA2015

GOGS 77.6% 77.6% 77.6% 77.6% 77.6% 77.6%

SGA Expenses 10.3% 10.3% 10.3% 10.3% 10.3% 10.3%

Amortizare AMO2010 AMO2010+ AMOinv

AMO2010+ AMOinv

AMO2010+ AMOinv

AMO2010+ AMOinv

AMO2010+ AMOinv

Dobanzi DOB2010 DOB2010+ DOBinv

DOB2010+ DOBinv

DOB2010+ DOBinv

DOB2010+ DOBinv

DOB2010+ DOBinv

Nivelul impozitarii 16% 16% 16% 16% 16% 16%Pondere stocuri in CA

7.012% 7.012% 7.012% 7.012% 7.012% 7.012%

Pondere creante in CA

23.09% 23.09% 23.09% 23.09% 23.09% 23.09%

Pondere lichiditati 31.98% 31.98% 31.98% 31.98% 31.98% 31.98%

Page 22: proiect investitii

in CAPondere alte active curente in CA

0.0008% 0.0008% 0.0008% 0.0008% 0.0008% 0.0008%

Pondere datorii curente in CA

6.17% 6.17% 6.17% 6.17% 6.17% 6.17%

DTL DTL2010 DTL2010+ Credit

DTL2010+ Credit

DTL2010+ Credit

DTL2010+ Credit

DTL2010+ Credit

KSoc constant constant constant constant constant constant

Prime de capital constant constant constant constant constant constantRezultat reportat PN2010 PN2011 PN2012 PN2013 PN2014 PN2015

Reserve constante constante constante constante constante constante

Imobilizari IMO2010+I0 IMO2010+I0 IMO2010+I0 IMO2010+I0 IMO2010+I0 IMO2010+I0

Estimarea CFD

Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Profit net2,826,473.72 1,905,036.53 2,108,150.37 2,327,568.19 2,565,237.29 2,823,365.89

Amortizare563,987.00 1,009,431.00 1,009,431.00 1,009,431.00 1,009,431.00 1,009,431.00

Dobanda770,512.00 1,543,312.00 1,425,935.53 1,292,361.10 1,140,353.41 967,368.65

∆ImoBrute0 6462000 0 0 0 0

∆ACRnete- 1,063,259.59 -1,889,367.80 -898,391.20 1,034,094.91 -1,188,828.39

CFD-6462000 -3,067,480.05 6,432,884.70 5,527,751.49 5,749,116.60 5,988,993.92

CFD actualizat -6462000 -2704055.052 4998887.137 3786603.717 3471652.486 3188032.817

Folosind ca rata de actualizare costul capitalului determinat mai sus se obtine o valoare actualizata neta de 6,279,121.105 RON (mai mare ca zero).

Valoarea investitiei de 6.462.000 RON a fost recuperata de-a lungul timpului si a degajat un excedent de valoare in suma de 6.279.121 RON. Deoarece VAN>0 rezulta ca proiectul de investitii este rentabil, deci se va lua decizia de adoptare a acestuia. (Decidentul trebuie sa tina seama ca VAN este puternic influentiat de rata de actualizare aleasa).

4.3.2 Rata interna de rentabilitate (RIR) este rata de rentabilitate specifica proiectului de investitii analizat. Este acea rata de actualizare a cash-flow-urilor viitoare care ar egaliza valoarea actuala Vo cu investitia initiala Io.

In cazul proiectului de investitii propus, RIR are o valoare de 20%, mai mare decat costul

Page 23: proiect investitii

capitalului, care este de 13.44%.

