ACADEMIA DE STUDII ECONOMICEFACULTATEA DE FINANTE, ASIGURARI, BANCI SI BURSE DE VALORI

Studente:Tilica Elena ValentinaTihan Corina Catalina

Tasente MihaelaStoica Diana Mihaela

Grupa 1578, seria F, anul 3

- A.S.E., 2008 -

Cuprins:

Capitolul 1: Prezentarea firmei 31.1. Scurt istoric 31.2. Situatie actuala 3

Capitolul 2: Analiza diagnostic 42.1. Diagnosticul juridic 42.2. Diagnosticul comercial 102.3. Diagnosticul de resurse umane 132.4. Diagnosticul tehnologic 162.5. Diagnosticul de mediu 172.6. Diagnosticul financiar 19

Capitolul 3: Fundamentarea costului investitiei 283.1 Descrierea investitiei 283.2. Date tehnice ale investitiei 303.3. Fundamentarea costului 44

Capitolul 4: Analiza in mediu cert 444.1. Previziunea situatiilor financiare 444.2. Previziune cash-flow-uri 464.3. Indicatori de evaluare a proiectului de investitie 47

Capitolul 5: Analiza in mediul incert 485.1. Analiza de sensibilitate 485.2. Analiza de scenarii 48

Capitolul 6: Finantarea investitiei 49

Capitolul 7: Concluzii 51

Bibliografie 53

Anexe

2

3

1. Prezentare succintă a firmei

1.1.Scurt istoric

S.C. General Distribution SRL a fost înfiinţată în 1991, având, iniţial, capital privat

românesc şi străin. Partea străina era un reprezentant al societăţii Parmalat, a cărei aport consta atât

în numerar, cât şi în know-how. În ceea ce priveşte know-how-ul, acesta se referă la exclusivitate în

distribuţia pe piaţa românească a unor produse Parmalat.

În perioada 1994-1995, moment în care inflaţia în România era foarte ridicată, societatea a

ajuns la un pas de colaps datorită nivelului ridicat al dobânzilor aferente creditelor contractate.

Întreprinderea îşi derula activitatea prin 2 bănci, din care una a dat faliment, respectiv Bancoop. În

această situaţie, societatea a pierdut 300.000$ ( nerecuperaţi până astăzi), bani care au creditat contul

curent al societatii , fara a ajunge la destinatie catre asociatul din Italia care era si furnizorul

principal. In acest moment Parmalat Italia a anunţat retragerea din companie. De aceea, societatea a

trebuit să se reorganizeze astfel încât partea romana (doi asociaţi-persoane fizice) au cumpărat partea

asociatului italian. A urmat o perioada cu o evoluţie favorabilă a pieţei financiare din România.

Societatea a ajuns sa fie un nume reprezentativ pe piata romaneasca .

Iniţial, capitalul social era de 100.000 ROL, din care 500 USD, care a fost repartizat în 90 %

partea italiană şi 10 % doi asociati români.

Începând cu 1995, societatea a suferit multe modificari printre care:

- a fost preluată de cele doua persoane fizice române,

- s-a schimbat denumirea societăţii in SC GENERAL DISTRIBUTION SRL-valabil si astazi;

- s-a majorat capitalul social de la 100.000 ROL la 18660 RON ( care este valabil şi astăzi).

Capitalul social de 18660 RON a fost împărţit în 933 părţi sociale a câte 20 RON fiecare;

- structura acţionarilor - Ion Popescu ce deţine 931 parti sociale reprezentand 99,76% din

capitalul social şi Ioana Savu ce deţine 0,24%.

1.2.Prezentarea actuala

Denumire: S.C. GENERAL DISTRIBUTION S.R.L.

Inregistrat la Oficiul Registrului Comertului sub nr: J40/16481/1991

Cod unic înregistrare: 7592996, Atribut fiscal: R

Sediul: Str. Thomas Masaryk, Nr. 23, Sector 2, Bucureşti

Punct de lucru: Bd. Iuliu Maniu, Nr. 19A, Sector 6, Bucureşti

Tel-Fax: 411.75.64, 411.71.06

Asociati:

1. Popescu Ion 99.76%

- Adresa: Aleea Rotunda, nr. 2, sc. 2, et. 2, ap. 31, Sector 3, Bucuresti

- Data nasterii : 17.05.1963 – Bucuresti;

- Experienta in vanzari marfuri din anul 1991;

2. Popescu Ioana 0.24%

- Adresa: Sos Vergului, nr. 19A, sc. 1, et. 3, ap. 14, Sector 2, Bucuresti

- Data nasterii : 24.12.1946 – Bucuresti

Activitatea societatii: este specializata in distributie de marfuri alimentare si nealimentare,

bauturi alcoolice, tigari si cafea, import de produse alimentare din Italia, Spania, Anglia, Austria

etc. ;

Distributie directa:

- Nr. furnizori : 180-250,

- Nr. clienti: 4800,

- Nr. sortimente marfuri: 3000,

- Zona de distributie: Bucuresti, Ploiesti, Tulcea, Constanta, Timisoara, precum si

imprejurimile acestora.

Se reliefeaza experienta societatii in domeniul distributiei prin contractele pe care le are

incheiate cu producatori recunoscuti pe piata.

Printre principalii furnizori se numara:

Furnizori interni (37): Red-Bull Romania, Cristalex 94 SRL, Parma Euxin Import

Export SRL, Zarea, Carl Reh Winery SRL, Lerida International;

Furnizori externi: Mazza Alimentari (Italia), Pietro Coricelli Spa, BG Market Ood

(Bulgaria), Bonami S.P.A., Sos Cuetara S.A. (Spania), San Miguel Fabricas de Cerveza y Malta

S.A., Marinara-Dinon Italia.

Dintre principalii clienti amintim:

Clienti interni: Carrefour, Mega Image, Billa Romania, Rewe Romania, Selgros Cash &

Carry, Romania Hypermarche- Cora, Kaufland Romania, Petrom, La Fourmi, Real, Metro, Cora, etc.

Clienti diversi in numar de 2494.

Produsele pe care le distribuie:

• 3 000 produse pentru GDO, Supermarket, Horeca si medium & hide market.

Se distribuie produse de calitate din productie interna si produse importate de catre societatea

noastra sau furnizorii prezentati mai sus.

Activitatile principale ale firmei:

5

a. Distributia capilara de produse alimentare si nealimentare, se desfasoara in mai multe

moduri:

a.1.Distributia “ex van” reprezinta principalul mijloc de vanzare al firmei si este efectuata

printr-un nr total de 70 masini de tipul Fiat, Man, Renault , Daewoo, Iveco, Mercedes , Dacia, care

incarca marfa zilnic sau de mai multe ori pe zi timp de 6 zile pe saptamana. Marfa se incarca din

depozitul nostru de 2500m.p.(inchiriat)

Reteaua de distributie “ ex van “ are aprozimativ 2500 clienti pe care ii aprovizioneaza

constant. Echipa de vanzari, aflata in prima linie a activitatilor firmei , se caracterizeaza prin

profesionalism avand experienta indelungata de vanzare urmarindu-se in permanenta perfectionarea

aptitudinilor in tehnica vanzarilor.Activitatea agentilor comerciali este controlata zilnic de inspectori

de vanzari.

a.2. Distributia cu precomanda este independenta ca organizare de distributia “ex van” si se

face prin agenti comerciali care preiau comenzile de la magazine, livrarea marfii facandu-se in ziua

urmatoare cu masinile firmei.

Acest mod de distributie se foloseste la reteaua de supermarketuri Mega Image, Nic,

Aeromarket,etc., deasemenea pentru HO.RE.CA (hoteluri, restautante, catering).

a.3. Distributia “ blitz” prin dispecerizare

Acest mod de distributie urmareste satisfacerea prompta a clientilor care au comenzi urgente

(toate categoriile de clienti) . Comenziile sunt preluate telefonic de catre departamentul de vanzari ,

iar acesta transmite ordinul de livrare agentului care se afla in zona respectiva sau depozitului .

a.4. Vanzari en–gros statice din depozitul nostru

Sistemul noastru de vanzari en gros se bazeaza pe depozitul propriu in care clientii au

posibilitatea de a alege marfa. Depozitul este prevazut cu sisteme computerizate de gestiune si

facturare. Programul lung de functionare (6 zile pe saptamina, 08.00-20.00) da posibilitatea deservirii

clientilor aflati in alte localitati care nu sunt cuprinsi in rutele de distributie, deci se aprovizioneaza

cu mijloace proprii .

Concurentii principali:

-M.R. COM DISTRIBUTION S.R.L.

-ROCON DISTRIBUTION S.R.L.

-MARC TRADING S.R.L. -

Cifra de Afaceri: 15.389.292 euro realizat in anul 2007;

Numar mediu de salariati : 69,

Situatia Financiara: In prezent, societatea nu are credite bancare sau comerciale neonorate;

6

Echipa de conducere este formata din oameni tineri cu pregatire superioara, energici ,

dedicati raspunderilor care le au. Conducerea firmei se realizeaza dupa metode manageriale

moderne .

General Distribution dispune de resurse corespunzatoare pentru a sustine dezvoltarea in

continuare a volumului de vanzari, de a extinde aria de cuprindere si de a garanta cresterea

standardelor de calitate proprie intregii activitatii.

Resursele financiare generate in prezent de activitatea de exploatare acopera necesitatile de

functionare optima si de dezvoltare ale companiei.

2. Analiza diagnostic a firmei

2.1. Diagnosticul juridic

S.C. General Distrubution SRL este înfiinţată în 1991, înregistrată la Registrul Comerţului

sub nr. J40/16481/1991, CUI 7592996, plătitor de TVA. Are sediul social în Bucureşti, str. Thomas

Masaryk, nr. 23, sector 2. Activitatea societăţii se desfăşoară la punctul de lucru din sectorul 6, bld.

Iuliu Maniu, nr. 19A.

2.1.1. Baza legală

Societatea este înfiinţată pe baza legii 31/1990 privind societatile comerciale, aşa cum a fost

ea modificată şi republicată. Societatea respecta si alte prevederi legale desfasurandu-si activitatea in

baza tuturor avizelor necesare: avize de mediu, sanitare, PCI si altele.

Contabilitatea societăţii este organizată în baza legii contabilitatii nr. 82/1991,avand organizat

un compartiment financiar contabil propriu condus de un Director financiar si un contabil sef.

Societatea respecta toate prevederile legale cu privire la plata impozitelor si taxelor aferente

salariatilor, a accizelor, a TVA si altele in conformitate cu Codul fiscal-legea 571/2003, Codul

muncii- legea nr.53/2003, Codul comercial, cat si Legea Protectiei muncii nr.319/2006 si a

Normelor metodologice de aplicare etc.

2.1.2. Evoluţia capitalului social

Iniţial, capitalul social a fost de 100.000 ROL, din care 500 USD, care a fost repartizat în 90

% partea italiană şi 10 % doi asociati români.

In anul 1995, societatea a suferit multe modificari printre care si majorarea capitalului social

de la 100.000 ROL la 18660 RON ( care este valabil şi astăzi împărţit în 933 părţi sociale a câte 20

RON fiecare. Structura acţionarilor: Ion Popescu ce deţine 931 parti sociale, reprezentand 99,76%

din capitalul social si Ioana Popescu ce deţine 0,24%;

7

2.1.3. Conducerea societăţii

Conform actelor de societate, conducerea este asigurată de Adunarea Generală a celor doi

Asociaţi şi de un administrator unic. Administratorul unic este asociatul care deţine cea mai mare

pondere în structura capitalului social.

Adunarea Generală Ordinara a Asociaţilor are loc cel puţin o dată pe an când se aprobă

bilanţul contabil ,raportul de gestiune întocmit de administratorul unic, raportul de audit intocmit de

un auditor financiar extern,bugetul de venituri si cheltuieli, bugetul investitiilor , si se stabileste

indemnizatia administratorului si a auditului financiar .

Adunare Generala Extraordinara a asociatilor se organizeaza ori de câte ori este nevoie,

pentru a modifica actul constitutiv de exemplu pentru modificarea sediului societăţii, pentru

aprobarea unor investiţii cu o valoare ce depaseste competenta de aprobare a administratorului , etc.

Conducerea executiva a societatii este asigurata de un director general si directorul

economic, ambii reprezinta societatea in relatiile cu tertii, angajeaza sau concediaza personalul

societatii, stabileste nivelul salariilor in functie de pregatirea profesionala si de eficienta fiecarui

angajat.

O data cu angajarea, conducerea societatii aduce la cunostinta fiecarui angajat prevederile

Regulamentului de Ordine Interioara prin care sunt stabilite o serie de reguli privind protectia,igiena

si securitatea in munca, specificul activitatii ,care impune anumite reguli stricte de igiena. Ca o

conditie obligatorie la anagajare se solicita un set nou de analize medicale .

Sunt respectate si asigurate conditii optime de munca pt fiecare angajat.

2.1.4. Domenii de activitate

Activitatea principala a societatii General Distribution este „Comerţ cu ridicata specializat al

altor alimente, inclusiv peşte, crustacee şi moluşte” ( Cod CAEN 5138).

Desfăşoară şi o serie de activităţi secundare: Alte activităţi de tipărire (Cod CAEN 2222),

Comerţ cu ridicata cu cafea, ceai, cacao şi condimente (5137), Comerţ cu ridicata al produselor

textile (5141), Comerţ cu ridicata al aparatelor electrice şi de uz gospodăresc, al aparatelor de radio şi

televizoarelor (5143), Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de

produse alimentare, băuturi şi tutun (5211), Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu

vânzare predominantă de produse nealimentare (5212), Comerţ cu amănuntul al textilelor (5241),

Comerţ cu amănuntul al articolelor şi aparatelor electro-menajere, al aparatelor şi televizoarelor

(5245), Comerţ cu amănuntul al bunurilor de ocazie vândute prin magazine (5250), Comerţ cu

amănuntul prin standuri şi pieţe (5262), Restaurante (5530), Activităţi ale agenţiilor de voiaj şi a tur-

operatorilor; activităţi de asistenţă turistică n.c.a. (6330), Cumpărarea şi vânzarea de bunuri

8

imobiliare proprii (7012), Coafură şi alte activităţi de înfrumuţesare (9302), Activităţi de arhitectură,

inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea (7420), Fabricarea altor produse

alimentare (1589), Creşterea animalelor, activitatea fermelor pentru obţinerea laptelui (0121),

Intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice pentru industrie (5112),

Intermedieri în comerţul cu material lemnos şi de construcţii (5113), Intermedieri în comerţul cu

produse diverse (5119), Comerţ cu ridicata al produselor cosmetice şi de parfumerie (5145), Comerţ

cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare, n.c.a. (5147), Intermedieri în comerţul cu produse

alimentare, băuturi şi tutun (5117), Comerţ cu ridicata al îmbrăcămintei şi încălţămintei (5142),

Comerţ cu amănuntul în magazine specializate al produselor alimentare (5227), Transporturi pe cale

ferată ( 6010), Publicitatea (7440), Jocuri de noroc şi pariuri (9271), Intermedieri în comerţul cu

textile, confecţii, încălţăminte şi articole (5116), Intermedieri în comerţul specializat în vânzarea

produselor cu caracter specific n.c.a (5118), Comerţ cu ridicata al produselor lactate, ouălor,

uleiurilor şi grăsimilor comestibile (5133), Comerţ cu ridicata al băuturilor (5134), Comerţ cu

ridicata al zahărului, ciocolatei şi produselor zaharoase (5136), Comerţ cu ridicata nespecializat de

produse alimentare, băuturi şi tutun (5139), Activităţi de secretariat şi traducere (7485), Activităţi ale

centrelor de intermediere telefonică (7486), Alte activităţi de servicii prestate în principal

întreprinderilor (7487), Construcţii de clădiri şi lucrări de geniu (4521), Cultivarea cerealelor,

porumbului şi a altor plante n.c.a (0111), Hoteluri (5510), Editare de programe (7221), Consultanţă şi

furnizare de alte produse software (7222), Depozitări (6312), Comerţ cu ridicata al altor produse

(5190), Manipulări (6311), Închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate

(7020).

