d

IEnouoNAH Save AcHIoRITUL

PnrtMI $I DTPRESIECe este Si cum

se vindeci depresia

Traducere din limba greacS:

Preot Victor Manolache

0blrtrvkff oGvMeilryff

20L4

Cupnrns

Prolog

Prologul autoruluila edilia in limba romAni

Partea intAiPnrnranE

1. Ce sunt patimile?............. ............,............ 17

Sunt p uterile suftetegti

. care au luat o direclie gregitd ...............................,......... 17

O mul es t e unit at e p sihos omat ic d ................................. 20Inima este centrul sufletului,organul conducdtor .............. 23

Ce este sufletul gi care sunt pdrlilelui ........................ 25' Puterile sufletului ................. 28

a. Puterile gnostice (simfurile sufletului) ..... 28

Celelalte puteri gnostice sunt: cugetarea,

slava, inchipuirea gi simfirea ....... 29

286 CupRrNs

,,Scurt-circuitarea" dintre minte (inimn)gi cugetare (gAndire-creier) .......... 31

b. Puterile vitaie sau poftitoareale sufletu1ui............... .... 34

Migcarea ascunsd a puterilor sufletegtidinpricina girrdurilor ............................... 35Gindurile giproaenienlalor .,......... ........ 35Felurile gindurilor ............... g7

Drumul de Ia ataculghndului rdu phnd Ia pdcat ..........G 6 ndur ile p dt image tntune cd minte aFolosirea gregitd a minliiIntrebuin{area gregitd a pdrliimilnioase gi a celeipoftitoare ......,,,........... 42Folosirea gregitd a dorinlei .......,......,....................,..,...... 49Folosirea cea bund gi folosireacen rea a celor trei puteri sufletegti ............................... 44Cei trei giganfi ............. .......... 44D eosebirea patimilor. P atimi sufletegtigi p atimi trupegti........... j..........

Disfunc[iite gi abaterilecare constituie diferitele patimi .............. 47P atimile. sunt pricina multorboli duhounicegti gi trupegti ..................... 48Patimile sunt o pornire impotrioa iubirii.................. 55

CupnrNs

P atimil e ins e amnd lip s a o ir tulilor ....,.......................... 58

Patimile apnr chnd nu ne pocdim c0ntinuu.............. 59

Cauzele patimilor: migcarea gregitd a liberuluiarb itru gi tn d emnul ur dj m agului ................................. 6 1

Cum au apdrutpatimile............. ,.............. 62

3. Cum se vindeci patimileOmuI care nu s-a curdlat de patimile sale,

dupd Sfinlii Pdrinfi, este botlnaa sufletegte ............... 64

Egoismul gi iubirea de sine..............;....... ...................... 67Mintea omului trebuie sd se afle tn inimd ................. 69R estabilirea rugdciunii minfii ........,....... 70

Ifindecarea patimilor in general ............. 72' Care sunt pdcatele celor trei pdrli

ale sufletului gi cum se aindecd .............. 75

P rev enire a prin r dzb oirea ghndurilor rele ................. 7 6

Epilog...... .......;...i......-.!. ................ 77

:'f39,

i, t39

40nr

2; Curn apar patimile .........................!..........,..

Mecanismul credrii patimilor gi o recapitulare pescurt a celor spuse maitnainte ................

56

56

288 CupRrNs

Depresia: boala cea mairdsphnditd dinlumeDepdrtarea omului de Dumnezeugiinstrdinarea luiSinuciderea: urmfrrea cea mai rea

a tndepdr t drii de Dumneaeu ............

Ag a-numit ele probl eme p siholo gice

sunt tn esenld probleme duhoanicegti ....................... 101

Iubirea fnld de ,,lume" (cugetarea

lumeascd) conduce la tristele gi la depresie .............. L05

Supunerea fald de patimi conduce

Ia tristele gi depresie ............ 106

Adevdra[ii ,,rdu-stdpLnifuri" ................. 108

Omul est e chemat s d deain d p er so and....................... 1 1 1

Cele patru Jbluri ale tristelii ................... 115

Ce este tristelea gi depresia,

dupd Sfin[ii Pdrinli .............1.1.6

Trist e I e a folosit o are gi tr iste I ea demonicd................ 1 1 9

Tristelea - akedia adtdmdtoare ..............122

D uhul tr is t e lii g i tnfr unt ar e a lui ................................ 124P r i cinil e tr istefii- ake diegi aindecarea ei prin lucrare ...................127

