PowerPoint Presentation

Evaluarea depresiei si a riscului de suicid

Depresia Depresia clinic face parte din cele mai frecvente tulburri psihice care afecteaz un segment tot mai mare al populaiei la nivel mondial i, de cele mai multe ori, este factorul principal al sinuciderilor. Elementul principal este dispoziia depresiv, trist, aparent fr motiv, prezent n cea mai mare parte a timpului. La copii i adolesceni, aceast stare poate fi mai degrab de iritabilitate dect de tristee. Persoana care sufer de depresie se simte trist, disperat, descurajat, lipsit de putere.

Depresia apare atunci cand o persoana experimenteaza o situatie de viata stresanta, care necesita adaptare, dar problemele si provocarile par sa depaseasca resursele personale existente.Pe baza unor vulnerabilitati persoanale sau unor factori contextuali, unele persoane fac mai greu acestor situatii si raspund prin manifestarea simptomelor depresive.

Tulburarea depresiva majora Prevalenta

Conform DSM IV-TR, studiile referitoare la tulburarea depresiv major au raportat o gam larg de valori pentru procentul de populaie adult cu aceast tulburare. Riscul pe via pentru tulburarea depresiv major n eantioanele comunitare variaz ntre 10% i 25% pentru femei, i ntre 5% i 12% pentru brbai. Prevalenta punctual a tulburrii depresive majore Ia aduli, pe eantioane comunitare variaz ntre 5% i 9% pentru femei, i ntre 2% i 3% pentru brbai. Ratele de prevalent pentru tulburarea depresiv major par a fi fr legtur cu etnia, educaia, venitul sau statusul marital. Tulburarea Depresiva Majora, Episod UnicTulburarea Depresiva Majora RecurentaTulburarea depresiva majoraCriteriile de diagnostic pentru Tulburarea Depresiv Major, Episod Unic

A. Prezena unui singur episod depresiv major.B. Episodul depresiv major nu este explicat mai bine de tulburarea schizoafectiv i nu este suprapus peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform, tulburarea delirant ori tulburarea psihotic fr alt specificaie.C. Nu a existat niciodat un episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal. Not: Aceast excludere nu se aplic, dac toate episoadele similare episoadelor maniacale, mixte sau hipomaniacale sunt induse de o substan sau de un tratament ori sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale generale.

Dac actualmente sunt satisfcute complet criteriile pentru un episod depresiv major, s se specifice statusul clinic curent i/sau elementele sale:Uor / Moderat / Sever, fr elemente psihotice / Sever, cu elemente psihotice;Cronic Cu elemente catatonice Cu elemente melancolice Cu elemente atipice Cu debut postpartum

Dac actualmente nu sunt satisfcute complet criteriile pentru un episod depresiv major, s se specifice statusul clinic curent al tulburrii depresive majore sau elementele celui mai recent episod:In remisiune parial / n rernisiune completCronic Cu elemente catatonice Cu elemente melancolice Cu elemente atipice Cu debut postpartum

Episodul depresiv major Conform DSM IV-TR (APA, 2000), elementul esenial al episodului depresiv major l constituie o perioad de cel puin 2 sptmni n cursul creia exist, fie dispoziie depresiv, fie pierderea interesului sau plcerii pentru aproape toate activitile - experimentarea a cel puin cinci simptome din urmtoarele: modificri n dispozitie, apetit sau greutate, somn i activitatea psihomotorieenergie sczut sentimente de inutilitate sau de culpadificultate n gndire, concentrare sau luarea de deciziiidei recurente de moarte sau idei, planuri ori tentative de suicid

persistenta simptomelor in cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, timp de cel puin 2 sptmni consecutive. trebuie s fie acompaniat de detres sau deteriorare semnificativ clinic n domeniul social, profesional sau n alte domenii importante de funcionare.

Episodul depresiv major In unele cazuri, tristeea poate fi negat la nceput, dar poate fi provocat de interviu (de ex., atrgnd atenia persoanei respective c arat ca i cum ar fi pe punctul de a ncepe s plng). La unii indivizi care se plng c se simt fr verv", c nu mai au sentimente ori c sunt anxioi, prezena dispoziiei depresive poate fi dedus din expresia facial a persoanei i din conduit.

De asemenea, unii indivizi pun accentul mai curnd pe acuzele somatice (de ex., pe disconfortul somatic) dect pe descrierea sentimentelor de tristee ori relateaz sau manifest o stare de iritabilitate crescut (de ex., stare coleroas persistent, tendina de a rspunde la diverse evenimente prin accese de furie ori prin blamarea altora, sau printr-un sentiment exagerat de frustrare pentru chestiuni minore).