2.1.5. Situaţia activelor

Societatea a achizitionat imobilizările corporale şi necorporale necesare desfasurarii activitatii

sale , constând în principal din:

- imobilizări corporale: teren, construcţii, mijloace de transport

- imobilizări necorporale: cheltuieli de constituire, licenţe, brevete, softuri amortizate

integral.

O mare parte din bunurile societatii (pana la 70%) constand in imobilizari corporale si stocuri

de marfa sunt folosite drept garanţii pentru o linie de credit de la BRD necesara acoperirii

necesarului de mijloace circulante.Mijloacele de transport sunt luate în leasing financiar, ele fiind

garanţii intrinseci pentru respectivele contracte de leasing. Aceasta situatie trebuie monitorizata din

punct de vedere juridic pentru ca prezinta un mare risc pentru societate ( conform contractelor de

leasing ,neplata consecutiva a 2 rate de leasing duce la pierderea irevocabila a bunurilor

achizitionate).

9

2.1.6. Contracte incheiate.

Activitatea de comerţ constă în achiziţionarea de mărfuri de la furnizori interni şi

internaţionali şi livrarea către marile magazine şi alţi clienţi. Acest lucru presupune depozitarea

mărfurilor în spaţii special amenajate în condiţii de climă adecvate, de igienă şi securitate.

Activitatea de depozitare se realizează în spaţii închiriate; în prezent, este închiriat un spaţiu în

Militari în care nivelul stocului se menţine în jurul cifrei de 13 milioane $. Pentru acesta, societatea a

încheiat contracte de asigurări contra incendiului, furtului şi altor calamităţi.

Activitatea de comerţ se realizează pe bază de contracte comerciale, atât de achiziţii cât şi de

distribuţie. Din analiza juridică se observă că, în cazul contractelor de distribuţie care practic sunt

elaborate pe drafturile propuse de clienti , lipsesc anumite clauze care ar proteja societatea

comercială:

- nu sunt prevăzute clauze de penalizare pentru neplata la termen;

- clauze privind depozitarea incorecta a produselor la clienti .

Lipsa acestor clauze, ce este motivată de societate că fiind impusă de clienţi si acceptata de

societate avand in vedere practicile neloiale ale concurentei.Toate acestea au implicaţii majore în

situaţia financiară a societatii( refuzuri nejustificate a mărfurilor, neincasarea facturilor de la clienti

mai devreme de 90 zile,( media se situeaza intre 90 – 180 zile in timp ce plata furnizorilor este

cuprinsa intre 30-60 zile).

Alte contracte comerciale:

- de utilităţi ( energie electrică, gaze, curăţenie, pază): sunt, în general, contracte cadru care

nu au determinat implicaţii negative asupra societăţii;

- de leasing: sunt conforme cu legislaţia în vigoare.

2.1.7. Situaţia litigiilor

Societatea este, în prezent, în litigiu cu un furnizor de conserve din Suceava datorat pagubelor

produse prin inducerea în eroare cu privire la termenul de valabilitate a anumitor produse. Sumele

puse în discuţie sunt foarte mici ( 100.000 RON).

Are litigii cu diverşi debitori care, în fapt, sunt foşti agenţi comerciali care au dispărut fără a

achita o serie de facturi în valoare de 220.000 RON.Aceste litigii practic sunt irealizabile datorita

faptului ca societatea nu are contracte incheiate in acest sens si nici nu a incasat/luat garantii pentru

gestionarii si agentii sai.

Mai există un litigiu cu 3 clienţi mai vechi de 10 ani, din care unul a dat faliment, iar

societatea nu a avut ce recupera la masa credală, de asemenea nu are contracte comerciale

asiguratorii.

10

2.2. Diagnostic comercial

Firma SC General Distribution SRL se specializeaza pe distributie de marfuri alimentare si

nealimentare, bauturi alcoolice, tigari si cafea, import de produse alimentare din Italia, Spania,

Anglia, Austria etc.

Produsele se aduc in proportie de circa 80% din import, asigurand o calitate ridicata a

acestora, din care 90% reprezinta marfuri italienesti. Datorita specificului firmei, anume a produselor

distribuite, durata de viata a acestora este destul de mare. Majoritatea marfurilor se pastreaza

congelate.

Principalii furnizori ai firmei sunt:

- Furnizori interni

Nr. Crt Denumire furnizor1 RED BULL ROMANIA SRL2 PERNOD RICARD ROMANIA SRL3 MOLD VIN TRADING SRL4 CRISTALEX 94 SRL5 ASTESE PRODUCTION SRL6 LERIDA INTERNATIONAL SRL7 PARMA EUXIN IMPORT EXPORT SRL8 CRAMELE HALEWOOD SA9 PRO BRANDS DISTRIBUTION SRL10 CARL REH WINERY SRL11 ZAREA SA12 ALLIED DOMECQ SPIRITS & WINE ROMANIA

SA13 BAVAROM TRADING SRL14 BDG IMPORT SRL15 RISSO SCOTTI ROMANIA SRL16 Furnizori interni diversi in numar de 37

- Furnizori externi – importuri:

Nr. Crt Denumire furnizor1 MAZZA ALIMENTARI SRL – Italia2 MEDIOL Srl – Italia3 PIETRO CORICELLI SPA4 CALIMI Ltd.5 BG MARGET OOD – BULGARIA6 CALVO DISTIBUCION ALIMENTARIA SLU7 BONOMI SPA – ITALIA8 PARMAROM IMPORT EXPORT SRL9 F.lli de Cecco di Filippo fara S.Martino – SPA10 DOLFIN SPA – ITALIA11 PALUANI SPA – ITALIA

11

12 MIXER SRL – ITALIA13 SOS CUETARA SA – SPANIA14 DEVELEY ITALIA SPA – ITALIA15 ACETIFICI ITALIANI MODENA SRL16 TWININGS & CO LIMITED ANGLIA17 SAN MIGUEL FABRICAS DE CERVEZA Y

MALTA SA – SPANIA18 B&G LIMI ITALIA19 BATISTERO SPA ITALIA20 BISCOTI PRIMAVERA ITALIA21 QIMIQ HANDELS GMBH AUSTRIA22 I.P.S.A. SPA ITALIA23 BOSCHI SPA ITALIA24 NUTREXPA SPANIA25 BOSCHI SPA ITALIA26 MERBA OLANDA27 MARINARA-DINON ITALIA28 DELICIUS ITALIA29 MENU ITALIA30 ANTICO PASTIFICIO ITALIA

Clientii companiei sunt interni, firma desfasurandu-si activitatea pe zonele Bucuresti, Ploiesti,

Tulcea, Constanta, Timisoara si zonele din apropierea acestora.

Distributia se realizeaza catre supermarketuri, hoteluri, restaurante cu mijloace de transport

proprii sau inchiriate sau cu mijloacele de transport ale clientilor.

Principalele tipuri de distributie sunt:

- Distributia “ex van” care se realizeaza cu mijloace proprii de distributie care incarca

marfa zilnic sau de mai multe ori pe zi timp de 6 zile pe saptamana

Marfa se incarca din depozitul care acopera 2500mp

Activitatea agentilor comerciali este supravegheata de inspectori de vanzari

- Distributia cu precomanda se realizeaza prin agentii comerciali ce preiau comenzile de la

clienti, livrarea facandu-se la o zi diferenta cu mijloace proprii de transport

- Distributia “blitz” prin dispecerate care se ajuta de departamentul de vanzari pentru a

prelua comenzile telephonic

- Vanzari en-gros statice din depozit; astfel clientii isi pot alege marfa iar pentru cei care nu

sunt in aria acoperita de activitatea proprie distributia se face prin mijloacele de transport

ale acestora; depozitul este prevazut cu sisteme computerizate de gestiune si facturare.

In ceea ce priveste cererea pe piata romaneasca de carne si peste (am ales aceasta analiza

deoarece investitia presupune constructia unos spatii frigorifice de depozitare) se poate observa ca

aceasta este intr-un proces de crestere, astfel incat oferta existent pe piata nu acopera cererea de

produse destinate consumului alimentar.

12

Evolutia consumului de carne si peste in Romania in ultimii ani a fost urmatoarea:

Evolutia consumului de carne si peste in Romania

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Carne, produse din carne si organecomestibilePeste si produse din peste

Datele statistice pentru Romania arata ca la nivelul anului 2005, consumul de carne in

Romania a fost de cca. 66,3 kg/locuitor ( la nivel european fiind de cca 74,3 kg), iar cel de peste de

4,5 kg/locuitor, rezultand un consum total de cca 71 kg/locuitor carne si peste.

Consumul individual este realizat atat pe calea cumpararii acestor produse de la veriga

comerciala en-detail, cat si prin consum in hoteluri, restaurante etc.

Se apreciaza ca pentru carne si peste, proportia consumului diferitelor categorii este

urmatoarea:

Proaspata – 10 %

Refrigerata – 45 %

Congelata – 45%

Consumul final de produse congelate este asigurat de 3 verigi importante:

Lanturi comerciale care asigura vanzarea acestor produse catre populatie;

Hoteluri si restaurante, cantine, care folosesc aceste produse in prepararea hranei oferite

consumatorilor;

Unitati procesatoare de carne si peste, care folosesc ca materie prima carnea congelata in

vederea realizarii diferitelor produse finite, oferite in continuare consumului individual

Cele 3 verigi comerciale in vanzarea produselor congelate folosesc ca sursa de aprovizionare

depozitele frigorifice, care asigura pastrarea in conditii specifice a produselor congelate. Rolul

acestora este extrem de important pe lantul comercial de la producator la consumator. Se stia ca

cererea produselor are un caracter sezonier, legat atat de variatiile climatice, cat si de anumite

obiceiuri specifice (exemplu – Craciunul). In functie de acestea, cererea pentru carne si peste are o

evolutie oscilanta in unele perioade scazand, iar in altele crescand puternic. Se presupune o crestere

13

aproximativa de 20% a cererii in ultima luna a anului. In general, producatorii au un flux de

productie relativ constant. Rolul depozitelor frigorifice este de a prelua surplusul de productie, in

perioadele in care cerere este scazuta si de a le oferi atunci cand cererea creste, depasind valorile

productiei.

Un alt rol important al depozitelor frigorifice este de a asigura stocuri importante de produse

in imediata vecinatate a consumului, astfel incat orice variatie a cererii sa poata fi satisfacuta imediat.

Politica de marketing a firmei se realizeaza prin mai multe metode cum ar fi:

- Promovarea prin standuri asigurate de marii clienti ( Metro, Kaufland, Carefour, Selgros,

Billa). Prin aceasta modalitate se prezinta direct oferta firmei cu ajutorul pliantelor si

descrierea detaliata a produselor firmei

- Sponsorizarea unor scoli de specialitate si existenta unei fundatii proprii a carui obiect de

activitate este formarea personalului

- Organizarea si participarea la targurile de profil in tara si in strainatate

- Reclame prin mass-media pentru sustinerea unor produse de lux cu destinatie catre

hoteluri si restaurante de lux

In ceea ce priveste concurentii, putem aminti:

- M.R. COM DISTRIBUTION SRL Firma de distributie de produse alcoolice de import si

autohtone, specializata pe piata horeca atat in Bucuresti cat si in imprejurimile acestuia,

avand o experienta de 6 ani in domeniu. Piata pe care o aprovizioneaza este alcatuita

dintr-un numar de cca. 1000 clienti din acestia facand parte un numar important de lanturi

hoteliere, supermarketuri, retele de benzinarii, precum si marea majoritate de restaurante,

cluburi sau baruri.

- ROCON DISTRIBUTION SRL – firma de distributie de produse alimentare si de import

pe teritoriul Romaniei. Principalii clienti ai firmei sunt Metro, Selgros, Carrefour, Cora,

Gima, Billa, Artima, Mega Image

- MARC TRADING SRL

2.3. Diagnosticul resurselor umane

Conducerea si personalul societatii

Conducerea societatii:

Ing . Ioan Popescu , administrator unic

Ec.Lavinia Ilie, Director Economic

Ign. Eugen Diaconu , Director IT

14

Ec. Constantin Iordache, Director Comercial

Av. Alina Cristea, Director Juridic

Ec. Ioana Popescu, Director Resurse Umane

Ec. Vlad Costea, Director Logistica

Conducerea societatii, prin Regulamentul de Ordine interioara a prevazut, in conformitate cu

prevederile Codului Muncii obligativitatea perfectionarii personalului prin scolarizari organizate de

diferite institutii specializate, cel putin odata la 2 ani.

Sistemul de evaluare a performantelor angajatilor societatii s-a concretizat in aplicarea noilor

modele de fise de evaluare pentru personalul cu functii de conducere si de executie, fise care asigura

un grad sporit de implicare si motivare a personalului.

In vederea imbunatatirii procesului de evaluare a performantelor, s-au avut in vedere atat

modificarile care au avut loc la nivel managerial prin introducerea Managementului prin Obiective,

cat si necesitatea unificarii criteriilor de evaluare a performantelor utilizate la nivelul intregii

societati. In primul trimestru al anului 2007 au fost evaluate performantele pentru anul 2006 pe baza

celor patru tipuri de fise, astfel:

- performantele personalului de executie (evaluare efectuata de catre seful ierarhic);

- performantele personalului de executie din sistemul MBO (evaluare efectuata de catre seful

ierarhic);

- performantele managerilor (evaluare efectuata de catre seful ierarhic);

- performantele sefilor ierarhici (evaluare efectuata de catre subordonati).

Rezultatele evaluarii performantelor au constituit alaturi de gradul de realizare a obiectivelor

pentru anul 2006, baza de calcul pentru motivarea personalului.

Aplicarea sistemului MBO a inceput in anul 2006 prin stabilirea obiectivelor pentru o parte

insemnata din salariati cu functii de conducere si executie, obiective stabilite de comun acord de

catre seful ierarhic si titularul postului. Odata stabilite, obiectivele au devenit anexa la contractele

individuale de munca, anexe intocmite conform prevederilor legislatiei aplicabile in domeniu.

