Mineriadele au ajuns în America, mai

exact la Universitatea Harvard,

Universitatea Centrală de Stat

Connecticut şi New York. Nu este vorba

însă de grupuri de mineri înarmaţi cu

bate, răngi şi furtunuri, ci de profesori

universitari şi cercetători, care au adus

mineriadele în Statele Unite, sub forma

unor conferinţe în serie. Acestea au avut

loc, mai întâi la două prestigioase

universităţi americane, iar apoi la

Institutul Cultural Român din New York.

Anul 1990 a reprezentat o pată neagrăpe cartea de vizită a democraţieiromâneşti postdecembriste. Chemareaminerilor la Bucureşti de cătreautorităţile FSN-iste (Frontul SalvăriiNaţionale) pentru salvarea„democraţiei originale” s-a soldat cusute de victime, cât şi cu importantepagube materiale în Bucureşti.Evenimentele din 13 iunie 1990, cândminerii încă nu erau prezenţi încapitală, cât şi cele din 14-15 iunie1990, mineriada propriu-zisă, au fostcondamnate în termeni duri de cătrecancelariile occidentale. Departamentulde stat al Statelor Unite îşi exprima

îngrijorarea, imediat după derularea tragicelorîntâmplări care au însoţit zilele de 13-15 iunie1990, că aceste evenimente „au lovit drept îninima democraţiei româneşti”.De la cele trei mineriade ale anului 1990,dintre care cea mai mult dezbătută a rămas de

departe cea din 14-15 iunie 1990, în primulrând, datorită gradului mare de violenţăimplicat, s-au scurs 21 de ani. Între timp,statul român a trecut printr-un amplu procesde democratizare. Or, una din premiseledemocraţiei reprezintă tocmai recunoaştereafaptelor trecutului, chiar şi a acelor fapte caretrezesc amintiri dureroase şi invită la reflecţiiamare. Aşa cum afirma şi filosoful americande origine spaniolă George Santayana: „Toţiaceia care nu-şi reamintesc trecutul suntcondamnaţi să îl repete”. Acestea au fost, de

fapt, premisele organizăriicelor trei mini-conferinţe peun teritoriu unde democraţias-a născut cu mai bine de 200de ani în urmă. Prin realizareaacestor serii de întâlniriculturale în Statele Unite,România - prin două dintreinstitutele sale de prestigiu,care au organizatevenimentele, Institutul deInvestigare a CrimelorComunismului şi InstitutulCultural Român din NewYork - a dovedit că trecutulsău traumatic nu numai că nua fost uitat, ci este mereutematizat şi regândit.

Seria acestor evenimente culturale s-a deschispe data de 3 aprilie la Harvard KennedySchool, unde cei patru vorbitori (Clara Mareş- cercetător în cadrul IICCMER, Alin Rus -doctorand la Universitatea Massachusetts,Cătălin Avramescu - profesor la Universitatea

Bucureşti şi Mihail Neamţu – directorştiinţific al IICCMER) s-au adresatstudenţilor români din zona

Bostonului, cât şi celorlalte persoaneprezente, printre care şi români plecaţide mai multă vreme din ţară.În discursul ei, Clara Mareş aevidenţiat rolul Pieţei Universităţii încrearea premiselor unei democraţiiautentice în România. Alin Rus a vorbitdespre felul în care a fost organizatălogistica mineriadei din iunie 1990 şicare au fost factorii care au favorizatdesfăşurarea ei rapidă. ProfesorulCătălin Avramescu, ca martor alevenimentelor petrecute între 13-15iunie la Bucureşti, a rememoratîntâlnirea sa cu minerii şi felul în care areuşit să scape de furia acestora, prinidentificarea sa cu o carte de vizităprimită de la un cunoscut francez. Înacelaşi timp, profesorul Avramescu a