Episodul depresiv majorCriteriile de diagnostic pentru Episodul Depresiv Major

A. Cinci (sau mai multe) dintre urmtoarele simptome au fost prezente n cursul aceleiai perioade de 2 sptmni, i reprezint o modificare de la nivelul anterior de funcionare; cel puin unul dintre simptome este, fie (1) dispoziie depresiv, fie (2) pierderea interesului sau plcerii:

Not: Nu se includ simptome care este clar c se datoreaz unei condiii medicale generale ori idei delirante sau halucinaii incongruente cu dispoziia.

(1) dispoziie depresiv cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi, indicat fie prin relatare personal (de ex., se simte trist sau inutil), ori observaie fcut de alii (de ex., pare nlcrimat). Not: La copii i adolesceni, dispoziia poate fi iritabil; (2) diminuare marcat a interesului sau plcerii pentru toate sau aproape toate activitile, cea mai mare parte a zilei, aproape n fiecare zi (dup cum este indicat, fie prin relatare personal, fie prin observaii fcute de alii; (3)pierdere semnificativ n greutate, dei nu ine diet, ori luare n greutate (de ex., o modificare de mai mult de 5% din greutatea corpului ntr-o lun) ori scdere sau eretere a apetitului aproape n fiecare zi. Not: La copii, se ia n consideraie incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate;

(4)insomnie sau hipersomnie aproape n fiecare zi; (5)agitaie sau lentoare psihomotorie aproape n fiecare (observabil de ctre alii, nu numai senzaiile subiective de nelinite sau de lentoare); (6)fatigabilitate sau lips de energie aproape n fiecare zi; (7)sentimente de inutilitate sau de culp excesiv ori inadecvat (care poate fi delirant) aproape n fiecare zi (nu numai autorepro sau culpabilizare n legtur cu faptul de a fi suferind); (8)diminuarea capacitii de a gndi sau de a se concentra ori indecizie aproape n fiecare zi (fie prin relatare personal, fie observat de alii); (9)gnduri recurente de moarte (nu doar teama de moarte), ideaie suicidar recurent fr un plan anume, ori o tentativ de suicid sau un plan anume pentru comiterea suicidului.

B. Simptomele nu satisfac criteriile pentru un episod mixt.C. Simptomele cauzeaz o detres sau o deteriorare semnificativ clinic n domeniul social, profesional ori n alte domenii importante de funcionare.D. Simptomele nu se datoreaz efectelor fizioiogice directe ale unei substane (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiii generale medicale (de ex., hipotiroidism).

E. Simptomele nu sunt explicate mai bine de doliu, adic, dup pierderea unei fiine iubite, simptomele persist mai mult de 2 luni ori sunt caracterizate printr-o deteriorare funcional semnificativ, preocupare morbid de inutilitate, ideaie suicidar, simptome psihotice sau lentoare psihomotorie.Tulburarea depresiva majoraCriteriile de diagnostic pentru Tulburarea Depresiv Major Recurenta

A. Prezena a dou sau a mai multe episoade depresive majore. Not: Pentru a fi considerate episoade separate, trebuie s existe un interval de cel puin 2 luni consecutive n care nu sunt satisfcute criteriile pentru un episod depresiv major.B. Episoadele depresive majore nu sunt explicate mai bine de tulburarea schizoafectiv i nu sunt suprapuse peste schizofrenie, tulburarea schizofreniform, tulburarea delirant sau tulburarea psihotic fr alt specificaie.C. Nu a existat niciodat un episod maniacal, un episod mixt ori un episod hipomaniacal. Not: Aceast excludere nu se aplica, daca toate episoadele similare episoadelor maniacale, mixte sau hipomaniacale sunt induse de o substan ori de un tratament sau sunt datorate efectelor fiziologice directe ale unei condiii medicale generale.

Criteriile de diagnostic pentru Tulburarea Depresiv Major Recurenta

De specificat:Specificanii evoluiei longitudinale (Cu i Fr recuperare interepisodic Cu pattern sezonier

Specificanti - descriereCriteriile pentru specificanii Severitate/ Psihotic/Rernisiune pentru Episodul Depresiv Major curent (sau cel mai recent)