Interpretarea RIR :

Pentru ca proiectele de investitii sa fie acceptate trebuie ca rata interna de rentabilitate sa fie superioara ratei de rentabilitate cerute de actionari

Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat RIR este mai mare

In selectia proiectelor de investitii este recomandabil sa se imbine criteriul VAN cu criteriul RIR. Se elimina astfel imperfectiunile ce insotesc un criteriu sau altul in luarea deciziei optime de investitii. In consecinta, avem doua reguli pentru selectia proiectelor eficiente:

Regula VAN: se accepta numai proiectele de investitii cu VAN>0 Regula RIR: se accepta numai proiectele de investitii cu RIR>kLuand in considerare cele doua reguli proiectul de investitii se va accepta.4.3.3 Termenul de recuperare (TR)

Exprima numarul de ani in care cash-flow-urile nominale sau cele actualizate acopera investitia initiala. Slabiciunile indicatorului tin de neglijarea in evaluare a cash-flow-urilor ulterioare TR, de caracterul arbitrar al TR de referinta, de ignorarea valorii timp a banilor in TR nominal.

Termenul de recuperare nominal este de 2.44 ani Termenul de recuperare actualizat este de 3.89 ani

4.3.4 Indicele de profitabilitate (IP) - exprima rentabilitatea investitiei pe intreaga perioada de exploatare a VAN la Io sau a Vo la Io.

IP = VANI 0 =97.17%

IP = V 0I 0 = 1.9717

Interpretarea IP :

Investitia realizata aduce un surplus de valoare de 1.9717 lei la 1 leu investit, deci proiectul de investitii este avantajos. Pentru ca un proiect de investitii sa fie acceptat trebuie ca indicele de profitabilitate sa fie mai mare decat 1.

Un proiect de investitii este cu atat mai interesant cu cat indicele de profitabilitate este mai mare.

Page 24: proiect investitii

4.4. Analiza de senzitivitate – presupune studierea influentei fiecarui factor determinant al indicatorului de performanta (in cazul nostru VAN), in timp ce ceilalti factori sunt presupusi constanti (la nivelul din scenariul de baza- mediu cert).

Factor de influentaNivel initial

Nivel actual

VAN initial

Van actual

Elasticitatea VAN in raport cu factorul de influenta

Cifra de afaceri 37250712 73383902.616043974.3 27184661 0.71586

Ponderea cheltuielilor variabile in cifra de afaceri 77.60% 67%

16043974.3 26105428 4.59097

Ponderea cheltuielilor fixe in cifra de afaceri 10.30% 15%

16043974.3 11582764 0.60937

Cota de impozit pe profit 16% 13%

16043974.3 16263948 0.07312

Pentru a evidentia impactul factorilor de influenta asupra nivelului VAN am calculat elasticitatile indicatorilor de performanta in functie de modificarile factorilor.

Astfel, o crestere a cifrei de afaceri cu 97% determina o modificare a VAN-ului cu 0.71%, o scadere a ponderii cheltuielilor variabile in cifra de afaceri de la nivelul de 77.6% la 67% determina o modificare a VAN cu 4.59%, in timp ce o crestere a cheltuielilor fixe in cifra de afaceri duce la o modificare a VAN cu 0.609%. Scaderea cotei de impozit pe profit de la nivelul normal de 16% in cadrul mediului cert la 13%, in cadrul scenariului pesimist duce la o modificare a VAN de 0.07%.

4.5. Tehnica scenariilor

Tehnica scenariilor este o analiza a investitiei prin care se consideră ca există mai multe modalităţi de evoluţie viitoare a fenomenelor şi astfel rezulta mai multe variante ale VAN-ului. Scenariile luate in calcul in aceasta analiza sunt unul optimist si unul pesimist.

Scenariul optimist presupune o evolutie economica, de ansamblu si a ramurii de activitate a firmei, favorabile pentru realizarea investitiei. Variatia factorilor de influenta a VAN, in acest caz, este mai optimista fata de valorile acestora considerate in analiza din mediul cert (considerat scenariul normal).

Scenariul pesimist prevede o evolutie economica nefavorabila pentru firma si pentru realizarea investitiei. Fata de scenario de baza, factorii de influenta a VAN-ului evolueaza in mod negativ.