Proiectul de dezvoltare a resurselor umane a avut in vedere programe de instruire pe fiecare

directie, in conformitate cu nevoile identificate pentru fiecare structura organizatorica si in stransa

corelatie cu modificarile din mediul legislativ si economic.

Programele de instruire ,altele de cat cele de scolarizare, au fost structurate pe doua directii

majore:

- instruire pe linie profesionala si GMP, cu lectori interni, conform procedurii de sistem emise

de compartimentul Asigurarea Calitatii si programului anual al fiecarei structuri organizatorice, atat

pentru personalul de specialitate cu studii superioare si medii cat si pentru personalul muncitor;

15

- alte forme de instruire, cu lectori externi in afara societatii, pentru un procent de 13% din

personalul de specialitate cu studii superioare.

O importanta deosebita a fost acordata continuarii instruirii in vederea implementarii

sistemului integrat de management ISO 9001/ ISO 14001 in cadrul societatii, precum si instrurilor

din sfera financiar contabil, audit intern, import si export, tehnologia informatiei in vederea pregatirii

si perfectionarii salariatilor din aceste domenii pentru a fi la curent cu modifcarile generate de

integrarea europeana si alinierea legislatiei si procedurilor la cele comunitare.

Datorita cresterii si diversificarii echipei, trainingul salariatilor din promovare si marketing a

detinut o pondere importanta, atat ca numar de persoane curprinse cat si ca amploare a programelor.

Structura personalului la data de 31.12.2007:

Total salariati 69, din care:

- personal de specialitate= 25,

- muncitori = 44.

Personal de specialitate: 25, din care:

- cu studii superioare = 20 ( 83,3% ) , crestere cu 42,9% fata de anul 2006

- cu studii medii = 4 ( 16,66% ), crestere cu 20% fata de anul 2006

Personal cu studii superioare= 20, structurat pe urmatoarele profesii:

Profesii Numar % din total personal cu studii superioare (2007)

Diferente 2006/2007

2007 2006 + / - %

Economisti 10 7 42,85 +3 42,85

Ingineri 6 3 +3 1

alte domenii de specialitate (juridic, socio-

uman)

4 4 0 0 0

Total 20 14 42,85 +6 42,85

Muncitori: 44, crestere cu 8,8% fata de anul 2006, din care:- cu studii liceale = 36 ( 68,18% )- cu scoala profesionala = 6 ( 22,72% )- cu studii gimnaziale si curs calificare = 2 ( 9,09% )

Structura personalului pe intervale de varsta:

Varsta (ani)

20-30

31-40

41-50

51-55

>55 ani

Total

Barbati 5 11 15 11 9 51

16

Femei 6 4 5 2 1 1811 15 20 13 10 69

Distributia personalului dupa vechimea in cadrul societatii:

= 1 an

1 - 5 ani

5 -10 ani

10 – 15 ani

15 – 20 ani

Total

Femei 2 5 5 4 2 18Barbati 19 10 10 6 6 51Total 21 15 15 10 8 69

2.4 Diagnosticul tehnologic

Activitatea firmei S.C. General Distribution S.R.L. consta in aprovizionarea, depozitarea si

darea spre vanzare a produselor alimentare. Intreprinderea desfasoara activitate pe intreaga perioada

a anului (nu prezinta sezonalitate) si are fluxuri anuale continue.

In ceea ce priveste regimul de lucru al salariatilor, timpul de munca in cadrul saptamanii

este ,de regula, repartizat uniform, 8 ore pe zi, timp de 5 zile cu 2 zile de repaus. Inceprerea activitatii

difera in functie de categoriile de angajati: ora 8:00 – pentru soferi, angajati comerciali, operatori

calculator, casieri; ora 9:00 – pentru TESA. Programul de munca va fi acoperit de catre angajati prin:

program fix, program in ture in locurile in care este necesar, program variabil inegal si program

individualizat ce va fi stabilit prin programe sapecifice fiecarui compartiment. Munca prestata intre

orele 22:00-6:00 este considerate munca de noapte. Salariatii care efectueaza cel putin 3 ore de

munca de noapte beneficiaza in zilele respective de un program redus cu o ora fata de durata normala

a zilei de munca, fara ca acesta sa duca la scaderea salariului de baza, sau de un spor de 25% din

salariul pentru fiecare ora de munca de noapte prestata. In ceea ce priveste concediul, durata minima

a acestuia este de 20 de zile lucratoare si se acorda din primul an de angajare. Sunt respectate toate

sarbatorile legale potrivit dispozitiilor codului muncii: 1 si 2 ianuarie, prima si doua zi de Pasti, 1

decembrie, 1 mai, prima si a doua zi de Craciun, 2 zile pentru fiecare din cele 2 sarbatori religioase

anuale, decalarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele

apartinand acestora.

In intentia de a-si extinde activitatea, firma va face o investitie de aprov.7200000 Euro ce

consta in infiintarea unei cladiri ce va avea hale depozit produse frigorifice si produse uscate iar la

etaj va fi compartimentat pentru activitatea de birouri.

Aceasta constructie va avea parter si etaj partial si va adaposti functiile legate de depozitarea

marfurilor, zona commercial-administrativa si zona tehnica. Cladirea propusa va fi alcatuita din 3

tronsoane: tronson A – va adaposti depozitul de marfuri generale, tronson B – va adaposti la parter

17

zona de receptie/expeditie si spatii tehnice si sociale (vestiare), tronson C – va adaposti aparatul de

control si semnalizare incendiu (ACS-ul).

Se urmareste ca pana la 40% din constructia ce va fi realizata sa fie inchiriata, 30% sa contina

spatii frigorifice (de care firma nu beneficia inainte de realizarea proiectului) iar restul sa fie folosit

pentru depozitarea obisnuita a produselor. Datorita marimii investitiei, intreprinderea va inregistra o

crestere remarcabila a CA.

Firma face eforturi pentru a urma tendintele din plan international.

2.5. Diagnosticul de mediu

Ca orice alta firma, S.C General Distribution S.R.L trebuie sa indeplineasca cerintele de

mediu referitoare la protectia factorilor de mediu.

Cu privire la protectia calitatii apelor, canalizarea halei va fi organizata in sistem divisor (ape

uzate menajere si pluviale). Apele menajere vor fi trecute prin statia de epurare microbiologica a apei

uzate system biocleaner, inainte de a fi deversate in bazinul de retinere. Apele pluviale provenite de

pe platformele betonate (din zonele de stationare a autovehicilelor) vor fi trecute prin separatoare de

lubrifianti cu deznisipator. Apele pluviale de pe drumurile interioare vor fi conduse catre spatiul

verde inconjurator.

Alimentarea cu apa a obiectivului va fi realizata din 5 puturi de mare adancime -180m. Statie

de epurare microbiologica a apei uzate, sistem Biocleaner – prin procesul Envi-Pur ce sta la baza

epurarii consta intr-o sedimentare anaeroba urmata de o nitrare aeroba si apoi de o decantare anoxica.

Nitrificarea biologica este procesul prin care bacteriile autrofe transforma azotul amoniacal in nitrati.

Prin acest process se elimina cea mai mare parte a consumulio biochimic de oxygen din apele uzate

menajere, dar nu se elimina azotul. Intregul proces este realizat intr-un bazin numit reactorul biologic

Biocleaner. Acest reactor raspunde automat la modificarile din timpul unei zile ale debitului volumic

si la modificarile concentratiei apelor uzate. Astfel apele reziduale vor fi colectate, epurate, iar apele

epurate vor fi eliminate fara sa afecteze factorii de mediu. Emisiile si imisiile poluante rezultate in

urma epurarii apelor reziduale se incadreaza in limitele reglementate prin ordinal M.A.P.P.M nr.

462/1983si prevazute in STAS 12574/1987. La iesire, apele epurate se vor incadra in limitele

maxime recomandate pentru indicatorii de calitate prevazuti in Normativul NTPA 001/2002, revizuit

prin HG 352/2005. in timpul functionarii, statiile de epurare au un nivel de zgomot care se

incadreaza in limitele admise de reglementarile in vigoare STAS 1009-88 si STAS 6156-88.

Caracteristici: epurare cu eficienta mare; suprafata minima de ocupare; process pur biologic-

inodor; toleranta mare la variatiile de debit, procesul de functionare impune curatarea instalatiei la un

interval de 6luni-1 an.

Eficienta epurarii

18

Apa tratata in sistemul biocleaner va respecta parametri impusi de legislatia romana in

vigoare, si anume NTPA 001, dupa cum urmeaza:

Testul de laborator Standard Valoarea nomin./ toleranta

UM Valoarea reala

PH

NTPA 001/2002

6,5 – 8,5

mg/l

7,17Consum biologic de

oxygen la 5 zile, CBO525 23,3

Consum chimic de oxygen, CCo(Cr)

125 82

Solide in suspensie 60 47,5Azot amoniacal 3 2,5

Azotati 37 35,3Azot total 15 14,2Detergenti 0,5 0,42

Parametri de mai sus sunt garantati in conditiile in care apa utilizata la intrarea in statia de

epurare este de natura menajera.

Separatorul de hidrocarburi

Apele pluviale provenite de pe platforme vor fi trecute printr-un separator de produse

petroliere de capacitatea de 50l/s si printr-un deznisipator, dupa care vor fi devarsate in bazinul de

retentie.

Gospodarirea deseurilor

Deseurile menajere( resturi de ambalaje, prosoape de unica folosinta, manusi de unica

folosinta, etc.) vor fi dirijate catre rampa de gunoi special amenajata, de unde vor fi preluate periodic

de catre firmele autorizate pentru colectarea si transpurtul gunoiului.

Modul de indeplinire a cerintelor avizatorului

Proiectul prezentat este in conformitate cu legislatia de mediu a Uniunii Europene si cu Legea

Protectiei Mediului nr.294/2002, fiind in concordanta cu acestea in toate etapele fluxului tehnologic.

Modul de indeplinire a conditiilor si restrictiilor impuse

In present nu exista conditii si restrictii impuse din partea avizatorului sau altor autoritati.

19

2.6. Diagnostic financiar

1. Analiza structurii activului si pasivului bilanţier

Se observă ca ponderea activelor imobilizate in total active este relativ scăzută, fapt ce se

explică prin specificul activităţii firmei (comert ) si prin faptul ca depozitul pe care îl utilizează este

Element2005 (%)

2006 (%)

2007 (%)

Imob necorporale 0,00 0,00 0,00Imob corporale 3,68 3,19 10,81Imob financiare 0,19 0,00 0,00

Total active imobilizate 3,87 3.19 10,81

Stocuri 23,40 19,60 17,63Creante 66,44 69,92 67,77

Inv fin pe TS 0,00 0,00 0,00Casa si conturi la

banci 6,11 7,14 3,60Ch in avans 0,18 0,15 0,19Total active circulante 96,13 96,81 89,19

TOTAL ACTIV 100 100 100Capital propriu 7,93 9,04 11,43 Dat fin (>1an) 0,75 0,86 0,92

Dat pe TS 91,31 90,10 87,65Total datorii 92,06 90,96 88,57

TOTAL PASIV 100 100 100

20

închiriat. Imobilizările pe care firma le deţine sunt un număr relativ redus de mijloace de transport si

utilaje, a caror vechime se situeaza intre 2-5 ani si un teren cu o suprafaţă de 1200 mp. Cea mai mare

pondere o au creanţele, urmate de stocuri, specific activităţii de comerţ întreprinse de societate daca

nu sunt fara miscare. Ponderea mare a creanţelor poate deveni o problemă dacă nu sunt atent

monitorizate.

In ceea ce priveşte structura pasivului, capitalul propriu are o pondere relativ redusă ce se

datorează atat nivelului scăzut al capitalului social cat si al celorlalte elemente ale capitalului propriu:

rezultate financiare mici comparativ cu cifra de afaceri. Ponderea cea mai mare este reprezentată de

datoriile pe termen scurt si este determinată atat de specificul activităţii, fiind corelată cu ponderea

stocurilor şi creanţelor, cat si datorita neincasarii la scadenta a creantelor. Ponderea foarte mică a

datoriilor financiare relevă faptul că firma nu a luat credite pentru investiţii, singurele datorii pe

termen mediu şi lung inregistrate fiind cele datorate leasingului pentru mijloacele de transport. Daca

corelam nivelul datoriilor pe termen scurt cu cele financiare (credite) rezulta ca societatea foloseste

datoriile de la furnizori pe o perioda de cel putin 30 pana la 60 zile. Astfel, companiei îi va fi mult

mai uşor să obţină credit pentru finanţarea investiţiei analizate.

2. Analiza indicatorilor fondului de rulment

  termeni nominali   termeni reali (preturi 2007)  2004 2005 2006 2007 2004 2005 2006 2007FR 229475 842070 1505585 485015 256461 941097 1604502 485015FRP 148884 722184 1313978 195969 180702 807113 1400306 195969FRI 80591 119886 191607 289046 97814 133985 204196 289046NFR 4649571 -130517 -97539 -642763 5643245 -145866 -103947 -642763TN -4420096 972587 1603124 1127778 -5364729 1086963 1708449 1127778CF 229475 5392683 630537 -475346 278517 6026860 671963 -475346RFS 0,10019701 0,226085 0,342175 0,087863        

 Evolutie termeni nominali termeni reali (preturi 2007) indicator 2005/2004 2006/2005 2007/2006 2005/2004 2006/2005 2007/20061.FR 266,96% 78,80% -67,79% 266,96% 70,49% -69,77%1.a.FRP 385,06% 81,95% -85,09% 346,65% 73,50% -86,01%1.b.FRI 48,76% 59,82% 50,85% 36,98% 52,40% 41,55%2.NFR -102,81% -25,27% 558,98% -102,58% -28,74% 518,35%3.TN -122,00% 64,83% -29,65% -120,26% 57,18% -33,99%4.CF 2250,01% -88,31% -175,39% 2063,91% -88,85% -170,74%

1. FR (Fondul de rulment net /permanent) poate fi definit prin doua formulari

echivalente, exprimand fie o abordare a partii de sus a bilantului, fie o abordare a partii de jos a

bilantului.

FRN = Capitaluri permanente – Active imobilizate

21

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

FR in toti anii analizati e pozitiv ( semnificand o situatie favorabila), ceea ce inseamna ca

pasivele permanente finanteaza o parte din activele circulante, dupa finantarea integrala a

imobilizarilor. In anul 2005, s-a inregistrat o crestere favorabila de 266,96% a FR fata de anul

anterior, crestere ce denota o capacitate mai mare de finantare a nevoilor temporare. In anul 2007, FR

a inregistrat o scadere 67,79% (69,77% în termeni reali), dar situatia nu e alarmanta, deoarece este

inca pozitiv.

1.a. FRP (Fondul de rulment propriu) prezinta o utilitate mai limitata decat fondul de

rulment net. Se calculeaza cand se doreste sa se aprecieze autonomia financiara a unei intreprinderi.