Uor: Puine, dac nu chiar nici un simptom n exces fa de cele necesare pentru a pune diagnosticul, iar simptomele duc doar la o deteriorare minor n funcionarea profesional sau n activitile sociale uzuale ori n relaiile cu alii. Moderat: Simptome de deteriorare funcional ntre uoar" i sever". Sever, fr elemente psihotice: Mai multe simptome n exces fa de cele necesare pentru a pune diagnosticul, iar simptomele interfereaz considerabil cu funcionarea profesional sau cu activitile sociale uzuale ori cu relaiile cu alii. Sever, cu elemente psihotice: Idei delirante sau halucinaii. Dac este posibil, s se specifice dac elementele psihotice sunt congruente sau incongruente cu dispoziia:

Elemente psihotice congruente cu dispoziia: Idei delirante sau halucinaii al cror coninut este n ntregime concordat cu temele depresive tipice de insuficien personal, de culp, maladie, moarte, nihilism sau pedeaps meritat.Elemente psihotice incongruente cu dispoziia: Idei delirante sau halucinaii ai cror coninut nu implic ternele depresive tipice de insuficien personal, de culp, maladie, moarte, nihilism sau pedeaps meritat. Sunt incluse simptome precum ideile delirante de persecuie (fr legtur direct cu temele depresive), inseria de gnduri, difuzarea gndirii i ideile delirante de control.

In remisiune parial: Sunt prezente simptome ale episodului depresiv major, dar criteriile complete nu sunt satisfcute ori exist o perioad fr nici un simptom semnificativ de episod depresiv major cu o durat de mai puin de 2 luni, urmnd terminrii episodului depresiv major. (Dac episodul depresiv major a fost suprapus peste tulburarea distimic, este pus diagnosticul de tulburare distimic, odat ce criteriile complete pentru un episod depresiv major nu mai sunt satisfcute). In remisiune complet: n cursul ultimelor 2 luni nu au fost prezente nici un fel de semne sau simptome semnificative ale perturbrii. Nespecificat

Criteriile pentru specificantui Cronic Criteriile complete pentru un episod depresiv major au fost satisfcute continuu timp de cel puin 2 ani anteriori.

Criteriile pentru specificantui Cu Elemente Catatonice" Tabloul clinic este dominat de cel puin dou dintre urmtoarele: (1) imobilitate motorie evideniat prin catalepsie (incluznd flexibilitatea ceroas) sau stupor;(2) activitate motorie excesiv (care este, evident, lipsit de scop i nu este influenat de stimuii externi);(3) negativism extrem (o opoziie, aparent fr motiv la toate ordinele sau meninerea unei posturi rigide contra ncercrilor de a fi mobilizat) sau mutism;(4) bizarerii ale micrilor voluntare evideniate prin posturi (asumarea voluntar a unor posturi inadecvate sau bizare), micri stereotipe, manierisme proeminente sau grimase notabile;(5) ecolalie sau ecopraxie.

Criteriile pentru specificantul Cu Elemente MelancoliceA. Oricare dintre urmtoarele survenind n cursul celei mai severe perioade a episodului curent:(1) pierderea plcerii pentru-toate sau aproape toate activitile,(2) lipsa de reactivitate ia stimuli de regul plcui ( a nu se simi mult mai bine, chiar temporar, cnd survine ceva bun).B. Trei (sau mai multe) dintre urmtoarele:(1) o calitate distinct a dispoziiei depresive (adic, dispoziia depresiv este experientat ca fiind net diferit de tipul de sentimente experientate dup moartea unei fiine iubite),(2) depresie de regul mai sever dimineaa,(3) deteptare dimineaa precoce (cu cel puin 2 ore nainte de ora uzuala de deteptare),(4) lentoare sau agitaie psihomotorie marcat,(5) anorexie sau pierdere n greutate semnificativ,(6) culp excesiv-sau inadecvat.

Criteriile pentru specificantul Cu Elemente AtipiceA. Reactivitatea dispoziiei (adic, dispoziie euforic drept rspuns la evenimente pozitive actuale sau eventuale).B. Dou (sau mai multe) dintre urmtoarele elemente:(1) plus ponderal semnificativ sau apetit crescut,(2) hipersomnie,(3) paralizie ca de plumb" (adic, senzaii de greutate, de plumb", n brae sau n picioare),(4) pattern durabil de sensibilitate Ia rejecia interpersonal (nelimitat la episoadele de perturbare afectiv) care duce la o deteriorare social sau profesional semnificativ.C. In cursul aceluiai episod nu sunt satisfcute criteriile pentru cu elemente melancolice" ori cu elemente catatonice".