Llrmdrile depresiei, D epresiaiiil osfrndesc pe Dumnezeu ................ ........ 130

Cel depresia se chinuiegtepe sine insugi gi pe cei din jurul lui ............................ 131

2. Cum apare depresia ........1.34

Cum se nagte depresia ................. .............134

Depresia tnseamnd folosirea rea a triste{ii,

dinpricina inftuenlei demonice """""' 135

E goismul-mhndrie, cauza princip ald

a"depresiei gi a celorlalte pdtimiri sufletegti """""" 137

,,Egoismul aduce tntotdeauna

triiteye gi nelinigte" .........'..'....... """"""" 139

Rolul celuiviclean gi aga-numi{iipsihiatri """""" 1'43

,,Tofi bolnaaii sufletegte se agazd

pe eiiingigitn centrul aten[iei" """"""' 146

Neputinla truPeascd, de asemenea,

prii.cinuiegte mknie gi melancolie """""""""""""""" L50

3. Cum'se vindeci dePresia

dupi Sfinlii Pirinfi ai Bisericii """""""'"""':""""' 151

O simpld exPlicalie a dePresiei

b azat i p e tnv d! dtur a Sfinlilor P dr inli " " " " " " " " " " " 152

P rincipii ter ap eutice gi miilo ace aindec dto are

pentru depresie dupd Sfinlii Pdrinli "' 155

Mijloace aindecdtoare -,ridiro*rntele depresiet....'............." . ""' 156

Mijto ace teruPeutice generale

1. Viala iniuntrul Bisericii -tradifia ortodoxi "..:......"......... """" 157

a. Doar Biserica Ortodoxd

vindecd in mod adevdrat, izbivegte

de patimi 9i de depresie.'.""""""' """""""""" 157

b. Doar interesul Pentru Bisericd

il vindecd Pe om """ 158

CupntNs

90

93

97

CupnrNs

c. Tradifia ortodoxd il prefacepe om gi-l schimbd

2. Harul dumnezeiesc.............. ..... 1.6L

a. Harul dumnezeiesc care se dd prin Sfin-tele Taine ale Bisericii il vindeci pe omsufletegte, dar gi trupegte ............ 1,61,

b. Stadiile vindecdrii diferitelorpatimi gi a depresiei in general .................... .. 1,62

c. ,,Prima miqcare o face Hristos" .......:.......... 1,65

d. Hristos, prin harul Sdu, vindecd omulintreg, chiar gi adAncurile sufletului ............ L66e. Psihanaliza dumnezeiascd. TirAmurilesufletului care sunt socotite greu accesibileqi multe dintre ele necunoscute, precumincongtientul, pot fi cu adevdrat vindecateprin harul lui Dumne zeu ................................. 1,67

3. Conlucrarea omeneascd ......... 169a. Este neapdratd nevoie de conlucrareateandricd (divino-umand) pentru dezle-garea problemei omului ...................... ............. 169b. Omul vindecat de cdtre Bisericd, deoarece

conlucreazd cu harul dumnezeiesc, nu estechinuit de aga-numitele boli psihologice qi deprobleme (depresie, fobii, agonii, stres etc.) 770

Mij I o ac e ter ap euti ce sp e ci ale1. Credinfa cea dreapti (Ortodoxia).inceputul vindecirii este credinta dreapt5,care ia chip in viafa noastre ........ 173