încercat să prezintecâteva detalii despreclimatul legislativ dintimpul acestorevenimente, cât şi dedupă. România a

reprezentat un caz unic în acest sens, chiar şiîn comparaţie cu alte state est europene încare au avut loc revoluţii anti-comuniste.Noua Constituţie a României a fost adoptatăabia în 1991, deci mineriadele anului 1990aveau loc într-un fel de vid legislativ. MihailNeamţu a încercat să explice mineriada diniunie 1990 prin două idei, cea a luptei declasă şi cea a ţapului ispăşitor, idei abilexploatate de către noii lideri ai FSN. Pentrumineri şi pentru majoritatea muncitorilor dinRomânia anului 1990, intelectualii şi

studenţii au devenit clasa care eraresponsabilă pentru protestele dinPiaţa Universităţii, dar şi pentrudistrugerile create în ziua de 13 iunie1990. Astfel, violenţele din timpulmineriadei pot fi înţelese şi caexpresie a luptei de clasă, idee desorginte marxistă, care a animatgrupurile de mineri venite din ValeaJiului şi de la alte exploatări minieredin ţară. Moderatorul acestei întâlniria fost studenta doctorandă în ŞtiinţePolitice de la Universitatea Boston,Andreea Măierean.Evenimentul de la UniversitateaHarvard, care a avut loc în limbaromână şi care s-a adresat diasporei

române din zona New England, a fost dublatde mini-conferinţa de la UniversitateaCentrală de Stat Connecticut. Manifestareade aici a fost organizată prin implicareadepartamentului de antropologie a acesteiuniversităţi şi, în principal, a profesoruluiDavid A. Kideckel, cel care a fost şimoderatorul întâlnirii. De data aceasta,evenimentul s-a desfăşurat în limba englezăşi a fost urmat de întrebări venite de lapublicul american, în special studenţi şiprofesori ai universităţii Connecticut. Fiindvorba de un cadru teoretic mai larg, de dataaceasta cei patru vorbitori (Alin Rus, ClaraMareş, Mihail Neamţu şi Cătălin Avramescu)au realizat şi conexiuni între evenimenteletulburi ale democraţiei româneştipostdecembriste şi viitorul democraţiei dinstatele nordului Africii care, de curând, aufost gazda unor evenimente stradaletulburătoare, ce au dus la disoluţia unorregimuri dictatoriale în acea parte a lumii.Discursurile celor patru vorbitori au fost bineprimite, iar evenimentul a fost considerat unsucces de către cei prezenţi în sală, care auavut ocazia după terminarea mini-conferinţeisă schimbe câteva vorbe cu invitaţii într-un

cadru mai informal, înjurul unei mese rotunde, pecoridor la ieşirea din salaconferinţei. Seria deevenimente a continuat laNew York vineri, 8 aprilie,unde au participat şi alţiinvitaţi de marcă, printrecare profesorii VladimirTismăneanu şi Grigore-Pop Elecheş. Organizatoriiacestor evenimente, pelângă cele douăprestigioase instituteromâneşti deja menţionate,au fost: Andreea Măierean,Radu Tătucu, MihailNeamţu şi Alin Rus (laHarvard Kennedy School)şi David A. Kideckel, RyanNicoletti, Mihail Neamţu şiAlin Rus (la CentralConnecticut StateUniversity).

Marian BOBOC

luni, 11 aprilie 2011 9www.zvj.ro CULTURĂ

Prin Alin Rus, colaboratorul ZVJ,

MMiinneerriiaaddeellee aauu aajjuunnss şşii îînn AAmmeerriiccaa

Alin Rus, Cătălin Avramescu, Andreea Măierean,

Rareş Pamfil şi Mihail Neamţu în interiorul

Kennedy School, după conferinţa de la Harvard.

Alin Rus, Clara Mareş, Cătălin Avramescu

şi Mihail Neamţu în campus, la Connecticut State

University, după conferinţă.

O sinteză a acestor evenimente poate fi citită şi pe site-ul ICR New York:

http://www.icrny.org/327-Civic_Resistance_and_State_Violence.html

http://www.icrny.org/326-Democracy__Violence_and_Authoritarianism.html