Criteriile pentru specificantul Cu Debut Postpartum Debutul episodului are loc n decurs de 4 sptmni postpartum.Criteriile pentru specificantui Cu Pattern Sezonier

A. Exist o relaie temporal regulat ntre debutul episoadelor depresive majore din tulburarea bipolar 1 sau tulburarea bipolar II, ori tulburarea depresiv recurent, i o anumit perioad a anului (de ex., apariia regulat a episodului depresiv major toamna sau iarna).Not: Nu se includ cazurile n care exist un efect evident al stresorilor psihosociali n raport cu sezonul (de ex., a fi n mod regulat fr serviciu n fiecare iarn).B. Remisiuni complete (sau schimbare din depresie n manie sau hipomanie) survin, de asemenea, ntr-o anumit perioad a anului (de ex., depresia dispare primvara).C. In ultimii 2 ani, au survenit dou episoade depresive majore, ceea ce demonstreaz relaiile temporale sezoniere definite la criteriile Ai B, i nu au survenit nici un fel de episoade depresive majore nonsezoniere n cursul aceleiai perioade.D. Episoadele depresive majore cu caracter sezonier (aa cum au fost descrise mai sus) depesc substanial ca numr episoadele depresive majore fr caracter sezonier care au putut surveni n cursul vieii individului.

Criteriile pentru Specificanii Evoluiei LongitudinaleCu recuperare interepisodic complet: dac remisiunea complet este atins ntre cele mai recente dou episoade afective;Fr remisiune interepisodic complet: dac remisiunea complet nu este atins ntre cele mai recente dou episoade afective.

Diagnostic diferentialUn istoric de episod maniacal, mixt sau hipomaniacal exclude diagnosticul de tulburare depresiv major. Prezena de episoade hipomamacale (fr nici un istoric de episoade maniacale) indic un diagnostic de tulburare bipolar II. Prezena de episoade maniacale sau de episoade mixte (cu sau fr episoade hipomaniacale) indic un diagnostic de tulburare bipolar I.Tulburare afectiva datorata unei conditii medicale generaleTulburare afectiva indusa de o substantaDementaTulburare distimicaTulburare schizoafectivaSchizofrenie, tulburare deliranta, tulburare psihotica fara alta specificatieComportamentul suicidar- precizari terminologice- reprezinta un continuum comportamental care pleaca de la ideatia suicidara, trece prin tentativa de suicid si se incheie cu suicidul fatal.

Ideatia suicidara: dorinta (exprimata sau nu) a unui individ de a se omori.Procesul suicidar: perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea la actParasuicidul: un act non-fatal, prin care un individ intreprinde in mod deliberat un comportament care, fara o interventie exterioara, i-ar cauza moartea sau ca un act care are drept scop obtinerea unor schimbari dorite de catre subiect, prin intermediul unor consecinte fizice reale sau presupuse Suicidul fatal: actul autoagresiv soldat cu moartea individului

Factori de risc in conduita suicidara a) Antecedente suicidaretentativa de suicid anterioara, care este, prin ea insasi, factorul de risc cel mai clar pentru o tentativa viitoare; recidiva se produce, de obicei, intr-un termen scurt cel mult 12 luni;exprimarea intentiei de a se sinucide prin viu grai sau prin intermediul unor documente personale.

b) Afectiuni somaticeboala somatica grava, incurabila, dureroasa;malformatii congenitale;boala venerica;interventii chirurgicale majore si recent

Factori de risc in conduita suicidara c) Elemente psihopatologiceepisoade depresive majore;tulburari afective;tulburari anxioase (in special anxietate generalizata);tulburari psihotice.

d) Tulburari comportamentaletoxicomanie;alcoolism;tulburari de conduita alimentara, in special anorexia;comportamente antisociale, deviante.

Factori de risc in conduita suicidara e) Situatii existentiale : sinuciderea unui membru de familie, in special a unui parinte, sau sinuciderea unei persoane apropiate; casatoria prematura (la 19-20 de ani) si care este, adesea, o consecinta a unei presiuni externe o sarcina a partenerei, de exemplu; neintelegerile familiale; pierderea unei fiinte dragi; abandonul; izolarea si singuratatea; dezradacinarea, schimbarea resedintei intr-o alta localitate; esec scolar sau profesional; schimbarea impusa a locului de munca; familie disociata in copilarie (parinti divortati, separati); traiectorie existentiala cu un sir lung de traume si esecuri; dificultati materiale, griji financiare, pierderea unor surse de venituri si bunuri; suprasolicitare; situatii conflictuale in colectivul din care face parte.

"Sindromul presuicidar" reprezinta un grup de simptome care intensificate, indica un risc suicidar important

1. Dinamica somnului:insomnii de lunga durata;insomnii predominant in a doua parte a noptii;vise cu caracter autodistructiv.

