Cetăţile Româneşti de La Nistru

8/16/2019 Cetăţile Româneşti de La Nistru

1/23

Cetăţile româneşti de la Nistru – “pumnii strânşiai Europei creştine”


2/23


3/23


4/23


5/23


6/23


7/23


8/23


9/23


10/23

Cetatea Al0ă era considerată" alături de Cetatea Chilia (la gurile 3unării*" #poarta creştinătăţii” şi #c$eia atoată >ara ,oldovei" a )ngariei şi >ării de pe 3unăre” sau #plămânii ,oldovei”. Cetatea a +ost cucerită deotomani %n 4:?: iar din 4?47 intră su0 stăpânire rusească. @n timpul săpăturilor ar$eologice" %ntre 467&465


11/23


12/23

3in păcate" nici unul dintre adevărurile istorice despre acea perioadă nu este pre!entat de g$i!ii cetăţii" care

pre+eră să le spună turiştilor o istorie ciuntită. emnele misti+icării sunt vi!i0ile %ncă de la intrare. rumoasastemă de piatră cu 0ourul ,oldovei" crinul şi ro!a lui 9te+an cel ,are şi +ânt a +ost desprinsă de la locul ei.'entru a acoperi golul lăsat" a +ost pus deasupra un dreptung$i de lemn" pictat" repre!entând stema actuală aCetăţii Al0e. 'liantele şi cărţile de pre!entare pe care le poţi cumpăra la intrare sunt tipărite numai %n rusă şiucraineană. 3acă ai noroc" găseşti şi un +lintic de pliant %n lim0a engle!ă" unde nu e pomenită nici o perioadăistorică" nici un voievod roman.

3e la g$i!i poţi a+la %nsă că #9te+an 1asara0 a +ost un domnitor al ,oldovei de la care se trage şi denumireavec$e a acestei regiuni” sau că #%n 4646" +ără să +ie invitate" armatele româneşti au cotropit 1asara0ia iar %n46:< talin a %naintat o notă de protest %n urma căreia teritoriul a +ost eli0erat de către soldaţii sovietici”D

Am trecut de mai multe ori pe lânga cetatea Tighinei (#trecătoare” a!i %n 2ransnistria – n.n.*" aproape +ărăsperanţa că voi putea păşi" %ntr&o !i" %năuntrul !idurilor sale so0re care" până nu demult" adăposteau arsenalularmatei a 4:&a ruse. ,ă gândeam" pe atunci" că un acccident" o e8plo!ie ar +i putut +ace o gaură %n istorie"spul0erând una dintre cele mai importante cetăţi medievale nistrene. Fa +inele secolului al -&lea" 9te+an cel,are a construit aici o %ntăritură din pământ şi lemn (o #palanca”*" menită să apere trecerea de tătari.)lterior" otomanii cuceresc 2ig$ina de la 'etru Bareş şi %ntăresc locul cu o +ortăreaţă din piatră numită1ender.


13/23


14/23

Cetatea re!istă %n decursul secolelor câtorva atacuri şi e ocupată de+initiv de ruşi" %n 4?47. Ea se a+lă pemalul stâng al Nistrului şi e %nconHurată de trei rânduri de !iduri. Câteva dintre +ostele dependinţe au +ost+olosite drept ca!ărmi pentru armata a 4:&a. Astă!i" %n interior se găseşte doar o clădire din piatră" actualulmu!eu al cetăţii. Fa 2ig$ina s&a re+ugiat" timp de : ani" %ntre 4


15/23


16/23


17/23

@nclin să cred că Hotinul (a!i %n )craina – n.n.* este cea mai +rumoasă dintre cetăţile medievale româneştide la Băsărit. 'oate şi pentru că am vă!ut&o %ntr&o toamnă ca aceasta de&acum" când oarele odi$nea 0lând

pe +irul de apă a0ia plecat din i!voare. otinul are !iduri %nalte" %n+ipte %n stratul de rocă pe care" potrivitlegendei" un rege dac construise" mai demult" şi el" o #davă”. @n secolul al /-&lea" Ale8andru cel 1un

stăpânea deHa cetatea. Ca destin istoric" otinul a trecut des de la un domnitor la altul. Beparaţiile şiadăugirile +ăcute de ar$itecţii lui 9te+an cel ,are se pot urmări %nsă şi a!i" deşi n&ar tre0ui să ne&aşteptam caucrainenii să marc$e!e acest lucru.


18/23


19/23

@n 4;5?" generalul polone! 2arnovs=i %i aruncă !idurile %n aer. 'etru Bareş le resta0ileşte sporind capacitatea

de apărare a cetăţii. /on -odă recucereşte otinul" vremelnic %nstrăinat" şi pune cetatea su0 stăpânirealegitimă a moldovenilor" până %n 447" când cade su0 turci. Considerată de Cantemir #vrednică de a se socoticea mai +rumoasă şi mai mare decât celelalte cetăţi ale ,oldovei”" cetatea otinului aHunge" ulterior" să +iestăpânită de ruşi" %şi pierde importanţa iar %n 4?;I e des+iinţată şi lăsată pradă uitării.


20/23

@n di+erite momente al istoriei civili!aţiei europene" de&a lungul Nistrului s&a ridicat un şir de cetăţi care austat de straHă" de patrulare şi de ră!0oi la +rontierele Europei creştine" +iind !idul de apărare al lumiicivili!ate. @mpăratul 0i!antin Constantin 'or+irogenetul (secolul al &lea*" %n Cartea de %nvăţătură adresată+iului său" Bomanos" menţionea!ă mai multe cetăţi pe Nistru" premergătoare celor medievaleJ #ă ştii că pe

partea această a râului Nistru" %n ţinutul dinspre 1ulgaria" la vadurile peste acest râu" se a+lă cetăţi pustiiJ prima cetate este numită de către pecenegi Aspron (al0ă*" deoarece pietrele ei par +oarte al0e a doua cetate2ungate (paşnică*" a treia cetate Cracnacate (de straHă*" a patra cetate almacate (de patrulare*" a cincea

cetate acacate (de pari*" a şasea cetate G$eucate (de ră!0oi*”.

„Arheologii” Tighinei

#'e parcursul vi!itei" am vă!ut puţini soldaţi" %nsă o privire spre pavilionul cu garaHele maşinilor militareindică o pre!enţă armată aprecia0ilă. untem totuşi pe teritoriul unei 0a!e militare. 3oar cetatea propriu&!isăa +ost eli0erată pentru turişti. G$idul" %m0răcat %n uni+ormă de miliţian" cu o geacă neagră. 3easupra" Eroiiruşi sau sovietici au loc de cinste şi sunt pomeniţi numai de 0ine. @n sc$im0" Bomânia e pre!entată doar caagresor. Fa 2ig$ina" practic nu s&au +ăcut cercetări ar$eologice" ast+el că marii #e8ploratori” ai cetăţii au +ostc$iar soldaţii ce au stat aici.

Aceştia au găsit o 0ună parte din e8ponatele din mu!eu. Amu!at" g$idul ne povesteşte despre cum se +ăceaarmata %n cetate. oldaţii descoperiseră o reţea de tuneluri care ducea spre oraş. Ast+el" puteau cumpăra deacolo tot +elul de produse şi" 0ine%nţeles" tărie”" consemnea!ă Hurnalistul 0asara0ean Fucian Beniţă.


21/23


22/23


23/23

Documents

Cetăţile Româneşti de La Nistru