Cupntus

2. lncrederea in iubireagi in pronia dumnezeiasci """"" 174

3. Aplicarea poruncilor evanghelice ....-....... L 75

4. Iubirea fali de Dumnezeu(iubirea dumnezeiascd) -......... '...-. 176

a. Vindecarea patimilor gi a depresiei

const5 in a-L iubi pe Dumnezeu ,,din tot

sufletul gi inima gi cugetul" ..'........"..:...... ......' 176

b. Iubirea fali de Dumnezeu il elibereazd pe

om de auto-conservarea egoistd a depresiei 178

5. Isihia. ,,Isihia - inceputul curdfirii"gi al vindecirii........... .. 1,82

6. Rugdciunea ...................'......'............................... 183

a. Rugdciun ea arzdtoate

este antidotul depresiei ....'.'...........'..........'...... 183

b. Rugdciunea preface depresia in bucurie L87

c. Rugdciunea neintreruptd ........'.......... "' """ 190

7. Cugetul smerit- smerenia '-... 19L

' a. Smerenia: pregXtirea necesard

a sufletului ca sd scape de depresie .,...'..'..... 191

b. Smerenia: marele

291.290

medicament teraPeutic

c. Lepddarea ingAmfirii'..'.....'.'....'.

8. Ascultarea ................a. Ascultarea: smerenia pusd i:r practicd .......

b. Tdierea voii .......'.....9. Umpierea golului sufletesc Ai bucuriaduhovniceasce. Izgonirea rnAhnirii prininmullirea bucuriei duhovnice gti .....'..'.....'..

196199200

2002A5

249

292 CupnrNs

10. Lucrarea. Lucrarea cu enfuziasm gi as_cultare este un medicament insemn at ........ 2L011. Cercetarea duhormiceascd ... 2lg12. Preocuparea cu grddina florile gi cu artaCercetarea cuvAntului lui Dumnezeu, cagi preocuparea cu arta, grddLna, alungdakedia, depresia ......... 21413. Plimbarea gi amintirea momentelorfrumoase Plimbarea terapeuticd pe muntegi amintirea momentelor frumoase aletrecufului14. Muzicabir"r;;;;","i".e a iii"""r;^ 3r2

15. Lepddarea tuturor gAnduril,or de lainceput. Neprimirea gAndului rdu de lainceput ...... Zlg1,6. Lepddarea invidiei gi a geloziei.Rdzboirea invidiei gi a geloziei.....-............. ... 221.TT.Rdzboirea dorinfei de a fi iubi,ti ............... 22g18. Rdbdarea - sporirea zelului duhov_nicesc. Rdzboirea akediei, a molegeliisufletegti prin ribdare, aflarea modurilorde sporire a rArrnei gi a lucririi................... ..... 22519. inchiderea televizoruluigi a jocurilorvideo ..... 22620. Pociinfa gi Sfdnta Spovedanie................. 229

a. Thina Sfintei Spovedanii qi pociinfa ........ 22gb. Pocdinfi - Spovedanie: vindecareadesdvArgiti de patimi gi de depresie............ 230

Concluzii despre depresieSfkntul Gherasim cel t6ndr, din Kefnlonia, ocroti-torul demonizalilor gi albolnaailor psihici

Cupnrrus

c. Vindecarea depresiei incepeprintr-o Spovedanie generalS ... 232d. Neamintirea pdcatelor mdrturisite .......... 236e. Spovedania ficutd cu curajindepdrteazd ruginea demonicd .................... 237f. Niciodati sd nu deznddijduim! Dum-nezeu ne iubegte intotdeauna ffu6, margini 239g. Spovedania generalS:

,,psihanaliza dumnezeiasci" .... 244

249

250

Epilog 250

294 CupRrNs

Distribufie:S.C. Egumenila S.R.L.

o.P. Ic.P. 150

800380 Galalitel. I fax: 023 6-326.1 30

e-mail : editur a@e gumenita. rowww.egumenita.ro

r. CE SUNT PATIMILE?

Sunt puterile sufletegticare au luat o direcgie greqiti

atimile sunt direcfiile gregite spre care tinds-o ia diferitele puteri ale sufletului nostru.

Supunerea fafd de ele indepdrteazl,existenfa noastrdde evolufia citre ,,asemdnarea" cu Dumnezeu.Omul va trebui si le infrunte pe acestea impreundcu harul dumnezeiesc, sd le dispretuiasci gi sd leintoarcd spre bine, virtute, iubire fafd de Creator gi

fafd de aproapele.CAndva, l-au intrebat pe BitrAnul Paisie:

,,-Avva, cAnd profetul David a spus: "Cu duhstdpAnitor mi intdregte>>, ce a cerut?