2. Afectivitatea:rigiditate afectiva;depresie accentuata dimineata.

"Sindromul presuicidar" 3. Ideatia:idei de inutilitate, sentimentul de a nu fi de folos la nimic si nimanui;idei de vinovatie, autoreprosuri;idei de inferioritate, de autoacuzare;fobia (teama) de imbolnavire psihica, de a se da in spectacol, de a face rau cuiva.

4. Comportamentul:inhibitie psihomotorie, agitatie anxioasa intensa, pierderea initiativei si a interesului pentru activitate;anorexie, scaderea in greutate (in absenta unei afectiuni somatice care sa o justifice);insensibilitate la influenta mediului.

Suicidul la adolescenti Caracteristici ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar:

1. Functionare familiala perturbata; 2. Trairea unor experiente emotionale dificile, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante; 3. Trairea unui suicid in cadrul familiei sale sau in randul cercului de prieteni; 4. Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o si in care vede un model; 5. Dificultati de identificare sexuala, homosexualitate; 6. Adoptarea unor comportamente deviante: delincventa, prostitutie, etc.; 7. Consum de droguri, alcool, medicamente; 8. Fuga de acasa, plasamente multiple in centre sau in familii substitutive; 9. Una sau mai multe tentative anterioare de suicid.

Suicidul la adolescenti Mesaje si indicii care anunta intentiile suicidare:

1. Mesaje verbale si aluzii la moarte: ar fi mai bine sa mor, asa n-as mai suferi, voi n-o sa ma mai vedeti mult timp, mi-e frica sa ma sinucid, etc.; 2. Amenintari cu suicidul: vreau sa ma omor, etc.; 3. Comportamente auto-mutilante, periculoase; 4. Aluzii indirecte la suicid: in curand voi avea parte de pace, sunt inutil, vreau sa fac o calatorie foarte lunga, va va fi mai bine fara mine, etc.; 5. Pregatiri pentru o plecare, aranjamente finale, scrisori de adio; 6. Daruirea unor obiecte care au o valoare personala foarte mare; 7. Atractie brusca pentru arme sau produse toxice; 8. Tulburari ale somnului (insomnie/hipersomnie); 9. Tulburari de alimentatie (anorexie/bulimie); 10. Lipsa de energie, fatigabilitate sau agitatie extrema in anumite momente; 11. Incapacitatea de a resimti placere;

Suicidul la adolescenti Mesaje si indicii care anunta riscul suicidar:

1. Indecizie, iritabilitate, furie 2. Tristete, plans, descurajare 3. Devalorizare, slaba stima de sine; 4. Anxietate crescuta 5. Pierderea interesului si a placerii pentru orice fel de activitati; 6. Retragere, cautarea solitudinii; 7. Ruperea contactelor cu familia, prietenii, etc.; 8. Refuzul de a comunica, absenta emotiilor; 9. Absentarea de la cursuri si diminuarea randamentului scolar; 10. Atractie si preocupare pentru subiectul mortii, al rancarnarii; 11. Schimbari in aspectul sau, neglijenta; 12. Consum excesiv de alcool si/sau droguri, medicamente

Suicidul la adolescenti Interventii care pot ajuta persoana suicidara:

1. Rupeti izolarea pe care tanarul o traieste si abordati direct subiectul suicidului 2. Aratati-i disponibilitatea dumneavoastra de a-l asculta fara critica 3. Evitati sa minimalizati dificultatile tanarului 4. Evaluati rapid posibilitatea unei urgente suicidare 5. Ajutati-l sa-si evalueze situatia, ceea ce ii va permite sa gaseasca solutii noi. 6. Ajutati-l sa-si creasca stima de sine incurajandu-l in progresele pe care le face. 7. Incurajati-l sa-si reia activitatile care ii plac sau care ii placeau 8. Aveti grija sa nu ii lasati la indemana medicamente, obiecte periculoase, etc. 9. Solicitati ajutorul persoanelor apropiate sau al unui profesionist. 10. Nu-l sfidati, nu-l provocati in legatura cu sinuciderea. 11. Evitati sa-i oferiti propriile retete de fericire 12. Evitati sa-i faceti promisiuni pe care nu le puteti onora. 13. Familiile adolescentilor suicidari trebuie intotdeauna sa fie implicate atunci cand adolescentul primeste un ajutor terapeutic

Evaluarea riscului de suicid la adolescenti - lista de bifat impreuna cu elevul/parintele acestuiaNumele elevului:_______________________ Data:_________ Intervievator: ____________