FRP = Capital propriu total – Total active imobilizate

Valorile pozitive a FRP in totii anii (insemnand ca intreprinderea nu are nevoi de

imprumuturi pentru finantarea investitiilor – independenta financiara fata de creditori) arata ca dupa

rambursarea datoriilor pe termen lung, activele imobilizate vor putea fi finantate in intregime pe

seama CPR.

1.b. FRI ( Fondul de rulment imprumutat) este echivalentul datoriilor pe termen lung.

FRI = FR – FRP

Acest indicator creste in 2005 cu 48,76% (36,98% termeni reali) si in anul 2006 cuu 59,82%

(52,4%), aspect care se reflecta si in ponderea FRI in FR in anul 2005 cu 14% , iar in 2006 cu 12%.

Ponderea FRP SI FRI in FR2004 2005 2006 2007

FRP 64% 85% 87% 40%FRI 35% 14% 12% 60%

2. Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie sa existe intre nevoile temporare si

resursele temporare, bilantul patrimonial pune in evidenta un alt indicator de echilibru financiar

denumit NFR (Nevoia de fond de rulment).

NFR = Stocuri + Creante + Active de regularizare – Datorii curente – Pasive de

regularizare

NFR este negativa, ceea ce evidentiaza o situatie nefavorabila, datorata unor intreruperi

temporare in aprovizionarea si reinnoirea stocurilor.

3. TN ( Trezoreria neta) reprezinta diferenta dintre fondul de rulment financiar si nevoia de

fond de rulment.

TN = FR - NFR

TN este pozitiva in toti anii de analiza, ceea ce certifica o rentabilitate ridicata, acest

surplus fiind folosit pentru a face fata eventualelor crize de lichiditate.

4. CF (Cash-Flow)

CF = TN1-TN0

22

CF in anii 2005, 2006 este pozitiv, expresie a majorarii valorii proprietatii, iar in 2007 CF

este negativ ceea ce sugereaza o situatie inversa.

5. RFS (Rata de finantare a stocurilor) – acest indicator evidentiaza ponderea in totalul

valoric a stocurilor finantate prin intermediul fondului de rulment permanent.

RFS = Frpermenent/ stocuri

Chiar daca in 2007 RFS are un nivel redus , situatia nu este nefasta intrucat stocurile se

finanteaza pe seama datoriilor de exploatare, ceea ce nu constituie o problema in cazul unor relatii

stabile cu furnizorii de materrii prime si/sau materiale sau de marfuri.

3. Analiza indicatorilor de lichiditate

Denumire indicator FormulaAnul

2005 2006 2007Lichiditatea curenta A circ/ Dat curente 1,050760437 1,072804 1,015399Lichiditatea imediata (A circ - Stocuri)/ Dat curente 0,794471377 0,855271 0,814285Lichiditatea la vedere A trezorerie/ Dat curente 0,066924059 0,079257 0,041088

Rata solvabilitatii generale A totale/Dat curente 1,095135686 1,109848 1,140989

Analizand acesti indicatori, se constata că firma nu are un grad corespunzator de lichiditate.

Lichiditatea curenta, apreciem ca este mica (<2:1) cu tendinta de scadere de la an la an,ceea ce

demonstreaza ca dpdv extern societatea plateste mai incet datoriile, necesitand imprumuturi fie de la

banci, fie de la furnizori sau alti creditori, iar dpdv intern (al asociatilor) acest lucru duce la o scadere

a profitului si implicit a dividendelor. Lichiditatea curenta este apropiata ca valoare cu rata

solvabilitatii generale datorate faptului ca nivelul activelor imobilizate sunt relativ mici. Insa, acest

lucru este specific activitatii societatii noastre deoarece mentine un nivel ridicat al creantelor, al

datoriilor care in viitor pot crea dificultati financiare. Observandu-se nivelul ratelor de lichiditate, se

deduce că plata datoriilor curente se realizeaza mai ales pe baza incasarii creantelor acordate .

Totodata, se constata că nivelul ratei de solvabilitate generala este supraunitar, fapt ce

dovedeste solvabilitatea firmei.

4. Analiza indicatorilor de echilibru financiar

Denumire indicator FormulaAnul

2005 2006 2007Rata autonomiei financiare (Cap proprii/Cap permanente) x100 96,76582442 91,37644 92,53082

Viteza de rotatie a obligatiilor CA/Dat. curente 1,94888808 1,993812 2,017244Rata datoriilor (Dat totale/ A totale) x100 91,59384249 90,95593 88,5662

23

Rata autonomiei financiare se situează peste nivelul de 90% pe intreaga perioada analizata,

evidenţiind pondere majoritara a capitalurilor proprii în totalitatea resurselor de finantare pe termen

lung. Rata datoriilor mentine un nivel ridicat în jurul valorii de 90%, insă se observa o tendinţă de

scadere. O pondere ridicata în cadrul datoriilor o reprezintă datoriile comerciale, specifice activitatii

firmei. Şi în cazul vitezei de rotatie a obligatiilor se observa o tendinta favorabila, de crestere usoara.

5. Analiza soldurilor intermediare de gestiune şi a capacităţii de autofinanţare

Contul de profit si pierdere evidentiaza venituri si cheltuielile inregistrate de firma pe

parcursul celor trei exercitii financiare. Pentru a calcula indicatorii bazati pe analiza contului de

profit si pierdere valorile trebuie actualizate la anul 2007. Pentru acest lucru vom deflata in raport cu

rata inflatiei respectiv pentru anul 2006 vom folosi valoarea de 4,87%, iar in anul 2007 se

inregistreaza un nivel al inflatiei de 6,57%.

Vom obtine valorile:

  2005 2006 2007CAtotal 31653324 42978442 55369051CF 267311 248299 1040524CV 30472040 41868748 52529154

Soldurile intermediare de gestiune sunt urmatorarele:

  Formula 2005 2006 2007

Marja comercialavenituri din vanzarea marfurilor-cheltuieli privind marfurile 5742735 7505787 8521538

Valoarea adaugata

marja comerciala+productia vanduta+productia realizata de entitate pentru scopurile sale proprii si capitalizata+alte venituri din exploatare-cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile-alte cheltuieli externe(cu energia si apa)-cheltuieli privind prestatiile externe 1514284 1295806 3799143

EBE

valoarea adaugata+subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete-salarii si indemnizatii-cheltuieli cu asigurari si protectia sociala-cheltuieli cu alte impozite. Taxe si varsaminte asimilate 1090708 876135 3133432

Rezultatul din exploatare

EBE+venituri din exploatare-cheltuieli de exploatare 1922025 1334361 5743459

Rezultatul curentRezultatul din exploatare+venituri financiare-cheltuieli financiare 2004681 1737530 4932805

Rezultatul brut Rezultatul curent+rezultatul extraordinar 2004681 1737530 4932805Rezultatul net Rezultatul net-Impozitul pe profit 1868800 1614060 4683942

CAFEBE+rezultatul financiar+rezultatul extraordinar-impozitul pe profit 1037482 1155835 2884569

CApr cheltuieli fixe/(1-cheltuieli variabile/cifra de 7162780 9616607 20286942

24

afaceri)

Marja comerciala evidentiaza. in principal adaosul comercial practicat de firma. Se observa o

crestere anuala medie de 39% a adaosului comercial.

Valoarea adaugata arata plusul de valoare ce rezulta din activitatea desfasurata. Se pot calcula

procentele de distributie a anumitor cheltuieli si a profitului net astfel:

 2005 2006 2007Valori Procente Valori Procente Valori Procente

Valoarea adaugata 1514284 100,00% 1295806 100,00% 3799143 100,00%Cheltuieli cu personalul 296177 19,56% 309844 23,91% 514859 13,55%Impozite si taxe 127399 8,41% 109827 8,48% 150852 3,97%Cheltuieli financiare 70925 4,68% 103890 8,02% 143251 3,77%Profitul net 778092 51,38% 737925 56,95% 1550510 40,81%

Pastrarea ordinii ponderilor pe parcursul celor trei ani indica o pastrare a politicii firmei si

urmarea unei strategii adoptate pe toata perioada in cauza.

EBE este un sold ce tine de lichiditate, respectiv de fluxurile de numerar specifice activitatii

de exploatare. EBE este pozitiv, deci resursele de finantare acopera platile ce trebuie effectuate.

Rezultatul din exploatare calculeaza suma pe care intreprinderea o poate folosi pentru a

acoperi cheltuielile financiare.

In ceea ce priveste capacitatea de autofinantare, aceasta arata sumele ce pot fi folosite pentru

finantarea activitatilor viitoare. Se observa o crestere a CAF. datorata in principal cresterii

vanzarilor.

CApr reprezinta volumul productiei pentru care profitul este nul. Cresterea se datoreaza cresterii mai

accentuate a cifrei de afaceri fata de cresterea cheltuielilor variabile.

Evolutia acestor indicatori arata ca anul 2006 a fost un an mai dificil in sensul ca desi marja

comerciala a crescut fata de anul precedent, rezultatul din exploatare si profitul net au scazut.

Conducerea societatii explica acest fenomen ca urmare a unor factori ca: inlocuirea personalului

calificat pana la 75% , cheltuieli de promovare pentru penetrarea pe noi piete (atragerea de clienti

mari ) investitii costisitoare in depozitul inchiriat s.a.

25

6. Analiza indicatorilor de risc

  Termeni nominali Termeni reali (preturi 2007)  2005 2006 2007 2005 2006 2007CA 28322598 40328837 55369051 31653324 42978442 55369051CV 27265615 39287556 52529154 30472040 41868748 52529154CF 239183 232991 1040524 267311 248299 1040524CF expl 31811 40965 50451 35552 43656 50451CF fin 239183 232991 1040524 267311 248299 1040524CApr 6409076 9023747 20286942 7162780 9616607 20286942CA pr.operational 852398 1586575 983636 952640 1690813 983636Ca pr.financiar 6409076 9023747 20286942 7162780 9616607 20286942CA - CApr 21913522 31305090 35082109 24490544 33361835 35082109CA-CA pr.operational 27470200 38742262 54385415 30700684 41287628 54385415CA - CA pr.financiar 21913522 31305090 35082109 24490544 33361835 35082109

Cifra de afaceri prag de rentabilitate este un indicator de risc, fiind comparată cu CA.

Deoarece CA inregistrată in fiecare an de analiză este mai mare decât Capr, societatea nu prezintă un

risc ridicat de a ieşi in pierdere. Diferenţa dintre CA si CA prag de rentabilitate este intr-o continuă

creştere atât in termeni nominali (de la 21,91 milioane RON in 2005 la 35,08 milioane in 2007), cât

şi în termeni reali (de la 24,5 milioane RON în 2005 la 35,08 milioane în 2007) fapt ce arată că

profitul firmei a avut o tendinţă crescătoare.

Termeni reali (preturi 2007)  Formula 2005 2006 2007E Pn/CA =(Prnet1-Prneto)/Prnet0 * (CA1-CA0)/CA0 - -0,380987039 6,597204147lev op = CA0/(CA0-CApr. op) - 1,056430965 1,023422794lev fin =CA0/(CA0-CApr. fin) - 1,436390182 1,894032692

26

Coeficientul de elasticitate a profitului net în funcţie de cifra de afaceri are o valoare de -0,38

în 2006 şi de 6,59 în 2007. Pentru o mai bună analiză a acestui indicator s-a realizat analiza efectului

de levier al exploatării (levierul operaţional) şi levierului financiar. Levierul operaţional măsoară

variabilitatea rezultatului exploatării în funcţie de CA. El înregistrează valori supraunitare (1.43 în

2006 şi 1,89 în 2007) fapt ce relevă un risc scăzut la nivelul întreprinderii. Analiza levierului

financiar este similară cu cea a levierului operaţional, singura diferenţă fiind că se măsoară

elasticitatea rezultatului curent în funcţie de CA. Şi acesta prezintă valori supraunitare.

7. Analiza activitatii firmei

Denumire indicator FormulaAnul

2005 2006 2007Durata de rotatie a

stocurilorstocuri/CA*365 47,99942488 39,82305565 36,389482

Durata de rotatie a debitelor clienti

Clienti/CA*365 136,2596313 141,7151783 139,33759

Durata de rotatie a furnizorilor

furnizori/CA*365 187,2862807 157,5710436 134,53741

Durata ACRN ACRN/CA*365 10,85195468 13,62644117 3,1972821

Durata de rotatie a stocurilor – constituie unul dintre cei mai relevanti indicatori legati de

activitatea intreprinderii. Pentru activitatea firmei este bine ca perioadele de stocare a produselor sa

fie cat mai mici. Astfel anul in care intreprinderea se prezinta cel mai bine din acest punct de vedere

este anul 2007. In ceilati 2 ani valorile sunt cu putin mai scazute.

Durata de rotatie a debitelor-clienti – este un indicator relevant pentru aceasta firma intrucat

are activitate comerciala si realizeaza operatiuni pe credit. Se observa o tendinta de crestere a

indicatorului pentru anul 2006 urmat apoi de o usoara scadere in 2007 ceea ce indica faptul ca exista

probleme legate de controlul creditelor comerciale acordate clientilor si , totodata, creante mai greu

de incasat (clienti rau-platnici).

Durata de rotatie a furnizorilor – indicatorul exprima perioada medie in care sunt realizate

platile fata de furnizori. Pentru beneficiul firmei este recomandata o durata cat mai lunga de plata

pentru a se asigura un nivel al finantarii cat mai semnificativ. Din acest punct de vedere S.C. General

DistributionS.R.L se prezinta satisfacator intrucat se observa in prealabil in cei 3 ani valori mai mari

pentru durata de rotatie a furnizorilor decat pentru durata de rotatie a stocurilor si a debitelor-clienti

(foloseste imprumuturi de la furnizori).

Durata de rotatie a activelor circulante nete – acest indicator arata modul de utilizare a

activelor circulante nete(active circulante – datorii curente). Se observa valori mai scazute alea

acestui indicator comparativ cu valorile indicatorilor calculate anterior. Cel mai scazut nivel se

27

inregistreaza in anul 2007 iar cel mai ridicat in 2006. Firma se prezinta bine din acest punct de

vedere.

8.Analiza indicatorilor de cash-flow

Denumire indicator FormulaAnul

2005 2006 2007

Cash-flow de gestiuneprof

net+amortizare+dobanzi1316248 1587528 2278485

cash-flow disponibilcash-flow de gestiune-

crestere ec-45346 25764 45812

cash-flow disp creditori dobanzi-D dat financiare 132067 -82136 45812cash-flow creditori Profitul net-D cap propriu -69513 0 0

Cash-flow de gestiune – constituie fluxul de bani degajat de intreaga activitate de gestiune a

firmei, cuprinzand remunerarea tuturor celor implicate in finantarea acesteia. Este format din profitul

net (care reprezinta remunerarea actionarilor si fonduri pentru autofinantarea investitiilor noi in

intreprindere), dobanzi (pentru remunerarea creditorilor) si amortizarea (calculate si retinuta in

scopul mentinerii firmei la acelasi nivel de dotare materiala).