- David a cerut de la Dumnezeu sd-i deaharisma stdpAnitoare, deoarece urma si cArmuiascioameni. Dar orice om are nevoie de duh stdpAnitor,pentru ci trebuie sd se conducd pe sine, ca sd nu-lcomande patimile sale.

-Avva, ce sunt patimile?

- Eu vdd patimile ca puteri ale sufletului. Dum-nezeu nu ne di cusururi, ci puteri. Dar cAnd nu va-lorificdm aceste puteri pentru a sdvArgi binele, vineAghiufn, le exploateazl, qi ele devin patimi, iar noidupi aceea cArtim gi le punem pe seama lui Dum-

i8 le novoNnuul Seva AcHtoRtrul

nezeu. in timp ce, dacd le valorificdm, intorcAndu-le impotriva rdului, ele ne ajutd in rdzboiul duhov-nicesc.

De exemplu, mAnia arati ci sufletul are bdr-b51ie care ajuti in viala duhovniceasc5. Cinevacare nu este mAnios gi care nu are bdrbifie nupoate si intre u$or pe figagul siu adevdrat. OmulmAnios, dacd valorificd in viafa duhovniceasciputerea pe care o are, este ca o magind puternicdgi rezistenti, care ia direclia dreapti gi nimeni n-oajunge. Daci insd n-o valorifici gi igi pierde con-

trolul, se aseamdnd cu magina care aleargd cu ovitezd foarte mare pe un drum care nu este netedgi se ristoarni in chip cumplit.

Omul trebuie sb cunoasci puterile Pe care le are

gi si le intoarcd spre bine. Astfel va ajunge, cu ajutorullui Dumnezeu, intr-o stare duhovniceascd bund.

De exemplu, egoismul sdl intoarcd impotrivadiavolului qi si nu se lase doborAt la pdmAnt cAnd

vine gi-l ispitegte. Tendinla spre flecireali s-o sfin-

feasci cultivAnd rugdciunea. Nu este mai folositorpentru el si vorbeascd cu Hristos gi sd se sfinfeascd,

decAt si p5livrdgeascd gi si picituiascd? Adicdomul poate si devini bun sau riu in funcfie de

cum igi va folosi puterile sufletului"lO.

10 Pdrintele Paisie Aghioritul, Patimi gi airtuli, Cuadntul5, SfAnta Mdnistire ,,Evanghelistul Ioan Teologul", Souroti,Thesalonic, 2007 (veziin continuare: Patimi gi airtufi).

Parrurlr

Din cele de mai sus infelegem ci patimile suntputerile sufletului care nu sunt folosite spre bine.in loc sd ne ajute sd ne apropiem gi sd ne unim cuDumnezeu, ne indepdrteazd de Acesta. Noi vatrebui sd cunoagtem aceste puteri sufleteqti, caresunt darul lui Dumnezeu, gisi le valorificdm, incAtsd ne unim cu Creatorul. Atunci Dumnezeu Se vapreasl5vi qi semenii nogtri vor primi binefaceri.

M6nia (inclusdin partea volifionalill a sufletului)ne-a fost ddruiti de cdtre Dumnezeu ca sd ne in-dreptim cdtre Acesta cu avAnt, cu rAvni gi cu hotd-rAre, incAt s5-L iubim mai mult decAt pe tofi gi petoate. Folosind-o corect, putem, de asemenea, sdne infrAndm pe noi ingine de la rdu, sd indepdrtimgAndurile gi poftele cele rele, pe care vicleanul leseamind gi cu care tulburi sufletul nostru.

lnsi de obicei, noi, contrar celor spuse maisus, folosim mAnia ca si ne apdrim pe noi ingine,ca sd ne rdzbundm, ca sd ne ridicdm impotriva se-menilor nogtri.

indreptarea acestei porniri greqite a pirfii m6-nioase a sufletului se realizeazd prin iubirea fafdde tofi, prin ticere gi prin rugdciune.

Dorinfa (inclusi ir:r partea simtitoare a sufletului)ne-a fost diruitd de cdtre Dumnezeu ca s5-L dorim,ca sH-L iubim pe El. Dar noi, dimpotrivd, o folosim

11 Volilional = (fr. aolitionnel) Care se referd la voinfi,care este determinat de voinfi; volitiv. (n. ed.)

19

20 le nouoNeHul Savn AcHlonrtut

ca s4 poftim lucrurile lumii, pldcerile lumegti, baniigi slava degartd lumeascd.