Avantajul acestei tehnici este prezentarea unei imagini de ansamblu asupra indicatorului de performanţă, VAN, aferenţ proiectului de investiţii, în cazul luării în considerare a mai multor variabile şi a legăturilor existente între acestea pentru fiecare scenariu avut în vedere.

Page 25: proiect investitii

Tehnica scenariilor presupune ca probabilităţile asociate fiecărui scenariu trebuie să respecte o distribuţie normală. Probabilitatile considerate in aceasta analiza sunt distribuite astfel: pentru scenariul optimist p=0.3, pentru scenariul normal p=0.4, iar pentru cel pesimist p=0.3. Fundamentarea acestor probabilitati se bazeaza pe previziunile privind evolutia economica de amsamblu, care prevad o expansiune a economiei nationale, pe perioada luata in calcul pentru investitia noastra, iar pentru ramura de activitate a firmei previziunile sunt, de asemenea, optimiste. Astfel, realizarea scenariilor normal si optimist este mult mai probabila decat realizarea celui pesimist.

Scenariu pesimist Scenariu optimistIndicator Evolutie Indicator Evolutie Cifra de afaceri Indice de crestere= 97% Cifra de afaceri Indice de crestere= 105%Cheltuieli variabile

Pondere in CA= 87% Cheltuieli variabile Pondere in CA= 67%

Cheltuieli fixe Pondere in CA= 15% Cheltuieli fixe Pondere in CA= 7%Impozit Cota de impozitare= 20% Impozit Cota de impozitare= 13%

Aplicand aceste modificari asupra factorilor de influenta, fluctuatiile VAN sunt semnificative.

Rezultatele scenariilor concepute sunt sintetizate in tabelul de mai jos.

Scenariu Indicator 2012 2013 2014 2015 2016

Optimist

Cifra de afaceri

40779471.95 42818445.55 44959367.82 47207336.21 49567703.02

Profit net 5229523.115 5704161.12 6211517.374 6754467.89 7336203.647Cheltuieli variabile

12233841.58 12845533.66 13487810.35 14162200.86 14870310.91

Chletuieli fixe

3670152.475 3853660.099 4046343.104 4248660.259 4461093.272

Impozit pe profit

781422.9942 852345.9145 928157.7686 1009288.305 1096214.338

VAN 29,022,098.15

Normal

Cifra de afaceri

39,840,030.05

40,868,341.70 41,923,195.12 43,005,275.38 44,115,285.23

Profit net 1,905,036.53 2,108,150.37 2,327,568.19 2,565,237.29 2,823,365.89Cheltuieli variabile

30,915,863.32

31,713,833.16 32,532,399.42 33,372,093.70 34,233,461.34

Chletuieli fixe

4,103,523.09 4,209,439.20 4,318,089.10 4,429,543.36 4,543,874.38

Impozit pe profit

362,864.10 401,552.45 443,346.32 488,616.63 537,783.98

VAN 6279121.105Cifra de afaceri

37672464.56 36542290.62 35446021.91 34382641.25 33351162.01

Pierdere - -2532969.874 -2408570.03 -2269949.788 -2115058.312

Page 26: proiect investitii

Pesimistneta 2644953.833Cheltuieli variabile

32775044.17 31791792.84 30838039.06 29912897.89 29015510.95

Chletuieli fixe

5650869.684 5481343.594 5316903.286 5157396.187 5002674.302

Impozit pe profit

0 0 0 0 0

VAN -4,912,649.37

4.6. Calculul VAN mediu, riscul si intervaluri de incredere pentru VAN

a) Calculul E(VAN)

E(VAN )=μ=∑i=1

3

VANi⋅pi=9,744,483

b) Calcul σ2(VAN)

VAR(VAN)=σ2(VAN)=∑i=1

3

¿¿

σ(VAN)=√σ 2(VAN )= 13443990.7

c) Interval de incredere

Probabilitatile associate celor trei scenario sunt distribuite normal. Astfel, putem defini intervalele de incredere pentru VAN.