Cash-flow disponibil – reprezinta fluxul net de bani care se distribuie actionarilor si

creditorilor ca remunerare a investitiilor de capital facute de acestia in intreprindere, dupa ce au fost

acoperite necesitatile de crestere economica ale firmei. Valoarea negative a sa in anul 2005 indica

atragerea de catre firma de noi resurse de la creditorii sau actionarii sai pentru a-si finanta activitatea.

Aceasta este o situatie normala deoarece intreprinderea se gaseste in momentul de dezvoltare. In

urmatorii ani cash-flow-ul disponibil prezinta valori pozitive.

In functie de destinatiile principale de alocare cash-flow-ul disponibil este defalcat in cash-

flow disponibil al actionarilor si cash-flow disponibil al creditorilor.

9.Analiza indicatorilor de rentabilitate

Denumire indicator FormulaAnul

2005 2006 2007

ROEprofitul net/cap

propriu0,520394839 0,341049946 0,433006

rentabilitatea comerciala

profitul net/CA 0,024581679 0,01716965 0,0280032

ROA(profitul

net+dobanzi)/(cap propriu+dat fin)

0,562788134 0,35551388 0,4376812

Rentabilitatea financiara (ROE) – este rata de rentabilitate cea mai importanta a unei

intreprindei, in functie de care actionarii iau decizia de a investi sau de a abandona afacerea. Pentru a

28

sti daca marimea ratei este satisfacatoare sau nu, actionarii trebuie sa o compare cu rentabilitarea

financiara a altor intreprinderi similare. Pentru firma noastra ROE are valori multumitoare

comparative cu alte firme din sectorul in care activeaza, deci decizia de investire este motivata.

Rentabilitatea comerciala – este o alta rata ce ofera informatii despre activitatea firmei. Reda

ponderea profitului net in cifra de afaceri. Cel mai bun rezultat este inregistrat in anul 2007 iar cel

mai scazut in anul 2006.

Rentabilitatea economica – reprezinta rata de rentabilitate a ansamblului capitalurilor atrase

de acesta de la proprietarii si creditorii sai. Se estimeaza prin raportarea profiturilor ce revin

proprietarilor si creditorilor la suma capitalurilor atrase de acestia. Profiturile ce revin investitorilor

sunt constituite din profitul net si dobanzile anuale platite creditorilor iar capitalurile atrase sunt

formate din capitalurile proprii ale intreprinderii si creditele contractate pe o perioada mai mare de un

an. Cea mai mare valoare a ratei se inregistreaza in 2005.

3. Fundamentarea costului investitiei

3.1. Descrierea investitiei

Denumirea investiţiei: „Infiintare depozit produse agroalimentare, inclusiv depozit frigorific

en-gross”, sat Dragomiresti Vale, judetul Ilfov

Obiectivul general al investitiei este acela de Crestere a competitivitatii intreprinderii,

apartinand sectorului de distributie si marketing produse agroalimentare si urmareste imbunatatirea

performantei generale a acestui sector si cresterea valorii adaugate a produselor agricole.

Investitia noua reprezinta construirea unui depozit frigorific en-gross pentru produse de

origine animala (carne si produse din carne – 100% - din capacitate) si a unui depozit de produse

uscate, de asemenea din categoria lapte si produse lactate, produse din carne, oua, care va utiliza

tehnologiile europene moderne in domeniu si resursele umane in mod eficient.

Obiectivele specifice sunt:

- introducerea unei tehnologii avansate de pastrare a produselor agroalimentare congelate care

respecta normele de mediu privind agentul de congelare ecologic, are consumuri specifice mici ;

- adaptarea intreprinderii la standardele comunitare in etapa de distributie si marketing prin

respectarea normelor UE in domeniul produselor agricole si prin introducerea conformitatii cu ISO

22000/HACCP, privind asigurarea sigurantei alimentare, prin implementarea si certificarea acestui

sistem de asigurare a calitatii.

Realizarea obiectivului general si al obiectivelor specifice

Imbunatatirea performantei generale a intreprinderii se realizeaza prin urmatoarele criterii:

29

- fluxul tehnologic in interiorul depozitului frigorific este organizat prin utilizarea a 4 si 5 randuri de

rafturi asezate pe verticala si a unui numar de 13 randuri de rafturi pe orizontala care asigura

utilizarea exhaustiva a spatiului de depozitare si o circulatie optima in zona de receptie prevazuta

cu 4 rampe de incarcare si alimentare. Depozitul de produse uscate este utilat cu 7 randuri de rafturi

si 4 rampe de receptie marfa;

- tehnologia de obtinere a frigului asigura prelungirea perioadei de depozitare a produselor in

conditiile pastrarii calitatii acestora prin temperatura controlata 24 de ore;

- control al calitatii produselor intrate respectand standardele de calitate superioara;

- control intern al produselor congelate pentru respectarea standardelor sanitar veterinare privind

analizele ciclice asupra produselor depozitate, facute de catre un laborator acreditat;

- indicatori economico-financiari si valoarea adaugata bruta - VAB in evolutie pozitiva, rata

rentabilitatii cuprinsa intre 40si 50%, cu disponibil la sfarsit de perioada, etc. viabilitate economica

certa;

- acordul de mediu obtinut indica faptul ca investitia respecta normele de reducere a poluarii si

indepartarea deseurilor, conditiile de igiena la locul de munca;

- introducerea conformitatii cu ISO 22000/HACCP, privind asigurarea sigurantei alimentare, prin

implementarea si certificarea acestui sistem de asigurare a calitatii.

Fundamentarea obiectivelor

Proiectul are in vedere punerea in functiune in imediata apropiere a soselei de centura Chitila

a unui depozit frigorific de dimensiuni medii spre mari (aprox 5.000 tone) pentru depozitarea carnii,

pestelui si a altor produse din carne (100%) si a unui depozit de produse agroalimentare uscate de

aprox. 1.700 t cerintelor privind cresterea sigurantei produselor alimentare.

Clientii avuti in vedere pot fi segmentati in trei parti majore:

- lanturi de distributie a produselor congelate en-detail, care asigura vanzarea produselor catre

populatie;

- firme de prelucrare a produselor congelate, care folosesc produsele congelate ca materie prima

pentru procesele tehnologice prin care se obtin diferite alte produse destinate consumului individual

(salamuri, preparate din carne, conserve de legume si carne etc);

- firme din domeniul alimentatiei publice de tipul restaurante, hoteluri, cantine, etc care nu se

aprovizioneaza cu produse proaspete ci pastreaza stocuri de produse congelate de calitate.

Funcţionarea depozitului de produse congelate va conduce la cresterea veniturilor societatii,

in conditii de eficienta economica, realizandu-se o activitate stabila pe termen lung, cu mentinerea

unui numar important de locuri de munca, asa cum se poate observa in estimarea indicatorilor

economici si financiari ai investitiei,

30

In cazul produselor congelate, tehnologia de depozitare are in vedere mentinerea calitatii

produselor pe termen mai lung fata de produsele proaspete. Tehnologia moderna de congelare aleasa

asigura mentinerea calitatilor nutritive ale produselor in marea lor majoritate. Din acest motiv se

poate spune ca depozitarea produselor congelate asigura o valoare adaugata mai mare, prin

indeplinirea unor cerinte tehnice specifice privind conditiile de depozitare.

Investitiile pe care societatea urmeaza sa le realizeze vizeaza adaptarea activitatii la

Regulamentele CE nr. 852/2004 “Reguli generale pentru igiena produselor alimentare” si 853/2004

“Reguli specifice pentru igiena produselor alimentare” si la Directiva 77/99/CE NSV 322/2003.

Prin proiect se vor achizitiona lucrari, utilaje si echipamente pentru ca spatiile de depozitare

produse congelate si produse uscate sa corespunda standardelor UE privind siguranta alimentelor.

Regulamentele 852/2004 si 853/2004 la care societatea . urmeaza sa se alinieze, au fost transpuse in

legislatia tarii noastre prin Hotararea nr. 924 din data 11.08.2005 privind aprobarea Regulilor

Generale pentru Igiena Produselor Alimentare.

Principiile acestei legi sunt:

- responsabilitatea primara pentru siguranta alimentelor apartine operatorului cu activitate in

domeniul alimentar;

- necesitatea asigurarii sigurantei alimentelor pe tot lantul alimentar, incepand cu productia primara;

- este important sa se asigure lantul frigorific pentru alimente ce nu pot fi depozitate in siguranta la

temperaturi ale mediului ambiant, in special pentru alimente congelate;

- implementarea generala a procedurilor bazate pe principiile HACCP (Hazard Analysis and Critical

Control Point), impreuna cu aplicarea bunelor practici de igiena, trebuie sa intareasca

responsabilitatea operatorilor cu activitate in domeniul alimentar.

Se apreciaza ca pentru carne si peste, proportia consumului diferitelor categorii este

urmatoarea:

Proaspata – 10 %

Refrigerata – 45 %

Congelata – 45%

Aceste procente sunt estimari care au in vedere raportul pret calitate oferit de fiecare

categorie. Trebuie remarcat ca, paradoxal, cel mai bun raport pret/ calitate este oferit de produsele

congelate, in cazul produselor proaspete si refrigerate fiind necesare cheltuieli ridicate pentru

mentinerea calitatii produselor in vederea consumului alimentar. Pe baza acestor estimari rezulta ca

consumul de carne si peste congelate este la nivelul Romaniei de cca. 32 kg/an.

31

Consumul final de produse congelate este asigurat de 3 verigi importante:

Lanturi comerciale care asigura vanzarea acestor produse catre populatie;

Hotelurisi restaurante, cantine, (HORECA), care folosesc aceste produse in prepararea hranei

oferite consumatorilor;

Unitati procesatoare de carne si peste, care folosesc ca materie prima carnea congelata in

vederea realizarii diferitelor produse finite, oferite in continuare consumului individual

3.2 Date tehnice ale investitiei

3.2.1. Caracteristicile principale ale constructiilor

Cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea acestora

OBIECT 1 – DEPOZIT FRIGORIFIC EN-GROSS

Cladirea propusa va fi alcatuita din 3 tronsoane.:Tronson A-adaposteste functiunea de

depozitare; Tronson B- adaposteste functiunea de depozitare-receptie/expeditie; Tronson C-

adaposteste functiuni tehnice si sociale.

Dimensiunile generale in plan ale cladirii:

107.55m x 36.25m

Inaltimi maxime la atic: Tronson A – 14.15m Tronson B – 9.95m Tronson C – 7.00m

Aria construita: Tronson A = 2550.19mpTronson B = 634.31mpTronson C = 250,47mpTotal = 3434.97mp

Aria desfasurata: Tronson A = 2550.19mpTronson B = 634.31mpTronson C = 393.12mpTotal = 3577.62mp

Aria utila: 3219.86mpNiveluri: P+etaj (partial)Inaltimea interioara utila:

Tronson A:10.00m Tronson B:5.00m Tronson C: 2.80/3.10m

Volum aproximativ: 40004.78mcStructura constructiva: Tronson A si B - stalpi B.A. prefabricati si ferme metalice

Tronson C- stalpi si grinzi B.A.Travei si deschideri Tronson A:

4 deschideri de 17.40m3 travei de 11.80m

Tronson B:1 deschidere de 17.40m3 travei de 11.80m

Tronson C:1 deschidere de 11.75m1 travee de 11.25m1 travee de 7.75m

32

Inchideri: panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) de 200mm la spatiile de depozitare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic)

soclu finisat cu termosistem Baumit/ CeresitPereti interiori: zidarie tip “Ytong”, tencuita si finisata cu vopsea in dispersie (la

spatiile tehnice) compartimentari din panouri izolatoare cu spuma poliuretanica

(tip sandwich) cu fetele din tabla vopsita in camp electrostatic (zona depozite si zona social-administrativa)

pereti din placi de gips-carton finisate cu faianta si vopsea lavabila (zona sociala)

panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) la spatiile de depozitare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic.

Tavane planseu de beton aparent, finisat cu vopsea in dispersie, la spatii tehnice

tavan fals din placi de gips-carton finisate cu vopsea lavabila si prinse de grinzile de beton prin profile metalice.

panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) la spatiile de depozitare, vestiare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic)

Pereti si tavane rezistente la foc:

pereti de zidarie tip “Ytong” (RF = 3h) si plansee din beton armat (RF = 2h) la spatiile de Categorie D pericol de incendiu, Risc mijlociu.

Pardoseli pardoseli B.A. tratat cu oxid de AL (corund). (in zona de depozitare, de receptie/expeditie si in spatiile tehnice)

pardoseli din gresie anti-derapanta la vestiarele personalului, grupurile sanitare si pe scari (vor fi aplicate si profile anti-derapaj pe buza fiecarei trepte).

Pardoseala din gresie in spatiile social-administrativeElemente de racord pardoseala-perete si elemente de protectie la impact a peretilor:

plinta din gresie/gresie antiderapanta in spatiile social-administrative.

Plinta din BA pe zona de receptie-expeditie Plinta din PVC. pe zona spatiilor de depozitare

Elemente de racord perete-perete si pereti-tavan:

-

Invelitoare Tronsoane A si B-invelitoare din tabla trapezoidala, acoperita cu termoizolatie din vata minerala rigida si hidroizolatie din PVC tip Sika

Tronson B – planseu de B.A. cu straturi de difuzie si bariera contra vaporilor, termoizolatie din polistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tip Sika.

Tamplarie:USI

usi exterioare si interioare de gabarit mare

usi sectionale, cu foi din lamele modulate de PVC sau AL izolate cu ochiuri transparentedin policarbonat, dintre care cele exterioare din zona de receptie/expeditie sunt dotate cu burduf si nivelator de rampa.

usi exterioare de personal

usi pivotante, cu foi izolate cu spuma poliuretanica si acoperite cu tabla de otel vopsita in camp electrostatic, sau placi de PVC, doatate cu prag si picurator

usi exterioare usi pivotante, simple sau duble, cu gratare de aerisire la partea

33

tehnice (UT) inferioara si superioara, cu foi executate din tabla de otel vopsit, cu rama, traverse si toc din profile de otel

CABINA POARTA

Dimensiunile generale in plan ale cladirii:

4.90m x 2.70m

Inaltime maxima la atic: 3.00mAria construita: 13.25mpAria desfasurata: 13.25mpAria utila: 8.75mpNiveluri: PInaltimea interioara utila: 2.40mVolum aproximativ: 31.80mcStructura constructiva: zidarie portanta din caramida, cu samburi si centura din

beton armat si planseu din beton armatTravei -Deschideri -Inchideri: zidarie din caramida, tencuita si finisata termosistem tip

Baumit/ Ceresit soclu finisat cu termosistem tip Baumit/ Ceresit

Pereti interiori: pereti interiori din caramida tencuiti si finisati cu vopsea lavabila

Tavane planseu gletuit si finisat cu vopsea lavabila Pardoseli gresie antiderapantaElemente de racord pardoseala-perete:

plinta din gresie antiderapanta

Invelitoare invelitoare in terasa, cu straturi de difuzie si bariera contra vaporilor, termoizolatie din polistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tip Sika.