Vindecarea acestei pomiri rele a pdrfii poftitoarese dobAndegte prin infrAnare sub toate aspectele(infrAnarea de la mAncare, de la somru de la odihnatrupeascd, de la cuvinte, vorbiri, insofiri, de Iamigcdri).

Dar gi egoismuf spunea BdtrAnul Paisie, ne-afost dat ca sd nu fim doborAli la pdmAnt, ca sd nudepunem armele fir lupta cu potrivnicul, cu diavolul.Noi, ins5, il folosim ca s[-irdzboim pe fralii nogtri,Sau chiar pe Dumnezeu insugi.

Mintea (inclusi in partea rafionald a sufletului)ne-a fost diruiti de Dumnezelr ca sd ne rugdm ne-incetat- gi nu ca sd o plimbim incoace gi incolo,cultivAnd felurite gAnduri striine gi ingelitoare.Vindecarea pdrfii raflonale a sufletului se dobAndegte

prin rugdciunea neincetatd.CAnd punem in acfiune in acest fel darurile

dumnezeiegti, atunci realizim scopul existenfeinoastre gi ne asemdndm cu DumnezelJ, Care nuare patimi, ci puteri dumnezeieqti gi energii'bine-ficitoare pentru intreaga zidire.

Omul este unitate psihosomatici

Omul este alcdtuit din trup gi suflet. Fiecareelement separat nu-l constituie pe om. SfAntul lustinI\4artirul gi Filosofui spune cd sufletul in sine nu

P,rrrnalrE

este om, ci se numegte,,sufleful omului,,. De asemeneagi trupul nu se numegte om, ci ,,trupul omului,,.,,Deoarece niciunul dintre aceste aoue elemente,luate separat, nu reprezintd omul, ci se numegte omceea ce reiese din imbinarea acestor doud elemente,Dumnezeu l-a chemat la viafd gi inviere pe om, nu oparte, ci omul intreg, care este suflet gi trup,'r2.

Aqadar, omul nu ?nseamnd doui Uuc;1i ihde_pendente, doud pdr,ti separate: suflet gi trup. Dim_potrivS, este o unitate psihosomaticd nedespirfitdcare, cAnd se scindeazd, atunci survine mtarteaomului.

,,Sufleful este creat impreund cu trupul,,. Em_brionul ,,primegte suflet odatd cu zdmislirea,,. inmomenful conceperii se creeazd gi sufletul,,,care lu_creazd in funcfie de trup (atAt cAt lucreazd sufletul,la fel gi trupul). Cu cAt trupul cregte, cu atAt igivddegte gi sufletul lucrdrile lui,'ts.Aceste doud pdr!ale noastre (sufletul qi trupul) sunt dependente reci_proc Ai una o confine pe cealaltd. OricAt ar pirea de

12 Sf6ntul Iustin, Degpre tnaiere, Bibtioteca pdrinlilor Eiscriitorilor greci, Atena 1gtl, 4, pp. 229-230. Vezi HristosVantsou: Nunta Ei pregdtirea acestiii din perspectiaa pastoraleio1todox9, Atena, 1977, p.

10, i1:.impdrfirei gi puterile iuftetului,,http: //wwwoodegrcom/o ode / dolna/ psp<i3.htrn#_e in

",fgz,',,,Aqa cum niciuna dintre pirli riu inseamna om, ci unireaamAndurora se cheami aga, Dumnezeul-achemai fu

"iugeliinviere..pe om, nu o parte, ci pe acesta ?ntreg care este sufletgi trup".

