PROIECT DIDACTIC

DATA: CLASA : a VI-aŞCOALA: Şcoala Generală „ Carmen Sylva” PetroşaniPROFESOR: prof.dr. Vasile GoranOBIECTUL: Limba şi literatura românăARIA CURRICULARĂ: limbă şi comunicareSUBIECTUL LECŢIEI: „O, rămâi...” de M. EminescuTIPUL LECŢIEI: de predare – învăţare - evaluareOBIECTIVUL FUNDAMENTAL: consolidarea deprinderilor de a descifra, explora şi interpreta un text liric.OBIECTIVE CADRU:

dezvoltarea capacităţii de exprimare orală; dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE (COGNITIVE, FORMATIVE, AFECTIVE, ATITUDINALE):A: COGNITIVE – FORMATIVELa sfârşitul lecţiei / lecţiilor, elevii trebuie să fie capabili:O1: să citească fluent, corect şi expresiv textul liric;O2: să interpreteze semnificaţia contextuală a unor cuvinte şi îmbinări de cuvinte şi a unor cuvinte – cheie din poezie;O3: să argumenteze funcţia expresivă a semnelor de punctuaţie;O4: să-şi completeze cunoştinţele cu noi date şi repere despre universul inegalabil al creaţiei eminesciene;O5: să analizeze o secvenţă lirică, prin raportare la particularităţile acesteia;O6: să evidenţieze figurile de stil şi să precizeze rolul acestora în comunicarea sentimentelor eului liric;O7: să identifice, în poezie , elementele care definesc genul liric şi să le argumenteze;O8: să sesizeze corespondenţa dintre titlul operei lirice şi conţinutul textului.

B. AFECTIVE, ATITUDINALEO9: să se exprime nuanţat, potrivit diferitelor situaţii;O10: să formuleze impresii după prima lectură a textului şi să argumenteze de ce au fost determinate acestea;O11: să integreze informaţiile într-un sistem propriu de valori;O12: să-şi dezvolte abilitatea de a gândi, de a transforma percepţia şi de a recrea aspecte vizuale în imaginaţie.

STRATEGII DIDACTICE: METODE ŞI PROCEDEE (active şi alternative): spargerea gheţii, lectura expresivă, conversaţia euristică şi catihetică, metoda cvintetului,

învăţarea prin descoperire, brainstorming-ul, mozaicul, gândiţi / lucraţi în perechi / comunicaţi, activitatea pe grupe, ciorchinele.1

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: portofoliile elevilor, fişe de lucru, scheme, texte literare, expoziţie de carte şi desene, audiţie „O, rămâi...”FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală alternantă cu activitatea independentă individuală / în grup / perechi.FORME DE EVALUARE : orală şi scrisă (aprecierea răspunsurilor, observaţia sistematică, aprecierea verbală, testul formativ)RESURSE EDUCAŢIONALE:

Manualul de limba şi literatura română Ed. EDP, clasa a VI-a , 2008; Capacităţile receptive normale ale elevilor de clasa a VI-a ; Timpul de lucru: 75 min; Sala de clasă, material didactic audio – vizual şi documentar necesar.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC*** Limba română, Manual pentru clasa a VI-a, Ed. EDP Bucureşti, 2008Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Ed. Paralela 45, Piteşti, 2003Pompiliu, Cornelia, Textul liric în gimnaziu, în „Convorbiri didactice”, anul XV, nr. 46, 2004Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006

2

Secvenţele lecţiei

Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi strategii

Evaluare

1. Moment organizatoric

2’ Consemnarea prezenţei elevilor Asigurarea cadrului şi a atmosferei optime desfăşurării

lecţiei

Elevii se pregătesc pentru oră

Conversaţia

2. Evocarea 5’ Citiţi textul dat pe fişă: „ Acolo, la capătul codrului, e lacul cu trestia lină. Copilul a desfăcut perdeaua de crengi plecate, a atins unda cu

vârful piciorului, iar lumina s-a fărâmat într-o mie de ţăndări. Pe urmă, cercurile s-au potolit unduioase şi lacul din nou a fost oglindă prelucie din totdeauna.