Tamplarie:USI

usi exterioare usi pivotante, simple cu foie din PVC si geam termopanFERESTRE

ferestre din profile de PVC, cu geam termopan, operabile

Constructii auxiliare

In cadrul incintei vor fi realizate o serie de constructii cu rol tehnic, dupa cum urmeaza:

- Gospodaria de apa si statie tratare ,constructia va fi executata in principal din beton armat si va avea

o parte supraterana, constituita din casa scarii de acces si o parte semi-ingropata, constituita din

rezervorul de apa si camera pompelor.

- Generator electric si Post trafo, postul trafo va fi realizat dintr-o anvelopa din B.A si va fi finisat la

interior cu vopsea lavabila si la exterior cu termosistem tip Baumit/ Ceresit. Generatorul electric va

avea o structura metalica acoperita cu tabla cutata si cu inchideri din gard de plasa.

-Statie de epurare - constructie tip container.

34

Drumuri si platforme (inclusiv drum acces)S=5138.45 mp

Retele exterioare + bazin retentie

Obiect 2 - Depozit produse agroalimentare uscate,

Tronson A-adaposteste functiunea de depozitare-receptie-expeditie

Tronson B- adaposteste functiuni tehnice si sociale.

Dimensiunile generale in plan ale cladirii:

36.40m x 42.55m

Inaltimi maxime la atic:

Tronson A – 9.95-12.70m Tronson B – 7.00m

Aria construita: Tronson A =1162.62mpTronson B = 125.86mpTotal = 1288.48mp

Aria desfasurata: Tronson A = 1525.92mpTronson B = 251.72mpTotal = 1777.64mp

Aria utila: 1599.87mpNiveluri: P+etaj (partial)Inaltimea interioara utila:

Tronson A:10.00/5.00m Tronson C: 2.80/3.10m

Volum aproximativ: 13543.98mpStructura constructiva:

Tronson A - stalpi B.A. prefabricati si ferme metalice Tronson B- stalpi si grinzi B.A.

Travei si deschideri Tronson A: 3 deschideri de 12.00m3 travei de 10.60m

Tronson B:1 deschidere de 6.50m2 travei de 6.00m

Inchideri: panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) la zona de depozitare si zona receptie/expeditie

zidarie de tip “Ytong” la spatiile tehnice si placata cu panouri sandwich pe exterior pe zona spatiilor tehnice

soclu finisat cu termosistem Baumit/ CeresitPereti interiori: panouri izolatoare cu spuma poliuretanica (sandwich) de 100mm la

spatiile de depozitare. Fetele panourilor vor fi din tabla vopsita in camp electrostatic.

zidarie tip “Ytong”, tencuita si finisata cu vopsea in dispersie (la spatiile tehnice si cele cu risc mare la incendiu) si placata cu faianta (in spatiile sociale).

compartimentari din gips-carton, finisate cu vopsea lavabila, la spatiile de birouri si placate cu faianta pe zona vestiarelor si a grupurilor sanitare.

Tavane planseu de beton aparent, finisat cu vopsea in dispersie, la spatii tehnice

tavan fals din placi de gips-carton finisate cu vopsea lavabila prinse direct de planseul de beton pe zona vestiarelor si prinse de grinzile de metal prin profile metalice pe zona sociala (birouri)

35

Pereti si tavane rezistente la foc:

pereti de zidarie tip “Ytong” (RF = 3h) si plansee din beton armat (RF = 2h) la spatiile de Categorie D pericol de incendiu, Risc mijlociu

pereti din zidarie tip “Ytong” (RF=3h), in zona de depozitare pereti din panouri sandwich (RF=30min).

Pardoseli pardoseli B.A. sablat cu oxid de AL (corund). (in zona de depozitare, de receptie/expeditie si in spatiile tehnice)

pardoseli din gresie anti-derapanta la vestiarele personalului, grupurile sanitare si pe scari (vor fi aplicate si profile anti-derapaj pe buza fiecarei trepte).

Pardoseala din gresie in spatiile social-administrativeElemente de racord pardoseala-perete si elemente de protectie la impact a peretilor:

plinta din gresie si gresie antiderapanta in spatiile social-administrative.

Plinta din B.A. pe zona spatiilor de depozitare

Elemente de racord perete-perete si pereti-tavan:

profile sanitare din PVC

Invelitoare Tronsoane A, B– invelitoare din tabla trapezoidala, acoperita cu termoizolatie din vata minerala rigida si hidroizolatie din PVC tip Sika

Tronson B -invelitoare in terasa, cu straturi de difuzie si bariera contra vaporilor, termoizolatie din polistiren extrudat si hidroizolatie din PVC tip Sika.

Tamplarie: USI usi exterioare de personal

usi pivotante, cu foi izolate cu spuma poliuretanica si acoperite cu tabla de otel vopsita in camp electrostatic, sau placi de PVC, doatate cu prag si picurator

usi exterioare tehnice (UT)

usi pivotante, simple sau duble, cu gratare de aerisire la partea inferioara si superioara, la tabloul electric, centrala termica, camera ACS, cu foi executate din tabla de otel vopsit, cu rama, traverse si toc din profile de otel

usi interioare si exterioare rezistente la foc

usa pivotanta cu rezistenta la foc 90min in spatiile de Categorie C pericol de incendiu, Risc mare (specificatiile vor fi furnizate de catre producator)

usi exterioare si interioare de gabarit mare usi sectionale, cu foi din lamele modulate de PVC sau AL izolate cu

ochiuri transparente din policarbonat, dintre care cele exterioare din zona de receptie/expeditie sunt dotate cu burduf si nivelator de rampa sau doar rampa exterioara

Drumuri si platforme aferente S=2932.67mp

Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc.

Instalatii de alimentare cu apa

36

Alimentarea cu apa a incintei se realizeaza prin forarea a 5 puturi de mare adancime care se

aduc intr-un bazin comun.Investitia va fi pravazuta cu Gospodarie de apa si Statie de tratare .Apa

potabila are urmatoarele utilitati:apa menajera,spalari tehnologice,apa de incendiu.

Instalatii de alimentare cu gaze naturale

Alimentarea centralei (cazanelor) pentru apa calda necesara in spatiile tehnologice si pentru

incalzire, se face cu gaze naturale racordata la reteaua locala de distributie gaze. Gazul metan este

livrat pe baza de contract incheiat Distrigaz Bucuresti .

Instalatii de canalizare

În zonă nu există sistem de canalizare ape uzate, astfel incat este prevazuta construirea unei

statii de epurare si a unui bazin de retentie.

Instalatii de incalzire si preparare apa calda

Apa utilizata in cadrul clădirii este preluata din hidrofoarele de apa rece si apa calda menajera

care au cate un vas tampon de 1200l, aflate tot in spatiul centralei termice.

Agentul termic se va produce in centrala termica ce va functiona pe gaz metan, cu un consum

lunar de 5000 mc pe perioada de vara si 8000 mc pe perioada de iarna.

Instalatii frigorifice

Se propune dotarea cladirii cu o centrala pe baza de freon 404A (ecologic).

Productia de frig Pentru spatiile de congelare t=( -21 º)grdC.

Distributie Circuitul cuprinde: sistemul de automatizare,reteaua de conducte de distributie (izolate)

din otel tratat inpotriva coroziunii si din cupru pentru diametre mici.Distributia principala se va face

mascat deasupra tavanele spatiilor de productie.

Racirea localurilor Camerele frigorifice si congelatoarele sunt racite cu ajutorul unor vaporizatoare

cu simplu sau dublu flux.Pentru racirea anumitor spatii vor fi utilizate si instalatii independente (de

tip split), de capacitate mica, functionand cu freon.

Zona Functiune Temperatura camerei

Receptie/expeditie Receptie/expeditie +7 - +12C

Depozitare Dep. congelare -21C

Alimentarea cu energie electrica

Alimentarea se va face dintr-un post trafo nou si a unui generator electric cu puterea de 630

kVA,.

37

Instalatie de iluminat si prize

Sistemele de iluminat adoptate vor fi proprii fiecarei cladiri. Conditiile de amplasare vor

respecta prevederile normativului I7/2002, caracteristicile de arhitectura, caracteristici luminotehnice

precum si conditiile generale de confort si functionalitate proprii fiecarui obiectiv.Iluminatul va fi

realizat cu corpuri de iluminat fluorescent.Toate corpurile de iluminat din zonele de productie si din

zonele tehnice vor fi etanse si cu capac de protectie.

Sistemul pentru iluminatul de urgenta este proiectat conform VDE 0108, DIN EN 1838,

normelor PSI si normelor locale. Deasupra iesirilor si dealungul rutelor de evacuare de urgenta se

vor monta corpuri de iluminat de urgenta.

Iluminatul exterior va fi asigurat de corpuri de 250W echipate cu lampi cu descarcari in

ioduri metalice, amplasate perimetral pe cladire.Toate prizele vor avea obligatoriu contact de

protectie.Pe circuitele de prize sunt prevazute prize simple sau duble, toate cu contact de protectie, cu

o putere instalata de 2000 W, in conformitate cu cu prevederile normativului I7/2002. Circuitele de

prize se vor monta la inaltimea de 1m de la pardoseala finita.

Instalatie de forta si comanda

Aceste instalatii sunt destinate alimentarii si actionarii utilajelor si echipamentelor aferente

procesului de productie, precum si a echipamentelor aferente utilitatilor (cazane, compresoare, etc.)

In zonele tehnice (ateliere, depozite, centrale termice, camere electrice,etc) toate coborarile la

aparate, receptoare,etc., se vor realiza cu cabluri pozate in teava OLZn, ce vor avea diametrul adaptat

tipului de cablu. In cazul schimbarilor de traseu, cablul se va proteja cu elemente flexibile din

material similar cu al tevii sau tubului.Schemele de automatizare vor fi prevazute si adaptate in

functie de caracteristicile echipamentelor ce urmeaza a se achizitiona.Inaltimea de montaj adoptata pt

aparate, va fi conform Normativului I7-2002.

Instalatie de paratraznet si legare la pamant.Circuitele electrice vor avea nulul de lucru distinct fata

de nulul de protectie pana la tabloul principal al constructiei care se leaga la priza de impamantare

existenta.

Protectia impotriva supratensiunilor atmosferice se va realiza conform normativului I20/2000.

Instalatie de telefonie.Instalatia de telefonie se va realiza in sistem centralizat in zona birourilor

administratiei. Cablajele se vor poza prin pereti si in plinte de PVC.

Instalatie de supraveghere video

Se va proiecta o instalatie de supraveghere video care va asigura necesarul cerut de beneficiar.

Instalatie IT .In privinta domeniului IT, in cazul in care beneficiarul considera necesara, se vor

achizitiona echipamente hardware si programele aferente.

38

Structura constructiva

Structura este din stalpi BA si ferme metalice avand compartimentari realizate din panouri

sandwich sau zidarie portanta pentru zonele cu risc mijlociu de incendiu-categoria D. Fundatiile sunt

de tip izolat.

Se doreste construirea unei incinte pentru depozitare produse congelate si a unei incinte

pentru marfuri agroalimentare uscate. Cele doua incinte vor functiona separat si vor fi divizate prin

zid antifoc.

Principalele utilaje de dotare ale constructiilor

- Echipamente frigorifice. Pentru zona negativa (-21C) se va realiza un sistem modular compus

din instalatii tip split (ansamblu compresor/condensator si vaporizatoare) ce va deservi fiecare

celula de depozitare in parte. Pentru rampa de recepti/exeditie se propune un ansablu similar cu

temperaturi de lucru pozitive(7-12C)

- Electrostivuitoare

- Sistem de rafturi

Instalatii aferente constructiilor

- Instalatia sanitara

- Instalatia de apa rece ,apa menajera,spalari tehnologice,apa de incendiu.

- Instalatia de apa calda. Apa calda produsa in centrala termica va fi distribuita prin intermediul unui

inel in zona de vestiare si in cea de receptie/expeditie.

- Instalatia de combatere a incendiilor.Conform NP086/2005 cladirea ce adaposteste depozitul

frigorific este considerata cu risc mic de incendiu, prin urmare nu este necesara o instalatie de

hidranti interiori. Hidrantii exteriori vor asigura cerinta legala fiind alimentati din gospodaria de apa

propusa. Pentru stingerea eventualelor incendii la interior se vor prevede mijloace individuale –

stingatoare portabile amplasate pe caile de evacuare de incendiu precum si reechiparea pichetului PSI

cu lopeti, cazmale, tarnacop, topor, lada de nisip.

- Instalatii de canalizare. În zonă nu există sistem de canalizare ape uzate, astfel incat este

prevazuta construirea unei statii de epurare si a unui bazin de retentie.

- Instalatii frigorifice. Se propune dotarea cladirii cu o centrala noua pe baza de freon 404A

(ecologic).

- Instalatii de incalzire.Necesarul de caldura este calculat pe baza STAS 1907-1 si 2 si SR 4839.

- Instalatii de ventilare si introducere de aer proaspat. Se propune amplasarea unor anemostrate

pentru evacuarea aerului viciat in zona vestiarelor.

39

- Instalatii electrice

- Alimentarea cu energie electrica .Alimentare post trafo nou si a unui generator electric cu puterea

de 630 kvA. Puterea instalata totala Pi aproximativ 600kW.Vor fi construite un post trafo nou si

generator electric.

Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind:-

certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat

potrivit legii;

Se va asigura accesul carosabil pe una din laturile terenului pentru interventia PSI potrivit

reglementarilor in vigoare prin accesul din soseaua de centura Chitila.

Fisele tehnice necesare emiterii acordului unic si proiectului de autorizare constructii vor fi

urmatoarele:-alimentare cu apa;-alimentare cu energie electrica;-telefonizare;-securitatea la

incendiu;-protectia mediului;-sanatatea populatiei;

Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi amplasate.

1. Echipamente frigorifice. Vor asigura in mod automat parametrii de temperatura ceruti. Vor fi

dotate obligatoriu cu echipamente de inregistrare si afisare a temperaturii. Va fi achizitionata o

centrala de frig pe baza de freon 404R (ecologic).

2. Sistem de rafturi. Va asigura depozitarea pe verticala a europaletilor pe 4 nivele. Fiecare celula

frigorifica va fi dotata cu rafturi. Vor corepunde normelor europene de protectie a muncii si siguranta

alimentara.

3. Electrostivuitoare. Vor fi prevazute cu dispozitive ce permit lucrul in medii negative (-21C). Vor

corepunde normelor europene de protectie a muncii si siguranta alimentara.

Descrierea fluxului tehnologic

Receptia

Receptia materilor prime si produselor in stare congelata se face intr-o arie special destinata,

prevazuta cu rampe de descarcare cu nivelator si burduf. Aceasta zona este prevazuta cu instalatie de

climatizare pentru asigurarea unei temperaturi maxime de + 10/ + 12ºC, cu dispozitiv de captare a

insectelor (dispozitiv “fly-killer”), spalator de maini

Dupa receptie, materia prima este dirijata catre depozitare.