13 SfAntul Ioan Sinaitul, Scara, p.136,nota 2.

22 lpnovoNeHul- SevR Aculontrul

straniu, este totuqi adevdrat: sufletul este cel care

,,cuprinde", in timp ce trupul este,,cel cuprins"'

SfAntul Grigorie Palama spune: ,,ingerii qi su-

fletul, care sunt fiinle netrupeqti, nu se afli intr-un

loc anume, dar nici pretutindeni"' Sufletul se afld

continuu impreund cu trupul cu care s-a zidit "nuca intr-un loi, nici ca invelig al trupului, ci ca cel

care-l umple continuu, 9i-1 cuprinde, 9i-1 insufleleqte'

de vreme ce poartd ,,chipul" lui DumnezerTla'

Aga cum fierul incins, inroqit de foc, devine

astfel ientru cd vdpaia cuprinde metalul negru' in

acelaqi fel gi sufletul cuprinde trupul'Sufletul nu este numai inlduntru, ci 9i in jurul

qi in afara trupului. ,,Sufletul nu este inlduntrul

trupului, tpn.t" SfAntul Ioan Damaschin, ci trupul

se afld inlduntrul sufletului"1s'Sufletul dd viali trupului. Daci acesta sldbd-

nogeqte, atunci se imbolndveqte qi trupul' Dacd

ple-ace cu desdvArqire din trup, atunci trupul moare

ii omut se preface intr-o grdmadd de fdrAni, ase-

menea unui sac gol c6zut Pe PImAnt'

1a Filocalia, vol. 4, 156, 61', vezi Mitropolitul Ierotheos

Vlachos, Mltropolia de Nafpaktos gi eghigs-Yta sios' Psihotuapia

O r to ao iA, G di c ayi e t er ap e i tic d p at r i stl cil, Edilu 1.7

-:' S?1F

Uarlertit" u Naqierii Maicii Domnului ,,Pelaghia" ' Cap'3' Ce

este sufletul?t6 Sfentul loan Damaschin, Thesaurus Linguae Graecae'

fragmeita pttilosophica,vol. 3, cap' -6,

rAndurile 13-14: "Sufletulnu Este in trup, ci truPul in suflet" '

Parlvllr 23

Inima este centrul sufletului,organul conducitor

Partea rafional5 a sufletului, mintea, este unitdcu inima gi este tronul harului dumnezeiesc.

SfAntul Grigorie Palama - avAnd in vedere faptulci existd oameni care localizeaz6 sufletul ,,in-cap,ca intr-o acropold" (elenigtiil6), allii ci il agazi iiinveligul inimii,,intru aceasta se afld duhul sufle_tului" , ca cel mai autentic vehicul (iudaizantiit ) _,

^ .tu Elenist = (gr. hellenistai) oameni care deqi nu erau ei

ingigi greci (hellenes) ,plerrizau;', adicd, vorbeu, ii*bu g.uuJ(heltenisti,"Faptele Ap-ostolilor 2I,97, etc.) gi care au aloptuide altfel,{elul de viafd al grecilor (hellenismos,2 Macabei 4,'10).CuvAntul apare-pentru prima oard in literatura greacd inFaptele Apostolilor 6,1, unde indicd un grup de evr& cregtinidin Biserica primard din Ierusalim, dar iare se deosebeau de,iudei" satt,,evrei", (hebraioi), care probabil vorbeau aramaica.Cei gapte diaconi, inclusiv $tefan gi Filip, au fost alegi caurmare a plAngerii elenigtilor ci vdduvele-,,evreilor',

".u., fu_

vorizate in raport cu vdduvelg eleniste c6nd se fdceau impdrlireaajutoarelor caritabile din fondul comun; dup5 numell lor separe

9_d tofi au fost elenigti (Faptete Apostolitoi 6, 5). (n. ed.)

17 ludaizant=Reprezentant al sectei celor care au incercat,p-e yTTea apostolilor, sd iudaizeze cregtinismul gi atribuiauVechitrlui restament valoare permanetrid gi cereau aplicarealui integrald, in cregtinism, degi Sinodul Abostolilor de la Ie_rusalim, din primdvara anului 50, a hotirAf cd Legea Mozaicdt, "ttg..ob]r_gqt9r!9

pentru cregrinii dintre neariuri (FapteteAp o s tolilor 75,'J,9, 28). Iudaizafii combdruf i de SfAntul ApostolPavel in Epistola cdtre Coloseni invdfau nu doar desple ob_servarea legii mozaice (circumciziunea, deosebirea ahmlntelor,sirbitorile, Snerea sabatului, a lunii noi), ei cereau gi practicareaascezei, socotind corpul ca o inchisoare a sufletuili. (n. ed.;