Se vedea acum un alt cer în apă, cu un nouraş alb topindu-se-n adânc şi cu o pasăre zburând molatec în cerul de dincolo. Poate în fundul acela era şi schitul scufundat în basm... Poate de acolo se aude câteodată şi tânguiosul glas de clopot chemând pe celălalt tărâm.

În mijlocul lacului se află plavia unde-şi are încă un culcuş al său de sorit şi de odihnă, mai drag decât toate celelalte, de aiurea. Acolo e o împărăţie a lui necălcată de nimeni. Tuturor a tăinuit-o el; iar de dat,

n-ar da-o pe nici o împărăţie de-aievea din lume...” (Cezar Petrescu, Romanul lui Eminescu)Activitatea pe grupe: G1.Repartizaţi cuvintele care desemnează elementele naturii

aparţinând planului terestru.

2. Selectează, din text, trei epitete care contribuie la descrierea atmosferei de basm a locului.

G2: 1 Scrie cuvintele care desemnează elementele naturii aparţinând planului cosmic.

2. Alcătuieşte câmpul semantic al cuvântului lac.

Elevii citesc fragmentul indicat.

Elevii lucrează pe caiete sarcinile de lucru şi răspund întrebărilor printr-un lider de grup.

- lacul, trestia, perdeaua de crengi, plavia, oglinda apei

-„molatec”, „scufundat”, „prelucie”

- „un alt cer”, „nouraş alb”, „pasăre zburând” „în cerul de dincolo”

- lac: trestie, undă, cercuri de apă, oglindă,

Spargerea gheţii

Gândiţi/ lucraţi în perechi/ comunicaţi

Evaluare formativă

Observa-

3

G3. 1. Precizează cuvintele care recompun, parcă, o atmosferă de basm.

plavia;- „schitul scufundat”, „tânguiosul glas de clopot”, „celălalt tărâm”, „o împărăţie din lume”

rea frontală a elevilor.

Secvenţele lecţiei

Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode şi strategii

Evaluare

2. Realizează un ciorchine cu elementele care se referă la lac.

Profesorul le adresează elevilor următoarele întrebări: Recunoaşteţi pe copilul din fragmentul citat? Ce v-a determinat în alegerea voastră?

Elevii îl recunosc pe marele poet naţional

M. Eminescu- elementele de natură / motivele preferate

Ciorchinele Brainstorming

3. Realizarea sensului

Captarea atenţiei şi enunţarea obiectivelor

15’ În evocarea personalităţii lui Eminescu, în romanul citat, poetul foloseşte în redarea universului poetic al copilăriei câteva motive îndrăgite , care se regăsesc în creaţia sa poetică. Enumeraţi-le.

Se anunţă tema nouă: „O, rămâi...” de M. Eminescu. Se anunţă obiectivele operaţionale ale lecţiei….

Li se comunică elevilor că poezia „O, rămâi...” a fost publicată pentru prima oară în anul 1879, la 1 februarie, în revista „Convorbiri literare”.

Lectura model a poeziei: se va audia înregistrarea audio în interpretarea regretatei actriţe Leopoldina Bălănuţă. Elevii sunt invitaţi ca pe tot parcursul lecturii să închidă ochii şi să se lase pătrunşi de vraja poeziei şi de universul ei de simţire.

Explorarea conţinutului:

Elevii vor constata că în fragmentul de roman apar câteva dintre elementele îndrăgite de Eminescu: lacul, codrul, trestia, plavia, glasul de clopot etc.

Elevii notează pe caiete noile informaţii.

Elevii ascultă înregistrarea audio

4

semnificaţia titlului;

identificarea temei poeziei;

exprimarea sentimentelor eului liric;

încadrarea poeziei în genul literar din care face parte;

Elevii vor analiza sarcinile de lucru şi vor descoperi că:

Titlul , construit dintr-o interjecţie şi un verb la imperativ, reluat şi în primul vers prin repetiţie, sugerează chemarea ademenitoare a pădurii adresată celui care-i îi cutreierase toate adâncurile şi-i descoperise farmecul;

Tema: legătura, comunicarea omului cu natura, efemeritatea vieţii omului, comparativ cu veşnicia naturii;

Sentimentele eului liric sunt exprimate în mod direct; poezia relevă, pe de o parte, bucuria copilului aflat în mijlocul naturii, iar, pe de altă parte, regretul trecerii timpului, care aduce, odată cu maturitatea ,şi despărţirea dureroasă de mirajul codrului, de copilărie.