(1) TENTATIVE DE SUICID, PLANURI ACTUALE SI CONCEPTIA DESPRE MOARTE

Are elevul ganduri suicidare frecvente ? Da NuAu mai existat tentative de suicid din partea elevului sau a unor persoane semnificative din viata sa? Da NuAre elevul un plan detaliat, fezabil ? Da NuA facut elevul pregatiri speciale, ca de exemplu sa daruiasca altora lucruri care ii sunt dragi ? Da NuFantaziile elevului cu privire la suicid sunt o modalitate de a-i face pe altii sa se simta vinovati sau o modalitate de a accesa imaginea unei vieti de apoi mai fericite ? Da Nu 2) REACTII LA EVENIMENTE PRECIPITANTEExperimenteaza elevul distres psihologic sever ? Da NuAu existat schimbari majore in comportamentul recent, insotite de sentimente si ganduri negative ? Da Nu

(3) SUPORTUL PSIHOSOCIALLipsesc persoane semnificative care sa ajute elevul sa supravietuiasca? Da NuSe simte elevul instrainat de ceilalti ? Da Nu

(4) ISTORICUL COMPORTAMENTULUI DE ASUMARE A RISCULUI

Isi asuma elevul comportamente riscante pentru viata lui, sau arata un slab control al impulsului? Da Nu Nota: Utilizati aceasta lista ca si ghid de explorare a comportamentului elevilor cu privire la care sunteti ingrijorati. Fiecare raspuns da ridica nivelul riscului, dar nu exista un scor anume care sa indice un risc inalt. Un istoric de tentative de suicid este evident destul motiv pentru actiune. Riscul mare este de asemenea asociat cu planuri foarte detaliate (cand, unde, cum) Alti indicatori de risc includ faptul ca elevul a facut aranjamente finale si informatii cu privire la opierdere recenta foarte importanta.Evaluarea riscului de suicid in context clinic Intrebari de screening

1. Aceste simptome/trairi despre care am vorbit v-au condus cumva la gandul ca v-ar fi mai bine daca ati muri ? Da Nu2. In ultima saptamana ati avut ganduri ca viata nu merita traita sau ca v-ar fi mai bine daca ati muri ? Da Nu3 . Ati avut ganduri sa va raniti sau sa va omorati ? Da Nu4. La ce v-ati gandit mai exact ? Ati facut ceva ca sa va faceti rau ? Da Nu

Evaluarea riscului de suicid in context clinic DESCRIEREA SIMPTOMELOR PACIENTULUINIVELUL RISCULUIACTIUNEFara ganduri curente; fara factori majori de riscRisc scazutContinuare follow-up si monitorizareGanduri curente, fara planuriCu sau fara factori de riscRisc intermediar Evaluati cu grija riscul de suicid si incheiati un contract cu pacientul ca sa va sune daca gandurile suicidare devin proeminente. Consultati un psihiatru.Ganduri curente cu planuriRisc ridicatReferire de urgenta Scale de evaluare a depresieiScala de Evaluare a Depresiei Hamilton (Hamilton Depression Rating Scale HDRS)

Inventarul de Depresie Beck (Beck's Depression Inventory - BDI)= prototip al scalelor de auto-evaluare, dezvoltata in 1961 de catre Beck si colab., utilizare larga, validitate puternica= evaluarea severitatii a 21 simptome (itemi): Dispozitia Depresiva, Pesimism, Sentimentul esecului, Lipsa de Satisfactie, Sentimente de Vinovatie, Sentimentul pedepsei, Auto-dezgust, Autoacuzare, Dorinte auto-punitive, Plans, Iritabilitate, Retragere sociala, Nehotarare, Modificarea imaginii de sine, Dificultati in munca, Tulburari de somn, Fatigabilitate, Pierderea apetitului, Pierderea in greutate, Preocupari somatice, Pierderea libidoului= scor minim 0 , maxim 63, 0-9- absena depresiei / 10-15- depresie uoar / 16-23- depresie medie / 24-60 -depresie sever

Scala de Depresie Montgomery-Asberg (Montgomery-Asberg Depression Rating Scale - MADRS)

Scala de Melancolie (Melancholia Scale MES)= scala de observatie - Bech si Rafaelsen (1980), pe baza scalei Hamilton 11 itemi pentru evaluarea unei melancolii: dispozitia depresiva, dispozitia anxioasa, lentoarea motorie, sentimentele de vinovatie, interese sociale si simptome vegetative, lentoarea psihomotorie, oboseala si durerile, evaluati pe o scala de la 0 la 4.= mult mai senzitiva la schimbarea tabolului depresiv sub interventii decat scala Hamilton sau scala Montgomery-Asberg= scorul 15 sau mai mult = diagnosticul de depresie majora cf. DSM-III, iar scorul de 10-14 = mai putin de depresie majora