Depozitarea

40

Depozitarea materilor prime si produselor in stare congelata se face in depozitele de

congelare la – 18/ - 20ºC. Celulele frigorifice vor fi echipate cu instalatii de frig independente

functionand pe baza de freon 404R, cu vaporizare directa.

Deseurile ce pot rezulta la controlul materiei prime la dezambalare (bucati neconforme

calitativ sau improprii consumului), sunt colectate intr-un container special destinat si marcat, apoi

depozitat în camera de deseuri (in principal categoria III, dar pot exista si categoria II – confiscate

sanitar veterinare, ce intra sub incidenta medicului veterinar autoritate de stat).

Resturile de ambalaje si gunoi menajer, se colecteaza in containere speciale si dirijate catre

depozitul special amenajat, in vederea evacuarii.

Livrare

Produsele sunt livrate printr-o arie special destinata, prevazuta cu rampe de livrare,

respectandu-se normele sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Biroul de facturare este amplasat pe rampa de expeditie/receptie. Soferii nu vor avea acces in

aceasta arie, ei avand posibilitatea utilizarii unei camere cu acces din exterior aflata in legatura cu

biroul de facturare prin intermediul unui ghiseu.

Spatii sociale

Accesul in ariile de depozitare si receptie/expeditie, precum si in spatiile auxiliare se face prin

vestiarele filtru (barbati si femei), impartite fiecare in trei zone si anume: zona hainelor de strada,

zona filtru (spalatoare, dusuri, toaleta) si zona hainelor de lucru. Iesirile din cele doua vestiare

converg catre un coridor si apoi in ecluza igienica, in care sunt prevazute spalatoare de maini (fara

actionare manuala) si de cizme.

Igienizare

La terminarea fiecarei zi de productie sau, dupa caz si la sfarsitul anumitor faze, ariile de

receptie/expeditie, precum si cele auxiliare sunt igienizate, de catre o echipa dedicata, conform

procedurilor de igienizare. In cazul decongelarii se vor igieniza si depozitele de congelare.

Detergenţii si substantele dezinfectante folosite sunt aprobate pentru utilizarea in industria

alimentara.

Calitate si siguranta alimentelor

Pentru respectarea si monitorizarea calitatii, salubritatii si trasabilitatii produselor, unitatea va

implementa sistemele de siguranta

Controlul sanitar veterinar

In vederea asigurarii salubritatii materiei prime, la receptie se verifica: documentele sanitar-

veterinare, originea, conditiile de transport, starea termica, marca de identificare, prospetimea, starea

ambalajelor de transport.

Protectia mediului

41

Apa potabila utilizata pentru igienizare este trecuta printr-o instalatie de filtrare si verificata

lunar la laboratorul Directiei Sanitar Veterinare Ilfov, prin grija medicului sanitar-veterinar, si prin

programul de autocontrol.

In vederea respectarii normelor de mediu NTPA 001, apele se aduna la iesirea din cladire

intr-un camin si vor fi pompate in statia de epurare existenta.

Deseurile reciclabile (carton, plastic) vor fi colectate in containere separate si ridicate – pe

baza de contract - de o societate specializata in reciclare.

Utilizatori.

Numarul total de angajati prevazut a lucra in incinta obiectivului care face obiectul

prezentului proiect este de 70 de persoane.

4. Durata de realizare (luni) şi etape principale: 12 luni

5. Costul estimativ al investiţiei

Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe

obiecte, conform legislatiei in vigoare (HG 28/09.01.2008) este de 7000000 Euro.

Precizarea ipotezelor care au stat la baza intocmirii proiectiilor financiare

1.1 Prognoza veniturilor

Capacitate de depozitare produse agroalimentare congelate

Determinarea veniturilor din depozitarea produselor congelate are in vedere capacitatea depozitului.

Capacitatea depozitului frigorific a avut in vedere:

-Numarul de celule de congelare = 12; Numar de randuri rafturi de depozitare/celula = 2; Numar

de rafturi/rand = 30 ;Numar de rafturi dispuse etajat = 4.

Din aceste date rezulta ca numarul maxim de europaleti ( 1,2 x 0,8 m) care pot fi depozitati este de:

Nr. maxim europaleti = 12 x 2 x 30 x 4 = 2880 paleti

Volumul unui europalet este de:

lungime 1,2 mlatime 0,8 minaltime 1,5 mvolum 1,44 mc

Volumul maxim de depozitare al depozitului frigorific este de: 2880 paleti x 1,44 mc =

4147,2 mc

Aprecierea cantitatilor de produse care pot fi depozitate au avut in vedere densitatile

specifice produselor congelate. In baza volumului maxim de depozitare si a densitatilor

principalelor produse congelate rezulta ca capacitatea maxima a depozitului va fi de:

carne 1866 tone

42

peste 2074 tonepreparate din carne 2157 tonecapacitate medie 1931 tone

Rezulta ca, capacitatea maxima de depozitare pentru produse congelate este de aprox. 2000

tone, depinzand de tipurile de produse congelate depozitate.

Estimarea pretului de vanzare al produselor congelate are in vedere marja comerciala care

este posibila pentru aceste produse, in cazul vanzarilor en-gross. In baza datelor furnizate de

diferite organizatii care urmaresc evolutia pretului la diferite produse pe intreg traseul de la

producator la consumator rezulta ca marja comerciala pentru carne in cazul vanzarilor en-gross este

de 19-38% fata de pretul producatorilor. Aceasta marja comerciala este mai mare in cazul

produselor refrigerate (care impun costuri suplimentare impuse de respectarea termenului scurt de

valabilitate) si mai mica in cazul produselor congelate.

Pentru depozitul frigorific, marja comerciala estimata este de minim 22%. Avand in vedere

preturile de achizitie practicate in Romania si marja comerciala estimata, preturile de vanzare

pentru produsele congelate en-gross sunt:

ProdusPret achizitie, lei/t

Marja comerciala, %

Pret vanzare, lei/t

carne porc 6.970 22% 8.500carne vita 8.610 22% 10.500carne pasare 6.150 22% 7.500peste 7.790 22% 9.500preparate carne porc 9.430 22% 11.500preparate din carne vita 9.430 22% 11.500

Capacitate de depozitare produse agroalimentare uscate

Determinarea veniturilor din depozitarea produselor agroalimentare are in vedere capacitatea

depozitului.

Capacitatea depozitului uscat a avut in vedere: Numar de randuri rafturi de depozitare = 12;

Numar de rafturi/rand = 21; Numar de rafturi dispuse etajat = 6. Din aceste date rezulta ca numarul

maxim de europaleti (1,2 x 0,8 m) care pot fi depozitati este de 12 x 21 x 6 = 1512 paleti. Volumul

maxim de depozitare al depozitului uscat este de:1512 paleti x 1,44 mc = 2177,3 mc.

Capacitatea de depozitare uscata(medie 2731 tone) va asigura depozitarea produselor

agroalimentare care nu necesita conditii de depozitare controlata, care vor fi:Conserve de

carne,Conserve de peste,Lapte UHT,Praf de oua.

Dimensionarea veniturilor realizate din vanzarea produselor depozitate are in vedere si

rotatia anuala a stocurilor (rulajul anual al stocurilor). Exceptand laptele UHT, produsele din

celelalte tipuri au o viteza de rotatie mai scazuta. Daca conservele de carne si peste si praful de oua

43

au o viteza de rotatie de cca. 2 ori/an, laptele UHT are o viteza de rotatie de cca. 6 ori/an. Viteza de

rotatie a stocurilor de marfuri din depozit tine seama de marimea cererii de piata, care este mult mai

mare pentru laptelele UHT.

In functie de viteza de rotatie a stocurilor se dimensioneaza si marja comerciala la vanzarea

acestor produse. In cazul stocurilor cu vanzare lenta, marja comerciala este mai mare.

Preturile de vanzare ale produselor depozitate au fost estimate astfel:

ProdusPret achizitie,

lei/tMarja

comerciala,%

Pret vanzare,

lei/tconserve carne 11.550 29,9% 15.000conserve peste 9.240 29,9% 12.000lapte UHT 2.408 16,3% 2.800praf de oua 17.710 29,9% 23.000

Prognoza cheltuielilor

Prognoza cheltuielilor de exploatare in activitatea depozitului frigorific a avut in vedere

principalele cheltuieli care se vor inregistra in activitate.

-CHELTUIELI PRIVIND MARFURILE care reprezinta costurile cele mai importante pentru

aprovizionarea cu produse congelate si alte produse agroalimentare, care vor fi depozitate in

depozitul frigorific si cel de uz general. Acestea vor fi efectuate in relatiile comerciale ce vor fi

stabilite cu furnizorii de produse congelate.

Una din problemele importante ale depozitelor de produse congelate este ca pe parcursul

depozitarii, cantitatea produselor congelate se diminueaza cu pierderile de apa prin evaporare

( chiar daca depozitul functioneaza la temperaturi de (-10) – (-20) grade Celsius).Chiar si in conditii

de temperaturi negative este imposibila evitarea pierderilor la produsele congelate. Literatura de

specialitate recomanda urmatoarele cifre pentru dimensionarea pierderilor pentru produse

congelate, in functie de sezon:

Trim 1 2 3 4Pierderi produse congelate, % 0,20% 0,25% 0,30% 0,20%

Pierderile sunt mai mici in perioada rece a anului, in timp ce in perioada calda cresc cu cca.

50%.Aceste pierderi tehnologice la depozitarea produselor congelate majoreaza cantitatile necesare

pentru aprovizionare.

Existenta unui depozit de produse congelate este de natura sa diminueze impactul cresterii

de pret asupra consumatorilor. Depozitarea carnii prin congelare permite o durata de viata mai mare

a produsului, un depozit frigorific aprovizionandu-se in situatii de excedent a ofertei, cand pretul

este mai scazut.

-CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE. In aceasta

categorie au fost introduse o serie de cheltuieli de mici dimensiuni, necesare desfasurarii activitatii.

44

-ALTE CHELTUIELI MATERIALE. In aceasta categorie de cheltuieli au fost luate in

considerare cumpararile de combustibili pentru masinile agentilor de vanzari.

-CHELTUIELI CU UTILITATILE Functionarea depozitului frigorific si depozitului de

uscate necesita 3 utilitati de baza – energie electrica pentru functionarea instalatiilor frigorifice,

iluminat si aparatura IT; gaze naturale pentru incalzire spatii si apa si apa potabila pentru

igienizarea spatiilor si mentinerea curateniei personalului care deserveste direct spatiile frigorifice

si de depozitare produse agroalimentare.

-CHELTUIELILE CU PERSONALUL Propunerea de salarizare tine seama de valorile

actuale inregistrate pe piata fortei de munca.

-AMORTIZAREA. Determinarea cheltuielilor cu amortizarea a tinut seama de valorile

prevazute in devizul general pentru diferitele obiective. Acestea au fost repartizate in active

corporale si necorporale, in aceasta ultima categorie fiind incluse cheltuielile efectuate pentru

proiectare si asistenta tehnnica, consultanta si valoarea soft-ului de gestiune ce va fi achizitionat. In

baza HG 2139/2004 s-au incadrat mijloacele fixe in diferite categorii si s-a stabilit durata normala

de amortizare. Pentru amortizarea mijloacelor fixe s-a folosit metoda liniara de amortizare.

-ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE. Aceasta categorie de cheltuieli include 2 tipuri

mari de cheltuieli:

-Servicii terti, format din cheltuielile de transport aprovizionare si desfacere produse

congelate, asigurari cladiri si masini, inchiriere masini, protocol si reclama, deplasari si detasari,

reparatii, cheltuieli postale si telecomunicatii, alte servicii terti;

-Impozite si taxe, care vor fi platite in perioada de exploatare

-ASIGURARI. Aceste cheltuieli au in vedere cheltuielile de asigurare a cladirii depozitului

frigorific, cladirii depozitului general si cheltuielile de asigurare a masinilor pentru agentii de

vanzari.

3.3. Fundamentarea costului

Costul investitiei este analizat in devizul general din proiectul de arhitectura al constructiei. (ANEXA 1).

4. Analiza in mediul cvazi-cert

4.1. Previziunea situatiilor financiare

Ipoteze generale:

Se considera mediul financiar stabil.

Cota de impozit pe profit se mentine constant pe tot parcursul previziunii: 16%.

45

Rata de dobanda a creditului bancar aferent investitiei este 16%, considerata constant pe

parcursul rambursarii imprumutului.

Firma doreste a face o investitie in valoare de echivalent a 7000000 euro, amortizabila liniar

in 30 de ani, finantata in proportie de 29% (2 milioane euro) din capitaluri proprii si 71% pe

baza unui imprumut bancar obtinut de la BRD, care va determina cresterea cifrei de afaceri

cu 55%.

Cursul valutar EUR/RON utilizat in previzionare este 3,6726.

Rata dobanzii la depozite se considera ca fiind 7%.

Rata dobanzii la credite pe termen scurt se considera ca fiind 7%.

Ipoteze particulare:

Am facut previziunea pe urmatorii 10 ani (in primii 9 ani se ramburseaza imprumutul), iar

incepand cu anul 10 se considera cash-flow-urile ca fiind constante.

Se considera ca CA creste in medie cu 35% pe an, iar elementele din contul de profit si

pierdere au urmatoarele ponderi:

Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 0,65% din CAAlte cheltuieli materiale 0.13% din CACheltuieli privind marfurile 78,37% din CACheltuieli cu personalul 1,09% din CAAjustari de valoare privind imobilizarile 0,45% din CAAlte cheltuieli de exploatare 15,42% din CAAlte cheltuieli financiare 0,8% din CA

In ceea ce privesc ajustarile de valoare privind activele circulante ele au fost considerate ca

fiind de o valoare foarte mica deoarece diferentele de curs valutar sunt nesemnificative raportate la

durata de plata a furnizorilor externi si, totodata, sumele incasate sunt in lei.

Referitor la bilant, imoblizarile se considera a fi constante, deoarece amortizarea se

reinvesteste pentru a reconstitui stocurile de capitaluri fixe; durata medie de rotatie a stocurilor este

41,4 zile, iar durata medie de rotatie a creantelor este 137,49 zile. Cheltuielile in avans se considera a

fi constante iar pentru disponibilitati s-a fixat un necesar de 1400000.

Profitul net inregistrat se reinvestete de la an la an in procent de 100%, neacordandu-se

dividente. Pentru a asigura necesarul de lichiditate s-a fixat o cota de 10% din creante sub forma de

linie de credit(credite pe termen scurt); pentru echilibrarea bilantului aceste credite au fost

rambursate.

In urma previziunilor a rezultat pasiv > activ, iar pentru a obtine egalitatea intre cele doua

intre anii 2008-2011 se ramburseaza o parte din creditele pe termen scurt. Incepand cu anul 2012

46

rambursarea creditelor nu a condus la egalizare si astfel s-a recurs la realizarea de investitii

financiare, rezultand venituri financiare.