Încadrarea în gen literar: - poezia aparţine genului liric prin: exprimarea directă a sentimentelor, prin prezenţa eului liric şi a mărcilor sale lexico-gramaticale, prin redarea

Conversaţia,Enumeraţia.

Observa-rea frontală a elevilor.

5

identificarea structurii textului liric.

imaginilor artistice cu ajutorul figurilor de stil şi prin prezenţa elementelor de prozodie şi versificaţie.

Structura textului – scrisă sub forma unui dialog imaginar dintre codru şi poet, elegia este structurată în două părţi: - prima parte (construită din cinci strofe, considerată, pe drept, un monolog), cuprinde chemarea arzătoare a pădurii adresată direct şi patetic poetului de a rămâne în lumea de basm a copilăriei; se remarcă în mod deosebit intensitatea sentimentului de iubire şi frenezia chemării; - parte a doua a poeziei (ultimele două strofe, comunică atitudinea poetului faţă de chemarea pădurii; odată cu trecerea timpului, poetul se îndepărtează de pădure, vraja dispare, copilul, ajuns tânăr, simte acum numai bucurie la chemarea frenetică a codrului, subliniind regretul amar că nu se mai poate întoarce în timp, în anii copilăriei, în lumea basmelor.

6

4. Reflecţia 25’ Face aprecieri asupra răspunsurilor elevilor.

Iar acum, după stabilirea etapelor preliminare de analiză a unui text liric, vom intra în comentarea textului, folosind metoda Mozaicului.

Trebuie să fiţi cooperanţi, să lucraţi în echipe, iar în final să sintetizaţi ideile fiecărei grupe.

Împarte elevii în grupuri de câte 4, punându-i să numere. Atrage atenţia elevilor asupra faptului că fiecare va avea la sfârşitul orei, pe caiete, planul de discuţie a lecţiei. Acesta va fi realizat însă pe părţi de fiecare echipă şi predat de colegii de grup.

Explică elevilor că grupele formate din cei cu numerele1,2,3,4,5,6, se numesc „ grupe de experţi”. Sarcina lor este să pregătească riguros materialul pe care îl vor prezenta colegilor din grupa mixtă. Ei sunt responsabili de predarea acelei porţiuni celorlalţi membri ai grupului, fiecare fiind expert într-o anumită porţiune. În fiecare grupă se împart sarcinile: Echipa nr. 1 Strofa I emoţionează prin chemarea arzătoare a pădurii adresată poetului de a rămâne în lumea de basm a copilăriei. Sarcinile de lucru:

1. Care este figura de stil prin care este evocată pădurea şi cum i se adresează poetului?

2. Pe ce se bazează invitaţia adresată de pădure poetului şi care sunt mijloacele artistice prin care este sugerată afecţiunea pădurii pentru poet?

În strofa a II-a, care o continuă de fapt pe prima, pădurea îi oferă poetului dragoste şi înţelegere, pentru că-i cunoaşte sufletul curat şi firea visătoare.

Sarcini de lucru:3. Ce-i oferă pădurea poetului, cu ce încearcă să-l ademenească

Elevii ascultă şi îşi notează informaţiile primite.

Elevii îşi notează posibile răspunsuri:

- personificarea;- afecţiune, îl asigură de faptul că-l iubeşte şi-i înţelege toate dorurile şi speranţele; repetiţia „O, rămâi…”, superlativul „atât de mult”, inversiunea „ale tale doruri toate” , adverbul restrictiv „numai” – subliniază dorinţa de a-l păstra în mijlocul ei, cu dragoste şi înţelegere;

Metoda mozaicului

Munca în echipă

Observa-rea atentă

a activităţii elevilor

7

în universul ei mirific şi ce-i promite că va deveni pentru el?4. Cu ce îl aseamănă pădurea pe poet?

Echipa nr. 2Strofa a III-a aduce în prim – plan imaginea pădurii – mame care îl introduce într-o lume fascinantă, plină de viaţă, de mişcare, de adevăr.Sarcini de lucru:1. Ce promisiuni îi face pădurea în continuare şi care sunt

imaginile artistice care predomină în aceste versuri?2. Ce fel de atmosferă creează poetul şi care sunt elementele

naturale care o compun?Strofa a patra exprimă afectivitatea relaţiei dintre poet – pădure.