Scalele de Depresie Newcastle (Newcastle Depression Scales)= scale de observare destinate sa deosebeasca depresia endogena/autonoma de depresia nevrotica/reactiva cu scopul de a identifica subiectii care raspund cel mai probabil la tratamentul somatic si mai ales la tratamentul electroconvulsiv= 10 itemi scala Newcastle I, 20 itemi scala Newcastle II, evaluati de la 0=absent la 2=clar prezent, unde pentru scala Newcastle I un scor mai mare de 6 indica depresia endogena, iar sub 5 depresia nevrotica sau reactiva= validitate predictiva adecvata pentru diagnosticul de depresie endogena, utilizare restransa

Scala lui Zung de Auto-evaluare a Depresiei (Zung Self-Rating Depression Scale - SDS)

Scala Carroll de Evaluare a Depresiei (Carroll Rating Scale for Depression - CRS)= adaptarea scalei Hamilton cu 17 itemi intr-o scala de auto-evaluare= indicata in studii psihofarmacologice sau in evaluarea eficacitatii unei interventii, discriminare ridicata intre diversele grade de severitate ale depresiei

Scala de Depresie a Centrului Studii Epidemiologice (Center for Epidemiologic Studies Depression Scale - CES-D)= scala de auto-evaluare, 20 afirmatii referitor la felul cum un subiect s-a simtit in ultimele 7 zile= masoara nivelul simptomatologiei depresive, in special a componentei afective - dispozitia depresiva si este astfel capabila sa deceleze cazul de depresie din populatia generala studii epidemiologice

Inventarul lui Zimmerman de Diagnostic al Depresiei (Zimmerman Inventory to Diagnose Depression - IDD)= scala de auto-evaluare cu scopul de a furniza diagnosticul depresiei majore conform criteriilor operationale din DSM-III, simptome evaluate in functie de severitate si de durata pentru perioada ultimelor doua saptamani= 22 de grupe a cinci afirmatii, fiecare grupa acoperind un simptom, iar cele cinci afirmatii fiind cinci grade de severitate a simptomului; dificultatea scorarii (fiecare item ocupa o pondere in scorul total in functie de severitate)

Scala Calgary de Evaluare a Depresiei din Schizofrenie (Calgary Depression Scale for Schizophrenia CDSS)Scala Edinburgh de Depresie Postnatala (Edinburgh Postnatal Depression Scale-EPDS)Scala de Evaluare a Depresiei Hamilton (Hamilton Depression Rating Scale HDRS)

folosita mai ales in studii psihofarmacologice pentru evaluarea severitatii simptomelor si a sensibilitatii la schimbare= valoare instructiva in procesul de formare a noilor psihiatrii sau psihologi clinicieni, pe baza existentei Ghidului de Interviu Structurat pentru Scala Hamilton de Evaluare a Depresiei

construita sa cuantifice severitatea depresiei numai la pacientii deja diagnosticati ca avand depresie si nu ca un instrument de identificare a depresiei; trateaza depresia unitar= 17 Itemi selectionati din experienta interviurilor clinice cu pacientii depresivi si din descrierile clinice din tratatele de specialitate, 11 evaluati pe o scala 0-4 si restul itemilor pe o scala 0-2, cu scorul total 50= scopul de a cunatifica informatiile de la pacient luate de un clinician cu experienta pe baza unui interviu nestructurat (fara specificarea intrebarilor sau a probelor); recomanda folosirea si a datelor obtinute din alte surse precum: familie, prieteni, surori medicale= Scorul fiecarui item sintetizeaza frecventa si severitatea simptomelor. Evaluatorul este invitat sa coteze ponderea ambelor atunci cand judeca (Hamilton, 1960)= cotare: 7-17 - depresie usoara, 18-24 -depresiede severitate medie, peste 25 - depresie de severitate mareScala de Depresie Montgomery-Asberg (Montgomery-Asberg Depression Rating Scale - MADRS)= Scala de observatie (1979) care se refera la evaluarea simptomelor depresive cu trei zile in urma sau intr-un alt cadru de timp pe care investigatorul si-l poate stabili- conceputa cu scopul de a avea senzitivitatea si acuratetea necesare pentru a decela cele mai mici modificari clinice ce s-ar putea petrece atunci cand o persoana cu depresie foloseste medicamente antidepresive relevanta pentru studiile farmacologice