Pentru a previziona furnizorii s-a utilizat o durata medie de 136,67; valoarea poate fi usor

explicata deoarece furnizorii externi sunt platiti in termen de 30 pana la 60 zile iar cei interni sunt in

general si clienti ai firmei, fapt ce conduce la decontari prin compensari semestriale.

Alte datorii pe termen scurt contin in general datorii fiscale si salariale si au o durata medie de

plata de 28,58 zile.

4.2. Previziunea cash-flow-urilor

Fara proiect, situatia se prezinta in felul urmator:

Perspectiva investitorilor 2008 2009 2010 2011 2012CA 74748219 100910095 136228629 183908649 248318750Cheltuieli fixe platibile 88010 323467 641334 1070454 1649766Cheltuieli variabile 71840513 96984693 130929335 176754603 238618713Amortizare 584724 584724 584724 584724 584724Dobanzi 179396 399446 432730 486910 595864Pr brut 2055576 2617765 3640506 5011958 6869683Imp/pr 328892 418842 582481 801913 1099149Pr net 1726684 2198923 3058025 4210045 5770534Cash-flow de gestiune 2490804 3183093 4075479 5281679 6951122Variatie ACRn 1383690 654047 882963 1192001 1609201Cash-flow disponibil 1107113 2529046 3192516 4089679 5341921

2013 2014 2015 2016 2017CA 335339572 452823769 611433859 825564264 1114647470Cheltuieli fixe platibile 2431838 3487634 4912960 6837149 9434804Cheltuieli variabile 322135263 434882605 587091517 792573548 1069974290Amortizare 584724 584724 584724 584724 584724Dobanzi 804416 1085962 1466049 1979166 2671874Pr brut 9383331 12782844 17378610 23589677 31981778Imp/pr 1501333 2045255 2780578 3774348 5117085Pr net 7881998 10737589 14598032 19815329 26864694Cash-flow de gestiune 9271138 12408275 16648805 22379219 30121292Variatie ACRn 2172421 2932768 3959237 5344970 7215710Cash-flow disponibil 7098717 9475507 12689568 17034249 22905582

In urma investitiei CA creste cu 55%, elementele care au condus la aceasta evolutie fiind:

Cresterea veniturilor din chirii (se inchiriaza aproximativ 40% din depozit)

Cresterea spatiului de depozitare a produselor si implicit a vanzarilor

Diversificarea ofertei de produse (30% din depozit contine spatii frigorifice)

Luand in considerare investitia, situatia are urmatoarea evolutie:

Perspectiva investitorilor 2008 2009 2010 2011 2012CA 105201197 142021616 191729181 258834395 349426433Cheltuieli fixe platibile 88010 323467 641334 1070454 1649766Cheltuieli variabile - 94%CA 98889125 133500319 180225430 243304331 328460847Amortizare + 856940 - liniara pe 30 ani 1441664 1441664 1441664 1441664 1441664

47

Dobanzi - perioada gratie 2 ani(d=2938080) 3117476 3337526 2951084 2585538 2274767Pr brut 1664922 3418640 6469669 10432408 15599389Imp/pr 266388 546982 1035147 1669185 2495902Pr net 1398535 2871657 5434522 8763222 13103487Cash-flow de gestiune 5957674 7650848 9827270 12790425 16819918Variatie ACRn 3087890 1250517 1688198 2279067 3077792Cash-flow disponibil 2869784 6400331 8139073 10511358 13742126

  2013 2014 2015 2016 2017CA 471725685 636829674 859720060 1160622081 1566839810Cheltuieli fixe platibile 2431838 3487634 4912960 6837149 9434804Cheltuieli variabile 443422143 598619894 808136857 1090984756 1472829421Amortizare 1441664 1441664 1441664 1441664 1441664Dobanzi 2063593 1925413 1885774 2398891 2671874Pr brut 22366446 31355069 43342806 58959621 80462046Imp/pr 3578631 5016811 6934849 9433539 12873927Pr net 18787815 26338258 36407957 49526082 67588119Cash-flow de gestiune 22293072 29705335 39735395 53366637 71701657Variatie ACRn 4156699 5611696 7575950 10227702 13807576Cash-flow disponibil 18136373 24093640 32159445 43138935 57894081

In concluzie, cash-flow datorate investitiei sunt:

An 2008 2009 2010 2011 2012Cash-flow investitie 1762671 3871285 4946557 6421679 8400205An 2013 2014 2015 2016 2017Cash-flow investitie 11037656 14618133 19469877 26104686 34988499

Valoarea reziduala a investitiei este 0 deoarece firma nu intentioneaza sa vanda spatiul de

depozitare. Costul mediu ponderat al capitalului are o valoare calculata de 0,242 (calculat pe baza

unei ROE medii de 43,15% si a unei rate de dobanda de 16%.)

4.3. Indicatori de evaluare a proiectului de investitie

Indicator Formula ValoareVAN -I0+ ∑CFi/(1+k)i+VR 20487114IP  (VAN+I0)/I0 1,797RIR modificat ((∑CFi(1+r)n-i+VR)/I0)1/n-1 18,56%RIR  k1+(k2-k1)*VAN(k1)/(VAN(k1)-VAN(k2)) 33,21%TR  In functie de CFactualizate cumulate 9 ani si 35 zile

VAN arata castigurile de care va beneficia intreprinderea dupe ce si-a recuperat investitia,

castiguri exprimate in valori actualizate la momentul 0. In cazul de fata, VAN pozitiv determina

alegerea proiectului.

IP arata ca la o unitate monetara investita firma va avea un castig net de 1,797 um.

RIR exprima rentabilitatea care se poate obtine datorita investitiei, cu conditia ca toate cash-

flow-urile generate de proiect sunt reinvestite numai la o rata de rentabilitate egala cu rata acestuia.

Reprezinta, de fapt, rata de actualizare pentru care VAN=0. Pentru proiectul actualizat, o valoare de

48

33,21% se obtine pentru un k minim de 29% (VAN(29%)=7129216) si maxim de 34%.

(VAN(34%)=-1335288).

\RIR modificat reprezinta rentabilitatea efectiva obtinuta de investitor daca va reinvesti

fluxurile rezultate la o rata r cunoscuta (12%). Valoarea calculata a indicatorului este de 18,56%.

Diferenta dintre RIR si RIR modificat se datoreaza diferentei dintre ratele de actualizare

folosite (k si r).

Investitia se recupereaza in 9 ani si 35 zile.

5. Analiza in mediul incert

5.1. Analiza de sensibilitate

Analiza de sensibilitate are ca obiectiv determinarea ponderilor de influenta a factorilor in

componenta VAN.

Modificare VAN Elasticitate

1. CA creste cu 5% 24778199,59 5,067

2. Cheltuielile fixe platibile cresc cu 5% 19336874,48 -0,438

3. Cheltuielile variabile scad cu 2% 51156350,32 -79,381

4. Amortizarea scade cu 2% 19750719,59 0,048

5. Dobanzile cresc cu 5% 19859666,51 -0,091

Se observa ca influenta cea mai importanta o au cheltuielile variabile urmata de cifra de

afaceri. O elasticitate redusa comparativ cu cea a cheltuielilor variabile se explica prin faptul ca o

crestere a cifrei de afaceri aduce dupa sine si o crestere a cheltuielilor variabile si deci o influenta

mai mica asupra VAN.

Ponderea cea mai mica o au cheltuielile fixe platibile, dobanzile si amortizarea fapt usor

explicabil datorita valorilor reduse in comparatie cu celelate elemente studiate.

5.2. Analiza de scenarii

Analiza de scenarii implica modificarea a cel putin doua elemente comparativ cu 2007 si

urmareste efectele produse la nivelul indicatorilor.

  Probabilitate CA CV CF DacrnPr derevanzare k

Scenariul 1

25%

crestere cu 40% datorata investitiei si 35% in medie

CV=96% din CA

=Ch cu energia si apa+Alte cheltuieli financiare+Ch extraordinare-amortizare

9 0

0.242Scenariul 2

50%crestere cu 55% datorata

CV=94% din CA

=Ch cu energia si apa+Alte cheltuieli

9 00.242

49

investitieifinanciare+Ch extraordinare-amortizare

Scenariul 3

25%crestere cu 85% datorata investitiei

CV=93%

=Ch cu energia si apa+Alte cheltuieli financiare+Ch extraordinare-amortizare

9 0

0.242

In cazul scenariului 1 reiese un VAN in valoare de -14353527, scenariul 2 determina VAN = 20487114 iar pentru scenariul 3 VAN este 56033838.

Media ponderata a celor trei valori este de 20663634,74 iar abaterea medie patratica a VAN 24886317,87.

Astfel, cu o probabilitate de 68%, VAN apartine intervalului (-4222683;45549952).

6.Finantarea investitiei

Investitia are o valoare totala de 25708200 RON, acoperit prin 7344000 ron de la asociati sub

forma de aport de capital propriu si 18364200 RON sub forma unui credit bancar acordat de BRD

Societe Generale.

Creditul este acordat in euro pe o perioada de 9 ani, din care primii 2 ani sunt considerati

perioada de gratie. Rata imprumutului este constanta, si in valoare de 2623286 ron anual, cu o

dobanda in euro de 8,5% . In calcule am folosit o rata de 16% care tine cont si de variatia cursului

valutar.

Exprimate in procente, aporturile sunt de 28,6% pentru asociati si de 71,4% in imprumut.

Aceasta metoda de finantare a fost aleasa deoarece aportul asociatilor reprezinta suma

maxima pe care acestia doresc si pot sa o investeasca in firma.

In conditiile in care investitia se va acoperi pana la 100% din credit, nu au mai fost cautate

alte surse de finantare.

Nu s-a apelat la un credit imobiliar deoarece situatia economico-financiara a firmei permite

rambursarea imprumutului intr-un timp mult mai scurt iar rata dobanzii si diferentele de curs valutar

ce ar fi implicate la un credit imobiliar sunt mult mai mari.

Cele doua surse de finantare au fost alese dupa ce in prealabil, s-a intocmit studiu de

fezabilitate al acestei investitii pentru accesarea unui fond structural (masura 322). Desi Proiectul a

fost declarat eligibil, nu a fost aprobat pentru ca nu s-a obtinut punctajul minim necesar. Pentru

cresterea punctajului s-au impus o serie de conditii suplimentare, cum ar fi dezvoltarea unei activitati

de procesare. Conducerea societatii ,in urma studiului preliminar efectuat a constatat ca nu sunt

pregatiti pentru aceasta activitate si atunci au hotarat sa finanteze investitia din cele doua surse

mentionate. S-a pus si problema emisiunii de obligatiuni; au considerat ca nu sunt suficienti de

50

informati de eficienta acestora si ar presupune trecerea unei perioade prea mari pana la vanzarea de

obligatiuni.

Conform proiectului depus pentru accesarea unui fond structural din valoarea totală a

investiţiei de 25.708.200 RON, ajutorul public nerambursabil ar fi fost de 7. 314.041 RON.

Curs Euro / leu 3,6726 din data de 23.06.2008Procent finantare publica =29,5 %  Cheltuieli eligibile Cheltuieli neeligibile Total

- RON- Euro -RON- Euro - RON- EuroAjutor public nerambursabil

7.314.041 1.987.889 7.314.041 1.987.889

Sursele de finantare pentru completarea necesarului de finantare din care:

7.402.670 2.011.978 10.991.489 3.000.133 18.394.159 5012111

- autofinantare

1.500.000 407.686 2.173.238 489.898 3.673.238 998.352

- imprumuturi

5.902.670 .604.292 6.665.540 937.139 12.568.210 3.415924

TOTAL PROIECT

14.716.711 3.999.867 8.838.779 3.000.133 25.708.200 7.000.00

0 Procentul de finantare publica se va stabili in functie de conditiile impuse de fisa tehnica a masurii aferente

proiectului intocmit de solicitant. Pentru proiectele cu finantare publica mai mare de 50% din valoarea eligibila, se va motiva solicitarea

procentului.

51

7. Concluzii

Prezentul studiu este intocmit pentru SC General Distribution cu scopul de a

fundamenta necesitatea realizarii unei investitii majore constand in infiintarea unui

depozit pentru produse agroalimentare, inclusiv depozit frigorific en-gross, intr-o

localitate limitrofa Bucurestiului.

SC General Distribution este o societate infiintata in 1991, consecventa in

activitatea de comert cu produse alimentare, adresandu-se in principal unor

consumatori cu venituri peste medie.

S-au analizat anii 2005, 2006 si 2007 si s-a constatat ca societatea are o piata de

desfacere stabila, insa cererea este mult peste capacitatea sa de a o onora. Au rezultat,

in general, indicatori economici si financiari pozitivi, crescatori de la an la an cum ar

fi:

- CA a crescut de la 28322598 in 2005 la 55369051in 2007;

- Profitul net inregistrat a evoluat de la 1868800 in 2005 (termeni reali) la 4683942 in

2007;

- Valoarea adaugata este de 1514284 in 2005, 1295806 in 2006 si 3799143 in 2007.

Pornind de la cererea din ce in ce mai mare, conducerea societatii a hotarat

construirea unui depozit frigorific en-gross pentru produse animale si a unui depozit

pentru produse uscate. In incinta aceluiasi imobil, la etaj, se vor afla si birourile

tehnico-administrative ale societatii. Se vor utiliza tehnologiile moderne in domeniu,

se vor adapta la standardele comunitare, se vor respecta normelor UE pentru

asigurarea sigurantei alimentare prin implementarea unui sistem de asigurarea calitatii.

Investitia va conduce la :

- cresterea competitivitatii societatii pe piata produselor congelate

(patrunderea pe o piata noua);

- cresterea performantelor economice;

- respectarea cerintelor europene privind cresterea sigurantei alimentelor.

Prin realizarea acestei investitii societatea realizeaza economii mari de costuri

(chiria aferenta depozitului inchiriat), iar prin cresterea capacitatilor de depozitare

52

realizeaza o crestere a CA cu cel putin 55% si implicit cresterea profitului care duce la

cresterea interesului investitorilor in aceasta afacere. Dintre indicatorii care

demonstreaza eficienta investitiei amintim: VAN inregistreaza o valoare pozitiva de

20487114; IP are o valoare de 1,79 si TR a investitiei este de 9 ani si 35 zile.

Din discutia cu asociatii, exista o oarecare ingrijorare vis-a-vis de criza finaciara

globala care poate fi considerata unul din punctele slabe ale investitiei deoarece poate

duce la scaderea cererii, la incertitudini cu privire la evolutia cursului valutar, etc. Ca

solutii pentru preintampinarea unor astfel de implicatii negative, vor diversifica

sortimentele produselor destinate consumatorilor cu venituri mai reduse, acestea

ajungand sa reprezinte pana la 60% din nivelul stocurilor de marfuri.

Studiul intocmit demonstreaza ca investitia analizata este viabila, eficienta si de

interes pentru orice investitor.

53