Sarcini de lucru:3. Numiţi sentimentele de care este copleşit ,în mijlocul

pădurii ,şi discutaţi reacţia copilului în faţa apei atât de dragă, atât de familiară în copilărie.

4. Ce fel de imagini artistice ne oferă strofa a patra şi ce rol are inversiunea „a apei strălucire”?

- îi oferă ocrotire, fiindu-i „confidentă”- cu un mic prinţ care îi admiră misterele, umbra întunericului şi adâncul apelor.

- îi promite că-l va mângâia cu freamătul ei, că îi va aduce în faţă apa cu farmecul ei (vuietul de valuri, aliteraţie), unduirea ierbii şi cârdul de cerbi; - imagini vizuale şi auditive ample.- creează o atmosferă de basm, plină de taină, dominată de „mersul cârdului de cerbi” – metaforă a basmelor copilăriei;

- de încântare, bucurie, de emoţie surprinzătoare, de extaz chiar, răcoarea apei ce străluceşte în soare îi oferă o senzaţie de plăcere;- imaginea sugerează luminozitatea peisajului; întunericul amintirilor s-a estompat, făcând loc, treptat, pe măsură ce îi sunt descifrate şi cunoscute tainele, luminii care îl încântă pe poet.

8

Echipa nr. 3

Decorul de basm este completat cu alte elemente, care, de data aceasta, aparţin universului cosmic.Sarcini de lucru:

1. Care este elementul cosmic, simbol eminescian, care aduce un spor de frumuseţe şi de taină peisajului descris?

2. Ce semnificaţie dă poetul imaginii vizuale a lunii reflectând pe suprafaţa apei?

3. Spre sfârşitul strofei, vraja de care este cuprins poetul începe să se destrame. Comentaţi ultimele două versuri.

4. Care este concluzia la care ajunge poetul?

Echipa nr. 4 Partea a doua a poeziei(ultimele două strofe), răspunsul poetului la chemarea pădurii, exprimă regretul pentru timpul care s-a scurs, pentru copilăria şi fericirea de altădată. Sarcini de lucru:

1. Ce se întâmplă cu relaţia dintre poet şi codru odată cu trecerea timpului?

- elementele decorului terestru sunt completate cu unele cosmice: luna reflectată pe suprafaţa apei (metaforă „văpaia de pe lacuri” –comuniunea omului cu cosmosul, a terestrului cu cosmosul.

- versurile risipesc încântarea şi fericirea poetului; sentimentele umbrite de trecerea nemiloasă a timpului: omul se trece, pe când natura rămâne veşnică – comparaţiile;- fascinat de vraja pădurii, poetul nu şi-a dat seama de trecerea timpului; anii au zburat asemenea clipelor, iar momentele fericite ale copilăriei au rămas îndepărtate, imposibil de atins.

- relaţia poet-codru se schimbă; vraja dispare, copilul ajuns tânăr simte

9

2. Ce fel de atitudine manifestă eul liric în penultima strofă din poezie?

3. Numiţi sentimentele care se desprind din ultima strofă şi comentaţi, succint, starea afectivă a eului liric.

Profesorul explică elevilor că în aceste două versuri există acelaşi regret după anii fericiţi ai copilăriei, despre care, mai târziu va scrie şi bunul său prieten, Ion Creangă: „ Hai mai bine despre copilărie să vorbim, căci ea singură este veselă şi nevinovată. Şi drept vorbind, acesta-i adevărul.”

numai bucurie la auzul chemării naturii „şuieram”.- la început simte o vădită nepăsare, apoi se îndepărtează de pădure, de copilărie, întrând într-un nou spaţiu al câmpului-simbol al tinereţii năvalnice, al vieţii;

- ultima strofă redă, într-o tonalitate gravă, ideea înţelegerii de către fiinţa matură a faptului că timpul este nemilos cu omul şi că scurgerea lui nu poate fi oprită; regret amar şi tristeţe că nu se va mai întoarce, în timp, în anii copilăriei; nostalgie, durere după paradisul copilăriei pierdute.