Probabilitate Interval de incredere Valori P=68% (E(VAN)-σ;E(VAN)+σ) (-3.699.507;23.188.473)P=95% (E(VAN)-2σ;E(VAN)+2σ) (-17143498.32; 36632464.47)

P=99,7% (E(VAN)-3σ;E(VAN)+3σ) (-30587489.02; 50076455.17)

4.7. Simularea Monte Carlo

Simularea Monte Carlo este o analiza de senzitivitate mult mai aprofundata ce ia in calcul o multime de stari probabile ale factorilor modelului CFDt, selectate dupa un proces generator de numere aleatoare. Simularea ia in calcul si diferitele intercorelari dintre factorii CFDt.

Simularea Monte Carlo se face prin intermediul calculatorului cu o multime de iteratii ale starilor probabile ale cash-flow-urilor anuale.

Probabilitatea VAN sa fie negativa, adica sa aiba loc o decapitalizare a averii actionarilor este

Page 27: proiect investitii

de 2.996%.

0.528

0.588000000000001

0.640000000000001

0.692000000000001

0.724000000000001

0.760000000000001

0.792

0.816

0.832000000000001

0.856000000000001

0.884000000000001

0.908

0.928

-10000000

-5000000

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

Distributia de probabilitate a VAN

Probabilitate

VAN

5. Concluzii

În urma analizei performanței întreprinderii s-a observat că aceasta este performantă, atat din punct de vedere contabil, cat și financiar. În urma calculelor efectuate, s-au obținut valori pozitive pentru indicatorul VAN și pentru PN, acestea confirmand ipoteza initiala a performanței firmei.

În cazul calculului elasticităților e și e’ , observăm că la modificarea CA cu 1%, PN este mai senzitiv modificandu-se cu 6,62%, în timp ce EBIT se modifică cu doar 4,11% în același an- 2010.

Societatea dorește să realizeze un proiect de investiții ce constă în deschiderea unui nou punct de lucru – un showroom într-o altă localitate. Această decizie a fost luată în urma unei analize de nevoi (realizată în randul clienților actuali, dar și a celor potențiali). Această investiție a fost evaluată la 6 462 000.

În urma analizei în mediul cert, s-a decis acceptarea acestui proiect, deoarece îndeplinește toate criteriile evaluate. S-au obținut rezultate pozitive pentru VAN, RIR=20%>k=13,44%, IP>0, iar TR>1. Toate acestea relevă veridicitatea proiectului de investiții.

În urma analizei în mediul incert, s-au luat în calcul trei scenarii posibile –optimist, normal și pesimist, obținandu-se valori ale VAN pozitive pentru primele două VAN optimist=29 022 098,15, VAN normal= 6 279 121,105, iar pentru VAN pesimist s-a obtinut valoarea negativă= -

Page 28: proiect investitii

4 912 649,37. În urma acestui scenariu s-au observat posibile valori viitoare ale indicatorilor întreprinderii, pentru fiecare scenariu în parte.

În urma analizei de senzitivitate observăm că VAN este foarte senzitiv la modificarea cheltuielilor variabile. Astfel la o scădere de 10 procente a cotei cheltuielilor variabile în CA, determină modificare a VAN=4,59%. În cazul modificării cheltuielilor fixe, CA și a cotei impozitului pe profit există de asemenea o modificare in valoarea VAN, însă nu la fel de senzitivă.(Trebuie ținut cont însă de faptul că VAN este mai senzitiv în cazul cheltuielilor variabile și datorită diferenței mai mari existente între modificarea acestora in timp, față de ceilalți factori care se modifică).

6. Bibliografie

1. Stancu, Ion , “Finante”, editia a treia, Editura Economica, Bucuresti, 2002

2. Dragota, Victor, “Evaluarea si finantarea investitiilor directe: Culegere de studii de fezabilitate”, Editura ASE, Bucuresti, 2010