= 10 itemi: tristetea aparenta, tristetea raportata, tensiunea interna, reducerea somnului, reducerea apetitului, dificultatile de concentrare, lentoarea, incapacitatea de a simti, gandurile pesimiste si gandurile suicidare, evaluati pe o scala in 7 trepte de la 0= absenta simptomului la 6 = frecventa si intensitatea cea mai mare a simptomului

- Nivele ale severitatii depresiei: 0-6 = absenta depresiei; 7-19 = depresie minora; 20-34 = depresie moderata si 35-60 = depresie severa. - fidelitate inter-evaluatori si validitate concurenta bune, mai scurta decat HDRS, mai simplu de administrat- se bazeaza mai mult pe simptome psihice - utilizabila in tulburarile psihosomatice cand se doreste evaluarea comorbiditatii depresiei

Scala lui Zung de Auto-evaluare a Depresiei (Zung Self-Rating Depression Scale - SDS)

dezvoltat de Zung (1965) cu scopul de a fi un instrument de auto-evaluare cantitativa rapida a pacientilor cu depresie primara prin aprecierea severitatii depresiei= 20 itemi acopera trei domenii: Afectivitate (2 itemi: 1, 17), Concomitente somatice (8 itemi: 4, 5, 7, 8, 9, 10, 12, 13 ) si Concomitente psihologice (10 itemi: 2, 3, 6, 11, 14, 15, 16, 18, 19, 20).= evaluarea fiecarui item pe o scala in 4 trepte in functie de frecventa simptomului: 1 = niciodata sau rar, 2 = uneori, 3 = o bunaparte din timp, 4 = majoritatea timpului

Scorul total este obtinut prin adunarea tuturor scorurilor si impartirea lui la scorul maxim posibil de obtinut (respectiv 80) si apoi multiplicarea cu 100 de la 25 la 100 - nivele de severitate a depresiei: sub 50 = scor normal; 50-59 = depresie minima sau usoara; 60-69 = depresie moderata; 70-99 = depresie severa.Scala Edinburgh de Depresie Postnatala (Edinburgh Postnatal Depression Scale-EPDS)

= Depresia postpartum este cea mai comuna complicatie de dupa nastere si se intalneste la aproximativ 13% din femeile care au nascut; netratarea poate evolua spre cronicizareCauze = modificari hormonale - declinul rapid al hormonilor gonadici de dupa nastere= alti factori sociali sau personali evenimentele stressante, conflictele familiale si istoria familiala de tulburari afective

= Scala Edinburgh de Depresie Postnatala dezvoltata de Cox si colab. in 1987 pentru a detecta femeile suferind de depresie postpartum10 intrebari prin care femeia testata trebuie sa aleaga un raspuns din patru eventualitati furnizate de scala referitor la cum s-a simtit in ultima saptamanaScorul maxim este de 30; un scor peste 10 = o posibila depresie, iar un scor peste 13 sugereaza o depresie de severitate moderata spre severa. = atentie acordata intrebarii numarul 10 despre gandurile suicidare pentru suprinderea unui posibil risc

Scala Calgary de Evaluare a Depresiei din Schizofrenie (Calgary Depression Scale for Schizophrenia CDSS)

= Depresia este comuna atat in forma acuta cat si in cea cronica de schizophrenie si ea coexista alatturi de cele trei dimensiuni definitorii ale schziphreniei: simptomele positive, negative si de dezorganizare.

Scala este desemnata sa reflecte prezenta depresiei si sa o deosebeasca de alte conditii psihopatologice cu care s-ar putea confunda precum simptomele negative sau simptomele extrapiramidale

= instrument se bazeaza pe un interviu semi-structurat si observatia intervievatorului = 8 itemi: Depresia, Lipsa de speranta, Lipsa de valoare, Vinovatia,Depresia de dimineata, Insomnia de dimineata si Suicidul si un item cotat exclusiv de observator - depresia observata, cotati pe o scala in 4 trepte de la 0=absent la 3=sever, unde un scor peste 6 ar semnifica depresia clinica la subiectul testatScala Calgary de Evaluare a Depresiei din Schizofrenie (Calgary Depression Scale for Schizophrenia CDSS)

Cercetari recente (Kim si colab. ,2006, Maggini si Raballo, 2006):- au evidentiat ca cel putin doua dimensiuni sunt caracteristice depresiei la schizofreni: depresia cu lipsa de speranta si ideile de vinovatie adesea legate de ideile de referinta - au aratat ca doar scala Calgary, comparativ cu alte instrumente, era capabila sa deosebeasca depresia din schizofrenie de simptomele negative.- scala Calgary are o utilizare larga si o buna validitate diagnostica