Elevii urmăresc cu atenţie explicaţiile profesorului, se aşează pe grupe conform metodei Mozaic. Rezolvă în timpul alocat de profesor sarcinile de lucru indicate. Grupele discută problemele propuse, elaborând fiecare un plan al acesteia.Fiecare „expert” se întoarce la grupa mixtă şi

10

Supraveghează fiecare grupă, îndrumă elevii pentru a se asigura că s-au transmis corect informaţiile.

Cere câte unui „expert” din fiecare grupă să citească planul rezultat.

predă materialul său. Toţi ceilalţi „experţi” notează ideile pe caiet şi cer lămuriri.În acest fel se alcătuieşte planul lecţiei pe tabla.

Prezintă în faţa clasei rezultatele obţinute.

5. Asigurarea feed-back-ului

5’ Îi invită pe elevi să reflecteze la următoarea întrebare: De ce credeţi că pădurea, atât de mângâitoare şi de ispititoare îl cheamă pe poetul atât de hărţuit de greutăţile vieţii în mijlocul ei?

Sentimentele poetului sunt exprimate grav, în funcţie de etapele vârstei.

Care sunt simbolurile care sugerează devenirea?

CONCLUZIE: Poezia “ O, rămâi…” de M. Eminescu exprimă în mod direct sentimentele de nostalgie, tristeţe şi durere pricinuite de pierderea universului mirific al copilăriei petrecute în mijlocul naturii prietene.

Ascultă cu atenţie întrebările pentru a putea da răspunsuri pertinente.

- chemarea pădurii este un mod de a-l distrage pe poetul atât de izbit de greutăţile vieţii şi de-al menţine la vârsta fericită a copilăriei, lipsită de griji; parcă ar vrea să-l ocrotească de relele vieţii, de destinul crud care îi fusese hărăzit.

- pădurea= copilăria; câmpul = tinereţea; astăzi = maturitatea

Explicaţia

Brainstorming-ul

Activitate frontală

11

În continuare, vă invit să încercaţi să creaţi câteva cvintete despre Eminescu.Se dau condiţiile de realizare a metodei cvintetelor:

1. Subiectul : Eminescu2. două adjective care descriu subiectul;3. trei verbe care exprimă acţiune;4. un enunţ din patru cuvinte ce exprimă sentimentul faţă de

subiect;5. un cuvânt ce exprimă esenţa subiectului. În timp ce se desfăşoară activitatea pe grupe, se va asigura fondul muzical prin melodia lui I.A. Teodorovici „ Eminescu”

Ascultă cu atenţie indicaţiile profesorului legate de modul de desfăşurare a activităţii.Completează, în grup, cvintetele cerute, ţinându-se cont de itemii / paşii care trebuie respectaţi în desfăşurarea acestei metode interactive.

CvintetulConversaţia

Lucrul pe grupe

6. Evaluarea formativă

4’ Completaţi fişa de autoevaluare a activităţii:1. Ce am învăţat din această activitate?______________________________________________________2. Ce dificultăţi am întâmpinat în această activitate ?______________________________________________________3. Ce aş face pentru a-mi îmbunătăţi activitatea?______________________________________________________4. Eu cred că merit nota……….. şi sunt…….

Completează fişa individuală de evaluare, rezolvând sarcinile de lucru propuse.Corectează eventualele greşeli apărute în rezolvarea fişei

Autoevaluare

Evaluare formativă

7. Asigurarea retenţiei şi transferului

3’ Indicarea sarcinilor de învăţare pentru acasă:1. Fişa bibliografică a lui Eminescu;2. Memorarea poeziei;3. Realizarea lecturii expresive a poeziei „Povestea codrului”

indicată la lectura suplimentară;4. Formularea răspunsurilor la întrebările de la poezia “ Povestea

codrului”.

Notează tema de casă şi urmăresc explicaţiile profesorului

Conversaţiaexplicaţia

8. Analiza activităţii

2’ Se efectuează o analiză a activităţii, făcându-se aprecieri referitoare la modul de desfăşurare a lecţiei, a nivelului de implicare al elevilor şi a participării lor active în desfăşurarea activităţii didactice.

Ascultă cu atenţie observaţiile profesorului legate de modul de desfăşurare a activităţii

12

13